Să Ne Numărăm Bine Zilele

8/19/2019 Să Ne Numărăm Bine Zilele

http://slidepdf.com/reader/full/sa-ne-numaram-bine-zilele 1/5

Să ne numărăm bine zilele

Psalmul 90:12

Suntem la ultima întâlnire din anul 2012 din Casa Domnului. Privind în urmă la încă un an carea zburat din via a noastră, suntem mul umitori lui Dumnezeu pentru modul în care ne-a călăuzit iț ț ș

ne-a purtat de ri!ă, dar totodată, ne ândim dacă am trăit su"icient i am "ăcut su"icient pentru #l.ș

$ici cred că este unul dintre cele mai mari rerete pentru mul i cre tini, să realizeze la s"âr itulț ș ș

"iecărui an, i mai ales să realizeze la s"âr itul vie ii, că au "ăcut prea pu in pentru Domnul.ș ș ț ț

$m citit un sinur verset din Psalmul %0, pentru că medita ia noastră în minutele următoare seț

"ocalizează pe această întrebare& tim să ne numărăm bine zilele'Ș

$utorul acestui psalm este "ără nicio îndoială (oise. )i se spune acest lucru c*iar în pre"a ațlui& + ruăciune a lui (oise, robul lui Dumnezeu. $ adar, citim una din ruăciunile lui (oise, unaș

din cele mai vec*i ruăciuni men ionate pe painile S"intei Scripturi. De unde tim lucrul acesta'ț ș

Pentru că primul scriitor al ibliei a "ost (oise. Primele cinci căr i, Pentateu*ul, au "ost scrise deț

către (oise, robul lui Dumnezeu. )-a vrea să trecem rapid peste acest amănunt. Dumnezeu a ales să înceapă scrierea Cuvântuluiș

sacru într-o perioadă în care via a omului a!unsese la o lunime normală, apropiată de a noastră.ț

iblia n-a început să "ie scrisă de oamenii care au trăit înainte de potop, i care au a!uns să trăiascăș

până la venerabilele vârste de aproape 1000 de ani, nici de către cei din perioada patriar*ală.mul ales de Dumnezeu să scrie pentru prima oară a "ost (oise. De aceea, cuvintele lui se

mulează per"ect pentru toate enera iile de oameni de la el încoace&ț Anii vie ii noastre se ridică laț

aptezeci de ani, iar pentru cei mai tari, la optzeci de aniș /v. 10. nc*ipui i-vă cum ar "i sunat acestț

psalm scris de (etusala pe la %00 de ani' Cu siuran ă că nu ne-am mai "i reăsit niciunul dintre noiț

în cuvintele psalmului.Când privim la acest psalm ca i la un între, descoperim o perspectivă asupra vie ii totalș ț

di"erită de cea a lumii contemporane, care ne vorbe te doar despre bunăstare, "ericire, împlinireaștuturor dorin elor în această via ă. Psalmul acesta con ine o undă de triste e. #l vorbe te despre mâniaț ț ț ț ș

lui Dumnezeu, despre !udecata ui asupra omului& Dar cine ia seama la tăria mâniei Tale i la urgiaș

Ta, a a cum se cuvine să se teamă de Tine?ș /v. 11. Cuvintele acestea ne comunică "aptul că !udecataviitoare, iadul nu sunt lume inventate, ci realită i de nezdruncinat care se vor împlini în viitor.ț

3na din capcanele în care cre tinii pot cădea atât de u or în aceste zile, este să ia într-un modș ș

u or, c*iar trivial, adevărurile eterne ale Cuvântului lui Dumnezeu. Cei care râd de !udecata viitoare,ș

care spun că Dumnezeu este prea bun ca să-i condamne pe unii oameni la iad, că iadul este doar oinven ie la "el ca cerul, to i ace tia vor constata într-o zi că s-au în elat amarnic.ț ț ș ș

De ce men ionează (oise această realitate' Pentru că, după traerea acestui semnal de alarmăț

el vrea să ne conducă apoi spre căutarea i cunoa terea în elepciunii, care ne aduce "ericire în via ă iș ș ț ț ș

nu blestem, binecuvântare divină i nu urie. $!unem acum la versetul 12, miezul acestui mesa!,șverset în care descoperim trei mari adevăruri.

