Anul H. Arad, Joi 25 Octomvrie (7 Nov.) 1912. N-rul 236. A B O N A M E N T U L :

Iu in 28-— Cor. i j i m ă t s t e a n 1 4 ' — I) Inni it lună

7-— 2-40

Pentru România şi străinătate :

i u . . 40'— franci

T e l e f o n «im ora; ţi internrbaa

Kr. 750. ROMÂNUL REDACŢIA

şi A D M I N I S T R A Ţ I A . S t rada ZrJnyi Ş - rn l ţ\ a

INSERŢII] NILE «e prjnsac Ia adminis­

traţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă firul 20 fii.

Manuscriptele nu se in-napoiază.

— n

contelui Berchtold. Arad, 6 N o e m v r i e .

Pe când în Balcani se aude î n c ă glasul loţel al tunurilor, iar în cabinete le mari lo i late europene se ţese mereu painjenişul fin periculos al note lor d ip lomat ice pe .cari nu-i puţini le c u n o s c , pe c â n d nici o m a r e p u ­

ie nu îndrăsneş te î n c ă să-ş i p r e c i z e z e pe i|à atitudinea ei pol i t ică faţă de noua s tare [lucruri în Ba lcan i , în a c e a v r e m e m o n a r -anoastră a fost cea dintâi c a r e iii m o d franc [cinstit, s'a pronunţat ieri în faţa d e l e g a -Klor şi în faţa Europe i întregi prin rostul misirului ei de e x t e r n e , conte l e B e r c h t o l d . intre toate puteri le mari din Europa , A u s t r o -jijtaria este statul care are mai multe inte-tse în Balcani şi de a c e e a ea a şi fost c e a întâi care şi-a dat cărţi le pe faţă. arătându-ş i itenţiile.

A surprins î n s ă intru c â t v a faptul ça ex azeul ministrului de e x t e r n e în faţa de l ega railor a p r e m e r s de data a c e a s t a mesajului le tron, ceeace până a c u m nu s'a mai î n t â m -

liat. Mesajul de tron v a veni deci ca o c o n ­firmare din partea monarhului nostru a c o r -iată politicei ministrului s ă u .

Atmosfera deoseb i t de s o l e m n ă care d o m -b in sala de legaţ iuni lor din B u d a p e s t a , în -I-udarea, n e r v o z i t a t e a ce cupr insese pe toţi [«legaţii înainte de rost irea expozeu lu i , erau |inumai ogl inda fidelă a celui mai înalt for

lticce-1 a v e m , ci a întregei monarhi i . R ă ş ­inii din Balcani a ruinat a tâ tea e x i s t e n ţ e rin panica ce a p r o d u s - o la burse le din V i e n a [Budapesta, a scorni t a tâtea s v o n u r i v a g i neîntemeiate despre o intervenţ ie mil itară

a monarhie i noas tre , a produs o astfel de iri­tare în opinia publică încât se expl ică foarte uşor cur ioz i ta tea şi nerăbdarea cu care ţara în treagă aş tepta o lămurire delà g u v e r n u l ei c o m u n . C o n t e l e B e r c h t o l d a rupt vălul vrăjit c e s e în t insese în ultimul timp p e s t e acţ iuni le d ip lomat ice ale ministerului nostru de ex terne , a a d u s uşurare sufletelor iritate, prec izând pol it ica paşnică c e - o urmăreş te monarh ia noas tră .

A u s t r o - U n g a r j a , în deplină în ţe legere cu aliaţii săi , dec lară că nu p r e c o n i z e a z ă o p o ­litică de e x p a n s i u n e teritorială, dar fiind ca statul care are ce le mai n u m e r o a s e interese în Ba lcan i , v a şti să-ş i afirme cu demni ta te aces te interese de natură economică şi poli­t ică. R e c u n o a ş t e r e a din partea monarhie i n o a ­s tre a pretenţi i lor polit ice leg i t ime pe cari le fac s ta te le b a l c a n i c e aliate, es te primul g e s t de prietenie , e s te prima d o v a d ă de loial itate şi preven ire ce o arată un s tat faţă de noua s tare de lucruri din Ba lcan i , şi s tate le a c e s t e v o r trebui să în ţe l eagă şi să pre ţu iască după merit a c e a s t ă r e c u n o a ş t e r e care consf inţeş te s u c c e s e l e lor mil i tare. Tonul cu care a rostit B e r c h t o l d e x p o z e u l său ca lm, plin de demni ­tate şi de încredere în puterile monarhie i , a fă­cut cea mai bună impres ie asupra de legaţ i lor .

D e o mare impor tanţă pentru regatul ro ­mân şi pentru e lementul r o m â n e s c de^ pre tu­tindeni e s t e r e c u n o a ş t e r e a legitimităţii pre ­tenţi i lor R o m â n i e i . „At i tudinea ca lmă şi c u m 7

pătată a regatului R o m â n i e i , care s tă în strân-i să l egătură de prietenie cu noi, a fost de ol, î n s e m n ă t a t e mare pentru d e s v o l t a r e a e v e n i ­mente lor , iar noi s p e r ă m că importante le ei interese , b a z a t e pe pozi ţ ia ei geograf i că , vor afla deplină cons ideraţ i e" .

După aprobarea pretenţi i lor Românie i re lat ive la unele compensa ţ i i din partea Bul ­gariei , a p r o b a r e făcută într'un i n t e r v i e w al ministrului de e x t e r n e rus, S a s o n o w , şi m o ­narhia noas tră , iar cu dânsa în treaga Triplă al ianţă, v e d e cu ochi buni, ba de sigur o v a sprijini pe R o m â n i a in m o d efect iv la af irma­rea interese lor ei leg i t ime. C o n t e l e Berchto ld care a fost primit în v a r a a c e a s t a în audienţă la S inaia , p r e c u m şi moşten i toru l de tron, ar­hiducele F r a n c i s e Ferd inand, care a v i z i ta t anii trecuţi în R o m â n i a familia rega lă r o m â n ă , s'au c o n v i n s pe deplin de prietenia s inceră a statului v e c i n faţă de monarh ia noas t ră şi de aici v i n e şi sprijinul de care se bucură R o m â ­nia în a c e s t e m o m e n t e i s tor ice din partea A u ­s t ro -Ungar i e i . S e şt ie că conte le B e r c h t o l d , înainte de a ven i la B u d a p e s t a pentru a face e x p o z e u l de ieri, a fost mai întâi primit în a u ­dienţă în Viena de moşten i toru l de tron, care se ştie că es te un m a r e b inevo i tor al R o m â ­nilor. Mare importanţă i s e dă schimbului de scrisori conf idenţ ia le între monarhi i A u s t r o -Ungarie i şi Românie i , şi în special vizitei m o ­ştenitorului de tron al Românie i la B u d a p e s t a chiar în ziua când M. S. regele nostru va rosti mesag iu l de tron.

Dintre toate s tate le n e a m e s t e c a t e în răs ­boiul actual s ingură R o m â n i a cere c o m p e n ­saţii teritoriale şi are norocul să se bucure de a p r o b a r e a a m b e l o r mari grupări polit ice din Europa , a Triplei a l ianţe şi a Triplei a n ­tante . Prin at i tudinea ei neutrală , prin polit ica ei e u r o p e a n ă , d e a m n ă şi c o n s e c v e n t ă ea a contr ibui t în mod s imţitor la menţ inerea păcii un iversa le şi la loca l i zarea răsboiului în B a l ­cani . Punctu l de v e d e r e al contelui B e r c h ­told faţă de pretenţi i le legit ime ale Românie i

V i c t o r i e ! k/»r/ scris de corespondentul de răsboi al zia-• vienez „Die Zeit", Ludovic Dauer, de pe

câmpul de răsboi bulgar.

Stara-Zagora, 25 Oct. 1912. (Cartierul general bulgar).

Joi a căzut Kirkkilisse! Marti l'au chemat pe generalissimul Savov.

pi'au chemat bucuros; fiindcă nu-1 iubesc pe «i si fiindcă este pus sub acuză că ar fi de-laudat bani de ai statului. Dar Savov este con­siderat de cel mai capabil ofiţer al ţării şi fără

el nu puteau înainta cu atacul. Generalul a isparut deci, deodată, din Stara-Zagora şi toţi pil că s'a apropiat momentul decisiv. Joi însă, * află din nou în faţa cartierului general şi de-«trează ceva câtorva ofiţeri, făcând gesturi argi. Acest „ceva" era Kirkkilisse. In zorul con-«saţiei adună energic degetele, strîngându-le »mn — aha, da, îi ţine strîns pe Turci, o sim­ili asta prea bine, şi n'are să-i mai lase. 0 oră după cele petrecute se afişează bule-mi: a căzut Kirkkilisse. Toţi au aşteptat-o. Atât de sigură a fost Băl­

ăria de puterile ei, încât nimeni n'a stat la in­tuia — şi totuş, a tost ca o despovărare, ca o adeverire a credinţei celei mari în sine îusaş a-xastă învingere.

0 zi numai — dar această zi ridică întregul Báni, precum a ridicat Sedaniil (1870) pe Ger­

mani. In ziua de Joi, zic oamenii, pe aici şi pre­tutindeni, în ziua de Joi au ajuns ei puterea cea dintâi în Balcani, au ocupat locul pe care se a-flau, timp de aproape o jumătate de veac, duş­manii lor de moarte. Turcii. Kirkkilisse însem­nează pentru dânşii nu o învingere oare.şcarc. ci este o învingere capitală.

Ceasuri neuitate, în cari se duce în îndepli­nire truda şi scopul vieţii tuturora! Bărbaţii îşi strigă, rîzând de bucurie, femeile se sărută stri­gând: Kirkkilisse! şi strigătul acesta răsună mai departe: Kirkkilisse! Turcii prizonieri trec în rânduri interminabile peste netecuil acesta de pământ, care a fost deunăzi al lor, mulţimea îi aşteaptă şi le strigă veselă în urechi: Kirkkilisse! Unii din cei învinşi tresar sălbateci, îşi arată, rânjind, albul dinţilor, urlă, iar un ofiţer svelt îşi duce spăimântat mâna la gât. ca şi când i-ar fi s trăbătut cuvâtul ca un glonte prin gât. Alţii stau posomoriţi, fără a zice o vorbă, nimiciţi. Allah i-a părăsit, li s'a sigilat soarta, e gata cu ei. Cei mai mulţi însă nici nu ridică privirea, ţin numai mai tare strîns de piept pânea şi astfel trec prin şirurile învingătorilor, cari triumfează. întovărăşiţi mereu de strigătul de bucurie deli­rant: Kirkkilisse! Acest strigăt le anunţă ruşinea lor; ei nu mai sunt ceea ce au fost, poporul de stăpâni, poporul de învingători; asupritorii de odinioară sunt asupriţii de astăzi. Intre dânşii sunt turci din Anatolia, druzi deşiraţi şi eurzi întunecaţi. Mulţi din ei au fost prinşi într'alte lupte, şi nici nu ştiu ce vrea să însemneze acest

Kirkkilisse ce li se strigă în faţă — totuş dau cu socoteală cu toţii, că este căderea lor, este sfâr­şitul lor ceea ce produce bucuria duşmanilor. Aceştia, cei din fata lor. sunt acum cei cari ata­că, cei pe cari nu-i vor mai putea domoli — sunt învingătorii!

Strategii explică, într'aceea. importanţa în­vingerii. Constantinopolul are trei linii de apă­rare : punctul de mânecare a primei, a celei mai tari linii era Kirkkilisse, bine întărită, după cum se spunea, apărată de o oaste întreagă. A doua linie, mai slabă, va putea să reziste cu atât mai puţin, iar a 3-a zace aproape la o bătaie de puşcă departe de Constantinopol, unde se duceau odi­nioară ţarii bulgari. Pe aici se credea că Kirk­kilisse va putea să opună rezistenţă timp de pa­trusprezece zile; pierderile erau evaluate, în pro­iect, de trei ori mai mari; căci şi vieţile ome­neşti erau prevăzute îri bilanţul de probă al răs­boiului cu toată scrupulozitatea. Iar acum încă n'au intrat nici chiar în foc două treimi a Bul­garilor, cari se supără din cauza acestei umiliri şi ard de dorul de a se lupta. Abia a trecut o săptămâna de când s'a pornit răsboiul şi toc­mai la aceiaş ceas s'a ţinut un al doilea serviciu bisericesc. Cel dintâi a sfinţit începutul răsboiu­lui, al doilea mulţumeşte deja pentru victorie. Numai o săptămână — şi cât de mari sunt suc­cesele şi iuţeala atacului! Armata Bulgariei tre­ce spre Macedonia ca un tăvăluc gigantic, iar steguletele mititele de pe hărţile geografice se înfig tot mai departe, mereu înainte. Mai de-

Pag. à „ R O M A N O L" Joi, 7 Noemvrie IM,

a fost recunoscut de toţi delegaţii unguri şi austriaci, cu excepţia consilierului intim Al­bert de Berzeviczy. :

Dar nu numai în privinţa compensaţiilor teritoriale ci şi în privinţa respectării indivi­dualităţii etnice a MacedO-Românilor punctul de vedere al României este aproape identic cu al monarhiei noastre. Este adevărat că contele Berchtold n'a spus-o aceasta în ex­pozeul său, dar opinia publică din monarhia noastră, presa austro-ungară de toate nuan­ţele pledează la un loc cu cea italiană şi ro­mână pentru o autonomie a Macedoniei şi a Albaniei.

Şi când vedem armonia aceasta de ve­deri între guvernul nostru comun şi cel ro­mân, nu este oare timpul suprem ca orice um­bră de neîncredere dintre aceste două guverne să dispară pentru totdeauna? Nu este timpul suprem ca prin acordarea deplină de drepturi politice şi culturale Românilor din monarhia noastră, în special celor din Ungaria, armonia de vederi de care am vorbit mai sus să se transforme într'o alianţă deplină şi trainică în­tre cele două state? In momente istorice de însemnătatea celor actuale, când în Nordul şi în Sudul Europei elementele slave se întă­resc mereu şi se consolidează ameninţând ele­mentul românesc şi unguresc cu extermina­rea, opresiunea şi prigonirea Românilor de cătră Unguri nu numai că-i lipsită de rezon, dar este o crimă ale cărei consecvenţe se re­simt şi dincolo de graniţele monarhiei noastre. Atentatele repetite împotriva bisericilor şi şcoalelor noastre, ba chiar împotriva fiinţei noastre etnice, trebuie să înceteze pentru tot­deauna, făcând loc libertăţii depline în orice privinţă. Acesta-i punctul nostru de vedere pe care 1-a reprezentat cu demnitate în dele-gaţiuni P. S. S. episcopul Vasile Hossu.

Reprezentanţii naţiunei ungureşti au auzit glasul acesta şi n'au deci decât să mediteze asupra importanţei acestei chestiuni.

Prim-ministrul Lukács în audientă. M. Sa a primit ieri la ora 1 d. a. pe ministrul preşedin­te Lukács în audienţă, care a durat aproape o oră întreagă. Lukács a salutat pe M. Sa cu pri­lejul venirei sale la Budapesta şi i-a raportat apoi despre toate chestiunile politice curente.

parte de vechea graniţă, mai aproape de Con­stantinopol, oraşul imperial grec de odinioară. Cunoscătorii, cei din statul major şi ofiţerii, şi cei mai experienţi decât toti, corespondenţii de răsboi, explică succesul, îl întovărăşesc cu ter­mini tehnici militari — iar poporul adunat, din când în când, în jurul lor îi ascultă cu cea mai mare atenţiune.

Adevărul este că victoria aceasta nu zace în meritul pregătirilor şi a planurilor, ci în poporul bulgar. Bulgaria a învins fiindcă a voit acest răsboi, ca un scop al vieţii, ca izvor a bogăţiei sale viitoare, a mărirei viitoare. A lucrat pentru răsboiul acesta, şi toate înarmările, toate fap­tele minunate, talentele şi faptele eroice sunt nu­mai efluxul spiritului aceluia bulgar, care voia această învingere — o voia cu mai multă tărie decât au voit-o Turcii. In faţa Kirkkilissei au fost răsplătite: dorul de a se cultiva, perseve-ranţa, mintea potolită, care judecă, şi talentul; chitanţa pentru o socoteală de foarte de demult. Aceasta o simţesc cu toţii aici, ştiu că astfel de victorii nu sunt o întâmplare, ci că se câştigă de mai 'nainte, că însemnează premiul pentri» calităţile mai însemnate. Răsboiul stabileşte cu o claritate îngrozitoare ceea ce a prestat pacea. Şi aici, în cartierul general, aici, unde-nu stă pe loc nimica şi unde se prevede totul, cu dea-mărumtul, delà o dislocare de armată până la plicurile din biroul de censura, aici îi apare clar până la evidenţă ori cui motivul pentru care a căzut Kirkkilisse.

Din saborul bosniac. In şedinţa de ieri a die­tei bosniace s'a votat proiectul despre adausul personal al institutorilor şi profesorilor. S'a dat apoi cetire raportului presentat de comisia de imunitate. Saborul a respins unele din propu­nerile comisiei de imunitate.

Posibilităţi şi probabilităţi. Impresii din cercurile delegatfonale austriace.

— Delà corespondentul nostru special. —

Viena, 5 Noemvrie.

Ieri seara au plecat cei mai mulţi membri austriaci ai delegaţiunilor spre Budapesta pentru a lua parte la şedinţa de deschidere care va avea loc astăzi. Ei au plecat într'o dispoziţie cam posomorită sau cel puţin ner­voasă. Rezultatul definitiv al răsboiului nu mai poate fi tras la îndoială, şi tot aşa nici aceea că încheierea iminentă a păcii uşor poa­te da ocazie la complicaţii răsboinice cu mult mai serioase de cum au fost cele din penin­sula balcanică, cari merg acum spre sfârşit în urma insuficienţei militare a Turciei. Se ştie foarte bine că, în cercurile noastre compe­tente se calculează cu toate posibilităţile şi tot aşa e şi la Berlin, deşi acolo domneşte în­că o linişte — am putea spune — aproape ne­liniştitoare. Că nici în Germania nu se crede de imposibil isbucnirea unui răsboi european reiese mai clar poate din faptul, că acolo s'a lansat din partea autorităţilor un apel cătră toate fiicele cetăţenilor ca să iee parte la cursurile pentru îngrijirea bolnavilor, la cari cursuri s'a luat în vedere şi probele practice din serviciul de spital. Aceste sunt semne în deajuns de alarmante!...

Ieri ministrul de externe, contele Berch­told, înainte de a pleca la şedinţele delega­ţiunilor, a fost primit în audienţă de o oră şi un sfert, la moştenitorul de tron, arhiducele Francise Ferdinand, care a venit la Viena anume în acest scop. Acest fapt dovedeşte, că şi în momentul de faţă, — atât de serios şi important — se validitează influenţa vigu­roasă a moştenitorului de tron, că nu se ia nici o hotărîre fără aprobarea viitorului purtător

Cu toate acestea — faptul că a căzut atât de repede a surprins şi aici. Turcii aveau răspân­dită încă împrejurul lor frica care au băgat-o într'alte lupte în duşmani, aveau amintirile delà Plevna şi delà pasul Şipca în jurul lor şi toţi se miră cum de s'a fărămiţit atât de vădit perse-veranţa lor cea veche. încrederea necondiţio­nată de odinioară, legătura între ofiţerime şi soldaţi par a fi dispărut şi îţi este dat să vezi batalioane prinse, ireproşabile, ca şi când ar veni delà paradă — au capitulat aproape fără de a puşca. „Am fost atacaţi fără de veste", po­vesteşte un ofiţer. „Detaşamentul nostru credea că duşmanul se află încă departe. Când beam tocmai cafeaua, au năvălit Bulgarii! N'am avut timp nici chiar să-mi îmbrac mantaua. Am ştiut îndată că suntem pierduţi. Totuş, ne-am împuş­cat muniţia întreagă, până ce ne-am dat prizo­nieri!"

