i la Strasbourg, a avui loc Concluziile summit-ului 6-8 de...
16
him i la Strasbourg, a avui loc yernisfljut expostriei j* tapiserie Otjfliiuefo Jgotîş Concluziile summit-ului 6-8 de la Denver * Principalele puncte ale comunicatului dat publicităţii Ia jfinalul reuniunii • Preşedintele Emil Conslanlinescu consideri că excluderea României din primul val al extinderii NATO este •Sj-ad!unt/5 'n!iin>ru1alm/6 ic/J-U) :iahn/12-U [;.'r.mk/l4 i^LiurJ/lS ;.:m ora/l6 ANUL IX NR. 2006 ISSN 1220-3203 MIERCURI 25 IUNIE 1997 16 PAGINI 600 LEI Vremea va f? în generat frumoasă cu ccmi variabil. fii zona de munte, dupâ-amiazâ vor cMea averse de ploaie, însoţitededescărcări ejectrice' ţi JntensiflcM (tev1nt dinSV, Temperaturilemaxime ale zM , vor fi captase între 2 l-24°C. în padina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabili pentru azL Invitaţie 9 la masa p u te rii ALER CHIOREANU S i e pare că degringolada în care a intrat PDSR o să creeze niscaiva probleme principalelor partide de :jvemâmînt. Iniţial, PD şi PNŢCD au anifestat o anume reţinere faţă de imîntările care cuprinseseră PDSR, saiâtîndu-şi în nici un fel interesul pentru sace se prefigura a fi o problemă foarte acasă a partidului condus de Ion Iliescu. îmăsură ce prăpastia dintre grupul celor sici şi conducerea PDSR se. adîncea, Mia liderilor PNŢCD şi PD creştea* jiingînd să se transforme într-o problemă îrioasă pentru ei. Anume, atragerea şi segmentarea fugarilor, fără însă a le oferi Ilceva decît un Ioc în grupurile JJTarlamentare proprii. Primul pas l-a făcut J lialaPD Prahova, care a lansat <j invitaţie [Vfentru Teodor Meleşcanu, urmat de cel al ^NTCD din acelaşi judeţ, făcut către celaşi senator fost pedeserist. Intre timp, lucrurile s-au precipitat, mărul demisionarilor pare să crească în rare zi care trece, creînd o ameninţare ■ iiâ pentru partidul d-lui Iliescu. Nu acest 'iminent în plină desfăşurare aş vrea însă dezvolt în rîndurile de faţă, ci o de natură principială. Demisii înregistrat în scurta istorie ^decembristă toate partidele politice din mânia. La fel, treceri dintr-un partid în ol liLEste sigur că ele vor continua şî în itor. Caracterul anormal al acestor, ■aisii nu este dat de plecarea propriu- ă dintr-un partid, ci de primire^ ru spectivilor într-un alt partid. Dacă p] Mţiunea din care pleacă un politician cea în care el este primit nu au compatibilităţi din punct de vedere xtrinar, asimilarea noilor veniţi se face nj W şi rapid. Dacă însă partidul părăsit şi 15 i adoptat se află la capetele opuse ale •ci linii ideologice imaginare, atunci •opţia poate fi bănuită ca urmărind»alte' «se decît cele declarate. Este şi cazul ■ fercinci, invitaţi de Ion Diaconescu să ^cerere de aderare lâ PNŢCD. Aspectul ®nalat nu este însă de natură să-i )Jcupe pe liderii ţărănişti. Ei doresc ■■ptareagrupului Meleşcanu dintr-un cu ^1 alt motiv decît posibilele afinităţi «logice. Odată ce plecarea din PDSR a ■m it efectivă (slăbind principalul partid Opoziţiei), problema esenţială pentru dl 'Mnescu este de a împiedica integrarea misionarilorîn PD, aliat, dar şi potenţial 3®ent într-o coaliţie majoritară carcase destrăma. Acesta este substratul Smbării de atitudine a liderilor ţărănişti privinţa grupului Meleşcanu. Numai că, -■«mdată, Mcleşcanu rămîne ferm în baraţii: nu doreşte să facă cerere de în nici unul dintre partidele actuale, ■ J!inîndu-şi intenţia de a forma o nouă njctură politică” (deci, nu neapărat un JM), care să fie capabilă să ofere o Nativă la guvernare. Astfel că, din ™ il aliat (subaltern) al ţărăniştilor, el '•tedeveni un adversar al acestora. - între Cluj-Napoca ş i Columbia, capitala statuluiamerican Carolina de Sud, se interpun aproximativII.CCŞ de kilometri âu reuşit primarii Ola. să “c iip riis ” aceasti Americanii părăsesc astăzi Clujul, cu impresii dintre cele mai bune. Iii au avut întîlniri cu reprezentaţii autorităţilorpublice locale, dar şi cu directori de bănci ori oameni de afaceri. Ii drept, pentru clujeanul de rînd, aceste bune impresii nu au, pentru moment cel puţin, nici o valoare. Dar, dacă esă ne luăm după cuvintele invitaţilor d-lui Funar, rămîne loc dc speranţe. Speranţa - sentimentul cu care încearcă să ne înveţe americanii... După toate evidenţele, amcricanii nu au venit la Cluj-Napoca pentru a face promisiuni. A fost mai mult un fel de vizită de testare. Se ştie că ei nu investesc oriunde. Dar, spun că le-a plăcut. însă “placa” lor este tot cea veche. “Aştept cu nerăbdare să Ină întorc la Washington şi să le spun (celor din Congres, n.n.) că există democraţie în România” - a spus, la întîlnirea de la Primărie, senatorul Joe Wilson. O afirmaţie făcută cu aerul că ne comunică o mare bucurie. Marea bucurie ne-a comunicat-o, însă, preşedintele Clinton, cu puţine zile în urmă. In ciuda aluziilor mai mult sau mai puţin directe făcute de către “liderii. '.publici” ai clujenilor, NATO a fost, totuşi, subiectul pe care americanii din Carolina de Sud l-au evitat cu multă diplomaţie. Afacerile s-ar putea, însă, să prospere,".dacă ne orientăm în funcţie de migala cu care Frank Monk, şeful departamentului de afaceri al primăriei din Columbia, şi-a notat informaţiile de interes din domeniu. De altfel, mr. Morik a fost singurul delegat american care a recunoscut că Statele Unite se mai “poticnesc” cînd este vorba de decizii. “Să aveţi răbdare cu noi” - i-a sfătuit pe români Frank Monk. Conducătorul delegaţiei, primarul din Columbia, a constituit, mai degrabă, o prezenţă discretă. El şi-a. păstrat, prin vizita la Cluj-Napoca, promisiunea făcută d-lui Funar. Robert Coble i-a întors primarului clujean vizita pe care acesta ‘din urmă ă efectuat-o, în septembrie, la Columbia, capitala statului Carolina de Sud, In ciuda seriozităţii afişate, Coble s-a dovedit a fi un om cu un dezvoltat simţ al umorului. în semn de amiciţie, primarul din America i-a adus d-lui Funar o carte de bucate care să-l înveţe pe primarul clujean cum se găteşte pe bază de... piersici. în mod paradoxal, acesta a fost momentul pe care Funar a izbutit să-l speculeze pentru a-i aminti oaspetelui său că mai poate face Dan BRIE continuare îr» pagina a 16-a MAE analizează cererea diasporei române de la Washington ambasadorului Ministerul român de Externe analizează “în mod serios” situaţia creată prin cererea recentă a reprezentanţilor comunităţii româneşti de la Washington, de înlocuire a ambasadorului României în capitala Statelor Unite, Dan Mircea Geoană, a declarat, luni, pentru Mediafax, purtătorul de cuvînt al MAE, Gilda Lazăr. în cadrul unei întrevederi cu premierul Victor Ciorbea, reprezentanţii. diasporei Toinâne au afirmat că relaţiile cu ambasada României sînt inexistente şi că personalul este compus din aceleaşi “figuri Vechi din timpul lui Ceauşescu' şi Iliescu”, caracterizîndu-1 pe Mircea Geoană drept “o persoană «are şi-a- pus farmecul şi inteligenţa în slujba lui Iliescu”. Premierul român a precizat că această părere nu, este împărtăşită în mod unanim de toţi românii care trăiesc în SUA. n if ~ —« « « a ,2‘z r .h Metamorfoze ante şi poj; sportivă, bază de i jjte: din bază şi... WOTQ.CLUB Luni, după amiază, un tur de yforţă” al consilierilor sportive au intrat în vizorul Primăriei Pentru o m i bună documentare a consilierilor, înainte de a lua o decide în şedinţa de mîine, “ş , pentru af i cîtdetitancaraţiîn realitate, s-a stabilit ca aceştia sa viziteze, în prealabil bazele sportive, i Ca urmare, pregătiţi nevoie mare de excursie, s-au înfilnit, la ora 15, înfaţa Primăriei, pentru o zi î lungă şi „grea Din cei 31 de consilieri, au fost prezenţi 14* în fruntea alaiului era primarul şi a ii săi doi vîce, escortaţi de o pleiadă de directori din Primărie. De pe lista celor.U baze sportive i . nominalizate pentru a fi vizitate, luni, au fost trecute în revistă doar opt Dintre acestea,jumătate t aufost susţinute de către un consilier» director sau celpuţin salariatul societăţii care administrează s bazele sportive. - . > , 1 în Parcul rozelor, situaţia e departe de a fi roză... Prima bază sportivă vizitată a fost Parcul Sportiv „Tehnofrig”, de pe Splaiul Independenţei. Consilierul implicat în susţinerea acestei baze a fost Ilie Cântă, directorul societăţii Tehnofrig. Baza sportivă cuprinde patru terenuri de tenis, un teren de fotbal, un mini teren de fotbal, un teren de joacă "pentru copii şi două lacuri de agrement. Cunoscut sub nume impropriu, ^pentru că, aşa cum se ştie trandafirii P.D.-işti şi PDSR-işti n-au fost pe placul municipalităţii, majoritar peuneristă, Parcul rozelor se află într-o stare nu prea roză. Probabil că dacă s-ar găsi ceva bani şi ar fi mai bine administrat acest loc s-ar transforma într-o adevărată oază pentru locuitorii din zonă. Pînă atunci, realitatea este tristă: lacul este spart, bărcile şi hidrobicicletele care le-a avut au dispărut, terenurile de fotbal sînt tot o groapă şi un gropoi (expresia aparţine consilierului PUNR, loan Cîmpean), veceurile sînt improvizate de nu ştii ce sînt, cabine de duş sau de vot sau ... Administratorii bazei le-au Luminiţa PURDEA Foto: E. OLARIU v continuare în pagina a 6-a
Transcript of i la Strasbourg, a avui loc Concluziile summit-ului 6-8 de...
h imi la Strasbourg, a avui loc
yernisfljut expostriei j* tapiserie Otjfliiuefo Jgotîş
Concluziile summit-ului 6-8 de la Denver* Principalele puncte ale comunicatului dat publicităţii Ia jfinalul reuniunii •
Preşedintele Emil Conslanlinescu consideri că excluderea României din primul val al extinderii NATO este
•Sj-ad!unt/5'n!iin>ru1alm/6
ic/J-U)
:iahn/12-U [;.'r.mk/l4 i^LiurJ/lS ;.:m ora/l 6
ANUL IX NR. 2006 ISSN 1220-3203
MIERCURI 25 IUNIE 1997
16 PAGINI 6 0 0 LEI
Vremea va f? în generat frumoasă cu ccmi variabil. fii zona de munte, dupâ-amiazâ vor cMea averse de ploaie, însoţite de descărcări ejectrice' ţi JntensiflcM (te v1nt din SV, Temperaturile maxime ale zM, vor fi captase între 2 l-24°C.
în padina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabili pentru azL
In v ita ţ ie9
la masa p u te riiALER CHIOREANU
Sie pare că degringolada în care a intrat PDSR o să creeze niscaiva probleme principalelor partide de
:jvemâmînt. Iniţial, PD şi PNŢCD au anifestat o anume reţinere faţă de imîntările care cuprinseseră PDSR, saiâtîndu-şi în nici un fel interesul pentru sa ce se prefigura a fi o problemă foarte acasă a partidului condus de Ion Iliescu. î măsură ce prăpastia dintre grupul celor sici şi conducerea PDSR se. adîncea, Mia liderilor PNŢCD şi PD creştea* jiingînd să se transforme într-o problemă îrioasă pentru ei. Anume, atragerea şi segmentarea fugarilor, fără însă a le oferi Ilceva decît un Ioc în grupurile
JJTarlamentare proprii. Primul pas l-a făcut J liala PD Prahova, care a lansat <j invitaţie [Vfentru Teodor Meleşcanu, urmat de cel al ^NTCD din acelaşi judeţ, făcut către
celaşi senator fost pedeserist.Intre timp, lucrurile s-au precipitat, mărul demisionarilor pare să crească în rare zi care trece, creînd o ameninţare ■iiâ pentru partidul d-lui Iliescu. Nu acest 'iminent în plină desfăşurare aş vrea însă
dezvolt în rîndurile de faţă, ci o de natură principială. Demisii
înregistrat în scurta istorie ^decembristă toate partidele politice din mânia. La fel, treceri dintr-un partid în
ol liL Este sigur că ele vor continua şî în itor. Caracterul anormal al acestor, ■aisii nu este dat de plecarea propriu- ă dintr-un partid, ci de primire^
ru spectivilor într-un alt partid. Dacă p] Mţiunea din care pleacă un politician
cea în care el este primit nu au compatibilităţi din punct de vedere xtrinar, asimilarea noilor veniţi se face
nj W şi rapid. Dacă însă partidul părăsit şi 15 i adoptat se află la capetele opuse ale
•ci linii ideologice imaginare, atunci •opţia poate fi bănuită ca urmărind»alte' «se decît cele declarate. Este şi cazul ■fer cinci, invitaţi de Ion Diaconescu să cerere de aderare lâ PNŢCD. Aspectul
®nalat nu este însă de natură să-i )Jcupe pe liderii ţărănişti. Ei doresc ■■ptarea grupului Meleşcanu dintr-un cu 1 alt motiv decît posibilele afinităţi
«logice. Odată ce plecarea din PDSR a ■mit efectivă (slăbind principalul partid Opoziţiei), problema esenţială pentru dl 'Mnescu este de a împiedica integrarea misionarilor în PD, aliat, dar şi potenţial 3®ent într-o coaliţie majoritară carcase
destrăma. Acesta este substratul Smbării de atitudine a liderilor ţărănişti privinţa grupului Meleşcanu. Numai că, -■«mdată, Mcleşcanu rămîne ferm în baraţii: nu doreşte să facă cerere de
în nici unul dintre partidele actuale, ■J!inîndu-şi intenţia de a forma o nouă njctură politică” (deci, nu neapărat un JM), care să fie capabilă să ofere o Nativă la guvernare. Astfel că, din ™il aliat (subaltern) al ţărăniştilor, el '•te deveni un adversar al acestora. -
între Cluj-Napoca şi Columbia, capitala statului american Carolina de Sud, se interpun aproximativ II.CCŞ de kilometri
âu reuşit prim arii Ola.
să “c i i p r i i s ” aceastiA m erican ii părăsesc a stă zi C lujul, cu
im presii d in tre c e le m a i bune. Iii au avut în tîln iri cu reprezentaţii autorităţilor publice locale, d ar ş i cu d irectori de bănci ori oameni d e afaceri.
Ii drept, pen tru clu jeanul de rînd, aceste bu n e im presii nu au, pen tru m om ent cel p u ţin , n ic i o valoare. Dar, dacă e să n e luăm d u pă cu vin te le in v ita ţilo r d -lu i Funar, r ă m în e lo c d c s p e r a n ţe . S p e r a n ţa - sen tim en tu l cu care încearcă să n e înveţe am ericanii...
După toate evidenţele, amcricanii nu au venit la Cluj-Napoca pentru a face promisiuni. A fost mai mult un fel de vizită de testare. Se ştie că ei nu investesc oriunde. Dar, spun că le-a plăcut. însă “placa” lor este tot cea veche. “Aştept cu nerăbdare să Ină întorc la Washington şi să le spun (celor din Congres, n.n.) că există democraţie în România” - a spus, la întîlnirea de la Primărie, senatorul Joe Wilson. O afirmaţie făcută cu aerul că ne comunică o mare bucurie. Marea bucurie ne-a comunicat-o, însă, preşedintele Clinton, cu puţine zile în urmă.
In ciuda aluziilor mai mult sau mai puţin directe făcute de către “liderii.
'.publici” ai clujenilor, NATO a fost, totuşi, subiectul pe care americanii din Carolina de Sud l-au evitat cu multă diplomaţie. Afacerile s-ar putea, însă, să prospere,".dacă ne orientăm în funcţie de migala cu care Frank Monk, şeful departamentului de afaceri al primăriei din Columbia, şi-a notat informaţiile de interes din domeniu. De altfel, mr. Morik a fost singurul delegat american care a recunoscut că Statele Unite se mai “poticnesc” cînd este vorba de decizii. “Să aveţi răbdare cu noi” - i-a sfătuit pe români Frank Monk.
Conducătorul delegaţiei, primarul din Columbia, a constituit, mai degrabă, o prezenţă discretă. El şi-a.
păstrat, prin vizita la Cluj-Napoca, promisiunea făcută d-lui Funar. Robert Coble i-a întors primarului clujean vizita pe care acesta ‘din urmă ă efectuat-o, în septembrie, la Columbia, capitala statului Carolina de Sud,
In ciuda seriozităţii afişate, Coble s-a dovedit a fi un om cu un dezvoltat simţ al umorului. în semn de amiciţie, primarul din America i-a adus d-lui Funar o carte de bucate care să-l înveţe pe primarul clujean cum se găteşte pe bază de... piersici. în mod paradoxal, acesta a fost momentul pe care Funar a izbutit să-l speculeze pentru a-i aminti oaspetelui său că mai poate face
Dan BRIEcontinuare îr» pagina a 16-a
MAE analizează cererea diasporei
române de la Washington
ambasadorului
Ministerul român de Externe analizează “în mod serios” situaţia creată prin cererea recentă a reprezentanţilor comunităţii româneşti de la Washington, de înlocuire a ambasadorului României în capitala Statelor Unite, Dan Mircea Geoană, a declarat, luni, pentru Mediafax, purtătorul de cuvînt al MAE, Gilda Lazăr.
în cadrul unei întrevederi cu premierul Victor Ciorbea, reprezentanţii. diasporei Toinâne au afirmat că relaţiile cu ambasada României sînt inexistente şi că personalul este compus din aceleaşi “figuri Vechi din timpul lui Ceauşescu' şi Iliescu”, caracterizîndu-1 pe Mircea Geoană drept “o persoană «are şi-a- pus farmecul şi inteligenţa în slujba lui Iliescu”. Premierul român a precizat că această părere nu, este împărtăşită în mod unanim de toţi românii care trăiesc în SUA.
ni f
~ — « « « a ,2‘zr .h
Metamorfoze ante şi poj; sportivă, bază de i
jjte: din bază şi... WOTQ.CLUB
Luni, după amiază, un tur de y fo r ţă ” a l consilierilor
sportive au intrat în vizorul PrimărieiPentru o m i bună documentare a consilierilor, înainte de a lua o decide în şedinţa de mîine, “ş
, pentru a f i cîtdetitancaraţiîn realitate, s-a stabilit ca aceştia sa viziteze, în prealabil bazele sportive, i Ca urmare, pregătiţi nevoie mare de excursie, s-au înfilnit, la ora 15, în faţa Primăriei, pentru o zi î lungă şi „grea Din cei 31 de consilieri, au fost prezenţi 14* în fruntea alaiului era primarul şi a i i săi doi vîce, escortaţi de o pleiadă de directori din Primărie. De pe lista celor.U baze sportive i
. nominalizate pentru a fi vizitate, luni, au fost trecute în revistă doar opt Dintre acestea, jumătate t au fost susţinute de către un consilier» director sau cel puţin salariatul societăţii care administrează
s bazele sportive. - . > , 1
în Parcul rozelor, situaţia e departe de a fi roză...
Prima bază sportivă vizitată a fost Parcul Sportiv „Tehnofrig”, de pe Splaiul Independenţei.Consilierul implicat în susţinerea acestei baze a fost Ilie Cântă, directorul societăţii Tehnofrig.Baza sportivă cuprinde patru terenuri de tenis, un teren de fotbal, un mini teren de fotbal, un teren de joacă "pentru copii şi
două lacuri de agrement. Cunoscut sub nume impropriu,
^pentru că, aşa cum se ştie trandafirii P.D.-işti şi PDSR-işti n-au fost pe placul municipalităţii, majoritar peuneristă, Parcul rozelor se află într-o stare nu prea roză. Probabil că dacă s-ar găsi ceva bani şi ar fi mai bine administrat acest loc s-ar transforma într-o adevărată oază pentru locuitorii din zonă. Pînă atunci, realitatea este tristă:
lacul este spart, bărcile şi hidrobicicletele care le-a avut au dispărut, terenurile de fotbal sînt tot o groapă şi un gropoi (expresia aparţine consilierului PUNR, loan Cîmpean), veceurile sînt improvizate de nu ştii ce sînt, cabine de duş sau de vot sau ... Administratorii bazei le-au
Lum iniţa PURDEA Foto: E. OLARIU
v continuare în pagina a 6-a
ADEVARUL d e AGENDA miercuri, 25 iunie 1997 Q' \
• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Cuv. Mc. Fevronia ; Calendarul greco-catolic: Sf. Fevronia, m. (s.IV); Calendarul romano-catolic: Sf.Wilhelm, abate.
•Mîine: Calendarul ortodox:
Cjiv. David; Sf. Ioari, Ep. Gotiei; Calendarul greco- catolic. Sf. David din Tesalonic, cuv. (+ 530); Calendarul romano-catolic: Ss. loan şi Paul.m. .
t i fe lic ită m p e to ţi cei care, îm pă rtă şin d ta ina B otezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus. ,
• PREFECTURA.CONSILIUL JUDE'jEAN:tm i6 :
• l’RIMÂRIÂaUJ-NAPOCA:19-60.30• PRIMÂR1ADFJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA; 31-31-60
PRIMĂRIA CÎM PIA TU Rai: 36-8MI1 PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1S4S
• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 POUŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi 43-27-27POLIŢIA FEROVIARĂ " aUJ-NAPOCA: 1349-76 POUŢIA DEJ:21-2I-21
• POLIŢIA TURDA:31-21-21 .• POUŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22
P0UŢ1AHUEDIN: 25-15-38• POUŢIA GHERLAJ4-14-14
POMPIERII: 981• PROTECŢIA aVlLĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:
19-52-23 si 19-16-70,int 158 .• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNAŢIONALEI• INTERURBAN: 991 . - ■ INFORMAŢII: 931
DERANJAMENTE: 921 ..• ORAEXACTĂ: 9 5 8 ' '• REGIAAUTONOMĂDE
TERMOHCARE: DISPECERAT: 19-87-48• SCMONIENAYSA
DISPECERAT: 41 -51 -7^• REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL
DISPECERAT: 19-63-02 ' .• S.C. "SALPREST1 S A DISPECERAT: .
19-55-22• COMENZI SPECIALE PENIRU TRANS
PORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132• SCPRIV A L1743-86• DISTRIBUITA GAZELOR NATURAIE:
INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424 . . .
• REGISTRUL AUTO ROMÂM ; ._ Şef reprezentanţi 43-38-10
Informaţii: 43-38-11 -Halăinspecţii: 43-38-08.
TARC^jî luni-vincn Hue.-> ('liij (’luj Duc. 7.00 K,00 X,10 9.10 18,15 19,15 19,45 .20,45 11,50 12,50 13,20 15 0* *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: români - 200.000 lei
străini - 45 dolari. ■-■ TELEFOANE: 43-25-24;
43-26-69 - pentru externeIMG jME:
Începînd cu dala dc 5 mai se va opera şi pe rula;
Cluj -> Timişoara -> Budapesta 6,45 7,30 - 8,20 9,10 ' Budapesta -> Timişoara ■) Quj
20,00 21,50 -22,40 23,25 B-duI Eroilor 6-8
TEL.: 19-44-70, 19-20-87; . TEL/FAX: 19-78-06.
g ’G U R S E ^ A U J O
CURSE INTERNATIONALE din A utogara II : ■ ~
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plccare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11,00. -
INFORMAŢII Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78
Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Clujva nIcra tratuit inf.irnuţii despre- scrviuilc dc asistenţă sociala:- L-jîislalie.- Comunitatea Hiiriipt-anâ prin Centrul dc Informare Comunitara, str. Mihailj Kocalniceaiiu nr 7, tel
Program: luni-joi orele 9,00- 16.00. vineri orele 9.00-14.00
POLICLINICA FÂRÂ PLATĂ "FAMILIA SFfNTĂ"16 - 20 iunie 1997
Medicină generală. Dr. M. Suciu 23 (14-16), dr. G.Răfan 25 (12-14), dr. C. Popa 26 (12-14), dr. S. Loga 26 (14-16), dr. L. Rasa 23 (16-17), dr. D. Stănescu 26 (14- 16), dr.a Beldean 26 (14-16), dr. M. Man 26 (12-14), dr. R. Cotârlă 25(10-12), dr. I. Boilă 23,24„26,' 27 (10-12), dr. V.Tătaru 25 (12-14); Tratament homeopat. Dr. L. Barbăalbă 25,27 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 23,25 (10-12), dr I.Paţiu 23 (15-17), dr. A. Iancu 24 (11-13), dr. C.Duncea 26 (17-18), dr. Cs. Szakacs 25 (14-16), dr. C. Vlad 25 (14-16),,dr. D. Pîrv 23 (15-16); Reumatologie. Dr. F* Bayrakdar 25,'27 (14-16), dr. Ij Alb 24 (12-14), dr. C: Zotta 27 (f3- 15); Ginecologie. Dr. C. Fodor24, 26 (10-12), dr. D.Ona 27 (13-15); Chirurgie. Dr. C. Cosma 24, 26 (1M2); Pediatrie. Dr. R. Mitea 24 (13-15), dr. M. Fritea 24 (14-16), dr.L.Ţoma 26 (10-12), dr. M. Bayrakdar 27 (14-16); Ecografie. dr. M.Călin 27 (10-12); Dermatologie. Dr. II. Radu 26 (12- 14); Psihiatrie, dr. L.Glodan 27 (15-16), dr, C.Ştefan 27 (14-16);. Ortopedie. Dr. Z. Popa 23 (11- 12); O.R.L. Dr. C. Rădulescu 23 (12-14), dr. I. Mihali 27 (12-14); Psihologie. Psiholog L. Boilă 24 (15,30-17). ■,
Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14,-la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr.3, Bl. 12, âp.12.
BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga” (strada
Clinicilor 2): O rar zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; simbăta: 8-13,30, duminica: închis.
■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; simbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur,, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sînibăta şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmfcătă: 9-13,45; duminica -
■închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL • DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta-
‘ duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR- luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis. • ■
■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbălă 8 -12.45; 14 -18.45; duminică: închis ’,
■ • Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -T0-16, sîmbătă-duminică - închis.
■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16 - '■ . ; ■■
■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu II); Orar: luni, miercuri: 14- 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis
■ Biblioteca "Ildlai" (slrada Clinicilor 18): Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9-13; duminică: închis .
B Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.. ■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.
■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. AvTam Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.
■ Biblioteca Soros Quj (str. Ţebei nr. 21). Orar. luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale. ' ,
■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.CIinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştini în diferite limbi).
■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic Ifr- 17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia - "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis
■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (slrada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.
■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.2I): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.■ .* Muzeul memorial “Emil Isac”
(strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.
■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă si duminică între orele 10-14- ' -
■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”: _zilnicjnbe_orelMW7^unMnchte
UNIPLUS RadioMiercuri, 25 iunie
6,00-10,00 Un alt început. 10,00-15,00 Show hizz Expres. 15,05 Music by request. 16,05 Invitaţi în studio. 18,00 Program informativ BBC. 19,00 Uniplus la raport. 21,00 Program informativ BBC. 21,30 Grcatest Ilits. 23,00 Music by request. 2,00 VOA Express. 15,00,16.00, 17,00 Ştirile Uniplus.
MicrcuH, 25 iunie6 , 0 0 -.1 2 , 0 0
Radioprogram “Primul salut . 7,00Radiojurnal România Actualităti. 8,00,9,00,
10.00, 11,00, 12,00 Ştiri locale. 9,30 "Ce mai aede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 10,30 Revista
presei centrale. 10,50 “Plus”. Adrian Suciu. 11,30 “Expresso” (reportaj).13.00-13,20 Radiojurnal România Actualităti. 13,20-17,00 Caleidoscop CD. 14,00, 15,00, 16,00 Ştiri locale. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe” (declaraţia zilei). 15,50‘Tius’.r. 16,30 “Ce mai crede lumea”, r. 17,00 “Ochiul şi urechea”, comentariu civic. 17,05-19,00 Muzică, publicitate.19.00-19,05 Ştiri locale. 19,05-19,10' “CD Sport”,' 19,10-21,00 “Mu$jca Magica’, realizator Ştefan Coroian.22.00-23,00 “CD Jazz”, realizator loan Muslea. 23,10-6,00 Muzică, publicitate. 21,00, 24,00,'2,00, 4,00, 6,00 Retrospectiva ştirilor zilei.
Miercuri, 25 iunieContact ştiri: 5,30-23,30
.. (din oră în oră, du W T â e r cxcep|ia 18,30)
Buletinul de ştiri şirubrica “Actualitatea “B.B.C. World Scrvicc la ora 18,00. 5,00 Bună
dimineaţa, România! (“Actualitatea”, Meteo, Remember, Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Informaţii diverse, 7,20 Drumul banilor - în colaborare cu revista “Capital”, 7,45 Revista Presei Centrale). 8,00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo - zona Cluj, 8,10 Revista Presei Locale, 8,20 "Actualitatea", Contact trafic, Anunţuri utilitare, 8,35 Agenda culturală, Program cinematografe, 8,50 Horoscop şi Aniversări, 9,05 Microbiografie sonoră, 9,40 Contact sport). 11,00 Contact FM (Muzică non-stop, Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Cluj- Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Fair-Play, realizator Răzvan Dumitrcscu. Emisiune dc dezbateri economice şi sockvpoliticc, personalităţi invitate în studio, telefoanele ascultătorilor preluate în direct. 24,00 Dc la blues la rock, realizator Maria Zămcscu.
Miercuri, 25 iunie Programul 1: 6,00 România: ora 6
fix I; 8,35 Un bunic fericit;, 9,05 Misterele Sankt Petersburgului (r); 10,00 Ştiri; 10,05 Videolexieon; 11,05 Petrcceţi cu noi la „Hanul Melodiilor ; 11,40 Orizonturi culturale; 12,00 Ştiri; 12,05 Serial: Şeicul (r); 13,00 Desene animate; 13,30 Scena (r); 14,00 Ştiri; 14,10 Muzica pentru toţi; 14,35 TVR Iaşi;15.00 TVR Cluj-Napqca; 16,00 De la o zi la alta; 16,35 Legenda Albei ca Zăpada (desene animate); 17,00 Ştiri; 17,10 Gesturi mici pentru oameni mari; 17,40 Magazin sportiv; 18,00 A fost odată un „Cerb de Aur”; 19,00 Căsuţa cu poveşti;19.05 Lupii aerului -serial; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun I; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,00 Să ridem, cu.Mr. Bean -serial; 21,30 Festivalul „Cerbul de Aur”; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Festivalul „Cerbul de Aur". Recital Gheorghe Zamfir..
