S T E N O G R A M A - senat.ro · PDF file- 2 - - Lege pentru ratificarea Protoc olului de...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 4 octombrie 2016

S U M A R

1. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 5

2. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a

Muntenegrului la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 19 mai 2016.

(L556/2016)

6

3. Domnul senator Iulian Cristache informează plenul Senatului asupra demisiei sale din

Partidul România Unită şi că va activa în cadrul Grupului parlamentar al PSD.

13

4. Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere şi adoptare la data de 28

septembrie 2016, a unor iniţiative legislative:

- Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii

nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31

alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară; (L261/2016)

- Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2016

pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind

stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru

achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în

categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil. (L262/2016)

13

5. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale

asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor

art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale, republicată:

- Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2016 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

– procedură de urgenţă;

- Lege pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial

al României;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2016 pentru completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

14

- 2 -

- Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Muntenegrului la Tratatul

Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 19 mai 2016.

6. Dezbaterea şi adoptarea Proiectelor de hotărâre privind exercitarea controlului de

subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Decizie a Consiliului de instituire a

unui cadru multianual pentru Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii

Europene pentru perioada 2018 – 2022 – COM(2016) 442 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Consiliului privind

competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie matrimonială şi în

materia autorităţii părinteşti şi privind răpirea internaţională de copii (reformare) –

COM(2016) 411 final.

14

7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de hotărâre privind modificarea Hotărârilor

Senatului nr. 44/2011, 4/2012, 36/2012, 43/2012, 3/2013, 47/2013 şi 50/2016, ca urmare

a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 374/2016.

15-16;

17-18

8. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator. 16

9. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 35/2016 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi

publicităţii imobiliare nr. 7/1996. (L452/2016)

18

10. Dezbaterea şi adoptarea Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare

de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi

completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. (L345/2016)

(Reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale.)

19-20;

43

11. Propunerea legislativă pentru mamele eroine privind indemnizaţia viageră pentru

mamele care au născut şi crescut 3 copii sau mai mult de 3 copii. (L242/2016)

(Retrimitere la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.)

20

12. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind detaşarea salariaţilor în cadrul

prestării de servicii transnaţionale. (L398/2016)

20-21;

43

13. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind Codul rutier. (L187/2016) 21-22; 44

14. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind instalarea infrastructurii pentru

combustibili alternativi. (L272/2016)

22

15. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 31/2016 pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a

23

- 3 -

Guvernului nr. 64/2009 privind gestiunea financiară a instrumentelor structurale şi

utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă. (L448/2016)


Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi

reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. (L449/2016)

24


Guvernului nr. 46/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

(L463/2016)

25

18. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind emitenţii de instrumente financiare şi

operaţiuni de piaţă. (L426/2016)

26-27;

44


Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 21/2010 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie şi de

realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României şi executarea serviciilor de

digitizare şi actualizare a Sistemului de identificare a parcelelor agricole pentru

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. (L442/2016)

27

20. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru completarea art. 4 alin. (3) din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura şi

modificarea art. II alin. (4) din Legea nr. 317/2009. (L389/2016)

28

21. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 164 din 24

iunie 2015 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole.

(L418/2016)

29

22. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 3,

art. 10 şi art. 12 din Legea nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor

industriale. (L384/2016)

35

23. Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 21 martie – Ziua Olteniei. (L284/2016)

(Retrimitere la Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului şi

Comisia pentru cultură şi media.)

37

24. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului

nr. 17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 30 alin. (41) din Legea nr. 307/2006

privind apărarea împotriva incendiilor. (L430/2016)

37

25. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului

nr. 23/2016 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie. (L436/2016)

41

- 4 -

26. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu

modificările şi completările ulterioare. (L280/2016)

44

27. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006,

republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

(L288/2016)

44

28. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

(L296/2016)

45

29. Respingerea Propunerii legislative privind Programul de solidaritate socială în favoarea

pensionarilor cu venituri reduse. (L321/2016)

45

30. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu

modificările şi completările ulterioare. (L330/2016)

45

31. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de senatorii:

Nicolae Moga, Ionel Agrigoroaei, Alexandru Cordoş, Dorin-Mircea Dobra, Dorin

Păran.

46

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 4 octombrie 2016

Şedinţa a început la ora 16.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Teodor Atanasiu, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii

senatori Ion Rotaru şi Ben-Oni Ardelean, secretari ai Senatului.

Domnul Ioan Chelaru:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite toţi colegii prezenţi în Senat să intre în sală. Aş

vrea în cinci minute să începem lucrările Senatului, mai ales că avem foarte multe puncte pe ordinea de

zi, iar la 17.00-17.30 avem vot pe legi organice.

Vă rog să luaţi loc.

Insist la liderii grupurilor parlamentare să invite toţi colegii în sală. Având în vedere că avem

musafiri, nu aş vrea să începem cu o prezenţă, pare a fi o impoliteţe şi faţă de musafirul nostru.

PAUZĂ


Doamnelor şi domnilor senatori,

Declar deschisă şedinţa plenului Senatului de astăzi, 4 octombrie 2016.

Vă anunţ că, din totalul de 156 de senatori, şi-au înregistrat prezenţa 87, cvorumul legal de

lucru fiind îndeplinit, minim 79.

Şedinţa plenului Senatului de astăzi este condusă de subsemnatul, delegat de preşedintele

Senatului, asistat de domnii secretari Ardelean Ben-Oni şi Ion Rotaru.

Am plăcerea de a saluta prezenţa alături de noi a delegaţiei parlamentare conduse de către

Excelenţa Sa domnul Darko Pajović, preşedintele Parlamentului Muntenegrului. (Aplauze.)

Ordinea de zi a plenului de astăzi v-a fost distribuită. Ea a fost aprobată în şedinţa Biroului

permanent de la ora 13.00.

Având în vedere însă prezenţa invitaţilor noştri, vă supun atenţiei modificarea ordinii de zi, în sensul

de a începe şedinţa de astăzi cu dezbaterea şi votul asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului

de aderare a Muntenegrului la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 19 mai 2016.

Dacă nu sunt comentarii, supun votului ordinea de zi cu modificarea menţionată.

Vă rog să votaţi.

- 6 -

Rog toţi colegii să voteze.

81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Aprobat.

Programul de lucru pentru această zi: ora 16.00 – 18.00 – lucrări în plenul Senatului, cu

dezbaterea iniţiativelor legislative şi vot final pe iniţiativele legislative cu caracter organic la ora 17.15;

18.00 – 18.15 – pauză; iar de la 18.15 la 19.45 – întrebări, interpelări şi răspunsuri.

Sunt intervenţii legate de acest program?

Dacă nu sunt intervenţii, supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi.


90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Aprobat.

*

Aşa cum dumneavoastră aţi decis prin vot, intrăm la dezbaterea punctului 1, Secţiunea a II-a a

ordinii de zi, respectiv, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Muntenegrului la

Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 19 mai 2016.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Din partea Guvernului României, prezent pentru acest proiect, domnul ministru Lazăr Comănescu.

Aveţi cuvântul, domnule ministru. (Discuţii la prezidiu.)

Sigur, microfonul central, vă rog.

Domnul Lazăr Comănescu – ministrul afacerilor externe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,


Mă aflu astăzi aici pentru a susţine Proiectul de lege prin care se propune ratificarea

Protocolului de aderare a Muntenegrului la Alianţa Nord-Atlantică.

Aş dori, înainte de toate, să vă mulţumesc dumneavoastră, doamnelor şi domnilor senatori,

pentru promptitudinea cu care Parlamentul României a parcurs această procedură.

De asemenea, doresc să salut prezenţa domnului Darko Pajović, preşedintele Parlamentului

Muntenegrului, şi a delegaţiei care îl însoţeşte.

Doamnelor şi domnilor,

Ne aflăm într-un moment istoric, în primul rând, pentru Muntenegru care, după încheierea procesului

de ratificare de către aliaţi, urmează să devină membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice;

în al doilea rând, pentru Alianţa Nord-Atlantică în ansamblul ei; în al treilea rând, pentru întreaga

regiune a Balcanilor de Vest, căreia i se transmite astfel un nou semnal privind importanţa pe care i-o

- 7 -

acordă atât NATO, ca organizaţie, cât şi aliaţii; în al patrulea rând, pentru celelalte ţări aspirante,

pentru că aderarea Muntenegrului este o confirmare a politicii uşilor deschise, că aceasta îşi menţine

relevanţa în continuare şi că – aş vrea să adaug – este încă o dovadă a faptului că extinderea Alianţei

Nord-Atlantice este unul dintre cele mai de succes demersuri ale NATO; nu în ultimul rând, este un

moment cu o semnificaţie specială şi pentru România care a susţinut şi a promovat constant

continuarea procesului de extindere a NATO şi aderarea Muntenegrului.

Anul 2016, care va avea o semnificaţie istorică pentru Muntenegru, este, totodată, un an

important şi pentru relaţia noastră bilaterală care împlineşte un deceniu. România şi Muntenegru au

dezvoltat în toţi aceşti ani un dialog intens, iar cooperarea economică a cunoscut un curs ascendent.


Decizia miniştrilor aliaţi de externe din decembrie 2015, de a adresa Muntenegrului invitaţia de

aderare, a demonstrat în mod ferm şi fără echivoc faptul că Alianţa Nord-Atlantică îşi respectă

angajamentul de a evalua performanţele individuale ale ţărilor aspirante, fără a se lăsa influenţată de

factori externi. În acelaşi timp, prin această decizie, au fost recunoscute şi recompensate eforturile de

reformă ale Muntenegrului şi rezultatele semnificative obţinute în acest proces.

Drumul parcurs de Muntenegru din 2006 şi până în prezent nu a fost unul simplu, procesul de

reformă necesitând eforturi complexe. Ca şi în cazul României şi al altor state care au parcurs un drum

similar, procesul de reformă nu a avut ca obiectiv în sine numai integrarea în NATO, ci modernizarea

şi democratizarea statului în beneficiul cetăţenilor săi.

Muntenegru a înţeles să se comporte de la început în relaţia cu NATO ca un partener de

încredere, capabil şi dornic să contribuie la asigurarea securităţii şi stabilităţii spaţiului euroatlantic,

dar şi la proiectarea valorilor comune dincolo de acesta. Participarea cu trupe şi asistenţă financiară în

Afganistan, dar şi rolul activ al Muntenegrului în plan regional au fost şi sunt apreciate de toţi aliaţii.

La 16 octombrie 2016 vor avea loc alegeri în Muntenegru şi am convingerea că scrutinul va

respecta toate standardele democratice, reconfirmând nivelul de asumare şi însuşire a valorilor

democratice promovate inclusiv de Alianţa Nord-Atlantică. Am încrederea că întreaga societate

muntenegreană va valorifica această oportunitate pentru a avansa decisiv către familia euroatlantică.

În acest context, aş vrea să subliniez că România va continua să sprijine şi parcursul aderării europene

a Muntenegrului, inclusiv prin transferul de experienţă în procesul de negocieri cu Uniunea Europeană.


