ROMÂNIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL … privind interventia in situatii... ·...

NECLASIFICAT

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03)

INSTRUCŢIUNI PRIVIND INTERVENŢIA ECHIPAJELOR CBRNe

- ISU 11 - CBRNe 03

- BUCUREȘTI - -2018-

ROMÂNIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

NECLASIFICAT


COLECTIV DE ELABORARE

Colonel Valentin-Cosmin COMAN

Căpitan Adrian-Ionuț TICU

Căpitan Dan-Dorin-Valentin OPRE

Revizie text

Căpitan Aurelia-Ionela MUNTEANU

NECLASIFICAT


CUPRINS

CAPITOLUL I PRINCIPII GENERALE 5

1.1 Generalităţi …. .................................................................. ……..……………..5

1.2 Misiunile echipajului de cercetare CBRNe ..................................................... 6

1.3 Misiunile echipajului de decontaminare RBC ................................................. 7

CAPITOLUL II ORGANIZAREA ECHIPAJELOR CBRNe 8

2.1. Organizarea echipajelor CBRNe ................................................................... 8

2.2. Personalul destinat cercetării CBRNe şi îndatoririle generale ale acestora ... 9

2.3. Personalul destinat decontaminării RBC şi îndatoririle generale ale acestora11

CAPITOLUL III DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE ALE ECHIPAJULUI DE CERCETARE CBRNe 14

3.1. Tehnici şi procedee de executare a cercetării CBRNe ................................ 14

3.2. Alertarea şi/sau alarmarea pentru intervenţie .............................................. 16

3.3. Deplasarea la locul intervenţiei ................................................................... 16

3.4. Executarea recunoaşterii, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie ................................................................................................... 17

3.5. Intrarea în dispozitiv a autospecialelor/ambarcațiunilor şi realizarea cercetării 18

CAPITOLUL IV DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE ALE ECHIPAJELOR DE DECONTAMINARE RBC 18

4.1. Organizarea decontaminării ........................................................................ 18

4.2. Misiunile echipajului de decontaminare RBC .............................................. 20

4.3. Alertarea şi/sau alarmarea pentru intervenţie .............................................. 20

4.4. Deplasarea la locul intervenţiei ................................................................... 21

4.5. Intrarea în dispozitiv a autospecialelor şi realizarea decontaminării ............ 21

CAPITOLUL V REALIZAREA SCHIMBULUI DE DATE ȘI INFORMAȚII DE SPECIALITATE CU CANUR 22

CAPITOLUL VI REFACEREA CAPACITĂŢII DE INTERVENŢIE 23

CAPITOLUL VII DISPOZIŢII FINALE 24

NECLASIFICAT


ANEXE:

Anexa nr. 1 Abrevieri şi prescurtări __________________________ 25 Anexa nr. 2 Definiţii şi noţiuni ___________________________ 26 Anexa nr. 3 Unităţi de măsură în Sistemul Internaţional (SI) utilizate în

domeniul nuclear ________________________________ 30

Anexa nr. 4 Factori de atenuare _______________________________ 32 Anexa nr. 5 Raport CBRNe ___________________________________ 33 Anexa nr. 6 Observarea meteorologică pentru stabilirea datelor

meteorologice iniţiale _______________________________ 35

Anexa nr. 7 Raport cercetare/monitorizare de radiaţie _______________ 40 Anexa nr. 8 Raport de intervenţie CBRNe________________________ 41 Anexa nr. 9 Fişă de monitorizare dozimetrică individuală ___________ 42 Anexa nr. 10 Formular prelevare probe____________________________ 45 Anexa nr. 11 Fişa cu date de securitate a materialului _______________ 47 Anexa nr. 12 Raport de supraveghere medicală în cazul expunerii la

materiale periculoase ______________________________ 49

Anexa nr.13 Ordin de intervenţie în caz de urgență CBRNe 51 Anexa nr.14 Fişă de contaminare personal 52 Anexa nr.15 Fişa privind contaminarea 53 Anexa nr.16 Fişa evidenţă obiecte contaminate 54 Anexa nr.17 Fişa recepţia obiectelor contaminate 55 Anexa nr.18 Fişa contaminării autovehiculelor 56 Anexa nr.19 Semnale de alertare şi de urgenţă 57

NECLASIFICAT


1.1 Generalităţi

Art.1 Prezenta Instrucţiune stabileşte un set unitar de măsuri și activități pentru asigurarea intervenţiei în caz de evenimente/incidente sau accidente tehnologice sau de natură umană în care sunt implicate materiale nucleare sau radioactive, instalaţii nucleare, substanţe chimice toxice industriale sau de luptă, agenţi patogeni precum şi a misiunilor asociate, denumite în continuare misiuni de intervenţie CBRNe.

Art.2 Echipajul de cercetare chimică, biologică, radiologică, nucleară şi substanţe

explozive (CcCBRNe) reprezintă structura operativă de intervenţie destinată executării misiunilor de cercetare, identificare a raioanelor/zonelor/suprafeţelor/ sectoarelor fluviale sau maritime, potenţial contaminate RBC şi de prelevare a probelor în vederea identificării radionuclizilor, a tipurilor sau categoriilor de SCTI/STL și/sau prelevării de probe biologice în vederea analizării acestora în laboratoare de specialitate.

Art.3 Echipajul de decontaminare RBC reprezintă structura operativă de intervenţie destinată executării decontaminării personalului, populaţiei, a tehnicii, terenului, clădirilor şi utilajelor afectate de un eveniment de natură CBRNe.