Programul 2: 7,00 TVM. Telematinal; 8,00 Struwelpeter & Co. Cariera unui personaj de benzi densate (documentar); 8,30 Aventuri în oraşul Odiseea (desene animate); 9,00 Ora de muzică; 10,00 Lumină din lumină (r);11.00 Lumea - altfel decît o ştim (documentar); 12,40 Punct de întîlnire;13.05 Savannah (r); 13,55 America sălbatică (documentar); 14,25 Recital Demis Roussos; 14,35 Choppy şi prinţesa (desene animate); 15,05 Festivalul „Cerbul de Aur”. Recital Diana Ross (r); 16,20 Secretele nisipului; 17,15 Tribuna partidelor parlamentare; 17,40 Şeicul - serial; 18,30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 Arte vizuale. Pictorul şi modelul; 2T),30 Ziua de mîine (dezbatere); 21,05 Credo (magazin Teligios); 22,05 TVM; 22,35 Misterele Sankt Petersburgului; 23,25 Întîlnire la club (emisiune muzicală); 0,25 Femeile şi Biserica (documentar).
PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 M.Â.S.H.; 10^30 Forţa dragostei (r); 11,15 Capcana timpului 12,00 Acapulco HEAT;12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: Carousel (SUA 1956); 15,05 Povestea.zilei cu Magicianul; 15,10 Matlock; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Forţa dragostei; 17,30 Război în viitor; 18,15 Sport la minut - ştiri sportive; 18,25 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 18,30 Ştiri; 18,35 Cine este şeful ?; 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30
Ştirile Pro TV; 20,00 Concursul „Cartea ; poştală PRO NATO” - extragere; 20,05
Secretele din Lake Success (SUA, 1993, p.l); 21,50 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 21,55 Ştirile Pro Tv; 22,05
, Familia Bundy; 22,35 Viaţa ca în filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,20 Prima pagină (revista presei); 23,30 Faţă-n faţă eu I. Şerbănescu (talkshow); 0,30 Sport la minut- ştiri sportive; 0,45 Tenis Turneul Wimbledon (rezumat); 1,35.
Secretele dih Lake Succes (r); 3,20 Film: Carousel (r); 5,25 Faţă-n faţă cu 'Ilie Şerbănescu (r).
Joi, 26 iunie Programul 1: 6,00 România: ora 6
fix!; 8,35 Un bunic fericit; 9,05 Misterele Sankt Peteisburgului (r); 10,00 Ştiri; 10,05 Pentru dumneavoastră, doamnă !; 11,05 TVR Timişoara. Veniţi cu no i... Timişoara; 12,00 Ştiri; 12,05 ' Şeicul (r); 12,55 Contele MacDuckula (desene animate); 13,20 Tradiţie şi modernitate (r); 14;20 1001 audiţii; 14,35 TVR Iaşi. Est Meridian Magazin;15.00 TVR Cluj-Napoca; 15,40 Tradiţii (magazin); 16,10 Eclessiast ’97; 16,35 Convieţuiri (magazin);17,00 Ştiri; 1J,10 Videosonic folcloric; 17,35 Următoarea' oprire: Europa; 18,00 Agenda Festivalului „Cerbul de Aur” 1997. Recital Mircea Rusu Band (d); 18,55 Tragerile Loto; 19,00 Căsuţa cu poveşti;19.05 Lupii aerului; 20,00 Jurnal; 20,40 Dr. Quinn; 21,30 Festivalul „Cerbul de Aur”. Concursul de interpretare; 0,05 Jurnalul de noapte. Sport; 0;30 Pariul trio (alergare hipică); 0,35 Festivalul „Cerbul de Aur”. Recital Sheryl Crow.
Program ul l i 7,00 TVM Telematinal; 8,00 Drepturile omului: Analiza păcii şi a conflictului în lume; 8,30 Aventuri în oraşul Odiseea (desene animate); 9,00 Muzica pentru toţi. Tineri pianişti; 10,00 întîlnirea de Ia miezul nopţii (r); 10,50 Magazin tehnico- ştiinţific; 12,00 Curcubeu (documentar);13.05 Detectivul din L*A. (r); 13,55 Ferestre spre lume (documentar); 14,25 Choppy şi prinţesa (desene animate); 14,50 Recital Gheorghe Zamfir (r); 16,05 Secretele nisipului; 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Emisiune în limba germană;20.00 Pop-club: formaţiile Royal şi
Vodevil; 20,30 Enigma; 21,05 Tho-Q. (magazin sportiv); 22,05 TvCî Mesager; 22,35 Media Club 23,20 Jaza Alive: Swedish Jazz w concert; 0,20 Trapez. Festivalul 4. de la Vemoa. ^
PRO TV |7,00 Ora 7, bună dimineaţa i; 9Î
Tinăr şi neliniştit (r); 9,45 SporfLa’m,: ştiri sportive; 10,00 M.A.S.H., v S j Forţa dragostei (r); 11,15 O p c -il timpului; 12,00 Beverly Hilis (r);Ştirile Pro Tv; 13,00 FilmMiiJp2 fericirii (SUA 1994); 14,30 T«s Turneul de la Wimbledon; 14 -< Povestea zilei cu Magicianul; Matlock; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 1Q Forţa dragostei; 17,30 Hercule; lj j Sport la minut - ştiri sportive; 18j Chestiunea zilei cu Florin Călines 18,30 Ştirile Pro Tv; 18,35 Cine şeful ?; 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30Ş%j Pro Tv; 20,00 Concursul „Cartea post, PRO NATO”- extragere efectuaţi;, Florin Călinescu^O.OS Melrose Pli 21,00 Doctor în Alaska; 21.. Chestiunea zilei cu Florin Călines 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Fu. Bundy; 22,35 Viaţa ca în filme; 23Î2® Ştirile Pro Tv; 23,20 Prima pajwSI (revista presei); 23,30 Întîlnire cu pisjLu (talkshow); .1,00 Sport la minut - W . , sportive; 1,15 Tenis Turneul Wimblednl' 1 2,05 Mirajul fericirii (r); 3,35 DocSl. AÎaska (r); 4,20 Melrose Place (r); 5, ( p 1 Hercule (r); 5,50 Matlock (1) Mafl
• Redacţia nu îşi asumi respoi sa b ilita tea pentru schimbării in te rv e n ite în programe posturilor de televiziune.
'. Farmacii cu serviciul p] permanent: Farmacii II "Corafarm”, str. Ion Meştbr,,, nr. 4, telefon 17-51-05. ||
Garda de noapte. Farmacii nr. 6 "Speranţa", P-ţa Aran 01 Iancu nr. 5,-telefon 19-64-56 , orar 20-8.-
20 - 26 IUNIE ;Rcpublica - Din junglă-n junglă -
SUA - premieră (13; 15; 17; 19; 21)* Victoria - Am dat lovitura - SUA -premieră(11; 13; 15; 17; 19) * Arta - Puterea - SUA (11; 13,30; 16; 18,30)* Mărăşti - sala A: Cu gaşca la Casa Albă - SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Meciul secolului - SUA (13,30; 15,30; 17,30) * Favorit - întoarcerea lui Jedi
- SUA (11) ', Dur ş i ... deştept - SUA (13; 15; 17; 19). ’ ,
TURDA ■Fox - Atacul marţienilor - SUA -
premieră- Tineretului - Beverly Hills Ninja
. - SUA - premieră• DEJ
Arta - Twister - SUA - premieră- Evita - SUA - premieră “ GHERLAPacea - Prieten şi duşman - SUA
-premierăTwister - SUA - premieră
RADIO CLUJMiercuri, 25 iunie
6,00 - 14,00 Revizie tehnică. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax - Actualitatea în 60 de minute, prezentată astăzi de redactorul Anca Băltan. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice, redactor Melania Drăgan. 19,20 Actorul, artistul, omul - O
întîlnire aniversară la 60 de ani, îl prezintă-pe Borel Vişan - emisiune realizată de . Secţia. Culturală a Studioului de Radio Cluj. 20,00 Buletin de ştiri. 20,(J5 Magazinul de miercuri, redactor Mihaela Dîmbean. Din sumar: Poemul de seară, eu 1 Florin Zaharescu, dedicaţii muzicale, concurs cu premii; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.
' POLICLINICA 1NTERSERVISAM
str. Pascaly nr.5, cart GheuTjbe INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ MIT
IXX;IH t PSIHIATRIE ♦ END0CR1 N0IXX3E ♦ REUMATOLOGIE
: ECOGRAFIE ♦ ALERGOIflOf n , DERMATOLOOE ♦ CIfIRLWmu
ORTOPEDIE ♦ O.RL» OFTALM âoa GINECOLOGffi ♦ ONCOLOOS' ?rf
PEDIATRIE ♦ UROLOGIE ' ACUPUNCTURA
RADIOLOGIE • ECOGRAlH
J!
Se
pestri steriliiate feniiiiiLABORATOR | f
(Biochimie - Bacteriologic Imunoltţi* JP Parazilologie Determinare Rh - Tate ‘ M sarcină - Antigen HBS - Elisa Tat Examinări cifologice pentru depislif ix cancemluTdecoluterin-Inratijajlipaţ ji sterilitatea feminină şi masculină) ‘s ZILNIC, inclusiv DUMINlG
- orele 7 - 2 1 , Medic de gardă: orele 21 -1
R ezervare, consultaţii ‘ la teL 41.41.63.
:k
Miercuri, 25 iunie »• 9,00 Desene animate; 9,15
Agenda culturală; ‘9,30 Arte fără limită - magazin cultural; 10,00 Matinal NCN; 10,20 întunericul dinaintea zorilor - film; 11,50
.Agenda medicală; 12,05 Curiozităţi clujene; 12,20 Paris „lumini” - reportaj; 17,15 Agenda culturală;17,30 Transfocator-reportaj; 18,00 Desene animate; 18,15 Agenda" cinematografică; 18,30 Reportaj ZDF; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Am întrebat pentru dvs.; 19,20 Opinia zilei; 19,25 Cîntec, joc şi voie bună; 20,10 Selccţiuni/spcctacole; 20,25 Clanul Opcrman III - film; 22,00 Ştiri NCN; 22,05 Clanul Oppcrmati II - film; 22,15 Dreptate finală - film; 23,40Paris -lumini” - reportaj.
0 ferMstri dnchU spre lumelMiercuri, 25 iunie
5.00 Deschiderea programului; 5,05 Videotext; 21,00 Film: provocarea; 22,35 Videotext; 3,00 închiderea programului. .
Canalul Discovery18.00 Mapamond sportiv: . BMX;
18.30 Spectacol pe şosea; 19,00 Călători in timp: Oraşul zeilor, 19,30 Dosarele justiţiei; 20,00 Fascinaţia' naturii: Gorilele; 21,00 Dincolo (ie anul 2000; 21,30 Dezastre: Pericol din valuri; 22,00 întrebări ce-şi caută- răspunsul: Verdictul; 22,30 întrebări ce-şi caută răspunsul: The Quest- Bipedul; 23,00 Lumea misterioasa a lui A.C. Clarke: Vizitatori din spaţiu;'23.30 Vizitatori din spaţiu: Urări de bun venit; 0,00 Vizitatori din spaţiu: Chemări din cosmos; 1,00 Războinicii: Specialiştii; 2,00 Primele zboruri: Calul de povară; 2,30 Armuri pe cîmpul de luptă: Un val de teroare; 3,00 Dezastre: Pericol din valuri; 3,30 Dincolo de anul 2000; 4,00 Program DW.
S.C. Dental R0VA- SOCOLOV £,
Calea Moţilor 106, ap.5 | Tratam ente stomatologice ^
complexe: !■-> terapie . >> protetică (ceramică) 1
■ > chirurgie (reţecţii, implante)Programări la tel.: 430028 t
Zilnic orar: 9-19 sîmbâta 9-14
Pentru studen ţi, pensionar» şomeri, reducere 20%.
PROF. UNIV. Dr. IflIHAI CĂLUCĂHft Dr. ANGELA CÂLUGĂRU |
Str. Prahovei nr. 11* (Sngă btstrica Bob) ^
PHOr.RAM OFTALMOLOGIEI L, Mi, V -17-20 S - 8-12.
Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14#;
ALIANŢA ANTISUICIDL IF E L IN E --- -
Sufletul nostru ladispmţt dumneavoastri Tcicfoni)1 dc noapte, telefonul vieţii - 5
1 9 16 4 7 1Gardă de noapte, orele 20-1
miercuri, 25 iunie 1997 ROZA VÎNTURILORA D E V A R U LcSe Olul
........................................................... .'....................................................................... v ../..................... ' . . . ' ....................................'. . ~ ................................................................. ' ..........? c c c ...................................EFE
DEZECHILIBRELE CREŞTERII DEMOGRAFICE MONDIALE SE DATOREAZĂ TARILOR ÎN CURS DE DEZVOLTARE
>S t0 b*
Iv.’H, vSj ţările în curs de dezvoltare se ‘pc jsfrează otreştere anuală a populaţiei ;|2A~zentînd 98 la sută din creşterea Hf^grafică pe plan mondial, jJ^^Mlibru care va continua şi în viitor, ÎS»concluzia ultimului studiu elaborat i 1(9} echipă de cercetări demografice de J*,! Washington, „Population Reference ’Viaii" (PRB).
Potrivit Raportului, în 1997 populaţia hială se va cifra la 5 800 milioane locuitori, dintre care 4 700 în ţările în ' k Je dezvoltare. Pentru anul 2025, se pează că acestea din urmă vor număra îO milioane locuitori, în timp ce ,-j demografic în ţările dezvoltate se
y^snţine practic la acelaşi nivel ca în «susent, adică 1 200 milioane de ptefcme. : ; 1'N ; prezent, femeile din regiunea Sahariană a Africii, de pildă, au în . sJ;e şase copii, dar se speră ca numărul ’ t-pilor pe acest continent să scadă, deşi i i greu de prevăzut cînd anume se va
R euter
UNGARIA ÎE CONFRUNTA
j ® PROBLEMA SFANTICIDULUI SI A COPnLOR ABANDONAŢI
v ’Doctoriţa Emoke Sere&s aduce uri controversat
SNram, lansat în urmă cu un ^ , de spitalul Schopf-Merei 1 :ost pentru atenuarea ratei
scînde a mortalităţii infantile abandon pe fondul
.^mulţumirilor sociale din ^oada postcomunLstă.
Programul stîrneşte mult f :res în alte spitale, a declarat
j j Seress, experţi din Ungaria, ţu Jele Unite şi Polonia cerindu-
informaţii. „Dorim să | xdicăm infanticidul Este un
^ jgram de salvare atît a te1 :iilor, cît şi a mamelor. Este ut ’sscut faptul că femeile iif minate se sinucid tocmai din ^ i i că nu pot face fată J cerii pe lume a nnui copil**.-- s >. Seress,afirmă că în
aria. poliţia înregistrează lp .il aproximativ 25 de y aticiduri, dar ea este de
s£pe că estimările reale ar ja fi de 10 ori mai mari. ■ abandonaţi sînt găsiţi în ral în lăzi de gunoi', în
de nylon lăsate în locuri ■site sau în faţa intrării în iiri. "Ideea de bază a şamului a fost convingerea tră că mamele ar putea a vieţile copiilor lor dacă ar posibilitatea să-i lase într- loc sigur şi . să rămînă inoscute. Spitalele oferă
sietor şansa de a-şi aduce a la spital mai degrabă decît
j a H lăsa la uşa bisericii din datate”, a declarat Seress. Jplste un contrast simbolic «j^-o ţară care, în, cursa ei Jxîioasă de la comunism la Holism, începută la sfîrşitul gf« ’&O, a înregistrat un declin
, ţjf itandardului de'viaţă, o * Situare a diferenţelor sociale y creştere a delincvenţei pînă lira nivel fără precedent.
*>jaanml de salvare a copiilor ?lifică procesul de adopţie,
, li altminteri foarte laborios, %\jiyit căruia copiii sînt trimişi > 4 intîi la orfelinat, în timp ce
jl | -ritâţile guvernamentale • g U o întreagă procedură wtică pentru a le găsi nişte.
inversa această tendinţă şi.în cc ritm. Expert în probleme demografice, Cari Haub, unul dintre autorii studiului, afirmă că creşterea globală a populaţiei este concentrată în ţările cele mai sărace, motiv pentru care viitoarea cifră a populaţiei mondiale va fi deţerminată „de marele număr al ţărilor în curs de dezvoltare avînd indici înalţi şi moderat- înalţi.ai naşterilor”. Datele, referitoare la India * ţară care ,cu cei un miliard de locuitori ai săi este a doua ţară din lume, după China, ca număr de locuitori - arată că scăderea indicelui naşterilor pare să se fi oprit, în loc să continue, acesta fiind un motiv de serioasă preocupare.
Dintre statele industrializate, Statele ■Unite continuă să fie ţara cu cel mai mare indice anual de creştere a populaţiei In fiecare an, populaţia Americii-sporeşte cu 2,4 milioane de persoane,; dar o treime din această cifră se datorează imigrării. Potrivit aceluiaşi studiu, în 1997
- populaţia SUA va’ fi de 267,6 milioane
de locuitori, în anul 2010 va număra 297,7 milioane, iar în 2025 uri total de 335,1 milioane de locuitori. Ţara cea mai populată este China, în prezent cu 1 236 milioane de locuitori, cifră care în anul 2010 va urca la 1 394 milioane, iar peste cincisprezece ani lav 1500 milioane de locuitori. Pe locul al doilea se situează India, cu peste 969 milioane de locuitori în prezent, urmînd să atingă 1 182 milioane în anul 2010 si 1 384 milioane în 2025. -
în ce priveşte ţările din America Latină analizate în studiu, ţara cu cel mai mare număr de locuitori este Brazilia, cu peste 160 milioane în 1997 şi care, conform previziunilor, în anul 2010 va ajunge să numere 186 milioane, iar în anul 2025 peste 212 milioane de locuitori. Mexicul este o altă ţară cu o creştere demografică în ascensiune; 95,7 milioane de locuitori în 1997, peste 117 milioane în 2010 şi peste 140 de milioane în anul 2025. Columbia, cu 37,4 milioane de locuitori
în prezent, va număra în anul 2010 44,5 milioane, iar în 2025 - 51,2 milioane de locuitori, în timp ce Argentina, în prezent cu 35,5 milioane de locuitori, va totaliza41.4 milioane în anul 2010 şi 47,1 milioane în următorii cincisprezece ani; Pfiru, cu 24,3 milioane de locuitori în 1997, va avea în anul 2010 - 29,8 milioane, în 2025 - 35,5 milioane, iar Venezuela, în prezent cu o populaţie de22.5 milioane de locuitori, va număra 28,4 milioane în anul 2010 şi 34,4 milioane în anul 2025.
în-ţările Europei şi în Japonia, 'dimpotrivă, va continua tendinţa de scădere a naşterilor. în cazul Europei, aceasta se datorează unor factori ca indicii înalţi ai şomajului şi ai costului vieţii. Spania, de pildă, a cărei populaţie se cifrează în prezent la 39;3 milioane de. locuitori, va avea în anul 2010 - 39,7 milioane, dar în anul 2025 aceasta se va diminua sub nivelul anului 1997, ajungînd la 39,00 milioane de locuitori.
R e u te r
Witliam Cohen:
STATELE UNITE NU DORESC UN CONFLICT CU IRANULStatele Unite au afirmat că nu se îndreaptă
spre un conflict cu Iranul decît în cazul în care acesta ar fi iniţiat de republica islamică, avertizînd Teheranul. împotriva oricărei încercări de a opri navigaţia în Golf. .
In cursul unui turneu în ţările arabe aliate din Golf, William Cohen, ministrul american al apărării, a declarat că luna aceasta Iranul a testat cu succes o nouă rachetă de croazieră anti-nayă cu lansare din aer, de-fabricaţie chinezească. El a declarat, cu prilejul unei conferinţe de presă în Bahrain, că Iranul „continuă să sprijine terorismul, simultan cu dezvoltarea unor amtffde distrugere în masă, cu perfecţionarea unor rachete care să poată fi folosite împotriva ţărilor învecinate şi cu dezvoltarea de capacităţi pentru închiderea Strîmtorii Hormuz”. Statele Unite nu vor permite acest lucru; Deţinem un potenţial naval superior în Golf şi sîntem perfect Capabili să ne protejăm navele, interesele şi pe aliaţii noştri. Am încercat
să-i asigurăm pe toţi aliaţii noştri că sîntem aici pentru a asigură securitatea împotriva oricărui fel de agresiune ce ăr putea fi îndreptată împotriva lor”, a precizat Cohen în Bahrain, cartierul general al Flotei a Cincea a SUA, care are peste douăzeci de nave militare în Golf. Preşedintele Emiratelor Arabe Unite (EUA), şeicul Zaid bin Sultan al-Nahayan, şi-a exprimat recent profunda îngrijorare faţă de întărirea capacităţii militare a Iranului în cursul convorbirilor cu Cohen care au durat două ore.
f William Cohen, care anterior a vizitat Arabia Saudită şi Kuweitul, s-a deplasat apoi
’ în Oman. Statele Unite acuză Iranul că sponsorizează „terorismul” de stat,
/ exprimmd o îngrijorare din ce în ce mai mare faţă de ceea ce descrie ca fiind potenţialul militar crescînd al Iranului şi obiectivele acestuia în regiune. ■/ -
Iranul se opune prezentei militare a SUA în Golf, declarînd că Washingtonul acuză
în mod fals Teheranul că ameninţă securitatea regională pentru a-i determina
j pe aliaţii arabi din Golf să achiziţioneze mai. multe aime americane. Un cotidian iranian, care reflectă adesea opiniile Ministerului iranian de Externe, a scris recent că William Cohen încearcă „ să sădească din nou seminţele discordiei între Iran şi vecinii săi din sudul Golfului Persic” Liderii iranieni, între care preşedintele ales Mohanunad Khatami, ău declarat recent că menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiilor cu vecinii arabi reprezintă o prioritate de politică externă.
Oficialităţi americane din domeniul apărării au declarat, după conferinţa de presă a lui Cohen de la Manama, că forţele aeriene
‘ iraniene au testat cu succes la 3 şi la 6 iunie două rachete anti-navă C-801K, dintre care una cu încărcătură explozibilă ctivă, lansate de pe un avion F-4 Phantom cu reacţie, de fabricaţie americană, ambele rachete ochind ţinte plutitoare.
i i l l i , R e u te r
pornit m ii d e m m elem ent de dezbinare iNREtfŢULE washingtonului cu autri! m m pin regiunea golfului
Cu prilejul primului său turneu în zona Golfului, ministrul american al apărării, William Cohen, a folosit un limbaj dur la adresa lranului, dar aliaţii Washingtonului din rindul statelor arabe situate în această regiune volatilă erau preocupaţi
> de alte probleme.Teza americană -reluată
periodic, potrivit căreia Iranul ! constituie cea mai mare ; ameninţare la adresa securităţii exporturilor petroliere către Occident, a atins coarda sensibilă a unor lideri arabi din Golf care observă cu’ nelinişte cum Republică Islamică îşi consolidează forţa militară în zona acestei căi navigabile de importanţă strategică. Dar unii lideri arabi din Golf au profitat de vizita lui William Cohen în zonă pentru a formula un reproş public, rareori exprimat, la adresa Statelor Unite în legătură cu controversatul vot al Washingtonului, care declară Ierusalimul drept capitala
indivizibilă a Israelului. .; Rezoluţia Camerei‘ Reprezentanţilor i-a mîniat pe arabi într-un moment în care
. relaţiile dintre israelieni şi palestinieni sînt în impas din cauza construirii unui cartier evreiesc în Ierusalimul de est (arab), cucerit de Israel în urma războiului de şase zile din 1967. Palestinienii consideră partea de est a oraşului, anexată de Israel, capitala unui v iito r' stat palestinian, Criticile la adresa
• politicii americane în Orientul Mijlociu şi a sprijinului Washingtonului faţă de statul evreu au fost formulate în timpul vizitelor întreprinse de William Cohen în Arabia Saudită,1
1 Kuweit, Bahrein, Emiratele Arabe Unite şi Oman. Faptul că rezoluţia americană nu este obligatorie şi nu reflectă politica Administraţiei Clinton pare să nu conteze.
Arabia Saudită - cel mai mare exportator mondial de petrol şi cel mai im portant aliat al
Washingtonului în Golf - a criticat votul din Camera Reprezentanţilor, apreciindu-1 un obstacol în calea procesului de pace din Orientul Mijlociu,' afimiînd că votul respectiv este' în contradicţie cu - bazele acordului de ppee. Guvernul Kuweitului - plin de recunoştinţă pentru eliberarea de sub ocupaţia forţelor irakiene de către o coaUţie militară condusă de SUA’ > în războiul din Golf din 1991 - şi-a exprimat regretul şi îngrijorarea, afirmînd că votul respectiv este un obstacol în calea procesului de pace. Consiliul consultativ Shura din Bahrein a denunţat rezoluţia, apreciind că ea ameninţă procesul de pace în ansamblu, încalcă legalitatea internaţională şi constituie o lovitură pentru sentimentele arabilor şi musulmanilor. Emiratele Arabe Unite au afirmat că votul respectiv dăunează procesului de pace şi ridică semne de îndoială . asupra neutralităţii
Washingtonului în acest proces. William Cohen nu a vizitat cel de-al şaselea mare producător de petrol din Golf, Qatarul, dar emirul acestei ţări s-a aflat la Washington unde şi-a exprimat; ţemerile cu privire ia o posibilă confruntare „în1 orice moment” între Statele Uniteji Iran care, a spus el, ar dăuna tuturor ţărilor din regiune.
William Cohen a încercat să aplaneze tensiunea, afirmînd că Statele Unite nu se îndreaptă spre o confruntare dacă Iranul nu o declanşează, dar a promis în acelaşi timp că forţa
. considerabilă alcătuită din trupele, navele militare şi avioanele militare staţionate în regiunea Golfului vâ rămîne pe termen nedefinit în această zonă. Teheranul afirmă că
. Washingtonul îl acuză în mod fals de ameninţarea securităţii regionale în scopul de a-i determina pe aliaţii săi arabi din Golf să achiziţioneze şi mai miilte arme americane.
U T O P IADESPRE INDIEI
SE MENŢINE n ÎN POFIDALORÎNSISI
■ i . >. -Cu prilejul prezentării la
Madrid a cărţii sale intitulate „Utopia arhaică: . Jose Maria Arguedas şi ficţiunile «indigenismului», Mario Vargas Llosa s-â referit la optica diferită pe care o au pe această temă indienii înşişi şi, pe de altă parte, sectoarele pseudoprogresiste care vor să menţină populaţia indiană în stadiul ei natural. Utopia despre indienii din America Latină este ceva ce se menţine în pofida indienilor înşişi, a fost de părere Vargas Llosa. „Nici un indian nu se emoţionează în faţa spectacolului folcloric pe care indienii îl oferă turiştilor, de pildă. De multe ori, turiştii înşişi sînt cei care ar vrea ca populaţia indiană să se conserve în stadiul natural, pentru ca, la fel ca în povestea cu lupul şi Scufiţa Roşie, sa o poată astfel examina mai bine”, afirmă autorul cărţii.
Mario Vargas Llosa deţinătorul premiului „Principe de Asturias” pe 1996 şi al premiului „Cervantes” pe 1994 - a arătat că viziunea despre indigeni pe care „adesea vor să ne-o dea unele instituţii este contrazisă de înşişi ţăranii din Anzi”, fenomenul fiind acelaşi în Peru, Ecuador, Bolivia şi alte ţări latino-americane. m realitate - a adăugat el - acesta este un mod de a-i trata pe indieni teribil de discriminator şi nedrept, căci a trăi aşa cum trăiesc ei în prezent înseamnă a:i condamna să trăiască în condiţii profund inferioare în sînul unei societăţi care-i lasă în .urmă, care-i face mai vulnerabili la exploatare, lâ abuzuri, la marginalizare”.
Romancierul şi eseistul hispano-peruan s-a referit la unele propuneri făcute pe plan internaţional în scopul conservării culturilor indigene. Printre altele, el a amintit în acest sens faptul că în Peru, cînd indienilor li s-a impus - din raţiuni ideologice - colectivizarea pămînturilor, ei au optat pentru privatizare şi chiar pentru crearea unei economii informale. , Demitizînd „indigenismuP al cărui portdrapel a fost în Peru Jose M aria Arguedas pînă în 1969., anul morţii sale, •Vargas Llosa a declarat că în eseul său demonstrează că acel curent literar, artistic şi revendicativ-ţărănesc’ s-a bazat, de fapt, pe o ficţiune ideologică de factură reacţionară: colectivistă, magică, iraţională, antimodemă si antiliberală.
ADEVARUL|;cfle:iOgtai;iial POLITICĂ miercuri, 25 iunie 7 9 9 7 0 "
Deputatul PD, Iuliu Păcurariu:
"SE VA DA PĂMÎNT ÎNFDME
DE POSIBILITĂŢILE TĂRII"» “
Modificările ce vor fi aduse Legii numărul 18 nu vor fi făcute în sensul anulării drepturilor prevăzute în legea aflată încă în vigoare. Principalul motiv pentru care, coaliţia majoritară pregăteşte modificarea Legii 18 este legat de “înlăturarea inadvertenţelor clare” - arată deputatul PD Iuliu Păcurariu, Printre aceste inadvertenţe d-1 deputat aminteşte şi punerile în posesie ilicite. “Vom simplifica procedura de anulare a acestora” spune Păcurariu.
Liderul PD Cluj afirmă că partidul său nu şi-a schimbat poziţia : în privinţa retrocedării terenurilor către vechii , proprietari. Democraţii, spune d-1 deputat,, sînt convinşi că ‘posibilităţile ţării” nu vor
permite împroprietăriri cu terenuri care să depăşească 10 hectare suprafaţă, “pe moştenitor direct”.
“Posibilităţile ţării”, explică Păcurariu, sînt determinate de mai mulţi factori, obligatorii la aplicarea noii Legi a fondului funciar. De pildă, vor primi pămînt - spune liderul PD Cluj - cei care au lucrat în CAP, chiar dacă la intrarea în “cooperativă nu au adus aport de pămînt”. Mai primesc terenuri, arată Iuliu Păcurariu, specialiştii din agricultură, tinerii căsătoriţi de la ţară, cei care pleacă de_ Ia oraş pentru a se stabili în" mediul'rural, intelectualii care activează la ţară. “Toate acestea se vor da din rezerva de stat, adică IAS-uri, din desţeleniri ori amenajări funciare” - afirmă Iuliu Păcurariu.
D.B.
Conducerea din Cluj a P.D.S.R. rămîne loială lui Iliescu şi partiduluiConducerea filialei Cluj
apreciază că recenta Conferinţă Naţională reprezintă “un moment deosebit în viaţa P.D.S.R.” şi că ea “a întărit unitatea şi coerenţa partidului pe viitor”.
Liderul organizaţiei, Grigore Zanc, spune că grupul dizident urmărea, de fapt, restructurarea prin lichidare a partidului şi salută clarificările ideologice şi orientarea de centru-stînga pentru care a optat larga majoritate a delegaţilor la Congres. El crede că plecarea celor cinci nu va aduce partidul
în pragul unei sciziuni, chiar dacă nu exclude ca ei să fie urmaţi şi de'alţii.
