FORMULARUL STANDARD NATURA 2000

1.1 Tip

K

1.2 Codul sitului

ROSCI0076

1.3 Data complet�rii

200612

1.4 Data actualiz�rii

201101

1. IDENTIFICAREA SITULUI

1.5 Leg�turi cu alte situri Natura 2000:

ROSPA0116J Dorohoi - �aua Bucecei

Grupul de lucru Natura2000

1.6 Responsabili

1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Mare - Hârl�u

Data propunerii ca sit SCI

200706

Data confirm�rii ca sit SCI

200812

Data confirm�rii ca sit SPA:

Data desemn�rii ca sit SAC

1.8 Datele indic�rii �i desemn�rii/clasific�rii sitului

2. LOCALIZAREA SITULUI2.1. Coordonatele sitului

E 26º 44' 52''

2.2. Suprafa�a sitului (ha)

25.112

2.3. Lungimea sitului (km) Min.

106

Max.

596

Med.

340

Latitudine Longitudine2.4. Altitudine (m)

Alpin� Continental�

X

Panonic� Pontic�Stepic�2.6. Regiunea biogeografic�

N 47º 30' 59''

2.5 Regiunile administrativeNUTS Numele jude�ului%RO012 Boto�ani58RO015 Suceava6RO013 Ia�i36

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv.Global3.1. Tipuri de habitate prezente în sit �i evaluarea sitului în ceea ce le prive�te

9130 33,5 A C B BP�duri de fag de tip Asperulo-Fagetum9170 1,1 B C B BPãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum91E0 0,1 B C B B* P�duri aluviale cu Alnus glutinosa �i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,

Salicion albae)91F0 0,1 B C B BP�duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)91Y0 17,5 B C B BP�duri dacice de stejar �i carpen

Cod Specie Popula�ie: Rezident� Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1335 Spermophilus citellus P C B B B

3.2.d. Specii de amfibieni �i reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Popula�ie: Rezident� Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1193 Bombina variegata P C B C B1220 Emys orbicularis P C B C B

3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Popula�ie: Rezident� Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

4027 Arytrura musculus P C B C B

3.2.g. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEECod Specie Popula�ie: Rezident� Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1902 Cypripedium calceolus P C B C B

Cat. Specia Popula�ie Motiv3.3. Alte specii importante de flor� �i faun�

M Capreolus capreolus C M Cervus elaphus CM Felis silvestris R A M Martes martes CM Mustela putorius putorius C M Sciurus vulgaris CP Cardamine glanduligera P D P Cephalanthera damasonium R AP Cephalanthera longifolia V A P Dactylorhiza maculata R AP Epipactis helleborine R A P Galanthus nivalis C AP Gentiana asclepiadea P D P Gentianella ciliata P DP Melampyrum bihariense P D P Orchis purpurea P AP Platanthera bifolia P A P Silene vulgaris P DP Symphytum cordatum P D P Taxus baccata R A

5. STATUTUL DE PROTEC�IE AL SITULUI �I LEG�TURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE

Cod % CLC Clase de habitate4.1. Caracteristici generale ale sitului4. DESCRIEREA SITULUI

P��uni4N14 231

P�duri de foioase96N16 311

Alte caracteristici ale sitului:

