EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014

1

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂBUCUREŞTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂSplaiul Independenţei Nr. 105, sector 5, 050097, BUCUREŞTI, ROMÂNIA

www.fmvb.ro , e-mail: info@fmvb.ro

DEPARTAMENT: ŞTIINŢE PRECLINICEDISCIPLINĂ: FIZIOLOGIECadru didactic responsabil: Prof.univ.dr. Nicolae Dojană

TEMATICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE

1. Sistemul digestiv, pag. 285 - 2942. Homeostazia energetică, p. 337-3513. Endocrinologie, pag. 453 - 475

Bibliografie:

N. Dojană –Tratat de fiziologia animalelor de fermă, E.A.R., 2009, ISBN 978-973-271-868-1.

CHESTIONAR

EndocrinologieNr.crt.

Intrebarea Variantele de răspuns, din care doar una este valabilă

1 Hormonul eliberator de tirotropină(TRH)

a – stimulează proprie secreție hipotalamică de TRH printr-unmecanism feedback negativb – stimulează direct secreția tiroidiană de tiroxinăc – stimulează secreţia hipofizară de tirotropinăd – inhibă indirect secreția de hormon tiroidostimulatore – sunt valabile variantele b și c

2 Dopamina, un precursor alnoradrenalinei:

a – stimulează direct secreția hipotalamică de TRHb – stimulează direct secreția hipofizară de ADHc – inhibă secreţia hipofizară de tirotropinăd – inhibă secreția hipofizară de prolactinăe – stimulează indirect secreția hipotalamică de prolactină

3 Gonadotropin-releasing hormone(GnRH):

a – inhibă secreția de LHb – inhibă secreția de FSHc – activează secreţia de FSHd – activează secreţia de LHe – activează atât secreţia de FSH cât şi secreţia de LH

4 Somatostatinul hipotalamic a – inhibă secreția de hormon de creștere

EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014

2

b – inhibă secreția de hormon de creștere și cea de insulinăc – activează secreţia de insulinăd – activează secreţia de hormon de creșteree – inhibă secreția de glucagon

5 Hormonii hipotalamici hipofizotropisunt peptide, cu excepția:

a – TRHb – GhRHc – tiroxineid – cortizoluluie – dopaminei

6 Cel mai important rol al vasopresineiconstă în

a – stimularea vasomotricitățiib –stimularea reabsorbţiei apei din tubulii distali şi tubuliicolectori renalic – stimularea reabsorbţiei apei din tubii contorți proximali șiansa Henle a nefronilord – inhibarea vasomotricitățiie – inhibarea reabsorbţiei apei din tubii distali şi tubiicolectori renali, crescând diureza, de unde și denumirea dehormon diuretic a vasopresinei

7 Controlul secreţiei de vasopresină seface pe baza:

a – modificărilor de volum sanguinb – modificărilor de presiune sanguinăc – modificărilor de osmolaritate ale plasmeid – modificărilor de vasomotricitatee – sunt valabile variantele a, b și c

8 Hormonul anterohipofizar pentru acărui secreţie este implicatădopamina este:

a – prolactinab – oxitocinac – vasopresinad – GHe – FSH

9 Acțiunile anabolizante proteice alehormonului de creștere se exercităprin:

a – stimularea anabolismului glucidelorb – stimularea metabolismului ribozomalc – stimularea mobilizării lipidelord – creşterea transportului de aminoacizi prin membranelecelulare către interiorul celulelore – sunt valabile variantele b și d

10 Efectele anabolizant lipidice alehormonului de creștere suntexercitate prin:

a – stimularea eliberării lipidelor din depozite şi utilizarea lorîn producerea de energieb – hormonul de creștere nu are efecte anabolizant lipidicec – stimularea depunerii lipidelor în depozited – stimularea sintezei de trigliceridee – utilizarea lipidelor în producerea de energie

11 Prin efectele sale asupra metabo-lismului glucozei, hormonul decreștere predispune la:

a – stimularea creșterii, de unde și denumirea de hormon decreștereb – diabet insipidc – hiperglicemied – hipoglicemiee – sunt valabile variantele a și c