“N-am sesizat în rîndul membrilor din Cluj -simpatii speciale faţă de acest grup, dar n-are să fie nici un păcat dacă vor fi oameni dornici să-i urmeze “, afirmă şi Constantin Corega, preşedintele organizaţiei municipale;
Clujenii Zanc şi Corega îi acuză pe cei care au părăsit partidul în urma Conferinţei Naţionale că se află “în gravă suferinţă de caracter”. Zanc
spune că ei • puteau dovedi o minimă loialitate faţă de partidul care i-a promovat în Parlament şi, mai ales, faţă de Ion Iliescu, omul care le-a asigurat de la
’ început accesul în funcţii de conducere din P.D.S.R. “Ei au acţionat minaţi de preocupări de ordin personal şi nu urmăreau interesele partidului şi ale ţării”, consideră liderul filialei Cluj, ales' la Conferinţa Naţională- membru în Biroul Executiv Central. • • _
Zanc este de părere că presa a relatat, în general, cu ostilitate
şi ocolind adevărul desfăşurarea- • Conferinţei Naţionale. Opinia sa este că partidul s-a înnoit prin
, alegerea - a cinci vicepreşedinţi sub 50 de ani, între care două femei, cărora “nu ştiu ce li s-ar putea reproşa” El mai afirmă că a'cuzaţiile de corupţie aduse unora dintre vechii conducători ai partidului, rămaşi în funcţii, trebuie mai întîi dovedite şi că nicidecum Iosif Boda nu este îndreptăţit să formuleze astfel de aprecieri. “Cei cinci sînt, vorba liii Daicoviciu, oameni care nu poartă perciuni, şi asta pentru că
nu au obraz. Iosif Boda îşi f anunţă intenţia de a scrie o cai ! despre activitatea sa în calitate j de consilier prezidenţial, fimeţis j care i-a dat posibilitatea să faci i o operaţie pe cord deschis^ Paris şi să-şi ţină copilul ^ străinătate. Poate nu e inutil jjf amintim că el a fost pe punctul de a fi dat afară de la Academia Ştefan Gheorghiu ,pentni matrapazlîcuri legate de admiterea unor studenţi Sădea primulcu piatra acela care nu a greşit”, spune Zanc.
Caius CHIOREANx
Varujan Vosganlan consideră că membrii grupului Meleşcanu s-au înscris în PDSR
numai pentru a Intra în ParlamentLiderul Alternativei României,
Varujan Vosganian a apreciat, că, probabil, membrii. grupului Meleşcanu nu au avut ah obiectiv, atunci cînd s-au înscris anul trecut în PDSR, decît accederea în Parlament .. .
Vosganian a întrebat retoric dacă membrii grupului nu ştiau de la bun început în ce partid intră şi a spus că nu înţelege de ce acum aceştia sînt atît de “nedumeriţi” de ceea ce li s-a întîmplat în PDSR.
.Liderul AR a susţinut că, totuşi, cei _ cinci sînt pfersoane “respectabile”, iar plecarea tor din PDSR arată că acest partid nu
intenţionează să se ’ schimbe.Conferinţa Naţională a PDSR,
•recent încheiată, s-a soldat cu părăsirea partidului' de către un grup condus de Teodor Meleşcanu, din care mai fac parte Mircea Coşea, Viorel Sălăgean, Iosif Boda şi Marian Enache, foşti apropiaţi ai preşedintelui PDSR, Ion Iliescu.
Grupul parlamentar PDSR din Cam era Deputaţilor a solicitai înlocuirea Iul loslt Boda din Comisia de abuzuri
Grupul deputaţilor PDSR a solicitat Biroului Permanent al Camerei trecerea lui Iosif Boda de la Comisia de abuzuri la Comisia pentru drepturile omului şi înlocuirea acestuia cu deputatul PDSR Gheorghe Oană,; din cadrul Comisiei de, agricultură. . .
Grupul deputaţilor PDSR ar fi putut, conform regulamentului Camerei, să Ceară schimbarea lui Boda din fruntea comisiei, dar, în acest caz, decizia aparţinea membrilor Comisiei, Mai exact, ar fi
fost nevoie de votul majorităţii reprezentanţilor! partidelor parlamentare în cadrul comisiei. Dintre cei 15 membri ai comisiei, nouă sînt deputati ai partidelor, din xoaliţia majoritară. Dupâ desprinderea grupului Meleşcanu de PDSR toate partidele aflate la putere au salutat acest gest
Biroul Permanent ăl Camerei Deputaţilor, unde coaliţia guvernamentală deţine majoritatea, a animat răspunsul la solicitarea PDSR pînă miercuri. t
Grupul PDSR din Senat nu intenţionează să-i ia
Grupul parlamentar PDSR din Senat “nu se gîndeşte” să retragă sprijinul, acordat lui Teodor Meleşcanu pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Comisiei de politică externă din Senat, a declarat, luni, unui grup de ziarişti, senatorul PDSR Vasile Văcaru?
Surse din grup susţin că această decizie va fi menţinută atîta vreme cît Meleşcanu'nu se va înscrie în alt partid. Grupul PDSR intenţionează, însă, înlocuirea lui Meleşcanu din delegaţia" parlamentară la Strasbourg, înţrucît în această delegaţie există o “reprezentare politică”.
Banii FPP II Moldova au fost folosiţi de Comeliu lacobov
in campania electorală a PDSRComisia parlamentară de
cercetare a activităţii FPP II Moldova, care a încheiat faza preliminară a cercetărilor, a stabilit că fostul preşedinte al fondului, Comeliu lacobov, a girat ilegaLcredite şi a folosit banii instituţiei în
' campania electorală a PDSR, a declarat “duminică, într-o conferinţă de presă, deputatul Traian Rînja (PNŢCD), preşedintele comisiei. :
“FPP Moldova' a tipărit : prin tipografia Editpit Tulcea,’
la care era acţionar principal, toate materialele electorale ale PDSR pentru zona MoIdovei.A fdst elucidat şi misterul robotiflui ultrasofisticat
• folosit'; 'de IâcobOv în 'campanie, în acelaşi scop ca
. şi Miron Mitrea în operaţiunea «telefoanelor murdare». El a costat 46 de milioane de lei şi a fost închiriat filialei PDSR Bacău pentru toată campania
„electorală. în final s-a plătit pentru o singură zi: 19 noiembrie”, a afirmat" deputatul Traian Rînja.
Preşedintele comisiei de anchetă la FPP II Moldova a.- mai declarat că cercetările continuă, fiind posibil să se descopere şi alte ilegalităţi, dar cu datele existente pînă acum
; “i se poate întocmi dosar lui Comeliu lacobov”., “Comeliu lacobov nu cred , că va fi invitat în ţară, din America, ci va fi adus”, a conchis deputatul PNŢCD Traian Rînja.
C e v o r r a s i ş t i i ş i e x t u r e m iş t i i i?' ! .........................‘ ...................................
* X n .-fc e x m .43-ft:-ul. l e s a . x - e î n aj-u-fccME» *
SOLUŢIATRANSILVANĂ
1) Regiunile paralele cu, graniţa ungară din actuala. Românie: Maramureş, Sălaj, Bihor şi parte din Banat împreună cu ariile, metropolitane Cărei, Arad, Salonta, Arad, Satu Mare şi Baia Mare au un procent mediu de 80-85% etnici unguri. Aceste regiuni sînt îndreptăţite la un plebiscit controlat internaţional care fără îndoială va da înapoi aceste regiuni Ungariei, extinzînd Ungaria pe crestele- munţilor Apuseni.
2) Restul Transilvaniei va deveni - o ţară federală suverană, independentă atît de Ungaria cît şi de România, avînd un guveţn central. Transilvania liberă va fi divizată prin plebiscite localc Ia nivelul fiecărei comunităţi, în districte etnice asemănătoare cantoanelor elveţiene. Vor fi:
E d re p t, o sp u n p e o c o lite lu i C iorbea ş i Constantinescu, dar direct, oamenilor politici din Occident. D in pu n c t de vedere ardelenesc între fo sta echipă Iliescu, Văcăroiu, M eleşcanu ş i viitoarea fostă echipă Constantinescu, Ciorbea, Severin nu e n ici o diferenţă. Iată ce spune, de fa p t Budapesta, unui american, f ie e l ş i Clinton, unui englez, f ie e l ş i regina E lisa b e ta a I i - a ş .a .m .d . p r in in te rm ed iu l INTERNETUL UI:
a) districte româneşti în Năsăud, în munţii Apuseni, pe Mureşui mijlociu, Făgăraş, Hunedoara, şi estul Banatului; b) districte ungureşti în Ciuc, Trei scaune, Odorhei, Mureş-Turda, Călata, Tarcâo şi Aranyovidek (?); , c) două districte etnice nemţeşti: saşii în Bistriţa, Braşov, Sibiu, Sebeş, Mediaş; şi enclave şvăbcşti în Banat - în conformitate cu rezultatele plebiscitului. Fiecare district etnic va avea autonomie totală (legislativă, . jurisdicţie, economie, cultură, religie, limbă şi educaţie). Fiecare district etnic va avea reprezentare
proporţională în guvernul federal central de la Cluj, înzestrat cu privilegii , extrateritoriale, în mod similar cu districtul Columbia din SUA. Transilvania va avea 3 limbi oficiale: ungara, româna şi germana; celelalte grupuri etnice (rutenii, sîrbii) vor avea dreptul de a folosi limba maternă în toate oficiile administrative” ş.a.m.d.
încolo, tutorii dlor Iliescu/ Meleşcanu şi Constantinescu/ Ciorbea, de la Budapesta spun lumii întregi despre “mitul continuităţii daco-romane”, despre “o naţiune fără trecut”, despre “infiltrări pe furiş”,
despre intrigantul Ştefan cel Mare şi despre “o mie de ani de sclavie”. Nu sînt uitaţi nici ceilalţi vecini, de altfel: “cehii sînt falşi democraţi”, iar Iugoslavia e “o uriaşă colonie penitenciară”. Nici austriecii nu scapă de critica hungaristă pentru că în 1765, transformînd principatul Transilvaniei în Mare Ducat, au impus “o administraţie germană m ciuda protestelor liderilor unguri”, contribuind şi ei la tragedia Transilvaniei.
Dacă aveţi inima tare uita- ţi-vă la http:// www.net.hu/ corvinus sau http:// www.msstate.edu/Archives/
• hungary şi veţi vedea o revărsare de ură şi rasism pe care cu greu v-o puteţi' imagina, dar...
Nu rasiştii sînt de vină, credeţi-mă oameni buni, ci adormiţii şi inculţii, diletanţii şi nevolnicii noştri politicieni de la Bucureşti, dintoţdcauna.
Octavian CĂPĂTÎNÂ
Preşedintele Ligii Sindicatelor Miniere
Valea Jiului a demisionat
Preşedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ), Gheorghiţă Iorga, a demisionat, luni, din funcţie, în urma unei şedinţe a Consiliului de Coordonare al Ligii, transmite corespondentul Mediafax.
LSMVJ va fi condusă, pînă la noile alegeri, de către un Birou Executiv.lărgit, în care au fost incluşi şi cei zece membri ai fostului comitet de grevă din Valea Jiului, în frunte cu Romeo Beja. Cei patru vicepreşedinţi ai LSMVJ - Victor Badîrcă, Dorin Loiş, Dan Toader, Vasile Vermeşan - îşi. păstrează funcţiile. ... /
Conferinţa Ligii Sindicatelor. Miniere Valea Jiului se va desfăşura la data de 5 iulie ac. Pînă atunci, vor avea loc alegeri la nivelul sindicatelor din exploatările miniere.
[ Minerii de la Lupeni i au refuzat să intre ! în subteran I
: Minerii de la EM Lupem au: 2 Lrefuzat să intre, luni, în subteranj transmite corespondentei S Mediafax., . ; ■ • - ; oi , Ei sînt nemulţumiţi di jp activitatea directonilii! f exploatării, Constantin Ionesoi ai şi au cerut scoaterea la pensiei -m
I acestuia. Directorul EM Lupen “1 | este membru al PNŢCD şi a foi ila | unul dintre candidaţii la funcţi l • de director general al Regii aia [ Autonome a Huilei PetroşasţfaţI ’ ------1---------- _
an<
oa:
Alternativa României critică...
Liderul Alternative României, Varujan Vosganian..
I a criticat ordonanţa privim ,I regimul investiţiilor străinei | apreciind .că, prin criteriile dfj l | acordare a unor facilităţi pentrl . investitori, se faciliteazi ■ obţinerea unor beneficii de către I funcţionarii care controleazâ
Romeo Beja afirmă că fondul de grevă al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului
a fost cheltuit în alte scopuri
Romeo Beja, lideruL recent încheiatei greve a minerilor din Valea Jiului, a declarat, duminică, unui'post local de televiziune că fondul de grevă al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului ar fi fost cheltuit, aproape în’ totalitate, în . alte scopuri decît cel de destinaţie, transmite , corespondentui Mediafax. -
Fondul de grevă, constituit din contribuţii ale membrilor de sindicat ş i . necesar plăţii minerilor în timpul acţiunilor, greviste, era în valoare de 7 miliarde de lei. în prezent, potrivit declaraţiilor lui Beja, în acest fond s-ar mai afla 6 milioane de lei. Surse din conducerea Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului au infirmat existenţa acestui fond, declarind că acesta nu a mai fost constituit de la greva din 1993.
td| realizarea investiţiilor. f | ^Varujan Vosganian a arătat clsu . aceste criterii nu sînt clare, iarfe, ■ îndeplinirea lor poate fij’a I constatată doar de funcţionarii l'-n | Agenţiei Române de Dezvoltam | : Liderul AR a precizat că, în I plus, aceasta ordonanţă trebuie
completată cu o lege care să j*' I acorde facilităţi investitorilor f5' | autohtoni. El a promis că nu va . ‘ | vota ordonanţa privind ? I investiţiile străinei, dacă cei £
autohtoni nu vor beneficia de i"i I aceleaşi privilegii.
Alegeri la PNŢCD Gherla !La Gherla a avut loc.t
Adunarea generală a organizaţiei ţ I locale PNŢCD, la care atf l I participat şi •delegaţii celor 104; | comune arondate filialei. Cu j , I această ocazie s-a ales şi noul' ş I comitet format din 25 membri.
După prezentarea materialelor,1 I s-a trecut la alegerea conducerii I filialei Gherla a PNŢCD. înj funcţia de preşedinte a fost reales ,| dr. Tiberiu Breharu, medic • veterinar la SC "Agricola” SA.I Ca vicepreşedinte - dr.I Alexandru Câmpan, iar ca | secretar - Eugen Druţă. i I SZ.Cs.
j
7Ş miercuri, 25 iunie 1997 gfle CSIaal
( Aseară , la Strasbourg, a avut loc J
Vernisajul expoziţiei !|de tapiserie Manuela BOTIŞ
Cu stră...- strănepotul lui “Dariu a lui Istaspe” I carteCu prilejul sărbătorii, la Viena, a Anului Nou iranian'
(21 martie), la care ani participat împreuna cu Petrea . Lindenbaiier, l-am cunoscut pe foarte simpaticul Dariuş ' (cu ş la urmă), pe numele lui complet Robert Dariusch
Wossugh Tafti. Născut în 1963, în Germania, din tată iranian, dar stabilit de multă vreme acolo, şi mamă austriacă, Dariuş a urmat Institutul de Arhitectură din Viena şi, fiind foarte pasionat de meseria sa (şi, deduc
- eu, şi foarte competent), şi-a găsit un post de arhitect ; chiar la terminarea facultăţii. Pe lîngă limba sa paternă,* persana, vorbeşte perfect germana, engleza şi dialectul , vienez, “Wienerische Sprache” (“limba” maternă, cum
ar veni). Apartamentul său, mobilat cu mult gust (mă rog, gust de ... arhitect!) nu are, spre surprinderea
. mea, nimic oriental Lipseşte pînă şi clasicul covor persan, atît de răspîndit în România, înlocuit cu.
.o mochetă modernă, catifelată, curată ca lacrima; care ne-a obligat să ne descălţăm, fără ca amfitrionul să se
ca Dariu a lui Istaspe; / Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod, / De-au trecut cu spaimă- lumii şi mulţime de norod”. Nici următoarele două versuri nu , pot fi înţelese fară a cunoaşte cîteva din faptele lui Dariuş, relatate de Herodot, ale cărui Istorii erau bine cunoscute de către Eminescu: “împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă / Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pămînt şi apă -/ Şi nu voi ca să mă laud,“nici că voi să te-nspăimîrit, A'Giim veniră, se făcură toţi o'apă ş-un pămînt”. Vrînd să-i supună pe greci, relatează Herodot, “Darius â încercat să ştie care erau adevăratele, hotăriri ale grecilor şi dacă erau hotărîţi să facă război ori să se supună. Ca să se lămurească, a trimis în mai multe părţi ale Greciei
crainici însărcinaţi să ceară pentru regele lor pămînt şi apă”. Cei care au ajuns la Atena au fost
aruncaţi în fîntîni, spunîndu-H-se “ că vor putea să- şi ia de acolo, după voie, pămînt şi apă”. Eminescu
opună. Doar o fotografie â la Khomeiny aducea un iz a valorificat, aşadar, această alegorie, afirmînd că toţicei care au venit ca duşmani pe teritoriul nostru s-au
' făcut “o apă ş-un pămînt”, adică au fost nimiciţi.Deciarîndu-mă un mare admirator al înţelepciunii
orientale, i-am povestit o scurtă istorioară persană,- reprodusă de Âron Pumnul, în Volumul I, p. Bl, al LepturarMui său, sub titlul Dreptatea la perşi. Se
aut
tul Sub înaltu l patronaj al Reprezentanţei permanenţe-a, omâniei pe lîngă Consiliul Europei şi al MinisteruluiCulturii,
dl 3 prezenţa dlui ambasador Sabin Pop, reprezentant permanent Iii! României la Consiliul Europei, Galeria “Coup de Cadre” rai ai Strasbourg â fost, aseară, gazda unui moment cultural iei cmânesc cu totul deosebit: vernisajul expoziţiei de tapiserie >en “Tapisseries du Soleil” - a cunoscutei plaslicicne clujene, îc ianuela BOTIŞ.icji Un elan natural înclinat; către frumuseţe, care se regăseşte gi< aiar de la debutul expoziţional al artistei, într-un echilibru îŞaţiais între imaginaţie şi rigoare - aceasta este tapiseria.
n u e le i Botiş, pe care publicul francez are ocazia să osnoască şi să o admire în aceste zile, la Strasbourg. Impresii
lâ expoziţie, ecouri, comentarii într-unul din numerele .'aslrc viitoare.
M ich^ela BOCUive ian _ iii ine dl
■ ■ ■ ■ ■ i ■ ■ ■ ■ ■
oriental apartamentului. Aceasta însă nu-I reprezenta | pe vreun strămoş al lui Dariuş, ci pe întemeietorul j religiei Baha’i, al cărei adept este el. ‘■ Aşa cuin a promis, Dariuş ne-a pregătit, la cină, .J preparate culinare iraniene. Deoarece sînt cam alergic I la mîncăruri necunoscute, mă temeam să nu-1 jignesc| printr-un eventual refuz. Din fericire pentru mine, ' spune că un ţăran a reclamat unui comisar că măcelarul,| specifibul iranian a constat din orez fiert pînă a scăzut de lâ care tocmai cumpărase came, îl înşelase Ia cîntar. v complet apa, încît a luat, la răsturnarea pe o tavă, cu cel puţin 25 de grame. Ajunşi în faţa măcelarului,I forma vasului în care ă fiert (cat o Tnămăliguţă de la comisarul constată că reclamantul avea dreptate. “CumI ţară, răsturnată pe ştergar), presărat cu un condiment vrei să fie pedepsit măcelarul? - l-a întreba comisarul| specific, foarte puternic. S-a mai adăugat peşte pane, pe ţăran” ‘“Vreau atîtea grame de came din trupulI j cu multă zeamă de lămîie, iar ca băutură - vinul adus - său, cîte lipsesc din porţia cumpărată”. “Bun, zise
de noi (ar fi fost bună o ţuică de-a noastră, comisarul, le vei avea şi chiar tu însuţi le vei tăia dinI ardelenească. .). Ambianţa a fost agrementată; de trupul măcelarului. Dar ascultă: dacă vei tăia mai| muzică iraniană, uşor modernizată. mult sau mai puţin, atunci ce este în plus sau în minusj ; Facem un schimb de impresii. Ce ştie el despre se va tăia din tine însuţi”. Ţăranul, văzînd că a &rut•i România? Mai nimic! Doar că şahul Mohammad Reza “răzbunare neomenoasă” şi uimit de înţelepciunea |
Pahlăvi Aryamehr era bun prieten cu “Ceaucescu”. judecătorului, “abia aşteptă, să scape de ochii lui şi seI ; S-a mirat că ultima vizită a lui Ceauşescu în străinătate făcu nevăzut”. ! . < ;| â fost făcută tocmai în Iran. Da, a văzut la televiziunea / Constatînd că mă interesează amănuntele insolite,| austriacă secvenţe din Revoluţia română, inclusiv ■ şi cum tocmai' discutăm despre statutul femeilorJ procesul şi execuţia lui Ceauşescu. Ce ştiu eu despre iraniene, Dariuş tni-a spus că citise în Herodot faptul
Iran? Tot atît de puţin. Am ceva cunoştinţe mai mult că la unele popoare războinice (precum sciţii), femeiledespre civilizaţia persană. Am fost fascinat, ca orice îşi tăiau sînul sting, ca să-şi poată rezema cît mai bine copil, de lumea mirifică'din 1001 de nopţi. Citisem : arcul pe piept, judecind că un sîn le ajunge pentru a
' poemele de dragoste; ale lui Omar Kayam' Mai familiar putea fi şi mame. Tot Herodot relatează, în Istoriileîmi este Darius “al lui Istaspe” (522486, Î.H.), ‘ sale, că dintre popoarele pe care le cunoştea, doar
, cunoscut din Scrisoarea a III-a a lui Eminescu, poetul tracii îşi cinsteau femeile, dar le ţineau sub un controlnostru naţional fiind oarecum fascinat de figura sever, fiindcă ... le cumpărau cu bani grei de la părinţi!viteazului conducător (care apare şi în'poemul Trecuse de miezul nopţii cînd ne-am despărţit deGemenii). Cum se ştie, Darius i-a atacat, în anul 513 Dariuş. Am convenit să ne mai întîlnim în scurtulî.H., pe sciţi, în regiunea Dobrogei de azi, construind, meu sejur vienez. Apoi, cine ştie, poate ne vomcu ajutorai meşterilor greci, primul pod peste Dunăre revedea pe pămîntul fostei Tracii, la care a rivnit,şi încorporînd Tracia la imperiul său. De aceea spune acum două mii cinci sute de ani, viteazul lui strămoş.Eminescu în Satira III: “După vremuri mulţi veniră, ' Episodul următor:'La Poliţie, v-începînd cu acel oaspe,/Ce din vechi se pomeneşte, ' ; llie RAD
■ ■ ■ ■ ■ m m ■ ■
SELE CULTURII JAPONEZE - o manifestare reuşită’luj-Napoca a fost gazda unei lifestări culturale de prestigiu: Ide culturii japoneze”, organizată
Socie ta tea “Shimane-2isilvania ”, pandantul acesteia,
iarkttaiea “Transilvania-Shimane” şi fij’a/a International Center”. Aşadar,
jnjkira şi civilizaţia niponă se fac 1tiAiscute prin dorinţa reciprocă de înlm iere dar şi prin abnegaţia unor
uis fizentanţi de seamă care-şi aduc să hribuţia în acest sens. La |0f .marea acestei manifestări de suflet n \ discutat cu dl Wakabayashi n(j \ihiro, care ne-a împărtăşit cîteva ,ej -jian asupra celor petrecute în zilele de P !recut' porcă, prea repede.
poziţia de fotografii cu imagini ale itâţî lor Hirata şi a reconstrucţiei
i * case tradiţionale a deschis acest l î |ram; în ju r de 40 de imagini I . jiatc, cu înalt profesionalism, ne-au f io parte a Japoniei în oraşul nostru. ^ |ana Iizuka Makasu a oferit celor î î f a ţ i tradiţionalul ceai japonez, după
dl liznka Daiko a ţinut o prelegere credinţa Zen. Dl Iizuka, preot
ou' '.ist la templul Ychibata-Yakushi bri- prefectura Shimane a lucrat un an
-Jglia, Ia “London Zen Center"; tot nealţii a căutat ca la lecţia de . rafie, din ziua de sîmbătă, să ne Sarizezc cu această pobilă artă, 'cum a căutat a îndruma.pe cei :sţi asupra lumii Zen, credinţă i are obîrşia în templul Shogen-Ji Munţii Buka. La aceste prelegeri, cui doritor şi iubitor, de cultură ja- 5a a beneficiat de traducerea d-rei t Tâmăianu, lector pentru limba [jeză al Facultăţii de Litere din Cluj-
. , ca. O demonstraţie şi-o iniţiere în J aria niponă a putut fi urmărită în
lor.1;eriiîn
ilesdicSAdrca
ultima zi a acestei manifestări culturale, în toate zilele au fost prezentate filme video ce au adus un spor de frumuseţe prin înfăţişarea fermecătoarelor ţinuturi ale Hiratei.
Delegaţiei japoneze i s-au oferit trasee de o rară frumuseţe din Transilvania, cum ar fi Valea Arieşului cu mănăstirea Remetea, Cheile Turzii, Agârbiciu cu vestita-i biserică de lemn, Izvoru Crişuhii, cu biserica reformată şi alte asemenea loauri. în acest timp, dl Iizuka oferea, celor doritori, lecţii practice asupra Zenului. '
• Ce părere au membrii delegaţiei despre cele văzute? întrebam pe bună dreptate.
- Totul a fost minunat! Tare mult ne-au impresionat cîmpiile, multe fotografii fiind realizate în acest peisaj,- căci 'se ştie că-n Japonia cîmpiile sînt foarte rare. Cineva s-ar fi exprimat: “n-aş mai merge acasă în Japonia!”. Aveţi oameni .amabili şi primitori şi ne-a impresionat cultura şi inteligenţa tinerilor, mai ales a studenţilor români. O cultură solidă cum. rar ne-a fost dat să vedem în călătoriile noastre.
• Carc vă sînt planurile după aceste zile petrecute în localitatea noastră?
- De aici vom pleca la Sibiu, unde vom vizita muzeul Franz Binder căruia îi vom oferi un kimono. De acolo vom merge ta Aiba Iulia şi apoi acasă. Oricum vom reveni cu multă plăcete în România şi vă putem anunţa, pentru luna septembrie vizita directorului nostru Takinami şi a dnei Tcruyo Horikawa, care vor conferenţia despre biotehnologie şi respectiv, despre cartea japoneză şi sistemul de organizare a librăriilor nipone. '
N. BENEA
-^Actualitatea^culturalâ-âî^Actualitatea^culturală#:
Program ta C.C.F.
estival mai multe module li se aplică reduceri. -
Avanpremieră teatrală turdeană
Teatrul de Stat din Turda prezintă mîine, 26 iunie ac., lâ ora 18, - avanpremiera spectacolului, în premieră în România, cu excelenta comedie
- Mireasă de împrumut, a f scriitoarei suedeze Astrid JLindgren. Traducerea piesei
Durata cursului: 5 săptămîni, 30 / este semnată de profesorul de ore, tarif: 200.000 lei, locuri J suedez M tan Schapira şi de limitate • cursuri dc/ cunoscutul scriitor clujean conversaţie cu îector francez.; Constantin Cubleşân. Zoltan Durata cursului: 4 săptămîni, 24; Schapira - student la secţia de de ore în perioada 16 iunie - 11 teatru a Facultăţii de Litere din iulie, tarif: 210.000 lei. înscrieri cadrul Universităţii “Babeş- la Centrul Cultural Francez, str. Bolyai , clasa de regie a I.I.C. Brătianu nr. 22, telefon • Olimpiei Arghir r semnează 19-85-51, între orele 5-17. direcţia de scenă, scenografia şi Orice persoană reînscrisă la ilustraţia, muzicală ale
C E N T R E C U L T U R E Lf r a n c a i s
CLUJ-NAPOCA : Centrul Cultural Francez invită pe toţi cei interesaţi să frecventeze cursurile de limba franceză, organizate după cum urmează: cursul semi-intensiv pentru intermediari şi avansai /
unul din cursurile organizate . de CC.F. beneficiază de o reducere de 10%, Plata cursurilor se poate face în două etape; înscrierile continuă
***'Clubul de ' vacanţă
“Stephanie” al C.C.F şi-a început activitatea. Copii cu vîrste cuprinse între 6-13 ani, iubitori ai limbii franceze, grupaţi în module de vîrste, frecventează. - activităţile organizate la club. Doritorii sînt invitaţi să se înscrie pentru modulele următoare (1 modul/ săptămînă 100.000 lei, cu 4-5 ore/zi de activitate, în perioada 16 iunie - 11 iulie 1997). înscrieri şi detalii zilnic, la C.C.F., str. I.I.C. Brătianu nr. 22, între orele 9-17. Celor
.înscrişi sau reînscrişi la 2 sau
temelie la biserica parohială prin: bunăvoinţa înalt Prea Sfinţitului; Arhiepiscop Bartolorrieu. Consiliul parohial mulţumeşte şi pe această cale tuturor celor care ■. au contribuit la reuşita acestei manifestări religioase.’ Preot paroh Petru VARGA
Institutul Internaţional de Teoriein Ştiinţele Umane
Din iniţiativa universităţilor. Athens (Georgia, SUA) şi Santiago de Compostela (Spania), la 30 iulie a.c., la Santiago de Compostela se va întruni conferinţa fondatorilor Institutului Internaţional de Teorie în Ştiinţele Umane, care va fi inaugurat oficial în anul, 1998. Institutul are drept scop identificarea paradigmelor. secolului XXI şi pregătirea, la
1 nivel postuniversitar, a unor specialişti de vîrf în ştiinţele umane (Humanities). Printre
turdean. In distribuţie:-Nma— -conferenţiari: Umberto Eco Antonov, Antoaneta Pop, Radu (Bolognâ), Pierre Bourdieu Botar, Marian Miron, Maria (Paris), Stanley Cavell Voronca, Radu Ţicudean, (Harvard), Manfred Frank Narcisa Pintea, Ileana Portase. -(Tubingen), Matei Călinescu Pentru clujeni vă pleca autobuzul teatrului turdean în
spectacolului, cu a ' cărui premieră se va deschide stagiunea J997-98 a teatrului
ziua menţionată, la ora 17, de la Teatrul Naţional. Autobuzul se va înapoia la Cluj-Napoca după sjiectacol.