Art.4 Atribuţiile echipajelor de intervenţie CBRNe, constituite în cadrul unei subunităţi de

intervenţie, sunt stabilite conform prezentei Instrucţiuni.

Art.5 Pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin şi în funcţie de structurile din care fac parte,

de tipul obiectivelor sursă de risc CBRNe aflate în zona de competenţă, echipajele CBRNe pot acţiona: în cadrul subunităţii, independent sau date în sprijin.

Art.6 În funcţie de misiunile pe care le îndeplinesc, dotarea cu tehnică şi echipamente, echipajele CBRNe sunt organizate astfel:

a) echipaje de cercetare chimică, biologică, radiologică şi nucleară (CcCBRNe), care pot fi terestre sau navale;

b) echipaje de decontaminare radioactivă, biologică şi chimică (DcRBC).

Art.7 Pentru îndeplinirea misiunilor de specialitate, echipajele CBRNe sunt înzestrate cu

autospeciale sau/şi ambarcaţiuni CBRNe, transportoare blindate de cercetare şi evaluare CBRNe, autospeciale de decontaminare personal sau tehnică și teren, module de decontaminare containerizate sau dispuse pe remorci.

Art.8 Pentru îndeplinirea misiunilor de specialitate, echipajele CBRNe, pot fi înzestrate şi

cu alte categorii de echipamente sau tehnică specifică (ATV-uri de cercetare CBRNe, roboţi teleghidaţi (UGV), vehicule aeriene fără pilot (UAV) prevăzuţi cu senzori CBRNe etc.

Art.9 Echipajele CBRNe pot executa următoarele tipuri de misiuni:

a) misiuni de bază b) misiuni complementare. c) misiuni speciale, la solicitarea altor structuri din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, ministere sau instituţii.

CAPITOLUL I PRINCIPII GENERALE

NECLASIFICAT


1.2 Misiunile echipajului de cercetare CBRNe

Art.10 Misiuni de bază: a) detecţia şi identificarea substanţelor chimice toxice industriale/toxice de luptă,

radionuclizilor şi a prezenţei agenţilor patogeni, în funcţie de capabilităţile echipamentelor aflate în dotare;

b) recunoaştere, cercetare, monitorizarea evoluţiei evenimentelor de natură CBRNe;

c) executarea cercetării CBRNe a zonelor potenţial contaminate şi marcarea/delimitarea zonelor contaminate;

d) determinarea contaminării radioactive şi chimice a solului; e) participarea la identificarea surselor de contaminare RBC; f) prelevarea probelor de apă, vegetaţie şi aer în caz de contaminare RBC,

pentru stabilirea gradului de contaminare, în colaborare cu alte structuri din cadrul SNMSU;

g) recercetarea zonelor contaminate, în scopul determinării nivelului scăderii gradului de contaminare a terenului în caz de accident nuclear sau concentraţiei de substanţe chimice periculoase în caz de accident chimic;

h) avertizare şi raportare privind existenţa contaminării RBC; i) monitorizarea contaminării personalului care execută misiuni în zone

contaminate RBC, precum şi a populaţiei surprinse/expuse în astfel de zone; j) asigurarea protecţiei CBRNe a personalului propriu şi a populaţiei aflată în

zona contaminată; k) executarea cercetării itinerariilor de evacuare a populaţiei în caz de eveniment

CBRNe; l) supravegherea gradului de contaminare RBC a zonelor afectate; m) participarea la acţiuni de prevenire prin efectuarea analizei de risc privind

existenţa ameninţările CBRNe; n) participarea la executarea recunoașterilor la instituţiile publice şi operatorii

economici sursă de risc CBRNe; o) participarea la aplicarea măsurilor de prevenire în scopul diminuării riscurilor în

domeniul CBRNe; p) participarea la identificarea obiectivelor sursă de risc chimic, biologic sau

radiologic/nuclear şi executarea recunoaşterilor la acestea.

Art.11 Misiuni complementare: a) participarea la acordarea sprijinului tehnic de specialitate pentru refacerea

zonelor afectate de un incident de natură CBRNe;

b) participarea la misiuni ca urmare a producerii/iminenței producerii unor evenimente cauzate de explozii şi incendii de mari proporţii, avarii majore la instalaţii periculoase deţinătoare de substanţe toxice industriale;

c) participarea la activităţile de descoperire şi identificare a materialelor radioactive din instalaţiile nucleare aflate la bordul sateliţilor care reintră în atmosferă, ca urmare a impactului cu solul (prăbuşire);

d) participarea la marcarea şi delimitarea perimetrelor zonelor de impact a obiectelor cosmice altele decât sateliţi;

e) participarea la însoţirea transporturilor de materiale nucleare sau substanţe periculoase ce se desfăşoară pe cale rutieră, fluvială sau maritimă;

f) participarea, la solicitare, la activități de intervenție la nave afectate de incendiu prin utilizarea echipamentelor speciale aflate la bordul ambarcațiunilor de intervenție CBRNe;

NECLASIFICAT


g) participarea la activități de căutare-salvare persoane, prin utilizarea echipamentelor speciale aflate la bordul ambarcațiunilor de intervenție CBRNe;

Art.12 Misiuni speciale:

a) misiuni de executare a cercetării CBRNe pe timpul deplasării înalţilor demnitari;

b) participarea la acţiuni de delimitare a efectelor ca urmare a unor acţiuni rău intenţionate în care au fost întrebuinţate/utilizate mijloace CBRNe.

c) participarea la activităţi de monitorizare CBRNe, detecţie, prelevare probe la solicitarea structurilor de specialitate din cadrul MAI, SPP, MJ şi alte instituţii abilitate.