Domnule preşedinte Pajović,

Încheiem împreună o etapă şi deschidem una nouă. Procesul de reformă nu se încheie niciodată

complet. O societate sănătoasă este dinamică şi receptivă la tendinţele de modernizare, după cum

succesul unei organizaţii precum NATO este strâns legat de capacitatea organizaţiei de a se adapta

permanent provocărilor cu care se confruntă.

- 8 -

Felicit Muntenegru pentru determinarea de care a dat dovadă în cei 10 ani de parteneriat cu

NATO şi încurajez o abordare la fel de ambiţioasă pe viitor, ca membru al unei alianţe solide, robuste

şi relevante în plan internaţional.

Îmi exprim convingerea că Muntenegru, cel mai nou membru al familiei euroatlantice, va

continua să rămână un actor important în zona Balcanilor de Vest şi un model pentru o regiune care

trebuie să rămână o prioritate pentru NATO.

Aderarea Muntenegrului la Alianţa Nord-Atlantică reprezintă îndeplinirea unui obiectiv comun,

iar parlamentele celor două state au jucat un rol foarte important în acest sens.

Contăm în continuare pe cooperarea strânsă cu Muntenegru în plan bilateral şi în plan NATO,

la nivel parlamentar şi guvernamental în vederea promovării obiectivelor noastre comune la nivel

regional şi euroatlantic.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)


Mulţumesc şi eu, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru politică externă, prezintă raportul domnul senator Ardelean Ben-Oni.

Microfonul central, vă rog.

(Domnul senator Ben-Oni Ardelean, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Domnule preşedinte Pajović,

Vreau să vă spun, în numele meu personal şi, în acelaşi timp, din partea Grupului PNL, că

suntem fericiţi şi bucuroşi că acest protocol de aderare este astăzi adus în dezbatere şi, în acelaşi timp,

să citesc raportul Comisiei pentru politică externă.

În şedinţa din 27.09.2016, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate

de voturi, să adopte raportul de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru politică externă supune, spre dezbatere şi adoptare în plenul Senatului, raportul

de admitere şi proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

(Domnul senator Ben-Oni Ardelean, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulţumesc şi eu colegului nostru, reprezentantul Comisiei pentru politică externă.

Dezbateri generale, puncte de vedere ale grupurilor parlamentare.

Domnul senator Titus Corlăţean, din partea Grupului Social Democrat. Vă rog.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

- 9 -


Domnule ministru,

Aş vrea, în primul rând, în numele Grupului senatorial Social Democrat să salut prezenţa

preşedintelui Parlamentului Muntenegrului şi a delegaţiei pe care o conduce.

Este un prilej nu doar de a marca încă o dată relaţii bilaterale excepţionale, care există între

România şi Muntenegru, dar este, într-adevăr, un moment istoric într-un an în care Muntenegru

aniversează 10 ani de la independenţa de stat.

Vă felicit şi pentru această aniversare importantă şi vă felicit… (Aplauze.)

Şi vă felicit pentru o realizare istorică! Şi nu este un simplu joc de cuvinte parcursul pe care

Muntenegru l-a realizat în aceşti ani cu foarte multe eforturi şi, subliniez, cu foarte multă voinţă

politică a decidenţilor din Muntenegru. Într-un context politic intern nu întotdeauna simplu şi într-un

context regional şi internaţional complicat, Muntenegru a realizat un lucru extraordinar din punctul de

vedere al contribuţiei pe care deja o are în cadrul familiei euroatlantice.

Vreau să felicit pentru faptul că autorităţile muntenegrene au avut voinţa politică, în primul rând, de

a face reformele necesare, reformele democratice, reformele în domeniul justiţiei, judiciarului şi reformele

mai delicate, în domeniul serviciilor de informaţii, cu sprijinul partenerilor din Alianţă, începând cu

sprijinul României, pentru că este drumul corect şi – ştie domnul preşedinte, am avut plăcerea să discutăm

ceva mai devreme – efortul României de susţinere a fost unul constant, uneori, poate mai puţin vizibil, dar

astăzi vă pot spune că România, în anii anteriori, a ajuns – şi o spunem cu modestie – să fie, poate,

principalul susţinător în familia euroatlantică a aderării Muntenegrului la Alianţă.

Un al doilea lucru pe care-l spun, de asemenea, în numele Grupului Social Democrat, dar sunt

convins că va fi împărtăşit de toate colegele şi colegii din toate grupurile parlamentare, noi avem şi o

datorie morală faţă de această ţară, faţă de această ţară prietenă.

Şi vă aduc aminte momentul dramatic din iunie 2013, pe care l-am trăit cu toţii în România sub

efectul şocului unui accident dramatic pe care un autocar cu 47 de cetăţeni români…, accident care s-a

întâmplat în Muntenegru: un autocar care a căzut într-o prăpastie de 40 de metri, 18 cetăţeni români,

din păcate, au decedat, alţii, foarte mulţi, au fost răniţi. Am fost atunci în acea operaţiune organizată de

la Bucureşti, de cooperare cu autorităţile din Muntenegru, împreună cu secretarul de stat Raed Arafat

şi cu echipa SMURD, şi am putut constata direct la faţa locului, am fost acolo, la locul accidentului,

am fost la Podgorica, am fost în spital, în procedurile de identificare, de asistenţă consulară, de

asistenţă medicală. Pot să vă spun încă odată ce am spus şi atunci: datorăm foarte multă recunoştinţă

Muntenegrului, autorităţilor din Muntenegru şi cetăţenilor, cetăţenilor simpli, pentru solidaritatea

incredibilă de care au dovadă. Noi ştim cum au coborât în prăpastie, uneori cu frânghii, alteori fără

frânghii, pentru a scoate cât mai rapid răniţii, ştim care a fost efortul de mobilizare de salvare a

- 10 -

românilor din acest dramatic accident, ştim efortul pe care medicii muntenegreni l-au depus pentru

asistenţă în cooperare cu specialiştii din România şi ştiu foarte bine că au fost înalţi demnitari ai

statului muntenegrean care au fost în spital, au vizitat răniţii români, împreună cu noi.

Este o datorie morală pe care am avut-o – şi am avut-o în toţi aceşti ani – de a susţine

Muntenegru şi de a răspunde unei solidarităţi umane extraordinare pe care prietenii din Muntenegru au

demonstrat-o într-un moment important şi delicat pentru noi. (Aplauze.)

Acestea fiind spuse, confirm încă o dată susţinerea consecventă şi foarte puternică pentru

ratificarea Protocolului de aderare la NATO a Muntenegrului şi, bineînţeles, votul unanim favorabil al

Grupului senatorial Social Democrat.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc tare mult, domnule senator.

Am ascultat, din partea Grupului Naţional Liberal, punctul de vedere de susţinere reprezentat

de domnul Ardelean.

Mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul senator Puiu Haşotti.

Vă rog. Microfonul central.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte al Parlamentului muntenegrean,

Domnule ministru,


Voi fi foarte concis.

Vă vorbesc în calitate de membru în Adunarea Parlamentară a OSCE şi vreau să informez

Senatul României, Parlamentul României, că întotdeauna grupurile parlamentare, parlamentarii români

şi muntenegreni au avut, practic, întotdeauna, acelaşi punct de vedere, acelaşi vot. Mai mult decât atât,

parlamentarii români au votat cu toţii, indiferent de partidele din care făceau parte, pe fostul preşedinte

al Adunării Parlamentare a OSCE, care şi-a încheiat mandatul.

Am vrut să subliniez acest lucru, pentru că, până la urmă, destinul României şi al

Muntenegrului, ca două ţări balcanice, de multe ori, se intersectează şi, aşa cum au spus şi

antevorbitorii mei, România întotdeauna va fi un puternic susţinător şi un prieten al Muntenegrului.

Bineînţeles că, aşa cum a spus şi colegul Ardelean, Grupul Liberal va vota, în unanimitate,

proiectul de lege şi Protocolul de aderare.

Vă mulţumesc.

- 11 -


Mulţumesc şi eu. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Declar dezbaterile generale încheiate.

Intrăm în procedură de vot asupra proiectului de lege.

Vă aduc la cunoştinţă că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor.

Raportul comisiei, aşa cum aţi ascultat, este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Îi rog pe toţi colegii prezenţi să ia loc.

Supun votului raportul şi proiectul de lege.


Proiectul de lege a fost adoptat cu 101 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

(Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Salut cu deosebită satisfacţie votul de astăzi din şedinţa de plen a Senatului în favoarea

ratificării Protocolului de aderare a Muntenegrului la NATO.

În calitate de Cameră decizională, Senatul României a decis astăzi ratificarea Protocolului de

aderare, document deosebit de important pentru Muntenegru, pentru regiune şi pentru unitatea Alianţei

şi a membrilor săi.

După mai mulţi ani de eforturi de reformare şi consolidare instituţională, Muntenegru, ţară

apropiată şi prietenă României, parcurge un moment istoric.

Astfel, semnarea la data de 19 mai 2016, alături de miniştrii de externe ai statelor membre ale

Alianţei Nord-Atlantice, a Protocolului de aderare la NATO şi începerea procesului de ratificare a

acestuia marchează încă un pas important spre integrarea euroatlantică.

Îmi face deosebită plăcere să salut prezenţa alături de noi, în plenul Senatului, a Excelenţei

Sale, domnul Darko Pajović, preşedintele Parlamentului Muntenegrului, un om politic devotat, care a

înţeles importanţa acestui moment istoric şi a ales să se implice în mod activ pentru construirea

destinului ţării sale în spiritul valorilor democratice şi al cooperării euroatlantice.

Domnul preşedinte Darko Pajović are o importantă carieră profesională şi politică, cu o

contribuţie personală semnificativă la consolidarea societăţii civile în Muntenegru într-o perioadă

determinantă pentru naţiunea sa. A condus timp de mai mulţi ani Organizaţia nonguvernamentală

Green Home, cumulând peste 12 ani de experienţă în cadrul unor asociaţii civice importante.

- 12 -

Este fondatorul şi preşedintele Partidului Muntenegru Pozitiv şi membru al Parlamentului

începând din anul 2012, membru al Comisiei pentru securitate şi apărare, al Comisiei anticorupţie şi al

Comisiei pentru relaţii internaţionale şi emigranţi.

Adresând încă o dată felicitările noastre poporului muntenegrean pentru parcurgerea cu succes

a acestei etape din cadrul procesului de integrare euroatlantică, îl invit pe Excelenţa Sa, domnul

preşedinte Darko Pajović, să ia cuvântul.

Please.

Vă rog.

Domnul Darko Pajović – preşedintele Parlamentului Muntenegrului:

Stimate preşedinte al Senatului,

Stimaţi senatori,


Stimate domnule ministru,

Membri ai Guvernului,

Îmi face o deosebită plăcere şi onoare să mă adresez acestui înalt for, mulţumindu-vă că v-aţi

menţinut promisiunea şi aţi ratificat Protocolul de aderare a Muntenegrului la NATO printre primele state.

Ştiu că procedura trebuia să treacă prin ambele Camere, că urmează alegerile parlamentare în

România, în luna decembrie.

Deşi agenda politică internă este foarte încărcată, aţi înţeles importanţa primirii Muntenegrului

ca membru NATO şi aţi pus această problemă pe primele locuri în lista cu priorităţi.

Vă mulţumesc.

Susţinerea unei ţări din regiune, ţări vecine, reprezintă o importantă legitimare a avansării pe

drumul proceselor integrative.