12 Ca acţiuni extracorticosuprarena- a – pigmentarea pielii

EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014

3

liene ale ACTH sunt menţionate: b – efectele lipolitice şi melanostimulatoarec – efectele lipoliticed – efectele melanostimulatoaree – sunt valabile toate variantele

13 Reglarea secreţiei de ACTH prin: a – un mecanism feedback negativ lung, via inhibareasecreţiei de CRH hipotalamic de către cortizolb – un mecanism feedback pozitiv, via stimularea secreţiei deCRH hipotalamicc – un mecanism feedback negativ lung, via stimulareasecreţiei de CRH hipotalamicd – ACTH își inhibă și direct propria secrețiee – sunt valabile variantele a și d

14 Mecanismul de stimulare a secreţieide ACTH în condiții de stres esteindependent de:

a – relațiile feedback dintre hipofiză și medulosuprarenalăb – relaţiile de feedback dintre cortizol pe de o parte şihipotalamus şi hipofiză pe de altă partec – sistemul nervos, deoarece totdeauna stresul acționeazăpe sistem nervosd – hipofiză și tiroidă, o altă glandă care răspunde la acțiuneafactorilor de strese –sunt valabile variantele b și c

15 Hormonul tiroidostimulant: a – stimulează proteoliza tiroglobulinei din coloidul vezicularb – creşte concentraţia iodului în coloidul vezicularc – stimulează sinteza de tiroxinăd – stimulează eliberarea hormonilor tiroidieni ioduraţie – toate variantele sunt valabile

16 Creşterea greutăţii corporale aparedeseori în hipotiroidism ca urmare a:

a- a - retenţiei de apăb- acumulării de lipide nemetabolizatec- stimullării anabolismului lipidicd- obezitățiie- sunt valabile variantele a și b

17 În metabolismul glucidelor, hormoniitiroidieni :

a – cresc absorbţia intestinală a glucozei şi faciliteazătrecerea glucozei în muşchi şi ţesutul adiposb – scad absorbţia intestinală a glucozeic – inhibă trecerea glucozei în muşchi şi ţesutul adiposd – sunt valabile variantele a, b și ce – nu este valabilă nicio variantă

18 Asupra sistemului digestiv, hormoniitiroidieni au efecte de:

a- stimulare a secreţiei de enzime digestive şi aperistaltismului intestinal

b- b- stimularea secreţiei de enzime digestivec- c- stimularea peristaltismului intestinald- inhibarea secreției de enzime digestivee- nicio variantă

19 Asupra sistemului cardiovascular,hormonii tiroidieni:

a – au efect vasodilatator și de scădere a tensiunii arterialeb – au efect vasoconstrictor generalc – scad forţa de contracţie a corduluid – scad frecvenţa cardiacăe – cresc frecvenţa cardiacă şi forţa de contracţie a cordului

EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014

4

20 Unul dintre principalii factori neuro-geni de stimulare a secreţieihipotalamice de TRH este:

a –stresul în generalb – scăderea metabolismului bazalc – hipoglicemiad – scăderea tensiunii arterialee – frigul

21 Hipotiroidismul este însoțit de: a – scăderea debitului cardiacb – hipogonadismc – întârziere în creștered – cretinisme – sunt valabile toate variantele

22 Hipertiroidismul nu secaracterizează prin:

a – intoleranță la căldurăb – slăbirec – exoftalmied – somnolențăe – creșterea metabolismului bazal

23 La eutiroizi, T3 favorizeazălipogeneza şi sinteza de colesterol.La hipertiroizi se constată:

a – lipolizăb – reducerea colesterolului plasmaticc – sunt valabile variantele a și bd – creșterea metabolismului bazale – sunt valabile toate variantele

24 Dintre animalele domestice, cel maiadesea este afectat de un sindromde hipotiroidism:

a – porculb – câinelec – pisicad – iepurelee – găina

25 Zona glomerulată a suprarenaleiproduce hormoni mineralocorticoizi,în principal:

a – cortizolb – hidrocortizonc – androstendiond – dehidroepiandrosterone – aldosteron