1.3 Misiunile echipajului de decontaminare RBC

Art.13 Misiuni de bază:

a. decontaminarea populaţiei şi a personalului de intervenţie; b. identificarea locaţiilor unde se pot pregăti şi amenaja raioane/puncte de

decontaminare; c. decontaminarea tehnicii şi a echipamentelor utilizate în medii CBRNe; d. decontaminarea unor porţiuni/sectoare de teren, esenţiale pentru desfăşurarea

misiunilor de intervenţie; e. reducerea gradului de contaminare a personalului de intervenţie, populaţiei,

tehnicii, clădirilor, echipamentului, materialelor şi/sau zonelor de lucru sau a itinerariilor de evacuare la cel mai scăzut nivel posibil acceptat;

f. participarea la acţiuni de limitare a efectelor ca urmare a unor acţiuni rău intenţionate în care au fost întrebuinţate/utilizate mijloace CBRNe.

Art.14 Misiuni complementare

a) decontaminarea principalelor căi de comunicaţie şi accesului către obiectivele de interes naţional;

b) participarea împreună cu autorităţile competente pentru stabilirea tehnicii şi echipamentelor necesare pentru amenajarea punctelor/raioanelor de decontaminare totală;

c) acordarea sprijinului tehnic de specialitate pentru refacerea zonelor afectate de un incident de natură CBRNe.

d) decontaminarea clădirilor, instalaţiilor în cazul producerii unor evenimente de natură CBRNe;

Art.15 Misiuni speciale:

a) în cazul apariției unor epidemii/pandemii, decontaminarea ambulanţelor şi a echipamentelor medicale utilizate pentru transportului pacienţilor contagioşi;

b) decontaminarea înalţilor demnitari în situaţia producerii unor evenimente de natură CBRNe;

c) decontaminarea tehnicii şi echipamentelor contaminate ce aparţin coloanelor oficiale în cazul unor evenimente de natură CBRNe;

d) în cazul unor epidemii/pandemii, executarea în comun cu alte structuri de specialitate a decontaminării autovehiculelor sau a altor categorii de vehicule care ies din zonele de carantină stabilite de către autorităţile competente.

NECLASIFICAT


2.1 Organizarea echipajelor CBRNe

Art.16 Echipajul de cercetare CBRNe are în compunere 4 militari: comandant echipaj, cercetaş 1, cercetaş 2, conducător autospecială, care îndeplineşte şi funcţia de decontaminator. Echipajul este similar şi personalului care îndeplinește misiuni pe ambarcaţiuni CBRNe, astfel: conducător ambarcațiune, cercetaş 1, cercetaş 2 şi motorist.

Art.17 Pe timpul desfăşurării misiunilor, pentru realizarea cercetării CBRNe, a

măsurătorilor specifice şi prelevărilor de probe, echipajul va realiza un binom de intervenţie constituit din cadrul echipajului.

Art.18 Echipajul de decontaminare are în compunere 5 militari: comandant echipaj, decontaminator 1 şi dozimetrist, decontaminator 2, decontaminator 3, conducător autospecială.

Art.19 Fiecare persoană din cadrul echipajului de cercetare şi decontaminare va avea pe

autospecială echipamentele de protecţie individuale (EPICBRNe) cu elemente de identificare a personalului, mască contra gazelor cu cartuşe filtrante, aparate autonome de respirat cu presiune pozitivă, dozimetre personale şi echipamente individuale de comunicaţii (staţii radio) sistemul TETRA pe grupul dedicat CBRNe.

Art.20 În plus faţă de materialele prevăzute la art.19, în inventarul autospecialelor se vor mai afla următoarele: binoclu, busolă sau GPS, hărţi de lucru care să conţină marcate obiectivele de risc CBRNe din zona de competenţă, bandă de delimitare de diverse culori (roşie pentru zona de excludere, galbenă pentru zona de decontaminare şi verde pentru zona de sprijin), truse de steguleţe de culoare galbenă şi roşie (pentru marcarea zonelor contaminate), echipamente fixe de comunicaţii şi transmitere a datelor (internet mobil) pentru conectarea la Platforma de Schimb de date şi informaţii (platforma DIEX).

Art.21 Îndatoririle generale ale ofiţerului CBRNe pe timpul participării la misiuni de natură CBRNe:

a) citeşte dozimetrele personale şi înregistrează în Fişa de dozimetrie personală, dozele de radiaţie primite de personalul de intervenţie pe timpul

executării misiunii (numai în cazul expunerii la materiale sau substanţe radioactive);

b) completează Fişa de monitorizare dozimetrică individuală (Anexa nr.9), inclusiv partea a-III-a, pentru tot personalul care a acţionat în zona contaminată radioactiv;

c) pe baza datelor obţinute la faţa locului, va completa împreună cu comandantul echipajului CBRNe, Fişa cu date de securitate a materialului –MSDS (Anexa nr.11);

d) completează împreună cu comandantul echipajului CBRNe, Rapoartele CBRNe, conform situaţiei existente (Anexa nr. 5) şi le transmite la

