Memorator literatura romana clasa 5-8 si evaluarea ... literatura romana... · * uneori, ajutE la...

7
Alina Ene Memorator Literatura romdni pentru clasele 5-8 gi Evaluarea Nationali N NICULESCU

Transcript of Memorator literatura romana clasa 5-8 si evaluarea ... literatura romana... · * uneori, ajutE la...

Alina Ene

MemoratorLiteratura romdni

pentru clasele 5-8 giEvaluarea Nationali

NNICULESCU

CUPRINS

ARGUMENT. ;

Capilolul l. ASPECTE TE0RETICE GENERALE . . . .. . .. .7

Semneledepunclualiegideortogralie .........7l. Semnele de punctuatie. ...........7

ll. Semneledeortografie ...........10Gompozilia ..........11Tema.. ......12Molivul. .....13Titlul.. ......14Conflictul. ...........15Construcliasubieclului. .......16Stil direct/Stil indirect .......17TextliterariTexlnonlilerar. ..........18

LAspecteteoretice ........18ll.Modele. ........20

Capitolul ll. GENURI $l SPECII LITERARE .. . . . . .. . ..2s

A. Genulepic-Opera epicd... ........23l. Aspecteteoretice. ........23

Modalitdli de caracterizare a personajului........24Modurile de expunere ...........25Secventa narativd. .........29

ll.Modele ..:..... ............S0Speciiepice. ....... ...........33Basmul. ......,83Schila. ......32

Nuvela.Ronnnul. " ' "40';;i;;;"':

:

Fabura . . . : . . . : : . : : . . . . : : . : : . . : . . . :;3'B.Genulliric-Opera|iricd.......... .......53

l.Aspecteteoretice. ....... bgEul liric .

Fisurite de stit /Tropiii.::. : :. :. :. :: : : :. ::... :. :;Xlmaginileaftistice. ....65Elementedeversificafie. ........66ll. Modele.

Speciilirice........ ' !2D0ina......... """72Pastelut. .......... ""'72tmnut.. ....:.::..:....,::.......'..i8

C. Genul dramatic-Opera dramatici................. g1

l.Aspecteteoretice. ........g1Dialogul inturtil dramatic. :..........ggModa I itdt i I e de ca ra cte ri za rea personajului dramatic....'"........:,......... g4

ll.Modele. ........8SSpeciidramatice..... ..........ggComedia. ........... gg

96

CaPitolul I

ASPECTE TEORETICE GENERALE

Semnele de punctuafie gi de ortogralie

l. Semnele de punctualie

1. Punctul (.) marcheazl slersitul unei propozilii sau fraze

enuntiative.

2. Punct 9i virgull (;) marcheaz6 o pauzd mai mare decdt cea

redatd prin virgulE 9i mai micd decdt cea redatA pnt punct. Aceast6

pauzl este urmati de o explica{ie, de o completare, de o concluzie

a ideilor exprimate anterior.

3. Doui puncte (:) apar inaintea:

- vorbirii directe;

- unei enumeralii;

- unei explicalii.

4. Punctele de suspensie (...):

- marcheazd o intrerupere a discursului;

- accentrteaz5,, nuffi[eazd anumite sentimente ale emilito-rului: nerdbdarea, teama, pasiunea, exasperarea, nelinig-

tea, tristetea etc.

5. Linia de dialog € marcheazdinceputul vorbirii direote.

6. Linia de pauzi (-) / liniile de pauzi (- -):- marcheazd o pauzd in discurs, fiind uneori echivalent6 cu

virgula;

- despart(e) o apozilie simpld sau dezvoltat6 de restul enun-

fului;- marcheazd lipsa verbului copulativ sau a predicatului;

- atrag(e) atenlia asupra unei explicalii, asupra unui sentiment al emildtorului;

* marcheazl o construcJie incident[.

7. Ghilimelele (semnele citirii) (0, "):-marcheazd un text sau un fragment de text scris de altci-

neva;

-uneori, marcheaz[ vorbirea direct6, in lipsa liniei de

dialog;

- atrag atenlta asupra sensului figurat (conotativ), cu care

este folosit(i) un termen sau o sintagmS.