Pe lângă faptul că avem aceeaşi cultură şi aceleaşi valori pentru a promova valorile bilaterale,

în afară de interesele economice, putem să folosim scopurile noastre comune.

Bineînţeles, este şi o dimensiune parlamentară a cooperării pe care trebuie să o dezvoltăm, este de

mare importanţă pentru noi experienţa dumneavoastră parlamentară pe drumul Uniunii Europene şi NATO.

Aderarea la NATO este un pas cultural de civilizaţie pentru Muntenegru, deoarece reprezintă o

confirmare solidă a drumului Muntenegrului către un sistem de valori promovat de ţările din NATO.

Aderarea la NATO este o confirmare că Muntenegrul a pornit într-o direcţie bună, că am demarat

aplicarea de reforme sociale ample, mai ales în direcţia guvernării dreptului şi întăririi instituţiilor.

La final, încă o dată vreau să vă mulţumesc tuturor cetăţenilor României, statului România pentru

suportul continuu pe care ni-l acordă ca să devenim membri deplini ai Uniunii Europene şi NATO.

Vă asigur că în Muntenegru veţi avea întotdeauna un prieten de nădejde şi un partener bun.

- 13 -

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Mulţumesc. (Aplauze.)


Îi mulţumesc în numele dumneavoastră preşedintelui Parlamentului muntenegrean pentru

prezenţa la un asemenea moment extrem de important pentru toată regiunea, dar, în primul rând,

pentru ţara sa.

Noi vom continua lucrările plenului Senatului după o pauză de două minute care să-mi permită

să-l conduc.

Mulţumesc.

PAUZĂ


Continuăm lucrările.

Mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare pentru prezenţa la momentul de excepţie prin care,

spun eu, naţiunea română susţine o naţiune prietenă pe calea democraţiei.

Înainte de a intra în programul legislativ, vreau să invit colegii senatori care doresc să facă

anunţuri să poftească la microfon.

Domnul senator Cristache, vă rog. Microfonul central.

Vă rog să luaţi loc, stimaţi colegi.

*

Domnul Iulian Cristache:


Sunt senatorul Iulian Cristache, ales în Circumscripţia nr. 3, Argeş.

Vă fac cunoscut că demisionez din Partidul România Unită şi voi activa în Grupul PSD, ca

membru PSD.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)


Mulţumesc.

Există din partea liderilor Grupurilor parlamentare şi alte anunţuri? Nu există.

Continuăm lucrările cu o notă de sesizare a Curţii Constituţionale...

*

Doamnelor şi domnilor senatori, revenim la punctul 1, Secţiunea I.

Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere şi adoptare la data de

28 septembrie 2016, a două iniţiative legislative:

- 14 -

1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul

de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară;

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2016 pentru

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în

vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului

cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil.

Iniţiativele legislative respective se consideră adoptate, prin împlinirea termenului, în respectarea

prevederilor art. 75 alin. (2) teza a treia din Constituţia României, coroborat, sigur, cu art. 142 alin. (2)

din Regulamentul Senatului şi urmează să fie trimise la Camera Deputaţilor, spre dezbatere şi

adoptare, în calitate de Cameră decizională.

*

Avem, de asemenea, o notă privind patru proiecte asupra cărora vă puteţi exercita dreptul de

sesizare a Curţii.

1. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2016 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii;

2. Lege pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al

României;

3. Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2016 pentru completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice.

4. Legea votată recent, Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Muntenegrului la

Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 19 mai 2016.

Aşa cum bine cunoaşteţi, termenul de sesizare a Curţii este de 5 zile.

*

Continuăm lucrările cu proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate şi

proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Decizie a Consiliului de instituire a unui

cadru multianual pentru Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene pentru perioada

2018–2022 – COM(2016) 442 final

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Popa, să ne prezinte

raportul şi proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna senator, aveţi cuvântul. Microfonul 7.

- 15 -

Doamna Mihaela Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de

hotărâre privind adoptarea opiniei.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Dorin-Mircea Dobra.


Mulţumesc tare mult.

Sunt intervenţii? Există puncte de vedere din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu, supun votului proiectul de hotărâre.


Îi rog pe toţi colegii prezenţi să voteze.

75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

Adoptat.

2. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Consiliului privind

competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie matrimonială şi în materia autorităţii

părinteşti şi privind răpirea internaţională de copii (reformare) – COM(2016) 411 final.

Invit reprezentantul comisiei, doamna senator Popa, să prezinte raportul.

Doamna Mihaela Popa:

Mulţumesc.

Se constată că prezenta propunere de Regulament respectă principiile subsidiarităţii şi

proporţionalităţii, iar în urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu

majoritate de voturi, formularea unei opinii.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere şi adoptare,

proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei.



Dezbateri generale. Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.


77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

Adoptat.

*

La punctul 3, Secţiunea I a ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre privind modificarea

Hotărârilor Senatului nr. 44/2011, 4/2012, 36/2012, 43/2012, 3/2013, 47/2013 şi 50/2016, ca urmare a

Deciziei Curţii Constituţionale nr. 374/2016.

- 16 -

Invit reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, şi imunităţi pentru prezentarea

punctului de vedere al comisiei şi proiectul de hotărâre.

Domnul Boboc? Doamna Federovici?

Dacă aveţi raportul... Eu l-am văzut astăzi, l-am citit astăzi... Dacă îl aveţi, vă rog să-l

prezentaţi.

Dacă nu putem prezenta raportul pe care eu l-am văzut... L-am văzut semnat şi de... Vă rog,

insist la liderul Grupului parlamentar PNL, poate îl găsim pe domnul senator Boboc. Am fost în

şedinţă cu dumnealui astăzi. Poate vine la plen.

*

Punctul 4. Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator.

Aş vrea să întreb dacă domnul senator Oprea este prezent. Dacă domnul senator Oprea nu este

prezent...

Stimaţi colegi, în şedinţa Biroul permanent de astăzi s-a luat act de demisia domnului senator

Gabriel Oprea, începând cu data de 1 octombrie 2016.

Nu este domnul senator Oprea, da?

În aceste condiţii, ca urmare a demisiei prezentate de către domnul senator Gabriel Oprea, aş

vrea să dau citire Proiectului de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator.

Hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator

Având în vedere demisia din calitatea de senator a domnului Gabriel Oprea, ales în

Circumscripţia electorală nr. 42, Bucureşti, Colegiul uninominal nr. 3,

În temeiul prevederilor art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale art. 7 alin. (1)

şi alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi

ale art. 188 şi 190 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005,

republicată,

Senatul adoptă prezenta hotărâre:

Art. unic. – Senatul ia act de încetarea prin demisie a mandatului de senator al domnului

Gabriel Oprea, începând cu data de 1 octombrie 2016, şi declară vacant locul de senator ales în

Circumscripţia electorală nr. 42, Bucureşti, Colegiul uninominal nr. 3.

Vă rog să luaţi loc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Rog toţi colegii prezenţi să voteze!

Hotărârea a fost adoptată de Senat în şedinţa de astăzi cu 80 de voturi pentru, niciun vot

împotrivă şi nicio abţinere, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

- 17 -

*

Putem reveni la punctul anterior. Comisia juridică? Nu putem reveni? Putem? Nu l-aţi găsit pe

domnul senator Boboc? Nu l-aţi găsit. Sper că nu e la Brăila. (Discuţii în sală.)

Da. Revenim la punctul anterior.

Stimaţi colegi, aşa cum menţionam un moment mai devreme, Decizia Curţii Constituţionale nr.

374/2016 în parte a infirmat o practică care se formase cu privire la modul de durată a mandatului

membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

În aceste condiţii, suntem puşi în postura nu neapărat elegantă, dar legală de a emite o hotărâre

privind modificarea mai multor decizii ale Senatului.

Pentru susţinerea unui asemenea proiect îi dau cuvântul doamnei senator Doina Federovici,

secretarul comisiei de specialitate. Vă rog. Microfonul 7.

Doamna Doina-Elena Federovici:


În şedinţa din data de 21 iunie 2016, Biroul permanent al Senatului a analizat Scrisoarea CSM

prin care se solicită punerea în acord a Hotărârii Senatului nr. 28/2016 şi nr. 50/2016 cu soluţia adoptată

de Curtea Constituţională în şedinţa din 2 iunie 2016, Decizia Curţii Constituţionale nr. 374/2016, prin

care a constatat că dispoziţiile art. 54 alin. (1) teza 1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior

al Magistraturii sunt constituţionale în măsura în care persoana aleasă pentru ocuparea unui loc vacant

îşi exercită calitatea de membru al CSM pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de

6 ani şi a sesizat Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări în vederea punerii de

acord a Hotărârii Senatului nr. 28/2016 şi 60/2016 cu decizia Curţii Constituţionale.

Comisia juridică, în şedinţa din data de 27 septembrie 2016 a analizat Decizia Curţii

Constituţionale nr. 374/2016 şi Scrisoarea CSM-ului menţionată mai sus şi a hotărât să propună

plenului Senatului adoptarea proiectului de hotărâre care este anexat prezentei notificări.


Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte.

Există dezbateri generale? Vă aduc la cunoştinţă că este vorba despre o decizie a Curţii

Constituţionale.

Nu.

În aceste condiţii supun propunerea făcută, proiectul de hotărâre.

Supun votului…


80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere. Adoptat.

Intrăm în programul legislativ obişnuit.

- 18 -

Punctul 2 din ordinea de zi. Vă aduc la cunoştinţă că, din păcate, am fi vrut să-l dezbatem, dar

nu avem încă, până în acest moment, raportul, situaţie care mă determină să vă propun să scoatem de

pe ordinea de zi punctul 2.

Există obiecţiuni? Nu există. Mă uit la liderii grupurilor parlamentare.

*

Punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2016

privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996.

Declar dezbaterile generale deschise asupra acestui proiect.

Din partea Guvernului României, din doi reprezentanţi... Doamna Caraman, vă rog, secretar de

stat în Ministerul Dezvoltării Regionale.

Microfonul 9. Doamnă ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Sirma Caraman – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice:


Prezentul proiect de ordonanţă stabileşte cadrul normativ pentru accelerarea înregistrării

imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. Vă rugăm a-l aproba în forma adoptată de

comisii.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Comisia de specialitate, prezentă prin doamna preşedinte, doamna senator Doina Silistru. Vă rog.

Doamna Doina Silistru:


Acest proiect de lege a fost trimis la trei comisii raportoare şi două avizatoare. Comisia pentru

dezvoltare regională a transmis un aviz favorabil, Comisia pentru buget – un aviz favorabil cu un

amendament admis, iar cele trei Comisii – pentru agricultură, juridică şi Comisia pentru administraţie

publică – au dezbătut în două şedinţe acest proiect de lege, şi membrii comisiilor au hotărât, cu

unanimitatea de voturi ale celor prezenţi, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente

admise, pe care vi-l supunem spre dezbatere şi adoptare.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Dezbateri generale. Puncte de vedere, grupurile parlamentare.

Nu sunt. Le declar închise.

- 19 -

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise a proiectului de lege.

Îl supun votului.


Rog toţi colegii, care sunt prezenţi, să voteze.