n primul rând, vom învă a sensul corect al numărării bine a zilelor&ț Înva ă-ne să ne numărămț

bine zilele. #ste primul adevăr principal al acestui verset.n al doilea rând, vom observa ruămintea lui (oise adresată lui Dumnezeu& Înva ă-neț să ne

numărăm bine zilele. $ceastă numărătoare ne este necunoscută până când Dumnezeu nu ne-odescoperă. )iciun om nu tie să- i numere bine zilele, până când nu se întâlne te cu Domnul. #steș ș ș

cel de-al doilea adevăr pe care-l vom învă a din acest verset.ț

n ultimul rând, vom în elee care este scopul acestui e4erci iu spiritualț ț : Ca să căpătăm oinimă în eleaptăț . #4istă o în elepciune care derivă din numărarea corectă a zilelor5 acesta este cel de-ț

al treilea adevăr principal al te4tului.

1. Ce înseamnă să ne numărăm corect zilele

1



6ăspunsul corect la această întrebare este leat de recunoa terea "aptului că via a este scurtă,ș ț

c*iar "oarte scurtă.nc*ipui i-vă câte zeci i sute de mii de persoane au "ost înropate în de ert, în timpul celor ț ș ș

patruzeci de ani de rătăcire, timp în care (oise a "ost conducătorul poporului. n toată perioada derătăcire, (oise i poporulul 7srael au trebuit să stea în "a a acestei cumplite realită i& via a este "oarteș ț ț ț

scurtă, iar consecin a păcatului i a neascultării este moartea trupului. (esa!ul s-a imprimat "oarteț ș bine în mintea i-n inima lui (oise i a enera iei lui.ș ș ț

Sunt multe te4te în S"ânta Scriptură care să întipărească în mintea noastră ideea scurtimii vie ii.ț

$m să vă aduc minte doar de câteva dintre ele.Câteva versete mai sus (oise scria cu privire la acest aspect& Îi mături ca un vis: dimineaa

sunt ca iarba care încole!te iară!i: în"lore!te dimineaa !i cre!te, iar seara este tăiată !i se usucă/vs. 8, 9.

3n răspuns similar cu privire la semni"ica ia vie ii îl dă i apostolul 7acov&ț ț ș Căci ce este viaavoastră? #u suntei decât un abur, care se arată puintel, !i apoi piere /7acov :&1:.

Privind spre această realitate, David a meditat i el la scurtimea vie ii noastre pe acest pământ&ș ț

$ată că zilele mele sunt cât un lat de mână, !i viaa mea este ca o nimica înaintea Ta% Da, orice om

este doar o su"lare, oricât de bine s-ar ine /Psalmul ;%&8. 3n răspuns similar l-a auzit i din uraș"emeii în elepte din <ecoa, trimisă înaintea lui prentru a pleda întoarcerea acasă a lui $bsalom&ț

Trebuie negre!it să murim !i vom "i ca ni!te ape vărsate pe pământ, care nu se mai adună /2 Samuel1:&1:a.

<răim într-o lume tristă, iar una din tristele realită i cu care trebuie să ne con"runtăm este aceeaț

că via a pe acest pământ este "oarte scurtă.ț

Durerea este că cei mai mul i oameni din această lume inoră adevărul scurtimii vie ii, i nuț ț ș

vor să-l ia în calcul. #i tiu că lucrul acesta este o realitate, dar pentru cei mai mul i oameni, ea este oș ț

realitate inorată. $ceasta nu este doar problema oamenilor din enera ia noastră. n urmă cu aproapeț

800 de ani, într-unul din comentariile sale, =ean Calvin spunea ceva similar, i anume, "aptul căș

oameni de valoare re"lectează mult timp, uneori toată via a, pentru a calcula cu e4actitate distan a deț ț

la planete la alte planete, sau distan a de la pământ la lună, dar nu sunt în stare să re"lecteze laț

scurtimea propriilor lor vie i>ț

Cred că aici stăm înaintea uneia din marile capcane pe care diavolul ni le întinde. #l nu vrea caomul să se ândească la via a aceasta, la scurtimea ei i mai ales, la ceea ce urmează după, ca nuț ș

cumva omul să înceapă să- caute pe Dumnezeu pentru a a"la răspunsurile corecte. Pentru că abiaatunci când se pocăie te, omul începe să ândească cu adevărat bine.ș