8. Semnul exclamirii (!):

- marcheazd sffirgitul unei propozifii exclamative;

- marcheazd sfrrgitul unei propozi{ii imperative;

-izoleaza-un termen sau o constructie in cazul vocativ;* izoleazd o interjecfie;

- sugereazd anumite sentimente ale emilltorului: teama,

uimirea, bucuria, surpriza, furia etc.;

-in textul liric, enungul exclamativ este o figrrS de stilnumitl exclamafie retorici;

-in textul epic, enunful exclamativ (imperativ) este un

element de oralitate de stilului.

{&

9. Semnul intrebirii (?):

- marcheazd sfbrgitul unei propozilii interogative;- sugereazi diferite stdri sufletegti ale emitilorului: nedu_

merirea, indignarea, neincrederea, nelinigtea, dar qi atitu_dini precum: ironia, zeflemisirea etc.;

- in textul liric, orice enunt interogativ este o figuri de stilnumiti interogafie retorici;

-in textul epic, dacE intrebarea agteapti un r5spuns, esteun element de oralitate a sfilului. Daci nu a$teapt6 unrdspuns, ci este o intrebare pe care naratorul gi_o adreseazbsie$i, interogalia este figura de stil mai sus-amintit5.

10. Virgula (,):

) La nivelul propozifiei:- marcheazd elementele unei enumera{ii;- marcheazd, o repetilie;

- desparte un temen sau o constructie in cazul vocativ derestul propoziliei;

- desparte o interjeclie de restul propoziliei;- izoleazd o apozilie simpll sau dezvoltatd;- desparte doub sau mai multe pir,ti de propozilie de acelaqi

fel;

- desparte unele complemente circumstanliale de restulpropoziliei.

) La nivelul frazei:

- marcheazl, raportul de coordonare prin juxtapunere (intredoui propozitii de acelagi fel: principald * principald;subiectivi - subiectivd etc.);

- desparte unele propozilii subordonate (atributiva expli_cativS, propozi{iile circumstanliale) de regenta lor.

ll. Semnele de ortogtalie

1. Punctul (.) - ca semn ortografic, apare in cazul abrevierilor'

Exemple: P.S. - post scriptum; N.B. - nota'bene'

2. Cratima G):

) La nivel morfologic - leagd doud pd4i de vorbire sau

unegte elementele componente ale cuvintelor compuse sau

ale unor loculiuni etc.

Exemple: du+e (vetb - pronume reflexiv); floarea-soarelui(substantiv compus); calea-valea (locufiune) etc'

) La nivel fonetic:

- poate marca elidarea unei vocale" pdnd'n;* uneori, ajutE la pronunfarea intr-o singurd silabi a unor su-

nete aparlindnd a ddui cuvinte diferite: tntr-un'

in ambele cazuri, folosirea cratimei are drept consecinf6 scur-

tarea enunlului (in textul in prozd) gi menlinerea ritmului gi a m6-

surii versurilor (in textul in versuri).

3. Apostroful (') - folosit rar in ortografia romdneascl actualS'

acesta m^archeazd elidarea unor sunete ori a unor silabe'

Ap ostroful noteazd as+Azi:

- o realitate fonetic6 din vorbirea familiari, neglijentd, popu-

lard sau regional[;

- un temPo raPid;

- deficienle de vorbire ale unor vorbitori'

in textele literare, apostroful este utilizat in:

- genul epic ai dramatic, ca modalitate indirectd.de caracteizate

i pe..onui"lot prin limbaj (reproducerea vorbirii acestora);

- poezie, din motive de piozodie, pentru mentinerea ritmuluigi a misurii versurilor.

Compozitia

. Termenul de compozi{ie provine din fr. composition (asam_blarea, unirea mai multor elemente intr-un tot), avAnd inilial sensulde,,exercifiu gcolar, temi',.

in teoria literar5, compo zifa desemneazii modul de organizareextemd gi intemi a unei opere literare, felul in care se aranjeazddiferitele ei elemente componente ce fac posibild exprimarea unuiinfeg unitar, cu o anumiti semnificaJie. Este vorba despre arhitecturaoperei literare, subordonati unui sens prestabilit.

Compozi{ia externi se referl la otganizarea textului liric inversuri, shofe, a textului epic in pir,ti, capitole, prolog, epilog etc. 9ia celui dramatic in acte, tablouri, scene etc. Titlul este, de asemenea,un element de compozilie externi.