82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere. Raportul a fost adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră şi proiectul de lege.



Adoptat.

*

Punctul 4, Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind

unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la

Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii

notariale nr. 36/1995.

Declar dezbaterile generale deschise asupra acestui proiect.

De fapt, este o cerere de reexaminare, dacă văd eu bine.

Din partea Guvernului României este prezent domnul ministru Florin Moţiu.

Domnule ministru, aveţi cuvântul. Microfonul 8.

Domnul Florin-Aurel Moţiu – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:


Urmare a deciziei Curţii Constituţionale, în cadrul dezbaterilor Comisiei pentru constituţionalitate,

au fost înlăturate textele constatate neconstituţionale de Curtea Constituţională, astfel încât Guvernul

susţine adoptarea propunerii legislative.

Mulţumesc.



Comisia de specialitate, comisie condusă de domnul senator Ovidiu Donţu.

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Liviu Donţu:

În şedinţa din 27 septembrie 2016 Comisia pentru constituţionalitate, analizând decizia Curţii

Constituţionale şi prevederile legii trimise la promulgare, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte

raport de admitere, cu amendamente cuprinse în anexa, care face parte integrantă din prezentul raport.

În consecinţă, Comisia pentru constituţionalitate supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului

Senatului, raportul de admitere, cu amendamente, a legii.

- 20 -



Dezbateri generale, dacă există. (Discuţii la prezidiu.) Nu există.

Le declar închise dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de … (Discuţii la prezidiu.) Adevărat, vot la ora 17.30.

*

Punctul 5, aveţi dreptate, tot lege organică. Propunerea legislativă pentru mamele eroine

privind indemnizaţia viageră pentru mamele care au născut şi crescut 3 copii sau mai mult de 3 copii.

Declar dezbaterile generale deschise asupra propunerii legislative.

O invit la microfonul central pe doamna senator Silistru.

Vă rog.



Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat vă solicită retrimiterea la comisie a acestei

iniţiative legislative pentru o săptămână.


Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră retrimiterea la comisie.


65 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.

Aprobată, pentru o săptămână, retrimiterea la comisie.

*

Punctul 6, tot lege cu caracter organic, Proiectul de lege privind detaşarea salariaţilor în cadrul

prestării de servicii transnaţionale.

Din partea Guvernului României pentru acest proiect este prezentă doamna Iolanda Stăniloiu –

să nu vă botez, doamna ministru – secretar de stat la Ministerul Muncii.

Vă rog, doamna ministru, aveţi cuvântul, pe scurt.

Doamna Iolanda Mihaela Stăniloiu – secretar de stat în Ministerul Muncii, Familie,

Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice:


Prin proiectul de lege se transpune Directiva 2014/67 a Uniunii Europene, menţinându-se

totodată dispoziţiile Legii nr. 344/2006, care se abrogă.

- 21 -

Obligativitatea transpunerii directivei de către statele membre conduce la necesitatea

reconfigurării cadrului legislativ existent, impunându-se crearea unui proiect de lege care să unifice

dispoziţiile referitoare la detaşare, cuprinse în cele două directive menţionate.

Prin proiectul de lege considerăm că se va spori gradul de conştientizare atât al lucrătorilor, cât

şi al companiilor, cu privire la drepturile şi obligaţiile ce le revin, în ceea ce priveşte termenii şi

condiţiile de încadrare în muncă.

De asemenea, proiectul de lege…


Concluziile, concluziile, doamna ministru.

Concluziile, poziţia Guvernului…

Doamna Iolanda Mihaela Stăniloiu:

Faţă de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

susţine prezentul proiect de lege.



Comisia de specialitate, preşedintele, domnul senator Alexandru Frătean.

Vă rog.

Domnul Petru-Alexandru Frătean:


Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi Comisia economică, industrii şi servicii

supun dezbaterii plenului Senatului un raport de admitere a acestei propuneri legislative.

Menţionez că toate comisiile au dat un aviz favorabil.



Dezbateri generale, dacă sunt? Dacă nu sunt… M-am uitat în direcţia specialiştilor.

Dacă nu sunt, le declar închise.

Vot, astăzi, ora 17.30.

*

Punctul 7, Propunerea legislativă privind Codul rutier. Legea este cu caracter organic.

Iniţiatorul este? Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, prezent domnul secretar de stat Tiberiu Trifan.

Domnule ministru, pe scurt, vă rog. Microfonul 10.

Domnul Florea-Tiberiu Trifan – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne:


- 22 -

Ministerul Afacerilor Interne nu susţine adoptarea propunerii legislative în forma prezentată,

motivaţia principală fiind aceea că în cuprinsul proiectului se regăsesc o serie de paralelisme care

generează confuzie în interpretarea diferitelor instituţii şi, de asemenea, candidaţi pentru obţinerea

permisului de conducere auto participanţi la trafic de natură să creeze dificultăţi, atât în însuşirea, cât şi

în aplicarea acestor prevederi…

Mulţumesc.



Din partea comisiei de specialitate, punctul de vedere al acesteia este prezentat de domnul

senator Obreja, preşedintele comisiei.

Vă rog.

Domnul Marius-Lucian Obreja:


În şedinţele din 14 septembrie şi 20 septembrie, în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Afacerilor

Interne, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi cei ai Comisiei pentru

transporturi şi energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere.

Cele două comisii supun, pe cale de consecinţă, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului,

raportul comun de respingere şi propunerea legislativă.



Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.


*

Punctul 8, Propunerea legislativă privind instalarea infrastructurii pentru combustibili

alternativi.

Iniţiatorul? Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Daniel Mărăcineanu, secretat de stat la

Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul.

Domnule ministru, pe scurt, vă rog. Microfonul 8.

Domnul Daniel Mărăcineanu – secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţia

cu Parlamentul:


Doamnelor şi domnilor senatori…

- 23 -


Microfonul 8.

Domnul Daniel Mărăcineanu:



Punctul de vedere al Guvernului se află în curs de elaborare, în prezent, având un grup de lucru

şi vom transmite cu celeritate rezultatele grupului de lucru.


Mulţumesc.

Domnul preşedinte Butunoi de la comisia de specialitate.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Ionel-Daniel Butunoi:


Propunerea legislativă a fost discutată pe parcursul mai multor şedinţe.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi energie şi ai Comisiei economice, industrii şi servicii

au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere.

Cele două comisii supun, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului, raportul comun de

admitere şi propunerea legislativă.


Mulţumesc.


Le declar închise.

Raportul comun al celor două comisii este de admitere a propunerii legislative.

Îl supun votului.



Raportul de admitere a fost adoptat, propunerea legislativă, de asemenea.

*

Punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2016

pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestiunea

financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă.

Guvernul este…

Declar dezbaterile generale asupra proiectului deschise.

Guvernul este reprezentat de doamna Caraman, doamna ministru secretar de stat.

- 24 -

Vă rog, aveţi cuvântul pentru susţinerea proiectului de lege.

Doamna Sirma Caraman:

Vă mulţumesc.

Prezentul proiect de ordonanţă are ca obiect de reglementare completarea art. 8 din Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului nr. 66, în sensul includerii cheltuielilor, care nu au putut fi rambursate,

aferente contractelor de finanţare care erau în investigaţii la structurile de control şi pentru care a fost

infirmată suspiciunea de fraudă.

Vă rugăm a aproba această ordonanţă.

Vă mulţumesc.



Comisia de specialitate, preşedintele acesteia, domnul senator Viorel Arcaş.

Domnul Viorel Arcaş:

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, cu observaţii şi propuneri.

Comisia economică, industrii şi servicii şi Comisia pentru dezvoltare şi strategie economică au

transmis, de asemenea, avize favorabile.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege şi avizele şi au hotărât, cu

majoritatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte de raport de admitere, fără amendamente.


Mulţumesc.


Nu sunt. Le declar închise.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a proiectului de lege.


Cu 68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri, raportul de admitere a fost adoptat. Şi

proiectul de lege, de asemenea.

*


pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Din partea Guvernului României, domnul Attila György.

Vă rog, domnule ministru, prezentaţi proiectul de lege. Vă rog. Microfonul 9.

Domnul György Attila – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:


- 25 -

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 s-a modificat Codul fiscal la impozitul pe

venit şi TVA, respectiv Legea nr. 70/2015.

Guvernul susţine forma iniţială, fără amendamente.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Comisia de specialitate, domnul senator Arcaş.



Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege şi au hotărât, cu majoritatea

voturilor senatorilor prezenţi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele din anexă.


Mulţumesc.


Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu un amendament admis.


Rog să votaţi, stimaţi colegi.

76 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Adoptat.



Adoptat cu 75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

*


pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Din partea Guvernului României, prezent domnul secretar de stat Attila György.

Vă rog să prezentaţi proiectul.

Domnul György Attila:

Mulţumesc.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2016 se restabilesc anumite scutiri care au fost

în vigoare până în 2015 pentru soţii/soţiile veteranilor de război şi văduvele de război.

Susţinem raportul comisiei.

Mulţumesc.

- 26 -


Mulţumesc.

Comisia de specialitate, domnul Arcaş.

Vă rog.


Membrii comisiei au analizat proiectul de lege şi avizele şi au hotărât, cu majoritatea voturilor

senatorilor prezenţi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.


Mulţumesc.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, dacă nu sunt puncte de vedere ale grupurilor

parlamentare.

Nu sunt.

Supun votului raportul comisiei.


Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Raportul şi proiectul, adoptate cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

*

Punctul 12, Proiectul de lege privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, prezent domnul secretar de stat de la Ministerul Finanţelor,

domnul Attila György.

Vă rog. Microfonul 9.

Domnul György Attila:

Mulţumesc.

Prin acest proiect de lege se transpun mai multe directive care asigură o transparenţă mai bună

a pieţei de capital şi se reglementează mult mai strict abuzul de piaţă.

Susţinem raportul comisiei.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Comisia de specialitate, domnul Arcaş.

Vă rog.


Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

- 27 -

Ca atare, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital supune, spre

dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de admitere şi proiectul de lege.



Dezbateri generale, puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.


*


pentru modificarea art.1¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2010 privind executarea

serviciilor de aerofotogrametrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României şi executarea

serviciilor de digitizare şi actualizare a Sistemului de identificare a parcelelor agricole pentru

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Continuăm să intitulăm legile cu titlu de o jumătate de pagină.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea Guvernului României, doamna Daniela Giurcă, da? Am spus corect, Giurcă?

Secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Doamna ministru, pe scurt, că, dacă vă luaţi după titlul acestei legi, vorbiţi până mâine.

Vă rog, prezentaţi proiectul.

Doamna Daniela Giurcă – secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

O să încerc să fiu cât mai scurtă.

Având în vedere faptul că Ministerul Apărării Naţionale nu mai dispune de suficiente resurse

umane ca să poată efectua activitatea de digitizare şi actualizare LPIS şi, de asemenea, activităţile

suplimentare, doar motivat de constrângerile impuse de misiunile specifice ale Armatei Române în

mediul geopolitic actual, precum şi imposibilitatea Ministerului Agriculturii de a realiza aceste

activităţi de actualizare a sistemului de identificare a afacerilor agricole, a fost necesară această

modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2010.