MulţumireParohia ortodoxă română
“Pogorîrea Slîntului Duh” din municipiul Cluj-Napoca, (cartierul Grigorescu), a avut în 15 iunie ac., în ziua de Rusalii,
, o mare şi frumoasă sărbătoare: sfinţirea locului şi a pietrei de
(Bloomington), Virgil Nemoianu (Washington), Wolfgang Iser (Konstanz) etc. Alături & cei nominalizaţi se află şi prof. univ. dr. Andrei Marga, rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai”. Profesorul clujean va susţine la Universitatea Santiago de Compostela, în 31 iulie ac., conferinţa cu tema Ambiguitatearelativismului cultural.
frumoasă, cinste cui tc-a scris »
Cinste autorilor, cinste editorilor şi publiciştilor, ] spiritelor elevate care ţi-au dat viaţă. într-o manifestare ştiinţifico-literară de anvergură, prilejuită de lansarea ultimelor volume apărute î n ; colecţia "Biblioteca .. ■. Rerum Transsilvaniae” a Centrului de Studii Transilvane (director prof. dr. Ioan- Aurel Pop), for tutelar fiind Fundaţia Culturală Română (preşedinte acad Augustin Buzura). •
Au fost prezentate asistenţei un număr de şapte titluri, de o importanţă aparte, de o mare diversitate tematică. Am în vedere ’Eu, scriitorul”. “Condiţia omului de Utere din Ardeal între cele două războaie mondiale” de Liviu Maliţa, prezentată de Ion Pop, carte serioasă şi bine scrisă, asupra Unor realităţi pe marginea cărora putem medita; "Aspects of Transilvanian Hungarian Literature (1919-1929)” semnată de Ion Chinezu, ediţie şi studiu introductiv de Ion Vlad, cu un capitol inspirat introdus de profesorul^ Vlad, ”Două decenii de Viaţă transilvană literară şi viaţă artistică”, volum tradus competent de Virgil Stanciu şi Liviu Bleocâ; "Revoluţia Română din 1848-1849”, datorată acad. Dan Berindei, în prezentarea acad. Camil Mureşanu; ”Ştudii sociologice” de Gfeorge Em. M arica, studiu introductiv şi note asupra ediţiei datorate lui Gheorghe Cordoş şi Traian Rotaru, volum semnalat de Andrei . Negru; ’Contemplaţie şi creaţie estetică” de Eiigeniu Speranţia, ediţie îngrijită de Mircea : Muthu, prezentată de Dan Raţiu; 'Civilizaţie rom ână în D acia” coordonată de Mihai. Bărbulescu' şi introdusă participanţilor de Alexandru Diaconescu, în fine, ” T ransylvanian Review”, volumul VI, nr.1 p e - 1997, publicaţie prezentată de Tudor Vlad, redactor şef al publicaţiilor Centrului de^ Studii Transilvane.
Mă opresc asupra volumului "C ivilizaţie rom ână în Dacia” , emblematic pentru fiinţa acestor timpuri. Cu multe capitole'de interes: ”Dacia şi strategia romană” (Ioana • B. Cătăniciu). "Amfiteatrele Daciei” (Dorin Alicu), 'Inscripţia CIL, DI, 836 şi realitatea arheologică” * (Bajusz Istvan),"Consideraţii privind etnogeneza românilor în lumina vechilor şi noilor cercetări” (Dumitru Protase), "Eques Romanus equo publico. Asupra unei inscripţii din Tibiscum” (Radu Ardevan), "Un nou fragment de diplomă militară” (Vasile Moga).
Demostene SOFRON
ADEVAR U L. OMUL SI SOCIETATE* miercuri, 25 iunie 1997 5TLuni, după amiază, un tur de , forţă” al consilierilor La Dej
Bazele sportive au intrat în vizorul Primăriei | M«it zgomot pentru nimuurmare din pagina 1
prezentat consilierilor, la o masă cîmpcnească, situaţia nu tocmai bună a parcului. Balanţa de venituri-cheltuieli este negativă. Preluată în administrare de către Tehnofrig, în urma unei decizii în anul 1984, au fost făcute investiţii care în timp s-au degradat. Rămîne de văzut care va fi formula în care această bază va fi revigorată. /
' Un chefuleţ nevinovat, „improvizat" la baza Unirea
, A doua bază vizitată a fost baza Unirea, din cartierul Mănăştur. Aceasta se întinde pe o suprafaţă de 34.00(1 de mp şi cuprinde un teren de fotbal, handbal şi tenis, mai mult sau mai puţin practicabile. S-a rememorat, pe scurt, istoricul acestei baze care a luat naştere pnntr-o decizie din
Holdingului Sever Mureşan. Administratorii acestei baze s-au arătat dispuşi să coopereze cu Primăria, dar şi cu alte firme pregătite să ofere un ajutor material. în prezent, terenul de fotbal care îl deţin este dat gratuit, pentru antrenament, echipei Fotbal Club Universitatea. Dl Maja, preşedintele acestui club a declarat că sînt „atît de săraci că nici buletinele nu-i mai ţin” şi-şi achită contravaloarea chiriei în amenajări şi nu în bani, iar în viitor, pentru amenajarea viitorului teren de fotbal, TCI dă pămînt, iar clubul dă sămînţa. Ascultînd necazurile fotbaliştityr şi administratorilor care nu iau nici un ban din chiria terenurilor, concluzia consilierilor a fost clară: „Nici de aici nu luăm nici un ban”! ■
rîn zilele de 19-20 iunie, “Musical Production Itd
Dej, Centrul de Creaţie Cluj, Casa municipală de . Cultură D ej ş i grupurile rock “Protest” ş i “Sunet' Transilvan” au organizaţia D ej un “Festival Naţional de muzică ro ck ” (ediţia I). Evenimentul a trecut neobservat de localnici ş i n-ar f i avut nici un ecou dacă... N um ai după două zile, adică luni, “Z iua” şi “A devăru l” (Bucureşti) “dedicau” cîte un articol Dejului ca virtual loc a l unui congres satanist p e fond de muzică rock. Că se scrie despre mişcarea satanisti în term eni duri, nota bene, dar de aici ş i p înă la a transforma un b ie t fe s tiva l de provincie într-un simbol a l infernului, a l unui loc acaparat de pu teri oculte, mi se pare puţin cam exagerat. La f e l ş i organizatorilor...
G
1985, în urma unei vizite a primei doamne a ţârii, pe atunci, chimista Elena. Aceasta, sensibilă la nevoile copiilor mănăştureni care, nu aveau un loc de joacă a hotărît ca pentru copiii chimiştilor. clujeni din acea vreme .să fie: alocată o bucată de teren şi o. anumită sumă pentru amenajarea
" acesteia. Directorul societăţii este dispus să . admită soluţia concesionării terenului de către Consiliu sau a asocierii cu acesta. După o vizită obositoare, ţinînd cont că vremea s-a stricat, consilierii în frunte cu primarul, au fost invitaţi la o mică/mare trataţie. Directorii Primăriei au ţinut să se disculpe vizavi'de primirea călduroasă (cu păpică şi beuturică) de peste toi, că ei nu au aranjat nimic, ci doar au dat un telefon...F.C.U. se antrenează; gratuit, în Gruia
După ce ploaia s-a mai domolit,- excursioniştii au luat-o din loc tocmai în Gruia, la baza sportivă a TCI Contractor General SA. Aici, după ce s-au „înglodat” în bălţile de pe terenul de fotbal şi au admirat locurile unde vor fi amenajate terenurile de tenis, handbal şi baschet, au intrat la o parolă în clădirile vecine închiriate de TCI
V izita de lucru a consilierilor municipali la bazelesportive. Secvenţă de la picnic-ul din Parcul rozelor (baza Tehnofrig)
Rîvnitele baze sportive de pe Someş în sus
' Următorul popas a fost făcut la baza de agrement a cooperativei Constructorul, care mai este şi Night club. Din 1986, în urma' unui contract între Primărie şi Constructorul, accştia din urmă
au - primit o suprafaţă de 600 mp pe B-dul 1 Decembrie 1918. Pe această suprafaţă au fost amenajate terenuri de tenis şi o clădire care are în dotare o sală de sport. Deşi se cunoaşte că baza are în permanenţă clienţi, administratorii declară ca peste tot că baza lucrează în pierdere. Mai ales că, după propriile declaraţii, li s-a dus şi sursa mai serioasă de venit, chermezele grecilor. De aici, consilierii au plecat convinşi şi nu prea de necazurile cooperatiştilor.
Q^bază sportivă după care ar jindui consilierii este cea de, pe acelaşi bulevard, dar care aparţine fostului tnist de construcţii, actualmente şapte societăţi (Napoca, Transilvania, Grup 4 Instalaţii, Someş Balastiere, Rut Trans, Apolodor Due, Samus Dej). în 1974, fostul trust a fost premiat cu acest teren, de patru hectare, pc care l-a primit în administrare. Astfel, în prezent, baza deţine nouă terenuri de tenis pe zgură, conform standardelor internaţio- .nale pe care se organizează turnee de tenis cu premii de zeci de mii de dolari. Baza mai deţine şi singurul teren de tenis acoperit din Transilvania, care este des- chis 24 din 24 de ore. Chiria pe aceste terenuri este substanţială .(15.000 de lei/oră în interior şi, în exterior,' 12.000 de lei). în incinta bazei mai sînt terenuri
Startul consilierilo r locali în lungul drum al “docum entării" prin bazele sportive. (Rugăm p riv ito rii să ignore atentatu l fundalu lu i asupra imaginii aleşilor urbei!)
Ghicitoare: nu-i cabină.de duş, nu-i nici cabină de 'Ce să fie? (R ăspunsrB K B E IM d in Parcul "Tehnofrig"
încă neexploatate care, în primăvara anului viitor, vor fi amenajate ca terenuri de fotbal. Pînă una alta, acestea sînt un loc foarte bun de păşunat.,
• . ***în următoarele două baze
.sportive, Armătura şi Farmec, consilierii au fost privaţi de a le vizita, cei care administrau bazele
,'pierzîndu-şi răbdarea ţot a.şteptîndu-i.CUG-ul şi-a intabulat terenurile. Ultima oprire a fost la baza
sportivă a CUG-ului. Pe o suprafaţă de 5,6 hectare, baza cuprinde un teren de fotbal bine întreţinut, 4 terenuri de tenis pe zgură şi un teren de handbal. De' asemenea, mai are şi o tribună de .600 de locuri, de-abia pe' jumătate terminată. Directorul ERS CUG a precizat, dezinvolt, că terenul este deja întăbulat cu drept . dc/' foloskiţă pentru societatea respectivă şi pe bună dreptate tei au tot dreptul şă-1 deţină în continuare. Supăraţi şi nu pifea,' îmblînziţi de colegul lor consilierul pcuncrist Caius Comşa, director ia societatea gazdă, vizita s'-a încheiat la o ladă dc bere, care-nuva, putut-fi savurată pe îndelete din cauza furtunii care s-a porifîl.’ După această lungă excursie ‘dc înai bine de şase ore, pe parcursul căreia au dispărut (la fel ca negrii mititei), unul cîte unul, puţinii consilieri rămaşi aveau păreri din cele mai contradictorii. Liberalul Deac crede c^ nu trebuie să fie haiduci şi să le ia cu japca înapoi bazele sportive. Alţii nu vor să fie cedate nici în ruptul capului aceste baze. Mulţi sînt concilianţi, dorind să fie găsită o soluţie de compromis, astfel încît să nu fie păgubite societăţile care au baze, dar mai cu seamă, să nu fie prejudiciat Consiliul local.
“Altfel, cine âr n auzit de noi?”
Alexandru Filip (“Sunet Transilvan**): “E bine că s-a scris despre festival, chiar dacă de rău, altfel, cine ar fi auzit de noi? Totuşi, în acest caz, noi, organizatorii ne simţim lezaţi. Asociindu-se festivalului numele Satanei, avem toate şansele să fim discreditaţi. După părerea mea, ambele articole au fost scrise (de aceeaşi mînă) pe baza unor zvonuri, de dragul senzaţiei. Nimeni n-a luat legătura cu organizatorii, ca să nu mai vorbim de mulţimea informaţiilor eronate. “Festivalul a decurs într-o linişte suspectă”, se spune într-un articol. De ce suspectă? Pentru că nu am fost sponsorizaţi de “Camei” şi n-am avut formaţii din categoria greilor?”. 1 ,
Zolly Bodo (“Musical Production ltd.“): “Nu sîntem inconştienţi. Invitaţiile au fost expediate fiecărei formaţii şi conform regulamentului, au. putut participa numai cei invitaţi, pe; bază de tabel nominal. Noi am oferit cazare, restul Cheltuielilor fiind suportate de participanţi. La solicitarea noastră, poliţia «municipiului a fost prezentă tot timpul pentru a se evita orice tulburare a liniştii şi ordinii publice. Congres satanist la Dej? îmi vine să rîd!“
Călin M orarul (Casa de Cultură Dej): “Autorii articolelor ar fi trebuit să ia legătura cu mine, cu ceilalţi organizatori, cu Centrul de Creaţie Cluj, chiar cu Poliţia Dej înainte de se lansa în tot felul de speculaţii “satanice”. . în plus, tot festivalul dste înregistrat pe casete. Avem documente, cum s-ar zice!”.
V ‘“Nu abandonaţi ideea...” v
\ i'- -x“Eternal Morning” (Vaslui):
“O; organizare-^deosebită. Sonorizare computerizată ireproşabilă, poate una din cele mai reuşite de pînă acum la astfel de manifestări. Un public
ie
care totuşi, a lăsat de dorit.. Un juriu .competent... Aşteptăm cu încredere ediţia ’98 aiături de premii mult mai stimulative”. ,.
“Taine” (Bucureşti):']1 “Ospitalitate, intenţii, sunet/ jlf protocol, toate remarcabile. Dezamăgitor participarea^
. publicului şi a sponsorilor. Nu j , abandonaţi ideea şi aşa firavă a t
: organizării festivalului!”. { (Răspunsuri scrise date în cadrul unui sondaj de opinii). *
-Au participat şi au luat premii:
Deva) - r i ThiasI |îşi) - i rslui) - Iljf
La secţiunea Ilard & Heavy: “Quest” (Cluj-Napoca) - I; “Ostrakon” (Iaşi) - II; “Hangover” (Baia Mare) - E ţ “Olly & Gemenii” (Deva)
• menţiune. La secţiunea & Death: “God” (Iaşi) “Eternal Morning” (Vaslui)
’ “Funeral Ceremony” (Dej) - DI Nightmare” (Deva) - menţiune Marele Premiu i-a fost acorda grupului ‘Taine” din Bucureşti Pe baza contractului sponsorizare cu SC “Ajy' Taurus” din Cluj, grup “Taine”; “Quest” şi “God’ beneficiază de 20 de ore di
: înregistrare profesională îi studioul ‘Taurus”,
Si încă două vorbe.. t... despre muzica rock"şl
publicul dejean. Diabolică sain nu, acest gen de muzică îşi are
; adepţii săi. Ca şi satanismul de altfel! .Dar nu neapărat împreună. Cît priveşte publicul dejean, el suferă de o carenţă| culturală veche de zeci de ani. j' Indiferent că este vorba de,j muzică rock, muzică religioasă, !
• teatru sau artă plastică, dejcanul \ de rînd, tînăr sau bătrîn, rămîne \ rece la toate... Nimic nu-1 poate , scoate din apatia şi suficienţa sa. jj S-au vîndut o sută de bilete la ; festival, în două zile... Trebuie să cunoşti Dg'ul şi dejenii ca să j ştii că nici măcar un congres satanist, nici măcar Belzebuth în, 1 persoană nu le-ar putea tulbura liniştea...
Magdalena VAIDA
N O U A L E G IS L A Ţ IE LO C A T IV ÂA apărut lucrarea “NOUA LEGISLAŢIE LOCATIVÂ - la
îndcmîna tuturor”, elaborată de UNAL în colaborare cu Editura S.C. MATRK ROM. .
Volumul sc constituie într-un instrument practic, pus la dispoziţia actualelor asociaţii dc locatari care urmează să sc transforme, potrivit cerinţelor “Legii locuinţei” (114/1996) în asociaţii- de proprietari, sub forma Asociaţiilor Locative Condominiale (ALC). -
Lucrarea conţine, între altele, ca modele, Stătutul asociaţiei locative condominiale, Contractul dc asociere cerut de amintita lege, precum şi o amplă şi detaliată metodologie dc administrare si gestiune, avizată dc Ministerul Finanţelor. Modelele formularelor necesare aplicării acestei metodologii sînt şi ele cuprinse în carte. “NOUA LEGISLAŢIE LOCATIVÂ - la îndcmîna tuturor” poate fi obţinută direct dc la Editura MATRIX, din Bucureşti tel. 4113617 sau prin comandă la căsuţa poştală 1^-162 Bucureşti (cod. 77.500).______ _____ '
La plăcinte... înainte! La război...în municipiul Turda există un„
număr de 88 veterani de război, care au solicitat şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 44/1994 pentru acordarea din., rezerva creată în urma aplicării Legii 18/1991, a unei suprafeţe de 1 ha teren arabil sau 0,05 ha
* teren intravilan pentru construcţia dc locuinţe,
Dintre aceşti 88 veterani dc război, 9 au solicitat 0,05 ha teren intravilan şi 79;Iha teren arabil. Cererile depuse în acest sens, au fost analizate de-comisia de specialitatea ConsMiiilui local, întocmindu-sc Anexa 5 carc a fost înaintată Prefecturii spre
'
verificare şi validare.Prin adresa nr. 8252 din 19.04.
1995 s-a comunicat Prefecturii că pe razamunicipiului nu _ w , există rezervă do L O n S t f t t W I f l î teren potrivii ........Legii 18 dşşi, pentru a satisface aceste cereri, în 1991, cu ocazia emiterii adeverinţelor dc proprietate, s-a aplicat un proccnt dc diminuare a suprafeţelor cu 16%.
Faţă dc această situaţie, sc pune întrebarea firească: unde sînt accstc suprafeţe? S-au evaporat, ori vorba proverbului: la plăcinte, înainte!, la război,
înapoi! Se pare că aşa-s-a cam întîmplat. Cînd s-a obţinut ceva suprafaţă după diminuarea cu 16
■ ; la sută, cei carcaveau puterea în mînă - de-a împărţi, şi-au
făcut mai întîi lor parte, şi apoi s-au găsit destui profitori la împărţeala... “plăcintei”.
Şi aşa, cei care şi-au şubrezit sănătatea prin tranşee pentru apărarea integrităţii ţării, au degerat, şi-au pierdut picioare şi mîini pc front au rămas fără... pămînt. Au rămas totuşi cu ceva: cu de doi bani speranţă! Aceea că Primăria din Turda a solicitat
Prefecturii să-i recomande o...î, soluţie pentru aplicarea prevederilor Legii 44. Prefectura la rîndul său, a validat Anexa 5 şi a luat act dc faptul că în cadrul municipiului nu există rezervă dc teren. .
împreună cu Asociaţia, Veteranilor de Război, Primăria; a‘făcut demersuri la Parlamentul şi Guvernul României pentru; găsirea dc... soluţii dc rezolvare a drepturilor dc carc ar trebui să beneficieze veteranii dc război. S-a luat notă dc această cerere şi: se caută (pînă cînd?) soluţii; corespunzătoare.
Ion CORDOS
miercuri, 25 iunie 1997 PUBLICITATE < CLUJ-NAPOCA: luni-vineri tel/lax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA:;*luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACJIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21- 60-75.
ADEVARULde Ciflul
8
. Str.IULIU MANIU nr. 16 ( fo s tă 6 M şrtie)f e l / F a x : 064/430407 ORAR: Zilnic: 8-19; Sîmbătă: 8-13, Duminică: închis.
V I N D E D istrib u ito r en gros Magazin cu amănuntul
adaos 0% adaos 0-30%• S IN T E ZA ORADEA - VOPSELE (Linolux, Brilux, Sinlux, Durax, Prevent,
3r u n d d e lemn, Chit de cuţit, Oxid alb, Alb de titan)• POLICOLOR BUCUREŞTI - VOPSELE, QRUNDURI, CHITURI, DILUANŢI
M T O (Em aur, Chit de cuţit, Chit de stropit, Solvoxol, Emasolv, Alsatil, Palux, -a d u la c , Emalac, Proxilac, Linoxin)• P E R I N D ORADEA-PERII(periifrecaf, perii uns, perii lustru, perii haine, perii
P g h l i , p erii baie, perii W C, perii sticle, perii auto), MĂTURI (Lux, Nova, Ligia), SET G Ă L E A T Ă cu STORCĂTOR (bumbac, sintetic, mopuri rezervă), spălător a a m . ■ . . ■ , - ' ^
M A T F R j A I F DF_ CONSTRUCŢII - VAR 2,5 kg; HUMĂ 2,5 kg; IPSOS 1/1; IM E N T ALB 1/1; CRETĂ DE MUNTE 1/1; CH IT ALB 1/1; CHIT ROŞU 1/1.
ad aos 0-12%O. LACURI (Nitrolac, Lac lucios, Aluminiu lac), DILUANŢI (Terpinol, Firnis, Ulei in, W hitesp irit, Petrosin, Diluant D.254, Nitrodiluant)
O D I V E R S E (Anstifon, Sigmarom,Oxizi, Pigmenţi, Tempera, Aracet 1/1,1/2 ,,vj|l3, R r e n a d e z , Codez.Caolină, Apret, Apă distilată, Acid pentru acumulatori,.' lic h id d e frînă, Cremă de ghete tub sau cutie; Ceară de parchet, Naftalină,1 i b a r ă , Luminări, Soluţii pentru curăţat şi lustruit mobila)1 j O C O V O R PVC, FEŢE DE MASĂ PE SU PO R T TEXTIL, IM ITAŢIE DE PIELE, ' , ] £ N S U L E , BIDINELE, PAPETĂRIE (şerveţele, prosoape hîrtie, hîrtie igienică), j | L Ă S T I C U R I (găleţi, canistre, rafturi, rame W C, pungi, saci, furtun)
O D E T E R G E N Ţ i ’gRANULAŢI (Nova 600 g, 10 kg, 30 kg; Solo; Spumo, Bona j’i im a ; DeroActiv; Perşii; Ariei; Dosia; Rex), DETERGENŢI LICHIZI (Rex, Dosia, Jo, D a l m a , Pur, Domestos), SOLUŢII PENTRU CURĂŢAT şi DEZINFECTAT t e t a r t r a n ţ i , Clorox, Triumf aragaz) ’ /O V A S E EMAILATE (Garnituri, Seturi oale, Seturi cratiţe), OALE, CRATIŢE,
: Ş i l _ E T I , CĂNI, TIGĂI, FARFURII, CAPACE." O V A S E ZINCATE (găleţi, stropitoare, vase diferite) • i
O S T IC L Ă R IE .(p a h a re , boluri, scrumiere) . . « iO T A C Î M U R I INOX (linguri, furculiţe, cuţite diferite, polonice, seturi tacîmuri)
sl-PEISITTRUt'CANTITĂTI MAI MARI ASIGURĂM TRÂNSPORTUli^lĂRPURiLOR^
Cei mai mare distribuitor
de îmbrăcăminte import din ţară
to r iţ i ÎMBRĂCĂMINTE SORTATĂîntr-o gamă diversificată?
V e ţ i nevoie de LAVETE DIN BUMBAC pentru atelierul D-voastră?
b r i ţ î ÎMBRĂCĂMINTE BALOTATĂde cea mai bună calitate?
T O A R T E L A ^ C E U B M A IlB U N E P R E T U R I I♦SUNAŢI-NE ACUM LA TELEFON
0 18-623482 sau 064 - 193493 âi n t r u clienţii noştri fideli reduceri pînă la 12%! el D e p o z \ t satVlaha, jud.Cluj. / ' ■ i i;| O r a r ; Zilnic 8-20, Sîmbătă:'8-16. ... jj
;j
I m flIEKITIfl PUBLICULUI CĂLĂTOR!Avînd în vedere prevederile art. 2 al. 2 şi 3 din Ordonanţa dc Urgenţă nr. 3 din 26.02.1997,
comunicatul Comisiei Naţionale de Statistică potrivit căruia indiccle preţurilor de consum în luna aprilie a.c. a fost de 1,069 precum şi avizul Oficiului Concurenţei nr. 60812/26.05.1997, RATUC Cluj-Napoca face cunoscut publicului călător majorarea biletelor şi abonamentelor de călătorie din transportul în comun începînd cu data de 25.06.1997.
Noile tarife de călătorie pentru bilete şi abonamente, aprobate de organele în drept sînt următoarele:
A . BILETE DE CĂLĂTORIE (lei/ o călătorie)
1. Pe liniile din interiorul municipiului ■ ;2. Pe linia 42 P-ţa M.Viteazu-com. Baciu ^ r3. Taxare în mijloacele de transport ~
Tarif nou '- 850 =
1.600 25.000'
Tarif âctnal- 800
1.500 . 25.000’
B. ABONAMENTE DE CĂLĂTORIE ( l e i / l u n ă )
1 întreg ; Cu reducere■ ...... r Tarif nou , Tarif actual Nou Actual
1. Pe o linie 23.000 22.000 11.500 11.0002. Pe două linii 42.000 40.000 , 21.000 20.0003. Pe toate liniile nominalizate 69.000 65.000 - 34.500 32.500
V 4. Pe toate liniile nenominalizate 96.000 - 90.000 • - ■. . • - - .■5. Pe' linia Cluj-Baciu ( 42.000 22.000 : 21.000 . 11.000
C. ABONAMENTE DE CĂLĂTORIE SĂPTÂM Î- NALE Sl BISĂPTĂMÎNALE CU PRET INTEGRAL
1, Pe o linie2. Pe două linii 3l Pe toate liniile nominalizat
Tarif nou
5.3009.70015.900
lei/o săptămînă ’ lei/două săptămîniTarif actual Tarif nou . Tarif actual
5.100 .9.20015.000
10.60019.40031.800
10:20018.40030.000
Tarifele la abonamentele de călătorie rămîn în continuare foarte avantajoase. :Atenţionăm publicul călător, că biletele cumpărate cu anticipaţie sînt valabile pînjf în data de
5.07.1997, inclusiv, după care îşi pierd valabilitatea. . , : • <Abonamentele cumpărate pînă la data de 24.06.1997 inclusiv, sînt valabile pînă la expirarea
termenului. ' ... , . ■ .. .Ca urmare a solicitării Asociaţiilor de cetăţeni de pe Calea Turzii, Colonia Becaş, Colonia Făget,
precum şi â diverselor firme cu sediul pe Calea Turzii, începînd cu 25 iunie 1997 se înfiinţează cu • caracter experimental , linia 47; autobuze între Piaţa Ştefan cel Mare - PECO'Calea Turzii avînd următorul traseu: • ' - - • ‘
Piaţa Ştefan cel Mare (Inspectoratul Şcolar) - str. Posada-Calea Turzii (intersecţia Făget).Linia va fiincţiona numai în zilele lucrătoare între orele 5,00-8,30; 12,30-17,00; 21,00-23,30,
după orar, avînd plecări din 30 în 30 de minute. , : ,
ONORATA CLIENTELA scMACROGROUP
- vă aşteaptă lanoul punct
h de schimb valutardeschis pe str. Gh.Dojanr. 12 în incinta magazinului "SPORTUL”. Oferta noastră: servicii prompte ş i cursuri deschimb promotionaie. _____
Telefon 197660 l<mu7>l
PENTRU ACHITĂRI INTEGE5AUE
%
K L iw V w B iE ii lS transport, nrcat fi montat
GRATUIT I
AM &BILEI
B III i"h il t m ------------ , -------------------------------
« W P M O B I L A i N r a t e f a r a
mm_____Cluj-Napoca
Str. Oaşului nr. 42A tel: 433555,134822, ORAR.848 n Hala Agroalimentară P-la Mihai Viteazul etaj 1
tel: 132897, ORAR 9-18o Calea Victoriei nr, 100 .
(Materna, TURDA) tel.: 433804
MAI COMERCIAUZÂMR AECHEI PALUX. A E A C H I
LAC, DILUANT, CJEI DE OASEs c L L E -:M te e r p e n t r uI FMN «AtTFLE REIAXA
) sofupe simplăSa o problemă complicată
- e d i ţ i a 19 9 8 -j
C a le a cea mai sigură pentru ca firma şi îa c e r e a d-voastră să fie cunoscută altor i) OOO de firme din ţară şi străinătate.
B-dul Eroilor nr.2, cam.4 * Telefon 195589
SCCA MOBILÂ şi JUCĂRII- te eST ”organizează licitaţie pentru închirierea unui
spaţiu cu o suprafaţă de 23 mp, în str. Pasteur nr. 60, parter. Licitaţia va avea loc în data de 3 .0 7 .1 9 9 7 .' ' ■"
Angajăm: 1 instalator, 1 sudor şi tîm plari pentru prelucrări mecanice.
/ (30354) : - ' '
lanagcrul S.C. SORTILEMI S.A. Gherlao n v o a c ă Adunarea Generală a lCtio n a r ilo r la data de 11.07.1997, ora0 la sediul societăţii, ordinea de zi fiind
dim inuarea capitalului. ■/ £ Xnformaţii la telefon 064/241717. §
REGIA AUTONOMĂ JUDEŢEANĂ APĂ-CANAL CLUJ
A N U I M T I M P O R T A N Ţ I
Datorită unor lucrări de reparaţii la aducţiunea de apă potabilă 0 1000 mm Gilău-Cluj, în data d e '26.06.1997 intre orele 8,00 - 20,00,’alimentarea, cu apă potabilă se va face cu presiune scăzută în următoarele zone: Cartier A.V.N. şi A .V .S ., Piaţa Mărăşti, Som eşeni, zona industrială Nord, comunele alimentate din conducta Cluj- Gherla, municipiul Gherla. Se va sista alimentarea cu apă potabilă în comunele Gilău, cart. D.Rotund, com: Floreşti.- (760847) \ Conducerea RAJAC Cluj
COMUNITATEA EVREILOR din Ciulinvită pe toţi membrii săi şi pe toţi doritorii să iaparte ia ceremonia de comemorare a martirilor din Transilvania de Nord pieriţi în Holocaust, în lagărele fasciste în cursul celui de al doilea război mondial
Solemnitatea va avea loc duminică, 29 iunie, ora 10; îa TEMPLUL MEMORIAL AL DEPORTAŢILOR din Cluj-Napoca, str. Horea nr. 21. .
COMITETUL(763979)
S.C. AGROINDUSTRIALA S.A.v a n g a je a z â
SEZONIERI pir. recoltat circşe,la ferma Dealul Morii.
Telefon 432321 (603438)
ADEVARUL g f f r S ' r ' T A ' T E ' -â,UJ-NAP°CA:luni-vineri*-1*;sîmbălâ^i4jlcI/&x19-73 ^ ;S U l^ ) A C p u ™ D A ; t U j t f L I d l A l k luni-vineri 8-16; lel/fai 3M3-23; SUBREDACţlA DEJ: lunt-vinen 8-16; td /fo 114»ft-7
miercuri, 25 iunie 1997 (s
ANUNŢSocietate comercială cu capital integral străin, avînd 52 de angajaţi
şi filiale în 9 oraşe mari ale ţării, angajează
DIRECTOR ECONOMIC (CONTABIL SEF)
Pentru acest post se solicită;- studii economice superioare- experienţă în domeniu (minim 3 ani)- cunoaşterea limbii maghiare- cunoştinţe de contabilizare pe calculator
Cunoaşterea unei limbi străine de circulaţie internaţionalăconstituie un avantaj.