COJ/COBIF/USISU care le retransmite la CON-CANUR/IGSU; e) pe baza datelor din teren, realizează împreună cu comandantul echipajului

CBRNe, Harta de incident (concentraţii SCTI/STl, nivelul de radioactivitate, delimitarea zonelor de control, identificarea nordului pe hartă, direcţia vântului, locaţia punctelor de decontaminare, identificarea punctelor topografice şi alte date de interes care pot sprijini realizarea intervenţie);

CAPITOLUL II ORGANIZAREA ECHIPAJELOR CBRNe

NECLASIFICAT


f) actualizează harta de incident astfel încât să cuprindă schimbarea condiţiilor de intervenţie, meteorologice sau informaţii noi apărute pe timpul evenimentului CBRNe;

g) stabileşte nivelul de protecţie CBRNe pentru tot personalul de intervenţie (EPICBRNe);

h) stabileşte zonele de control, conform procedurilor sau ghidurilor de specialitate (zona de excludere, zona de decontaminare şi zona de sprijin);

i) organizează şi stabileşte modul de executare a cercetării şi măsurile de protecţie a membrilor echipajului;

j) stabileşte semne şi semnale pentru facilitarea comunicării cu echipajul de cercetare/decontaminare.

2.2 Personalul destinat cercetării CBRNe şi îndatoririle generale ale acestora

Art.22 Îndatoririle generale ale comandantului de echipaj cercetare CBRNe/conducător

ambarcațiune (acolo unde sunt existente ambarcațiuni de intervenție CBRNe): (1) În situaţia în care ofiţerul CBRNe este prezent la faţa locului:

a) pregăteşte şi coordonează activităţile membrilor echipajului CBRNe; b) pregăteşte documentele necesare îndeplinirii misiunii şi elementele ce le va

transmite subordonaţilor pentru executarea misiunii; c) înainte de începerea misiunii, pe baza informaţiilor pe care le deţine despre

zona/raionul de intervenţie, execută instructajul cu membrii echipajului; d) stabileşte categoria şi tipurile de aparatură necesară executării misiunilor

CBRNe; e) analizează variantele de acţiune alegând-o pe cea optimă şi urmăreşte

misiunile subordonaţilor; f) împreună cu ofiţerul CBRNe stabileşte zonele de control, conform procedurilor

sau ghidurilor de specialitate (zona de excludere, zona de decontaminare şi zona de sprijin);

g) organizează decontaminarea echipajului propriu, a personalului care participă la acţiunile de intervenţie şi a populaţiei afectate;

h) actualizează harta de incident astfel încât să cuprindă schimbarea condiţiilor de intervenţie, meteorologice sau informaţii noi apărute pe timpul evenimentului CBRNe;

i) verifică mentenanţa echipamentelor de intervenţie din dotarea autospecialei/ambarcațiunii CBRNe;

j) pe baza datelor obţinute din teren, completează Raport de cercetare/monitorizare de radiaţie (Anexa nr.7);

k) stabileşte modalităţi de monitorizare a zonei în vederea stabilirii creşterii/descreşterii concentraţiei de substanţe periculoase sau a gradului de contaminare radioactivă;

l) completează şi transmite în termen de 24 ore după terminarea misiunii, la CON-CANUR în formă finală Raportul de intervenţie CBRN (Anexa nr.8);

m) la finalizarea misiunii va solicita de la echipele medicale prezente la locul incidentului/accidentului, completarea Raportului de supraveghere medicală în cazul expunerii la materiale periculoase-MEDSURVREP, (Anexa nr.12).

Prezentul raport se completează pentru echipele de primă cercetare şi evaluare CBRNe (similar) existente la nivelul ISU-USISU.

La intrarea în tură,sau înaintea începerii misiunii în perimetrul contaminat, personalul echipajelor SMURD va executa

NECLASIFICAT


monitorizarea medicală iniţială a personalului echipajului CBRNe.

(2) În situaţia în care, ofiţerul CBRNe nu este prezent la faţa locului, în afară de responsabilitățile de la alin (1) ale prezentului articol:

a) conduce pregătirea echipajului CBRNe pentru îndeplinirea misiunilor specifice; b) stabileşte nivelul de protecţie CBRNe pentru tot personalul participant la

activitățile de intervenţie (EPICBRNe); c) pe baza datelor obţinute la faţa locului, va completa împreună cu conducătorul

autospecialei CBRNe/motorist, Fişa cu date de securitate a materialului –MSDS (anexa nr.11);

d) stabileşte şi menţine în permanenţă legătura cu comandantul intervenţiei iar cu subordonaţii aflaţi în raionul contaminat stabileşte semne şi semnale pentru facilitarea comunicării în cazul în care echipamentele portabile de comunicaţii sunt neoperative;

e) completează împreună cu conducătorul autospecialei/conducătorul ambarcațiunii CBRNe, Rapoartele CBRN conform situaţiei existente (Anexa nr.

5) şi le transmite la COJ/COBIF/USISU care le retransmite la CON-CANUR/IGSU;

f) pe baza datelor din teren, realizează împreună membrii echipajului, Harta de incident (concentraţii SCTI/STl, nivelul de radioactivitate, delimitarea zonelor

de control, identificarea nordului pe hartă, direcţia vântului, locaţia punctelor de decontaminare, identificarea punctelor topografice şi alte date de interes care pot sprijini realizarea intervenţie).