Este…


Punctul de vedere al Guvernului este de susţinere în continuare a proiectului, da?

Doamna Daniela Giurcă:

Susţine în continuare, da.



- 28 -

Comisia de specialitate.

Vă rog, doamna preşedinte, aveţi cuvântul.



Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a transmis un aviz favorabil, iar

Comisia pentru agricultură a întocmit, în unanimitate de voturi, un raport de admitere, pe care vi-l

supunem spre dezbatere şi adoptare.

Mulţumesc.



Dezbateri generale dacă există? Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare?

Dacă nu există, le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a proiectului de lege.

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.


Raportul comisiei şi proiectul de lege au fost adoptate.

*

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru completarea art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura şi modificarea art. II alin. (4) din Legea nr. 317/2009.

Declar dezbaterile generale deschise.

Avem prezent şi iniţiatorul, care nu se dezminte, domnul senator Bumbu. Dacă se poate, pe scurt.


Domnul Octavian-Liviu Bumbu:


Cât pe scurt se poate.


Adică foarte pe scurt.


Vrem să amendăm Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23 din 2008 şi Legea care a aprobat-o

nr. 317 din 2009 referitor la funcţionarea ANPA, adică Agenţia Naţională pentru Pescuit şi

Acvacultură. În acest moment, această agenţie este un organism fără mâini şi picioare. (Discuţii la

prezidiu.) S-a dovedit în timp că funcţionează foarte greu, funcţionarea este deficitară, adică, mai

concret, prerogativele de proprietate sunt în cadrul ADS-ului, iar toate drepturile de contractare a

concesionării sunt la alte instituţii, de exemplu, la Administraţia Naţională a Apelor Române, la

Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice „Hidroelectrica” şi altele.

- 29 -

Noi, prin această propunere, vrem să facem un pas concret în debirocratizare.



Din partea Guvernului României, prezentă tot doamna Daniela Giurcă. Vă rog. Microfonul 10.


Ministerul Agriculturii susţine propunerea legislativă.



Comisia de specialitate, vă rog.



Comisia pentru mediu a transmis un aviz favorabil, iar Comisia pentru agricultură, cu

unanimitate de voturi, a întocmit un raport de admitere a propunerii legislative, pe care vi-l supunem

spre dezbatere şi adoptare.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.


Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a propunerii legislative.


Poate votează şi domnul senator Vochiţoiu.

79 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri.

Raportul şi propunerea legislativă au fost adoptate.

Îl felicităm pe domnul senator Bumbu.

*

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 164 din 24 iunie 2015 a viei şi

vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole.

Iniţiatorul este prezent? Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, doamna Giurcă, aveţi cuvântul. Vă rog. Microfonul 10.


Aici este vorba de o greşeală. Se spune... sintagma „în coordonarea autorităţii”, în speţă, „în

coordonarea MADR”, adică Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Apare ca o simplă greşeală

de terminologie, care nu este susţinută de legislaţia actuală în vigoare şi poate provoca

- 30 -

nefuncţionalităţi în desfăşurarea unei activităţi coordonate … activităţii coordonate şi unitare în

domeniul de specialitate a ONVPV şi, de aceea, a fost propusă modificarea articolului menţionat prin

înlocuirea sintagmei „în coordonarea autorităţii” cu cea de „în subordinea autorităţii”…


Deci, cu această modificare, Guvernul susţine.


Da.


Mulţumesc.

Comisia de specialitate. Doamna senator, vă rog.



Comisia economică şi Comisia pentru administraţie au transmis avize favorabile pentru această

propunere legislativă, iar Comisia pentru agricultură a întocmit un raport de admitere, pe care vi-l

supunem spre dezbatere şi adoptare.

Mulţumesc.


Mulţumesc.


Le declar…

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):

Este, este.


Colegul dumneavoastră Ardelean este în culpă de data asta.

Domnul senator Pereş. Microfonul central, vă rog.

Aţi mâncat pâinea asta mulţi ani, aşa că ştiţi foarte bine cum este.

Domnul Alexandru Pereş:


Se întâmplă, nu e nicio problemă.

Problema este că, dacă există vreun sector agricol profitabil, acum, după 26 de ani, în România,

acela este sectorul viniviticol. Succesul acestui sector a venit în mare parte şi datorită „independenţei”

sectorului şi neimplicării apăsătoare a statului şi a Ministerului Agriculturii.

Oare de ce trebuie… tot ce este bine şi viabil trebuie controlat atent şi ţinut în vizorul statului!

Bănuiesc că este o politică păguboasă, care nu ar aduce profit nici statului şi, categoric, nici sectorului,

- 31 -

decât poate în primii ani, după care acelaşi declin pe care, din păcate, îl vedem care tot… toată

activitatea care are o amprentă puternică din partea statului român.

Tocmai de aceea, noi, senatorii PNL, nu putem să fim de acord a înlocui sintagma de

„coordonare”, care ni se pare totuşi mai reală pentru anul 2016, cu sintagma de „subordonare”, care

înseamnă, hai să vorbim cinstit, o mai puţină libertate în acţiune, chiar şi într-un sector agricol care,

încă o dată vă spun, este, poate, singurul profitabil din domeniul agricol la ora actuală.

Aşa că nu vom vota raportul de adoptare pe care Comisia pentru agricultură l-a propus.

Mulţumesc.



Există şi alte puncte de vedere? (Discuţii la prezidiu.)

Domnule senator Barbu, vă rog.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Nicolae-Vlad Popa.)

Domnul senator Barbu a fost primul, de asta. Iertaţi-mă, domnule Popa.

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult…


Microfonul 2.

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

O rog, cu toată deferenţa şi respectul, pe doamna secretar de stat, când termină discuţia în care

este angajată, să-mi răspundă la o întrebare. Care sunt…


Numai o secundă, numai o secundă, că nu vă poate urmări.

Doamna ministru, vi se adresează o întrebare, fiţi, vă rog, atentă.

Vă rog.

Domnul Tudor Barbu:

Întrebarea către doamna secretar de stat este legată tocmai de argumentul cu care Guvernul a

venit, prin vocea Domniei Sale, acela că au fost momente de impas în funcţionarea acestei structuri,

generate tocmai de sintagma „în coordonare”, nu „în subordinea”. O rog frumos să-mi spună care…

unul dintre aceste motive, dar în mod concret, pentru că, altfel, vin la vorba colegului senator şi spun şi

eu, cunoscând suficient de bine zona de activitate economică, că este o zonă în care scoaterea de sub

controlul statului, adică o descentralizare care duce către ideea de economie de piaţă şi liberă

concurenţă, mai ales într-o zonă atât de importantă pe piaţa europeană, în care România are un cuvânt

- 32 -

de spus... Celor care nu ştiu, din sală, vreau să le reamintesc sau să le spun că suntem al şaselea

producător de vin şi struguri din Europa, o zonă în care România este, încă, competentă şi competitivă,

şi trecerea acestei activităţi atât de bine dusă de cei din domeniu, 20 şi ceva de ani, în subordinea

politică, pentru că ce este, de altfel, un minister decât o instituţie parte a Guvernului, care este, clar –

şi Guvernul, şi respectiv toate ministerele – condusă politic...

Eu vin şi susţin punctul de vedere al domnului senator, spunând că nu ar trebui să votăm

revenirea instituţiilor la centralizatul stat, ci lăsarea cât mai liberă a acestor activităţi, mai ales când ele

au dat dovadă de lucruri pozitive.


Mulţumesc.

Doamna ministru,…

Domnul Tudor Barbu:

Aştept răspuns din partea doamnei ministru.


Până pregătiţi răspunsul, îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Stimaţi colegi,

Să fim corecţi, niciodată nu am auzit că această instituţie ar lucra prost, că această instituţie ar

avea deficienţe, că a fost un scurtcircuit în activitatea acestei instituţii. Şi când totul funcţionează bine,

vine cineva, un minister, şi spune: Nu. Trebuie să schimbăm modalitatea, trebuie să fie numai în

subordinea noastră. Ceva nu este în regulă. Motivele acestea nu subzistă. Ceva, cred eu, că strică în loc

să repare. Câtă vreme nu avem motive temeinice, serioase în a modifica funcţionarea unei instituţii

care a dat rezultate, noi nu vom marşa pe această activitate.


Mulţumesc domnului senator Popa.

Alte puncte de vedere?

Domnul senator Bumbu. Microfonul 3.



Eu susţin această propunere legislativă. Este normal şi coerent şi, în afară de sloganuri şi de

principii, trebuie văzut concret care este situaţia.

Este normal ca o instituţie a statului prin care se legiferează, se pun în practică politicile

agricole sectoriale să fie în subordinea Ministerului Agriculturii, mai ales că beneficiază de un

inventar, de o infrastructură care este a statului.

- 33 -

Deci, ca principiu, este în regulă, dar, ca funcţionare, eu susţin propunerea legislativă.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc.

Alte puncte de vedere? Comisia? (Discuţii la prezidiu.)

Doamna senator Câmpeanu. Vă rog.

Doamna Mariana Câmpeanu:

Aştept şi eu precizările din partea doamnei secretar de stat, dar vreau să-i spun că există şi alte

instituţii în România care sunt în coordonare şi nu în subordonare şi funcţionează foarte bine. Şi vă

amintesc că al doilea buget al statului, cel al asigurărilor sociale, este în coordonarea Ministerului

Muncii şi nu în subordonare, probabil, la fel şi Casa de Sănătate.

Deci acesta nu este un argument, că nu există această formulă juridică.

Vă rugăm să ne daţi explicaţii mai concrete.


Mulţumesc.

Alţi colegi senatori doresc să-şi exprime punctul de vedere?

Dacă nu, doamna ministru, în măsura în care puteţi avea un răspuns care să mulţumească pe

colegii senatori, vă rog să-l prezentaţi. Dacă nu aveţi acest răspuns, colegii noştri au fost mai mulţi care

v-au solicitat punctul de vedere al ministerului, nu al dumneavoastră, să-l puteţi trimite scris.

Vă rog. Microfonul 10. Doamna secretar de stat Daniela Giurcă.



O să încerc să răspund şi să motivez de ce susţinem această modificare.

În primul rând, aş vrea să … sunt total de acord că există instituţii care funcţionează foarte bine şi

în coordonare, bineînţeles. ONVPV a fost întotdeauna în subordonarea Ministerului Agriculturii. De ce

insistăm pentru această modificare şi pentru a reveni la această sintagmă? Este, pentru că avem acorduri

de delegare pentru această instituţie pentru programul naţional viticol. În condiţiile în care noi nu avem

norme pentru delegarea acestor activităţi de la APIA pentru control, pentru ca dânşii au şi sunt cei mai

specializaţi să facă controlul şi să fie implicaţi în programul naţional viticol, în aceste condiţii, nu avem

cum să implementăm aceste acorduri de delegare de la APIA. Ăsta este principalul motiv.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Există puncte de vedere ale colegilor?

- 34 -

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu): Doiniţa.


Domnule senator, aveţi cuvântul. Urmează doamna senator, preşedintele comisiei.


Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Răspunsul doamnei secretar de stat adânceşte dilema pe care am avut-o înainte.