26 Unul dintre efectele specifice aleglucocorticoizilor în metabolismulglucidic este:

a – stimularea gluconeogenezei hepaticeb – stimularea sintezei de glicogenc – tendința de creștere a glicemieid – stimulara glicogenolizeie – sunt valabile variantele a, b și c

27 Efectul antiinsulinic al cortizoluluiconstă în:

a – inhibarea preluării și metabolizării hepatice a glucozeib – stimularea gluconeogenezeic – inhibarea preluării glucozei în ţesuturile perifericed – stimularea preluării şi metabolizării glucozei în ţesuturileperifericee – sunt valabile variantele b și c

28 În metabolismul lipidic,glucocorticoizii au efecte extrem decomplexe; efectul direct asupraţesutului adipos fiind:

a – de creştere a ratei lipolizeib – mobilizarea lipidelorc – creștere a lipogenezeid – de scădere a ratei lipolizeie – sunt valabile variantele a și b

29 Aminoacizii eliberați de cortizol în a – gluconeogeneză

EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014

5

catabolismul proteic sunt utilizațipreponderent în:

b – glicogenoliză, împreună cu gluconeogeneza conyribuindla creșterea glicemieic – cortizolul nu eliberează aminoacizi, aceasta fiind oîntrebare capcanăd – glicolizăe – sunt valabile variantele a și b.

30 Deşi sub acţiunea glucocorticoizilorscad proteinele celulare, în ficat şiplasmă concentraţia proteinelorcreşte:

a – datorită preluării crescute de aminoacizib – în ficat şi plasmă concentraţia proteinelor nu creştec – sub acţiunea glucocorticoizilor nu scad proteinele celulared – această excepţie este determinată probabil de creştereaenzimelor hepatice necesare pentru sinteza proteinelore – sunt valabile variantele b și c

31 În condiţii de stres, glucocorticoiziidetermină:

a – intensificarea arderilor energetic pentru producerea deenergie, în special calorică, pentru combaterea efectelorfriguluib – mobilizarea rapidă a aminoacizilor şi grăsimilor dindepozitele celularec – mobilizarea rapidă a proteinelor din depozitele celulare(mușchi)d – creșterea glicogenogenezeie – creșterea gluconeogenezei

32 Glucocorticoizii inhibă răspunsulinflamator prin:

a – prevenirea vasodilataţiei capilareb – prevenirea extravazării fluidelor în spaţiile interstiţialec – prevenirea migraţiei leucocitared – prevenirea depunerii de fibrinăe – sunt valabile toate variantele

33 Cortizolul are acţiune stimulatoareasupra maturării unor organe fetale,și anume:

a – sistemul digestivb – sistemul respiratorc – sinteza de surfactantd – sunt valabile variantele a, b și ce – nu este valabilă nicio variantă

34 Capacitatea glucocorticoizilor deiniţiere a reglajelor feedback esteproporţională cu:

a - efectul lor glucoreglatorb – efectul lor stimulator asupra hipotalamusuluic – efectiul lor lipoliticd – efectul lor permisiv în metabolism glucidelor

35 Secreția de gliucocorticoizi prezintăși ritmuri circadiene cu un maxim :

a - dimineațab – seara

c- c- dimineața și searad- d - nu prezintă ritmuri circadiene, secreția fiind stimulată de

strese- e - nicio variantă valabilă

36 Secreția de hormon de creștere estepulsatilă:

A – nu există secreție pulsatilă de GH, aici fiind o întrebarecapcanăB – nivelele bazale sunt mai mari la animalele adulteC - nivelele bazale sunt mai mari la tineret şi mai mici laanimalele adulteD – nivelele maxime sunt mai mari la tineret şi mai mici la

EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014

6

animalele adulteE – sunt valabile variantele c și d

37 Somatomedinele sunt: a – proteine cu rol enzimaticb - enzime digestive, fiind produse de ficatc - hormoni de provenineță hipofizarăd - hormoni produși de ficat dar și de alte țesuturie - somatomedinele nu au funcții metabolice