<*omas C*almers a "ost unul dintre cei mai mari matematicieni i "ilozo"i ai Sco iei din toateș ț

timpurile. #l a trăit în secolul al ?7?-lea. a câ iva ani după convertire, un prieten de-al lui s-aț

apropiat de el i l-a întrebat& +Ce po i să mai spui acum despre pasiunea ta pentru matematică'ș ț

#l era ocupat cu preătirea unei noi predici. $ dat următorul răspuns& +, draul meu prieten,

în zilele dinaintea convertirii mele, am pierdut din vedere două lucruri "oarte importante& imensitateaeternită ii i scurtimea vie ii. $ce tia sunt sinurii "actori matematici pe care îi mai consider de-acumț ș ț ș

importan i în via a aceasta.ț ț

Sensul unei numărători corecte a zilelor vie ii începe de la această recunoa tere a scurtimii ei.ț ș

Privim cum s-a mai scurs un an din via a noastră i parcă ieri stăteam i ne luam rămas bun de laț ș ș

2011. @ia a este, într-adevăr, atât de scurtă, i orice am "ace, oricât de mult ne-am zbate, nu putemț ș

adăua nici măcar o zi în plus la cele pe care Dumnezeu ni le-a scris în propria ui carte, înainte ca"iecare dintre noi să ne "i născut pe acest pământ.

2. Cum ne înva ă Dumnezeu să ne numărăm corect zileleț

Dacă realizăm că via a este scurtă, i mai ales, dacă vrem să în eleem de ce este a a,ț ș ț ș

următorul pas este să ne întoarcem spre Dumnezeu, sinurul Pro"esor care ne poate învă a cuțadevărat lucrul acesta.

2



ec ia despre semni"ica ia scurtimii vie ii omul nu o poate învă a sinur. mul se ânde te laț ț ț ț ș

"oarte multe lucruri în scurta lui via ă pe acest pământ, dar printre acele lucruri nu se numără i celț ș

men ionat anterior. Sunt multe lucruri inutile cu care ne putem umple mintea. 3nii pot să- i spună peț ț

de rost ec*ipa pre"erată de "otbal sau c*iar toate ec*ipele din campionat5 al ii pot să- i dea detalii oreț ț

întrei despre marca de ma ină pre"erată. $l ii vorbesc despre locurile pe care le-au vizitat în lume,ș ț

sau pe care vor să le viziteze. Sunt multe subiecte care ne preocupă mintea, i ne ocupă mintea. Dar șto i ace tia nu- i vor vorbi probabil niciodată despre scurtimea vie ii lor pe acest pământ.ț ș ț ț

Subiectul acesta nu este o preocupare nici măcar pentru cre tini. $ vrea să în eleem "oarteș ș ț

clar că nu e4istă vreun "ilon mai puternic de în elepciune decât cel rezultat din cunoa terea iț ș ș

numărarea corectă a zilelor vie ii noastre. ucrul acesta este posibil însă doar prin descoperire divină.ț

Cum ne "ace Dumnezeu de cunoscut scurtimea vie ii noastre i mai ales, cum ne înva ă #l să neț ș ț

numărăm bine zilele' Sunt cel pu in trei metode pe care #l le "olose te.ț ș

a Cuvântul lui DumnezeuDumnezeu ne înva ă în primul rând prin Cuvântul ui. inecuvântată este această Carte s"ântă,ț

care ne vorbe te despre lec ia dureroasă a scurtimii vie ii noastre pe acest pământ.ș ț ț

De ce trebuie să moară oamenii' Doar iblia ne o"eră răspunsul la întrebare. Dumnezeu nu atrecut cu vederea păcatul primului om, $dam. Păcatul lui a a!uns să "ie transmis din enera ie înț

enera ie5 el a pătruns în to i oamenii, pentru că to i se tra din $dam.ț ț ț

Ca atare, păcatul adamic a a!uns să "ie imputat tuturor oamenilor. Din cauza aceasta via ațnoastră pe pământ s-a scurtat dramatic, pentru că omul a ales calea trăirii în păcat i neascultare deș

Dumnezeu, el trebuie să moară pentru că plata păcatului este moartea. Despre toate aceste lucruri nucitim niciunde în altă parte, doar în iblie.

b #4perimentarea *arului în via a noastrăț

#ste cea de-a doua metodă "olosită de Dumnezeu în via a noastră. mul convins de păcat iț ș

apoi convertit de la păcat, a!une să- i reândească via a, priorită ile în via ă, planurile de viitor, înș ț ț ț

lumina Cuvântului lui Dumnezeu. Până când nu am a!uns să ne pocăim, niciunul dintre noi nu amluat în serios acest subiect, de i este unul dintre cele mai importante subiecte leate de via ă.ș ț