Vorbim despre un program viticol naţional într-o zonă în care investiţiile private reprezintă,

doamna ministru, după ştiinţa mea, aproape totul. Nu avem instituţii de stat în zonă viticolă. Avem

producători privaţi. Deci este o activitate preponderent privată într-o ţară cu o economie de piaţă în

care Guvernul doreşte să aibă subordonarea unor privaţi, într-un plan privat, care are relaţii strânse cu

Uniunea Europeană, cu fonduri europene şi care – culmea! – se şi aduc banii ăştia în ţară şi se produce

beneficiu pentru România.

Repet, nu mi-aţi spus ce anume nu a funcţionat în relaţia acestei instituţii cu statul român de

este nevoie de recentralizarea instituţiei, aducerea ei în subordinea ministrului.


Mulţumesc.

Poate vă lămureşte doamna senator Silistru, preşedintele comisiei de specialitate, care a dat –

nu dumneaei, comisia – un raport de admitere.



Eu aş vreau să spun că acest Oficiu Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole a fost înfiinţat în

baza Legii nr. 329/2009 şi, de atunci până anul trecut, când a fost o modificare adusă acestei legi prin

Legea nr. 164/2015, a funcţionat în subordinea Ministerului Agriculturii. Prin Legea nr. 164/2015 a

fost făcută această modificare, fiind trecută în coordonare, şi finanţarea fiind făcută numai din venituri

proprii.

Practic, acest oficiu nu poate funcţiona numai din venituri proprii şi cred că a fost o greşeală

atunci. Ministerul a recunoscut şi acum că a fost o greşeală trecerea în coordonarea şi nu în

subordonarea Ministerului Agriculturii, care are obligaţia să subvenţioneze şi din veniturile bugetului

de stat (nu numai din veniturile proprii) acest oficiu.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi, declar dezbaterile generale închise.

- 35 -

Am să-i atrag atenţia doamnei ministru, pentru că răspunsul dumneaei nu a fost considerat de

colegii noştri complet, să-l completeze şi să le trimită scris, pentru că nu e normal să nu fim lămuriţi în

momentul în care trebuie să dezbatem un asemenea act normativ.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Marin-Adrănel Cotescu.)

Nu, asta faceţi la defilare, undeva, dar nu cred că în Senatul României!

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Marin-Adrănel Cotescu.)

Arătaţi-i colegului dumneavoastră, nu mie!

Vă rog, poftiţi. Microfonul 2.

Dar, semnul…

Domnul Marin-Adrănel Cotescu:

La semnul… aşa…

Mulţumesc.

Acum, mi-e mai clar şi mie. Am intuit de la început despre ce e vorba. Nu e vorba că această

asociaţie sau cum îi zice n-are bani, e vorba că ministerul vrea să îi ia banii. Asta e toată socoteala şi

aşa s-a mai întâmplat şi cu alte agenţii care au fost finanţate din surse proprii şi, având o finanţare

excesivă, să zicem, sau peste nevoi, statul a simţit nevoia să le asimileze şi să ia banii la bugetul

statului.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi,

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a propunerii

legislative.


Rog pe toţi colegii prezenţi să voteze. (Discuţii în sală.)

Domnilor profesori…

59 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, 4 abţineri.

Raportul şi propunerea legislativă au fost adoptate.

*

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 3, art. 10 şi art. 12 din

Legea nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale.

Iniţiatorul este? Sunt prezenţi.

Îl rog pe domnul senator Oprea Ştefan-Radu să prezinte, pe scurt, propunerea legislativă.

- 36 -

Domnul Ştefan-Radu Oprea:

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea modificării Legii nr. 186 privind constituirea

şi funcţionarea parcurilor industriale, în sensul redefiniri noţiunii de „rezident al parcului”, prin

completarea acesteia cu categoria „concesionarului”.

Până acum, aveam doar două noţiuni – cea de „chiriaş” şi cea de „proprietar” – şi vine să

răspundă unor nevoi din practică.


Mulţumesc iniţiatorului.

Rog, din partea Guvernului României, pe doamna Caraman. Da?

Microfonul 9. Vă rog.



Susţinem această iniţiativă legislativă, cu amendamentele conform raportului comisiei.

Mulţumesc.


Mulţumesc.


Vă rog, domnule senator. Microfonul 5.


În urma dezbaterilor care au avut loc în datele de 5, 14 şi 20 septembrie 2016 în prezenţa

reprezentanţilor Guvernului, membrii Comisiei pentru dezvoltare şi strategie economică, Comisiei

economice, industrii şi servicii şi Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului au

hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise.




Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul comun de

admitere şi propunerea legislativă.



Dezbateri generale. Încerc să nu omit niciun coleg.

Le declar închise.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Îl supun votului.

- 37 -


Adoptat, cu 80 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Supun aprobării dumneavoastră şi propunerea legislativă.


80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 5 abţineri.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

*

Punctul 17, proiect interesant, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 21 martie –

Ziua Olteniei.

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):

Domnul Fifor are…


Vă rog.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Mă uitam în… Nici nu trebuia să ne mirăm.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Tocmai de aceea, solicit retrimiterea la comisie.

Şi, dacă tot retrimitem la comisie, aş fi vrut să vă propun să fie comisie coraportoare – dar o s-o

discutăm, probabil, în Biroul permanent – şi Comisia pentru cultură.

Mulţumesc mult.


Supun aprobării dumneavoastră solicitarea liderului Grupului PSD, retrimiterea la comisie,

două săptămâni. Şi solicitarea o vom discuta şi în Biroul permanent, pentru că se doreşte încă o

comisie –vă rog să votaţi! – pentru raport.

78 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Se retrimite la comisie, cu indicaţia să fie adusă în Biroul permanent la prima şedinţă a Biroului

permanent.

*

Punctul 18, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2016 pentru

prorogarea termenului prevăzut la art. 30 alin. (41) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva

incendiilor.

Din partea Guvernului României pentru acest proiect este prezent domnul secretar de stat

Tiberiu Trifan.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

- 38 -


Domnul Florea-Tiberiu Trifan:


Ordonanţa Guvernului nr. 17/2016 reglementează prorogarea termenului pentru obţinerea

autorizaţiei de securitate la incendiu până la 30 iunie 2017.

În urma analizelor efectuate, s-a constatat că timpul rămas până la expirarea termenului stabilit

pentru a obţine autorizaţie de securitate la incendiu, respectiv 31 decembrie 2016, chiar dacă se

păstrează acelaşi ritm de avizare din prezent, nu toţi proprietarii, deţinătorii construcţiilor vor putea

atinge obiectivul propus.

În considerarea celor menţionate anterior, vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege.


Mulţumesc tare mult, domnule ministru.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Chiriac. Microfonul 6.

Domnul Viorel Chiriac:

În şedinţa din 20 septembrie 2016, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi

organizarea teritoriului au dezbătut şi au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, să adopte

raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului supune, spre dezbatere şi

adoptare, plenului Senatului raport de admitere, împreună cu proiectul de lege.



Dezbateri generale? (Discuţii la prezidiu.)

Domnul senator Calcan şi mai avem un coleg.

Domnul senator Calcan. Microfonul 4.

Domnul Valentin-Gigel Calcan:

Mulţumesc foarte mult.

Am ascultat motivele Guvernului pentru care au dat această ordonanţă. Eu cred că e o

ordonanţă bună, pare o ordonanţă bună, în special pentru cei care nu au autorizaţie. Dar stau şi mă

întreb: cum o fi să ai o anumită activitate care nu este autorizată şi, eventual, ştiu eu, este pusă în

funcţiune, dacă se întâmplă o nenorocire? Adică, înţeleg că, în urma unui dezastru, Normele privind

securitatea la incendiu, pentru că, iată, cu focul nu-i de glumă, au fost mult mai bine puse la punct.

S-a dat un termen şi constată Guvernul că acest termen, probabil, nu va fi respectat. Aş vrea să

întreb dacă există şi o anumită cifră, cam câte autorizaţii credeţi dumneavoastră că ar trebui să fie

întocmite şi emise de către ISU şi, până la urmă, cum funcţionează toate aceste firme, societăţi, clădiri

- 39 -

care nu au autorizaţie? Pentru că, dacă te uiţi în legea iniţială, a venit ISU, nu ai autorizaţie, îţi închide

activitatea. Adică, e firesc să te autorizezi. Nu ştiu ce ai căuta într-o clădire care nu este autorizată. Or,

noi tocmai asta facem, adică, din decembrie, prorogăm încă 6 luni în care aceste firme, clădiri,

societăţi pot să funcţioneze fără autorizaţie. Eu am o uşoară teamă în acest sens.

Pe de altă parte, de ce nu şi le-au făcut până acum? De ce credeţi că, de exemplu, după ce a

apărut această ordonanţă, n-o să zică toată lumea: foarte bine, stau până la primăvară, oi vedea eu prin

aprilie sau prin mai. Adică, iertaţi-mă, e cam cu o jumătate de măsură. Pe de o parte, spunem să fie

totul clar, să fie cu toţii autorizaţi, pe de altă parte, haideţi să mai prorogăm pentru că n-au venit cu

toţii să se autorizeze. Păi, ne rugăm să vină să se autorizeze sau sunt obligaţi? Eu ştiu că au fost foarte

multe dezbateri.

Aş vrea să salut însă ordinul din august, care scoate din zona de avizare pe experţi, însă rămân

verificatorii de proiect.

Eu m-am interesat, la mine în judeţ, în Dâmboviţa, sunt vreo 3-4 astfel de verificatori de

proiect. Nu ştiu câte autorizaţii sunt în desfăşurare, dar eu cred că, dacă sunt 3-4 într-un judeţ, sunt

extrem de puţini. Dacă spuneţi că sunt atât de multe autorizaţii, de a trebuit să prorogăm acest termen –

deci eu mă aştept să fie, probabil, mii sau zeci de mii –, cum credeţi că într-un judeţ numai 4 oameni

pot face faţă?

Şi, în cazul acesta, de ce, până la urmă, nu mergem direct la ISU să ne aprobe documentaţia?

Pentru că, pe vremuri, aşa era: îţi făceai o documentaţie de ISU pentru protecţia împotriva incendiilor,

mergeai la ISU, pentru că, până la urmă, ei trebuie să ştie tot, ei aprobă, ei emit autorizaţiile, ei pot să-ţi

spună: ai greşit aici, fă altfel.

În momentul de faţă, aţi introdus acest verificator de proiect, care – încă o dată spun – nu e rău,

dar sunt foarte puţini. Ei fiind foarte puţini, mi-e teamă că noul Parlament, probabil pe la primăvară, o

să vină din nou cu o prorogare, în care să spună: tot n-am reuşit, mai ducem încă una.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Domnule senator Cotescu Adrănel, vă rog. Microfonul 2.

Domnul Marin-Adrănel Cotescu:


Eu zic că pot proroga legea asta fără termen, pentru că nu se poate aplica.

În condiţiile în care au introdus nişte norme de securitate la incendiu, fără să fie un normativ

actualizat al MDRAP-ului şi fără să avem şi un normativ la explozii, pentru că multe incendii se

- 40 -

întâmplă din cauza exploziilor, nu numai din cauza artificiilor, practic, dânşii nu pot să emită

autorizaţiile la incendiu.

Verificatorii de proiect sunt autorizaţi pe proiecte noi, nu pe proiecte vechi. Experţii sunt

autorizaţi pe proiecte vechi, pe situaţii existente, să-şi dea cu părerea, nu verificatorii.