Ofiţerul se aşează din nou, dând din umeri, la cafea; de astădată este sigur, că nu sosesc pe neaşteptate Bulgarii, căci sunt deja pretutin­deni, stau împrejurul lui, curioşi. Şi ofiţerul îmi şopteşte încet pe nemţeşte, ca să nu-1 priceapă Bulgarii :

„E de neînţeles cum s'au luptat! Fie­care din ei părea că are zece oameni într'însul! — Zece! Am văzut pe unul, cum a îndoit cu mâna goală baioneta unui soldat de al nostru! Nu-ti poţi închipui aşa ceva! Şi râdeau! Râdeau! Te nelinişteau când îi vedeai cum se luptă"! Pe turc îl cuprinde răcoarea, soarbe din nou puţin

al coroanei. In oficiul nostru de externe sejii mult la punctul de vedere de odinioară, căni după anexarea Bosniei am fost saturaţii Balcani şi n'am avut tendenţa să cucerim te ritorii nouă. Aceasta a avut valoare, de sin înţeles, promiţând menţinerea statului qua Dar acesta acum nu mai există şi după toaÉ probabilitatea nici când nu se va mai putea restabili. De sine înţeles, că nici atitudine) Austro-Ungariei nu poate rămâne neinfl» ţaţă de ultimele evenimente din Balcan. Mo narhia se află în privinţa aceasta cam ini ceeaş situaţie, în care se află şi Român», care faţă cu Turcia n'a ridicat absoluţii o pretenţiune, ci i-a respectat integritate! dar care acum, în urma rezultatelor vicia rioase ale Bulgariei, cari fără îndoială va duce la o mărire teritorială, se vede » strânsă a păşi la timpul său şi ea cu dornt de a face în parte o schimbare la hotarele si Austro-Ungaria nu vine în colisie cu iubirea sa de pace, când nu voieşte să se declare gata să stea între ori ce fel de împrejurări cu arau la picior, ci a dat chiar o dovadă a demnităţi ei de mare putere, când nu a voit să pri­mească propunerile lui Poincaré ca toate pu­terile să declare în aceiaş fel deplina lor neu­tralitate faţă cu schimbările teritorialei Balcan. Acum nu e mai mult vorba de aia o atitudine faţă cu ocuparea sangeacului ce odinioară a fost pus ca un casus belli. Sep că nu voieşte a face piedeci Serbiei în a» stă direcţie, deoarece ea se justifică prinşi duinţa la autonomia naţională a tuturorpo-poarelor din Balcan. Dar aci sunt asjxrfy nile asupra Albaniei, cari nu pot fi privitei linişte timp îndelungat, deoarece aci nui e vorba de „eliberarea" unei părţi a popou lui sârbesc, ci de supunerea unui alt popori cătră Sârbia. Un mare pericol zace pentr Austro-Ungaria în împrejurarea că infinit ei în Marea Adriatică va fi mult micşorat! prin desfăşurarea actuală a lucrurilor. Mi delegaţii austriaci se vorbeşte chiar de pea-cum, că faţă cu schimbarea totală a situaţiei ar trebui să se cumpănească, că în peri se mai poate lua răspundere pentn aprobarea creditelor reclamate de spe-rirea flotei, deoarece interesele mărita ale monarhiei, între anume împrejurări,™

din cafea şi priveşte cu ochii împăingeniţi ia vid.

Regele se află din nou în Stara-Zagora,» beşte cu prizonierii, mângăindu-i, şi adeverest cu prezenţa sa victoria repurtată. E conştiu i însemnătatea istorică a momentului, precumî ştiu toţi pe aici că există începând cu ziua de Joi o altă Bulgarie, o Bulgarie mare. Priai german şi ofiţerul austriac, care a ridicaţi astădată, ca al doilea ţar eliberator pe Slam balcanici, îşi dă osteneala vădit să fie plini maiestate şi de prietenie cu oamenii. Maiestaa îi reuşeşte mai bine, corespunde mai multei ţei sale, care ţine totdeauna la distanţa cuveni pe oameni. Se observă, când vorbeşte cu o| rii prizonieri, că aceştia apar nesiguri şi pa plexi; el are, fireşte, dupla siguranţă a ştiai nului mare şi a învingătorului. Iar la „tedd te stăpâneşte impresia evidentă că dânsuli Dumnezeul său se află aşa zicând pe aca treaptă... Victoria aceasta este şi victoria ţar lui bulgar, este, după încoronarea de maira* adevărata încoronare a vieţii saile, care te adm în uimire, punctul de culminaţie cel mai mii — căci el a adus atât de departe Bulgaria,* ide pe acum, la Kirkkilisse, iar de aici inaii de sigur, tot mai sus şi mai sus!

Ceea ce a creiat dânsul a ieşit la lumina» lei în decursul unei săptămâni, şi joacă in a i reola de lumină adunată din toate focarele,» curînd are să plece mai departe, are să căii rească, ca întreg cartierul! acesta general, im

Joi, 7 Noemvrie 1912.

lutea (i atât de mici încât deja cu materialul Ir is tent am fi p r o v ă z u ţ i cu mult pes te tre-Ita'ntele noastre .

Rezultatul răsboiului , din punct de v e d e r e p r militar, nu mai poa te fi a l terat ori ce s'ar • a i întâmpla până la înche i erea unui armi -Itiţiu. In ministerul de e x t e r n e din V i e n a s'a ialculat d e j a ieri cu o c u p a r e a C o n s t a n t i n o -lolului de că tră Bulgar i ca cu un fapt s igur . •Surprize pe a c e s t teren nu mai sunt de a ş t e p -jtat. Dar de a c e e a , în cursul t ratat ive lor , cari lïorurma asupra mulţămiri i teritoriale a pre -I tenţiilor s tatelor ba lcan ice v i c t o r i o a s e , s e v o r Iputea naşte n e n u m ă r a t e posibil i tăţi , c a r i a-Iproape fiecare cuprinde în s ine un pericol pen -l irupace. V a fi foarte greu să s e afle o for-Imiilă c a r e să p o a t ă fi a p r o b a t ă de toţi . C e r -Icurile noastre c o m p e t e n t e îşi dau s e a m a de laceste dificultăţi şi dec lară pe faţă, că e mult luai probabilă i sbucnirea unui nou confl ict . Icare va urma la împărţ i rea prăzii c â ş t i g a t e . [Durere ne l ipseşte — c e e a c e nu se poate ne -ha pe lângă toată hotăr îrea f irmă de a ne apăra interesele între or ice împrejurări — încrederea deplină, precauţ iunea liniştită, care

le cea mai bună g a r a n t ă pentru cazu l c 'am fi nevoiţi să a p e l ă m l a o dec idere prin a r m e . N u ävem o conşt i inţă prea bună şi nu ne p u t e m tapa de s imţământu l dintre frică şi nel inişte .

Intenţiunile monarhiei.

In legătură eu audienta de alaltă-im a ministrului nostru de externe, la moşteni­tori Francise Ferdinand, ziarul „Reichspost" me stă aproape de anturajul clironomului, scrie următoarele :

- E neiruloios că in audientă s'au discutat Iprimul rând chestiunile sulevate de evenimen-Ide din Balcani ce şi pe noi ne interesează foar-

\iie aproape. In străinătate se crede, poate, m monarhia ori mi ştie ori nu cutează să facă mea ce doreşte. In Paris şi in Petersburg s'a mêles greşit bunăvoinţa monarhiei cu care ea mrăbit să aprobe formula propusă de Poincaré m privire la condiţiunile păcii. Monarhia, prin \şfobarea ce a dat formulei lui Poincaré a dó­iét că acuza ce i se aduce, de a fi aprins fo­ii în Balcani ca apoi să-şi poată ea singură Éisíuce dorinţele egoiste primejduind in acelaş

victoria, căreia i-a ajutat să sosească în mijlo-I cui lor.

Acuma însă aşteaptă şi el, aşteaptă cu toţii pe răniţii din Kirkkilisse. Cei mai mulţi au să fie duşi mai departe — la Filipopol, unde regina ii Îndeplineşte în spitaluri rolul de soră de ca­ritate şi unde operatorul vienez, profesorul Clairmont, serveşte ca şef general de stab al vieţii omeneşti. Ferdinand însă va intra în cur.înd cu suita sa, în Kirkkilisse.

Intre ruinele Kirkkilissei; căci oraşul cu cale „patruzeci de biserici" a ars până la pământ. Pe bulgăreşte se numeşte „Losengrad" — oraşul cu vita de vie, fiindcă se înmlădiază pe lângă nişte costişe netede, largi, de viţă de viie. Una din coastele acestea, cea „de 495 metri", a văzut într'o noapte senină, cu lună, lupta decisivă. A-colo au stat Turcii, căleau pretutindeni printre aracii viţei, iar cişmele lor striveau în picioare strugurii cei mari, cu cari fusese binecuvântată viia in anul acesta. Nu-i uşor să calci pe acolo, te împiedeci, îţi prinzi pasull şi şi mai rău poţi umbla pe acolo dacă vâjăiesc gloanţele şi dacă nu-ţi face semn, de nicăiri, vre-un loc de sal­vare. Cu sosirea nopţii au venit şi Bulgarii; în lumina lunei pline au văzut Turcii cum se apro­pie duşmanul tot mai mult, tot mai mult, iar jos, din oraşu! turcesc, se auzeau cum latră cânii, în mijlocul lărmii puştilor şi a bubuiturilor de tu­nuri. Turcii au puşoat — dar înzadar. căci n'au putut ţinea pe loc ursita rea, duşmanul se afla deja la dânşii, îi pot lămuri faţa, e în nemijlo-

„ R O M Â N U L "

timp pacea Europei, — e cu totul neîntemeiată. Austro-Ungaria mei când nu a urmărit acest scop şi când a recunoscut statu-quo, a declinat dela sine orice bănuială. Când însă, desfăşu­rarea evenimentelor a făcid ca menţinerea sta­tului quo să poată fi trasă la îndoială, un lucru pe care-l recunosc şi celelalte puteri, nici mo­narhia noastră n'a mai putut păstra punctul de vedere respins odată de toţi. E destul de cu­rios, că formula lui Poincaré a dat-o mai întâi publicităţii Sasonov, ministrul de externe al a-liatci Franţei. Urmează de aki că monarhia şi-a recâştigat întreagă libertatea de acţiune şi în felul acesta ea îşi va putea afirma interesele ce le are in Balcani. Popoarele monarhiei pot privi cu deplină linişte sufletească în viitor, pentrucă avem cele mai sigure garanţii că în timpurile grele prin cari trecem suntem pregătiţi pentru orice eventualitate.

Societatea pentru fond de teatru român

îşi va ţinea

adunarea sa generală

în Braşov în zilele de 5/18 şi 6/19 Noemvrie 1912 în sala cea m a r e a gimnaziului român. Invi­tăm la aceas tă aduna re generală pe toţi mem­brii fundatori, pe viaţă, ordinari şi ajutători ai Societăţii , precum şi pe toţi binevoitorii şi sprijinitorii culturii româneşt i .

B r a ş o v, în 12/25 Oc tomvre 1912.

Virgil Oniţiu m. p. Dr. Iosif Blaga m. p . vice-preşedinte. secretar.

PROGRAM;

I. Şedinţa primă: Luni, în 5/18 Noemvrie 1912, în sala festivă a gimnaziului român.

1. Deschiderea adunării generale, la 9 ore a. m.

2. Alegerea a doi notari pentru şedinţele a-dunării.

3. Prezentarea raportului general al comi­tetului asupra lucrării sale dela adunarea gene­rală din urmă, precum şi a rapoartelor de cassă.

4. Alegerea unei comisiuni, pentru cenzurarea raportului general al comitetului.

icita lor apropiere; de cade unui, calcă altul pe­ste trupul lui; printre viţele de viie, cari scli­pesc ca argintul, spre dânşii! Acum nu mai este vorbă de ajutorul puştii, căci manile prind, a-pucă, trag, lovesc. Se luptă om cu om, trupurile lor se învălmăşesc, se împing, baionetele în­ţeapă ici, colea, în carnea moale, care tresare, toate însă repede, repede, căci nu este timpul potrivit să omori cu desăvârşire! Sângele şi vi­nul se amestecă pe pământ şi trebuie să calci apăsat, căci dacă aluneci peste un arac de viţă de viie dai de moarte ; eşti zdrobit, străpuns şi ceilalţi merg înainte. Acum nu mai vine moartea din depărtare, ci-şi arată obrazul, e soldatul de faţă care vrea să te răpună, dacă nu-4 răpui tu pe el. Şi astfel trece noaptea asta plină de groa­ză. Urlete, scâncete, horcăieli în gura morţii, strigăte, peste toate domneşte bubuitul tunurilor, cânii hămăie sperioşi, mânia îşi joacă mendrele, frica îţi ţiu ie în urechi, toate gurile iadului s'au deschis, cu întreg poporul lor de iesme, cari joacă deslănţuite, colea sus, în domoala, alba noapte, printre ciorchinele de viţă de viie. Iar mai apoi — mai apoi au ajuns Bulgarii aici, sus, pe culme, sunt pe toate dealurile cu viţă de viie. Turcii fug şi acum aleargă toţi spre oraş. Ora­şul arde, e nimicit, dar nu l'au cumpărat Bulga­rii prea scump, fiindcă oraşul acesta însemnează victoria, şi viţa de viie care va creşte colea sus, udată cu sânge, va fi vinul dulce al triumfului.

Armata celor învinşi se rostogoleşte până depar te! E vorba să câştige timp pentru retra-

P á j i

5. Alegerea unei comisiuni, pentru cenzura­rea rapoarteor de cassă şi a socotelilor.

6. Alegerea unei comisiuni, care în înţelesul §-lui 5 din statutele societăţii, va înscrie mem­bri nor — fundatori, pe viaţă, ordinari şi aju­tători.

7. Cetirea conferenţelor corespunzătoare scopului societăţii, anunţate presidentului îna­inte de adunare.

8. închiderea şedinţei.

II. Şedinţa a doua: Marti, în 6/19 Nov. 1912.

1. Deschiderea şedinţei la orele 10 a. m. 2. Cetirea sumarului şedinţei precedente şi

verificarea lui. 3. Raportul comisiunii pentru înscrierea de

membri noi. 4. Raportul comisiunii însărcinate cu cenzu­

rarea raportului casierului. 5. Raportul comisiunii însărcinate cu cenzu­

rarea raportului general al comitetului. 6. Determinarea locului, unde se va ţinea

adunarea generală în anul 1913. 7. Alegerea unei comisiuni de 3 membri pen­

tru verificarea sumarului din şedinţa a Il-a. 8. închiderea adunării.

Toţi aceia, cari doresc să ia parte la ser­bările dela Braşov, din 5/18 şi 6/19 Noemvrie ale „Societăţii pentru fond de teatru" să-şi a-nunţe dorinţele cu privire la încvartirarea lor în hotelurile din Braşov, pe adresa dlui Dr. Ho-ria Petra-Petrescu, Braşov, Târgul grâului 4.

Ep iscop ia g r . - ca t m a g h i a r ă A provocat atâta discuţie în ziaristica ro­

mânească încât se apropie timpul în care se va lămuri convingerea religioasă a matadorilior din viaţa politică a Românilor.

De când s'a introdus heghemonia maghiari­lor în ţările coroanei ungare, mulţi creştini greco-catolici şi români şi ruteni ca să-şi poată validita interesele private treceau, unii la rom.-catolici, alţii la reformaţi, iar dintre greco-o-rientali de comun la reformaţi. Rutenii din die­cezele Muncaciu şi Eperies în multe sate s'au maghiarizat, aşa au făcut şi cei dbuMacău cari mai toţi sunt colonizaţi de pe la 1815, şi alţii din anii 1835 de prin părţile Ungariei de sus. Aceştia nu s'au simţit bine sub ierarhia ru-teană, respective, română, fiind şi de altcum instigaţi de agenţi provocatori ai maghiarismu­lui, — din aceste motive, şi mai cu seamă se­duşi de promisiunile materiale şi favoruri în

gerea ei, până să ajungă la acoperirea cea mai apropiată. De aceea stau încă vre-o câteva mii de Turci în oraş, ca să oprească pe învingători, fiindcă le trebuie timp, ca să-i calce în picioare. Se sacrifică miile, precum s'au sacrificat cei­lalţi. Cu toate acestea, altfel. Turcii au căzut pentru trecutul lor, până când Bulgarii pentru viitorul lor. Nu-i vorbă — morţilor, ale căror mâni cuprind viţa de viie, le este tot una. A fast unul între ei, care s'a încolăcit atât de tare de viţă, încât nu l'au putut smulge de acolo. Fiindcă strugurele — a fost pentru dânsul viaţa, care o părăsea. Şi astfel zac toţi împreună, duşmani şi prieteni, în timp ce se creapă de ziuă, domol şi blând, cu un soare surizător. El, soarele, vede intrarea triumfătorilor, vede goana, fuga, celor învinşi, vede eroismul acelora, cari au murit, ca să aibă putinţă ceilalţi ai lor să fugă. El vede şi delirul poporului, bucuria sălbatecă pentru premiul sângeros câştigat.

Astfel a căzut Kirkkilisse.

Traid. ti. P. P.

— „ R o m â m i l " se găseşte de vânzare la chioşcul de ziare dela gara căilor ferate a statului (Staatsbahnhof) din ITiem.«*.., .

Fag 4 „ R O M A N U L" Joi , 7 N o e m v r i e 1912.

în viaţa publică, au cerut dela capul bisericei catolice episcopie maghiară, precum cer şi a-jum ruteuii greco-catolici din America episcop de sentimente ungureşti. De lucrul acesta n 'are să-şi bată capul nici un creştin adevărat , care ţine la principiul: „precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi şi voi lor asemenea".

Dar ce au de-a face românii greco-catolici cu episcopia maghiară? După ce românii gre­co-catolici, cari ţineau ceva la limba lor naţio­nală, n'au voit să fie dismembraţi din diecesele în cari se află, în înţelesul bullei papale „Christifideles graeci", ei mi pot fi încorpo­raţi în dieceza maghiară, şi aceasta cu atât mai vârtos, — cu toate că în Budapesta este parohie gr.-cat. ruteană, — cu cât românii gre­co-catolici nu sunt încorporaţi în acea paro­hie, căci nu voiesc. *-*«p

Papa Leul al XIII—lea a avut cu împăratul Germaniei un schimb de idei cu privire la mân­tuirea sufletească în care papa atrăsese aten­ţia împăratului, zicând că numai prin biserica catolică îşi poate câştiga mântuirea sufletului, la ceeace împăratul i-a reflectat că nu se pro­voacă la intervenirea papei, ci va proba a-şi câştiga singur împărăţia cerului. Papa din nou a luat cuvântul cu modestie: „eu mi-am dat pă­rerea, cine voieşte creadă".

Aşa e şi cu episcopia maghiară: cine a ce-rut-o şi voieşte să fie încorporat la acea die­ceză — meargă!, însă cu forţa brutală nime nu-1 poate constrânge, şi nu se poate înţelege în situaţia de azi, cum atâţia bărbaţi luminaţi nu pot pricepe lucrul acesta, că precum nu poţi opri pe cineva ca să nu treacă la nazarineni, ori babtişti, reformaţi, ori romano-catolici, lu­terani, aşa nu-i pot împiedeca pe cei ce voiesc să fie încorporaţi, în dieceza gr. cat. ma­ghiară.

Roma respectează libertatea conştiinţei pre­cum se vede din declaraţiunea papei Leul al XlII-lea, — urmează ca Românii greco-catolici, fără a fi provocaţi din partea arhiereilor, să protesteze la Roma, că deoarece ei n'au cre­zut să fie incorporaţi în dieceza maghiară, pe ei să-i şteargă din bulla ,,C4tristitid£le_s_graecr' căci ei vreau să rămână în diecezele de cári s'au ţinut până acuma. - In senzul acesta pertractând ziaristica românească greua cauză a românilor încorporaţi, poate spera că nu va fi boicotată de preoţimea care-şi iubeşte cre­dinţa cel puţin atâta ca şi limba naţională, din contră agitând pentru defecţionare şi fără nici o provocare din partea mai marilor se va lipsi de sprijinul (?) preoţilor, cari-şi iubesc religiu-nea, care este înainte de limba naţională 1

Vasile Deciu, preot.