Art.23 Cercetaşul 1 execută următoarele:

a) verifică şi pregăteşte pentru lucru echipamentele de cercetare chimică și biologică;

b) verifică şi pregăteşte pentru lucru analizorul de gaze combustibile etc; c) verifică şi pregăteşte pentru lucru aparatul de detecţie gaz cromatograf; d) pregăteşte completul/echipamentul de prelevare probe (aer, sol, vegetaţie,

lichide); e) verifică şi pregăteşte pentru lucru trusa de prelevare probe biologice din aer, pe

casete cu medii de cultură; f) verifică şi pregăteşte pentru lucru echipamentele portabile de comunicaţii şi

verifică legătura radio; g) verifică trusele cu semnele de avertizare pentru marcarea zonelor de teren

contaminat chimic; h) verifică starea tehnică a mijloacelor de protecţie individuală din dotare,

aparatura de protecţie a respiraţiei cu aer comprimat, cartuşele filtrante, mijloacele de decontaminare din înzestrare;

i) verifică dacă bateriile sau acumulatorii aparaturii de detecţie şi măsurare a substanţelor chimice toxice industriale şi de luptă sunt încărcate şi operaţionale;

j) după finalizarea misiunii, completează Raportul de prelevare probe (Anexa nr.10) şi îl inaintează comandantului de echipaj/ comandant ambarcațiune.

Art.24 Cercetaşul 2 execută următoarele:

a) verifică şi pregăteşte pentru lucru aparatura de detecţie şi măsurare a radiaţiilor ionizante;

b) verifică trusele cu semnele de avertizare pentru marcarea zonelor de teren contaminat radioactiv;

c) verifică EPICBRNe şi echipamentele de decontaminare individuală; d) verifică şi pregăteşte pentru lucru staţia meteorologică şi anenometrul; e) completează formularul cu datele meteo;

NECLASIFICAT


f) verifică mijloacele de semnalizare din înzestrare; g) verifică starea tehnică a echipamentelor de protecţie individuală şi de

decontaminare; h) verifică starea de funcţionare a dozimetrelor personale şi le distribuie

personalului echipajului; i) verifică dacă bateriile sau acumulatorii aparaturii de detecţie şi măsurare a

radiaţiilor ionizante sunt încărcate şi operaţionale.

Art.25 Conducătorul autospecialei CBRNe şi decontaminator/motorist (acolo unde sunt existente ambarcațiuni de intervenție CBRNe) execută următoarele:

a) verifică starea de funcţionare a autospecialei/ambarcațiunii, a echipamentelor specifice şi existenţa plinurilor de carburanţi-lubrifianţi şi lichide speciale;

b) verifică funcţionarea echipamentelor mobile de comunicaţii aflate pe autovehicul/ambarcațiune;

c) urmăreşte funcţionarea în parametrii normali a părţii speciale (motor/instalația de guvernare a ambarcațiunii);

d) verifică modul de ancorare/fixare a echipamentului logistic şi de decontaminare din inventarul autospecialei/ambarcațiunii CBRNe (cort/cabină decontaminare, dispozitiv portabil de decontaminare, cort logistic, grup electrogen, materialele genistice, completul de marcare CBRNe, EPICBRNe, etc);

e) verifică şi pregăteşte pentru lucru hota microbiologică pentru transport probe biologice;

f) verifică funcţionarea GPS; g) la ordinul comandantului de echipaj, pregăteşte echipamentul de

decontaminare pentru personalul propriu; h) pregăteşte, la ordin, punctul de decontaminare a populaţiei, împreună cu ceilalţi

membri ai echipajului şi cu sprijinul altor forţe primite în sprijin; i) porneşte şi supraveghează grupul electrogen şi echipamentul de

decontaminare; j) execută decontaminarea operaţională a personalului de intervenţie; k) pe timp de noapte, pregăteşte şi monitorizează buna funcţionare a sistemului

de iluminare a perimetrului şi a cortului/corturilor de decontaminare; l) coordonează activitatea de instalare a punctelor de decontaminare; m) asigură alimentarea cu combustibil, soluţii speciale a echipamentelor de

decontaminare.

Art.26 În cazul echipajelor de cercetare CBRNe care acţionează cu comandant de

echipaj, cercetaş chimic şi conducător autospecială, respectiv conducător ambarcațiune, motorist, cercetaș chimic, pregătirea echipamentelor şi mijloacelor de intervenţie se realizează în funcţie de situaţia operativă existentă şi misiunea imediată care urmează a se executa.

2.3. Personalul destinat decontaminării RBC şi îndatoririle generale ale acestora

Art.27 După organizare, înzestrare, instruire şi misiunile pe care le pot îndeplini,

echipajele de decontaminare sunt: a) decontaminare personal; b) decontaminare tehnică şi teren.

NECLASIFICAT


Art.28 Îndatoririle generale ale comandantului echipajului de decontaminare RBC: a) conduce pregătirea echipajului pentru îndeplinirea misiunilor specifice; b) planifică misiunile şi coordonează permanent activităţile echipajului; c) pregăteşte documentele necesare îndeplinirii misiunii şi le transmite

subordonaţilor pentru executarea misiunii; d) înainte de începerea misiunii, pe baza informaţiilor pe care le deţine despre

zona/raionul de intervenţie, execută instructajul cu membrii echipajului; e) stabileşte aparatura de cercetare CBRNe necesară executării misiunii; f) stabileşte şi menţine în permanenţă legătura cu comandantul intervenţiei; g) verifică mentenanţa echipamentelor de intervenţie din dotarea autospecialei

CBRNe; h) organizează decontaminarea echipajului propriu, a personalului care participă la

acţiunile de intervenţie şi a populaţiei afectate; i) completează şi transmite la COJ/COMB-IF/USISU, Raportul de intervenţie

CBRNe (Anexa nr.8); j) în lipsa ofiţerului CBRNe, citeşte dozimetrele personale şi completează în Fişa

de monitorizare dozimetrică individuală (Anexa nr.9), dozele de radiaţie primite de fiecare persoană pe timpul executării misiunii în zona contaminată radioactiv (numai în cazul expunerii la materiale sau substanţe radioactive);

k) conduce şi coordonează activitatea de instalare a punctelor de decontaminare.