Convertirea aduce iluminare i prin urmare, pozi ionarea noastră corectă din punct de vedere a vie iiș ț ț

i a mor ii.ș ț

Convertirea ne aduce apoi în sânul isericii. Sunt lec ii spirituale pe care le învă ăm în sânulț ț

isericii, i pe care nu le putem învă a în a"ara ei. nvă ăm din e4perien a de via ă a celor dinainteaș ț ț ț ț

noastră, din "elul în care i-au trăit cu rost scurta via ă pe acest pământ. 3nii dintre ei au i plecatș ț ș

spre casă, iar e4emplul lor este o încura!are i pentru noi.ș

n a"ara isericii nu ăse ti asemenea e4emple motivatoare, nu întâlne ti oameni ca apostolulș ș

Pavel care să poată spune& +Călca i pe urmele mele, întrucât i eu calc pe urmele lui Cristos sau laț ș

"el ca apostolul 7oan care să spună& + i noi am cunoscut i am crezut draostea pe care o areȘ șDumnezeu "a ă de noi... i cine rămâne în draoste, rămâne în Dumnezeu, i Dumnezeu rămâne înț ș ș

el.3na din cele mai minunate tran"ormări pe care Dumnezeu le-a "ăcut în via a noastră esteț

sc*imbarea "elului nostru de ândire. #l ne-a întors de pe un drum al vanită ii, al eoismului, alț

nebuniei ândirii, la o ândire centrată pe adevărurile eterne.3nul dintre cele mai "rumoase e4emple este cel al lui =o*n unAan, celebrul scriitor cre tin dinș

secolul al ?@77-lea. n tinere e cea mai mare pasiune a vie ii lui au "ost !ocurile de noroc. ntr-o zi,ț ț

întorcându-se în satul lui natal, în timp ce se plimba prin sat, a a!uns în dreptul unui rup de "emei învârstă care stăteau pe prispa unei case i povesteau. Curios să asculte despre ce vorbeau, a tras cuș

urec*ea la discu ia dintre ele. e-a auzit vorbind despre un subiect despre care nu mai auziseț

niciodată în via a lui până atunci& na terea din nou i cunoa terea lui Dumnezeu prin Domnul 7susț ș ș șCristos.

3



$ început să asculte la început curios, apoi cu tot mai mult interes. $ realizat că sunt i alteș

realită i în a"ara plăcerilor păcatului, la care nici nu visase până atunci. n cele din urmă a s"âr it prinț ș

a "i convins de păcat. Consecin a a "ost întoarcerea lui la Dumnezeu. 3na dintre căr ile celebre aleț ț

lumii, scrisă c*iar de el, +Călătoria pelerinului e4primă propria lui trans"ormare interioară i apoiș

călătoria spre Patria cerească. $ scris apoi alte i alte căr i... în 90 de ani de via ă, a scris 90 de căr i.ș ț ț ț

$ceasta înseamnă să a!uni în via ă să- i numeri bine zilele. Bără a avea o educa ie cu totulț ț țspecială, "ără să absolve universită i de renume, =o*n unAan a în eles că o zi pe care nu o trăie tiț ț ș

pentru Dumnezeu este o zi pierdută. #l a "ăcut din citirea i practicarea Cuvântului lui Dumnezeu ceaș

mai importantă coală a vie ii lui, pe care a absolvit-o în momentul plecării acasă.ș ț

c Balimentul altor persoaneDumnezeu ne înva ă să ne numărăm bine zilele i prin e4emplul neativ al altor oameni care auț ș

e uat la acest capitol. Desc*ide i la uca 12&1;-21. $vem aici o pildă rostită de Domnul 7sus Cristos,ș ț

cu scopul de a ilustra un adevăr. # vorba despre un om boat căruia i-a rodit peste măsură arina.ț

#l ne este prezentat dialoând cu su"letul lui i e4punându- i planurile de viitor care, de i dinș ș ș

punct de vedere omenesc păreau a "i "oarte bune, din perspectiva eternită ii dovedeau o nepăsareț

totală "a ă de su"letul lui. Ca atare, răspunsul lui Dumnezeu a "ost pe măsura acelei !udecă i&ț ț #ebunule& C'iar în noaptea aceasta i se va cere înapoi su"letul( i lucrurile pe care le-ai pregătit,ț ș

ale cui vor "i? /v. 20.nvă ătura din "inalul pildei a Domnului 7sus este cu privire la "elul nostru de via ă. 3n omț ț