. Se oferă condiţii deosebite de salarizare, posibilităţi de perfecţionare profesională. ~
In fo rm a ţii la te le fo n : 425270 , 425271 . 8
Filiala de Reţele Electrice Clujîntreruperea furnizării energiei electrice
în vederea executării reviziilor la posturile de transform are, după urm ătoarea planificare:
07/07/1997 Str.Sobarilor,Byron,Bujorului, V.Lucaciu,Feteşti, C.Drăguşanu, Cămin CUG, Cluj ana, L ib erta tea , SUNNY, O ficiul de
> îmbunătăţiri funciare
09/07/1997 , Str. Fabricii cuprinsă între Sobarilor şi Bulevardul Muncii
17/07/1997 Str. F abricii dc Zahăr cuprinsă între strada PLevnei şi rîul Someş
23/07/1997 Str. Plevnei, Beiuşului, Blajului, Timişului v
24/07/1997 Str. Fabricii cuprinsă între calea ferată şi str. Sobarilor, str. Luncii, Bobţlnei, Griviţei, Bulgărilor .
25/07/1997 Str. Fabricii de Zahăr cuprinsă între nr. 1 şi calea ferată •
- 29/07/1997 Complexul şi Piaţa Hermes
3 30/07/1997Osu> _ . .-o • - 00
Complex Diana, Str. Lăcrămioarelor bl. 3,4, Constantin Brâncuşi, bl. 162, 153 ;
31/07/1997 Str. Alverna bl. 45, 57, 5 9 ,6 1 ,6 3 ,6 7 , Brâncuşi bl. 186,196,198.r- .
s .c . LEGUME FRUCTE s .â . clujcu sediul în Cluj-Napoca, str. Calea Baciului n rr l-3 ,
organizează lic itaţie pentru vînzarea activului:
CIUPERCÂREE INDUSTRIALĂ Vdin m u n ic ip iu l C lu j-N ap oca , str* lJărc f .n . la preţul de p o rn ire a
lic ita ţie i (fără T V A ) d e 3 .2 1 0 .0 0 0 .0 0 0 Iei.
Licitaţia va avea loc pe data de 29 iulie 1997, ora 10, la sediul societăţii.Dosarul de prezentare a activului şi criteriile specifice pentru preselecţia
participanţilor la licitaţie, poate fi consultat zilnic la sediul societăţii între orele 10-14, începînd cu data de 9 iulie 1997.
Alte relaţii privind vînzarea activului se pot obţine la telefonul 43-50-85.Pentru selecţionarea participanţilor la licitaţie, ofertanţii vor depune la
sediul societăţii pînă la data de 18 iulie 1.997, documentele prevăzute deH.G. 758/1991. ;
Lista cu ofertanţii acceptaţi pentru a participa la licitaţie va fi afişată la sediul societăţii noastre pînă la data de 25 iulie 1997.
Ofertanţii selecţionaţi vor depune pînă în datai de 17 iulie 1997 la casieria societăţii noastre sau în contul 40.33.85.0000, deschis la BANCA AGRICOLĂ S.A. Cluj, următoarele:
- taxă de participare la licitaţie de 500.000 lei; '- garanţie de participare de 10% din preţul de pornire a licitaţiei. în preţul
de pornire a licitaţiei nu este inclusă valoarea tertnului, urmînd ca acesta să fie vîndut cumpărătorului activului conform H.G. 331/1992.
în caz de neadjudecare la prima licitaţie, se va organiza cea de-a doua fază de licitaţie în data de 13 august 1997.
în cazul neadjudecării la a doua etapă ă licitaţiei se va organiza a treia etapă în data de 18 august 1997. " -ţ $
La etapa a Il-a a licitaţiei pot participa şi persoane fizice şi juridice străine.. . : ■ . : ' - - (763978)
L IB E R T A T E A S.A.. Cluj-Napoca
O FERTĂ SPEC IA lA î: M E l f ;
uscat, din FAG, STEJAR, PALTIN
CAMERA DE TINERET DIANASl £
ÂLTE PIESE DE MOBILIER gla preţuri avantajoase, puteţi achiziţiona de la ""
magazinul nostru de prezentare situat pe strada Gării, nr. 21 (tel. 064/435362/int. 137)
deschis de LUNI pînă VINERI între orele 9 -1 6 .
s.c.QNEST0 s.r.l.CASĂ DE AMANET
P -ţa M ih a i V ite a z u l n r. 42.
r f l u f e
ADEVĂRULde Cluj
o
tel/fax: 198814-194917
de zile B R A T L ) IT #
O 37 V.F.M.
Pâ m //h/P w £ i ^ iR O M C O M vS .R ,L *
, DIN ORUPUL
Comercializează conducte şi fitinguri din PE şi PVC
• ■ * pentru reţele de
APĂ, CANALIZARE Sl GAZ3400 Cluj-Napoca, str. Cârripina nr. 51 Tel.: 064-415566, Tol./Fax: 064-415499
Banca Naţională a României, Sucursala Judeţeană Cluj
ANUNŢ DE LICITAŢIE
1. Obiectul licitaţiei: Expertizarea nivelului de protecţie antiseismică a clădirii sediului Băncii Naţionale a României - P-ţâ Unirii nr. 7.
2. P ersoan a jurid ică achizitoare: BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI. -
3. Sursa de finanţare: fonduri de investiţii din surse proprii. _
4 . O rg a n iza to ru l l ic ita ţ ie i: B A N C A NAŢIONALĂ. A ROMÂNIEI SUCURSALA JUDEŢEANĂ CLUJ P-ţaUniriinr. 7 -telefon 192621 sau 196961. .
5. Tcrmcnul limită dc depunere a documentelor ofertei: 1 august 1997 ora 12, la Secretariatul Sucursalei.
6. Deschiderea licitaţiei publice: 4 august 1997 ora 10, la sediul sucursalei.
7- Vizitarea amplasamentului: zilnic, între orele 9-13 pînă inclusiv 31 iulie 1997.
8. Condiţii dc participare: îndeplinirea criteriilor tehnice de capabilitate şi criteriilor financiare, prevăzute de H.G.R, nr. 727/1993.
Dovada pentru expert MLP AT atestat pentru exigenţele A] , A2, A3. (603440)
R.T.C. H o l d i n g S.A.Filiala Cluj
a n g a je a ză următoarele categorii de personal pentru dezvoltarea activităţii sale:
1. Agent comercial pentru produsele de blrotlci-papetărie
Cerinţe: - vîrstă sub 35 ani;- studii medii sau superioare.
. Eventualele .cunoştinţe în domeniu şi maşină proprie constituie un avantaj.
2. Agent comercial pentru echipamente electronice.
Cerinţe: - vîrstă sub 35 ani;- studii superioare;- cunoştinţe în domeniu.
Maşina proprie constituie un avantaj.3. Agent comercial pentru Instalaţii de aer
condiţionat. vCerinţe: - vîrstă sub 35 ani;
- experienţă în domeniu4. Agent comercial pentru produse de
mobilier.Cerinţe: - vîrstă sub 35 ani
- studii medii;- - experienţă în domeniu.
Se oferă condiţii de muncă şi salarizare excepţionale. Cei interesaţi pot trimite curriculum vitac la sediul
firmei din Calea Turzii nr. 160 sau la tel/fax 064-438652, 438720. •_________ (6 0 3 4 3 9 ),
miercuri, 25 iunie 19 9 7 i PUBLICITATE CLUJ-NAFOCA: ]unl-vincri8-16; sîmbâlă 9-14; lel/lax 19-73-04; SUBKKDACţlATUKI) \ luni-vineri 8-16; (cl/fai 31-43-23; ŞUBREDXCŢ1A DFJ: luni-vincri 8-16; teVfax 21-60-75
ADEVARULde CBuj
UNITATEA MILITARĂ
NR» 01342cu sediul în'Turda str. Armatei nr. 62 telefon 313267 int. 114, organizează în data de 10.07.1997 ora 9l i c i t a ţ i e p u b l i c ă d e s c h i s ă f ă r ă
PRESELECŢIE, pentru achiziţionarea următoarelor produse:
1. Brînză telemeade oaie “ 1.650 kg
2. Carne de porc fără slănină = 14.000 kg
3. Ouă de găină
4. Preparate din carnc
5. Pîincalbă
6. Slănină afumată
l:Vnt
= 61.000 buc.
= 2.400 kg
= 45.000 kg
= 1.300 kg
-- 1.300 kg
Informaţii suplimentare şi caietele de sarcini se pot obţinecle la sediul unităţii contra sumei de 30.000 lei reprezentînd şi taxa de participare la licitaţie, ce va fi depusă la casieria unităţii pînă la data de 9.07.1997 ora 14, data limită de depunere a ofertelor. (3424 is)
FIRMA DISTRIBUITOARE
ad elic io a se lo r =« ccco n d im en te |
V t G Â :Angajează
A G EN ŢIC U E X P E R IE N Ţ A T e l e f o n
♦4±£iI7ii'GOifc
• Vînd apartament cu 2 camere în Gruia. -Tel 43-32-04. (588970)
• Vînd apartament 3 camere finisat semicentral. Tel 19-9 8- 29. (588982)
• Vînd casă cu 3 camere. Comuna Baciu, str. Principală nr. 47 A. (588984)
• Vînd cabană lemn demontabilă cu -1 etaj, 2 camere+2 holuri. Tel 14-34-10. (589018)
• Vînd apartament 4 camere Zorilor. Tel 12-81-78. (589024)
• Vînd camion Saviem 7,5 tone, fabricaţie 1993, cu îmbunătăţiri multiple, preţ convenabil. Tel 068/16-35-90 între orele 17-23. (589012)
M A T R IM O N IA L E
Tînăr 29 ani stabilit în America doresc cunoştinţă
vederea căsătoriei. Rog » trimiteţi poză însoţită de scurtă prezentare, telefon, idresă. OF Cluj 13 CP 931 558976)Caut pentru căsătorie femeie
1-60 ani. Moldovan Ion, . str. femei nr. 5, Bl. E4, ap. 114. •¥.8998) . - -
• Vîînd Hunday Sonata 1,8 GLS, motor benzină, an fabricaţie 1995, asigurare CASCO 1997, cu următoarele dotări: aer condiţionat, ABS, airbag, radio-casetofon-CD, alarmă, închidere centralizată. Preţ 17.000 USD, facilităţi de plată deosebite. Informaţii la -telefon 43-82-90. (865703) •:
• Vînd teren 300 mp în Măguri Răcătău. Tel 14-06-76. (589021)
Vînd ţiglă import ligoslavia garantată 50 ani. TeL 059/41-06-72. (558825)
V IN Z A R IC U M P Ă R Ă R I
Vînd Dacia 1300 Break netalizat fabricaţie 1986. Cumpăr Dacia Break puţin ilată. Tel. 43^24-83. 559022) -
Vînd gheretă metalică i Big. Tel li8-70-14 sau
92/20-87-17. (588976)Cooperativa de Consum
■tfdin vinde la licitaţie publică nectivul cabana Fagului, formaţii la tel. 19-78-28; 19-
-17. (558867) . -.;.Vînd maşină de îngheţată
anană cu 2 braţe. Tel 060/65- •63. (588955) ’ ^Vînd SRL 1991. Tel 41-51- (588964)Vînd joc distractiv pentru
şarea banilor. Tel 14-34-10. $015)* Vînd bazin cisternă 2000 1. 114-34-10. (589017)
Vînd teren construcţii, Prislop, 25 DM/mp. Tel
>■2340. (589002)
• Vînd teren 306 mp, str. loldovei nr. 1, Cluj- 'apoca. Informaţii Cluj tel
4/16-17-00 sau Sibiu ttl ®/22-49-05. (589020)
• Vînd vilă în Grigorescu cu grădină 256 mp suprafaţă locuibilă 500 mp. Tel. 18-41-07, (558903)
* Vînd apartament patru camere cartier Mănăştur. Tel. 16-76-44. (558916)
• Vînd apartament 3 camere ultra finisat, cq garaj în Mârăşti. Tel. 18- 60-90. (5589.53)
• Vînd casă, curte şi grădină în localitatea Bonţida, 2000 mp, 75 milioane. Relaţii Bonţida nr. 125. (588887)
• Vînd casă 3 camere, curte, garaj, grădină, str. Mârăşeşti nr. 7, preţ 230 milioane negociabil, multiple posibilităţi Telefon 13-88-14.(588914)
• Vînd casă cu etaj în Baciu, 7 camere, 2 băi, antreu, apă, gaz, telefon, curent trifazic, garaj, 13 ari grădină, preţ 260 milioane negociabil. Tel 13-39-73. (588966)
• Vînd grajd din cărămidă în suprafaţă de 700 mp, cu instalaţie de apă, şi curent trifazic, situat la fostul CAP Iara. Tel 16-49- 65. (588978)
‘ Cumpăr teren. Tel. 18-03 (558935)• Vînd teren carljcr
Crescu, str. Uliului. Tel 41- -66. (588963)
• Vînd apartament 2 camere Mănăştur str. Primăverii nr. 6 ap. 130. (558891) ,
• Vînd apartament două camere^ ultra finisat, preţ avantajos. Tel. 16-68-19 după ora 16.(558911)
• Vînd 3 camere Grigorescu şi garsonieră Zorilor.'Tel. 18-03- 09. (558934)
• Vînd urgent apartament- ■două camere confort II cartier Mănăştur Tel. 16-48-53. (558946) ■ " ; 1
• Vînd una casă cu trei nivele şi una casă cu un nivel localitatea Războieni judeţul Alba str. Cetate nr. 37. (558958)
• Vînd apartament 2 camere etaj 1 cu telefon şi tv cablu str. Horea zilnic 8-22 la tel. 13-71- 01. (558961)
• Vînd*3 camere în casă ultracentral 150 mp. Tel. 19-80- 97.(558990)
• Vînd casă cu grădină str. Aiudului nr. 34 lingă Băile Someşeni. (559000)
• Vînd casă 3 camere. Tel. 41- 61-77. (559009)
• Vînd apartament 4 camere finisat e t 1 str. Pata. Tel. 15-80- 32 orele 10-20. (559010), • Vînd apartament 4 camere
ultra finisat Mănăştur zonă bună. Informaţii tel. 16-32-42 după ora 17. (559028)
• Vînd casă particulară str. Prof. Marinescu, 2 camere, bucătărie, singur in curte, cu grădină. Tel. 13-32-37 orele 10- 18. (559031) -
• Vînd apartament 1 cameră, 60 mihoane negociabil. Tel 18- 78-73. (588880)
• Vînd cabană lemn nouă demontată 6x4 m 7,5 milioane. Tel 13-61-89. (588883)
• Vînd convenabil garsonieră în Mărăsti. Tel 13-00-79. (588903) : v
Vînd apartament 2 camere în cartierul Mărăsti. Tel 13-39- 85. (588912) V ;
• Vînd vilă 190 mp interiorHOOO mp cufte, anexe, str. Oaşului nr. 347,190 mihoane negociabil. Tel 13-72- 81. (588915) . - '
• Vînd 4 camere. Tel 18-03- 09. (588926) V _
• Cumpăr urgent casă. Tel 18- 03-09. (588927)
• Vînd casă mare la 28 km de Cluj. Relaţii tel 15-65-98 orele 20-21 (588928)
• Vînd jumătate vilă central, 5 camere, grădină, pentru pretenţioşi. Tel^ 19-89-19 orele 17-20. (588933)
• Vînd, în centru, 2 camere confort, garaj, grădină, pe suprafaţă de 627 mp. Informaţii tel 12-78-74. (588944)
• Vînd apartament 3 camere confort în Mănăştur. Tel 17-90- 31. (588957)
• Vînd aparatment 3 camere. Str. Cehoslovaciei nr. 4, Bl. 30, ap. 55s (588958)
• Vînd casă particulara 210 mp în Gheorgheni, preţ 150 milioane lei negociabil. Informaţii str. Albac nr. 25, ap. 11 intre orele 9-17. (588959)
• Vînd ieftin apartament în Baciu. Informaţii la tel 13-39-73 (588965) . . \
• Vînd BMW 528 i urgent Relaţii la teL 19-66- 49. (558923) .
• Vînd Dacia 1982. Tel 13-59-58.(588865)
• Cumpăr Dacia 1310. Tel 42-68-68. (588932)
• Vînd casă, Calea Turzii, 1500 mp şi 2 . rulote camping. Tel 43-81r75 (588937)
• Vînd Clelo, .an fabricaţie 1995, fabricat în Coreea, 53.000 km la bord, îmbunătăţiri, . aer condiţionat, închidere centralizată, sistem antifurt Enforcer. Informaţii tel 064/41-40-37. (588945)
• Vînd VW Transporter diesel, înscris, recent adus şi căţei Husky cu acte. Tel 19- 44-50. (588990) -
• Cumpăr viză Canada. Caut intermediar pentru obţinerea vizei TeL 41-21- 46.(558841)
• Cumpăr forinţi şi valută Vest Tel celular 092/24-94- 20. (588747)
• Cumpăr discuri muzică cu grupuri rock româneşti Tel 13-78-60. (588869)
• Vînd, urgent şi foarte ieftin, ţiglă solz şi normală, nouă şi veche 3500 bucăţi Tel 19-44-50. (588989)
• Vînd 3 birouri, 3 rafturi, 3 măsuţe din pal negru cristal. Preţ convenabil. Tel 19-62-54 ora 9-17 (589007)• Vînd familii de albine cu
stupii Satul Gheorgheni nr. 12. (558942) .
• Vînd mobilă. Tel. 14-69-23. (558975)
• Vînd mobilă de bucătărie: colţar cu masă şi coipuri, mobilă dormitor si sufragerie. T e ll2 - 31-17 după ora 19. (589009)
' S C H IM B U R I D E > L O C U IN Ţ Ă
• Schimb Mercedes 230 E, cu Dacia papuc maxim 3 ani + diferenţă. Tel 14-71- 90. (588962) .
• Vînd VW Vento 1994 automatic 1,8 19000 DM şi Fiat Tempra 1991 cu motor 2,0; 11500 DM. Tel. 15-75-00 (558941)
• Vînd VW Golf 2, TI), an 1986,2 usi, preţ 5400 DM. Tel 18-00-51,’ seara. (588833)
• Vînd Austin Montego din 1987, 3800 DM:negociabil. Tel 17-41-38. (588857) ;
• Vînd Mazda 626 din 1987, neînmatriculată, pret 2800 DM. Telefon 13-88-81. (588930)
• Vînd Oltcit 1989. Tel 14- 84-85. (589025)
• Schimb apartament 2 camere Sibiu cu similar Cluj. Tel. 17- 78-86. (559003)
ÎN C H IR IE R I '
• Intennediem chirii. Tel. 19- 09-28. (558815) '
• închiriez spaţiu 200 mp parter bloc str. Dîmboviţei nr. 45. Informaţii teL 018/ 62-00-64. (558948)
• Vînd telefon mobil GSM, nou, garanţie, acte, ieftin. Telefon 43-75-30 orele 8-15. (558799)
• Vînd televizor color ieftin. TeL 17-32-32 sau 16- 22-43. (558947) '
• Vînd circular Black Decker. Tei 19-62-54 între orele 9-17. (589006)• Vînd telefon GSM. Tel. 16-
72-61 şi 17-97-20. (558814) '' • Vînd televizor, color ieftin cu garanţie. Tel. 16-73-71. (558978) - - :. • Vînd frigider Snaige 240 L. Tel. 14-78-32 între orele 14-17. (558995)
• Vînd fotolii, măsuţă neo- baroc, maşină de cusut la pedală, comodă televizor cu bar, pătuţ copil, dormitor neo-baroc. Str. Napoca nr. 12 ap. 1 între orele 16-19 zilnic. (558996)
• Vînd ieflin televizor color, teletext, telecomandă. Tel. 42- 59-65. (559004)
• Dau în chirie apartament o cameră, mobilat, telefon, zona Pata. TeL 15-73*43. (558965)
v Dau în chirie apartament mobilat cu telefon, 40 mp. ,TeL 14-45- 66.(559008) '
• Dauin chirie casă. Tel 18-49-16.(588905)
* Dau în chirie apartament 2 camere. Tel 18-58-83. (588977)
• Dau în chirie apartament 2 camere mobilate, în Cluj. Informaţii tel 060/62-06-69. (588992)
• închiriez apartament cu o cameră în Mărăsti. Tel 13-33-32. (588961)" • Primesc în gazdă 1 sau 2 fete. Tel 14-98-03 orele 10-21. (588993)
• Ofer chirie, condiţii confortabile. Str. Spicului nr. 9 (fostă Drumul -Popeşti). (588997)
• Dau în chirie apartament 3 camere în Mănăştur. Tel 16-91- 36. (589003)
• Dau în chirie garsonieră Mărăşti preţ avantajos. Str. Cojocnei nr. 4 Bl. T12, ap. 17. (589014)
•' Caut chirie. Tel 43-56-62. (588931),
• Studente, caută de închiriat apartament cu două camere. Tel. 16-96-11. (588995)
• Studentă, caut de închiriat "garsonieră. Ofer 150.000- 200.000 le i-T e l 18-32-12.\ (588996)
D IV E R S E
• SC Ilpaso SRL angajează vînzătoare cu experienţă. Zilnic între orele 08-09 şi 17-18 Ia sediul firmei str. 21 Decembrie nr. 148. (558912)
Angajăm barman(ă) şi ospătar(ă) la pizzerie. TeL 43-87-38. ‘ (558952) •
Curs înot copil TeL 18- 34-95.(558998)
'Angajăm contabil pentru contabilitate primară şi , vînzător magazin decorăriinterioare. Prezentare scrisă Ia magazinul din str. Horea nr. 8 Cluj. (559021)
1 Dau în chirie spaţiu birou str. Iuliu Maniu nr. 39. Tel. 19- 47-91. (558997)
• Dau îii chirie complex comercial. Tel 14-34-10. (589016)
• Angajez barman prezentabil. B-dnl Eroilor nr. 32 SC “Florin”. (559024)
• Dau în chirie garsonieră cartier Mănăştur. Tel. 17-15-53. (558868) ', • Dau în chirie apartament parter str. Dorobanţilor. Tel. 41- 12-97. (558900)
• Ofer chirie. Tel. 18-03-09. (558936)
• Dau în chirie ultracentra apartament eu o cameră de 23 mp, mobilat, tv cablu, pe termenlung. Tel. 19-64-23 între orele
Vînd generator electric pe '20-22. (558956)benzină, 220 V-1,4 KVA, ideal pentru cabane, 3,5 mihoane. Tel
• 14-28-23 (588949)• Vînd frigider, maşină de
spălat automată, congelator. Tel 18-60-90 (588979)
• Vînd tractor U650 şi remorcă stare excepţională. Tel
'15-43-37.(558963)’
Societate comercială angajează agenţi de vînzări bărbaţi maxim 30 ani, experienţă în domeniul vînzărilor, convingători şi iute de picior. TeL 41-44-49. (559026)
Centrul Happy-Kids organizează program pecial de vară engleză
intensiv, 4 ore zilnic, cu profesor american, pentru copii de 5-8 ani. Informaţii tel 43-13-26. (588950)
> Grădiniţa româno- americană organizează interviu în vederea angajării: profesoare- educatoare, limba engleză, deschise la metode moderne şi femeie de serviciu. Informaţii tel 43-13-26; 14- 45-80 (588951)
Angajăm casieri Relaţii la tel 43-03-74 sau 43-03-75. (588952)
• Jaluzele exterioare lemn tei şi PVC import Tel 43- 36-22; 41-02-79 (588985)
Dau în chirie apartament 2 camere mobilat, cu telefon Gheorgheni, plata anticipat pe, un an în valută.. Tel 15-50-10. (588953) ,
• 2 fete caută de închiriat apartament 2 camere. Oferim 300.000 -350.000 lei. Tei 12- 80-39. (588960)
• SC Mussy SRL angajează confecţionere îmbrăcăminte calificate şi cu posibilitate-de calificare la locul de muncă; operator calculator contabilitate primară, cu experienţă 2 ani Tel 42^9-81. (589027)• Căutăm asociat pentru un
salon Bingo funcţionabil. Angajăm personal. Relaţii la tel. 16-98-87 sau 13-31-43. (558971)
• Angajez vînzătoare bar, strada Traian nr. 67. (558977)
S °le iu iU1- PUBLICITATE 0.1 J-NArcX'A:lunhinmfrl«;»înibal*SM4ilcLtalMWM;Sl l»RMH< lani-vintd 8-16; Ici/Cu 31-43-23; SUBREDACflA DEJ: lunlvineri 8-16; tel/fa* 21-60-75.
miercuri, 25 iunie 1997 f jLO)
• în conformitate cu Legea nr. • în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Primăria Aiton 137/ 1995, Bere Mircea anunţă anunţă începerea demersurilor începerea demersurilor pentru pentru obţinerea acordului de obţinerea acordului de mediu mediu pentru obiectivul pentru mansaidare locuinţă, din str. introducerea gazului metan în Parcul Feroviarilor nr. 3. .Eventuale satele Vîlcele, Rediu şi Aiton. sesizări se depun la APM Cluj. Eventualele sesizări, sugestii se (588974)depun la sediul APM Cluj str. • în conformitate cu Legea nr. Dorobanţilor nr.,99. (558991) 137/1995, Macavei Mircea anunţă
• Student în Germania cu începerea demersurilor pentru experienţă în autoturisme, şi acorddul de mediu .pentru produsuri tehnice ar colabora cu mansardarca locuinţei din B-dul
. firme din Cluj. Tel. fax. 00-49- Eroilor nr. 32, ap. 8. Eventuale 89-16-79-23-3 (558992) , sesizări se depun Ia sediul APM
• Restaurant Maestro Cluj. (588987) angajează portar. Relaţii la tel. • în conformitate cu Legea nr. 43-11-08. (558999) • 137/ 1995, Suciu Ioan anunţă
• în baza Legii nr. 137/1905, începerea demersurilor pentru Albu Axente anunţă începerea obţinerea acordului de mediu demersuriloe pentru obţinerea pentru obiectivul casă familială autorizaţiei de mediu la situată în'Cluj-Napoca, str. Tache obiectivele: atelier tîmplărie în Ionescu nr. 80. Eventuale sugestii satul Muntele Băişorii nr. 96, şi sesizări se vor depune la APM jud. Cluj şi magazie depozitare Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. cherestea în comuna Mihai (588999)'iteazu, str. Ciga nr . 677, jud. • în conformitate cu Legea nr.
<:iujr • Eventuale sesizări, 137/' 1995, Nagy Ciurilean •eclamaţii se depun la APM Alexandru anunţă începerea Cluj, Caiea Dorobanţilor nr. 99. demersurilor pentru obţinerea (>88981) • ' acordului de mediu pentru
• în conformitate cu Legea nr. obiectivul “casă .familială cu .137/ 1995, SC Simaur SRL S+P+M” în Cluj-Napoca,. str. anunţă începerea demersurilor Sălicii FN. Eventualele-sesizări şi. pentru autorizaţia de mediu sugestii se vor depune la APM pentru activitate comercială la Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. punctul din B-dul Eroilor nr. 32. (589004) ; ;Eventuale sesizări se depun la • în conformitate cu Legea nr. APM Cluj. (588988) 137/ .1995, Goia Maria anunţă’ • Transport, marfă frig pînă la începerea demersurilor pentru -40 .grade 1,5 tone. Tel 41-63- obţinerea acordului de mediu11.(588991) pentru obiectivul“casă familială cu
• Angajăm ospătar. Informaţii P+M” î» Cluj-Napoca, str. Sălicii B-dul Eroilor nr. 10, zilnic orele FN. Eventualele sesizări şi sugestii8-20. (589000) se vor depune la APM Cluj, Calea
• Angajez urgent vînzătoare Dorobanţilor nr. 99. (589005) magazin alimentar. Tel 17-32- * In conformitate cu Legea nr. 21. (589001) ' ’ 137/-1995, Pop Viorica anunţă
• Societate de .constructii, începerea demersurilor pentm angajează urgent zidari ’ si obţinerea acordului de mediu muncitori necalificati. Tel l4- pentru extindere locuinţa m comuna-
Feleacu nr:, 135. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (589011) -
• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Iekei Mihai anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul anexă casă familială, în comuna Luna de Jos nr. 88. Eventuale sugestii, sesizări se vor depune la sediul APM Cluj,' Calea Dorobanţilor nr. 99, (589026) .
• Ofer împrumut. Tel. 19-07- • în conformitate cu Legea nr. 44. (558852) ‘ : 137/ 1995, Mocan Florin Ionel• • • Ofer împrumut. Tel 17-60- anunţă începerea demersurilof
73. (588921) ' - , pentru obţinerea acordului demediu pentru obiectivele casă familială şi garaj, situate în sat Corneşti nr. 126. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii sevor
02-37 orele 8-16. (589019)
• Grup Şcolar Industrial Eenergetic cu sediul în Cluj str. Pascaly nr. 2-4 organizează licitaţie publică pentru închiriere de spaţii cu destinaţie de producţie, birouri sau depozite. Licitaţia va avea loc în data de 11 iulie 1997 orele 12 la sediul unităţii Relaţii la teL 14-72-27 14-11-26 sau la sediul unităţii. (558984)
• Ofer 2-3 locuri în maşină pînă în Germania. TeL 12-11-33. (559027)
• Caut stăpîn pentru o căţeluşă de 5 luni vaccinată, rasă comună, . foarte deşteaptă şi mare iubitore de copii. Tel. 43-54-30. (558915) • . -
• Ofer 2 locuri în maşina mea depune la sediul APM Cluj, Calea cu destinaţia sudul Germaniei în Dorobanţilor nr. 99. (342417)4-6.07.97. Tel. 42-00-07 ora 19- • în conformitate cu Legea nr:21 (558967) - • 137/ 1995, Cîmpan Augustin
• Absolventă .contabilitate^ anunţă începerea demersurilor cunoştinţe operare calculator, pentru obţinerea autorizaţiei de caut loc de muncă. Tel 17-75- mediu pentru obiectivul construcţie 73. (588968) •• şi garaj pentru tractor situat în
Rugăşcşti nr. 101 B. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediui APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99, (342307)
• în conformitate cu Legea nr. ,137/ 1995, Ciccuan Daniel anunţă
7— , ------- începerea- demersurilor pentru“ nnf"™ ,C,CU L gCa nf’ obţinerea autorizaţiei de mediu
137/ 1?95 Zsoldos Gyorgy pentru obicctivul casă de locuit anunţa inccperea demersurilor situată în 0 cna-Dcj str. pentru obţinerea acordului de Pommbeilor nr. 33 A. Eventualele mediu pentru obiectivul casa dc SCsizări, sugestii şi rcclamaţii sevor locuit 1+1E şi garaj auto in depune la sediul APM Cluj Calea localitatea Gherla str. Mintiului Dorobanţilor nr. 99. (342308))nr. 58. Eventualele sesizări se ........... ■ ■" .....pot depune la sediul APM Cluj str. Dorobanţilor nr. 99.
.(558960)• Judecătoria Dej citează pe
numitul Mathc Fcrcnc dosar civil nr. 1649/J997 în calitate dc pîrît în proces cu Molnar Iuliana. pc data 16 septembrie 1997 dosar avînd ca obiect ieşire din indiviziunc, (558974)
PIERDERI• Pierdut căţea mafo brac
german bătrînâ, bolnavă şi operată. Are pieptul şi botul cărunte. Găsitorului ofer recompensă bună.