Art.29 Decontaminatorul 1 execută următoarele:

a) verifică şi pregăteşte pentru lucru detectorul de radiaţii alfa, beta, gamma, X şi neutroni;

b) verifică şi pregăteşte pentru lucru echipamentul de detecţie şi identificare STL şi STI;

c) verifică şi pregăteşte pentru lucru echipamentele portabile de comunicaţii; d) verifică starea operaţională a echipamentele de protecţie individuală şi a

echipamentelor de decontaminare; e) verifică starea încărcării bateriilor/acumulatorilor ale aparaturii de detecţie; f) participă la desfăşurarea/strângerea autospecialei şi a echipamentelor de

decontaminare; g) în cadrul postului de control şi repartiţie, verifică şi controlează gradul de

contaminare radioactivă al populaţiei, personalului de intervenţie, tehnicii de intervenţie sosite în raionul de decontaminare;

h) completează Fişa contaminare personal (Anexa nr.14); i) completează Fişa privind contaminarea (Anexa nr.15); j) completează Fişa evidenţa obiecte contaminate (Anexa nr.16); k) completează Fişa recepţia obiectelor contaminate (Anexa nr.17).


a) verifică EPICBRNe şi echipamentele de decontaminare individuală; b) verifică mijloacele de semnalizare din înzestrare; c) verifică stadiul încărcării acumulatorilor pentru apartura de detecţie; d) verifică şi pregăteşte echipamentele şi materialele din înzestrare; e) participă la desfăşurarea/strângerea autospecialei şi a echipamentelor de

decontaminare; f) execută decontaminarea personalului și a tehnicii de intervenţie; g) verifică plenitudinea decontaminării populaţiei și tehnicii/autovehiculelor cu

ajutorul echipamentelor de detecţie chimică sau radiologică; h) completează Fişa contaminării vehiculelor (Anexa nr.18);

i) distribuie îmbrăcămintea pusă la dispoziţie personalului decontaminat.

NECLASIFICAT



a) participă la desfăşurarea/strângerea autospecialei şi a echipamentelor de decontaminare;

b) verifică starea tehnică a mijloacelor de protecţie individuală din dotare, a aparaturii de protecţie a respiraţiei cu aer comprimat, cartuşele filtrante, mijloacele de decontaminare din înzestrare;

c) pune în funcţiune echipamentul de decontaminare tehnică; d) execută decontaminarea personalului și a tehnicii de intervenţie; e) asigură marcarea zonelor, rigolelor de scurgere a apei rezultată din procesul de

decontaminare, în vederea aplicării procedurilor şi metodelor de neutralizare specifice.

Art. 32 Conducătorul autospecialei CBRNe de decontaminare personal și tehnică execută următoarele:

a) verifică starea de funcţionare a autospecialei, a echipamentelor specifice şi existenţa plinurilor de carburanţi-lubrifianţi şi lichide speciale, ia măsuri pentru completarea plinurilor;

b) verifică funcţionarea staţiei mobile de comunicaţii instalată pe autovehicul; c) verifică modul de ancorare şi fixare al echipamentului logistic şi de

decontaminare din inventarul autospecialei CBRNe; d) verifică funcţionarea GPS; e) pregăteşte, la ordin, punctul de decontaminare a populaţiei, împreună cu ceilalţi

membri ai echipajului şi cu ajutorul forţelor primite în sprijin; f) porneşte şi supraveghează grupul electrogen şi echipamentul de

decontaminare personal şi tehnică; g) pe timp de noapte, pregăteşte sistemul de iluminare perimetral; h) asigură pregătirea soluţiilor de decontaminare; i) execută controlul decontaminării personalului şi a tehnicii.

Art.33 (1) În lipsa echipajelor de decontaminare, membrii echipei de cercetare CBRNe

execută misiuni de decontaminare şi vor îndeplini atribuţiile personalului destinat decontaminării RBC astfel:

a. pentru comandantul echipajului de cercetare CBRNe, atribuţiile vor fi cele prevăzute în art.28;

b. pentru cercetaşul CBRNe 1, atribuţiile vor fi cele prevăzute în art.29; c. pentru cercetaşul CBRNe 2, atribuţiile vor fi cele prevăzute în art.30; d. pentru conducătorul autospecialei, atribuţiile vor fi cele prevăzute în

art.32; e. atribuţiile prevăzute în art. 31 vor fi realizate prin cumul de către

cercetaşii 1 și 2. (2) Pentru asigurarea necesarului de personal, echipa de decontaminare va acţiona

integrat cu minim un echipaj de 5 pompieri care încadrează autospeciala de stingere cu apă şi spumă.

