rt ,rtF

O ai olignuitd

. - $i un', doi, trei, patru. $i un', doi, trei, patru.

Anna, atentie la pozilia mdinilor. Francine, umerii'

$i trei, patru.. .

Zoe uraste plieurile. k-a urdt dintotdeauna, de

cdnd era o fetiF de numai qapte ani. Nu le-a inteles.niciodata rostul. $i apoi, cAnd face plieurile, picioa-

rele ei tind si alunece cafie interior si, buf, cade, desi

nu ar trebui.

- Zoe, f:age genunchii ftrapoi. line picioarele

drepte. Drepte, ai inteles?

Exact a$a, intinse gnur, atit de drepte, incat ajung

sa semene cu ni$te pestisori plati striviti pe podeaua

din lemn. Zoe isi si imagineazd un lung $ir de ase-

menea pe$ti$ori, mai degrabi mo4i decdt vii, a$eza(i

pe trei 6nduri, la o distanp stabilita dinainte, toticu ochii impaienjeniti. De ei, madame Olenska ar

fi multumitr, nu-i a$a? Ceva mai bine lntins de atAt

nu existi.Lui Zoe ii vine sf, rddA, dar reuqeste si i$i masche-

ze chicotitul prin tuse. Madame Olenska o fulgertr

oricum ct privirea. Nu ai voie sa tuse$ri, sa ,r,-_stranuti, sa te scarpini sau sa rdzi. ,.',,ScuzaF, sa respiram se poate?.. Sunr ffzile in care raspunsul este mereu Xacelagi: ,J.{u!"

beatricc )fat ini

Zoe ofleazd, dar foarte incet, respirdnd ca gi c6ndar mAnca-o nasul. in tot acest timp continui exer_ciliul: sus, jos, sus, jos - ca un mic lift ce raspundela comenzile muzicii 9i ale vocii lni midarneOlenska. DupA un timp nu se mai gandegte la asta.Igi da seama de acest lucru $i atunci igi spune, ca defiecare data, ca, in fond, e bine aga. Daci trupulsau face ceea ce trebuie sa faca $i e bun qi ascul_tator (aproape intotdeauna), cum de mintea ei e atarde rebeli?

Poate ca asta tine de personalitate. profitand deo scurtA rasucire, Zoe privegte pentru o clipl falainexpresiva $i perfecta, ca de papu$A, a Lailei. Defapt, este Laild, cu accent pe ,,a,,, pentru cd made_moiselle e frantuzoaicA. Ea nu se rizvrdtegte nicio_data. Nu tu$e$te, nu se scarpina, nu pAlavrAge$te,iar tot ceea ce face e perfect, ,,atdt de perfect ,, incdtnu face nici un efort $i nu simte nimic: e de ajunssa o privegti.

Oricum, Zoe nu s-a gAndit niciodatd cA i-arplacea sa fie in locul ei, chiar daci., Lalla e cea maibuna dinhe toate 9i e preferata lui m adame Olenska.Pare, intr-adevar, o papu$a cu cheip, pe care ointorci gi se migca mereu la fel, cu aceleagi gesturi

I pasi )e )ans 3

gdndite de alfii. Lui Zoe ii place sa fie o fetita adeva-

tata, care gre$e$te, intri in bucluc qi provoaci in-curcaturi, chiar dacf, nu e perfecta. La academie, inschimb, ,perfecliune" este un cuvant gravat cu lite-re de aur stralucitoare deasupra tuturor u$ilor, un

cuv6.nt care sclipegte si care iti pretinde si fii sclipi-tor gi tu.

Poc, poc, poc! Cu trei batai de palme, madame

Olenska rupe vraja.

' - Lectia s-a incheiat, puteti pleca, au revoir,

spune ea, ca in fiecare zi.