Expozeul ministrului de externe. întreagă presa, din monarhie şi străinătate

deopotrivă, consacră pagini întregi expunerilor de ieri ale ministrului nostru de externe. Pentru România ele au o deosebită importanţă, fiindcă prin glasul lui Berchtoid monarhia a recunoscut ieri ca deplin justificată pretenţia de a i se da, în schimbul neutralităţii, o potrivită recom­pensă teritorială. Dăm mai jos în întregime dis­cursul de ieri al contelui Berchtoid.

— Dela ultimele şedinţe ale delegatiunilor până în ziua de astăzi, a spus contele Berch­toid, — am azistat la desfăşurarea unor eveni­mente de cea mai mare însemnătate pentru li­niştea viitoare a statelor europene. înainte de a mă ocupa mai pe larg de aceste evenimente mă simt dator să amintesc un fapt care pentru noi, ca aliaţi, e de cel mai mare interes.

Pacea dela Lausanne.

Răsboiul italo-turc s'a încheiat în chip no­rocos la Lausanne şi aliaţii noştri au ajuns în posesiunea incontestabilă a unui întins teritoriu în nordul Africei. Din parte-ne am promovat după putiţă încheierea păcii şi îndată după în­făptuirea ei ne-am grăbit să recunoaştem su­veranitatea Italiei asupra Lybiei. Cu o sinceră satisfacţie amintesc că în felul acesta, Italia şi- ajuns scopul pe care 1-a urmărit decenii dea-

rândul, câştigând un teren larg unde îşi va pu­tea transplanta cultura sa înaintată.

Cu toate că pacea a fost încheiată cu toată graba posibilă, nu s'a putut totuş împiedeca iz­bucnirea conflictului în Balcani, dar, oricum, a avut darul să prevină o complicaţie şi mai pri­mejdioasă. Din acest punct de vedere, nu pu­tem decât să salutăm cu bucurie pacea realizată la Lausanne.

Raportul nostru cu Italia.

In timpul cât am petrecut deunăzi în Italia, m'am putut convinge că nu mimai guvernul dar şi opinia publică din Italia a apreciat în măsură deplină atitudinea noastră în răsboiul ce 1-a purtat acest regat cu Turcia. Primirea căldu­roasă de care am fost învrednicit pretutmdenea în ţara aliată, e încă o dovadă a celor afirmate mai înainte. Prietinia manifestată cu aceea o-caziuue a aflat un plăcut răsunet şi la noi şi a-ceastă împrejurare e o nouă garantă a legătu­rilor indisolubile cari împreună cele două state aliate.

Situaţia din Balcani.

Situaţia din Orientul apropiat a luat în ul­timul timp o înfăţişare extrem de serioasă şi îngrijorătoare. După cum şi dvoastră vă este cunoscut în diplomaţia marilor puteri s'a pornit la iniţiativa prim-ministrului francez Poincaré im viu schimb de vederi, cari au de scop aflarea unei platforme pe baza căreia la un moment dat să intervină şi să pună capăt grozăviilor sângeroase ce se petrec în nemijlocita noastră apropiere. In strâns acord cu aliaţii noştri şi convenind des mai ales cu reprezentanţii Ru­siei şi ai Angliei, am luat şi noi parte în schim­bul acesta de vederi şi stăm şi astăzi în tra­tative cu marile puteri, pornind din convingerea că în chipul acesta satisfacem dorinţa genrală exprimată şi la noi, de a înăbuşi cât mai cu­rând groaznicul incendiu ce mistuie ţările bal­canice. * *!t§1

In luptele de până acum, statele balcanice au repurtat succese însemnate şi sub impresia a-cestora, tinta ce-şi propuseră înainte de isbuc-nirea ostilităţilor, a ajuns cu mult mai departe. Până ce, la început, ele cereau introducerea unor reforme radicale în imperiul otoman re­forme cari să asigure existenta naţională a fra­ţilor lor de sânge pretenţiunea aceasta şi-au exprimat-o, de altfel, şi în notele pe cari le-au trimis marilor puteri şi în ultimatul adresat por(ii —, astăzi aspiraţiile aliaţilor sunt incom­parabil mai mari şi ele tind direct la discom-punerea Turciei.

Atitudinea monarhiei.

Pentru politica noastră care de altcum nu e condusă de tendinţe de expansiune, numai acel moment poate fi hotărîtor care poate aduce în concordantă dorinţa noastră de a păstra o ţinută pacinica cu datoria ce ni se impune în primul loc, de-a apăra interesele monarhiei fată de orice tendinţă păgubitoare.

fată de evenimentele din Balcani am păstrat pană astăzi moderatiune şi atitudinea noastră a fost pretutindenea bine apreciată.

Pe această cale dorim să urmăm şi mai de­parte, deoarece avem puternică conştiinţa for­ţelor noastre, cari ne sunt o garantă sigură că vom şti face ca glasul nostru să fie ascultat. Nu mă îndoiesc că ne va sucede să ne afirmăm drepturile, fără să ajungem în calea pretentiu-nilor juste ale altora. Suntem aplicaţi să recu­noaştem până la cel mai îndepărtat hotar noua situaţiune creiată în urma învingerilor repurtate de statele aliate, şi să punem astfel baza înţe­legerii trainice şi prieteneşti cu aceste state. In schimb însă avem tot dreptul să cerem, ca in­teresele legitime ale monarhiei să nu sufere nici o pagubă pe urma situatiunei schimbate.

Legitimitatea pretenţiilor României.

Atitudinea liniştită şi cumpătată a Româ­niei, a acestui regat care stă în legături strânse de prieti.vie cu monarhia noatră, a avut o în­semnătate deosebită asupra desfăşurării eve­nimentelor şi sperăm că importantele interese ale sale bazate pe situaţiunea ei geografică, vor afla deplină consideraţie.

Apel cătră delegaţi,

întrucât mi-au permis împrejurările, m'am silit să dau un scurt tablou al situatiunei din momentul de faţă şi îmi rămâne acum să vá rog a-mi acorda şi în acest moment de o gra­vitate indiscutabilă, deplina încredere a dvoas­tră şi vă rog să vă mulţămiţi cu expunerile de astăzi restrânse într'un cadru îngust, aşteptând pe altă dată desfăşurarea lor pe larg, fiindcă tratativele în curgere sunt de o natură foarte delicată şi nu-mi permit a face acest lucru chiar astăzi.

Scrisori bucureştene. 27 Oetomvrie n. — 1912.

Răsboiul şi raportajul de senzaţie. — Spiritul public faţă cu primejdia unui răsboiu al Româ­niei. — Bunul simţ românesc. — Izbânda po­

liticei române. — Rusia ne face ochii dulci, Răsboiul. Iată marea, palpitanta, unica che­

stiune care dominează acum toate spiritele. Vai de sinucigaşii sentimentali, cari nu au găsit

un moment mai prielnic pentru a-şi curma via­ţa. Vai, de criminalii şi de excrocii cari ar fi dorit o presă mai bună pentru isprăvile şi lo­viturile lor. Foile noastre de obiceiu atât de bune pentru dânşii, atât de meştere în a face din fiecare dintre ei un erou de melodramă,a-cum sunt mai crude decât cele mai rele dintre soacre.

Astfel, pe când Pantelimon a ajuns o cele­britate, nenorocitul de Dimitrof, asasinul I Ştefan Mihaileanu, evadat dela Văcăreşti ii condiţii atât de romantice, nu a putut ţine afişul nici două zile. Şi vai! ce elemente de succes fi prezentat, în alte împrejurări, aventura 1 cu pasionatele peripeţii în care o femee a ju­cat un rol hotărâtor. Dar nu a fost moment Si astfel Dumitrof a pierdut ocazia, a pierdut pentrucă, cum am spus, setea de senzaţie a pu­blicului este acum suprasaturată de veşti necontenite ce sosesc asupra actelor ime drame care se joacă peste Dunăre. In fata ri­durilor de o şchioapă ale telegramelor cari vorbesc de mii de morţi, ce interes pot prezen­ta isprăvile meschine ale unui criminal ori actul nenorocit al unui sinucigaş?

Drama aceasta uriaşe a încătuşat toa preocupările. Ediţiile ziarelor, cari inundă două ori pe zi capitala cu veştile lor contrazi­cătoare, sunt literalmente zmulse de public cititor. Chiar şi cinematografele ale căror ai ceri, graţie bandiţilor fioroşi şi a scenelor scandaloasă picanterie, nu dădeau greşi ni odată, au început acum să resimtă efectul a-cestei absorbţiuni exclusive a spiritului pub" în direcţia răsboiului balcanic.

*

Dar lucru curios. Pe când răsboiul de pest Dunăre pasionează publicai până la un grades traordinar, eventualitatea "mtiriderei lui şi la noi nu clinteşte de loc tradiţionala cumpăneală românismului.

Discuţii pasionate în această privinţă nu st aud.

Lucrurile se judeca foarte calm, fără e gerare, fără patimă fără mult entuziasm dar fără nici o îngrijorare.

Pentru cine este în curent cu modul dea al publicului din oraşele şi mai ales din capita­lele confederaţilor care luptă astăzi împotrivi Turciei, starea de spirit dela noi este al surprinzătoare.

Deşi se vorbeşte stăruitor despre eventu litatea din ce în ce mai sigură a particip României la un răsboiu cât se poate de apro­piat, totuş în cafenelele Bucureştului nu vei nici un orator de răspântie care să fulgere pe duşmanii imaginari sau reali ai ţării cuá geţile înflăcărate ale unei retorici ieftine, Ni vezi nici un strateg de cafenea distribuind ar­matele ce vor avea să lupte şi prezicând vi torii şi dezastre aşa cum era şi este obiceiul Atena, Belgrad, Sofia. Aici suntem într'o lu cu totul alta. Bunul simţ românesc nu poate to­lera ridicolul pozelor donchioşoteşti şi al fra­zelor late. Mai ales de vre-un deceniu încoace

K 7 Noemvrie 1912. „ R O M Â N U L *

| b l r o m â n e s c , r ă t ă c i t câtva timp sub in-m une i frazeologii ş i a unor năravuri de iert, î n c e p e să reyie la starea sa firească, jauste conştiinţa în înalt grad a realităţii, ïlatà de ce la Bucureşti nu avem manifestări (cele obicinuite în Balcani în preajma unor ï r i e n t e ca cele ce se petrec ş i ce se v o r (petrece .

•pentru a înţelege toată valoarea acestei tatări trebue să adăogăm că cumpăneala piici nu are la bază nici nepăsarea ş i nici iţa de inconştienţă asupra situaţiei extra-

Mar d e grave în care n e aflăm. Am vorbit a foarte multă lume de toate categoriile, din le clasele sociale. Cu toţii, dela ţărani până la m i c i i burghezi

la funcţionarii cei m a i înailţi, sunt p ă -K i d e semnificaţia clipei de astăzi. Fiecare

hsteaptă să fie chemat la mobilizare, n u e psingur dela care să fi auzit că regretă a-pierea momentului când v a trebui s ă - ş i Í datoria pentru Patrie. Şi mărturisise că

laceasta unanimitate lipsită c u desăvârşire de W i e ş i de fanfaronadă impuse mult m a i I decât manifestările declamatorii ş i z g o - , luase ale balcanilor. De sigur c ă pe lângă tarile d e rasă la aceasta contribuie ş i con-i t a c e o are fiecare că Ţara este este destul

l i n e p r e g ă t i t ă şi că soartea ei se află în m â n i I

Acest calm al publicului român se poate re-p a s t e in altă formă şi Ia conducătorii săi pi, Cu tot caracterul alarmant şi surprin-jtor al coaliţiei Balcanice, România nu şi-a lerdut capul. încrezută în puterile ei, ea a pă-pt expectativa aşteptând desfăşurarea fapte-rspre a-şi spune cuvântul. Iar când aceste

Jpte au părut a da oarecare indicaţii, toţi făc­lii tarii în frunte cu regele şi-au spus cuvân-IIAstfel am auzit cuvântul Regelui Carol, la Jjemnitatea depunerei jurământului noului ca-pset d e s p r e care cititorii „Românului" au luat

mostinţă la timp. Nu mult după aceasta a ur­ni t e l e g r a m a d - l u i I. C. Brăteanu şeful parti-

lii l iberal cătră u n ziar vienez, în care stă-pt asupra necesităţii şi a dreptului României l a iui lăsa să i-se răpească locul câştigat prin bea si forţele sale şi de a nu jertfi interesele k o r din Pind.

Această atitudine cumpănită şi demnă a Ro­tt nu a întârziat să dea roade. Astfel am •ut v e d e a c u m Rusia, socotită până acum ca jterea cea mai puţin favorabilă intereselor mane a fost cea dintâiu care prin organul

lustrului s ă u de externe a recunoscut legiti-patea pretenţiilor româneşti, atrăgând aten-i statelor balcanice că nu le p o t socoti f ă r ă mplicaţii nefavorabile pentru dânsele. Păşi-IRusiei primita cu o neplăcere r ă u ascunsă i c u r t u a z i a d e circumstanţă a presei vieneze, Iputea să nu fie urmată de declaraţii favo-ieşi din partea cel puţin a presei dacă nu a Semului „aliatei noastre". ^ E L - . . *

Dar cu privire la aceasta manifestare a Ru­se fac aici unele comentarii foarte intere-

te care dacă s'ar adeveri ar aduce schim-|.:: hotărâtoare în orientarea politicei exter-

a Tării noastre. Se zice că Rusia ţine să Ée de ocazia ce i - o oferă actualul răsboiu

i h r re spre a repara măcar în parte greşala pcută la 1877 cu răpirea Basarabiei. Aceasta

«târâre ar sta în legătură şi cu înrudirea }roectatá intre cele două dinastii rusească şi română prin căsătoria principelui Carol cu ma­

fii ducesă Olga. Pe lângă spriginirea preten-oor române la viitoarea conferinţă europeană,

la ocaz ia căsătoriei. Rusia ar ceda României o harte d in Basarabia î n schimbul unei alianţe arabi l e care să permită Rusiei promovarea p r e s e l o r sale în orient. întrucât aceste zvo-rari sunt adevărate sau nu, nu putem şti. Iu ht cazu l manifestările de simpatie ce curtea rasa a arătat bătrânului nostru rege, cu şi ul­tima declaraţie a regelui Carol I . în interwievul

facordat ziarului ..Neues Wiener Tagblatt" că si a v e m să ne îngrijim de o Bulgarie cu şase milioane de locuitori ş i că nu trebuie să ne a -

p a g e m u r a lumii slave sunt de natură a le d a oarecare consistenţă.

Oricare ar fi adevărul, fapt este că valoarea României ca factor hotărâtor în actuala situa­ţie turbure cum şi conflictul ce poate izbucni mâne între cele două grupări formidabile din Europa este pe deplin cunoscută şi apreciată.

Iar conştiinţa acestei situaţii favorabile o are mai mult sau mai puţin clară fiecare român din Ţară . Iată de ce tara e calmă deşi fiecare ştie că ne aproniem de momente decisive.

C. N. Longîmis.

Cronică brăileană. Periclitarea comerţului Brăilean. •— Compania

Grigoriu. — „ereul Analelor". — Distracţii.

Brăila, 22 Oetomvrie v.

Comerţul Brâ i loan trece astăzi p r i n t r ' o grea cumpănă . Toată lumea comercială spera să-şi re­capete energi i le p ie rdu te din pricina evenimente­lor de peste vară acum: în campania de toamnă. Câtă deealuaie. Câţi ar fi t rebuit şi câţi ar fi pu­tut câştiga în campania de toamnă, a po rumbulu i .

M i c şi m a r e : muncitor , comisionar, agenţi expor­tatori , agr icu l tor i etc. cu toţii au fost crud în­cercaţi .

Astăzi pu tem spune că avem „o j enă finan­c i a r ă" căci măr fur i sunt , câni îndată ce ar fi ex­por ta te ar aduce bani în ţară , ar aduce ia răş fer i­cirea iîn ţa ra noas t ră , clar de va ma i du ra mul t , veni suferi o „cr iză" , o per ic l i t a re a comer ţu lu i nostru în general .

Odată cu încetarea operaţ iuni lor , p r imi i t r i ti ai crizei s'au a r ă t a t : u rcarea -dobânzilor, atât la noi, Bàlk<ca Naţ ională (6 procente scont) âet şi în s t ră ină ta te . Bănci le m a r i t rebuind sănşi res t rângă operaţ iuni i* , şri c redi te le , pen t ru en Ia un moment idat să poată face plăţii r, depuner i le încep a se re t rage , f iecare se as igură pen t ru ziua de mâne, numai cămătar i i şi bănci le cele mici se aventu­rează în momentele actuale pen t ru a încassa do­bânzi exorbi tante pe cari bietul negustor le va plăti .ştiind că o poliţă protes ta tă , poate să-i aducă că­derea disereditâudu-1. Se mai poate vedea fali­mentele acel r comercianţ i nesolizi, cu capi talur i d e câteva mii de lei şi car i învâr tesc afaceri co­li sale, ceea ce face să cureţe pleava negus tor i mei. P e câtă vreme comercianţii cu cap i ta lur i , casele solöde pot du ra încă câtva t i m p ; dar cont inuarea răsboiului în Balcani înseamnă per icl i tarea co­mer ţu lu i nost ru .

Expor tu l nu se poate face deoarece vasele gre­ceşti ce veneau în por tul m s t r u , astă/ i nu pot trece Pa rdane lo l e , căci ar fii c a p t u r a t e : celelalte «< c 'etăţ i engleze, g e r m a n e etc. t r imi t foarte pu­ţ ine vase, deoarece le poate în t r ebu in ţa mai cu folos si cu mai m a r e s iguran ţă în alte păr ţ i , din ca re cauză navlul e considerabil de urcat , îiiid i t şi în t re i t ca mai na in te .

Uni i expor ta tor i câştigă din lichidarea con­t racte lor , ce n 'ar putea fi l i v ra t e din cauza eve­nimente lor , încheind altele cu i t a l i a , unde pre ţu l cerealelor e mult mai urcat , în schimb comer­cianţ i i d in s t r ă ină ta te cari au contracta t cu acei de aici. deoarece contractele s'au l ih idat , nu mai pot găsi cereale pe p re ţu r i l e oferite exporta tor i lor noştr i , sufer ind astfel pagube însemna te .

Tot din cauza nes iguranţe i expor tu lui , morar i i nu tuni exportă cant i tă ţ i mar i de fă ină , ceea ce va face de sigur ieft inirea paliei!

Din zi în zi evenimente le mai grave amenin ţă comerţul ţărei , şi în special comerţul Bră i l ean .