38 Majoritatea funcțiilor metabolice alehormonului de creștere se exercită:

a – prin intermediul somatomedinelorb – acționând direct asupra țesuturilor țintăc – prin intermediul somatostatinului, care are rol reglatord – prin intermediul GH-RHe - toate variantele sunt valabile

39 Timpul de înjumătățire alhormonilor tiroidieni iodurați estede ordinul:

a – zilelorb – minutelorc - secundelord – lunilore – sunt valabile toate variantele

40 Catabolismul hormonilor tiroidieniiodurați se realizează în:

a - mușchii scheleticib - ficatc - rinichid - sunt valabile variantele a, b și ce - doar în ficat

41 O parte din iodul eliminat prinintestin se recuperează prin:

a – prin cuplare cu sodiul, formând iodura de natriub - prin ciclul hepato-enterohepaticc - prin cuplare cu proteine de transportd - prin mecanism de sodiu-cotransporte - nu se recuperează, ci se elimină prin fecale

42 În mecanismul de acțiune, hormoniitiroidieni iodurați:

a – stimulează direct transcripția de ARNmb - stimulează direct producția de protein-enzimec - interacționează direct cu nucelul pentru a inițiatranscripția ARNmd - interacționează indirect, prin intermediul AMPc

43 În transportul plasmatic alhormonilor tiroidieni iodurați suntimplicate

a – o globulină transportoare de tiroxinăb – albuminele sericec – prealbumina transportoare de tiroxinăd - sunt valabile variantele a, b și ce - nu este valabilă nicio variantă, hormonii tiroidieni iodurațifiind transportați liber în plasma sanguină

44 Hormonul melanocitostimulator areunele efecte similare cu ale:

A – FSH (hormonul foliculostimulant)B – ACTH (hormonul adrenocorticotrop)c – ACTH RHd - MSH RHe – nu are efecte similare cu nici un hormon menționat maisus

45 Hipotiroidismul secundar este celdeterminat de :

a – o leziune a glandei tiroideb – insuficiența secreției de TRH hipotalamicc – insuficiența secreției de TSH hipofizar

EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014

7

d – prezenței de goitrină în furajee – prezența diferitelor substanțe gușogene în hrană

Homeostazia energeticăNr.crt.

Intrebarea Variantele de răspuns, din care doar una este valabilă

1 În perioada de absorbţie digestivă,procesele metabolice din ficat şiţesuturile periferice suntdirecţionate predominant spre:

a – ficatul acţionează în sens anabolic, iar ţesuturileperiferice sunt direcţionate spre consumb – catabolizarea substanţelor nutritive provenite din aportc – în această perioadă, ficatul şi ţesuturile periferice suntsupraaglomerate şi au o activitate metabolicăsuprasolicitată, fără o direcţionare anumed – eliberarea spre ţesuturi a excesului de substanţenutritive absorbit pentru asigurarea cerinţelor energeticee – depozitarea substanţelor nutritive provenite din aport

2 În perioada de absorbţie digestivă,ficatul:

a – reţine trigliceridele şi le transformă în glucoză şi glicogencare se depozitează în ficatb – reține surplusul de glucoză sanguină şi îl transformă înglicogen şi trigliceridec –eliberează glucoza deoarece acesta este necesarăţesuturilor periferice iar preluarea ei de către ficat nu estecontrolată de insulinăd – reţine trigliceridele care sun„t depozitate în ficatdeterminând „infiltraţia grasă a ficatului”e – nicio variantă nu este valabilă

3 Ciclul lui Krebs se desfăşoară: a – în majoritatea ţesuturilor, cu excepţia creierului, care sepoate hrăni şi cu corpi cetonici în caz de absenţă parţială sautotală a glucozeib – în ţesuturile periferice, inclusiv sângec – doar ficatd – în majoritatea celulelor, cu excepţia eritrocitelore – toate variantele sunt valabile