‘Informaţii la teL 16-17-21. (558964)
• Ciobănesc german de şase săptămâni dispărut în zona str. Alvema. Recompensă. Tel. 14- 76-59 ţau 15-89-16. (558973)
• Pierdut carnet de sănătate pe numele Moldovan Vasile Radu. ÎI declar nul. (558979)
• Pierdut carnet ARDAF nr. 4811. îl declar nul. (558993)
• Pierdut certificat înmatriculare MR Sky.Turism SRL, aleea Ghioceilor nr. 3 ap. 8 Dej. Se declară nul (559025)• Jilovan Daniel pierdut carnet
de sănătate. îl declar nul. (588969)
• Crişan Ioana Simina pierdut carnet de sănătate. îl declar nul. (588972);
• Maghiari Romeo pierdut legitimaţie de călătorie; O declar nulă. (588986) '
• Cătană Liana Monica pierdut certificat de acţionar Terapia cu nr. 3909128. îl declar nul. (589010)
• Pierdut legitimaţie veteran de război nr. 70128 pe numele Urs Emanoil. O declar nulă. (342306)
decese COMEMORĂRI
• Cu profundă tristeţe anunţăm încetarea din viaţă â vărului nostru PETRU CODOBAN, om deo mare nobleţe sufletească. Înmormîntarea va avea loc astăzi 25.06. orele 13 în satul Bucea. Familia Codoban. (558969)
■ Cu adîneă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celei care a fost scumpa noastră mamă şi soţie NEAGOŞ ELENA (LENUŢA) decedată fulgerător în 22 iunie 1997.
, Dormi în pace suflet drag! Înmormîntarea va avea loc joi 26 iunie 1997 ora 13 de la Cimitirul ţ central. Ciprian şi Mircea. (558983)
• în ziua de 23 iunie 1997 a încetat să bată inima bună şi generoasă a celui ce a fost dr. ing. VLADIMIR FODOREANU Ne-a părăsit^fulgerător, luînd cu el în veşnicie zîmbetul său cel luminos, lăsînd în* urmă un gol imens. îl vor plîhge cu inimile cernite: Mircea, Delia şi Cati. Dumnezeu să- 1 odihnească!Înmormîntarea va avea loc joi 26 iunie, la Cimitirul Bellu Bucureşti (559006)
• Cu profundă durere anunţăm încecetarea din viaţă în ziua de 23 iunie 1997 după o grea suferinţă a celui ce a fost distinsul prof. univ. dr. ing. VASILE ILLE, în etate de 72 de ani, fost prorector al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Aduiiarea de doliu va avea loc în foajerul Casei Universitarilor miercuri 25 iunie Î997, orele 11. Rămăşiţele pămînteşti vor fi aşezate spre veşnică odihnă la Cimitirul “Rulicovski” Oradea joi 26 iunie 1997, orele 12,00. (559011)
• Profund îndureraţi, anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru tată, bunic şi socru COSTEA GAVRIL în vîrstă . de 73 ' ani. înmormîntarea va. avea loc joi 26 iunie ora 14 în comuna Feleacu nr.- 112. Familia îndurerată. (559030)
* J Cu adîneă durere m suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic, CHEŢANALEXANDRU, în vîrstă de 59 ani Înmormîntarea va avea loc azi, 25 iunie, ora 13, de Ia Capela Nouă a Cim itirului; Mânăştur. Zadarnic te vom aştepta; nu-ţi mai auzim glasul, nu- ţi mai vedem chipul; din tot ce-a fost am rămas cu amintirea. Soţia Maria, fiicele Adina, Corina şi Anca, ginerii Nicu şi Dan, nepoţii Mihăiţă şi Alexandra. (588994)
• Un ultim omagiu bunului meu prieten şi coleg colonel în rezervă BĂLAN TUDORACHE absolvent al Şcolii militare de jandarmi promoţia 1944. Colonel (r) Tufiş Dumitru. (558957)
• Sînt alături de colegul meu Neagoş Ciprian în marea durere pricinuită de decesul mamei dragi şi-i transmit sincerecondoleanţe. Delia Hăşmăşan. (558962)
• Sîntem alături de colegii noştri Perşa Nicolae şi Gheorghe în marea durere pricinuită la pierderea marpei dragi Colectivul de la SC Transcom SA Cluj- Napoca. (558966)
• Sîntem alături de dl. Mircea şi de Ciprian în marea lor durere. Noi am pierdut o adevărată prietenă. Ana-Maria şi Cristl (558968)
• Sincere condoleanţe şi întreaga noastrăcompasiune colegei noastre Andacs Iudita la trecerea în nefiinţă, a tatălui drag. Colegii de serviciu de la SC Superpast SA. (558970)
• Sincere condoleanţe familiei Neagoş din partea familiilor dr. Sărăcuţ şi Bodea. (558988)
• Un ultim omagiu celei care a fost asistentă şefă ELENA ' NEAGOŞ a Clinicii Pediatrie III. Sinceţe condoleanţe familiei Colectivul Clinicii Pediatrie III şi Farmacia 94. (5$900I)
* împărtăşim durerea coleger noastre profesor Suzi Sterescu, la decesul iubitului ei tata. Dumnezeu să-l odihnească. Cadrele didactice de la Liceul “Lucian Blaga”. (559002)
1 Colectivul Catedrei de matematică a Universităţii Tehnice, transmite colegului lector Vasile lle sincere condoleanţe pentru marea pierdere suferită prin dispariţia tatălui său, distinsul profesor VASILE ILLE, personalitate deosebită a universităţii noastre. (559005)
S-a scurs un an dureros de Ia 25 iunie 199<>, cînd iubitul nostru flu, soţ şi tată, ing. MUREŞANGHEORGHE fost manager general la Sinterom, la numai 54 ani. a plecat pe drumul veşniciei Va rămîne veşnic vie amintirea-i în sufletele noastre. Dumnezeu să-l odihnească!Familia îndurerată. (558855)
• Senatul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, cadrele didactice, studenţii şi salariaţii, sînt profund îndureraţi, aflînd • de încetarea din viaţă a prof. dr. ing. VASILE ILE, fost proredor, distins dascăl şi om de ştiinţă. Prin dispariţia sa învăţămîntul superior tehnic suferă o grea pierdere. Transmitem profunda compasiune şi sincere condoleanţe familiei îndurerate. Mitingul de doliu va avea Ioc în ziua de miercuri, 25. VI. 1997, între orele 10-13 la foaierul Casei Universitarilor Cluj- Napoca. (559607)
• Corpul profesoral, studenţii şi personalul Facultăţii de construcţii, anunţă cu adîneă durere trecerea în nefiinţă a profesorului doctor inginer VASILE ILLE, specialist de renume mondial, om de excepţională ţinută morală, de înalt profesionalism de o rară capacitate de iubire şi dăruire. Numeroasele generaţii de ingineri formate de-a lungul a peste 40 de ani de activitate, îl vor păstra în memorie prin ceea ce a dăruit prin sufletul său nobil, .blînd şi iubitor. Sîntem alături de familie în aceste momente grele împărtăşindu-i durerea. (559012) y
• Ne despărţim astăzi de un mare om cel care a fost profesorul şi mentorul multor generaţii de ingineri constructori, om de ştiinţă de reputaţie internaţională, mulţi ani şef al Catedrei de Mecanica Construcţiilor prof. univ. dr. ing. VASILE ILLE, căruia toţi Membrii Catedrei îi aduc un pios omagiu şi prinosul lor de recunoştinţă. întreaga compasiune familiei îndoliate. Colectivul Catedrei de Mecanica Construcţiilor. (559013)
• Profund îndureraţi de trecerea în eternitate a profesorului VASILE ILLE, colectivul Catedrei Construcţii de Beton Armat şi Construcţii Metalice aduce un ultim omagiu distinsului şi iubitului nostru coleg şi profesor şi este alături de familia îndurerată. (559014)
•r Colectivul Catedrei de Construcţii C*v'le Ş* Fundaţii aduce un ultim omagiu celui care ă fost distinsul prof. dr. ing. VASILE ILLE Ia trecerea, în eternitate şi exprimă profunda compasiune familiei îndoliate. (559015)
• Profund îndureraţi de trecerea în eternitate a iubitului şi respectatului nostru dascăl şi coleg prof. dr. ing. VASILE ILLE sîntem alături de familia îndurerată. Catedra Căi Ferate, Drumuri, Poduri. (559016)
* Sîntem alături de fosta noastră colegă, Paicu Corina, în duţerea pricinuită de pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe. Serviciul Contabilitate din SC Transgex SA. (589023)
• Âm aflat cu tristeţe despre trecerea în eternitate a distinsului prof. dr. ing. VASILE ILLE cunoscut specialist în domeniul construcţiilor vechi şi bun colaborator. Ne exprimăm profundul nostru regret şi întreaga noastră compasiune familiei îndurerate. Departamentul Construcţiei Metalice şi Mecanica Construcţiilor de -la Facultatea de Construcţii Timişoara. (559017)
• Ne despărţim cu multă durere de cel care a fost iubitul nostru prof. dr. ing. VASILE ILLE, om de aleasă omenie şi cinste, întotdeauna alături de noi în clipe de cumpănă ale Vieţii. Adresăm şi pe această cale condoleanţe familiei îndoliate. Familia Cornel Bia. (559018)
• Un ultim omagiu celui mai generos mentor şi model în viaţă şi profesie prof. dr. »ing. VASILE ILLE Din partea lui Liana şi George Bârsan. (559019)
Y Un ultim omagiu celui care a fost profesorul nostru drag prof. dr. ing. VASILE ILLE şi sincere condoleanţe familiei îndoliate din partea familiei Petrina. (559020,)
* Un ultim omagiu celui care a fost prof. univ. dr. VASILE ILLE. Sincere 'condoleanţe familiei. Vecinii din'str. Deva nr. 2. (559023)
. • Un ultim şi pios omagiu cuscrului meu, COSTEA GAVRIL. Sabina Sterescu. (559029)
• împărtăşim durerea v familiei Rusu Ilie şi sîntem ^ alături în aceste clipe grele Sincere condoleanţe. Asociaţia de locatari Aleea Muscel nr. 21. (588954)
• împărtăşim durerea colegului Dan Sterescu, Ia trecerea în eternitate a socrului său. Condoleanţe familiei îndureratei Colegii de birou, SCCF Cluj. (588967)
• Colectivul Clinicii de Obstretică şi Ginecologie “D. Stanca” este alături de colegul şi prietenul asistent Mircea Neagoş şi de fiul săo Ciprian, în aceste grele şi triste momente pricinuite de fulgerătoarea trecere în nefiinţă a soţiei şi mamei dragi (588973)
• împărtăşim marea durere a doamnei Muntean Adina, la încetarea din viaţă a ttaălui iubit. Fie-i ţărîna uşoară! Colegii de serviciu. (588980)
• Sîntem alături de Tatiana şi Carmen în greaua durere pricinuită de dispariţia mamei şi bunicii, RÎŞNIŢĂ PĂUNA. Asociaţia de locatari str. A. Iancu nr. 5. (589028)
• Cei 26 ani au trecut cn multă durere despărţindu- ne de cel care a fost căpitan ABRUDAN PETRU. Soţia şi copiii. (558828)
• O rugăciune pentru odihna sufletului celei care a fost ELENA LALA dr. POP, născută Aciu, fostă educatoare, de la al cărei deces se împlinesc 29 ani Familia. (588901)
i*II
•r i * « ■:A
-i , 1
7 n ) miercuri, 25 iunie 1997 SPORT Cflmf
Clipa Presei Fuji
POTOPUL'Adevărul d e C lu j
- " Ş tirea 2l Povestea meciului nostru cu îiisii de curte e tristă şi -aaţioasă. Deşi am pornit drept eriţi incontestabili ursitoarele -iu luat peste picior, facîn- -ie să pierdem o partidă pe t ar li trebui să o cîştigăm şi ă am fi jucat cu spatele.La ora 20,00, ora oficială de tpere a partidei, nori negri şi islâmaţi se lălăiau deasupra anului. Ca întotdeauna cînd rfem, putem spune şi astăzi am găsit vinovaţii, iar ei vor „:i cum fiu au mai făcut-o pînă aB. Dar despre asta mai tîrziu.
început în ritm de samba, solind duzine de mingi în faţa 'ii adverse, doar-doar se va' jjra vreuna să intre printre j. N-a fost însă aşa şi, colac t pupăza din tei, la primul al “ştiriştilor”, subsemnatul una din ieşirile sale
•Kteristice din poartă (adică il necontrolate), perffliţînd ’nului să treacă triumfal linia 'ji. Cum de la 0-1 la 0-2 nu e ii un pas, cu mare • uşurinţă reuşit să-l facem (ajutaţi, e pi şi de starea cretină a aiului, ce a motroşit şi bruma tAnicitate a jucătorilor noştri). ,!ult mai criminală avea să fie- «repriza secundă, disputată pe baie zdrobitoare. Cădea apa cer cu ferocitatea unei feline âşite într-o turnă de antilope.
. dat naiba ştie cum un gol, | ! ambiţiile noastre trebuiau
sflcute pînă la capăt. Dar i, domnilor, cum am fi putut? «u îşi abandonase de mult iaşii şi căuta scoici prin careu., ins Focşanu alerga de colo, o bolborosind, inexplicabil ■emil: “E-un vis, e-o minune/
yslcrg doar cu tine/ Să nu pasez/ II nimeni, tot meciul“. ’ Olariu | :tea din cînd în cînd capul I supra apei, dar şi-l retrăgea
:ede la loc, speriat de condiţiile | teo. Atacam în valuri, dar
/ /- C o r e s p o n d e n ţ i i"
1-4 (0-2)valuri rahitice. Linia noastră de fundaşi se transformase de mult într-un coteţ mizerabil. A, l-am uitat pe Mihai Blaga, cel care a alergat-tot meciul pe o bîrnă, evitînd să se deplaseze măcar zece centimetri în stînga sau în dreapta. Dorinei'Şimon, ca o furnică în pectoralii unui cîine, ne-a ajutat tot atît de mult ca Olariu. Să nu trecem superficial nici peste Bogdan Eduard, care,' deşi nu a jucat, a atras, datorită firii lui păcătoase, fulgerele şi
^stihiile cerului ce puteam să ne |pericliteze viaţa şi familiile.■ Acestea fiind zice, să trecem ta' sancţiunile pe care Consiliul de 'Administraţie le-a dictat:[ ,1.'-Portarul Mihai Hossu primeşte ultimul avertisment şi i se pifne în atenţie că la următoarea gafă vom fi deja
; calificaţi. ' -v ; 2. Marius Focşanu scapănevătămat., , ■ "Y 3. Eugen Olariu, Mihai Blaga işi Vincenţiu Pintea sînt etichetaţi f'criminali” «i trimişi în delegaţiejdupă'şmoală.% 4. Demostene Şofron este luat în viz<5r pentru modul în care Cobeşte.''H5. Caius Chiorean şi Dan Brie şînţ puşi pe lista de transferuri şi amendaţi cu o ladă de bere pentru deţinere ilegală de echipament.
6. Mulţumim domnului Mircea Harmath pentni echipament.
7. Cristi Bara primeşte o-cutie de cremă anti-invizibilă să nu se mai plîngă că nu-1 vede nimeni în faţa porţii.
După celelalte rezultate înregistrate (TVR-NCN 4-0 şi Transilvania Sport - Vitrina 1-0), clasamentul arată astfel: 1. TVR- 7 p; 2; Ştirea - 4p; 3. Adevărul- 4p. 4. NCN - 4 p;; 5. Transilvania Sport 3p; 6. Vitrina
-2p. , , . .
Mihai HOSSU
iTEflISr _
enman inaugurează noul N r . 1îcătorul cu cel inai mare progres înregistrat în 1996, Tim ■man era creditat şă producă la Wimbledon '97 performanţe pe ; tenisul britanic nu l&-a avut de 20 de ani, cînd John Lloyd era tina sa maximă şi Virginia Wade se impunea la simplu feminin.3 se trage dintr-o familie de tenismani: bunicul său a ajuns de i în turul 3 la AII England Glub, străbunica sa a fost prima care irvit “de sus” (peste umăr), iar bunica sa... ultima care a servit jos”. Anul trecut el a urcat în sferturi, trecînd de cîştigătorul de olaud Garros, Evgheni Kafelnikov, actualul favorit 3. Gum era
aţat de cîteva luni, lui Henman i-a revenit cinstea să inaugureze i teren Nr. 1, cea mai importantă realizare a primei etape de nstrucţie a arenelor londoneze, care a “înghiţit” 33,0 milioane •jena de capacitate de 11.400 de locuri a fost arhiplină, alături >acele de Kent (preşedintele lui AII England Club) fiind prezenţi ■campioni precum Rod Laver, Margaret Court, Billy Jean King, '5 Evert, John McEnroe şi Martina Navratilova, Confirmmd mţelc, Henman a debutat cu o victorie în trei seturi (7-6, 6-1, contra canadianului Daniel Nestor. O mare (şi nu prea) surpriză
Pregăteşte să producă Greg Rusedski contra unui alt jucător în •i (cîştigătorul de la Queen’s): 7-6, 7-6, 3-1 cu Philippoussiş. ■ ;:cck, Moya şi Ivanisevic (6-1, 6-3, 6-3 în 75 de minute cu J Pescariu) şi-au onorat cu victorii statutul de favoriţi. Andrei ;1 a trecut cu 6-1, 4-6, 2-6, 6-2, 6-3 de semifinalistul de la ad Garros, Filip Dewulf, şi urmează să-l,întîlneascăpe Krajicek. i Spîrlea a fost una din primele jucătoare, calificate în turul 2, iispunînd cu 6-1, 6-0 de Henrieta Nagyova. Iva Majoli a >cmnat primul ei succes pe iarba londoneză în dauna ■itinicncei Marina Diaz Oliva, alte învingătoare în ,prima zi 1 Davcnport şi Magdalena Maleeva. . . • 1•°3ia a provocat deja numeroase întreruperi şi amînări, iindu-sc cam în graficul ediţiei precedente. Cea mai ploioasă
săptămînă din istoria turneului a'fost înregistrată în 1991. • *4 din 240 de partide programate s-au încheiat doar 52, în • $ orc şi 15 minute de timp, acceptabil înregistrate pînă sîmbătă. anicâ însă s-a tras tare,- organizatorii reuşind surprizător să se ;ieze în termenul planificat. Şi cînd te gîndeşti că, pînă în s la Wimbledon nu s-a jucat duminica!
Radu C. M U N TEA N U
fotbal internaţionalF R A N C O B A R E Z I A SP U S “ BASTA” !
Libero-ul italian Franco Baresi, în vîrstă de 37 de ani, a decis să pună capăt carierei sale prodigioase. De-a lungul a 20 de sezoane el, a fost fidel culorilor unui singur club, AC Milan, club cu care a cîştigat de şase ori titlul de campion"; al Italiei în cel mai puternic campio ' "" din lume, trei Cupe ale Campionilor/Europeni şi două titluri de campion mondial a} yfubunlor.. Sub “regia” sa ca libero, AC Miltoa stabilit un
record absolut în “Serie A” la cjipâtut sezonului 93/94, cînd în dreptul rubricii “goluri p rim ite^ -’ fost trecută (doar) cifra 15 în 34 de^rlidc. !
La naţionala Italiei, Franco Baresi (k81 de ori tricoul “squadrei azzurra” şi Â'facsî parte din lotul cu care Italia a deveni campioana mondială în 1982.
în continuare,. Baresi vă rămîne legat de destinele lui AC Milan, el devenind vicepreşedinte al clubului, responsabil cu problemele echipelor de tineret. .în semn de respect şi recunoştinţă, după moda americană, clubul AC Milan a decis ca nici
un alt jucător ce va juca în tricoul “rosso-nero” să nu mai poarte numărul “6”.
B U R S AJ U C Ă T O R I L O R
□ Deşi lj un moment dat înţelegerea dintre Athletic Bilbao şi Bayern Miinchen părea compromisă, totuşi transferul lui Bixente Lizarazu ~s a finalizat în aceste zile. Lizarazu va juca,
patru sezoane la Bayem Miinchen, ă contractul său cu Athletic Bilbao se
î;rfindda''pînă în anul 2000. “Stîngaciul de buzunar1, francez în vîrstă de 27 de ani, îl va âilocui f>cj bavarezul Christian Ziege care va ev o lu a i începere din sezonul viitor la AC Milan.
□ &eglyn Angloma (31 de ani) aflat şi el sub coitept pînă în iunie 1998 cu Intemazionale Mffano a semnat un angajament pe»o durată de doi ani de zile cu echipa spaniolă de primă divizie ' UC Valencia. .
□ Fundaşul spaniol Cesar Gomez (29 de ani), care a apărat în acest sezon culorile clubului din “primera division” Tenerife, şi-a anunţat plecarea la AS Roma pe o perioadă de patru ani.
Cristian BARA
OCEANIACortină finală în cele două grupe preliminare din zona Oceania (pentru calificarea la C.M. ’98).In grupa întîi s-au disputat două întâlniri (ultimele) încheiate cu următoarele rezultate: Tahiti -
Insulele Soloraon 1-1 şi Australia - Tahiti 2-0. Grupa a fost net dominată de echipa Australiei cu patru victorii din patru partide susţinute (de fapt principala favorită a zonei). Iată clasamentul final al grupei I:
1. Australia 4 4 0 0 26-2 12 . ,■ .2 .1-lc Solpmon ' 4 1 1 2 , 7-21 4 ,3. Tahiti ' . 4 0 1 * 3 - 2-12 1 ■, '•In grupa a Il-as-a disputat o singură partidă: Fidji-Papua Noua Guinee 1-0. Iată clasamentul final
al grupei: ■/ . ; , ,1. N. Zeclandă . 4 _ 3 02. Fidji 4 . ' 2 - 03. Papua N. Guinee 4 1 0Marea surpriză a grupei a fost victoria (smgiM^e. altfel)
1 13-1 92 4-7 , 63 2-11 : 3 usita de Papua Noua Guinee în faţa Noii
Zeelande, marea favorită a grupei. Ce urmează în contauare? O dublă întîlnire'Anstralia - Noua Zeelandâ, cîştigătoarea urmînd apoi sŞMlneasgă, în partida de baraj, pe cea de a patra calificată din zona Asia. Deocamdată, pînă la pafli^a de bafeţr«cljfpa Aiiştrăliei, pregătită de Terry Yenables,
a a 4-a a avut Iqc partida Nepal -
108
. 7 1
.960
poriieşte ca mare favorită în d isp u ta i Noua *; A S I A
Âlte meciuri disputate în preliminarie din zonEĂsiă.Oman 0-6 (întîlnire disputată la T o k ic t - / .
în grupa a 5-a la Taşkent, Uzbekistan '*î;|Bdt}Be/ia 3j«)01|(îată şi clasamentul grupei:1. Uzbekistan 4 3 0 11-12. Yemen 5 2 .. 2 13. Indonezia ^ -. 6 1 4 1 11-64. Cambodgia 5 0 1 4 1-23 în grupa a 9-a, la Bagdad, Irak - Pakistan 6-1. Iată clasamentul grupei:1. K a z a h ^ 3 3 0 ' / .0, 12-1 .2. Irak - ' 3 2 • ; 0 1 •■ 13-53. Pakistan 4 0 0 4 3-22 Privind clasamentele din grupa ASIA nu e greu.de descifrat favoritele. După terminarea partidelor
din grupe unele vor avea de trecut prin furcile caudine ale partidelor de baraj.Rom eo V. CÎRTAN
^ M e m e n t o »
25 iunie■ Acum o jumătate de
secol (1947) azi a avut loc, la Cluj (în cadrul pregătirilor pentru derby-ul din etapa ce urma în Divizia A de fotbal “U” - Ciocanul Bucureşti) întîlnirea amicală dintre echipele locale “ U” şi “Dermata“ (actuala Clujana). “Pielării” au reuşit să obţină victoria în extremis, dar pe deplin meritat. Iată şi formaţiile de atunci ale celor două echipe clujene: “DERMATA”: Lipoczi (Illyes) - Bagoly, Darok - Kiss, Emghy, Kallo (Balogh) - Szâsz, Frencz, Pâpay, Toth Kâroly (Pâlffy)^ Both (Găspâr); “U” Cristea - Straja, Medrea II - Joja, dr. Luca, Răduleseu - Vigu II (Ţăranu) Medrea III, Dascâlu, Roman, Coracu. Au- marcat: Szâsz, PălfTyRespectiv Medrea III. A fost o pregătire binevenită pentru “Şepcile roşii”, care în etapa următoare au ţinut în şah la Cluj formaţia Ciocanului. Despre această întîlnire la data respectivă.
■ încă un joc al fotbaliştilor universitari din Cluj, ceva mai tîiziu, acum un sfert de veac, în ziua de 25 iunie 1972. în ultima etapă a campionatului (cîştigat de altfel de F.C. Argeş Piteşti) studenţii- clujeni au . reuşit o binemeritată victorie în faţa Rapidului: U - Rapid 1-0 (prin golul marcat de Dan Anca în min. 24). Iată forinaţiile: “U”: Ştefan - Creţu, Peks, Salamon, Cîtnpeanu - Anca, Mihâilâ (min. 60:^ Adam) - Uifăleanu, Munteanu I, Mureşan (min. 77: Ardeleanu), Licâ; RAPID: (în acel sezon a cucerit Cupa României!): Răducanu - Pop, Codrea, Muşat, Ştefan - Dinu, Grigoraş - M. Stelian, Neagu, Angelescu, Codreanu (Apostol). A arbitrat reputatul “cavaler al fluierului”, Nicolae Rainea, care a fost cotat în “Sportul” cu 5 boabe...
LÂSZLOFr.
Pledoarie peritru “U” ARDAF
Zalău, mai, 1997. Ovidiu Natea, preşedintele FRV, înm înează medaliile de argint "U"' ARDAF. M om ente pe care le dorim cît mai des repetate.
Rînd urile, dc, faţă se vor a fi o pledoarie. Pentru voleiul masculin , clujean, - pentru simbolurile “U” ARDAF, pentru tot ce a clădit inimosul om Mircea Nicorici, pentru tot ce a fost frumos şi bun în
voleiul clujean în ultimii patru ani, pentru voleiul românesc. Şi numai dacă ar fi să facem o scurtă retrospectivă a celor patru ani de la venirea profesorului
. Ncculae Pop la cîrma echipei, atunci ne-am opri la promovarea
în prim ul eşalon valoric, eîştigarea primului titlu de campioni naţionali; două consecutive “Cupe ale României”, un event tot în premieră, un turneu semifmal în Cupa Cupelor, realizări sportive specifice numai marilor echipe.
Pauza competiţională în loc să fie una de odihnă, de recreere, naşte incertitudini , şi frămîntări. Stoian, Dudaş, Mărginean, Piţigoi, Grozav şi Oprea sînt la terminarea contractelor. Ideal ar fi să rămînă. Ar fi păcat, la experienţa şi valoarea lor, să îi ia alţii. Ar fi bine să rămînă şi profesorul Neculae Pop, artizanul acestei echipe şi a frumoaselor sale succes. Sperăm ca zvonurile plecării sale să rămînă simple zvonuri şi nimic mai mult.
Incertitudini sînt şi la nivelul SC ARDAF SA. în ce măsură se va mai dori menţinerea echipei şi a antrenorului Pop.
Incertitudini sînt şi în privinţa înscrierii echipei în Cupa Cupelor, 1997-1998, neştiindu-se pe cine se poate conta şi pe ' cine nu. Neînscrierea echipei în prestigioasa competiţie europeană intercluburi va avea efecte negative nu numai asupra clubului în sine, ci şi asupra voleiului românesc în ansamblu. Şi aşa pierdem locuri importante şi calificări. Ar fi deci păcat sa mai pierdem o poziţie. Foarte greu de recuperat în timp.Ultima oră:Cupa Cupelor fără "U* ARDAF
SC ARDAF a renunţat serviciile antrenorului Neculae Pop. Doi, echipa "U" ARDAF
' nu a fost înscrisă în Cupa Cupelor. Să vedem cu ce
. urmări... . .D em ostene SO FRON
Foto: Ion PETCU
■’v l A it i î lHI
JVDEWVRBJIL ACTUALI miercuri, 25 iunie 1997 (12
Cel de-al doilea summit al Mediului avertizează comunitatea internaţională
asupra dezastrelor provocate de poluareCel de-al doilea summit mondial a l M ediului aînceput,luni,la sediul Organizaţiei
Naţiunilor Unite din New York, prin adresarea unui avertisment către comunitatea internaţională asupra faptu lu i că Pămîntul s-ar putea afla “într-un punct de cotitură ”, în cazul în care nu se vor lua m ăsuri de prevenire a distrugerii ş i poluării mediului, relatează REUTER.
La summit-ul Pămîntului organizat de ONU, care va dura o săptămînă, participă mai mult de 60 dc premieri şi preşedinţi din 173 de ţări. Acest eveniment urmează summit-ului celor şapte ţări puternic industrializate (G7), 'care a avut loc la Denver.
Ţările din Lumea a Treia doresc să obţină finanţare din partea ţărilor dezvoltate pentru a se putea dezvolta, la rindul lor, fără a afecta echilibrul natural al Pămîntului. “Tendinţa generală a întregii lumi este aceea de a face ţările bogate mai bogate şi de a sărăci ţările deja sărace”, a declarat preşedintele zim- babwean, Robert Mugabe.
în acelaşi timp, statele europene au lansat, la suinmit-ul de la Denver, un atac împotriva Statelor Unite, apreciind că naţiunea cea mai bogată din lume este, în acelaşi timp, principaluj poluant pe plan mondial. Statele Unite au fost, dc asemenea, criticate pentru reticenţa manifestată faţă- de impunerea de măsuri care sâ. ducă la scăderea temperaturilor pe Terra.
Preşedintele. Adunării Generale a ONU, Razali Ismail, reprezentant al, Malaeziei, a început sesiunea de luni prin , adresarea unui apel către liderii politici “pâitru a veni în ajutorul mediului”.,. “Că specie şi ca planetă rie aflăm la marginea prăpastiei, existenţa noastră este neconvingătoare şi perpetuează nedreptatea, Pămîntul aflîndu-se în apropierea unui punct din care nu se va mai putea întoarce”, â dcclarat Razali Ismail. .• Conferinţa asupra mediului
-este cea de-a doua, prima fiind cea de la Rio d e , Janeiro, desfăşurată în urmă cu cinci am, şi în cadrul căreia cei aproximativ 10.000 de
participanţi au luat hotărîri ambiţioase cu privire la angajamentul lor de a salva Planeta.
Participanţii la ,summit-ul Pămîntului din acest an şi-au exprimat dezamăgirea , faţă de faptul că măsurile de protejare a mediului înconjurător care au fost luate în urma conferinţei de la Rio de Janeiro nu răspund necesităţilor actuale. '
“îndatorirea noastră pentru ' viitor este de a tra^a liniile generale ale măsurilor de protecţie a mediului” a afirmat vice-preşedintele american, Al Gore, care a mai precizat faptul că preşedintele Bill Clinton se va adresa, marţi, participanţilor la-cel de-al doilea summit al Mediului.