Compania l ir ică Const. Gr igor iu , deşi îu toiul evenimentelor în oraşul nos t ru eminamente co­mercia l , obţine succese crescânde, t e a t ru l fiind ne încăpător pen t ru a cupr ind? lumea dornică de a asista la aceste serbări ar t i s t ice . P e r î n d ni s'au reprezen ta t : F r u m o a s a Rizcta , D a m a în Roşu, S t u d e n t u l cerşitei-. Gospodărie Poloneză, Eva , toate p remiere p e n t r u o raşu l ' nos t ru . R î n d pe nînd au fost admi ra ţ i ta lentaţ i i art iş t i ce compun a-eeastă t r u p ă : iubitul tenor Leonard a cules aplau­ze de invidiat , cântând cu avânt , cu vecea-i caldă şi melodioasă, Maximi l ian , eminen tu l ar t i s t , în special în D a m a în Roşu a făcut din rolul japo­nezului H i t amaro , o adevăra tă crea ţ iune , a fost aplaudat cu căldură de o sală a rh ip l ină de un pu­blic s e h e t ; Carcssy , ca în to tdeauna , cel mai dis­tins i n t e rp re t a roluri lor de b ă t r î n i amorezaţi . . . ( ' iucuret te , arhi-comioul t rupe i , Cigalîa, Gheor-

ghiu, la înă l ţ ime ca în to tdeauna . Doamna Teodo-reseu-Leonarid, cu voeea-i fermecătoare , şi în p l ină putere a fost la acelaş nivel cu par tneni ï săi indi­caţi mai sus. Doamna J ipa -Apă teanu , dumă t re i ani revine în mijlocul nos t ru re îno ind succesele de a l tădată . Dşoara F lor iea Cris toforeanu, cu vo­cea-i caldă şi mei odioasă, cu un joc dc scenă bino c o n t u r a t a obţ inut un adevărat t r iumf atât în „ E v a " , cât şi in „ S t u d e n t u l Cerş i te r" . Măr ioa ra Oiiisky, sglobie, a smuls aplauze şi b isăr i a lă tu r i de Maximi l i an , F lo r io a Florcscu, a r t i s tă şi dan­sa toare bine ca în to tdeauna . Se a n u n ţ ă pen t ru noua serie de rep rezen ta ţ i i : Taximeza, P r i n ţ şi Bandi t , Suzana, Vagabondul N e m u r i t o r etc. Dacă teate sunt succese t ra in ice ce vor a t r a g e tot a tâ ta lume ca până în prezent , Vagabondul N e m u r i t o r va da pr i le ju l d is t insului a r t i s t V. Maximil ian , să apară în admirab i la sa creaţ ie - în rolul profe­soru lu i H a n s B i t t e r , având ca p a r t n e r ă pe emi­nenta ar t is tă şi cân tă rea ţa J e n n i Metaxa-Doro.

D e curând s'a pus bazele în f i in ţă r i i une i su­cursa le a „Cerculu i Ana le lo r" din Bucureş t i , în scopul de a aduce cât mai dos posibil pe mari i conferenţ iar i francezi car i v in îu Bucureştii, pre­cum şi l i teraţi i şi l i te ra te le române , ce ţ in confe­r in ţe la Cercul din Capi ta lă .

C u m era şi na tu ra l , această asociaţiune, e con­dusă de el i ta noas t ră cunoscătoare a l imbei şi b -t e r a tu r e i franceze & române, care va a t r age după sine, mul ţ i dornici de cul tură aleasă, această for­maţ iune fi ind de o impor tan ţă capitală.

C a prez Mentă d e omoare e distnsa poetă D-ra Elena Văcărescu, îndea juns de cunoscută, mai a-les eu ocazia reprezen tă r i i operei sale „Cobzaru l" la Opera M a r e din P a r i s , iar ca p rez iden tă ac­tivă dna Achille Mer.dl, soţia mare lu i bogătaş de aci. :— De s igur această veste a produs o impre­sie nespus d e plăcută, mai ales că ni se anun ţă numele a tâ tor oameni celebri ai F r a n ţ e i : la 27 c. va avea loc i n a u g u r a r e a în sala Tea t ru lu i Regal , când Domnul F r a n ţ a F u n c k Bren tano , dist insul istoric şi om de t i t e re francez va vorbi despre „Le collier de la Re ine" . Mai tâ rz iu : Rev­ii a Ido H a h n , apoi mare le d r a m a t u r g Br ieux dela Academia Franceză , etc. D i n pa r t ea f runtaş i lor români vor vorbi : poetul Al. Maeedjnsky, d-şoara E lena Baealoglu, etc.

Pen t ru ca i n a u g u r a r e a să aibă un aspect mai atract iv , această şedinţă va fi p rez ida tă dc d-şoara Elena Văcărea eu.

Urăm izbândă.

Cinematografu l „ M a r c o n i " a reprez in ta t zi­lele aceste „O d r a m ă pe mare" , „Diavolul casei", „Reg ina din Comarge" toate executate admirabi l , în pr incipal casa 'daneză „Nordisch Copenhaga" cu a r t i s t u l P s i l an t e r , a a t ras un publ ic numeros ce numai la reprezentaţ i i le companiei l i r ice Gri­goriu se poate vedea.

Astăzi 22 cr t . viee-consulul Muntenegrean din localitate a organizat, o reprezenta ţ ie einemato-graifeă la „ J l u z i o n " pen t ru „crucea roşie" mun­tenegrean ă, cu un program frumos alcătuit , anu­me, fi lmul admi rab i l : „ I s p i t a " precum şi în mod excepţional „Manevre le san i t a re române" . Repre ­zentaţ ia a fost acompaniata de muzica regimen­tului 38 clin localitate.

Comici Iu l ian , c rea toru l scenelor de Mahala , şi Florea Mateescu, cunoscutul cuplet is t român şi-au anun ţa t sosirea pen t ru 23 crt. — Lumea şi-a reţ inut biletele, căci e ceva fenomenal , când so­sesc aceşti artoşti nu se mai găsesc bilete, e o îm­bulzeală vorba ceia „ca la pomană" .

Şi pe zi ce t rece distracţ i i le se înmul ţesc , şi se­ver mai înmul ţ i dacă criza f inanciară nu va mi i du ra încă mul tă vreme.

Ioan Borvizeanu.

A V I Z !

Abonaţii cari işi schimbă locuinţa, sunt rugaţi sa ne comunice legibil numele comunei, poşta ultimă şi comitatul precum şi locuinţa cea veche, pentracă îiind mai multe localităţi cu acelaş nume, ne îngreunează expedarea ziarului. Totodată să ni se notifice că locuinţa şi-a schimbat-o permanent, sau numai provi-zor ş? pe cât timp.

Adm. ziarului „Românul",

r a ^ . o.

Am părăsit astăzi dimineaţă citadela dal­mata şi parcurgând splendidul drum ce se des­făşură în nenumărate zigzaguri peste mun­ţii stâncoşi şi înalţi cari dominează măreaţa Bocea dei Cattaro am sosit la Niegusch gra­niţa regatului muntenegrean.

De pe vârful muntelui Kerschtatz panora­ma spre mare e încântătoare şi se văd de-alun-gul coastei numeroase sate bogate, cu clădiri şi biserici de piatră .

Satul Teodo ascuns în docul unei insule servă de adăpost fiotei de răsboi austro-imgară şi este aparat de forturile Vermatz şi Qoradja care abia să ghicesc în depărtare.

Mă întreb însă la ce ar servi aceste for­turi în cazul unui conflict austro-muntene-grean? Muntenegru dominează aceste forturi din toate părţile şi artileria lui ar trage ca la ţintă în aceste apărări cari au costat mi­lioane.

Micul orăşel Niegusch este situat aproape de graniţă şi aci se fac formalităţile de paşa­poarte şi revizia vămei.

Când trăsura mea se opreşte înaintea Qrand Hotelului, unde trebue să odhinim caii, sunt în­tâmpinat de căpitanul Giurc Verbitza şi de in­spectorul vămei Popovici care îmi comunică ambii că s'a primit delà ministerele respective ordine de liberă trecere pentru mine. Cu ce foc vorbesc ei de răsboiu şi de succesele trupelor regale conduse de generali i 'Mait inovici , mi­nistrul de răsboiu şi general Vucotici, ambii sub înaltele ordine ale A. S. R. Principelui Mo­ştenitor Danilo. E ceva grandios de a vedea marea mişcare patriotică care a adunat sub drapel pe toţi rezerviştii muntenegreni.

Tineri de 17 ani cari învăţau la şcolile din Cattaro au fost înrolaţi în urma rugămintelor lor şi a lacrimilor vărsate .

Unii rezervişti cari se întorc în patrie după absenţă îndelungată, nici nu se duc pe la ca­sele lor să-şi îmbrăţişese părinţii sau copiii. Toţi după ce-şi primesc armele şi muniţiunile, se îndreaptă cântând imnul naţional, spre régi­met şi spre lagăr.

Acum că sânt în centrul Muntenegrului nici nu se simte că ar fi răsboi. In toate satele casele sunt deschise, copiii se joacă, rid şi plâng sub ochiul blând al mamelor cari lucrează în jurul casei şi se ocupă cu hrana vitelor. Timpul începe a fi friguros şi din când in când cade ploaie rece. Pe drum cete de muntenegreni se îndreaptă spre capitală. Intre Niegusch şi Cetinje nişte copii îmi aruncă flori în trăsură. E primul salut şi duios mă pătrunde până la inimă.

Cu mare bucurie revăd capitala pe care nu o văzusem de aproape trei ani. Ce schimbare? Străzile simt luminate cu mari globuri electrice şi în toate magazinele în toate casele becurile electrice înveselesc capitala. Legaţiunile noui construite ale Franţei şi a Itiliei cu frumoasele lor grădini, precum şi noul palat al ministere­lor, al justiţiei şi al poştelor şi telegrafelor au schimbat cu totul aspectul de mic oraş alCe-tinjei.

Acum & un oraş elegant, foarte curat , cu străzi largi şi ici colea o farmacie elegantă, o prăvălie cu geamuri mari.

Animaţia nu e mai mare sau mai mică în timpuri ordinare. Nu sunt aci nici prizonieri, nici t rupe: toate mişcările sunt confinate spre Podgoriţa şi Nicschieh.

Trupele muntenegrene conduse de genera­lul Vucotici sunt aproape de a face juncţiunea lor cu armata sârbă.

Generalul Vucotici după mai multe lupte în cari a respins pe turci, a ocupat Berana, Bie-lopole, Plava şi Gussma; s'a arătat un strateg de prima forţă şi a avut pierderi neînsemnate. Armata pusă direct sub ordinele Principelui Danilo bombardează cu mare succes fortul Ta-rabos pe când trupele generalului Martinovici au ocupat Vraca.

Cel mai târziu pe Duminecă se aşteaptă că­derea oraşului Scutari, avant-garda muntene-greană nu e departe de podul delà Chiri vecin cu Scutari. Odată fortul Tarabos căzut, nu se

va mai găsi piedică pentru că vechiul fort Ro-safa este în ruine.

Toată populaţiunea albaneză din munţii Scodrei dă concurs armatei muntenegrene şi s'a format un corp armat de aproape 14.000 oameni.

Ca în toate luptele, albanezii se arată de o vitejie colosală, ei au atacat trupele turceşti la baionetă.

Am întrerupt corespondenţa mea pentru a mă scoborî în restaurant pentru prânz. Sala restaurantului e plină de o mulţime de lume; se aude vorbind toate limbile din Europa. Co­respondenţii de ziare istorisesc fele de fel de noutăţi, unele mai gogonate ca altele. Ascult şi eu, dară nu vi le repet căci ştiu ştiri precise, deoarece imediat după sosirea mea aci am fost la ministerul de externe unde am stat aproape o oră de vorbă cu Ex. Sa domnul Ramadano-vici, secretarul general al acestui departament care tocmai atunci dispoia curierul comunicân-du-mi şi mie noutăţile îmbucurătoare ce so­sesc din toate părţile. Ştiu chiar că consulul Muntenegrului la Brăila telegrafia că vre-o 47 soldaţi aflători în România doresc să se in­

t r a i / , 6 O c t o m v r i e . D e pe câmpul de răsboi din T r a c i a se

află puţ ine ştiri d e o a r e c e după mar i l e încor ­dări din zi le le trecute trebuie să u r m e z e o p a u z ă , un m o m e n t de recu legere , pentru î n ­g r o p a r e a morţ i lor , pentru s a l v a r e a răniţi lor şi c e n t r u întregirea rânduri lor cu trupe nouă , p r o a s p e t e .

N u m a i la Ciorlu a fost o luptă între B u l ­gari şi un corp de a r m a t ă turcească , c a r e forma r e z e r v a lui N a z i m P a ş a . întregul c o r p a fost c o m p l e t nimicit şi împrăş t ia t .

In M a c e d o n i a lucrurile par să iee o nouă faţă: Sârbii v o i e s c să o c u p e d o u ă porturi a l ­b a n e z e la M a r e a adr iat ică , deşi ei s p u n e a u că ş i -au împlinit mis iunea mi l i tară în răsboiul a c e s t a . D a c ă o c u p a r e a a c e s t o r porturi ar d e ­veni un fapt real , atunci răsboiul a c e s t a nu-i purtat mai mult în n u m e l e l iberării „ fraţ i lor" subjugaţ i : Bulgar i , Greci , Sârbi şi M u n t e n e -grini , ci şi pentru robirea a l tor p o p o a r e , c u m sunt Albanez i i şi M a c e d o - R o m â n i i . In cazu l a c e s t a puteri le nu-i v o r lă sa pe cei patru a-liaţi să-ş i facă m e n d r e l e în d r a g ă v o i e , ci-i v o r opri de là cucer irea unor teritorii la cari ei n'au nici un drept. Coal i ţ ia b a l c a n i c ă s e v a lovi atunci de protestul R o m â n i e i , al Italiei, şi al A u s t r o - U n g a r i e i , cari v o r o p u n e un p u ­ternic v e t o vele i tăţ i lor sârbeşt i .

M a r e surpr iză a c a u z a t al iaţ i lor balcanic i dec laraţ ia lui S a s s o n o w re lat iv la aspiraţ i i le R o m â n i e i . S e aude că a c e ş t i a lucră tuspatru în cercur ie p a n s l a v i s t e din R u s i a pentru răs turnarea lui S a s s o n o w , c a r e v o i e ş t e să z ă d ă r n i c e a s c ă planuri le al iaţ i lor de a cuceri B y z a n ţ u l . C ă d e r a lui S a s s o n o w ar î n s e m n a însă ven irea la putere în R u s i a a unui part id răsboinic , c a r e poa te peric l i ta p a c e a Europe i . S ă s p e r ă m că nu v a fi a ş a !

România şi răsboiul. Bucureşti. Ziarul „Adevărul" publică în

numărul său de ieri un primarticol în care s e ocupă cu atitudinea pe care România v a trebui s'o aibă în viitor faţă de noua mare putere ce se va creia în Balcani după încheirea păcei.

toarcă în ţară şi ştiu ce li s a răspuns si-continue munca în linişte, trupele fiind mai mi ca suficiente.

Ieri am observat mai multe doamne şi do» nişoare franceze îmbrăcate în negru şi purtai brăţara crucei roşii.

Au sosit şi d-nele crucei roşii din Anglii iară Austria a autorizat câţiva medici militai să dea concursul lor pentru căutarea răniţi

Ce popor admirabil, dar şi ce exemple d( eroism are chiar delà regele lor.

Alaltăieri, suveranul s'a dus delà Plănuita la Vraca pe lacul de Scutari pe când monitoa­rele turceşti trăgeau asupra vaporului său,

E im eroism cavaleresc, demn de acel ora care şi-a făurit coroana regală numai cu si» da sa.

Aseară târziu noaptea, regele a fost în Ce­tinje şi astăzi la cinci în zori de zi a şi plecat spre Rieka. Neobosit, regele Nicolae vede si observă totul prin el însuşi, îmbărbătând pe toţi, aiinând toate durerile.

Cetinje, 13 (26) Octomvrie.

„Ad." Principele Albert Ghica.

I Extragem din acest articol următoarele pasaj ! mai însemnate:

A trecut de-abia o lună şi totul păreau prin farmec schimbat. Puterile europene erai nevoite să declare că s'au înşelat, germanii s părea că n'au gust să se bage într'un răsboi, din care nu au nimic de câştigat. Austro-Unga­ria a fost cuprinsă deodată de dragostea cei mai caldă pentru popoarele balcanice, toate pu­terile în cor au trebuit să recunoască şi să con­state că formula statului-quo astăzi, a dat la-liment şi că pentru rezolvirea nouei probleme trebuie de găsit o formulă nouă, pe care ie înţeles, n'au găsit 'o. In vremea aceasta statele balcanice declarau că ele nu vor lăsa din mână aceea ce au cucerit cu sânge şi cu sacrificii si sfidau Europa să le silească să fie biruitoare şi să piardă şi beneficiile biruinţei...

Toată vechia şi imbecila diplomaţie euro­peană a dat faliment. Pe deasupra, fiecare are teamă de a provoca un nou conflict...

Ceeace ieri părea utopie, imposibil de reali­zat, Europa trebuia să se deprindă a socotita fapt îndeplinit, anume ca Turcia să dispară, ori să fie redusă, ca putere europeană, la cea mai simplă expresiune, iar în Orient, să se ridice o putere nouă, confederaţiunea de sine stătătoare a statelor balcanice, cari -nţeleg să trăiască i viaţa lor proprie şi pentru ele, nu ca ţări tribu­tare cutărei puteri mari, a căreia povincie, co­lonie, ori hinterland să fie.

Şi pentru noi, mai ales pentru noi, situaţia-nea se schimbase cu desăvârşire. Ori cât nu ut convenea eri o Bulgarie mare, astăzi, o noui orientaţiune ni se impunea. In loc de a rămânea anexa Austro-Germaniei, şi să-i împărtăşi™ soarta, ducând politica ei şi fiindu-i supusă eco-nomiceşte, astăzi trebuie să ne aruneàm ocM spre Orient şi să ne apropiem de puterea m nouă, care se naşte. Şi ea are nevoie de á şi noi avem nevoie de dânsa, asa că din aceát comunitate de idei şi de interese, trebuie să re­iasă o conlucrare comună, folositoare Mm. Ţările orientale cu România împreună, pot al­cătui un stat, ori o confederaţiune de peste 28 de milioane de locuitori, cu un teritoriu care poate hrăni un număr îndoit de oameni şi ci o putere armată ia 1 milion de soldaţi.

E o viaţă nouă, aceasta care pare că se schiţează la orizont şi care va eşi din vălmă­şagul de fum şi de sânge de astăzi. Dacă sus-tem înţelepţi, vom înţelege că e mai bine si mergem cu dânsa, decât împotriva ei, aceasta mai cu seamă cu cât şi pentru noi, în cazul a-

ăsboiul balcanic. România şi răsboiul. — Bulgarii şi România. — Poarta cere pacea. — Răspunsul Puten ior la proiectul lu] Poincaré. — Moştenitorul de tron român Ferdinand în Budapesta. -'Turcii vor preda Constantincpolul? — In preajma luptei decisive delà Ceatalgea. -

Spre sfârşitul răsboiului. — Căderea lui Sassonow

Joi, 7 Noemvrie. 1912. tn.it ţ

cesla, se deschide orizontul imei întregiri a neamului...

Viena. — Ziarul „Deutsches Volksblatt" pu­blică un articol scris din Bucureşti şi întitulat „Cererile României."

In acest articol se spune că istoria va în­registra meritele regelui Carol câştigate fată de Europa şi România, căci deşi finanţele tarei conduse de el sunt într'o situaţie excelentă şi armata este perfect pregătită şi populaţia por­nită spre răsboi, totuş el continuă politica sa înţeleaptă. Poporul român ar fi luat cu mult entuziasm armele, dar regele a rămas rezervat , rămânând ca România să intervie în răsboi nu­mai când toate celelalte mijloace pentru apă­rarea intereselor ei vor fi rămas neeficace.

Dacă răsboiul din Bălani, spune articolul din „Deutsches Volksblatt", are la bază prin­cipiul national, atunci şi România ar trebui şi ea să anexeze pe cei 100.000 de români cari trăiesc in Serbia şi pc cei 80.000 din Bulgaria. Românii (ine ca în cazul când răsboiul va aduce schimbări teritoriale importante, atunci şi ca să aplice principiul national, cerând să i se a-corde teritoriile dc dincolo de Dunăre cari sunt bcuite de români şi proteciiunea pentru cuţo-vhhi. România îşi are dinainte asigurat spri­jinul marilor Puteri şi speră să obţină satisfa­cerea cererilor ci fără răsboi.

Ziarul „Wiener Journal" află că în principiu s'a stabilit o înţelegere între marile Puteri asu­pra soartei peninsulei balcanice. Se crede că deocamdată vom avea un armistiţiu de 3 zile, timp în care se vor disicuta condi;iunile de pace ale ambelor părţi. Toate Puterile sunt ferm de­cise ca să isprăvească cât mai curând răsbo­iul.

Informaţiunile pe cari le-am cules însă per­sonal arată că ştirea aceasta este neverosimilă căci Austria a refuzat categoric principiul dezin­teresării absolute cerut de Poincaré. De altfel mei România nu poate aproba acest principiu si înţelegerea intre marile puteri trebuie să con­ţină si România.