4 Lipoproteinele cu densitate micăsunt o formă de transport a:

a – acizilor graşi sintetizați și esterificaţi în ficatb – lipidelor din hrană absorbite, ajunse în limfă, apoi însângec – lipidelor mobilizate din ţesutul adiposd – proteinelor absorbite ca atare, ca în cazul nou-născutuluie – toate variantele sunt valabile

5 Chilomicronii şi lipoproteinele cudensitate mică din sânge elibereazăacizii graşi în ţesuturile periferice,procesul fiind controlat de către:

a – tiroxinăb – adrenalinăc – insulinăd – glucagone – cortizol

6 Cantitatea totală de glicogen carepoate fi stocată în ficat este limitatăla:

a – maxim 5% din greutatea ficatuluib – maxim 20% din greutatea ficatuluic – maxim 2% din greutatea ficatuluid – ficatul nu stochează glicogen, el având rol metabolic de

EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014

8

sinteză a diferitelor substanţe energeticee – maxim 10% din greutatea ficatului

7 Ficatul nu poate prelua şi stoca subformă de glicogen întreaga cantitatede glucoză absorbită. De aceeaorganismul posedă şi altemecanisme de preluare a excesuluide glucoză. Un astfel de mecanismeste:

a – sinteza de acizi graşib – sinteza de vitamine cu structură pe bază de glucozăc – sinteza de proteined – sinteza de acizi nucleici, aceaştia având în structura lor şiglucidee – excesul de glucoză este eliminat prin urină, ceea ce estecunoscut sub numele de glucozurie

8 În grupul aminoacizilor de transportsunt incluşi:

a – leucina, izoleucina şi valinab – acidul glutamic, acidul aspartic și alaninac – arginina, histidina, lizinad – cisteina, glicina, prolinae – niciun răspuns nu este valabil

9 Din cantitatea totală de aminoaciziabsorbiţi, ajunşi din circulaţia portalăîn ficat, trec în circulaţia sistemicăcirca:

a – 23%b – 10%c – zero, ficatul reţinând întreaga cantitate de aminoaciziajunşi la acest nivel, pentru sinteza de proteine plasmatice(albumine)d – procente larg variabile funcţie de starea fiziologicăe – 45%

10 Proteinele serice îndeplinesc nu-meroase funcţii. Una din funcţiilecare NU este îndeplinită de acesteproteine este:

a – transportul acizilor graşib – constituie sursă de aminoacizi pentru sinteze proteiceextrahepaticec – rol de creare a presiunii oncotice a plasmeid – vehicul de transport pt. diferiţi hormonie – vehicul de transport pt. diferite vitamine

11 Dezaminarea aminoacizilor pentruproducerea de glucoză esteeconomică la:

a – rumegătoareb – carnivorec – omnivored – păsări granivoree – sunt valabile variantele a şi b

12 La rumegătoare, pe lângă aminoaciziiglucoformatori, o parte însemnatădin necesarul de glucoză esteasigurat prin:

a – conversia beta-hidroxibutiratuluib – conversia acetatuluic – conversia propionatuluid – sunt valabile variantele a, b şi ce – nu există surse suplimentare pentru completareanecesarului de glucoză, nici la rumegătoare, nici la alte specii

13 Hormonul cheie cu rol în amorsareamecanismelor de conversie a amino-acizilor proveniţi din absorbţiadigestivă, în glucoză este:

a – hidrocortizonulb – tiroxinac – cortizolul, ca hormon ce se eliberează în situaţii de stres,ce necesită cantităţi sporite de glucozăd – insulina, deoarece este hormon hipoglicemiente – glucagonul

14 În cazul unei ingeste echilibrate înglucide şi proteine, creşterea amino-acidemiei stimulează atât secreţia de

a – scăderea aminoacidemieib – contracarează efectele unei hiperinsulinemiipostprandiale prin amorsarea mecanismelor gluconeogenice

EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014

9

insulină cât şi secreţia de glucagon.Secreţia intensă de glucagon areurmătorul rol:

c – contribuie la menţinerea glicemiei prin inhibareapreluării periferice a glucozeid – reglarea concentraţiei lipidelor serice prin efect lipolitice – nicio variantă nu e valabilă