“Creşterea continuă a efectului de seră constituie o ameninţare serioasă. Dacă nu vom lua măsurile necesare, concentraţia de gaze din atmosferă va atinge, în vremea nepoţilor noştri, nivele îngrijorătoare, care nu au mai fost înregistrate în cei peste 50 de milioane de ani de existenţă a Pămîntului”, a mai declarat Al Gore. ■
Cancelarul german, Helmut Kohl, care s-a aflat peiftru prima dată la sediul ONU, în cei 15 ani de cînd se află.Ia conducerea guvernului german, a propus înfiinţarea unei organizaţii mondiale, care sâ Tezo\v€ problemele mediului şi care să colaboreze cu Programul pentru Mediu al Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNEP). ’ ;
Premierul britanic, Tony Blăir, a lansat un atac asupra Statelor Unite şi asupra Canadei, în primul său discurs susţinut în cadrul unei reuniuni organizate de ONU. “Am criticat fostul guvern britanic pentru multe lucruri. Dar el a aplicat multe din obiectivele summit-ului de
la Rio de Janeiro”, a afirmat Tony Blair. “Unele din statele prezente aici nu se pot lăuda cu acest lucru, şi mă refer în special la ţările puternic industrializate. Mă adresez lor şi Ie spun că obiectivele noastre vor fi duse la îndeplinire cu seriozitate şi de
■ către ţările mai puţin dezvoltate, pînă cînd şi cele bogate vor respecta aceste măsuri referitoare la protecţia mediului”, a adăugat premierul britanic.
Mulţi dintre diplomaţii prezenţi la acest summit al- Pămîntului speră ca Statele Unite să vină cu propuneri de reducere a efectului de seră, care provoacă dramatice modificări ale condiţiilor meteorologice. Preşedintele- Clinton ă evitat propunerile. ţărilor europene referitoare la acest subiect în cadrul summit-ului de la Denver.
Uniunea Europeană a cerut scăderea" cu 15 la suta a nivelului gazelor emanate în atmosferă, pînă în 20J0. Statele Unite sînt responsabile de 23% din totalul de gaze emanate în atmosferă, ca unnare a arderii cărbunelui şi petrolului. Oamenii de ştiinţă sînt de părere că emisiile de gaze. reprezintă un mare pericol pentru mediu, ele provocînd schimbări
‘ majore în climatul Pămîntului în secolul viitor.
în cadrul summit-ului de la Rio de Janeiro, majoritatea ţărilor participante.au fost, în principiu, de acord să aloce 0,7% din Produsul Intern Brut pentru reducerea efectului-de seră, dar acest angajament nu s-a materializat decît prin alocarea a 0,33-0,27% din PIB în aceste state. Doar Danemarca, Olanda, Norvegia şi Suedia au reuşit să realizeze 'acest obiectiv aî reuniunii de la Rio de Janeiro, în timp ce Statele Unite se" află doar pe locul trei.
« Is tSUA:Centrul Simon Wiesenthal solicită
demararea unor investigaţii în vederea descoperirii conturilor foştilor lideri nazişti
Centrul Simon Wiesenthal, pentru drepturile evreilor, cu sediul în Statele Unite, a declarat că a trimis o listă cu 334 de nume ale unor figuri marcante ale celui de-al treilea Reich tuturor statelor acuzate de colaborări cu regimul nazist în timpul celui de-al doilea război mondial şi a solicitat băncilor elveţiene să declare toate conturile care au aparţinut oricăreia dintre aceste persoane. «
“Sume de bani imense au'fost transferate în'bănci de membrii celui de-al ; treilea Reich.Jumătate de secol mai tîrziu, nimeni nu s-a gîndit să facă investigaţii în vederea descoperirii unor asemenea conturi, care reprezintă cheia întregului mister”, a declarat- fondatorul Centrului, Rabbi Marvin Hier. Lista: personalităţilor naziste variază de la Adolf Hitler la soţiile,
amantele şi consilierii membrilor personalului nazist de elită.
Mulţi cetăţeni elveţieni au fost indignaţi de un raport , al guvernului american, prezentat în luna mai, în care Elveţia era considerată o veritabilă “gaură neagră”, care a făcut să dispară atît conturile naziştilor, cît şi pe
cele ale victimelor nazismului Cotidianul Tribune de Genevi a publicat, luni, un articol în cari Statele Unite erau numite “ut gigant şantajist, fără scrupule fără ruşine”, care doreşte si
‘ provoace căderea centrului financiar care este Elveţia.
Republica Moldova îşi restructurează împărţirea administrativ-teritorială
, Noua structură teritorial-, administrativă a Republicii, Moldova va include opt raioane (judeţe), respectiv Edineţ, Bălţi, Soroca, Ungheni, Orhei, Hînceşti, Căuşeni, Cahul, două regiuni autonome, găgăuză şi transnistreanâ, şi un municipiu, Chişinău, se prevede în proiectul legii / privind organizarea administrativ-teritorială.a ţării, elaborat de Guvernul de la.: Chişinău şi prezentat spre examinare Legislativului cu o lună şi jumătate în urmă.’ Exprimîndu-şi îngrijorarea faţă de faptul că Parlamentul nu ia în discuţie proiectul de lege prezentat, vice-primministrul, moldovean, Valeriu Bulgari, a estimat, la o conferinţă .de presă, că elaborarea acestui document ■' este condiţionată dev faptul că
actuala structură - peste 40 raioane - nu mai corespunde principiilor de decentralizare şi autonomie locală. Ideea care stă la baza reformei administrativ- teritoriale este de a organiza teritoriul ţării din punct de vedere administrativ şi de a crea unităţi administrativ-teritoriale echilibrate sub aspect teritorial şi economic, capabile să- gestioneze toate problemele locale, transmite corespondentul MEDIAFAX la Chişinău.-
Concomitent cu proiectul de lege menţionat, Guvernul a înaintat Parlamentului spre examinare proiectele legilor cu privire la administraţia publică locală, cu privire la alegerile locale şi cu privire la referendumul local.
Concluziile summit-ului G-8 de la Denver• Principale/e puncte ale com unicatu lu i dat p u b lic ită ţii ia fin a lu l reun iun ii &
. ■ Rusia - liderii mondiali promit-să continue procesul de intensificare a cooperării • cu Rusia, în cadrul reuniunilor G-8 şi să susţină aderarea acestei ţări la Organizaţia Mondială a Comerţului.- ■ Economie - G-8 se face avocatul integrării economice globale, pentru ca toate socictăţilc să se bucure de prosperitate. Ţările industrializate vor sprijini programele- economice sănătoase, accesul la educaţie şi restructurarea pieţelor muncii, astfel ca toţi oamenii să se adapteze schimbărilor slructuralc ale acesteia. G-8 subliniază importanţa dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii
■ Îmbătrînirca populaţiei - G-8 rccunoaşte dificultăţile declanşate de creştcrca speranţei de viaţă şi îmbunătăţirea sănătăţii în rindul populaţiei în vîrstă.
■ Mediu - Ţările industrializate promit să conlucreze
pentru preîntîmpinarea încălzirii, globale, dar nu au impus reduceri ale emisiilor de dioxid de carbon, pentru a preveni modificările de climă. G-8 face apel la protecţia oceanului planetar şi la o politică sănătoasă de management al pădurilor.
■ Boli infecţioase,- G-8 promite să creeze un sistem de detectare a bolilor infecţioase, precum tuberculoza, malaria sau SIDA, responsabile pentru o treime din numărul anual al deceselor din lume.
■ Siguranţa nuclcară - G-8 afirmă că fostele state comuniste trebuie să intensifice reviziile centralelor nucleare pentru sporirea securităţii acestora. Ţările industrializate fac apel la intcnsificarca eforturilor pentru combaterea traficului de
„materiale radioactive, care ar putea fi folosite în producţia dc arme nuclcarc.
■ Crima organizată - G-8
promite să depună mai multe eforturi pentru a adopta cele 40 de recomandări de la summit-ul- de anul trecut menite să combată crima organizată.
■ Traficul de droguri - Ţările industrializate vor spori acţiunile de combatere a producţiei, traficului şi consumului ilicit de droguri.
■ Terorism - Statele membre G-8 reafirmă hotărîrea de a lupta împotriva terorismului şi de a nu ccda condiţiilor teroriştilor. G-8 c e re ' intensificarea eforturilor diplomatice pentru ca toate statele să adere la convenţiile împotriva terorismului, pînă în anul 2000.
■ Reforma ONU - Ţările industrializate îndeamnă la “o revizuire profundă şi urgentă, a programelor şi fondurilor ONU” şi recşalonarca datoriilor ţărilor membre “după un calendar logic
'şi echitabil”.■ Africa - G-8 ccrc adoptarea
“de noi acţiuni concrcte” pentru susţinerea dezvoltării statelor africane şi pentru grăbirea “integrării populaţiilor sărace în viaţa economică, socială şi politică a ţărilor lor”.
■ Hong Kong - G-8 cere Chinei să-şi respecte angajamentele v privind asigurarea libertăţilor fundamentale ale populaţiei din Hong Kong, după revenirea provinciei sub administraţie
chineză.■ Orientul Mijlociu - Ţările
industrializate recunosc faptul că procesul de pace din regiune se află în criză, fiind hotărite să-l deblocheze. .
■ Clonare - G-8 face apel la cooperarea internaţională pentru
. prevenirea donării umane., ■ Următorul summit G-8 va
avea loc în perioada 15-17 mai 1998,. la Birmingham, Marea Britanie. i (
In Rusia a fost înregistrată prima
victimă a radiaţiilor nucleare după explozia
de la CemobîlUn cercetător în domeniul
armelor nucleare, Alexanta Zakharov, a decedat, vinerea trecută*devenind prima victimă a radiaţiilor nucleare din 1986, cînd a avut loc, accidentul de la CernobH, anunţat purtătorul de cu al Ministerului- Energiei Atomice din Rusia, Vitali Nosonov, citat de REUTER. > Zakharov fusese puternic iradiat la centrul.de cercetări nucleare Arzamas-16. Nosonov a declarat că Zakharov, în vîrstă dc>42 de ani, a decedat în camera sterilă a Spitalului Clinic nr. 6 din Moscova, după pe medicii s-au luptat trei zile pentru a-1 menţine în viaţă- Spitalul* a fost una din principalele clinici destinai* tratamentului victimelor de Ia Cemobîl. :
Zakharov conducea un test militar care consta dintr-o reacţie în lanţ controlată folosind mici cantităţi ie uraniu, în momentul în care® intervenit ceea ce ministerul a numit “o încălcare serioasă a regulilor”, provocînd iradiere neobişnuită, constînd într-o emisie de raze neutronice”. Zakharov a fost afectat de o mare doză ic radiaţii, calculată la peste 600 de roentgeni. Medicii a" declarat că Zakharov a fos' primul rus care a decedat dio cauza unui accident nuclear după explozia din 1986 de la Cemobîl, soldată a r mii morţi.
Varujan Vosganian cere MAE să protesteze faţă de modul de funcţionare a consulatelor
Spaniei şi Italiei de la BucureştiLiderul Alternativa României, Varujan
Vosganian, a cerut, luni, Ministerului de Externe, să trimită o notă de protest consulatelor Spaniei şi Italiei, avînd în vedere că aceste instituţii “îşi bat joc” de cetăţenii români care doresc să obţină o viză. Vosganian a apreciat că, dacă situaţia nu sc va remedia, aceste consulate ar trebui să fie închisc. El a arătat .că este de neconceput ca
funcţionarii consulatelor “să facă trafic de vize şi a cerilt suplimentarea numărului de angajai1 care rezolvă solicitările cetăţenilor români- Purtătorul de cuvînt al MAE, Gilda Lazăr, * precizat că ministerul de resort acţionează dc mai mult timp, pe canale diplomatice, penW rezolvarea acestei situaţii, în toate întîlniritt bilaterale fiind abordată această chestiune.
ţ3) miercuri, 25 iunie 1997 ACTUALITATEA c3<e Ciul
ţeşedintele Emil (’onstanlinesni considera ră excluderea Mâniei din primul val al extinderi MWO este “ţinică”
România consideră excluderea sa din primul val al extinderii NATO drept„o dQ£i£ie. ■noră mteresele'strategice ale Alianţei, a declarat, luni, preşedin'tele -fiornamei,!;ERPiit ' ' , citat de REUTER. " W
seminarul NATO de la privind luarea deciziilor
jilice şi militare, ,stantinescu a adăugat, că
ia nu este “un. jjnnator, ci un furnizor de uitate”, prin consolidarea jului sudic al Alianţei m ■ţjereaiinor potenţiale focare jinflictReşedinţele american, Bill jloa, a anunţat că SUA vor jne numai trei state pentru jea la NATO în primul val, p. fiind Polonia, Ungaria şi i Şeful statului român nu referit direct la poziţia jingtonului, declarînd, însă, evitarea ţării sale la Madrid, declanşa “o dezamăgire
i”. Excluderea României jrimul val al lărgirii Alianţei î o decizie cinică, incapabilă răspunde intereselor globale
NATO”, a spus •jtantinescu. ■ ■ • >
ciuda acestui fapt,
preşedintele român a dat asigurări că procesul de reformă va continua. 1 ■
Guvernul de la Bucureşti a intensificat eforturile diplomatice în vederea aderării României la NATO în primul val, dar acestea s-au lovit de poziţia “fermă” a SUA referitoare la susţinerea a numai trei state.. Argumentul Washingtonului a fost acela căo exindere redusă va putea fi susţinută financiar şi va fi ratificată de Congresul american, sceptic în ceea ce priveşte necesitatea lărgirii Alianţei.
în condiţiile în care deciziile NATO sînt luate; prin consens, este de aşteptat ca, la Madrid, restul statelor aliate să se ralieze la poziţia SUA.
Franţa şi Italia, cele mai fervente susţinătoare ale cauzei
inică", ce stantinescu,
Prodi, allrmînd, chiar, că aceasta'*-^erarea simultană a Poloniei, este “o mare greşeală”. Clinton Sloveniei şi României, făcînd
replicat spunînd că uşa legătura intre Marea Baltică şiAlianţei va rămîne deschisă şi vor exista “oportunităţi suplimentare” pentru ţările considerate favorite pentru următorul val al extinderii.
Constantinescu a adăugat că România a depus eforturi enorme pentrii construirea unei societăţi democratice-şi a . unei economii libere, şi-a rezolvat problemele cu vecinii şi, o eventuală aderare la NATO, ar întări poziţia geostrategică a Alianţei. Preşedintele României este de părere că interesele strategice au suferit modificări, după Războiul Rece, iar accesul direct către resursele din Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagra este deosebit de important şi ar reduce
României, şi-au exprimat dependenţa statelor aliate faţă de nemulţumirea faţă de decizia petrolul din Golf. “Această axă SUA, premierul italian, Romano nord-sud poate fi asigurată prin
Marea Neagră , a spus Constantinescu.
Dezvoltarea simulată a unei “axe NATO esţ-vest” compuse din Slovenia, Ungaria şi România “ar juca un ' rol stabilizator în Balcani” , şi ar întări flancul sudic al NATO, a adăugat preşedintele rdmân. r• “Pe termen mediu şi lung
Alianţa va trebui să răspundă unor ameninţări la adresa securităţii colective care pot surveni din multitudinea de crize din Caucaz şi Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Golful Persic şi ^Africa de Nord”, a spus Constantinescu.j în ciuda sprijinului puternic de care se bucură România din partea Franţei şi Italiei, este puţin probabil ca Statele Unite să-şi modifice poziţia.
Premierul sloven fncearcă, pînă în
Imul moment, să-l convingă pe
Clinton de importanţa Intrării Sloveniei tn NATOPremierul sloven, Janez Imovsek, a vizitat, Iminică, portavionul aerican “John F.
y”,- aflat în Marea driatică, .p en tru ' a'-i
^msmite, de, la bordul. cestuia, o telegramă sşedinteluî Bill Clinton,' tr-o ultimă încercare de ■1 convinge de importanţa irării Sloveniei la NATO a primul val, transmite UTER.Dmovsek precizează în egramă: “Fie ca această atâ'să contribuie la -itarea deplinei integrări Sloveniei în structurile ro-atlantice”. Dmovsek a sit la bordul itavionului împreună cu nistrul sloven al Apărării, t Turnsek,: şi cu ibasadorul american î n ' ivenia, Victor Jackovich. timpul vizitei, care a-
•îat trei ore, oaspeţii au ■1ut urmări o demonstraţie : decolare-apuntare a ioanelor de luptă, la ■ervale de 45 de secunde, -pe două piste simultan. U începutul acestei luni, ahingtonul a anunţat că fflul val al extinderii 'TO ar trebui să includă î trei ţări. Franţa şi Italia, "’eipalele susţinătoare ale ®âniei şi Sloveniei, au ^ ta t argumentele celor •j candidate,-declarînd admiterea acestora din •■nul val ar echilibra 4>ţa intre flancul nordic *1 sudic şi ar demonstra Apărea Alianţei pentru Etatea Balcanilor. Dmovsek şi-a reafirmat, l0cazia vizitei, intenţia de ’kpune în continuare 0rt<iri pentru aderarea deniei la NATO, în
deciziei SUA.
Societatea “Pagini Aurii” SA va edita cărţile de telefon RomTelecom şi anuarele “Pagini Galbene”
Societatea “Pagini Aurii” SA va începe, în cîteva luni, editarea cărţilor de telefon RomTelecom precum şi a anuarelor de publicitate şi informaţii economice; cunoscute în lume'sub denumirea de “Pagini Galbene”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Dan Paul Ştefânescu, director comercial al RomTelecom. -
Documentele de' constituire â SC “Pagini Aurii” SA au fost semnate, luni, la Ministerul Comunicaţiilor. ' Acţionarii societăţii sînt firmele Orec - Israel (51% din capitalul social), o subsidiară a companiei SouthEastern Bell - SUA, RomTelecom (40%) şi Media Pro (9%).' Societatea are un capital social de un milion de dolari.
Firma va realiza, în următorii patru - cinci ani, inVestiţii de circa nouă milioane dolari şi va avea peste 600 angajaţi, a precizat Ştefânescu. 1
Cărţile de telefon vor fi distribuite gratuit abonaţilor RomTelecom. Potrivit directorului comercial al RomTelecom, în primii ani de la începerea activităţii societăţii, circa 40%
Senatul a acceptat raportul comisiei de mediere la legea privind alocaţiile suplimentare
pentru copil, Senatul a adoptat, luni, fără
modificări, raportul comisiei de mediere Ia proiectul de lege privind alocaţia suplimentară pentru familiile cu copii. Proiectul prevede acordarea unei
• alocaţii suplimentare de 40.000 pînă la 100.000 de lei pentru familiile care au în întreţinere cel puţin doi copii, în vîrstă de pînă la 16 sau 18 ani, dacă aceştia urmează cursurile de zi ale unei instituţii de învăţămînt, sînt încadraţi în gradul I sau II de invaliditate ori sînt declaraţi handicapaţi. Cererile pentru obţinerea alocaţiei suplimentare se depun la primăria din localitatea unde domiciliază familia. Dreptul la această alocaţie se stabileşte de către Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială din judeţu| respcctiv sau din municipiul Bucureşti. <
din abonaţii RomTelecom vor intra în posesia cărţilor de telefon, proporţia beneficiarilor urmînd să crească la 60%. “Paginile Galbene” vor fi distribuite contra cost. Acestea vor conţine anunţuri, reclame, : informaţii despre firme; grupate pe obiecte de activitate. O parte din sumele. încasate din
comercializarea acestora va, fi utilizată pentru editarea cărţilor de telefon. Ştefânescu a precizat că, în circa şase Tuni, societatea “Pagini Aurii” va edita cărţi de telefon pentru Bucureşti, acestea urmînd să fie editate o dată la doi ani. Cataloagele “Pagini Galbene”-şi cărţile .de telefon
, pentru judeţe vor fi editate anuaL
Furtuni, ploi torenţiale, grindină, pagube imenseîn agricultură
Teleorman
Valoarea estimată a pagubelor produse în agricultură, în judeţul Teleorman, în urma furtunilor, ploilor şi căderilor de grindină, - este de 70 miliarde lei, informează Ministerul Agriculturii şi- Alimentaţiei. .
Au fost afectate localităţile Măldăieni, Botoroaga, Alexandria,’ Orbeasca, Drăgăneşti-VIaşca, Stejarul şi Roşiorii de Vede.
Culturile agricole au avut de suferit pe o suprafaţă de 25.575 ha, din care cu grîu 9.770 ha, cu oiz 3.075 ha, cu porumb 7.288 ha, cu floarea soarelui 4.832 ha, precum şi' 635 ha cu legume. Au fost distruse două adăposturi pentru animale şi avariate alte trei, pe teritoriul comunei Măldăieni.
iar legumele pe 878 ha.'Suprafaţa de teren agricol
afectată în judeţul Galaţi este de 12.378 ha. Au fost afectate localităţile Iveşti, Lieşti şi Slobozia Conachi. Culturile de grîu au avut de suferit pe 4.355 ha, cele de porumb pe 3.650 ha, de floarea soarelui pe 1.400 ha, sfecla de zahăr pe 440 ha, viţa de vie pe 531 ha iar culturile de pepeni pe 170 ha.
Olt şi Galaţi
Suprafaţa de teren agricol afectată în judeţele Olt şi Galaţi, în urma calamităţilor, ’ este de 66.689 hectare, informează , Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Suprafaţa de teren agricol . afectată în judeţul Olt este de 54.311 ha. Au fost afectate . localităţile Drăghiceni, Redea, Fărcaşele, Caracal, Deveselu, Vlădila şi Traianu. Culturile de grîu au avut de suferit pe 20.921 ha, cele de porumb pe 15.749 ha, de floarea soarelui pe 8.136 ha
4 88 de localităţi rurale
fără energie , v. electrică
Din cauza furtunilor, a vîntului în ra'fale, a ploilor cu grindină şi a descărcărilor electrice, marţi dimineaţă 488 de localităţi rurale nu erau alimentate cu energie electrică, informează un comunicat al RENEL transmis agenţiei Mediafax.
Sînt afectate 97 de linii electrice aeriene de 20 kV, cu 76 de stîlpi rupţi, şi 1,507 posturi de transformare distruse.
Principalele zone afectate sînt cele din raza Filialelor de Reţele Electrice din Slatina (119 localităţi fără energie electrică), Buzău (77 localităţi), Craiova (50 localităţi), Piatra Neamţ (56 localităţi) Bistriţa (32 localităţi) şi Focşani (21 localităţi).
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a solicitat înfiinţarea Fondului naţional de garantare a riscurilor din agricultură
•Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a solicitat înfiinţarea, prin lege, a Fondului naţional de garantare a riscurilor din agricultură, în vederea despăgubirii producătorilor agricoli ale căror activităţi au fost afectate de calamităţi naturale, , informează un comunicat al MAA transmis agenţiei MEDIAFAX. ', înfiinţarea fondului este ■ prevăzută în proiectul de lege privind protecţia producătorilor
afectaţi'5 de calamităţi naturale. Proiectul a fost finalizat şi înaintat spre avizare la Ministerul ■ Finanţelor şi Ministerul Justiţiei,
■ precizează comunicatul. •■ Pentru constituirea fondului de despăgubire se va percepe o contribuţie de 2% din profitul
.. brut realizat de agenţii economici plătitori de impozite, precum şio ; taxa de 10% asupra impozitului pe venitul agricol;
, perceput, potrivit legii, de la producători. Prin Legea
La Salonul aeronautic in ternaţional ."Le B ourget '97”
România a primit cereri de oferte concreteRomânia a primit cereri de oferte concretc din partea investitorilor
străini prezenţi la Salonul aeronautic “Le Bourget ’97" - Franţa, privind avionul IAR 99 - Şoim. , ’ - h/. : ' ,
"Afluenţa de specialişti şi eventuali clienţi” a fost determinată de echipamentele modeme şi performante pe care IAR 99 le are la bord, fiind singurul aparat din clasa sa cate beneficiază de o asemenea dotare. Faptul că IAR 99 nu a putut participa la demonstraţia aviatică a fost determinat nu de lipsa posibilităţilor financiare ale părţii române de a achita costul acestui zbor, ci de faptul că “pretenţiile au fost foarte mari şi programul demonstraţiei foarte complex, iar piloţii români nu au p\itut exersa înainte”.
bugetului va fi stabilită o alocaţie bugetară anuală. Pentru completarea fondului sînt prevăzute şi surse extfabugetare.
• Proiectul de lege precizează fenomenele naturale pentru care se ; propune acordarea de despăgubiri. Beneficiari vor fi producătorii individuali, asociaţiile şi r societăţile comerciale care au suferit daune mai mari de 35% din producţia agricolă vegetală.
Despăgubirile nu pot depăşi 50% din valoarea pagubelor suferite. /
Pentru pagubele din sectorul producţiei animale, provocate de epizootii sau inundaţii, s-au prevăzut despăgubiri care nu pot depăşi 60% din valoarea acestora.
Valoarea pagubelor se va , stabili de către corpul de experţi ai societăţilor de asigurări agreate de MAA, în baza unei convenţii încheiate între părţi.
Nu vor; beneficia de despăgubiri persoanele fizice sau juridice care, prin acţiunile sau inacţiunile lor contribuie la producerea sau majorarea daunelor. -
Autorităţile Republicii Moldova nu agreează deschiderea traticuiui
rutier la punctul de frontieră
Stînca-CosteştiPrefectul: de Botoşani,
Alexandru Simionovici, a afirmat, într-o'recentă conferinţă de presă, că autorităţile moldoveneşti nu doresc deschiderea traficului rutier la trecerea de frontieră de la Stînca-Costeşti, transmite • corespondentul Mediafax. Alexandru Simionovici a spus că, în urmă cu două săptămîni, a avut, la Ungheni, o întîlnire cu autorităţi ale Republicii Moldova, întîlnire organizată la cererea acestora,. care a avut ca scop doar o cerere pentru ca. şoferii basarabeni să hu mai plătească la plecarea din ţară o taxă suplimentară pentru benzină, şi nu “o iniţiativă" pentru o mai mare deschidere la frontierele celor două state. Prefectul de Botoşani a mai spus că atunci cînd a făcut o referire concretă la cele două treceri de frontieră de pe teritoriul judeţului Botoşani, moldovenii au invocat diferite motive, lăsînd să se înţeleagă că nu doresc o mai mare deschidere între cele două ţări.
Directorul general al GIARA a fost eliberat din funcţieColonelul inginer Costică
Lapteş, directorul general al Regiei Autonome “Grupul Industrial al Armatei” (GIARA), a fost eliberat din funcţie şi pus la dispoziţia Ministerului Apărării Naţionale, informează Biroul de presă al Armatei. Motivul acestei destituiri
l-a constituit, conform declaraţiei generalului de divizie Dan Zaharia, şefiil Departamentului înzestrare al Armatei, “incompatibilitatea cu - programul de reformă în planul' organizării producţiei de tehnică militară”. , »
Generalul Zaharia a mai precizat
că, pentru ocuparea funcţiei de director general al GIARA, ar trebui să se organizeze concurs, însă, avînd în vedere.lansarea procesului de restructurare a industriei de apărare, concursul va fi organizat direct pentru ocuparea funcţiei de director al regiei
“Arsenalul. Armatei”.. Această regie este singura tare va mai rămîne în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, urmînd ca restttl industriei de apărare să se privatizeze, după transformarea în cinci societăţi comerciale mai mici , .
îl-**-'ADEVARUL d e C B u i ECONOM/A nîiercuri, 25 iunie 1997 (14)
RECOLTA DE PĂIOASE - sub semnul întrebăriiNu s-a întîmplat măcar o
dată în ultimii ani să ne aflăm în pragul unei campanii agricole şi să putem spune că toate pregătirile necesare desfăşurării unor lucrări de amploare sînt încheiate. Accsl dăunător obicei se repetă şi în accst an cînd se apropie declanşarea campaniei dc recoltare a cerealelor păioase. Cu toate strădaniile mari tăcute există încă probleme în suspensie. Vom avea de recoltat în această vară cereale de pe 55.215 ha din care în sectorul privat 48.810 ha, în asociaţii - 5887 ha, iar în sectorul de stat 6505 ha. Pentru a duce la bun sfirşit
întregul volum de lucrări, judeţul . nostru dispune de 4420 tractoare (3100 în sectorul privat); 3539 pluguri (2332 în sectorul privat), 946 combine de recoltat păioase
. (448 în sectorul privat) şi 298 prese de balotat.
După calcule făcute pe hîrtie; cu această dotare, orzul de toamnă va putea fi recoltat în 3- 4 zile, griul şi secara în 15 zile," iar orzoaica şi ovăzul în 10-12 zile. încadrarea în aceste limite' este condiţionată însă vde condiţiile climaterice, de aprovizionarea ritmică cu carburanţi şi lubrifianţi, cu piesei de schimb, de evitarea căderii! i unor utilaje etc. \
La o primă vedere nu am avea \
motive deosebite de îngrijorare. Iată însă că primim semnale care atestă o acută criză de bani de care au urgentă nevoie, mai ales “Agromecurile”. Iar acum sînt în plină desfăşurare reparaţiile. Lipsa unor piese şi repere de bază (care au ajuns la preţuri exagerate) periclitează calitatea reparaţiilor. Pentru a pune în stare de funcţionare combinele şi celelalte utilaje, mecanizatorii recurg Ia improvizaţii, recondiţionează anumite piese şi subansamble etc. Fireşte, într-o astfel de situaţie nu ne vom putea aştepta ca toate combinele să meargă ca'ceasul. Vor fi căderi vor fi necesare reparaţii exact în toiul campaniei de
seceriş.Pînă la începutul acestei
săptămîni, din totalul de.946 de combine pentru păioase (448 particulare, 447 aparţinînd agromecurilor, iar 51 sectorului de stat) reparaţiile erau efectuate în proporţie de 50 la sută. Cum în zona noastră secerişul începe mai tîrziu, timp ar fi pentru
.efectuarea întregului volum de reparaţii, chiar dacă în cazul unor Agromecuri mai sînt mari rămîneri în urmă (Gherla, Mociu, Turda şi altele).
în această vară se întrevede o producţie mare de ceţeale păioase. Probleme deosebife vor fi cu recoltarea griului şi a orzoaicei, care ocupă suprafeţe
mari. Faptul că există mii de parcele foarte dispersate cu aceste culturi, va crea mari greutăţi pentru recoltarea; mecanizată. Se va încetini
-considerabil ritmul de lucru, va creşte consumul de carburanţi datoritădeplasărilor dese de la o parcelă la alta şi, în consecinţă,; şi costul lucrărilor. Tariful la recoltarea unui hectar de gnu sc va situa între 400.000 - 500.000 lei. Practic, micii producători care nu dispun nici măcar de un hectar cu păioase nu-şi vor putea permite să apeleze la recoltarea mecanizată.