Asupra atitudinei României ziarului „Neu­es Wiener Tagbla t t ' i se comunică din sursă românească autent ică :

România nu plănueşte cuceriri teri toriale, ci numai o răsp la tă mer i ta tă sub forma unor compensaţii, pentru atitudinea ei ca apără­toare a păcii. Dar în aceeaş v reme nu se a s ­cunde nici p o s i b i l i t a t e a unei dezi­luzii în ce priveşte aceste aşteptări — de care nici un guvern nu e scutit — şi c a r e ar putea a t r age anumite consecvenţe. Pen t ru moment nu e nici un motiv să ne temem de 0 astfel dé eventual i ta te , da r nu v rem să fim surprinşi în nici o pr ivinţă . Suntem convinşi ea toate statele aprec iază at i tudinea R o m â ­niei şi vor ţine cont de ea.

*

Praga. — Corespondentul din Belgrad al zia­rului „Veukcv" având o convorbire cu mini­strul plenipotenţiar al Bulgariei, acesta a decla­rat că discursul regelui Carol trebuie luat foarte serios. Totuşi, spune ministrul bulgar, este ne­probabil ca vorbele ameninţătoare ale regelui să le urmeze fapte cari ar complica situaţia.

România a fost totdeauna binevoitoare Bul­gariei şi a primit pe refugiaţii bulgari, iar în răsboiul dela 1877—78 a ajutat la liberarea bal­aurilor de sub jugul turcesc. De atunci relaţiile dintre cele două (ari sunt perfecte. Regele Carol si miniştrii săi, spune ministrul bulgar, simt prea în'elepţi ca să schimbe această politică şi suntem siguri că România va găsi mijloacele ca să se înţeleagă cu alianţa balcanică.

Soarta Turciei. Pais. — însărcinatul de afaceri al Bulgariei

ia Paris a declarat unui ziarist următoarele: — Pentru noi împărţirea Turciei e un fapt

împlinit şi vom şti să şi executăm acest plan, tară vre-o intervenţie din partea Europei, căreia 1 se rezervă numai rolul de a sancţiona opera noastră.

Pianul aliaţilor. Viena. — Din cercuri diplomatice se anun­

ţa: Marile Puteri vor comunica statelor balca­nice, că au pornit din patea Portei o notă de ce­rere în privinţa unei intervenţii şi că despre o consfătuire m acest senz după o aprobare şi din partea statelor balcanice se va putea vorbi. Aici se crede, că statele balcanice se. vor de­clara în această privinţă numai după ce-şi vor fi terminat operaţiunile militare, şi anume nu­mai după ajungerea următoarelor scopuri mi­litare:

1. Lupta decisivă dela Ceatalgea, care va avea loc pe le sfârşitul acestei săptămâni.

2. Ocuparea oraşului Adrianopol. 3. Ocuparea oraşului Scutari, şi 4. Capitularea oraşelor Salonic şi Monastir.

Cum va fi împărţită Turcia?

Paris. — „Le Temps" primeşte dela un co­respondent al său următoarele:

„Pare sigur că s'au început tratative între Austria şi Serbia asupra împărţirei teritoriilor turceşti, care poate rezulta din răsboiul actual şi din sfâşierea admisă de toată lumea, a sta­tului quo teritorial în peninsula Balcanică. E vorba numai de modalităţile partajului. De alt­fel, iată, după unele informaţiuni din sursă bu­nă, cum pare a fi plănuit:

Austria ar împărţi cu Serbia sandjacul Novi-Bazar. Ea ar lua o fişie de teritoriu reprezen­tând aproape cele două treimi ale lărgimei san-geacului, dealungul Muntenegrului până la Mitro viţa. De aci, linia de frontieră sârbă ar coborî lu Macedonia până la marea Egee, la care Ser­bia ar avea un debuşeu în portul Kavala. Acea­stă linie de frontieră ar fi trasă la est de linia de cale ferată, care coboară spre Salonic şi care ar rămâne sub controlul Austriei.

Salonicul ar fi un oraş neutru. Bulgaria ar avea Rumelia şi o parte a Ma­

cedoniei, dar Constantinopolul ar rămânea tur­cilor.

Grecia ar primi Ianina, iar frontiera sa de nord ar fi dusă până sub Salonic, dându-se pro­babil peninsula chalcidică.

Frontiera Muntenegrului ar fi lungită la sud de Scutari, care ar fi anexat regatului mumte-regrean. Austria se crede, ar fi dorit să-şi pre­lungească partea din sandjacul Novi-Bazar, spre Adriatica, cereuind complect Muntenegrul dar aliaţii balcanici s'ar fi opunând.

împărţirea Albaniei între Austria şi Italia a fost obiectul convorbirilor dela Pisa, între con­tele Berchtold şi ministrul de externe al Italiei.

M. Sa regele Caro! asupra situaţiei.

Londra. — ,,Agenţia R e u t e r " a comuni­cat ziarelor u rmă toa re l e :

Un personal având ocazia să cunoască părerea regelui Carol al României despre actuala stare de lucruri, declară că este ab­solut sigur că România nu va mobiliza acum, însă va aştepta în linişte desfăşurarea răs­boiului în Balcani până când Puterile vor fi chemate dé a confirma drepturile naţiunilor interesate în peninsula Balcanică. Nu este cunoscut, ar fi spus regele Carol — ce vor hotărî Puterile dar de îndată ce drepturile României nu vor fi luate în seamă, soldaţii sei vor şti să le apere. Prin atitudinea ce a păstrat pană acum ea s'a afirmat ca stat de ordin şi chemat să localizeze răsboiul şi să^ împiedece o conflagraţie generală. România va şti să-şi susţie interesele sale vitale cari nu pot fi ignorate.

Desbaterile congresului apropiat vor găsi România pregătită de a combate şi respinge orice nedreptate.

Pretenţiile României.

Bucureşti. - Ieri a avut loc la ministerul de externe un consiliu, la care au participat primull ministru, ministrul de externe, ambasa­dorii prinţul Eiirstenberg (austro-ungar) şi Se-beco (rus). Consiliul, care a durat două ore.

a stabilit, se vorbeşte, compensaţiile cari se vor da României la încheierea păcei pentru atitu­dinea ei păstrată în tot timpul răsboiului bal­canic. La sfârşitul săptămânei se va mai ţine un consiliu. - -•.

-..Indépendance--Roumaine", organul partidu­lui liberal, pretinde, a şti din sursă competentă, că Ia proiectul lui Poincaré, referitor la convo­carea unei conférante europene, guvernul rus ar fi răspuns, că aprobă acest proiect şi doreşte, că şi României să ia parte la desbaterile acestei conferinţe.

Unde se află flota rusă din Sebastopol? Berlin. — Corespondentul din Constantino­

pol al ziarului „Berliner Tagblatt" anunţă, că flota rusă din Sebastopol a părăsit portul, ple­când într'o direcţiune necunoscută până acum.

italia contra Greciei? Co/tstantinopol. — Ziarele spun, că genera­

lul Amélie a luat măsuri spre a împiedeca mani­festările anti-turceşti ale grecilor din insulele ocupate de italieni în baza păcei italo-turco.

Moştenitorul de tron al României la monarhul Austiro-Ungariei.

Viena. — Corespondentul din Bucureşti al unui ziar de aici anunţă: In cercurile bine in­formate din Bucureşti se svoneşte, că moşteni­torul de tron al României A. S. Francise Ferdi­nand va pleca azi la Budapesta, unde din încre­dinţarea M .Sale regelui Carol va preda răs­punsul regelui la scrisoarea confidenţială a M. Sale monarhului Francise losif.

Căderea lui Sassonow? Sofia. — Recentele declaratü a!e ministru­

lui de externe rus Sassonow au pricinuit mare consteraaţie aici iar guvernul nici nu-şi ascunde mirarea faţă de această întorsătură neaşteptată a conducătorului politicei externe a Rusiei. Din cauza cenzurei stricte presa e silită să se abţină de a face comentarii isbucnirilor duşmănoase a lui Sassonow, totuşi opinia publică şi-a formu­lat părerea, că politica externă rusească'* de aceea şi-a schimbat afrontul contra Bulgariei, fiindcă succesele colosale ale acesteia i-ar în­crucişa socotelile şi politica ei balcanică. Cu atât mai multă apreciare găseşte aici atituàinea co­rectă a României, pe care Bulgaria o va recom­pensa după merit aşa-,- că va face o înţelegere cu România în teza vecinilor raporturi bune, privitoare la apărarea comună a intereselor lor vita'e faţă de Turcia. Deocamdată nu există dar în curând vor începe tratative directe între guvernele din Sofia şi Bucureşti.

Turcii vor preda Constantinopolul. Frankfurt. — Din Constantinopol se anunţă:

Poarta se nizueşte să obţină intervenţia marilor Puteri petru a împiedeca intrarea armatelor ina­mice în capitala imperiului otoman. In caz con­trar guvernul turc probabil va lăsa Constanti­nopolul în voia soartei.

Poarta cere pace. Paris . — O notă a agenţiei Havas spune că

guvernul otoman a făcut demersuri pe lângă guvernul francez pentru a obţine ca puterile să intervină şi să oprească ^ostilităţile impunând un armistiţiu statelor balcanice.

Guvernul francez a răspuns că nu putea primi o atare cerere fără a aduce o atingere orêptului ginţilor şi fără a avea aerul să ia o atitudine contra statelor balcanice. Guvernul francez ar putea însă examina, de acord cu tönte .marile puteri, numai o cerere de media-'ţiune^ pfopriu zisă în cazul când i-ar fi adre­sată,

Răspunsurile puterilor la propunerea de mediaiiune a lui Poincaré.

Köln. — O telegramă din Berlin cătră „Köl­nische Zeitung" zice: Este de presupus, că răs­punsul triplei alianţe a şi fost dat în momentul de faţă. El nu conţine un consimţământ clar al formulei dlui Poincaré. De altă parte însă nu trebuie să se dea crezare spuselor ziarelor fran­ceze cum că iniţiativa dlui Poincaré ar fi su­ferit un refuz brusc sau că mediaţiunea pute­rilor n'ar fi izbutit de oarece nici unul din beli­geranţi n'a cerut'o.

Pag. 8

Viena. — Ambasadorul turc, Mavrogheni Bey a fost ieri la ministerul de externe, unde a prezentat cererea Turciei pentru intervenţie. Contele Berehtold a declarat că, guvernul mai întâi va trebui să se pună în legătură cu cele­lalte mari puteri şi numai conform rezultatului contelegerii comune va putea să răspundă în merit.

Londra. — Răspunzând unei interpelaţii mi­nistrul de externe Edward Grey a spus că, ni­meni nit voeste să discute statelor balcanice dreptul de a-şi formula condiţiunile pe lângă cari ele ar fi aplicate să incheie pacea. In acea­stă privinţă cred că şi celelalte puteri aprobă părerea noa'stră.

Petersburg. — Guvernul rusesc a răspuns că aprobă proiectul lui Paincaré.

INFORMAŢIUNI Arad, 6 Noemvrie 1912.

— Centenarul preparandiei dfn Arad. — După interesul cel mare ce se manifestă faţă de serbările centenare din Arad se prevede o mare aglomerare de public din afară. Pu­blicul este rugat a se îngriji din bună vreme de camere şi anume prin anunţare directă la administraţia oţelelor din centru. Hotele sunt: ,,Crucea a l b a " (Fehér Kereszt) unde se va ţinea şi banchetul şi concertul; „Vadász Kürt" (înainte Vas) asemenea hotel mare li­pit de Cruce aalbă; „Central" (Központi sză-loda) şi „Pannónia" pe calea Andrássy în imediată apropiere de „Crucea albă". — Pentru toate informaţiile stă la dispoziţie direcţiunea seminarială.

Chiar de pe acum se vădeşte un interes neobişnuit de mare faţă de serbările din Arad. Vin telegrame de felicitare şi anunţări de participare... Din datine sufleteşti come­morarea se va face în sala festivă a institu­tului, care se prevede că va fi prea mică pentru marea afluenţă de lume. Vor fi rezer vate locuri înainte de toate pentru delega-ţiuni şi numai în număr restrâns vor putea afla intrare şi particularii. Sunt rugate dar în pri­mul loc a-şi anunţa participarea delegaţiu­nile, cu indicarea numărului participanţilor; tot aşa şi particularii cari doresc să intre în sală. Sunt apoi rugaţi oaspeţii să se anunţe de cu bună vreme şi pentru banchet, ca să li se poată asigura loc.

Direcţiunea seminarială aduce la cunoş­tinţa publicului românesc că doritorii de a avea broşuri despre întemeiarea institutului, să se adreseze direct la librăria diecezana, ori la librăria „Tribunei" căci la direcţiune abia se mai găsesc câteva exemplare. Preţul broşurii e 2 cor. plus 20 fii. porto.

Advocat nou.- Dl Dr. Augustin Bárdossy anunţă că şi-a deschis cancelaria advoca;ială în Sasca-montană.

întrunire colegială. Colegii cari au absolvat pedagogia din Arad în anul şcolar 1894/95, con­form înţelegerii făcută la ultima convenire în Oiula — prin aceasta sunt rugaţi să se prezinte la întrunirea colegială pe 3/16 Noemvrie 1912, cu ocaziunea serbărilor centenare delà institu-tu'pedagogic.

La revedere! Ecica-română (Oécska) 5 Nov. 1912. Iuliu

M a g d u învăţător. Popoarele „păduchioase" din Balcani. In

revista berlineză „Pan", editorul acesteia, dl Alfred Kerr, a întrebuinţat pentru popoarele creştine din Balcani, din cauza turcofilismului j general ce mai domneşte şi acuma în Germa- |

„ROMÂNU L"

nia, frumosul cuvânt „popoare păduchioase''. Imediat după publicarea acestei gratificaţii primi numitul editor o epistolă delà deputatul german Hermann Wendel, care la începutul răsboiului întreprinsese o călătorie de studii în Serbia, şi pe care o publică revista „Pan" în ultimul ei număr. Ea are următorul cuprins:

, Trebuie să fim drepţi nu numai faţă de oameni, ci şi fată de popoare, şi de aceea ne doare adânc când în al Dvoastre „Ziarul al unui créer", care cu drept cuvânt convoacă o mobi­lizare a intelectualilor împotriva mobilizării, cetim cât de despreţuitor vorbiţi Dv. de „po­poarele păduchioase" din Balcani. Pe Bulgari şi pe Muntenegreni îi cunosc foarte puţin, iar pe Grecii post-homerici de loc. Pe Sârbi însă i-am cunoscut ca pe un popor simpatic, un po­por de ţărani democraţi, sinceri şi drepţi, nu ca pe un popr de slugi, precum am fost noi, Nemţii, odinioră; i-am cunoscut ca pe o naţiune care ştie să lucreze şi să gândească, voind să înainteze, mereu să progreseze. Aşa i-am văzut pe Sârbi în timp de pace. Şi chiar acuma mă întorc din Sârbia unde am fost martorul ple­cării în răsboi nu al unei armate, ci al unei în­tregi naţiuni, care merge la o luptă pe viaţă şi pe moarte, pentru ca şi ea să fie odată un po­por între popoarele Europei şi nu o turmă fără drepturi, vândută cu totul capitaliştilor aus-îriaci şi crescătorilor de porci din Ungaria. Şi ac iun îmi sună în ureche duioasa rugăminte cu care ministrul de finanţe, Paciu, a încheiat con­versaţia noastră de două ore. Din inteligenta lui ai putea croi o duzină de diplomaţi ger­mani mediocri. „Fiţi buni faţă de Sârbia!" Si ani văzut feciori tineri care-şi luau rămas bun delà oacheşele lor iubite: „Sladka moja cragaiva!" mergând hotărâţi acolo unde îm­proaşcă gloanţele. Şi mame, cărora ordinul de răsboi le-a răpit singurul lor fecior, cu ochii umezi clar cu voce de spartane ziceau: „In vre-mile aceste părinţii n'au nici un drept asupra copiilor lor"! Iar soldaţii, cari erau învagonaţi în gări, purtau la căciuii şi la tunică ultimele flori strălucitoare ale toamnei. Am trebui să-i lăsăm pe scribii de talia lui Maximilian Har-den să scrie despre mulţimea insectelor unei ţări, care dispune de atâtea alte bogăţii...

Hermann Wendel. Iusoniiiia. La o îmiebare a unui ziar fran­

cez au răspuns mai mulţi arătând mijloaeel nrin cari îşi alungă insomnia. Eminentul poet Leeonte recomandă: 1) deschideţi ferestrile; cul-caţi-vă cu capul cât de jos. O să dormiţi duşi. Altul spune : obicinuiţi-vă să staţi după masă un ceas, două pe canapea. Când aveţi o zi li­beră citiţi un roman demodat, care v'a plăcut în tinereţe şi tot întinşi pe canapea. Cu cât va veţi plictisi mai mult, cu atât veţi dormi mai ^ine. Secretul e acesta : nu să te odihneşti ci să te plictiseşti, ca să adormi repede şi bine. O altă părere : întinde-te în pat şi încearcă să înşiri repede multiplele unui număr; d. e.: 2. 4, 8, 16, 32, 64, 128, 256, 512, 1024 şi aşa mai încolo. Sforţarea minţii te predispune la somn. Sau numără până când vei * dormi. Adesea nu ajungi la 200 şi ai aţipit. E adevărat că suni şi excepţii : unul a numărat până la,.. 16987 şi tot n'a adormit. După alţii e bine să suprimi cu totul cafeaua neagră, afară de dimineaţa, şi să nu mănânci seara carne. Fructe numai Ia dejun, şi cât mai coapte, seara numai supă, făi­noase, pirea. Dacă tot n'adormi, puneţi o com­presie de apă re;;e la cap — deşi asta produce uneori un râu intestinal. Altcineva: nu luaţi nici o doctorie contra insomniei. Numai îu cazuri ex-u-eme Şi atunci o seară, don?, trei, pâi ă îe-vme somnul; pe urmă nu. Goane bine este să te culci singur. Prezenţa altei persoane în pat. fie cât de. . rezervată, este un obstacol contra somnului. Culcă-te într'o odaie mai retrasă a casei. Fumează puţin seara şi nu lua ceai sau cafea.

x In sfârşit nu mai pricinuieşte multă bătaie de cap că de unde *e poate cumpăra mai ieftin obiecte de sticlă, porţelan şi obiecte de decor, deoarece atât a-cestea cât şi cadouri ocazionale precum şi candelabre pentru lumină electrică se pot cumpăra mai ieftin în prăvăilia specială de sticlării a lui Fischer Mór, Arad, bulev. Andrássy nr 20. Asortiment bogat de cadre ipftine. Telefon nr. útifc.

(Fi 401)

Joi, 7 Noemvrie 1912.

\ Câştig însemnat realizează tot românul, care tu caz de linsă îşi cumpără pian, pianin sau armoniu din depozitul românesc al profesorului do muzică Tlmotel Popovici din Sibiiu (Nagyszeben), Strada Clsnădlel 1, (vi« á vis de otelul împăratul roman"), nsortat cu in­strumente de prima calitate dia cele mai bune fabrici. Se admite şi pin tire în rate. (Po 216)

Ultima oră Serbia tinde spre mare.

Belgrad. — Armata a treia sârbă de sub conducerea principelui moştenitor Alexandru şi a ger.eralissimului Putnik s'a abătut delà calea urmată până acum şi s'a îndreptat în linie dreaptă spre marea Adriatică. Misiunea acestei armate e să ocupe porturile San Giovanni di Medua şi Durazzo, ambele în sudul Albaniei. In .momentul de faţă nu se ştie încă cu sigu­ranţă dacă într'adevăr aceasta e ţinta pe care o urmăresc Sârbii ori poate ei doresc să-şi câştige garanţii pentru cazul când s'ar decreta autonomia Albaniei, asupra teritorului ocupa! până în ziua de astăzi

Luptă crâncenă lângă Ciorlu. Sofia. O luptă sângeroasă s'a încins ieri

între trupele bulgare şi cele turceşti în apropie­rea oraşului Ciorlu. Bulgarii simt in întâietate. Trupele turceşti se retrag spre Ceitalgea. Mii de cadavre turceşti acoperă câmpul. Lupta du­rează încă.