Iar ele raspund la unison:

- Au revoir, madame!Lui Zoe nu ii iese atat de bine dulcele ,,r" fran-

tuzesc, chiar daca a incercat de mii de ori, in fata

oglinzii, sa il spuna corect. Normal ci Lailei acele

cuvinte ii aluneci de pe buze dulci ca mierea, o

miere frantuzeasca, ruel Nu-i nimic, ribdare. Odata

iesite pe poarta, fetele fi pot intoarce spatele, iar Zoe

se poate sftamba la ea pe ascuns... Nimeni nu o sa

pirasci, Leila Ie este antipatica tuturor.

Zoe simte cum cineva o ia de brat. E Leda.

- inci te mai enerveazi? ii qoptegte, mergdnd lapas cu ea.

Lti Zoe ii este greu si igi potriveascd mersul

dupa al Ledei, care este inalE, a crescut dinh-odatagi pare deja o adolescenta, in weme ce ea incA mai

are constitutia $i dimensiunile unei copile. E ciudat,

atilia ani. au avut aceea$i inallime, dar acum Leda a

D*ttrice tVa ti

crescut ca din apa, de parca fupul ei s-ar $abi. Zoeinsa, nu are nici o graba, e mereu aceea$i, iar intreele doua nu s-a schimbat nimic.

- Nu, nu Laila mi ener,/eaz4, recunoaqte Zoe,parca fo4aE. Ma enerveaza faptul ca ma las ener-vata. E o prcstie. Laila e ea insa$i - nu se poateabtine, dar nu e vina ei.

- Ba mai mult, poate chiar ii pare rau ca e a$a

cum e. De fapt, ce gtim noi? admite gi Leda, in[e-legatoare.

Draga de Leda, are un suflet at6t de mare! E putrin

spus ca e o fiinta buna - foarte amabila, atenE fatade ceilalli gi fala de sentimentele lor. De aceea fineZoe atAt de mult la ea.

Gata cu vorba, ci nu mai e timp. Pana in acest

moment, toti au fost foarte tacufi, foarte linigtili: nuse alearga pe holurile academiei. Dar acum, dupa ce

si baietii $i fetele au ajuns la vestiarele lor, aflate faFin f4a, parca sunt loviti de o frenezie care ii trans-forma dintr-odata: se imping, se inghesuie, alearga

catre bancile unde se afla, mai mult sau mai pulinordonate, hainele, indesate in niqte genti mari oubuzunare, agAFte in cuier. Acum nu mai conteaz'$

daca un pantof va fi inclllat strAmb sau daciguleragul va ramAne acoperit de pulover: ,,perfec-tiune" este un cuvant gravat peste tot doar in interi-orul academiei. in afara ei, in lumea obignuita,nimeni nu mai acorda atentrie acestor lucruri. $i apoi,e wemea ca fiecare sa se intoarca acase.

la Pati )ans 71

Zoe nu e inca obi$nuita cu mdndria care o sufocd

Dt€cum o e$affa legara prea sffans in jurul gatului'

;;;- p. .." o!i-r" in fiecare dimineala cdnd

trece pe sub porticul lateral al Academiei de Dans -,""uf" *u, cea mai importanta din ora!' din tinut $i

*ui. .tti* ai" ta.ra -, $i cdnd inua pe usa artistilor'

i.si urtu r. indmPla deja de cinci ani' Dar poate ca

nu ne oUisnuim niciodatd cu anumite lucrud'"-

;Ji-g-ur ci plecarea de acolo nu are acela$i

tfect. CInd iese' aleargl cltre viala de zi cu zi' ciffe

;;;"* familie, joa-a' Traseul invers' cel de la

Lsire, ri di fiori. Acum' in schimb' pe masura ce

;; ti ;" hdreapth singura catre statrie' unde va

i-tepl .a-i uit a autobuzul' are o alta senzatie' la fel

t.'uno."",a tl O" clara: traie$te un sentiment flrav

si a,rt"" a" uqurare' Va ajunge acasi (tot sin^gura:

"r," " tl"atl" recenti 9i inca o emotioneazi faptul

ca e lasata sa mearga singura pe strada' ca un om

*ar"), tu .*u fa uSa o singura dati' iar mama-ii va

deschide $i o va irnhaF$a' Ce frumos e sa $fir

ainalnt" ca se va int6mpla aga! Apoi va lua o gus-

*t O"t" va mdnca li puult tort' niste biscuiti

ia*U "

casd 9i se va uita pufin la televizor' Mama

se va aseza ldngtr ea, a$a cum face de fiecare datl

cind are timp, iar timp i$i face aProape mereu' sl se

vor uita amdndoua, fara prea multa atentie' la dese-

nele animate cu vrljitoare $i zAne' care sunt cam

toate la fel. Zoe i$i va abandona gindurile' urml-

JJ oirouta virtejul de culori' prafuri magice'

beatrice tr[asitu

iponez de neinteles pe care Marta iIgie pe dinafara qi il cinta silabi-rird niste sunete absurde cu o foarte

rtr€ exactitate.

- O, ia te uita, gradinita in efec-

dt complet!Zoe simte deasupra ei o umbrf, care abia ii atinge

otrazul cu un sarut abia schilat. Si fie, oare, sincer

lel sarut? Nu qtie.

. Cdndva, ea gi Sara erau, intr-adevar, prietene

hme. De fapt, diferenla dintre ele este de doar treini; au fost dintotdeauna foarte apropiate, au tunpa4it

reea$i iamera, s-au jucat impreuni. Iar Sara omachia si o costuma, ca gi cAnd ar fi fost papu$a eirie, gi o arita cu mAndrie prietenelor sale, care erau

cam invidioase pentru ca, bietele de ele, nu aveau

d€cat frati. Apoi, lucrurile s-au schimbat: Zoe a tntrat

la Academia de Dans, s-a nascut Marta. S-au mutat

intr-o casa nouA, au inceput sA aibi fiecare camera

sa, sa faiasca vieti diferite, cu Eeburi diferite. Sara

e deja mare, acum se machiaza de-adevaratelea,

chiar daci pe ascuns, $i m fi vai 9i amar de cea care

ar pad-o. De altfel, lui Zoe nici nu fi trece prin minte

sa o faca, Marta este cea care vorbe$te prea mult.inte zoe si Sara insa, relatia a devenit mai rezer-

vata, ca $i cdnd ar fi doui colege de banciL asezate

impreuna din greqeala de o profesoara neatenta,

fara sa aiba ceva in comun, fara dorinta de a des-

coperi daci au ceva in comun. N-a mai rimas nimicdin ce le lega.

descantece - pentru cA, de fapt, nu existi un fr alpove$tii pe care sA utmaregti, ci doar o inSiruirede imagini - $i, u$or, u$or, aproape fara sA i$i deasearna, va aluneca ajungAnd sa se sprijine cu torulde umarul mamei sale, ca un leneg din ladurea tro_picalA, moleqit de somn qi domic de iandrele. $itocmai in acel moment.. .

- Mami, de ce o iubeqti doat pe Zoe?De cateva luni, aceasta este propozilia preferata

a Martei, iar Zoe nu $tie niciodag daca sa rAda sausA se supere. Desigur, Marta e mica, Zoe trebuie sio inteleaga, dar au trecut deja gase ani de cdnd totfebuie si o inteleaga qi s-a obignuit deja, degi nu iieste intotdeauna uqor, Replica este utmata de un saltpe canapea qi, astfel, in imbr{igarea caldi care olega pe Zoe de mama sa, se insinueazA o prezentamic4 dar insistenta Marta igi face loc infe ele ca unvierme incipatinat, zvAxcolindu_se pana reu$e$te sale despagi. Oare chiar o fi geloasd? O fi doar unjocsau un mic ritual, aqa cum e cel care o leaga pe ioede mama sa?