Situl Dealul Mare-Hârlau ocup� Podi�ul Central Moldovenesc, bazinul mijlociu al râului Siret �i o parte din bazinul râului Prut, cuprinzând toate formele de relief specifice podi�ului. Din punct de vedere al administra�iei publice, situl este situat în jude�ele Ia�i (Sire�el, Hârl�u, Deleni, Lespezi), Boto�ani (Cristesti, Vorona, Tudora, Corni, Curtesti, Vladeni, Flamanzi, Frumusica, Copalau, Cosula)), Suceava (Dolhasca). Din punct de vedere al administra�iei silvice, situl este situat par�ial în Direc�ia Silvic� Ia�i în raza Ocolului Silvic Pa�cani (UP IV Sire�el), Ocolul Silvic Hârl�u (UP II Maxut, UP III Humosu, UP IV Deleni), Direc�ia Silvic� Boto�ani în raza Ocolul Silvic Fl�mânzi (UP I Fl�mânzi, UP II Co�ula, UP III Bahlui), Ocolul Silvic Mihai Eminescu (UP I Tudora, UP II Vorona, UP III Corni), Direc�ia Silvic� Suceava în raza Ocolului Silvic Dolhasca (UP V Dolhasca). Din punct de vedere geologic, situl se caracterizeaz� prin existen�a la suprafa�� de depozite sarma�iene cvasiorizontale, iar la adâncime de depozite neozoice, mezozoice �i paleozoice. Toate acestea apar dispuse sub form� de fâ�ii de diferite l��imi având în compozi�ie strate de gresii, argile, nisipuri �i pe alocuri calcare eolitice, care au o extindere mare �i sunt caracterizate prin existen�a a dou� nivele, unul format din eolite mai mari �i cenu�ii, unul din gresie eolitic� friabil�, denumit� unul de gresii de Crive�ti �i unul de gresie eolitic� de H�rm�ne�ti. Unit��ile de relief frecvente sunt versan�ii, cu înclinare u�oar� pân� la repezi (predominan�i sunt versan�ii slab la moderat înclina�i). Situl se caracterizeaz� printr-o energie de relief cu varia�ii de altitudine de la cca. 80 la 600 m �i o fr�mântare a terenului, determinat� de re�eaua hidrografic� dens�. În lungul Siretului lunca are l��imea sub 1 km, plan� �i inundabil�. Pe suprafe�e înclinate (versan�i), se întâlnesc procese de eroziune, de transport �i de alunec�ri, care genereaz� un microrelief caracteristic. Aceste fenomene sunt frecvente pe terenurile cu înclin�ri mai pronun�ate �i sunt condi�ionate de substratul litologic (nisipuri, argile). Sunt întâlnite �i fenomene de alunec�ri, acestea c�p�tând o amploare mai mare în anii cu precipita�ii abundente �i cu caracter de toren�ialitate. Principalii afluen�i ai Siretului sunt Gârla Morii (dreneaz� par�i din UP I Tudora �i UP II Vorona), Vorona cu afluen�ii s�i: Tei�u, Moscalu, Iezeru, Chi�covata, Tudora, Fundoaia, Ple�a, Tisa, Râpa Dracului, Turb��ica, etc. Principalul afluient ai Prutului este Jijia cu afluentii Miletinul �i Bahlui. Apele care brazdeaz� situl sunt afluen�i atât ai Siretului cât �i al Prutului, având direc�ia principal� de scurgere de la NV spre SE, fr�mântând teritoriul în culmi cu aceea�i orientare. Expozi�ia general� este determinat� de orientarea pâraielor �i v�ilor. Majoritatea p�durilor se g�sesc amplasate între 200 – 600 maltitudine, beneficiind de condi�ii climatice favorabile pentru speciile principale din zon� (fag, gorun, stejar, tei, frasin, carpen, etc). Din punct de vedere climatic teritoriul sitului se încadreaz� în �inutul podi�ului împ�durit al Moldovei II.B.p.1 (climat de dealuri cu p�duri de gorun �i stejar, cu temperaturi ridicate �i s�rac în precipita�ii), iar din punctul de vedere al raion�rii climatice Koppen, face parte din provincia climatic� D.f.b.x., caracterizat� printr-o clim� temperat� cu precipita�ii medii anuale suficiente pentru vegeta�ia forestier�, constituite dintr-un mare num�r de specii. Temperaturile medii anuale variaz� de la cca. 8ºC la 9ºC, în func�ie de altitudine. Media precipita�iilor se situeaz� în jurul a 550 – 700 mm. Reparti�ia precipita�iilor în cursul anului este de asemenea neuniform�, ceea mai mare cantitate înregistrându-se în lunile aprilie-septembrie, deci în sezonul de vegeta�ie. Vara ploile cad sub form� de averse, iar când sunt înso�ite de grindin�, provoac� daune însemnate vegeta�iei forestiere, prin distrugerea lujerilor �i a frunzelor care sunt în plin� cre�tere.

4.2. Calitate �i importan��:

Situl Dealu Mare-Hârl�u acoper� o suprafa�� compact� �i întins� de p�dure la grani�a jude�elor Ia�i �i Boto�ani. Se remarc� procentul însemnat ocupat de p�duri (peste 97%). Situl este important deoarece asigur� acoperirea geografic� în aceasta zon� a ��rii pentru urm�toarele habitate prioritare forestiere: 9130 -P�duri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 91Y0 -P�duri dacice de stejar �i carpen, 9170 -P�duri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, 91F0 -P�duri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), 91E0* -P�duri aluviale cu Alnus glutinosa �i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).

4.3. Vulnerabilitate:

Principalii factori destabilizatori ai habitatelor forestiere din cuprinsul sitului sunt uscarea arboretelor ca urmare a accentuarii pseudogleizarii solurilor, a infestarii cu specii de ciuperci xilofage a arborilor de fag si gorun (ex. Nectria sp. la fag), dar si a secetelor. Vulnerabile sunt si culturile de rasinoase (molid, pin silvestru, duglas) create pe locul arboretelor de fag sau de gorun (doboraturi si rupturi produse de vant si zapada, atacuri de insecte si ciuperci, etc.). Un alt factor de vulnerabilitate in constituie aluncarile de teren si eroziunea de suprafata si adancime, care duc la destabilizarea arboretelor. Conform datelor amenajistice cca. 10 % din suprafata padurii este afectata de fenomenul de uscare, cca. 7 % de boli si daunatori, cca. 3 % de alunecari si eroziune si cca 1,5 % de doboraturi si rupturi produse de vant si zapada.