Sultanul se pregăteşte să părăsească Constantlnopolul.

Constantinopol. — In capitala Turciei se svoneşte că s'au făcut toate pregătirile pentru a transporta pe sultan şi întreagă curtea sa în Asia mică, în cazul când li-ar succede Bulgari­lor să ocupe oraşul. Toată corespondenta Porţii a fost pachetată în lăzi. Ştirea aceasta nu s'a confirmat încă.

Tratative pentru Albania?

Londra. La recepţia diplomatică de ieri s'a remarcat în special convorbirea lungă a ambasadorului austro-ungar, contele Mensdorf, cu ministrul de externe englez, sir Edward Grey. Un comunicat oficios asupra acestei con­vorbiri, fireşte că nu s'a dat, dar în cercurile po­litice se afirmă că obiectul acestei convorbiri a fost chestiunea autonomiei Albaniei.

Nouă înfrângere turcească. Sofia. — Trupele bulgăreşti au înfrânt ieri

cu desăvârşire un corp de armată turcesc care forma rezerva turcă. Turcii se retrag în fugă spre Ceatalgea.

Mesajul regal iu delegaţiuui. Budapesta. --- Amândouă delegaţiunile s'au

prezentat azi în castelul regal din Buda, unde M. Sa monarhul a rostit următorul mesaj:

— Cu sinceră satisfacţie şi mulţămire pri­mesc dovada de alipire de care mă asiguraţi. Delà ultima noastră convenire conflicte sânge­roase au venit să tulbure pacea în Balcani, con­flicte cari ne impun o veghere potenţată. Con­siderând că acest conflict poate atinge şi inte­resele monarhiei, dorinţa de a restabili cât mai curând ordinea în Orient, pe terenul politic si economic deopotrivă, se impune cu o forţă tot mai mare.. Guvernul meu va fi gata ca la mo­ment potrivit să ia parte, dimpreună cu guver­nele aliaţilor noştri, în acţiunea îndreptată spre acest scop.

In sesiunea anterioară a delegatiunilor, re­prezentanţii celor două state ale monarhiei ait dat dovadă de un deosebit simţ de jertfa, atunci când au votat creditele extraordinare pentru acoperirea trebuinţelor din armată şi marină. In urma votării acestor credite, forţa noastră armată a sporit în mod îmbucurător. Trebuin­ţele actuale ale guvernului nostru de răsboi, ră­mân în cadrele obicinuite, un spor de cheltuieli s'a prevăzut numai pentru rezolvirea chestiona' subofiţerilor, prin ce, atât în armata de pe us-

- ^ 3 ; w

Moi, 7 Noemvrie 1912. „ROMÂNUL"

ai cât şi în marina s'ă realizat un progres în­muiat.

In afacerile publice ale Bosniei şi Herţegovi-«l se arată, graţie ţinutei loiale şi patriotice a tydaţtimei, o înaintare constantă spre bine. 'éorului îi va stei in putinţă să promoveze, în temeiul muncei bogate legislat orice ce-i stă ina-Me, progresul cultura! şi economic cd celor două irovincii.

Pătruns cfc convingerea, că Veţi discuta pro­iectele ce Vi-s'au propus, cu înţelepciunea, zelul i conştientiozitatea manifestate la toate oca-mile, Vă doresc deplin succes in străduinţele Moastre laborioase şi salutându-Vă din inimă ieschid noua sesiune a delegaţiunilor.

Discursul Prea Sf. Sale Vasile Hossu în delegaţiunea ungară.

Budapesta. In discuţia ce a urmat în şe-nja de ieri a delegaţiunei ungare asupra ex­

pozeului contelui Berchtold a luat cuvântul şi Prea Sf. Sa V. Hossu, episcopul Gherlei, şi a rostit următorul discurs, pe care-1 reproducem in textul dat de „Pester Lloyd" :

Expunerile contelui Berchtold şi îndeosebi pasajul referitor la România au făcut asupra nea o Impresie foarte favorabilă. Nu e decât jist ca România care s'a purtat perfect de corect iscare (răeşte cu noi în cele mai strânse legături di prietinie, drept recompenză a atitudine! sale, si nu sufere nici o pagubă în interesele ei, ci aceste să fie luate în considerare în mod co-răspunzător. Din sltuaţiunea de azi rezultă cu evldeofă, cât de inuii sunt avizaţi Ungurii şi Românii unii la aiţii şi n'ar fi decât de dorit şi pentru ambele popoare de mare folos dacă şi n inter/nil tării ar trăi în bună înţelegere.

Asupra importantei acestui discurs am in-zlstat de altfel şi în primul nostru de astăzi. In aceeaş chestiune a luat cuvântul în delegaţiu­nea austriacă deputatul român din Bucovina ache Isopescu-Grecul, care deaseinenea şi-a

exprimat mulţumirea pentru tonul loial al con­du) Berchtold fată de pretenţiile legitime ale tomâniei.

S P O R T .

Gloriosul succes al sporismanului Gh. Ba-deScu. Pt terenul a lergări lor din B u d a p e s t a (distr. Kapcstâsmegyer) a ajuns nobilului no­stru român G h e o r g h e B a d e s c u o i zbândă ce stă fără păreche în anale le sportului liippic de pe continent. In cursa seniori lor a a b s o l v a t o prestaţiune atât de i s teaţă şi energ i că încât

în treaga pres sa de aici • •• nu tocmai b i n e v o i ­toare de a l t cum s u c c e s e l o r dlui B a d e s c u •— unanim r e m a r c ă cu admiraţ iune a c e a s t ă mai noua î n v i n g e r e a sportului r o m â n e s c . Ziarul s p o r t i v , .Tr ibün" scr i e : „ U n senior de 6 4 ani a î n v i n s la curse le noas tre . Recordul a c e s t a f rumos l'a r idicat s p o r t s m a n n u l r o m â n G h e o r ­g h e B a d e s c u , c a r e a câ ş t i g a t cursa de o b s t a ­cole şi redute pe spate le calului de r a s s ă F a -brit ius p r o d u c â n d o prestaţ iune hippică atât de valoroasă, care i-ar face cinste ori cărui că­lăreţ din generaţ i i l e t inere". Iar „ V . V e r s e n y ­lap" scr ie : „Călări tul ca lm al dlui B a d e s c u a fost e v e n i m e n t u l zilei ult ime al a lergări lor din K á p o s z t á s m e g y e r . Dl G h e o r g h e B a d e s c u a sos i t din Viena numai în z iua cursei , n'a cu ­n o s c u t calul Fabri t ius , n ic iodată nu l'a că lă ­rit, ba nici terenul de o b s t a c o l e gre le — zi ­duri şi şanţuri cu apă , garduri e tc . — nu l'a luat prealabil în g a l o p , şi făcând front tuturor a c e s t o r dificultăţi a mânat cu atâta rutina calul a c e s t a de a l t cum d â c o s , că a meri tat pe deplin ovaţ i i l e s g o m o t o a s e ale publicului as i ­s t ent e t c . " Noi , cari urmărim cu toa tă î n c â n ­tarea s u c c e s e l e a c e s t e a cari sunt repurtate şi în numele rasse i noas tre , d o r i m pas ionatului spor t s inann r o m â n încă multe izbânzi pentru cons iderab i la energ ie şi i scus inţă ce o depune în a c e s t e c o n c u r e n ţ e .

Alţi sportsmani români la Budapesta. La cursele din urmă au mai participat, afară de sportsrr.annl români binecunoscuţi publicului no­stru dnii Badescu şi Negroponte, încă d! Alex. Marghiloman la cursele din Viena, apoi cav. Grigorcea la cursele din Káposztásmegver şi că-pitaiiuil Popescu la terenul dela Alag; toţi cu câte un cal.

Virgil Salvanu ca championul Ungariei. Sportul nostru se grupează şi îşi ia putere dela mcdestul dar înfricoşatul atletician român Vir­gil Salvanu. Pentru acei tineri ai noştri cari se ocupă cu sportul, dar nu au ştiut ce valoare în-naltă au succesele noastre de până acuni, ne-arn hotărît a zugravi rînd pe rînd evenimentele mar­cante ale prezentului şi în legătură cu aceasta să aducem la cunoştinţa tuturor acele succese ale champlonului nostru Salvanu, cari până a-cum au fost necunoscute pentru noi. Deşi era

numai pe anul prim la arhitectură şi avea rivali rutinaţi şi oţeliţi în lupte de box, totuş tauen tul natural a ţinut piept cu rutina rivalilor săi şi în lunile de primăvară ale anului acestuia după lupte înverşunate a scos de pe teren pe toţi con­curenţii din Ungaria şi in acest fel Salvanu a ajuns a fi cel dintâi român care a câştigat Cham­pionat în Ungaria şi anume în lupie de box greu­tatea medie. Studenţii noştri dela tehnică ştiu ia povestească şi acum scene mişcătoare din a ceste lupte, apoi mai târziu din lupta ce o avu­sese cu championul austriac Fritz von Tertini. O adevărată măsurare gigantică a fost aceasta: Saivan mic de statură iar Fritz un colos de om. Se părea că austriacul o să ni-I mance de vu pe Salvanu nostru, cu atâta vehemenţă s'a în­ceput lupta. Fritz lovea în jos iar Salvanu pri­vea în sus ca la un turn de biserică expectorînd din cehii lui Fritz loviturile ce voia să le facă. Ei dar clasa superioară a fost pe partea lui Sal­vanu, numai aşa suspina austriacul sub loviturile ameţitoare a'e lui Salvanu. Lupta am câştigat-o categoric: Fritz von Tertini uriaşul a căzut de­primat... mai târziu a venit zimbird cătră Sal­vanu für dea i se spuse că un Român l'a trîntit. Mângâierea lui părea de-a dreptul mărginaşă cir bucuria.

- Un fei de moment curios ne pare că anul acesta afară de Salvanu nimeni nu mai doreşte a participa la luptele decisive pentru champio-natul Ungariei: toată lumea sportivă de aici este convinsă că pe lângă puterea covârşitoare, Salvanu dispune astăzi de cea mai isteaţă ru­tina, astfeil că reprezintă el singur o clasă se­parată faţă de ceilalţi atleticiani.

Pe lângă treningul zilnic de box ce-1 ia Saivan cu trénerül african Bobby Dobbs, mai ia tre­ning pentru lupte greceşti şi în sezonul de acum o să aducă şi pe prundul măsurărilor rezul­tate edifieante pentru sportul nostru. In treacăt amintim că Saivan este cel mai iubit învăţăcei al lui Bcbby Dobbs: maestrul îi dorise la înche­ierea anului şcolar trecut ca să se des voi te atât de favorabil încât să-1 poată trînti şi pe el în-suş. Bobby cel scurt la vorbă, nu a riscat încă nimănui perspective pentru succese atât de în-nalte, ca şi cum o fâcu.re aceasta când a pllecat Salvanu spre a petrece vacantele anului în un sat de pe va'ea Someşului.

R O M A N U L Z I A R U L U I „ R O M Â N U L "

NICOLAE GOOOL

Suflete moarte

(IM)

( R O M A N )

— urmare Trad. de Senlot

- Ei, lucru mare, drumul!... drumul bzzt... zise Petruşca făcând im sfert de întoarcerea a stânga şi aruncând o privire piezişe, pros­tit şi fără ţintă: ajuns odată la poalele povâr­nişului de cealaltă parte a suişului, faci la dreapta printre livezi., şi., şi., uite., asta-i tot. — Şi tu dobitocule să ai sivukha de băut, asta-i it, asta-i tot ce te interesează. Pfui, ce duhoare e vinars răspândeşte e o adevărată velniţă

ambulantă! eşti băiat drăguţ, da, drăguţ bă­iat... şi cu toate astea nu despre tine s'a zis, cred:

„El apăru, şi Europa îi admiră frumuse-ea.

Sfârşind aceste cuvinte, Cicikof îşi mângăe bărbia şi piciorul, şi reluă cu voce scăzută: „Ce deosebire, în adevăr, când mă gândesc, litre un boier... luminat, civilizat, şi aceste ipobile figuri de lachei!"

Iu vremea aceasta caleaşca cobora. Se ofe­

riră din nou privirilor călătorului livezi, apoi vaste spaţii din acelea ce nu-s stepe ruseşti şi cari în Ungaria s'ar numi puste, în alte părţi locul şes, ori bargasaul, pretutindeni singură­tăţi...

Se zăria din distanţă, drept ori ce decoraţiune câteva plopişti de mediocră întindere. Uşor clătinat pe moile sale arcuri, echipagiul urmă, a coborî panta, descriind câteva sinuozităţi a-bia simţite. In cele din urmă, luând-o printre livezi ajungând la livezile de jos, vehiculul nu întârzia a trece prin faţa unei mori, apoi a se rostogoli peste un pod făcând un sgomot de tu­net, apoi într'un drum găvănat, cu ogaşe a-dânci, cu scoborâş repede, cu rădăcini de co­paci, cu bârne şi cu băltoace noroiase. Cicikof se simţi legănat aici ca un copil; nicăiri nu în­cercă nici cea mai mică smuncitură bruscă. Caleaşca fusese bine judecată; era o minune. De îndată ce dădu de un pământ mai sigur şi mai neted, ea alunecă ca o umbră. Ulmi tineri şi plopi cu frunziş argintiu păreau că fug, sboa-ră, iar penisul plutitor biciuiau la fiecare clipă obrazul lui Petruşca şi ales lui Selifan, aşezaţi umăr la umăr-pe scaun, prea ridicat pentru a-ceastă umilă boltă de ramuri. Petruşca fu de patru ori de cinci ori urât descoperit; la fiecare clipă el săria jos, îşi ridica căciula şi arăta pumnul la copaci adresându-le câteva vorbe tari scoase din vocabularul lui inedit, şi urmate de o răutăcioasă privire aruncată pe furiş stă­pânului său, care îi poruncise să şeadă pe blă-

stematul acesta de scaun... Dar cât despre a-şi trage bine căciula pe ochi ori măcar s'o înţe­penească puţin cu mâna, asta n'o socotea de trebuinţă, crezând că accidentul nu se va mai repeta.

La copacii pe cari îi numirăm se adăogară în curând plopi tremurători, mestecam şi brazi cari se grupau şi se îngrămădeau din ce în ce dealungul drumului.

Pădurea se înduioşa şi sub arcuririle sale, ziua părea că trebuie să se schimbe în noapte; dar în curând, printre ramuri, se văzu lucind ca rişte sburdalnice reflexuri ale unei mari oglinzi agitata în soare... Copacii se luminară... şi iată că călătorul nostru văzu înaintea lui faţa unui lac de patru chilometri întindere în perspec­tivă. Pe malul opus aceluia pe care alerga ca­leaşca, era un sat compus din colibe împrăştiate ici colo, făcute din bârne pârlite în cenuşiu prin efectul timpului. Acoperişele se reflectau în apă, acolo unde apa era liniştită. Dar într'un anumit loc, vre-o douăzeci de săteni în lac chiar, unii până la cingătoare, alţii până la subsuoară ori până la bărbie, trăgeau spre ei uriaşa plasă.

Lucru straniu!... în plasa aceasta se primesc nu ştiu cum, în afară de peşte un individ de spe­ţa noastră, pe atât de lat pe cât de înalt o ade­vărată lubeniţă, un butoiu împodobit cu un cap, cu picioare şi cu braţe.

(Va urma.)

Pag ÍÜ „ R O M A N U L ' Joi, 7 Noemvrie. 19U.

P A G I N I R A S L E y i S .

Un erou national : Maiorul D. Qiurescu.

(Continuare şi fine).

l ' en t ra ronieuinrarra înaltului eroism desfăşurat de maiojul Oiurescn ín primul ata<> delà Eahova, s'a ri­dicat, din iniţiativa dlui general Searlaf Geanolu — în timpul când dsa era comandant, al regimentului din Muscel — un frumos monument, în fata cazărmilor din Câmpulung:. Iată un fragment din discursul pe caro s e ­negalul Candiano Popescu, de legatu l corpului al I I - lea de armată-, l'a rostit cu prilejul inaugurării acestui mo­nument, în ziua de 21 Iunie 1898:

„Onorata Aduna re !

Lauda ţări lor cari ştiu să onoreze pe cei ce s'au ier t l i t pentru mărirea şi înăl ţarea lor: numai ţăr i le acelea îşi chezăşe-sc viitorul.

Onoare însă si inimilor seneroa.se, cari văzând că trec zecwiii de ani dein răsboiul nea tâ rnă r i i şi nu se sfinţeşte prin nimic memoria bravilor , au pus voinţă bărbătească şi patr iot ică s p r e . a r idica ni od es tp monu­mente eroilor României contemporane.

Aşa s'a întâmplat deunăzi în jude ţe le P i a t r a si P ra ­hova, aşa se întâmplă acum şi în Muscel. Colonelul Geanolu fiind inchegătorul mândrei opere ce o serbăm aici, meri tă omagiile noas t re . Toţi ne fălim cu r ă s ­boiul, toţi în tară şi peste hotare ne mândr im cu pur­tarea Românilor in Bulgar ia . S'au cheltuit însă su­timi de milioane delà 1877 acum pentru îmbună­tăţ ir i ma te r i a l e : s'au ridicat clădiri impunătoare , s'au făcut drumuri de fier, pod peste Dunăre , port la Con­s tan ţa , dar o ţară în t reagă nu a putut săvârşi ceea ce a săvârşi t un om cu credinţă şi cu bărbă ţ ie , nu a putut ridica un monument maiorului Giurescu, mort v i te je­şte în lupta delà Rahova, in ziua de 7 Noemvrie 1877, pentru nea tâ rna rea şi gloria patriei sale.

Onorată adunare , modestul monument aflat în faţă-uo este mai trainic decât aceşti munţi ce ne îneojoară. Munţii aceştia pot fi surpaţ i mâne de un cu t remur , cât va fi însă o gră i re şi o inimă românească , cât nu \ or pieri -din aducerea noas t ră aminte fraţii Buzeşt i , Radu Calomfirewu, Arbore, Aprodul Pur ice şi alţi s t ră­luciţi oşteni din vremea s t răveche, nu vor pieri nici maiorii Giurescu şi Eue, colonelul Măldărescu, loco­tenent Bordeanu, morţi sau răni ţ i în ziua luptei delà Rahova, cum nu va pieri nici memoria lui Sonţu, Ro­mano, Bogdan, Valter Mărăcineanu, Niculescu şi al ţ i mulţi nemuri tor i viteji ai răsboiului nea târnăr i i , că­zuţi pe alte câmpuri de bătaie.. . Ho, Domnilor, dacă voiţi să ştiţi din câte suferinţe şi crude încercăr i este alcătuită măr i rea României moderne şi fericirea ace­lora cari t răiesc fără a fi muncit, bucur îndu-se de toate binefacerile născute din campania t recută , aceşti răniţi ai răsboiului nea târnăr i i v'o pot spune" .

Apoi ad resându-se cătră veteranii aflaţi împrejurul monumentului , genera lu l zL-o: „Voi mucenici ai rel i ­giei ostăşeşt i , din sângele şi suferinţele voastre este plăsmuită gloria neamului nostru. Onoare şi recuno­şt inţă se cuvine coborîtorilor din nobila tulpină a lui Giurescu, cu o singură condi ţ ie : ca din vulturi să nască vulturi -şi din stejari , stejari să răsae" .

La urmă genera lu l se în toarse cătră s teagul sub care slujise Giurescu şi care se afla în faţa monumen­tului : „Pentrucă tu s teag al regimentului Argeş No. 4, stropit cu sângele lui Giurescu, ai fost mar toru l v i te­jiei pe câiuipiile Bulgar ie i , noi, oşteni adunaţ i aici si cari înfăţişăm întreaga oaste română, j u r ăm din nou in faţa ta că ne vom împlini to tdeauna datoria cătră Rege şi patr ie , şi că patria noastră iubită nu va fi în s tare •>& ne ceară atâtea jer t fe , câte suntem noi hotâr i ţ i a face pentru dânsa !"