Ion RUS
Ul i l i i
W ş m i m m §mm® f ' mm
S
4 «t H.H f*
Cheltuieli estimative la cultura de griu pentru 1 ha - anul 1997LUCRAREA LEI- arat 100.000- discuit 2 lucrări 80.000- semănat - 40.000- sămîntă 224.000 •- manopera 40.000-fertilizat 250.000 =- fertilizat 50.000 =- erbicidat 140.000--tratament 245.000- recoltat 500.000TOTAL: ,1.169.000Dobînda I: 706.000(la 784.000 pe 9 luni = 90%) .Dobînda a Il-a: 246.000(la 385.000 pe 5 luni cu 156%/an =12,83% / lună) Total cheltuieli: 2.121.000 lei/ha
i— r
Cu căruţa Intre Poplaca şi U .E.
i
După dezumflarea balonului care trebuia sâ ne transporte în NATO în primul val, nu ne pierdem speranţele şi tragem cir ochiul spre un alt obiectiv - intrarea în Uniunea Europeană. Duşul rece numit NATO ar trebui să ne deschidă ochii şi să ne îndemne la prudentă, la paşi, calculaţi cu grijă şi realism. ’ ;
Prima etapă în direcţia aderării ţărilor central şi est-europene la Uniune a fost deja epuizată prin încheierea, ratificarea şi intrarea în vigoare a Acordului de asociere dintre cele şase state est-europene, printre care ne numărăm şi, noi, şi Uniunea Europeană. Intrarea cu drepturi depline în Uniunea Europeană, dincolo de a fi uri obiectiv strategic al ţărilor candidate este condiţionată de progresele realizate pe calea reformei în aceste ţâri, dînd naştere la o serie de controverse. Acestea izvorăsc în primul rînd din diferenţele nivelurilor de dezvoltare economică ce implică serioase eforturi financiare de ambele părţi. Ţările est-europene sînt interesate de accesul liber al bunurilor şi persoanelor lor pe pieţele comunitare şi în pătrunderea capitalurilor şi a unor servicii comunitare pe pieţele lor. în schimb, ţările membre ale Uniunii Europene ar fi interesate în extinderea pieţelor lor în est şi lim itarea liberei circulaţii * a persoanelor şi produselor din est pe pieţele lor. Din punct de vedere al principiilor pieţei libere si în special al concurenţei, este evident că nivelul de eficienţă şi calitatea produselor comunitare vor permite cucerirea de către acestea a unor importante segmente din pieţele est-europene.
Două tendinţe se manifestă în direcţia priorităţilor pe lista aderării:
una ce presupune integrarea într-o singură etapă a celor şase ţări, ceala ltă constînd în integrarea selectivă în funcţie de performanţele economice înregistrate ’ în desfăşurarea reformei.
Unul dintre cele mai sensibile domenii din dosarul aderării îl constituie agricultura., Motivul unei asemenea optici este evident: anumiţi lideri comunitari privesc sectorul agricol din ţările central şi est- europene ca pe un concurent al protejatului sector agricol al Uniunii Europene. Această reacţie provine în primul rind din experienţa trecutului, cînd evoluţii pozitive sau negative în sectorul est-european au perturbat pieţele comunitare. De cealaltă parte însă, teama de invazia produselor agroalim entare , comunitare şi sufocarea pieţelor agroalimentare estice prin concurenţa de preţ şi calitate ne îndeamnă’ lă prudenţă. Rezervele manifestate în această privinţă sînt explicabile: evoluţiile recente în schimburile comerciale reciproce dem onstrează că concurenţa produselor comunitare puternic subvenţionate la producţie şi export a determinat importante dezechilibre sectoareloragroalimentare estice fragilizate de transformările de după 1989.
Reacţiile negative ale mediilor agricole comunitare sînt întărite şi de convingerea că ţările central şi est- europene vor continua să desfacă pe piaţa comunitară produse agricole primare şi produse alimentare puţin transformate, la care ele dispun cJe avantajul derivat din costul scăzut al forţei de muncă.
Teama de concurenţa estică în perspectiva integrării este justificată de cîteva argumente> ştiinţifice, geografice şi agronomice: ţările comunitare şi est-europene aparţin aceleaşi zone geografice, existînd
posibilitatea apariţiei unor întreprinderi agricole est-europene potenţial concurente în situaţia în care produsele complementare sînt diminuate: Agriculturile din est produc aceleaşi produse de bază" ca şi agricultura vest-europeană. Numai că unele produse est- europene, în ciuda unor structuri ineficiente, dispun de un avantaj (ecologic, de pildă) deloc neglijabil.
O problemă delicată privind : integrarea ţărilor central şi est- europene în UE presupune aplicarea politicii agrare • comunitare^ agriculturilor est- europene. în această direcţie, probleme deosebite ar ridica nu atît organizarea comună a pieţei cît mai ales acţiunile asupra structurilor. Ar fi necesare importante fonduri pentru a fi investite în structurile agricole est- europene. Contribuabilii din UE nu
•bagă cu uşurinţă mîna în buzunar pentru a susţine virtuali concurenţi, fără a avea garanţia unor cîştiguri consistente.
Acordul de asociere al României la Uniunea Europşană marchează un pas important în procesul de . integrare a ţării noastre în structurile europene. În principiu, acordul prevede stabilirea unei zone de comerţ liber ce urmează sâ se concretizeze prin eliminarea treptată a obstacolelor tarifare şi netarifare existente actualmente în relaţiile comerciale dintre România şi CJniunea .Europeană. Pentru realizarea unui asemenea obiectiv va fi nevoie de concesii făcute din partea noastră, iar acestea oricît de “constructiv” sînt formulate ne oferă prea puţin din ceea ce am avea nevoie.
Şurubul este plasat unde trebuie, dar cheia care îl înfileteazâ nu este în mîna noastră.
Ion RUS
UN PERICOL -utilizarea excesivă a pesticidelor
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a lansat un apel împotriva practicilor eronate, depăşite şi nocive în materie de utilizare a pesticidelor. în multe ţări în curs de dezvoltare, tehnologiile învechite în materie de utilizare a pesticidelor agravează risipa şi pericolele pentru! sănătatea publică şi a mediului. în multe ţări aparatele de pulverizare sînt prost întreţinute, iar agricultorii nu âu cunoştinţele necesare pentru folosirea unor doze corecte. în multe locuri se observă reziduuri de pesticiâe în resturile alimentare, din cauza utilizării greşite a acestora, precum şi violarea normelor de securitate de către micii fabricanţi. •
O reducere cu 10 la sută a cantităţilor de pesticide folosite nu af afecta în nici un fel producţia. Oricum, se impune un control mult mai sever al utilizării pesticidelor.
La Del se produc zilnic 5000 litri lapte
Aprovizionarea populaţiei tu produsele lactate decurge ţţ. condiţii bune în municipiul Ik Subunitatea SC “Napolact" Cluj produce zilnic 5000 li - lapte ambalat în pungi Maifa este desfăcută în magazinele^ localitate, iar 1.500 litri ajung s; la Gherla.' Avînd în vedere că sîntem îţ plin sezon de păşunat, matajj primă nu constituie o problem Subunitatea din Dej a S (\ “Napolact” SA Cluj, pe lâgj lapte, mai produce brînză de vaci, telemea de vacă şi bivoliţă, j caşcaval şi smîntînă. Numai %! caşcaval, se trimit lunar 20-25 i tone. Magazinele de specialitate! din 'municipiul Dej sînt bine aprovizionate cu produsele lactate. Păcat că unitatea nu mai dispune de un magazin proprii de prezentare, lipsa spaţiului’ spunîndu-şi cuvîntul în aceasta privinţă. ’ ' |
Iată, că la Dej 'laptele curge din belşug, iar locuitorii municipiului sînt mulţumiţi de* aprovizionarea zilnică a magazinelor cu produsei ] lactate. ""
SZ. Cs
di
întreţinerea culturilor, la Del
Dacă gospodarii satelor se descurcă cum pot, cei de la S1 “Romcons” SA Dej întîmpini multe probleme cu privire li întreţinerea culturilor p suprafeţele luate în arendă. 1 de zi prăşitul legumelor stropitul pom ilor fructifei necesită tot mai mulţi bani. C toate aceste greutăţi, muncitor sectorului horticol al cunoscuţi unităţi de prelucrare a legumei şi fructelor din municipiul âj - confluenţa Someşurilor s descurcă în condiţii bune.- Pe cele 30 hectare de livad toate stropirile de sezon s-a efectuat' în condiţii bune Producţia de prune şi mere chiar dacă nu este la nivelu anilor trecuţi, promite mult şi îţ această toamnă. Unitatea mai ai| noroc cu banii proveniţi dio desfacerea produselor, altfel efl greu s-ar asigura sumele necesare procurării combustibilului necesar întreţinerii culturilon Conducerea unităţii încearcă să| şi asigure materia primă difl împrejurimile municipiului Deji evitînd cheltuielile de transport Dacă pînă în 1989 cea mai mar® cantitate de legume şi fructe s-4 asigurat din judeţele din sudul ţării, în prezent se depun eforturi mari pentru extinderea suprafeţelor proprii. Lips® banilor îşi spune cuvîntul şi acest domeniu. |. Dacă în livezile din jurujj Dejului specialiştii întreţin pomii, fructiferi, în halele de producţ# ale SC “Romcons” SA şi ş<ţ pregătesc maşinile şi utilajele dW dotare în vederea sezonului industrializare a legumelor fructelor. Primele produse căpşunile şi cireşele - se livrea^ deja spre unitatea dejeanâ. I
SZEKELY Csab^
Ordonanţa de urgenţă privind regimul investiţiilor străine a fost depusă la Camera Deputaţilor
Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a primit de la Guvern proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/ 1997 privind regimul investiţiilor străine in România.
El a fost înregistrat la Camera Deputaţilor pe 18 iunie a.c., dată la care ordonanţa- de urgenţă a intrat în vigoare.
Acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă. El va trebui, mai întîi, să fie avizat de către Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a Camerei Deputaţilor şi de către Comisia juridică a acestui for legislativ.
15) miercuri, 25 iunie 1997 EVENIMENT ADEVARUL cfle CBbjJ
Tenebrele c rim e i organizate
TRAFICUL DE ARMAMENT ŞI MUNIŢII
Paralel cu dezvoltarea pieţei internaţionale a drogurilox, se dezvoltă şi piaţa vînzărilor ilegale de armament şi muniţii. Prin intermediul unor mari traficanţi, comercianţi, oameni de afaceri si chiar a serviciilor secrete, fabricanţii de armament din ţările industrializate vînd mişcărilor de rezistenţă şi guvernelor din ţările subdezvoltate, toate tipurile de armament şi muniţie. Prin aceste vînzări realizează venituri mai mari chiar decît din comerţul ilicit de droguri. Deşi e pace, cheltuielile militare au . ajuns anual la uriaşă cifra de 1000 miliarde de dolari. Datorită conflictelor armate din unele state din Africa, America de Sud şi Orientul Apropiat, vînzările de armament au crescut de peste şapte ori, mai ales vînzările ilegale. Embargourile şi restricţiile asupra vînzărilor şi cumpărărilor de armament de către unele state adus la o intensificare a tranzacţiilor ilegale şi a pieţelor ilicite. Alături de S.U.A., Uniunea Sovietică şi Anglia, ţări cunoscute ca mari exportatoare pe pieţele de armament, au apărut şi Franţa, Germania şi Italia, care şi-au făcut ioc cu coatele”, prin vînzări legale, dar şi pe piaţa neagră. Lor li s-au adăugat, în ultimii an i:
ia, China şi'Brazilia, precum şi unele din fostele ţări socialiste.După venirea la putere a unor guverne din
statele lumii a treia, acestea au avut parte de mişcări şi conflicte interne, iar pe motive teritoriale, rasiale, etnice ori religioase şi cu unele state vecine.’ Aceasta a făcut să crească cererea de arme şi muniţii, ele asigurîndu-se prin traficul ilegal în special. în războiul dintre Iran .şi Irak, nevoia de armament şi muniţii; s-a ridicat la 100 miliarde dolari şi a fost asigurată de 40 de state. Dar, în ultimii 20 de ani, au avut loc peste 450 de conflicte armate in afara Europei. în Europa a fost conflictul din fosta federaţie iugoslavă, în special în Bosnia. Asigurarea lor cu armament şi muniţii s-a făcut tot ilegal.
După anul 1990, în aproape toate fostele state socialiste s-au creat condiţii ce au favorizat sustragerile şi comercializările de arme. Pe primul loc.s-a Situat armata rusă care, după războiul din Afganistan şi Cecenia, precum şi cu ocazia retragerii din Germania, a vîndut la negru, mari cantităţi de armament şi muniţii. Numai din Germania, Ungaria ş i '. Moldova, armata rusă s-a întors cu un deficit de 60 milioane dolari la capitolul armament Prin aceasta, cadrele şi trupa din armata rusă şi-au rotunjit -soldele. Dorinţa de îmbogăţire constituia adevăratul motiv pentru care soldaţii ruşi nu vroiau să se retragă din Cecenia, războiul fiind un mijloc de cîştig pentru ei. O altă posibilitate de cîştig era şi aceea de a lua prizonieri sau ostateCi pentru care să pretindă răscumpărarea în bani. Mai erau şi alte metode!
. Dacă un civil trecea pe lîngă un post de control, trebuia să plătească cu bani pe soldaţii din post. Tot militarii ruşi pretindeau bani de la locuitori ori de la primării pentru nu le fi bombardate satele cu aviaţia ori cu artileria.
Mai arătăm că, în Rusia s-a acordat prin lege pentru oamenii de afaceri şi bănci, dreptul'. de a-şi constitui structuri de pază şi apărare, dotate cu armament, Dar. armele şi muniţiile au fost cumpărate de la cei ce le-au sustras din dotarea armatei. Există părerea că peste două treimi din armele deţinute ilegal în Rusia şi fostele state socialiste sînt arme sustrase de la armata rusă. >. în conflictul din fosta Iugoslavie, ani de
zile, armamentul behgeranţilor, de la simple pistoale pînă la rachete, tancuri, tunuri şi avioane sofisticate au fost asigurate ilegal. B a,, mai mult, unele state vecine, sfidînd embargoul. instituit, şi-au pus la dispoziţia traficanţilor căile ferate şi aeroporturile. Mai multe state şi bănci internaţionale au achitat la timp nota de plată cu materialele de război.
(C.l.)
Sfîntul Iile şl oşteanul român
• ~
' în 24-25 iunie tinerii recruţi, cu regulamentarele cufere de lemn, aşteptau trenul care să-i ducă în cătănie. Batalioanele de jandarmi, însă, îşi trimiteau la vatră .foştii răcani, Şezînd pe valize, în gară, seara, cu cîte o sticlă de ceva în mîini, recruţii îşi cîntau of-ul acompaniaţi de vocea mînioasă.a Sfîntului Ilie, care tuna şi fulgera (la propriu), înmuind oasele ostaşilor români (aşa, să "se deprindă cu greul încă dinainte de a ajunge la unitate).Cîte unul, mai pus pe harţă, ridica vocea. Mai cu buna, mai cu cîte o palmă - două, reb’elul era inte potolit. Poliţiştii, deprinşi să aibă mici incidente cu această ocazie, patrulau liniştiţi. Unul, mai mic şi mai prizărit, care îşi luase “ceva întăritor’’, a alunecat, îmbrăţişînd cu dor pămîntul, Un cărucior de bagaje era gata-gata să-l calce. Prezenţa de spirit a camarazilor- l-a salvat. ■ Altul, cît un munte, cerea unei domnişoare “un pupic, că de mîine îs oştean”. Părinţii recruţilor, prietenii îi acompaniau, ţinîndu-le isonul în glume şi poveşti. Păcat că fluierul
. trenului s-a făcut auzit. Timpul de bun-rămas se terminase. Ici pica o lacrimă, mascată'discret de ploaia torenţială.ce cădea in neştire... colo - o batistă fluturată... Qte o părere de cîntec de cătănie se făcea auzită din cîte un vagon. Mame îngrijorate, dădeau ultimele indicaţii puiului ce urma să-şi ia zborul din cuib... Un răcan înjura şi suduia cil sete, punctîndu-şi / indecentele
'paragrafe cu, cîte o flegmă înciudată, lansată în cîte o baltă în care ploaia făcea clăbuci. Şi trenul, încet,. întunecat se pune în mişcare. “Pleacă, pleacă,' de- ar veni odată/ Pleacă substantiyele-n armată” (vorba
-poetului).' D.C.
\ *
"MISS2000"
Multe fete frumoase ne-au vizitat, în aceste zile, redacţia. Cea care şi-a luat prima premiul (CD şi casetă audio) şi ne-a felicitat se numeşte Anca Iluţiu. Am stat; ne-am gîndit şi pînă la urmă am tras concluzia: este cea mai frumoasă fată care(e drept, cu greu) s-a lăsat fo to g ra fia tă . Cum nu sîntem
. egoişti de felul nostru, iat-o în in s ta n ta n e u l realizat de Eugen Olariu!
Noi îi. dorim succes, baftă şiy cît mai multe premii ,. la “Adevărul de Cluj”! -
.. ❖
Perpetu înd trad iţia .
Armenii s-an întflnit la Gherla. In oraşul Gherla a avut loc - tradiţionala întîlnire anuală a armenilor din toată ţara, prilejuită .de sărbătoarea religioasă “Sf. Grigore”. Cu această ocazie urbea a fost \ vizitată de un mare număr de oaspeţi, mulţi sosiţi de peste 7 ' hotare. Catedrala Armenească din centrul oraşului a devenit neîncăpătoare, la slujbă religioasă oficiată în prezenţa unor înalte feţe bisericeşti armeano-catolice patticipînd sute de credincioşi. , .
La clubul fundaţiei “Toka” de pe strada Mihai Viteazul s-au vernisat două expoziţii de pictură ale unor artişti plastici. Tot cu acest prilej oaspeţii sosiţi de pe meleagurile ţării
au asistat la un Concert de orgă şi la un recital de-poezie al actorilor clujeni de origine armeană. De asemenea, au fost lansate două noi volume ale scriitorilor clujeni Laszlofi Aladar şi Laszlofi Csaba, armeni şi ei. în cadrul festivităţilor organizate de sărbătoarea “Sf. Grigore” a evoluat şi Formaţia camerală “Cengri”, condusă de Mircea Rohj animatorul muzicii sacre din localitate.
Manifestările cultural- religioase organizate cu ocazia întâlnirii anuale a armenilor din toată ţara s-au încheiat cu un program video intitulat “Armenii din lumea- întreagă”. ,
Cînd plouă şi canalelesînt înfundate, "picior de persoană", cum spunea cineva, nu poate să se apropie de carosabil. Rişti, altfel, să-ţi faci duşul înainte de a ajunge acasa. Iar apa de pe drumurile noastre numai curată nu se poate numi!
~ Foto Ion PETCU
Saturn ’97 - la rampăr ff' m m
\ *
m m m, .-Ml
& - . . .
Interesul cititorilor noştri pentru noi tipuri de maşini americane ne bucură. Aşa cum ne scria un corespondent, "fetele frumoase şi maşinile de lux nu trebu ie ... avute, ci admirateşi idolatrizate". Iar pentru asta, pe lîngă plăcerea ochiului e nevoie de informaţie. Saturn SC-1 este prima dintr-o serie care va umple piaţa americană pînă la finele secolului.
O statistică a firmei arata ca maşinile Saturn sînt cum părate, cu precădere, de americanii cu vîrsta între 40 şi 50 de ani, cu un venit mediu anu a l de 5 0 .0 0 0 d o la r i U S A . S ta tis tica consemnează aceleaşi cifre şi la Honda civic, Nissan Sentra şi Toyota Coroila.
î .'î
* ' i i i . ' '■ ' ■ '■ l l ţ : , s.
-— •
. V -am descris cu altă ocazie caracteristicile tehnice ale maşinilor Saturn şi, mai ales, ale celor "sistem vagon". A r mai fi de adăugat că exteriorul şi interiorul caroseriei a fost total reproiectat, adătigîndu-se, la modelele standard, noi si noi facilităti.
Rubrică realizată de Radu V ID A
A D E V Â S tU Ld e C lu j n zfar
* ANUL IX NR.2006 taSN 1E2MS03
MttRGWI** 25 RJNS£.1997S
19 PACtM 600 LSil: ■
ULTIMA ORĂ miercuri, 25 iunie 1997 SE]
CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA
1 între Cluj-Napoca ş i Columbia, capitala statului american Carolina de Sud, j se interpun aproximativ 11.000 de kilometri
\ Au reuşit primari! Gh. Fanar şi Robert Cofele să “coMspriîwe” această distanţa?
! urmare din pagina 1cîte ceva pentru integrarea
I României în NATO. “îmi pare I rău că nu am putut să pun j pariu cu Alfred Moses-în I legătură cu intrarea
României în NATO. Am fost ' provocat numai , de I ambasadorul Franţei, care, j din păcate, a pierdut acest pariu” - spune Funar. Ca
pedeapsă, arată mai departe primarul clujean,ambasadorul francez va trebui să pregătească el însuşi o masă pe bază de piersici. ., Revenind la discreţia'sa obişnuită, Coble nu a reacţionat la sugestie. Totuşi, se pare, urr cuvînt biin despre România va fi rostit
în Congresul american de către senatorul Joe Wilson.
Programul vizitei la Cluj- Napoca a prevăzut întâlniri cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale, directori de bănci, oameni de afaceri, dar şi o întrevedere cu IPS Bartolomeu Anania,
Arhiepiscopul Vadului Feleacului şi Clujului.
Un moment aparte La constituit vizita la Institutuj Inimii "Nicolae Stăncioiu" înfiinţat p rin contribuţii municipalităţii din Columbia
în finalul vizitei la Cluj. Napoca a avut loc 0 conferinţă de presă, de la csre vom reveni cu amănunte.
Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 25 iunie, a.c. în jurul orei 15.
Neurochirurgia românească înregistrează o stagnare de aproape jumătate de secol
Neurochirurgia românească a rămas, cu unele mici excepţii, la nivelul anilor '50, handicap ce poate fi anulat numai prin investiţii serioase, a declarat, luni, agenţiei Mediafax, dr. Alexandru Constantinovici, directorul Spitalului de Urgenţă “Dr. Bagdasar”.
El a mai precizat că în unele secţii neurochirurgicale au fost aduse aparate performante, ca de exemplu, computer tomograf, angiograf sau un RMN. Aceste dolari sînt total insuficiente, cele mai multe dintre tomografe fiind inutilizabile. “Nu există medicină modernă fără monitorizarea bolnavului, respectiv înregistrarea continuă a funcţiilor vitale şi fără aparate de respiraţie artificială (ventilator) pentru fiecare pacient aflat la reanimare”, a
spus dr. Constantinovici. ‘, în spitalul Bagdasar, unde sînt aduse cele mai grave cazuri din întreaga ţară, există un singur ventilator pentru 40 de bolnavi. In aceste condiţii medicul este pus în situaţia să aleagă bolnavul care trebuie conectat, prioritar la- respirator, âu susţinut medicii clinicii. în plus, peste jumătate din aparatura de anestezie are o vechime, ce depăşeşte două. decenii, au mai adăugat ei.
Dr. Constantinovici spune că rămînerea în urmă a medicinei româneşti este resimţită şi la nivelul 1 . utilizării m e d i c a m e n t e l o r . “Cefalosporinale - antibioticele Cele mai performante - nu pot fi prescrise bolnavilor din cauza preţurilor extrem de ridicate, a adăugat directorul Spitalului Bagdasar.
Ziarul nostru foloseşte serviciile informative ale agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax
Incendiala
LibertateaIeri, în jurul orei 17,30,
în incinta societăţii Libertatea S.A. (cunoscuta fabrică de pe strada Gării nr. 21, profilată pe produse de mobilă) s-a produs o explozie urmată de un incendiu de proporţii. Explozia s-a resimţit pe o rază de 1 kilometru, iar flacăra uriaşă se putea vedea din centru. Din primele informaţii luate de la faţa locului, iar apoi confirmate de pompieri, se pare că incendiul s-a dedlanşat în hala de depozitare a rumeguşului. Cauzele nu se cunoşteau la acea oră. în cinci minute de la declanşarea exploziei, forţele- de intervenţie (ambulanţierii şi pompierii) au fost prezente. în jurul orei 6,15 incendiul a fost localizat şi stins. Din fericire, sinistrul nu avut victime.
Din cauza materiilor prime folosite în această unitate, pericolul de explozie (mai ales în timpul verii) este posibil. Mai multe informaţii despre cauzele şi pagubele incendiului, în numărul nostru de mîine.
(G.M.)
s.c. BRIETA INDUSTRIAL s .r.l 'REPREZENTANŢA COLORIFICIO ARCO ITALIA
VĂ OFERĂ. VO PSELE D E ZUGRĂVIT ITALIENE PENTRU INTERIOR ŞI EXTERIO R CHITURI . FIXATIV ACRILIC HIDROIZOLANT PENTRU PEREŢI.
IM PREG NAN T. LAC PENTRU LEM N.PROD USE ANTICOROZIVE,V O PSELE LEMN ŞI METAL CU REZISTENŢĂ DEOSEBITĂ LA INTEMPERII,
’ SPRAYURI AUTO , ÎMBRĂCĂMINTE PLASTICĂ PENTRU ACOPERIŞURI , PAVIMENTE, •VOPSEA LAVABILĂ QUARZO FINO ZETA 14L-5L •VOPSEA LAVABILĂ SUMMER 14L •VOPSEA LAVÂBILĂ COLORADO 14L •VOPSEA LAVABILĂ AURORA 14L•VOPSEA ŞEMILAVABILĂ ANTIMUCEGAI WINNER 14L-5L •VOPSEA ANTIMUCEGAI SPRING 14L-J5L •VOPSEA ANTIMUCEGAI BLANC 14L * .•CHIT ARCOSTUK 25KG-1KG . .
Preţurile de m al su s n u conţin T.V.A.
Pentru comenzi ce depăşesc valoarea de 1,5 milioane lei, asigurăm transport gratuit, local.
198570-75818 LEI 148027 LEI 205793 LEI 256338 LEI
119144-50545 LEI 86649-38436 LEI
238288 LEI. 133584-7077 LEI
SEDIU: str,Meseriilor nr.12 Tel:4.m62 Tel/Fax: 437601 ,
DKl’OZn :str.Meseriilor nr.23 Tel: 437434
ORAR:liini-vineri:7-15.3Q, sâml>ătă:7-12.30
Majoritatea revistelor culturale şi 58 de edituri vor primi subvenţii de la stat
Revistele “Contemporanul”, “Literatorul”, “România literară” şi “A Het” vor primi cele mai mari subvenţii de la Ministerul Culturii.'
Ana Andreescu, directorul Direcţiei “Cultura Scrisă” din Ministerul Culturii a declarat că, în baza Hotăririide Guvern 230/ 30 mai, toate revistele culturale care erau editate de minister au libertatea să-şi obţină personalitate juridică. “Rămîn ale Ministerului Culturii numai revistele metodologice «Revista muzeelor», «Revista Monumentelor Istorice»,. «Biblioteca» şi «Buletinul CNS», care funcţionează pe- lingă instituţii aflate în subordinea ministerului”, a arătat Ana Andreescu. Ea a mai precizat că aceste reviste vor beneficia de subvenţii sub formă de comandă de stat. în anul 1997, Comisia Naţională pentru Cultură Scrisă a repartizat un fond de două
miliarde, aferent publicaţiilor culturale, în procente de pînă la 50% din totalul sumelor necesare. Comisia a analizat, sub aspectul valorii şi al cheltuielilor, fiecare publicaţie culturală şi a acordat acest procent la 46 de reviste culturale.
în ceea ce priveşte subvenţionarea editurilor, directorul Direcţiei Cultură Scrisă a spus că, 98 de edituri au prezentat cereri de subvenţie prin comandă de stat pentru 2.146 proiecte editoriale.” Comisia a reţinut ca subvenţionabile 246 titluri de la 58 de edituri. Subvenţionarea' acestor proiecte âr necesita nouă ■ miliarde de lei. Suma afectată Ministerului Culturii, de la bugetul de stat, este însă de 4.296.000.000 lei. “în aceste condiţii, ministerul a decis să lase lista titlurilor . subvenţionabile neschimbată pentru fiecare editură, iar banii,
alocaţi să fie folosiţi de editur pentru acele titluri care se afli într-un stadiu avansat de prelu- crâre”, a arătat Ana Andreescu Pentru un- mai bun control a acestei operaţiuni, între editur şi Ministerul Culturii se vd încheia cîte un contract individual pentru fiecare titlu. f
Printre editurile care vor primi subvenţii, în diverse procente, d | la Ministerul Culturii, în acea an, se află “Cartea Românească’! “Minerva”, “Grai şi suflet j “Eminescu” , “Libra j “M eridiane”, “Criterion’l “Universul” , “Universalial “Junimea”, “Enciclopedică” da şi “Machiavelli”, “VictJ Frunză”, “Unitext”, “Echinox “Humanitas”. “Prisubvenţionarea acestor titlu editoriale - a încheiat Ai Andreescu - minister: urmăreşte scăderea preţului dr şi . creşterea accesibilităţii ejpţ/ai
iţă ai t i l iCroaţia cere Ungariei returaarea sumei de un milion de
dolari, reprezentînd diferenţa unui contract de livrare de armament neonorat complet
Croaţia revendică de la guvernul ungar, după şase ani de la încheierea unui contract, un milion de dolari, reprezentînd valoarea unui transport de arme, plătit la data respectivă de partea croată, dar care nu a ajuns la destinaţie nici pînă în
"momentul de faţă.în octombrie 1990, Croaţia
a comandat din partea Ungariei pistoale mitralieră de tip Kalaşnikov, în valoare de peste 5 milioane dolari, transmite corespondentul Mediafax la Budapesta. Întrucît la acea dată, chestiunea era delicată - Croaţia era încă parte a Iugoslaviei - tranzacţia s-a încheiat între două firme, Technika pentru partea ungară, respectiv Freebum, înregistrată în Elveţia.
Geza Jeszensky, la acea dată ministrul de Externe ăl Ungariei, a declarat ziarului Vilaggazdasag: “Pentru ţară
era o afacere avantajoasă din punct de vedere: economic, întrucît Ungaria s-a putut debarasa astfel de surplusul de pistoale mitralieră. Cîştigul politic era şi mai important, întrucît prin aceast contract se puteau dezamorsa definitiv tensiunile croato-ungare, ce .durau din secolul 19. Iar tranzacţia a avut într-adevăr şi un astfel de rezultat”. Pe de altă parte, transporturile de ~ Kalaşnikov au intrat în dotarea poliţiei croate, decf nu se poate afirma că tranzacţia servea* înarmarea Croaţiei.
Firma ungară a livrat Croaţiei trei transporturi,, de Kâlaşnikovuri, însă între timp, afacerea secretă a ieşit la lumină, provocînd scandal în Ungaria. Din această cauză, ultimul transport, în valoare de 985 de mii de dolari, nu s-a mai livrat, însă nici banii nu'au fost retumaţi părţii croate. Mai mult, firma ungară
Technika a fost desfiinţată.Cazul a ieşit din nou la
suprafaţă anul trecut, cînd- guvernul ungar a primit o scrisoare semnată de Zeljko Tomljenovic, adjunctul
'ministrului croat de Interne.. în scrisoare, Tomljenovic -
membru al delegaţiei care a încheiat tranzacţia cu partea ungară - cere retumarea sumei de 1 milion de dolari către
~ Croaţia. Pe document, însă,. nu figurează nici data, nici un număr de înregistrare. Potrivit ziarului Vilaggazdasag, guvernul ungar a analizat chestiunea şi a decis că, deocamdată, nu va plăti. Motivele sînt pe de o parte, veridicitatea nesigură a scrisorii lui Tomljenovic, iar pe de alta, faptul că afacerea a fost încheiată între douâ firme, dintre care cea ungară a fost desfiinţată, iar, oficial, stalul ungar nu are nici o legătură cu acest caz.
Autorizata prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătoria Cluj-Napoca, înm atricu lată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal 2 0 4 4 6 9
IIJE CĂLI AN (rcdactor şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);
MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). _________ Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28
Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ T el/fax: 19.74.18
v REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic,.Social,
Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.981 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: lei/fax: 21.60.75
G aram ond— Tipografic s.r.L —
T IP A R U L E X E C U T A T LA3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105
tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54