15 Unul din dezavantajele depozităriienergiei sub formă de lipide îlconstituie faptul că:

a – ţesutul adipos conţine puţină apăb – grăsimile, fiind insolubile în apă, necesită forme specialede transport sanguinc – acizii graşi sunt convertiţi la glucoză, scăzând disponibilulîn caz de solicitări energetice intensed – lipidele sunt substanţe puternic reduse, ceea ce le scadecalitatea energeticăe – nicio variantă valabilă

16 Dintre aminoacizii absorbiţi ajunşi laficat, se reţin aproape în totalitatede ficat:

a – aminoacizii esenţialib – alaninac – aminoacizii cu catenă ramificatăd – argininae – cisteina

17 Lipoproteinlipaza, enzima care esterăspunzătoare de transferul lipidelorplasmatice în ţesuturi, este activatăde:

a – insulinăb – glucagonc – tiroxinăd – produşi intermediari de degradare lipidicăe – enzima CPT I

18 În ficat, glucagonul: a – stimulează glicolizab – stimulează glicogenolizac – inhibă glicogenolizad – inhibă gluconeogenezae – stimulează glicogenogeneza

19 Mobilizarea de aminoacizi dinmuşchi este stimulată în mare gradde:

a – hormonii sexuali catabolizanţi proteicib – tiroxină, eliberată în condiţii de solicitare energeticăc – insulinăd – absenţa cortizolului şi pezenţa insulineie – absenţa insulinei şi prezenţa cortizolului

20 Dezaminarea aminoacizilor cucatenă ramificată în muşchi implicăexistenţa unei substanţe care săpreia gruparea amino pentru a oelimina. Această substanţă este:

a – alaninab – piruvatulc – acetatuld – propionatule – nu e necesară eliminarea grupării amino deoarece estereutilizată în diferite sinteze

21 În procesul de eliminare aamoniacului din organism,reconvertirea alaninei la cetoana-logul este relizată în:

a – splinăb – pulmonic – rinichid – muşchie – ficat

22 Dominanta metabolică a ţesutuluiadipos în faza postabsorbtivă adigestiei este:

a – ţesutul adipos nu prezintă o dominantă metabolică înaceastă fază, aceasta fiind o întrebare capcanăb – reţinerea lipidelor plasmatice pentru evitarea slăbiriic – mobilizarea acizilor graşi

EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014

10

d –sinteza de lipidee – sinteza de novo a acizilor graşi

23 Acizii graşi eliberaţi din ţesutuladipos în sânge, pentru a putea fitransportaţi:

a –nu necesită prezenţa unor molecule vehiculb – sunt legaţi reversibil de gamma-globulinec – sunt legaţi reversibil de albumined – sunt împachetaţi în lipoproteine cu densitate micăe –sunt împachetaţi în chilomicroni

24 Prevenirea reîntoarcerii în ţesutuladipos a lipidelor cu densitate micăsintetizate în ficat, în prioadapostabsorbtivă, din acizii graşineesterificaţi, şi dirijarea lorpreferenţială către ţesutul musculareste asigurată de:

a – lipoproteinlipaza activată de insulinăb – o lipoproteinlipază insulino-independentăc – inhibarea enzimei CPT I, cu rol în controlul pătrunderiiacizilor graşi în mitocondried – glucagone – insulină

25 În perioadele lungi de subnutriţiesau în inaniţia completă,organismulutilizează pentru producerea deenergie cu precădere:

a – acizi graşi liberib – acizii grași și corpii cetonicic – beta-oxidarea acizilor graşid – eliberearea de glicerol în cantitate maree – sinteza de lipide, pentru susţinerea degradărilorenergetice caracteristice acestei perioade