Maiorii! Giurescu era dintre acei oameni cari, sub o apa ren tă calmă, potolită, ascund un mare fond de energie . — de energie activă, în t repr inză toare . El nu putea sta multă vreme neocupat ; re.pao.sul îl obosea. Primiejdia .şi g reu tă ţ i l e erau mediul său na tura l , at­mosfera în care el resp i ra par 'că mai plin. Viaţa lui de toate zilele se scurgea între două pasiuni : vână­toarea şi copiii, cei trei copii ai lui, „îngeraşi i lui", în

..N. Rev. Rom." N. Ein. Teohar i .

Bibliografie.

Românii din Ţara Oltului. O mica monogra­fie foarte interesantă despre satul D r ă g u ş din Ţara-Oltuiui. Autorul e tinerul savant ro­mân V a s i l e V. i l a n eş, acum profesor la li­ceul „Mihaiu Viteazul" în Bucureşti. Această lucrare folcloristă împodobită cu 11 ilustratiunj originale şi cu o hartă a ţinutului ne înfăţişează într'o expunere limpede, lapidară situaţiunea geografică a satului Drăguş, apoi limba, portul, viaţa şi sufletul românilor din acel sat. Autorul îşi va continua lucrarea sa şi promite că în curând va apare un rou volumaş despre graiul din Ţaru-Oltului.

Preţul broşurei 1 leu şi se poate procura la Tipografia „Cooperativa" Str. Belvedere 6. (Bucureşti).

Pocăiţii. In legătură cu notiţa din numărul nostru de Duminecă ni se anunţă că părintele Dr. S e b a s t i a n S t a n c a preot Sebeşul-să-sesc încă a pus sub tipar o carte despre po­căiţi. Cartea e lucrată pe baza unui studiu de mai mulţi ani. Toate amănuntele eresiei pocăi­ţilor le analizează în formă apologetica pe ba­za sf. Script., a sf. părinţi, sinoadele ecumenice, canoanelor etc., luând în seamă şi scrierile fun­damentale ale acestei secte apărute în limba germană, engleză, maghiară şi câteva şi in

iot unitatea cărora crescuse şi »e ridicare, ca un frate, j cânele său favorit de vână toa re : T i rax . Când maiorul ^ a pornit cu batalionul din. Câmpulung, cânele s'a luat pe furiş după dânsul , nevoind cu nici un preţ să se întoarcă acasă. El şi-a însoţit după aceea stăpânul in '. fot timpul campaniei .

In ajunul atacului dein Rahm a, spun martorii ocu­lari colonel Obedeanu >si d. General Spiroiu, cânele Tirax era foarte agitat. Cuprins de un neas t âmpăr in- j explicabil, el nu-şi putea găsi locul, u rmăr indu-ş i pas cu pas s tăpânul . De câte ori se aşe»a jos maiorul, că- ' nele se apropia şi-,şi lipea capul do dânsul, privin.lu-1 fix, îndelung, în lăcrămat şi ca cuprins de o înfr îugere ascunsă. A doua zi. cânele d i spă ruse din lagăr . El fu ; mai în urmă găsit mort lângă corpul s tăpânului său. ;

Generalul Candiano Popescu, relevând acest fa.pt în ' d iscursul său delà Câmpulung, se exprimă astfel :

„Dacă în inimile vre-ui iora, veştej i te de patimi mici. s'ar stârpi s imtămânhi l iubi ret şi al datoriei cătră cei •ce şi-au slujit patr ia , pe. aceia, cânele de vână toare a] lui Giurescu care îl însoţea în lupta delà Rahova. îi va învăţa cum se iubeşte şi slujeşte cu credinţă . Acest 1

câne găsind pe stăpânul său ucis, s'a a-şezat la capul lui ca im prieten şi. acolo veghind, a fest ucis de un glonţ turcesc..."

F rumoasa poezie a lui Bolintineanu „Cânele şi Sol-!atul", care a fost s-crisă înaintea răsboiului din 1877, !

işi găseş te acum înfăptuirea în nobila viaţă a maiorii- j lui Giurescu. P lăsmui rea mişcătoare a Lmaginaţiunii poetice, devine, astfel pentru noi o real i ta te , o real i - j tä te mare , desăvârş i tă . O m u l ş i cânele, acest admirabil j animal care-.şi r eneagă par 'că şi specia pentru a se l •devota s tăpânului . îşi dau ult ima suflare împreuna . Ma- ; iorul (Huresru şi Tirax vor r ămâne ca două vii şi a- i lânci s imboluri : unul ca simbol al eroismului şi a ime- \

gat ic i , celălalt ca simbol al fidelităţii. Sub această formă ; cel puţin, tainele nedrepte ale morţii nu-i vor mai pu­tea lovi. ;

i Sunt ;i5 de ani ile când tunurile noas t re au tăcut. :

Mâne, poimâne, la noapte ori în clipa când eu aş tern aceste r induri , Regele nostru poale că şi iscăleşte ord;- I nul încărcării lor din nou. Marea umbră a lui Giuresc-u, • care in delirul iubirii de patr ie îşi dă ultima suflare j ca să rosiiuimpere nea t â rna rea ţării lui, i ucerind un I mormânt în pământ străin ne va îmbărbăta din înde­păr ta tul t impurilor. Unele morţi sunt chezăşia vieţii însăşi. Giurescu şi-a lăsat t rupul în câmpiile bulgare , dar gloria a rămifs a -Români lo r !

limba româneasca. Cartea e întocmită in spe­cial pentru preoţii noştri şi pentru ceice. resc să lupte cu succes pentru stârpirea ere­ziei. Tra tează : 1. Introducere. 2. Istorictilsec-tei, nazarireui, adventişti, sabatişti ect. şi deo­sebirile intre ei. 3. Pocăiţii noştri şi credinţa, lor. 4. Botezul. 5. Mirul. 6. Cuminecătura, da­rurile şi jertfa. 7. Pocăinţa. 8. Preoţia, ierarhia bisericească, episcopi, presbiteri şi diaconi, 9. Căsătoria. 10. Maslul şi slujbele. 11. Tradiţia, 12. Organizarea bisericei (societatea). 13. Bi­serica (edificiu). 14. întocmirile interne, podoa­bele. 15. Icoanele. 16. Crucea. 17. Cultul în rilor şi al sfinţilor, Fecioara Maria. 18. Durai-neca. 19. Naţionalismul. 20. Abstinenţele, mili­ţia etc. 21 Index biblic. 22. Bibliografie. Cartea cuprinde 18 coaie de tipar şi va costa 4 cor.

POŞTA REDACŢIEI. Dlui M. SJmu. Orav i ţa . Ceeace ai cetit d-ta o •

schiţă scrisă de un celebru.. autor american, care nu mai trăe.şte. De unde să te putem noi pune în legatari cu cei co-or fi urmat in ce pr iveşte guturaiul sfaturile unui vestit scriitor umorist . S ingura scăpare pe rare o funoa.şiem o consultaţ ia medicală.

Dlui D. I. Vom ceti cele trimise şi dacă vor fi bune le vorn publica mai târziu căci multe Işi aşteaptă rin. dul. Mulţă.miri pent ru interesul ce ne araţi.

Dlui Tra ian E. Vintiiă, Sibiiu. De ce iscăleşti o volantă, când nu d-ta eşti autorul ei? E un apel, tar» s'a publicat .mai de multe ori.

Dlui V. C. S. InfoiTuoază-te la couslstoriu, — noi nu runoaştnm numărul -din chest iune.

Diu! N. F . Nu cunoaştem adresa . E în Bucureiti, probabil la ziarul „Minerva".

Dlui S. M„ Budapes ta . Vlaicu nu ne-a mai scris de mult. Adresează- te la ori care din ziarele mari butii-re j tene . L. P . s'a oprit la Braşov, ofiţerul delà grani|i nelăsân-fiu-1 sa troaca in ţară iară paşaport. Nu stil dară mai e şi acum tut acolo, căci nu ne-a anunţat

D!ui N. Diinbciu, Me-.liaş. Am cetit şi noi bădărăniili mojiceşti din fiţuica „A nap" , le-am văzut apoi rt>* produse şi de o altă fiţuică din Arad, dar am socotit că e sub demni ta tea noastră să ne mai oprim şi asupri unor infamii a tâ t de mărun te şi de respingătoare. Ne-am convins ciliar că şi unguri lor li-e ruşine k astlol de inepţii neputincioase, de astfel de ţişniri la­mentabile ale unui substrat de invidie laşă. Aviatin»" ungurească e şi aşa obiectivul dispreţului obştesc |i dacă se găsesc infimi cârcotaşi de felul corespondente, iui delà „A Nap", ei dau exemplul viu al inferiorititii rasei ungureş t i . Lasâ-i să latre , să mârâie, să schiuK,' ••8 se svârcoleaseă in neput in ţa lor, — e cea mai po­trivită pedeapsă pentru oi. Când îl admiri pe Vlaiti' şi ceteşti murdări i le din „A Nap", adu-ţi aminte vorba — pare-ni i -se a lui Vlâbuţâ — veşnic- potriviţi;

Măreţ pluteşte pr int re veacuri Maestrul dulce Eminescu Iar jos cu-alui bagaj de fleacuri Toncr-scu va fi tot Toncescu...

Măreţ va pluti si Vlaicu prin apele văzduhului,iii lă t rătur i le pistruilor scribi delà fiţuicile jidoveşti 1«, \ or răsba te în înăl ţ ime.

POŞTA ADMINISTRATIV Pavel Cola! iu. 0 , . a \ i t a . Am primit 7 cor. abona-

meut până la fine;; anului 1912.

Redactor responsabil: Constantin Savii

Pianuri excelente, pianine şi harmonii cu preţuri ieftine se vând la

FARKASHÁZI şi BIRO magazin de pian»

BUDAPESTA, Várzl-körut nr. 12.

Condiţicni favorabile de plătire. Schimburi da piane raii

Turnătorie de fer şi fabrică de maşini s o e i e t . p e acţii in = • O r a d e a - M a r e ( N a g y v á r a d ) Őssi-tér.

Fabrică de maşini agricole, de pluguri şi de şinuri pentru căi ferate înguste; construcţii de fer, lu-1 crări de comunicaţie, atelier pentru reparaturi, birou tehnic. ( 8 ô 1- 3o)— TELEFON n-rul 340,

Joi, 7 Nownrrii 1912. , J # MANUL" Pag 11-

Un tânăr român în etat» di 26 ani oăsiUorit, absoîvat şcoala de vierit ţi grădinărit, din Mini? cn praxă de un an caută

un post de vinţeler la un domeniu din România. Se pricepe bine şi la vite, îndto^bi la ca% — fiind ea vàtav 4 ani la Domeniul Coroanei din Sadova. A se adresa lui :

G r i ş o r 8 Suciu, Cenadul-nnguresc (Magyar-Csanái)

(Sa 54t> — 2) (corn. Csaüád).

Creme pentru faţă, pudre săpunuri, parfurnerii eto. de vânzare- — mare asortiment — la drogheria şi parfüméria Tö­rök Andor és T-sa, Arad Fő-ter.

(To 518)

m a n u a l e fo los i t e şi nou i pentru toate institutele de învăţământ precum şi hârtie şi recvizite de scris se capătă cu pre­ţuri ieftine la librăria P îch ler Sándor, Arad, Piaţa Libertăţii (Szabadság-tér) nr. 1. (Pi 307—100)

Aviz. Vindem per vagon sau în mic ab gara

Marosillye

Rachie de prune curată (din prune bistriţe).

Rachia se poate fierbe şi sub supra­vegherea cumpărătorului până la finea lunei Noembre. (Pu 5 4 5 — 3 )

„PRUNA" societate pe acţii industrí; lîl şl comer­

cială In MAROSILLYE.

Am onoare a aduce la cunoş t in ţ a on. dame din Arad şi provincie, că mi-au sosit noutăţile de pălăr i i de t o a m n ă şi i a rnă , pe care le vând cu p re ţu r i foarte ieftine. Magazin p e r m a n e n t de pălări i de doliu. Execut totfelul de t ransformări de pălări i , In timp scurt., cu p re ţu r i foarte ieftine.

Roagă binevoitorul Bprijin :

Amtmann M. A 398—10) ÁI&A, ß t r I r i n y i .

Gustaţi ~

Berea SLEPINGcar din fabrica „Bragadiru".

S E : Ö = D : :OE! CAROL ORENDI junior, ^

orologier şi aurar. ATELIER ÜE REPARAT OROLOAGE SI BIJUTERII

NAGYVÁRAD, Teleki uteza 24,

Reparaturi speciale de oroloage ai bijuterii, pe lângă garantă. Atelier provâzut cu cele mei mo­derne maşini. Ţine în depozit toate părţile con­stitutive existente de oroloage. Asigurarea oro-loagelor şi a sticlelor delà oroloage contra spar­

gerii. Reparaturi de oroloage de precisiue. Pre{url Ieftine. Lucrare e sce l entâ .

EEEEEOE lentă. ¥

HEI

Aviz. Avem onoare a aviza mult onoraţii noştri

muşterii cât şi onoratul public, căci în maga­zinul nostru de ghete se poate cumpăra totfelul de ghete după moda cea mai nouă pentru domni, dame şi copii cu cele mai modeste preţuri. Toate ghetele sunt fabricatul nostru propriu de mână, din cel mai bun material.

Vă rugăm a încerca şi vă veţi convinge. Ou stimă:

A 5 2 1 — 2 5 Ascclatiunea pantofarilor (Aradi Czipészck Termelő Szövetkezete)

ARAD, Szabadág-tér iwi l 14 .,La cizma roşie". IUSTIN OLARIU, director executiv.

Atenţiune ! 50.000 părechi de ghete! 4 perechi de ghete mimai cu cor. 7.90 Din cauza încetărei plaţilor mai multor fabrici mari sunt nevoit a pune în vânzare numeroasa părechi d^ gh c te cu pre(ori foarte reduse. Deci, pun în vânzari>, oricui, 2 părechi de ghete pentru domni cu bandă, şi 2 pencld, pentru dame, din piele brună ori neagîă, cu talpă durabilă, frarte elegante, toate 4 perechile costă numai cor. 7 .90 Expediere cu

ram bure.

F. Windisch expo t de ghete

KR A KO VI A—KRAKAU, nr. 3/50 Mărfurile necorespunzătoare le schimb, ori rtântorc (Vi 5 3 8 ) bani pentru ele.

A. Slepák, Marosvásárhely, Széchenyi-tér 43. sz.

giuvaergiu şi ceasornicar

Mare asortiment în ceasuri de buzunar de aur, argint şi nickel în ceasuri de părete. Oiuvaericale fine, cu briliante, obiecte de lux în argint şi articole u^iice. In atelierul meu se reparează ca nouă, lucrurile vechi, anume giuvaericale şi ceasuri, pe lângă garantă. Preţuri s o l i d e i — Serviciu p r o m p t !

In atenţia pomicultorilor! Ofer altoi de pruni bosnieci ca »Balkanska Carlca« (Regina bal canului) şi »Kraljlca Bosne« (Re­gina Bosniei). — Altoiul de 2—3 ani cu coroană admirabilă e cel mai bun din diferitele soiuri de

f>runi. Poama e foarte mare, escepţional de dulce şi oarte gustoasă. Se coace spre sfârşitul lui August,

când se poate folosi ca deesert, pentru uscat, la fa­bricarea ţuicei şi a sligovitului. — Prunii mei nu sufer de căderea frunzelor, (Polystlgma rubrum) ca de regulă alte soiuri la cari în mijlocul verii cade frunza, pricinuind stricarea poamei. Acest soi a fost premiat in diferite rânduri, cu premiul întâi din par­tea guvernului. A fost premiat la expoziţia milenară din Budapesta 1896 şi la expoziţia din Viena 1897 cu me­dalie de aur, la expoziţia internaţională din Paris 1900 cu medalie de argint şi în fine Ia expoziţia regnicolară din Bosnia şi Erjegovina ţinută la Sarajevo iarăşi cu medalie de aur. — Pentru calitatea prunilor garantez

S a v a T . I C o j d i Ci,

K 500, mare proprietar în Brefika, Bosnia.

Rado Gvula magazin de pa de-siurî pentru dame

• ARAD •

Au sosit

noutăţi de toamnă şi de iarnă, asortiment bogat:

Raglane engleze, Pardesiuri moderne pen­

tru dame, Paltonaşe de plisă, Pardesiuri Brocca, Paltoane pentru teatru, Blane engleze, Pardesiuri de lână, Costumuri engleze, Paltoane pentru fete, Pardesiuri pentru copii, Talii moderne, Halaturi, jupoane, mod.

de doliu. Preţuri fixe. Telefon 238.

(Ra 581—10)

Pag 12 „ROMÂNUL" Joi, 7 Noemvrie 1912.

b r e v e t a t

mecan'sti simpli, int-cbiiinţare uşoara, reg'il r> u^oar \ cu aproape 50% ara mal mult, „ „ 30% n clama m l uijina pnWe,

esl,e cel mal p c r f e r t *i est« p l u g u l viitorului,

Cat a le g de preţuri trimite cu plăcere: ( J u 425)

,Jurenáik' szab. ekegyár rószvénytárs. Marosvásárhely.

Un milion altoi de viie lin soiurile cele mai distinse pentru vin şi masă. — Viţa americană cu şi ară, rădăcină şi ochiuri pentru altoi din toate soiurilor se află de vânzare la :>epinăria Domnului românesc din Babâlna lângă Orăştie a cărui proprietar o

Dr. Aurel Vlad. Fiind pepinăria noastră bine îngrijită n'a fost atacata de peronosporă,

tltoii sunt foarte frumoşi şi desvoltaţi la perfecţie. Pentru viţa liferată din popineria .uoassră, garantăm că soiurile sunt

nirate după cum sunt notate în catalog. Fiie caro viticultor şi proprietar de viie să se adreseze cu toată în-

;rederea pentru altoi do viţă trebuincioşi la jos semnata administraţie fiind isigurat că vor fi serviţi conştiinţios, solid şi prompt.

La cerere să trimite gratis şi franco catalogul despre altoi de viio cu >reţuri şi cu îndrumări practice pentru plantarea şi lucraren nonelor vii.

Se primesc băieţi de români la cursurile practico pentru altoit, do viţă. Jondiţiurule de primire la cerere se vor trimite.

Administraţia „Domeniului diu Bobălna" (A 539) Bábolna (u p. Szászváros).

Cel mai mare magazin de blănărie

DUDÁS SÁNDOR Kolozsvár Unio-ii. 12, îşi rec monda îu atenţia on. publ c

din local t.tte şi prov-ne.ie bogatul său a ortirnent de b i ă n A r > e cu prt-ţn-ril« Cfle mai convenab le. Articol» de fabricaţie popr ie ; mantale de blană, blane de călătorie , man-şoanc, boare, căciuli pentru domni şi doamn<\ nit ma modă şi lucrate

<§ cu gu-t. Preturi ît-ftine. Prinuşt- ori.-e * Incràri de blănărie pentru prefacere,

câfituTc. eăptuşirea şi coliarea man-talt-lor. Serviciu promit şi coi şt-.iin-ţios. Numai nurfă bună şi execut e de I-ul rang. ( D u 3 i f 0 . _ )

OLASZ ANDRÁS U r m a ş u l l u i OROSZ FKIGYES L A C A T U Ş E R PT. ZIDIRI ŞI PT. L U C R Ă R I D E A R T A

ALBA-JÜLIA (Gyulafehérvár) V., str, Széclieüyi nr. 7.

Execut tot felul de lucrări în branşa mea, şi anume: aranjamente pentru zidiri. porţi de fier, gratii, grilajun pentru mor-minte, lucrări de lăcăt.uşerie, a coperişe de sticlă, reparări de maşini, zidiri pentru în-rălzit şi cuptoare de fert, precum şi repa­rări, obiecte de lux, etc. etc., cu preţurile cele mai convenabile şi serviciu prompt.