în elept va tii să se preătească în această via ă scurtă pentru mpără ia lui Dumnezeu, i se va păziț ș ț ț ș

să s"âr ească ca un om nebun.ș

Durerea este că suntem încon!ura i de "oarte mul i nebuni, nu to i la "el de boa i ca omul dinț ț ț ț

această pildă, dar to i la "el de preocupa i pentru lucruri de nimic i nepăsători "a ă de lucrurile cuț ț ș ț

adevărat importante. $ a cum spunea =o*n unAan odinioară, oameni preocupa i să strânăș ț

+părticele de pra" în rămezi mari. ricât de mare ar "i rămada, pra"ul tot pra" rămâne, iar într-o zivântul Domnului îl va împră tia dintr-odată i nu va mai rămânea nimic din el.ș ș

)e uităm la propriile noastre alerări, investi ii, preocupări de-a lunul anului 2012, iț ș

întrebarea rămîne valabilă i pentru noi& a s"îr it de an cu ce rămînem& cu o rămadă de pra" sau cuș ș

lucruri de mare pre ' iblia ne îndreaptă întotdeauna privirea la s"âr it. Să învă ăm din e4emplulț ș ț

pozitiv al unora dar i din "alimentul altora, ca să tim cum să ne numărăm bine zilele, cel pu in deș ș ț

azi înainte, atâtea câte Dumnezeu ne-a mai dat de trăit pe acest pământ.

3. Care este în elepciunea din spatele acestei numărători corecteț

#4istă o în elepciune de sus care este dăruită celor care înva ă să- i numere bine zilele, iț ț ș ș

aceasta este în elepciunea de a tii să pre uie ti cu adevărat timpul pe care-l ai la dispozi ie.ț ș ț ș ț

Cel mai pre ios dar pe care eu i dvs. îl avem din partea lui Dumnezeu nu sunt banii, niciț ș

pozi ia socială, nici averea, nici măcar "amilia sau sănătatea, de i acestea sunt binecuvântări "oarteț șmari. Cel mai mare dar este timpul. Dacă nu tii să "olose ti corect timpul pe care Dumnezeu i-l dă,ș ș ț

po i să risipe ti sau c*iar să abuzezi de toate celelalte daruri minunate pe care #l i le dă.ț ș ț

$m să vă dau trei e4emple în acest sens, care sper să vă pună pe ânduri i c*iar să vă a!ute peș

unii dintre dvs. să vă reândi i via a, în special pe tinerii prezen i în această seară.ț ț ț

3n prim nume pe care-l voi aminti este cel al lui 6obert (urraA (cC*aAne. 7storia vie ii luiț

descrisă în scrisorile sale este publicată i în limba română. #l s-a născut în anul 11; în #dinbur*,ș

Sco ia. $colo i-a petrecut primii ani din via ă, absolvind 3niversitatea din #dinbur*, capitalaț ș ț

Sco iei. 3nul din pro"esorii care i-au pus amprenta asupra lui a "ost... <*omas C*almers /vă maiț ș

aduce i aminte de matematicianul de la începutul mesa!ului'.ț

6obert (cC*aAne a "ost una dintre cele mai mari personalită i ale Sco iei. $ "ost pastor,ț ț

predicator, misionar, poet. )-a "ost căsătorit niciodată. $ murit în anul 1:; de ti"os5 avea 2% de ani.

4



$ "ost un mare bărbat al ruăciunii i un pasionat în a-i conduce pe al ii la Cristos. #l spunea laș ț

un moment dat& +Cred că pot spune că nu a "ost nicio zi în via a mea "ără să mă ândesc cum pot săț

aduc mai multe persoane la Cristos.$ misionat printre iudeii din Palestina, unde în anul 1; au i apărut primele simptome deș

boală. $ plecat la Domnul pe 28 martie 1:;, peste 9000 de persoane participând la "uneralii. (ul iț

comentatori sunt de părere că via a lui i-a pus amprenta asupra întreii Sco ii, mul i lucrători dar iț ș ț ț ș persoane simple "iind motivate după plecarea lui în ve nicii să se rededice lucrării lui Dumnezeu iș ș

să-i urmeze e4emplul.3n alt e4emplu pe care vreau să vi-l aduc în aten ie este cel al lui illiam CareA. Considerat caț