4.4. Desemnarea sitului (vezi observa�iile privind datele cantitative mai jos):

Rezerva�ia forestier� F�getul Seculat Humosu a fost declarat� prin Legea nr. 5/2000.Sta�iunea de tis� Tudora a fost semnalat� înc� din anul 1937 de V Tufescu. Actul de declarare la nivel local este HCJ nr.5/1995,iar ultimul act de declarare la nivel na�ional este Legea nr.5/2000

4.5. Tip de proprietate:

Din suprafa�a total� a sitului de 25.112 ha, suprafe�ele incluse în fond forestier însumeaz� cca. 96% �i sunt în marea lor majoritate p�duri proprietate public� a statului (cca. 95%) �i sunt administrate de Direc�ia Silvic� Ia�i (Ocoalele Silvice Pa�cani �i Hârl�u), Direc�ia Silvic� Boto�ani (Ocoalele Silvice Fl�mânzi �i Mihai Eminescu)�i Direc�ia Silvic� Suceava (Ocolul Silvic Dolhasca).

4.6 Documenta�ie:

ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Flamânzi (2005)ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Mihai Eminescu (2005) ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Pa�cani (2004)ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Dolhasca (2001)SC Damiam – Stoi SRL Amenajamentul Ocolului Silvic Harlau (2005)

4.7. Istoric (se va completa de c�tre Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________||______________|______________________________|___________________________________________________________________|

5.1. Clasificare la nivel na�ional �i regional

6. ACTIVIT��ILE ANTROPICE �I EFECTELE LOR ÎN SIT �I ÎN VECIN�TATE6.1. Activit��i antropice, consecin�ele lor generale �i suprafa�a din sit afectat�

Cod Categorie IUCN %RO04 0,80Categoria IV IUCN

Cod Categorie Codul na�ional �i numele ariei naturale protejateTip %

5.2. Rela�iile sitului cu alte arii protejate- desemnate la nivel na�ional sau regional

RO04 2.231.-Padurea Tudora* 0,48Rezerva�ie natural�RO04 2.537.-Fagetul secular Humosu+ 0,32Rezerva�ie natural�

5.3. Rela�iile sitului descris cu siturile Corine biotopCod Suprapunere % NumeJ051BT VORONA* 1,445 J051BT TUDORA+ 0,678

- Activit��i �i consecin�e în interiorul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

160 B 100 +Managementul forestier general 140 B 100 -Pasunatul 150 A 2 -Restructurarea detinerii terenului agricol 160 B 100 -Managementul forestier general166 A 100 -Indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare162 B 5 -Plantare artificiala

900 B 3 -Eroziunea 900 B 3 -Eroziunea 943 B 2 -Alunecarile de teren 166 C 2 -Indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare620 C 0Activitati sportive si recreative in aer liber 166 B 5 -Indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare629 B 8 -Alte activitati sportive si recreative in aer liber 230 C 5 -Vanatoare 243 B 7 -Braconaj, otravire, capcane 164 A 0 -Curatarea padurii

- Activit��i �i consecin�e în jurul situluiCod Activitate Intensitate % Infl.

140 B 25 -Pasunatul 140 B 5 -Pasunatul 140 B 7 -Pasunatul 150 B 25 -Restructurarea detinerii terenului agricol160 B 100 +Managementul forestier general 164 A 8 +Curatarea padurii164 B 5 +Curatarea padurii 166 C 3 -Indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare166 C 4 -Indepartarea arborilor uscati sau in curs de

uscare167 A 2 -Exploatare fara replantare

230 C 0Vanatoare 243 B 5 -Braconaj, otravire, capcane502 C 2 -Drumuri, drumuri auto 620 C 2 -Activitati sportive si recreative in aer liber629 C 3 -Alte activitati sportive si recreative in aer liber 900 B 5 -Eroziunea

Organismul responsabil pentru managementul sitului:Responsabilitatea pentru managementul sitului îi revine custodelui �i administratorului actual - Direc�ia Silvic� Ia�i, prin Ocolul Silvic Hârl�u.

6.2. Managementul sitului

Planuri de management ale sitului:Planul de management �i Regulamentul rezerva�iei au fost elaborate de c�tre custode �i avizate de c�tre Academia Român�.

7. HARTA SITULUIHarta fizic�, Scara, Proiec�ie : Harta digital� a României (raster �i vector), 1:50.000, Stereo 1970

Specifica�i dac� limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiec�ie na�ional� Stereo 1970

Specifica�i dac� se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme

8. FOTOGRAFII

Denumirea fi�ierului Persoana care a furnizat fi�ierulROSCI0076_90_Faget_de_tip_Asperulo-Fagetum.jpg Iconomu Lumini�a - APM-IS