- $di ca vi iubesc la fel de mult pe toatespune mama, cu aerul uneirepeta un refren fara si secuvinte. $tii asta, nu-i a$a?

persoane caremai g6ndeasci

trei,doarqi la

- Da, dar vreau sa ma uit la desene cu voi.Astfel, duetul devine un tdo, cuprins incet_incet

de molegeala de mai inainte, leginat de un generic

1'/ h*irir )[arn,i

- Hai, vino si tu aici, ii spune mama Sarei, care

se arunca - buf! - pe canapea, lisdnd-o pe Marta sa

alunece din culcusul sau 9i s4 se sprijine de ea.

Pentru un moment, stau impreuna, Apoi, dupa gene-

ricul final al desenelor animate, Marta se di jos:

- Acum trebuie si plec la joaci.Dintr-odaE, vraja s-a risipit. Sara se ridicd la

rdndul ei qi pleaca fara sa spuna nimic. Mama maista pulin, apoi o va urma gi ea. PAna una-alta, este

inci aici, ldngA Zoe, doar pentru ea.

intotdeauna, Zoe este cea c.ue di o mdni deajutor la pregatirea mesei pentru cina. Unul dintreavantajele academiei este faptul ca, odata intorsacasa, nu ai teme de facut, cel puJin nu in timpulsaptamanii. Pentru ziua de luni ai de invatat, darsdmbata 9i duminica este tata acasa 9i atunci se

ocupa el de tot ce inseamni bucatarie: cumparaturi,gitit, agezatul mesei. Nimeni in lumea asta nu facepasta al fomo mai bine decit el.

Dat fiind ca e joi seara, Zoe este cea care alegeculoarea gerveteleloq astfel incat sa se asorteze cufatra de masa, $i tot ea se ocupi de ce mai e de ficut.in acest timp, vorbeqte cu mama, bucurdndu-se dinnou de timpul peftecut impreunA,

- Ce mai face Leda? o intreaba mama, pundn-du-qi un pahar de vin alb qi agez6ndu-se relaxatA pe

un scaun. A trecut ceva vreme de cdnd nu ai maiinvitat-o pe la noi.

7i

- Eu o tot invit, rispunde Zoe, dar ea rcfluza'

Cred ca nu ii mai place sa fie studiata.

- Aha! O infeleg. Dar stai lini$tita. Daci vine, nu

o sa ma apuc sa o privesc insistent ca qi cand ar fiur animal ciudat. Sigur ci e caraghios. ' '

- Ce?

- Ca o cheama tocmai Leda' Numele ei igi are

xiginea intr-un mit grecesc' nu $tiai? Leda era o fata

:oarte frumoasa de care s-a indragostit Zeus' care,

!,* u o cuceri, s-a transfomat intr-o lebada' ' '

- Balerinele sunt toate lebede, intr-o oarecare

:nasurd, iu-i aqa? sPune Zoe.

isi aduce bine aminte de momentul in care, mica

iind, la numai cinci ani, a mers pentru pdma data

:u familia la balet. Spectacolul pe care l-au vdzut nu

:ra Lacul lebedelor, ci Giselle, dar i s-a parut ca

roate balerinele, cu fustitele lor albe si lungi 5i cu

bratele moi qi flexibile, erau ni$te lebede care plu-

eau pe un lac.

- O, sigur ca da" bproba mama. E un nume foarte

potrivit. Dar poate ca ea acum se simte ca o ratu$-

.-a urata.

- Mai bine ca ea decAt ca Anna, oricum' Cel pulin

Lrda mai are inca pielea fura si neteda" normala' in

orice caz. Anna, biata de ea, e plina de ba$icute $i nu

a mai mAncat o ciocolata de luni de zile'

- imi pare fiIu penffu ea, intewine mama' Cand

erali mici, n-aveati probleme de-astea'