Sigur că numărul experţilor este şi mai mic decât cel al verificatorilor. De regulă, ei sunt… „De

regulă” spun, pentru că pot fi şi ingineri constructori, dar ei, de regulă, sunt din cadrele…, nu ştiu cum

să zic, trecute în rezervă sau ale pompierilor, ceea ce iarăşi complică puţin problema, fiindcă

securitatea la incendiu nu se referă numai să nu ia foc, se referă şi cum se comportă după ce a luat foc.

Şi, după părerea mea, ISU are obiectul de activitate când se creează situaţia de urgenţă. Situaţia de

prevenţie e în altă parte şi aş ruga ministerul să-şi ia în serios această atribuţie.

Mulţumesc.



Domnule ministru, dacă aveţi a răspunde colegului nostru... primul dintre ei, vă rog.

Microfonul 10.

Domnul Florea-Tiberiu Trifan:


Pot să precizez că obligaţia legală, stabilită de lege, a avut un impact pozitiv, în primul

semestru al anului 2016 înregistrându-se o creştere cu 44% a numărului de solicitări de emitere a

avizelor şi autorizaţiilor de securitate la incendiu şi o creştere cu 75% a numărului autorizaţiilor emise,

faţă de perioada similară a anului trecut.

Situaţia prezentată, deşi este gestionată din perspectiva noastră, a Ministerului Afacerilor

Interne, a inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene, generează o serie de probleme de eficienţă

a procedurilor. De exemplu, în dorinţa de încadrare în termenul legal, anumite documentaţii sunt

întocmite în grabă, ceea ce conduce la situaţii de nonconformitate a solicitărilor, astfel că

nesoluţionarea unor cereri afectează beneficiarii care vin din urmă cu noi dosare.

De aceea, noi considerăm că prorogarea termenului ar conduce la o relaxare în domeniu care ar

putea oferi posibilitatea tuturor să poată să se conformeze obligaţiei legale.

Mulţumim foarte mult.


Mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi...

Domnule senator Calcan, vă mulţumeşte răspunsul domnului ministru?

Domnul Valentin-Gigel Calcan:

Mulţumesc foarte mult.

- 41 -

Cu scuzele de rigoare, să ştiţi că şi eu citesc extrem de atent toată documentaţia. Ce mi-aţi spus

dumneavoastră scrie acolo. Tocmai de aceea, fiind procente, eu v-aş fi întrebat dacă puteţi să ne daţi

cifre, adică cam despre câte este vorba? Că, aşa, 45% în plus…, Dacă anul trecut au fost 10, înseamnă

că acum or fi 14,5 să zicem, aşa, între noi.


Mulţumesc.

O să-l rog pe domnul ministru să-i comunice domnului senator în scris. (Discuţii în sală.)

Din sală: Nu ştie!


Nu ştie pe loc, e posibil! Nici nu e normal să aibă cu dumnealui toate cifrele odată, dar bănuiesc

că se poate documenta.

Stimaţi colegi, declar dezbaterile generale închise asupra acestui proiect.

Raportul comisiei este de admitere.

Îl supun votului.


86 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nicio abţinere.

Raportul de admitere şi proiectul de lege au fost adoptate.

*

Şi ultimul proiect, punctul 19, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2016

privind înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie.

Din partea Guvernului României pentru acest proiect este prezentă doamna Caraman.

Microfonul 9.

Aveţi cuvântul, doamnă ministru.



Prin prezenta ordonanţă se înfiinţează Institutul Naţional de Administraţie, instituţie publică cu

personalitate juridică, având ca principal obiect de activitate formarea şi perfecţionarea personalului

din administraţia publică.

Vă rugăm a adopta acest proiect de lege.


Mulţumesc.


Vă rog, domnule senator, aveţi cuvântul. Microfonul 7.

Domnul Mircea-Marius Banias:

Mulţumesc.

- 42 -


Vă rog.

Domnul Mircea-Marius Banias:

Cele două comisii au fost sesizate pentru un raport.

Avem un aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

De asemenea, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia

pentru muncă, familie şi protecţie socială au transmis avize favorabile. Totodată, Comisia pentru

învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a transmis un aviz favorabil, cu amendamente, la proiectul de lege.

Pe parcursul mai multor şedinţe, membrii celor două comisii au dezbătut şi hotărât, cu

unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise şi respinse, prevăzute în

anexele nr. 1 şi 2.

Mai menţionez că, potrivit Regulamentului, avem de-a face cu o lege ordinară, iar Senatul este

prima Cameră sesizată.

Mulţumesc.


Mulţumindu-i domnului senator Banias, întreb dacă există dezbateri generale.

30 de secunde, domnul senator Bumbu. Microfonul 3.

Vă rog să vă referiţi, eventual, şi la amendamentele respinse.



O singură întrebare. Vreau să vă întreb dacă personalul este preluat de la ANFP. Şi bugetul?

Sau vor fi făcute angajări din nou, un nou buget?


Dacă nu sunt şi alte chestiuni, o rog pe doamna ministru să răspundă şi intrăm la vot. Vă rog.



O parte va fi luată de la ANFP, cei care au fost preluaţi… a fost preluat un număr mai mare, dar

au rămas mai puţini, întrucât Ordonanţa nr. 77 a redus numărul de personal la ANFP, iar bugetul va fi

prin decuparea de la ANFP pentru acest an şi un buget pentru anul 2017 conform personalului pe care

îl are în organigramă.

Mulţumesc.


Mulţumesc.

Constatând că amendamentele respinse nu sunt susţinute, declar dezbaterile generale închise.

- 43 -

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de admitere, cu

amendamente admise.


68 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 9 abţineri.

Adoptat.



63 de voturi pentru, 8 de voturi împotrivă şi 11 abţineri.

Adoptat.

Stimaţi colegi, am încheiat toate proiectele de lege înscrise pe ordinea de zi.

*

Intrăm pe procedură de vot pe legi organice. Avem cinci acte normative care au caracter

organic.

Aş începe cu punctul 4, Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006

privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării

României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi

a activităţii notariale nr. 36/1995. La reexaminare.

Vă aduc la cunoştinţă că raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.


Rog toţi colegii să voteze.

Cvorumul a scăzut, începând de astăzi, la 78.


Adoptat.

Supun votului şi legea.


Adoptată, cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

*

Punctul 6, Proiectul de lege privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii

transnaţionale.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Îl supun votului.



Raportul comun al comisiilor a fost adoptat şi proiectul de lege, de asemenea.

- 44 -

*

Punctul 7, Propunerea legislativă privind Codul rutier.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Îl supun votului.


88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri.

Raportul comisiilor a fost adoptat, proiectul de... propunerea legislativă, iertaţi-mă, a fost

respinsă.

*

Punctul 12, Proiectul de lege privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Îl supun votului.



Raportul şi proiectul de lege au fost adoptate.

*

La vot final, de săptămâna trecută, punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei

de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.

Dezbaterile au avut loc în 27 septembrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl supun votului.



Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006,

republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

27 septembrie a fost ziua în care a fost dezbătută legea.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl supun votului.


82 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 7 abţineri.

- 45 -



*

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

Dezbaterile, pe 27 septembrie.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.


Raportul comisiei nu a întrunit numărul de voturi necesar, 78, fiind 70 de voturi pentru, 18

voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


65 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 4, Propunerea legislativă privind Programul de solidaritate socială în favoarea

pensionarilor cu venituri reduse.

Dezbateri, 27 septembrie.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiilor.





*

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind

sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi

completările ulterioare.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa plenului din 27 septembrie.

Raportul comisiei este de respingere.

Îl supun votului.





Stimaţi colegi,

- 46 -

Declar închisă această parte a şedinţei de astăzi a plenului Senatului. Continuăm lucrările

Senatului la ora 18.15.

Mulţumesc.

PAUZĂ

*

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Teodor Atanasiu, vicepreşedinte al

Senatului.)

Domnul Teodor Atanasiu:

Începem sesiunea de întrebări, interpelări şi răspunsuri.

Astăzi nu avem transmisie radiofonică.

O să-i dau cuvântul domnului senator Nicolae Moga, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Nicolae Moga:


Interpelarea e adresată domnului Vlad Vasile Voiculescu, ministrul sănătăţii.

Domnule ministru,

Cu ocazia vizitei desfăşurate în România, Comisarul european pentru politici regionale Corina

Creţu a cerut urgentarea măsurilor de definitivare a documentaţiilor în baza cărora vor fi construite

cele trei spitale regionale din România.

S-a afirmat explicit că, în cazul în care construcţia spitalelor regionale nu va începe până în

2018, există riscul ca fondurile alocate acestor investiţii (150 de milioane de euro) să fie pierdute.

Am urmărit subiectul, constatând cu dezamăgire că, la un an de la decizia de a construi cele trei

spitale regionale, agreată de Comisia Europeană, nu există amplasamentele şi nici studiile de

fezabilitate pentru obiectivele vizate.

Referitor la acest subiect, ţin să readuc în atenţie demersurile susţinute pe care le întreprindem

de mai bine de un an pentru realizarea Proiectului „Spital Regional de Urgenţă Constanţa (Regiunea 2

Sud-Est)”.

Proiectul propus îndeplineşte toate condiţiile pentru accesarea fondurilor europene

corespunzătoare şi realizarea acestui obiectiv de necesitate majoră, construcţia efectivă fiind capabilă

să înceapă până la sfârşitul anului 2018.

Deoarece, potrivit relatărilor mass-media, nici până astăzi Ministerul Sănătăţii din România nu a

finalizat harta serviciilor medicale pentru fiecare regiune, a cartografierii acestora (element-cheie al

strategiei de investiţii în structura de sănătate), precum şi a prioritizării efectuate de autorităţile naţionale, în

limita alocării financiare disponibile în cadrul Programului Operaţional Regional, vă supun atenţiei

reconsiderarea încadrării cu prioritate a Proiectului „Spital Regional de Urgenţă Constanţa”.

- 47 -

Având în vedere rezultatele analizelor privind necesitatea şi oportunitatea de ordin social,

economic şi strategic a realizării acestei unităţi, considerăm că obiectivul constituie o prioritate zonală

absolută, putând constitui varianta alternativă la una dintre unităţile care nu îndeplinesc criteriile de

finanţare.

Fac apel la dumneavoastră, ca ministru, pentru a îndrepta ce mai poate fi îndreptat pentru ca

Regiunea 2 Sud-Est să fie reprezentată corespunzător în strategia de investiţii în structura de sănătate.

Vă rog respectuos să-mi comunicaţi în scris soluţiile pe care le aveţi în vedere.

Cu stimă, senator Nicolae Moga.


În continuare, are cuvântul domnul senator Ionel Agrigoroaei, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ionel Agrigoroaei:


O interpelare adresată de senatorul de Iaşi Ionel Agrigoroaei pentru domnul prim-ministru

Dacian Cioloş.

Titlul interpelării: „Ajutor de stat pentru IMM-urile care fac inovări”.