Bog binevoitorul sprijin al ou. public.

Cu *tiin&: (O 188-80)

Olasz A n d r á s

Pomana porcului se ţine în fiecare Sâmbătă la „lános Vitéz" strada Weitzer Iânos, palatul greco catolic. Bucătărie excelentă, mâncări gustuoase, vinuri curate de Ménes şi Giroc. Serviciu constienţios şi prompt. Preţuri foaite ieftine.

Rog binevoitorul sprijin

cu stimă deosebită :

(S 0 2 2 - 3 )

Stefan Sütő, ospătar.

Cea mai ieftină sursă de cumpărat MAŞINI dB cusut, BICICLETE : şl GfUMOFOAKE :

ia

Katzky és T-sa 9

m^ m^S-^ Mare asortiment de plăci excelente; maşini de cusut, gramo-

foane, dactilografe şi biciclete se reparează cu preţuri ieftine.

H l o b i l János l'rlmul institut cu putere

electrică în Lugoj p ntru

ţ apărea stofelor, curăţirea

chimică a iiubrăeftmiutelur

şl spălarea ca aburi —

LUGOJ, str. Bisericii ti. TELEFON : 218.

Primeşte totfelul de comando pentru văp.sirea şi curăţirea hainelor de bărbaţi, dame şi copii ; precum şi spălarea gulerilor, manşetelor, perdelelor şi călcarea lor pe lângă preţuri ieftine. Comandele din provincie se execută prompt şi conştiinţios. (Ho 534—30)

Joi, 7 Noamvrie 1912. „ROMÂNUL** Pag. li-î

Comandele cu poşta conştiinţios şi punctual.

Premiat cu medalia de aur. Fondat

• E 3 | 1867. [I]

EMERICH BOKODY şi FIUL

Atelier de colorat şi fabr ică de cură ţ i re pe cale chemică

SIBIIU—NAGYSZEBEN strada Sag nr. 32. Recomandă colorarea şi curăţb'ea pe cale chemică a haine­lor de dame şi bărbaţi, perdelelor, lucrurilor brodate şi de mână etc. în bucate gata sau desfăcute deolaltă, pe lângă

o executare conştiinţioasă şi recunoscută de solidă. Am introdus: desinfectarea şi curăţirea penelor, la

de urgenţă în timp de 12 ore. (Bo 92 - 30)

Haine de doliu se execută cât se poate de repede.

la caz H

• • • • • Í J J L P. T. mm

Aduc la cunoş t in ţă mu l t etim. Doamne că mi-au O sosit în depozit cele mai noue pălări i e legante de H velour, catifea, plisă şi de păslă (Filz.). Recomand ^ în a t en ţ i unea binevoitoare depositul m e u de pălării asigurând de un serviciu conşt inţ ios şi foarte ieftin, mm Am în depozit si pălări i de doliu. mm

Cu s t imă : (L 526- ) •

Salon de pălării pentru doamne

A R A D , p ia ţa Andrássy-tér.

Mobile în t o a t e s t i l ar l i e « cea mai solidă executare moderne

pe lângă g a r a n t ă r ecomandă

EMIL P E T R U Ţ I U fabrică de mobile

— Telefon nr. 47 cu legăturfi în întreg comitatul. —

S I B I I U Salzgasse n-rul 37. Expozi ţ ie de mobi lă zi lnic desch i să , f ără

- s i lă de cumpărare .

P 184—60

Atelier de curelărle, şelărie şi coferărie:

f Orendt G. & Feïri W . 0 (odinioară Societatea curelarilor) ~ Siblin—Nagyszeben,

Híltauerg. Str. Cisnădiei 45.

Magazin bogat în articole pentrn căroţat, călărit, vănat, •port şl voiaj, poclăzl şl procovăţuii, portmonee şl bretele solide şi alte articole de galanterie, ca preturi foarte moderate. Depozit permanent în carele de maşini, curele de casat

Jil legat, Sky (vânobi). — Recomandă pe u r m i cei mai buni amperl de piele fabricaţie propr ie , pentru ci * 'li şi militari,

cari stau strîns lipite pe picior. — Reparările se execută prompt . Mare deposlt de hamuri pentru cal delà soiurile cele mai ieftine până la cele mai fine, coperltoare (ţolurl) de cal şi coftre de călătorie. — Comandele se efeptuiesc conştiinţios.

ATENŢIUNE !

Aduc la cunoştinţa on. publie şi a on. mei clienţi, că în

atelierul meu de croitorie din A R A D , str. Hunyadi, nr. 3.

primesc spre executare totfelul de haine, uniforme pentru preoţi, ofiţeri şi voluntari, precum şi librete. Execuţie elegantă, eroiu modera. Experienţele îndelungate câştigate ca oroitor la cele mai de seamă firme, precum şi la firmele LEO FRANK şi LUDOVIC. TÓTH de ÎNOKAI sunt o dovadă, că voi putea să satisfac tuturor pretenţiunilor celor mai delicate.

Roagă binevoitorul sprijin:

Vi 377—10 Windt lános,

eroltor pentru bărbaţi

N o u t ă ţ i de g h e t e d e toamnă*.

Ghete de prima ca­litate, cu marca Sa­lamander, pentru domni şi doamne

Coroane 16-50 şi 20-50. Magazin special WEINBERGER JANOS Ye 3 4 7 - 1 6 6 m a g t / a a s l n d e g r l x e t e

A R A D T I M I Ş O A R A eutev. Andrássy nr. 20 (Temesvár) Cetate-Belváros, Hunyad l - i nr. 10.

f NUMAI ÎN SALONUL DE MODE ^ 5

GEOROE RUMMEL SIBIIU, HONTERUSOASSE Nr. 5 se execută costumele cele mai bune şi strict englezeşti, precum şi alte haine. Pune la dispoziţia stim. dame cele mai nouă şi cla­sice Journale. Ori-ce comandă se execută în 8—10 zile. — La damele din provincie iau probe în 6 ore de două ori. Haine de doliu le execut în 12 ore. — Convingerea e si­guranţa cea mai bună! — Rugând sprijin

Cu stimă : (Ru 66-30) GEORGE RUMMEL

AJ/2*

Nou atelier de croitorie pentru domni.

Aduc la eunoştinţa on. cunoscuţi şi a onor. public, că am deschis

o croitorie modernă pentru domni în piaţa Thököly nr. 2. (Gasa Tabakovics). Pe baza experienţelor câştigate la diferite firme cunoscute din loc, sunt în plăcuta po-ziţiune să pot satisface tuturor pretenţiilor celor mai delicate ale on. mei muşterii.

Cu mustre fine de toamnă servesc cu plăcere.

Rog binevoitorul sprijin :

Baranyi Ferencz, [Ba 405—10] croitor pentru domni.

Pag. 14. „ROMÂNUL" Joi, 7 Noemvrie 1912,

Totfelul tle

mobile de fer si aramă, matraţe. se vând cu pre ţur i fa-

rorabi le . la

KJIAEAÎJLL Ş L X J l r ^ \ - i ^ i i *

fabrică de mobile de fer, aramă şl bă ACI pentru g c o a f c

B R A S O Y . Catalog de preţuri în limba maghiară şi germană, se trimite gratis.

Bencsik Zsigmond f DEVA

Oferă: Ghete americane şi franceze cusu te c u m â n a în atel ierul propriu p recum şi ghete gata, format modern p e n t r u bărba ţ i femei şi copii. Gra loşi, ghete comoade şi pentru gimnastică. Mare magazin de gume renumi te de Sul ivan pen t ru tocur i la ghete şi c reme exce len te . Ghe te pen t ru picioare ne regu la t e şi bol­nave le pregătesc după măsu ră . La comande din provincie este destul a se t r imi te o ghea t ă folosită. — Serviciu : : promt : :

Be 318

Dacă suferi în dureri de stomac,

dacă eşti lipsit de apeti t , dacă ţi-e rea mis tu i rea

sau dacă ai durer i cari provin din aceasta , cum

sun t durer i de dinţ i , sgârciuri , arsuri , apăsare ,

în s tomac, ir i taţ ie de vomare, grea ţă , răgăJeh, e tc .

foloseşte :

Purgativei de fiere (epehajtó) d

1 I • • • SU

care e cel mai bun mijloc pen t ru vindecare în

vreme scur tă , chiar şi în cele mai neglijate cazuri

de boală.

O s t i c l ă c o s t ă 4 0 flleri ; o d u z i n ă 4 c o r o a n e

8 0 flleri.

Se capătă la singurul preparator

Farmacia

ROZSNYAY M . A R A D .

(Bo 227—104)

• BS •

• •

D a c ă vo i ţ i s ä c u m p ă r a ţ i

T e a ş i r u m f in s ä v ä a d r e s a ţ i f irmei

VOJTEK si WEISZ 7

î n A R A D .

T E A :

1 pachet mixtur" f. fină 1 « - n 1 1 1

1 „ «Î s \ë 1 „ F ' - ÜFF xss. 4 1 . w . 6 1 „ » 8

Cor.

—•50 r —

; 2 - -'-lg. 2 50

—•40 -80

R U M :

; 2 l

v* 1 V i 1

litru „Hungária"

„ Jamaica II .. II

4 5 0 i)

Cor.

1-10 220 1-30 260 1-80 3-60 270 5-40

antiqu 3'70 7-40

I 1

fortior

O c ^ s a a d l ® Í - V Í T T * ; * c u p o ş t a s e

% p r o m p t .

1 (Vo f.0C—

4 H I 1 1 1 I I I

P r e ţ u r i s o l i d e ş t i i e f t i n e !

F r a ţ i i K l u b i í s c h k o atelier pentru instalâţiuni electrice şi de altă pu­tere, apaducte, vane de scăldat, colorifer şi cana­lizare. — Atelier de maşini, lucrări de aramă şi lăcătuşerie în S I B I I Ü , EHsabetgasse Nr.50 Rugăm on. public pentru încredinţarea ori-cărei lucrări de branşe. Totodată ne luăm voia ai atrage atenţiunea asupra

CLOUZETULI REZIS­TENT LA ÎNGHEŢ, invenţie proprie. Brevetată sub Nrul. 53932.

Are calităţile: 1. Se poate monta în ori ce loc, fiind eschi-să posibilitatea de

a îngheţa "ana. 2. Prin spălarea repede foloseşte apă puţină. 3. In urma construcţiei simple, funcţionează sigur şi îndelungat. Este îndeosebi de recomandat la casele vechi, deoarece introducerea se face cu mică cheltuială. — Este deci interesul proprietarilor de case ca să caute a-şi aproviziona casa cu astfel de clozet

Instalateurilor şi negustorilor dau rabat. Ne luăm voia mai departe de a reco­manda în atenţia onoratului public: vase de aramă, căldări de aramă şi picioare pentru

căldări de tinichea. E x e c u t a r e s o l i d ă , l a o r i - c e l u c r a r e !

M, 7 Nnmvrït „ROM v N l L"

! - r , 8 B * » £< . \

M A X I M I. V17E.C17 F A B R I C A N T Ş I N E G U Ţ Ă T O R D E M A Ş I N I

A R A D , Strada F a b i a n László n-rul 5—6. T « I « * > » * * • «o»

Atrag atenţiunea on. pu­blic asupra marelui meu magazin de totfelul de ma­şini agricole cum sunt: maşini de sämänat, tree-rat, pluguri grape, preşuri, şi mori de struguri, ma­

şini de cusut.

Mai departe reconstruez tot felul de Locomobile

să umble singure. • i i m m i

• B

3 B^ MW MM M I M LH H i M Bl B l Bí Bl B l . B l B B l BB B l B l B l

Telefon np. 188. F»oat i a p a p o a B a a u n g . 28,349.

societate pe acţii in S ib i i u—Nagyszeben . Banca generală de asigurare

este prima bancă de asigurare româneasca, înfiinţată de institutele financiare (băncile) române din Transilvania ;i Ungaria. Prezidentul direcţiunii:

PARTENIU COSMA, DIK. EXECUTIV A L „ALBINEI* şi PREZIDENTUL „SOLIDARITĂŢII*.

R a n P Q nonorolâ fio aoiniiroro" f a c e t o t f e î u l d e asigurări, ea as igurăr i contra focului şj a s igurăr i asupra vieţ i i şfUdllUa yCHGiaia UG aoiyiliaiD în toate eombinaţiunile. Mai departe mijloceşte: as igurăr i contra spargeri lor, contra acc idente lor şi oontra grindine! .

Toata acesta asigurări „Banca ganeralä d i asigurară" la facă In conditiunile cala sal favorabila-Asigurările se pot face prin orice bancă românească, precum şi la agr t'i / bărbaţii de încredere ai societăţii. — Prospecte, ta­rife şi informaţiuni se dau gratis şi imediat. — Persoanele ev^omiúo o•-, sevizitori buni şi eu legături —- pot fi primite

oricând în gervk.ai cvdcíáí: ;

„Banca generală de asigurare* di*1 informaţii!». crice afaceri de asigurare fără deosebire că aceste afaceri sunt făcute la L I altă societate de asigurare.

Cei interesaţi să se adreseze eu îne. "re la:

R a n p A o-AnArfllä <ta acimirarA" direcţiunea: sibiiu—Nagyszeben (casa „albina"). „ . D d - l l U l g U U t i l d i l c V U ü d b l g U r d r e AGENTURA PRINCIPALĂ PENTRU COMITATUL ABAD, BE-KÉS, CSANÁD, BIHOB, TIMIŞ, TOBONTAL, CABAS- VERIN Arad atz». Lázár Vilmos n r . a. Telefon nr. 850. (Ba 240-166)

• 8 * É • 8 8 • • • •

f a g . l ê . .R O MU N U L ' Jöí, 7 Notmvrie 1912.

PRIMA SOCIETATE DE CREDIT FUNCIAR ROMÁN DIN BUCDBEŞTI

de serjurile funciare 4% fl 5% cşite la sorţr la tragerea 27-a ai a 62-a făcută în ziua de */„ Octomvrie 1912. Aceste scrisuri sunt eşite la sorţi cu cuponul de 1 Iulie 1913 şi s é vor plăti al pan' (suti în sută) la Cassa Socie­

tăţii cu începere delà 1 Ianuarie 1913.

4 % S

3000 lét

1000 lei

I T JOO lei •m 1 à 5000 lei à 1000 lel

" T 100

lei

306 316 326 336 346 356 366 376; 386 396 633 653 663 683 693 918

3100 3120 3130 3140 3150 3170 3180 3190

518 519 52^ 529 538 54É 558 568! 578! 588; 598 910 920 940 950 960 970 990

3019| 3039 3059 3079 3099

188 544 554 564 857 867 905 965 975

7 67

507 517 527 547 557 567 577 587 597

5109 5119 5129 5139 5149 5159 5169 5179 5189 5199

7906 7916 7926 7936 7946 7956 7966 7976 7986 7996 8008 8018 8048 8068 8078

8902

10994 1261 1262 12636 12646 12656 12676 12686 18203 18213 18233 18243 18263 18273 18283

809827209 27219

892227229 893227239 894227249 895227259 896227269 898227279 899227289 922227299 923227405 924227415 925227435 926227445 928227455 929227465 939827475 940727485 942728203 944728223 946728233 947728293 948728807

10201 10211 10221 10231 10241

28817 28827 28857 28867 28887

1025128897 1026130200 1027130210 1028130220 1029130230 1090430250 1091430260 1092430270

'1093430280 1094430290 1095430703 1096430713 1097430723 1098430733

30743 3Q75, 30?rj, 30773 30783 30793 3l2dí 3121Í 31221 31231 31241 31251 31261 31291 31307 31317 31327 31337 31347 31357 31367 31377 31387 31397 32252 32272 32282 32606 32616 32626 32636 32646 32656 32666 32676 32686 32909 32919 32929 32939 32959 35703 35713 35723 35733 35743 35753 35763 38788 38798 38800 38810 38820 38860 38870 38880 38890

45901 45911 45931 45941 45951 45961 45991 46305 46315 46335 46365

46385 46395 4640766407 4641766417 46427 664Í 464376643:

63661 63671 63681 63691

36932 36942 36952 36062

6480636972 "'39706

... 39716 6483jp972ó,

39736 39746

6486639756

6 m 64^5

4637564876 648861 648961

139766 3 9 7 ^ 39796 39804 39814 139824 39834

46447 66447B9844 46457 m s M m 46467 66467 3Ü64 464776647739^74 46487664873 464976649730894 514456801840103 534026804840113 534126805840123 534226806940133 534326807^40143 534426808840153 534526809840163 534826830040173 534926831040183 586326832040193 586426833041509 594056834041519 594156835041529 59425 59435 59445 59455 59465 59475 59495 60683 60693 62806 62826 62836 62846 62856 62876 62896 63601 63611 63621 63651

68360(41539 6837041549 6838041579

41599 44629 44639 44649 44659

• v 44669 ' 44679

44689 44699 1(45009 45019 45029 45049 145079 1145089 J45099 '45912

45922 45932 45942 45952 45962 45972 45982 45992 48303 48313 48333 48343 48353 48363 48383 48393 48513 48523 48533 48543 48553 48563 48573 48583 48593 48606 48616 48626 48636 48646 48656 48666 48686 48696 49501 49511 49521 49531 49541 49551 49561 49571 49581 49591 51609 51649 52405 52406 52415 52425 52426 52435 52436 52445 52446 52455 52456

52465 52466 52475 52476 52495 52496 56403 56413 56423 56433 56443 56453 56463 56473 56483 56824 56864 56874 56884 56894 56915 56935 56945 56955 56965 56975 56985 58403 58413 58423 58433 58443 58453 58463 58473 58483 59817 59827 59867 59887 59897 62024 62034 62044 62054 62064 62074 62703 62713 62723 62733 62743 62753 62763 62773 62783 62793

64309 64319 64329 64339 64349 64359 64369 64389 64399 64508 64518 64528 64538 64548 64558 64568 6457Ş 64508 64602 64022 64632 64642 64652 64662 64672 64682 67608 67618 67638 67658 67668 67678 67688 67698 68107 68117 68127 68147 68157 68167 68177 68187 68197 69335 69345 69355 69365 69385 69395 71517 71527 71537 71557 71567 71587 72301 72311

72321 72331 72341 72351 73016 73026 73036 73046 73066 73076 73086 73096 73503 73513 73523 73533 73543 73553 73563 73583 73593 74001 74031 74041 74051 74061 74071 74081 74091 76208 76218 76228 76248 76258 76268 76278 76288 76298 76705 76735 76745 76755 76765 76775 76785 76795 78404 78414 78424 78434 78444 78454 78464 78474 78484 78494 79605

79625 79635 79655 79665 79675 79685 81504 81514 81524 81534 81544 81554 81564 81574 81584 81594 82603 82613 82623 82643 82653 82663 82673 82683 83921 83951 83961 84702 84742 84752 84782 84792 85206 85209 95216 95219 85229 85236 85239 85246 85249 85256 85266 85269 85276 85296 85299 85414 85424 85464 90400 90410 90430 90440 90470 90480 90490

90600 90610 90620 90630 90640 90650 90660 90670 90680 90690 91703 91713 91805 91815 91835 91845 91855 91865 91875 92005 92015 92025 92045 92055 92065 92095 93208 93228 93238 93248 93258 93268 93278 93298 93500 93510 93520 93530 93540 93560 93570 94905 94906 94925 94926 94935 94936 94956 94965 94966 94975 94985 94986 94995 94996 96302 96312

96332 96342 96352 96362! 96382 97301 97311 97321 97351 97371 97381 97391 98614 98624 98654! 98664^ 98674 98684

125319 125329] 25339

125349 125359: 125369; 125369! 125379 125399 132405 132415 132425 132435! 132445! 132455 132465 132475 132485' 132495 134401; 134411 134421 134431! 134451 134461! 134471 134491

8303 834-8353 8363 8373 8383 839-

29603 29623 29633 29663 29683 33018 33038 33069 33088

taPABUL TIPOGRÁFIAI m Ö m m m A ^ l ^ S ^ DIRECŢIUNEA.