26 Catabolizarea corpilor cet pentruproducerea de energie implicăprezența:

a – fructoză pentru sinteza de nucleoproteineb – acetil-coAc – lactozăd –NADH şi FADH2

e – riboză şi dezoxiriboză27 Enzima cheie cu rol în comutarea

catabolismului acizilor graşi din ciclullui Krebs în producerea de corpicetonici este:

a – lipoproteinlipazab – coenzima Ac – acetil Co Ad – malonil coenzima Ae – carnitinpalmitoil transferaza I

28 Propionatul este un precursor alglucozei important la rumegătoare.La rumegătoare, propionatul provinedin:

a – sinteza endogenă de novob – absorbţia ruminală ca acid gras volatilc – catabolismul acizilor graşid – catabolismul acidului propionice – catabolismul intermediar al glucozei

29 Rumegătoarele își asigură stocul deglucoză și prin protejarea degradăriimetabolice a acesteia, pin faptul că

a – acizii grași sunt sintetizați pornind de la acetatb – acizii grași sunt sintetizați pornind de la glucozăc – nu produc acizi grașid – acizii grași sunt sintetizați pornind de la aminoacizie – sunt valabile variantele a şi d

30 Rumegătoarele se află permanentîntr-o potenţială stare de carenţă de:

a – glucozăb – propionatc – acetatd – proteinee – lipide

31 Principala cale metabolică luată deacizii grași neesterificați ajunși în

a – producerea de beta-hidroxibutiratb – producerea de propionat

EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014

11

ficat în perioade de inanițieprelungită este:

c – oxidared – esterificaree – producerea de corpi cetonici

32 În timpul fazei postabsorbtive adigestiei, sursa primară de energiepentru muşchi este reprezentată de:

a – acizii graşib – aminoacizii cu catenă ramificatăc – aminoacizii glucoformatorid – aminoacizii de transporte –glucoză

33 Amoniacul rezultat din dezaminareaaminoacizilor este eliminat dinorganism sub formă de:

a – cetoanalogib – ureec – amoniu ureicd – alaninăe – leucină

34 Masa musculară reacţionează la so-licitările energetice prin:

a – sinteza de glucoză pentru susţinerea cerinţelor de efortb – sinteza de aminoacizic – mobilizarea de glucozăd – mobilizarea de lipidee – mobilizarea de aminoacizi

35 Necesarul de apă al animalelor defermă este direct proporțional cu:

a – starea fiziologicăb – gradul de deshidratatec – greutatead – suprafața corporalăe – vârsta, viind mai mare la vârstele înaintate

36 Apa îndeplinește numeroase roluri înorganism. Unul dintre rolurile pecare nu le îndeplinește este:

a–solvent pentru substanţe chimiceb –mediu de difuziunec –transport de căldurăd – lubrifiante – solvent pentru grăsimile ingerate

37 Sinteza majorității corpilor cetoniciîn metabolisul lipidelor este realizatăîn :

a –rumenb – intestinc – ficatd – rinichie – pulmoni

38 Reglarea metabolismului calciuluiimplică controlul mişcării calciuluiîntre fluidul extracelular şiurmătoarele structuri corporale:

a – intestin şi osb – os, ficat şi tract gastrointestinalc – os şi rinichid – os, tract gastrointestinal şi rinichie – tract gastrointestinal

39 Creşterea concentraţiei calciuluisanguin cu aproximativ 10%determină creşterea imediată asecreţiei de:

a – parathormonb – calcitoninăc – cortizold – hormoni androgenie – hormoni estrogeni

40 Hormonul care stimuleazăactivitatea osteoclastelor şireabsorbţia renală a calciului este:

a – parathormonulb – calcitoninac – insulinad – glucagonul

EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014

12

e – estrogenii

Sistemul digestivNr.crt.