(3) Echipajul care încadrează autospeciala (autospecialele) de stingere cu apă şi spumă ce acţionează integrat cu echipa de decontaminare va fi echipat cu echipament de protecţie individuală, în funcţie de nivelul de protecţie individuală CBRNe ordonat (similar cu echipamentul celor din echipa de decontaminare).

Art.34 Pentru activităţi de decontaminare persoane rănite, colectare şi transport materiale

contaminate, asigurare cu apă şi pregătire soluţii de decontaminare, organizare şi amenajare Punct de Decontaminare, echipajul CBRNe primeşte în sprijin şi alte forţe din cadrul structurii proprii.

NECLASIFICAT


3.1 Tehnici şi procedee de executare a cercetării CBRNe

Art.35 (1) Executarea cercetării CBRNe se îndeplinește prin următoarele tehnici:

a) cercetarea CBRNe a unui itinerar/sector fluvial, maritim; b) cercetarea CBRNe a unui sector/zone/localităţi; c) cercetarea CBRNe a unei clădiri.

(2) Cercetarea CBRNe se execută prin 3 procedee: a) observarea continuă CBRNe; b) identificarea existenţei contaminării RBC cu ajutorul echipamentelor din dotare sau pe baza informaţiilor de la locul evenimentului; c) determinarea nivelului/gradului/suprafeţei contaminate RBC.

Art.36 Observarea CBRNe se execută în cadrul unui sistem alcătuit din mai multe echipe de cercetare CBRNe sau cercetaşi dispuşi în locaţii diferite şi constă în supravegherea continuă a unui raion/sector/localitate în scopul confirmării/validării producerii evenimentului CBRNe.

Art.37 Cercetarea CBRNe se execută în scopul identificării surselor potenţiale de risc CBRNe, zonelor/raioanelor/sectoarelor fluviale contaminate, avertizării structurilor de intervenţie şi a populaţiei despre pericolul contaminării, raportării imediate către CON/COJ/COBIF/USISU a tuturor informaţiilor.

Art.38 Descoperirea contaminării RBC se execută prin: a) utilizarea aparatelor de control nuclear, chimic şi biologic în regim de

monitorizare continuă; b) monitorizarea direcţiilor de deplasare a norului contaminat prin utilizarea

binoclului din dotare sau altor echipamente din dotare; c) setarea aparaturii de detecţie la limitele inferioare de detecţie.

Art.39 Determinarea contaminării RBC are ca obiectiv obţinerea de informaţii privind amploarea contaminării într-o zonă, într-un sector/raion, delimitarea raionului contaminat, stabilirea zonelor cu valori de radioactivitate ridicată sau concentraţii periculoase de SCTI sau STL, identificarea materialului sau substanţei radioactive sau SCTI/STL, identificarea persoanelor şi a clădirilor şi obiectivelor de importanţă publică majoră contaminate; această activitate se execută prin realizarea următoarelor activităţi:

a) măsurarea/determinarea contaminării RBC a personalului şi tehnicii de intervenţie, populaţiei, surselor de apă, terenului, echipamentelor şi materialelor utilizate pe timpul intervenţiei;

b) delimitarea şi marcarea zonelor de teren contaminate RBC; c) măsurarea debitelor dozei absorbite de către personalul de intervenţie,

stabilirea tipurilor de substanţe chimice periculoase şi detectarea prezenței de agenți biologici patogeni;

d) executarea prelevării de probe contaminate chimic, biologic sau radiaoctiv, la ordin şi transportul acestora la instituţii de specialitate (numai cu autospecialele care au în inventar hotă microbiologică pentru probe biologice prelevate);

e) monitorizarea datelor meteorologice la nivel local cu ajutorul echipamentelor aflate în dotare;

f) cercetarea terenului pentru determinarea influenţei formelor de relief asupra contaminării CBRNe.

CAPITOLUL III DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE ALE ECHIPAJULUI DE

CERCETARE CBRNe

NECLASIFICAT


Art.40 (1) Pentru determinarea existenţei contaminării radioactive se utilizează următoarele procedee:

a) determinarea pe un itinerar/sector fluvial sau maritim, se realizează din interiorul autospecialei/ambarcațiunii de intervenție CBRN prin determinarea debitelor de dozelor în punctele stabilite prin misiune cu aplicarea factorilor de corecţie/atenuare; acesta este cel mai des procedeu utilizat;

b) determinarea într-un punct, se execută prin măsurători fie în afara

autospecialei/ambarcațiunii de intervenție CBRNe, fie din interiorul acesteia; acest procedeu este utilizat pentru verificarea/confirmarea unor date privind contaminarea determinată anterior;

c) determinarea pe debite ale dozei, se realizează în scopul actualizării

scăderii în timp a debitelor de doză raportate anterior, în acelaşi punct/locaţie, dar la un alt moment.

(2) Debitele dozelor absorbite se determină prin măsurători executate din interiorul autospecialelor/ambarcațiunilor de intervenție CBRNe în punctele stabilite prin misiune, rezultatele cercetării vor fi trecute de către comandantul echipajului de cercetare CBRNe/comandantul ambarcațiunii de intervenție CBRNe în formularele Raport CBRNe (Anexa nr.5) şi Raportul de cercetare/monitorizare de radiaţie (Anexa nr.7) şi se transmite către

COJ/COBIF şi CON. (3) Desfăşurarea misiunilor de intervenţie în zonele contaminate radioactiv se face

cu respectarea prevederile art.125-128 din NSR 01, emis de către CNCAN, cu modificările și completările ulterioare.