Domnule prim-ministru,

Doar una din opt întreprinderi mici şi mijlocii a inovat în perioada 2012 – 2014. Conform

datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică, asistăm la o scădere abruptă faţă de perioada 2010 –

2012. Mai exact, doar una din opt firme româneşti a introdus sau a implementat un program pentru

produse sau procese noi pentru a îmbunătăţi semnificativ activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Domnule prim-ministru, stimaţi colegi, inovarea este calea sigură către competitivitate şi

creştere economică sustenabilă. Fără inovare, IMM-urile nu au şanse reale de a se transforma în

întreprinderi mari, capabile să joace un rol important pe piaţa românească.

Statul român trebuie să sprijine şi să stimuleze partea de cercetare şi inovare la nivelul firmelor

mici şi mijlocii. În acest sens, câteva măsuri fiscale, cum ar fi reducerea de taxe şi impozite sau

scutirea pe o perioadă de timp pentru acele activităţi… acele societăţi care fac dovada că în activitatea

lor au adus un plus de valoare prin implementarea unor procese inovatoare sau produse îmbunătăţite

semnificativ, ar putea avea un impact deosebit.

Efectele unei asemenea politici se vor resimţi imediat în piaţă. Firmele româneşti îşi vor mări

gradul de competitivitate şi vor fi capabile să acceseze pieţele externe. Tradus direct, asta înseamnă noi

locuri de muncă, salarii mai mari şi încasări la bugetul de stat mărite.

Vă mulţumesc.

Doresc răspuns scris.

Domnule preşedinte, am rugămintea şi o întrebare extrem de scurtă…

- 48 -


Da, vă rog.

Domnul Ionel Agrigoroaei:

Vă mulţumesc mult.

Întrebarea este adresată tot de senatorul de Iaşi, PSD, Ionel Agrigoroaei pentru domnul

ministru Vlad Vasile Voiculescu, Ministerul Sănătăţii.

Obiectul întrebării: „Sprijin financiar pentru expertiza tehnică a clădirilor spitalelor din Iaşi”.

Domnule ministru,

Două dintre cele mai mari spitale din Moldova, Institutul de Psihiatrie „Socola” şi

Maternitatea „Elena Doamna”, nu au, în acest moment, expertiza tehnică a clădirilor pentru a se şti în

ce grad seismic se încadrează.

Conducerile celor două unităţi medicale s-au arătat dispuse să aloce fonduri din surse proprii,

însă costurile sunt foarte ridicate şi depăşesc posibilităţile lor financiare.

În acest sens, e nevoie de un ajutor direct din partea Ministerului Sănătăţii. Este absolut necesar

ca aceste expertize să fie făcute cât mai repede.

Domnule ministru, există şansa ca ministerul să aloce de urgenţă o parte din sumele necesare în

acest sens?

Vă mulţumesc.


În continuare, are cuvântul domnul senator Alexandru Cordoş, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Alexandru Cordoş:


Interpelarea este adresată domnului Dacian Cioloş, prim-ministru al Guvernului României,

doamnei Cristiana Paşca Palmer, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Obiectul interpelării: „Situaţia siturilor contaminate istoric”.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimată doamnă ministru,

În nenumărate rânduri am atras atenţia asupra pericolului de contaminare pentru populaţie

reprezentat de siturile poluate istoric ale fostelor întreprinderi din ţară, inclusiv din municipiul Turda

(fosta uzină chimică).

Rezultatele analizelor efectuate în aer, precum şi pe probe din solul şi clădirea unde se efectua

electroliza cu mercur, au evidenţiat o concentraţie de mercur cu mult peste nivelul maxim admisibil.

- 49 -

Deşi am solicitat constituirea unei comisii mixte a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi

altor autorităţi cu competenţe în acest domeniu pentru analizarea acestor situaţii la faţa locului, acest

lucru nu s-a întâmplat.

Stimate domnule prim-ministru, stimată doamnă ministru, având în vedere faptul că siguranţa

şi sănătatea cetăţenilor este permanent afectată, vă rog să-mi precizaţi care este punctul de vedere al

Guvernului cu privire la această situaţie.

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Dacă îmi permiteţi şi întrebarea, foarte scurt.


Vă rog.

Domnul Alexandru Cordoş:

Este adresată domnului Vlad Vasile Voiculescu, ministrul sănătăţii.

Obiectul întrebării: „Spitalul Regional de Urgenţă Cluj”.

Stimate domnule ministru,

Spitalul Regional de Urgenţă Cluj este un proiect important pentru locuitorii din zonă şi din

România, îndelung discutat şi, din păcate, mereu amânat.

Unitatea spitalicească constituie o investiţie importantă regională şi naţională, concepută pentru

decongestionarea unităţilor sanitare deja existente în Cluj-Napoca, în beneficiul populaţiei.

Odată realizat, spitalul va cumula mai multe specialităţi medicale în aceeaşi locaţie şi va putea

deservi judeţele din Regiunea de Nord-Vest a României şi nu numai.

Domnule ministru, vă rog să-mi răspundeţi care este stadiul realizării Proiectului „Spitalul

Regional de Urgenţă Cluj”.

Vă mulţumesc anticipat.

Solicit răspuns scris.



În continuare, are cuvântul domnul senator Dorin-Mircea Dobra, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dorin-Mircea Dobra:


Întrebarea mea este adresată domnului ministru Mircea Dumitru, ministrul educaţiei naţionale

şi cercetării ştiinţifice.

Obiectul întrebării: „Studenţii români în străinătate”.

Domnule ministru,

- 50 -

Astăzi, aproape 50 000 de copii români studiază la marile licee şi universităţi din străinătate.

Aceştia formează cu adevărat o elită a reprezentării româneşti în străinătate şi, de foarte multe ori,

ating niveluri de performanţă ce atrag atenţia în mod favorabil asupra ţării noastre.

Domnule ministru, aceşti copii ar merita o proiecţie şi o viziune instituţională dedicată lor, mai

ales că o mare parte dintre ei se întorc în România pentru a pune în aplicare cunoştinţele dobândite.

Domnule ministru, vă întreb, din această perspectivă, dacă există preocupări în interiorul

ministerului în vreuna din următoarele privinţe:

1. Susţinerea acestor studenţi în vreun fel pe perioada studiilor;

2. Asigurarea unei rute instituţionale care să înlesnească inserţia optimă a acestui capital

intelectual în sistemul românesc.

Vă mulţumesc şi vă asigur de întreaga mea consideraţie.



În continuare, are cuvântul domnul senator Dorin Păran, Grupul parlamentar ALDE.

Domnul Dorin Păran:


Interpelarea mea se adresează doamnei ministru al justiţiei Raluca Prună.

Se referă la „Transparenţa în justiţie”.

Doamnă ministru al justiţiei,

Dat fiind faptul că, în ultima perioadă, conform sondajelor de opinie, a început să scadă

încrederea cetăţenilor României în justiţie, am decis să vă interpelez public.

Luaţi interpelarea mea şi ca o sugestie în vederea îmbunătăţirii imaginii şi transparentizării

justiţiei şi o cât mai bună şi promptă informare a cetăţenilor României despre ceea ce se întâmplă în

interiorul sistemului judiciar român: judecătorii, tribunale, parchete etc.

1. De ce nu se fac conferinţe de presă lunare la nivel de tribunale şi parchete de pe lângă

tribunalele judeţene?

2. Conferinţe de presă la trei luni pentru judecătorii şi parchetele de pe lângă judecătoriile

orăşeneşti şi municipale, şi, bineînţeles, mai sus, la Curtea de Apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,

DNA, CSM.

Este foarte important ca cetăţenii României să afle:

- numărul de dosare în lucru;

- vechimea dosarelor de la o lună la alta;

- câte dosare intră şi ies într-o lună într-o instituţie (cum ar fi în parchete, instanţe judecătoreşti etc.);

- 51 -

- care este situaţia dosarelor cu aşa-zisele „gulere albe” (politicieni, directori de instituţii) şi

care este gradul de încărcare cu dosare pe fiecare procuror şi judecător în parte.

Doamnă ministru,

Eu am exemplificat doar câteva aspecte. Cu siguranţă, sunt mult mai multe. Dacă aceste

aspecte sunt prinse în lege sau trebuie să modificăm legea, atunci spuneţi, propuneţi şi vom încerca să

modificăm legea. Cert este că opinia publică doreşte mult mai multe informaţii din interiorul acestor

instituţii care, de multe ori, am impresia că au devenit adevărate caste închise.

Şi o ultimă întrebare, doamnă ministru: pe când o să avem funcţională Agenţia de Valorificare

a Bunurilor Imobile Sechestrate? Este foarte importantă percepţia oamenilor care spun că nu este

suficient că unii sunt condamnaţi, dacă nu se recuperează de către stat prejudiciul cauzelor respective.

Vă mulţumesc.

Aştept răspuns scris.


Au mai depus întrebări în scris următorii senatori:

- din partea Grupului PSD, senatorii: Mihai Fifor, Marius-Sorin-Ovidiu Bota, Niculae Bădălău,

Sorin-Constantin Lazăr;

- din partea Grupului PNL, senatorii: Marius Nicoară, Dragoş Luchian, Viorel Grigoraş, Ioan

Cristina, Găvrilă Ghilea, Dumitru Oprea, Traian Igaş, Marin-Adrănel Cotescu;

- şi senatori fără apartenenţă la grupuri parlamentare: Haralambie Vochiţoiu şi Valer Marian.

De asemenea, au mai depus interpelări în scris următorii senatori:

- din partea Grupului PSD, senatorii: Nicolae Mohanu, Marius Coste, Florian-Dorel Bodog,

Liviu-Marian Pop.

- din partea Grupului PNL, senatorii: Găvrilă Ghilea, Nelu Tătaru, Marius Nicoară, Cristian

Rădulescu şi Marin-Adrănel Cotescu.

- iar senatori fără apartenenţă la grupurile parlamentare: Haralambie Vochiţoiu, Valer Marian şi

Gheorghe Saghian.

În ceea ce priveşte răspunsul la întrebări, Ministerul de Finanţe solicită amânare pentru

răspunsurile pe care trebuia să i le dea domnului senator Valer Marian.

De asemenea, Ministerul Justiţiei solicită amânare pentru răspunsul pe care trebuia să i-l dea

domnului senator Valer Marian.

Şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice solicită amânare pentru răspunsul pe

care trebuia să i-l dea domnului senator Liviu-Marian Pop.

- 52 -

Iar din partea Ministerului Sănătăţii, doamna secretar de stat Corina Pop este prezentă pentru a-i

da răspunsul doamnei senator Cristiana-Irina Anghel, care lipseşte, aşa că o să vă rog să-i daţi

răspunsul în scris.

Şi, de asemenea, domnul secretar de stat Valentin Ionescu, din partea Ministerului Muncii,

Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, este prezent pentru a-i da răspunsul domnului

senator Ioan Chelaru, care, de asemenea, lipseşte, aşa că o să-l rog pe domnul secretar de stat să-i

transmită răspunsul în scris domnului Chelaru.

Mulţumim.

Şi, cu acestea, stimaţi colegi, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări şi răspunsuri de

azi, 4 octombrie 2016.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.10.

S T E N O G R A M A - senat.ro · PDF file- 2 - - Lege pentru ratificarea Protoc olului de...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A - senat.ro · PDF file- 2 - - Lege pentru ratificarea Protoc olului de...