Întrebarea Variantele de răspuns, din care doar una este valabilă

1 Faza intestinală de reglare a secrețieide suc gastric se declanșează la:

a- a- pătrunderea ingestei în stomacb- b- pătrunderea ingestei în duodenc- c - ingestia de furajed- d - imediat după prehensiunea, masticația și deglutiția

furajelor ingeratee- e - în fază cefalică

2 Enterogastrona este un hormon curol în reglarea secreției de sucgastric. Rolul său este unul:

a – stimulator al secreției de suc gastricb – stimulator al secreției de secretină, care stimulează larândule si secreția de suc gastricc-enterogastrona nu are rol în acest sensd - inhibitor al secreției de suc gastrice – sunt valabile variantele a și b

3 Rolul inhibitor al secretinei asuprasecreției de suc gastric se exercităprin:

a - acţionează direct asupra celulelor principale secretoarede suc gastric

b- b - acționează asupra celulelor G secretoare de gastrinăc- c - acționează asupra celulelor oxintice inhibând direct

secreția de suc gastric în ansamblud- d - sunt valabile variantele a și be- e - secretina nu este un hormon cu rol în reglarea secreției

de suc gastric4 Unul din hormonii alăturați nu are

efecte inhibitoare asupra secrețieide suc gastric:

a - secretinab- colecistokininac- somatostatinuld- enteroglucagonule - gastrina

5 În legătură cu reglarea secreției desuc gastric, injecţia de atropină lacâine provoacă:

a – stimularea secreției de suc gastricb – nu are nici un efectc - inhibarea secreţiei de suc gastricd – stimularea parasimpaticului și în consecință stimulareasecreției de suc gastric, parasimpaticul fiind cunoscut pentruastfel de efecte – stimularea sistemului vegetativ simpatic și, în consecințăinhibarea inductivă a parasimpaticului, cu stimulareasecreției de suc gastric

6 Secreția de bicarbonat de sodiu asucului pancreatic este realizată de:

a - celulele centroacinare, situate la joncţiunea acinului cucanalul colector,b - celulele care delimitează lumenul canalelor colectoarec - celulele acinilor secretori de suc pancreaticd - celulele Langerhans

EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014

13

e - sunt valabile variantele a și b7 Enzima care stimulează sinteza de

acid carbonic necesar pentruproducerea de bicarbonat de sodiupancreatic este:

a – pepsinab – tripsinac – chimotripsinad – anhidraza carbonicăe – anhidraza bicarbonică

8 Sucul pancreatic conține numeroaseproteaze. Una dintre proteazele pecare nu le conține este:

a – tripsinăb - chimotripsinăc – carboxipeptidazăd - colagenazăe - pepsina

9 Noțiunea de zimogen estesinonimă cu cea de:

a – proenzimăb – enzimă activă, inactivată în lumenul digestivc – lipazăd – enzimă glicoliticăe – sunt valabile variantele a și b

10 Activarea tripsinogenului din suculpancreatic este realizată de :

a – tripsinăb – autocataliticc – enterokinazăd- sunt valabile variantele a, b și ce - nu este valabilă nici o variantă

11 Activarea chimotripsinogenuluiconstă în:

a – crearea uni pH ușor alcalin, optim pentru activareb – înlăturarea unor fragmente peptidice din structuramoleculei salec – asigurarea substratului specific este suficientă pentruactivared – chimotripsinogenul este o enzimă activă, nu necesităactivaree – sun valabile variantele a și b.

12 Coagularea intra-intestinală alaptelui este realizată de:

a – pepsinăb – tripsinăc – chimotripsinăd- nicio enzimă în intestin, coagularea laptelui se realizeazăîn stomace – sunt valabile variantele b și c

13 Reglarea secreției de bilă se faceprintr-un mecanism:

a – feed back pozitivb – feed back negativc – feed forwardd – push-pulle – nicio variantă, secreția de bilă este continuă

14 Hormonul cu principalul rol colereticeste:

a – gastrinab – colecistokininac – secretinad – motilinule – peptidul gastric inhibitor

15 Secreția de colecistokinină încetează:

a – la pătrunderea în duoden a chimului gastricb – odată cu alcalinizarea chilului intestinal

EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2014

14

c – la încheierea digestiei grăsimilor din lumenul intestinald – în momentul demarării digestiei grăsimilore – condiționat de scăderea pH -ului duodenal sub valoarea 3

Întocmit,Prof. univ. Dr. Nicolae DOJANĂ