- Compozi{ia interni poate fi priviti din dou[ perspectivefundamentale gi complementare :

a. Ca organizare succesivi - din aceastd perspectivd, compo_zi$ia poate fi: lineari, relatdnd evenimentele in ordinea cro_nologicd a desfbgurdrii lor, 9i dislocatl, cuprinzdnd gi acliunicolaterale, secundare, expuse necronologic, cu rememoriri,divagafii gi reveniri.

b. Ca organizare simultani, concomitenti, a faptelor, compo_zifia poate fi vdmtd ca un paralelism al planurilor temporale,de acliune, dar gi ca o shatificare simultand a mai multornivele unitare (fonetic, verbal, ideatic etc.).

Pe l6ngd modalitifile specifice de organizare a limbajului,compozifia are in vedere extensiunea temporali, ordinea, ritmul gia$ezarea fiecirei acfiuni pe temeiul unui anumit mobil.

Compozilia mai poate fi analizatd qi din punctul de vedere

al raporturiloi dintre narator, personaj qi acfiune, al celor dintre

ilJ; l, all-a 9i a III-a in povestire, intewenlia sau lipsa inter-

venliei autorului, rolul martorilor etc'-'A;;;;. sugera Tudor Vianu, fiecare operd de arta este unica'

p.in-i*r*e are -o

compozilie specificd, teali/dnd "o unitate a unei

multiplicitdli".--- 6*tg. CAinescu era de pdrere cd ,,mai importantd decdt limba

este tn riman compozilia cu-ritmica ei interioard care comandd Si

limbii".

Tema

Tema reprezintd faptul general de viali surprins intr-un text'

ideea centralb a acestuia'

De exemplu: natura, iubirea, istoria, tema sociall' mogtenuea'

furnifiu, put..nltatea, timpul, copildria, jocul, adolescenJa' rdzboiul'

satul, oraqul, cilliltoia,aventura, misiunea artei 9i a artistului' condi-

lia umand, condilia geniului, inifierea, singur[tatea etc'' ..i;rn;

unui iexipoate fi identificatd in tunc{ie de gradul de ge-

neralitate la care ne situ6m (putem vorbi astfel de iubire in general

ruu J. iuUit.u casnicd, iubirea senzuald, iubirea irnposibild etc')

sau in funcfie de nivelul de lectur6 la care se situeazd interpretarea

textului (o operd literar6 poate fi interpretatd din 1ai multe per-

spective; de exemplu' in ',Baltagul" de Mihail Sadoveanu putem

il;;; evenimentele din perspictiva temei sociale' dar 9i a temei

maturiz[rii etc.).

fE

Motivul

Motivul este unitatea minimalS a textului, care ajutd la contu-rarea temei. De exemplu, prezen,ta intr-un text a unor motive cumar fr apa, codrul, toamna, dealul, teiul, norii, luna contureazd temanaturii.

Pot constitui motive:

- anotimpurile: iarna, toamna etc.;

- pAnile zilei: dimineala, amiaza, seara, noaptea etc.;

- elementele nafurii terestre: apa (lacul, balta, izvorul, marea,oceanul), codrul, ramul, dealul, muntele, cdmpia, copacul, dife-rite esenle de copaci (teiul, salcdmul, salcia, plopul, gorunul,bradul etc.);

- elemente ale naturii cosmice: 1una, soareie, norii, cerul, stelele,luceferii etc.;

- numerele simbolice: trei, multiplii de trei, gapte, zece etc.;

- elemente de portret fizic: ochii, pdrul etc. sau de portret moral:inteligenta, cinstea, bunitatea etc.;

- un personaj uman sau animal: Hercule, Ahile, calul ndzdrfvan,pasirea mdiastri etc.;

- un obiect: oglinda, pieptenele, scutul, sabia, coiful etc.;

- un spafiu: parcul, cimitirul, drumul, tirdmul celilalt etc.;

- o secventd temporali: ora, ceasul, erele, elurile etc.;

- tipologii umane: bogatul, sdracul, regele, cavalerul, omul degeniu, negustorul, plugarul, ciobanul, zodierul etc.;

- fenomene ale naturii: ploaia, ninsoarca, zdpada, gJrea\a, ceatp etc.;

- o situalie: probele iniliatice, plecarea, viclegugul, interdiclia etc.;

- diferitele specii de pdsdri, animale: ciocdrlia, privighetoarea,puplza, lupul, ursul, gi de flori: crinul, nufrrul, rozele (handa-firii) etc.;

13