"iind părintele misiunii moderne, illiam CareA a "ost un cizmar care a sim it "lacăra pasiunii pentruț

cei pierdu i. $ plecat în 7ndia unde a petrecut cea mai mare parte a vie ii lui, el i cei pe care i-aț ț ș

învă at traducând )oul <estament în peste... ;0 de limbi reionale> $ a!utat ast"el răspândireaț

Cuvântului la Dumnezeu la milioane de oameni.$cest mare titan al traducerii ibliei, a "ost totodată un om de o simplitate i modestie rar ș

întâlnită. dată, cineva a vrut să-l umilească pentru lipsa lui de educa ie teoloică, i i-a spus&ț ș

+CareA, când te vei întoarce în $nlia i le vei vorbi oamenilor, ei î i vor spune că nu e ti decât unș ț ș

cizmar, nimic mai mult. CarA s-a uitat la el i i-a zis& )u, n-am "ost niciodată un cizmar5 n-am "ostșdecât un simplu cârpaci.

3ltimul e4emplu este cel al lui illiam *itin orden, supranumit orden o" Eale. illiamorden s-a născut în anul 1F într-o "amilie "oarte boată. n anul 1%0 când a împlinit vârsta de 21de ani, a mo tenit o avere impresionantă de peste un milion de 3SD, ec*ivalentul a câteva sute deș

milioane de 3SD în zilele noastre.Biind un tânăr "oarte intelient a absolvit "oarte repede atât 3niversitatea de Eale, de unde i-a

rămas i supranumele, cât i 3niversitea Princeton. $cest tânăr n-a "ost dotat doar intelectual, ci iș ș ș

spiritual. a 20 de ani a "ost numit director la (oodA iblie 7nstitute, la )ational ible 7nstitute i laș

C*ina 7nland (ission. @iziunea i pasiunea lui a "ost evan*elizarea musulmanilor din C*ina.ș

Pentru îndeplinirea acestui scop i-a donat întreaa avere misiunii din C*ina, el însu iș ș

o"erindu-se ca misionar în cadrul acestei misiuni. $ plecat în Cairo, #ipt, cu scopul de a petreceacolo un timp pentru a învă a "oarte bine limba arabă i obiceiurile musulmanilor, înainte de a plecaț ș

spre C*ina. n #ipt însă a contractat o meninită cerebrospinală, i a murit în anul 1%1;. $vea... 29ș

de ani><o i ace tia ne predau în ultima seară a anului 2012 o lec ie "oarte importantă& nu contează câtț ș ț

de mult sau pu in trăie ti, ci cum trăie ti. n elepciunea adevărată este să "olose ti timpul pe care-l aiț ș ș ț ș

astăzi pentru loria lui Dumnezeu. $cesta este sensul în elepciunii& să trăie ti astăzi doar pentruț ș

Domnul. Cred că "iecare dintre noi ar trebui să ne luăm via a "oarte în serios.ț

Bra i i surori, tineri drai, se ridică pentru "iecare dintre noi întrebarea& Ce "aci pentruț ș

Dumnezeu' )u sta deeaba, scoală-te i "ă ceva, orice, dar lucrează ceva pentru mpără ia cerurilor.ș ț

)u lăsa i să zboare via a aceasta "ără să "ace i o lucrare pentru Domnul, "ără să vă implica i, "ără săț ț ț țvă consuma i pentru lucrare. Când "emeia aceea a intrat în casa lui Simon i 7-a uns Domnuluiț ș

picioarele cu mir, în po"ida reac iei neative a celor prezen i Domnul a lăudat "apta ei i a rostit ni teț ț ș ș

cuvinte memorabile& )a a "ăcut un lucru "rumos "a ă de *ine%%% )a a "ăcut tot ce a putut ț /(arcu1:&9, . Sunt multe lucruri rele pe care Domnul le uită, un sinur lucru nu va uita niciodată& ce am"ăcut bun pentru #l.

Doamne, înva ă-ne te ruăm să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă în eleaptă, ca săț ț

tim să ne trăim via a aceasta, scurtă sau lună, cu "olos pentru mpără ia ta. $min>ș ț ț

5

Să Ne Numărăm Bine Zilele

Documents

Transcript of Să Ne Numărăm Bine Zilele