Art.41 (1) Pentru determinarea existenţei contaminării chimice se utilizează următoarele procedee:

a) determinarea pe un itinerar/sector fluvial sau maritim, are ca scop

verificarea existenţei contaminării chimice în punctele stabilite prin misiune; acest procedeu este utilizat pentru marcarea limitelor contaminării chimice pe un itinerar/direcţie/sector fluvial sau maritim şi/sau identificarea itinerariilor de ocolire ale raioanelor contaminate chimic;

b) determinarea într-un punct, are ca scop verificarea existenţei

contaminării chimice într-un loc stabilit prin misiune, prin cel puţin două determinări cu echipamentele de cercetare chimică; acest procedeu este adoptat pentru a stabili/confirma dacă raionul este necontaminat sau pentru a descoperi prezenţa substanţelor chimice într-un raion de interes operativ;

c) determinarea într-un raion, se realizează prin acţiuni de determinare

în mai multe puncte, de pe un itinerar, sector fluvial sau maritim sau de pe limita unui raion, în scopul identificării existenţei contaminării chimice; pentru îndeplinirea misiunii şi pentru scăderea timpului necesar stabilirii limitelor contaminate ale raionului la această activitate pot participa simultan mai multe echipaje de cercetare.

(2) Rezultatele cercetării vor fi trecute de către comandantul echipajului de cercetare CBRNe în formularul Raport CBRNe (Anexa nr.5) şi Fişa cu date de securitate a materialului (MDMS) (Anexa nr.11).

Art.42 (1) Prelevarea de probe de materiale şi elemente de mediu care să ofere datele necesare luării deciziilor se execută numai la ordin sau la solicitarea organelor de cercetare de la faţa locului, cu informarea imediată a CON, COJ şi COB-IF/USISU numai după ce s-a executat cercetarea raionului şi primirea datelor

NECLASIFICAT


de la echipele de cercetare şi pe baza schiţelor/desenelor primite de la acestea, în acest scop se realizează următoarele:

a) se confirmă existenţa producerii evenimentului CBRNe; b) se identifică agenţii chimici/biologici (în limita capabilităţilor

echipamentelor din dotare); c) se aplică procedurile specifice de prelevare a probelor (aer, sol, apă,

alimente, furaje, etc) cu respectarea condiţiilor de protecţie şi de evitare a contaminării probelor;

d) transportul probelor se execută numai de către autospecialele care au prevăzute hotă de biosiguranță clasa III şi numai după obţinerea confirmării de acceptare a probelor de către instituţia abilitată să efectueze analizele de laborator. Aceasta va fi nominalizată de către autorităţile de mediu, de sănătate publică sau de către organele de cercetare penală competente.

(2) Datele privind prelevarea probelor se consemnează în Formularul privind prelevarea de probe (Anexa nr.10) care se înaintează CON/CANUR prin

COJ/COBIF/USISU.

3.2 Alertarea şi/sau alarmarea pentru intervenţie

Art.43 Pentru executarea misiunii de cercetare, comandantul echipajului de cercetare sau

conducătorul ambarcațiunii de intervenție CBRNe primeşte Ordinul de intervenţie (Anexa nr. 13) de la Dispeceratul ISUJ/ISUB-IF/USISU sau de la comandantul de detaşament; în raionul de intervenţie Ordinul de intervenţie se dă verbal sau în scris de comandantul intervenţiei/şef sector intervenţie; primind misiunea comandantul echipajului/ambarcațiunii de intervenție CBRN, identifică sarcinile repartizate pentru îndeplinirea misiunii şi coroborează informaţiile primite anterior (tip substanţă, posibile victime, condiţiile meteorologice locale, etc).

Art.44 Însuşindu-si misiunea, comandantul de echipaj sau conducătorul ambarcațiunii de

intervenție CBRN trebuie să cunoască: a) scopul misiunii - ce trebuie să facă, unde trebuie să ajungă, dacă echipa

este dată în sprijin sau acţionează independent, cine este comandantul acţiunii/intervenţiei;

b) punctele decisive- localităţi, locaţii sensibile (şcoli, grădiniţe, aziluri de bătrâni, spitale, mall-uri), obiective strategice (economice, financiare, geografice) şi priorităţile de intervenţie;

c) termenele de începere şi de îndeplinire a misiunii; d) detalii referitoare la sprijinul logistic al intervenţiei; e) echipe medicale, descarcerare primite în sprijin sau existente la faţa

locului; f) starea de sănătate a membrilor echipajului CBRNe.

3.3. Deplasarea la locul intervenţiei

Art.45 După primirea misiunii comandantul echipajului de cercetare CBRNe/ambarcațiunii

de intervenție, o comunică membrilor echipajului şi dă ordin pentru pregătirea autospecialei în vederea începerii deplasării; localizează pe hartă sau introduce pe GPS coordonatele în vederea identificării itinerarului optim de deplasare, etc. Pentru a nu se contamina personalul şi tehnica de intervenție, itinerariul de

NECLASIFICAT


deplasare ales va evita traversarea zonei contaminate sau deplasarea se va realiza pe direcţia principală de deplasare a norului contaminat.

Art.46 Deplasarea la locul intervenţiei se realizează concomitent cu pornirea aparatelor şi

urmărind ca pe parcursul deplasării acestea să intre în regim de monitorizare.

Art.47 Deplasarea se va executa cu respectarea strictă a regulilor de circulaţie cu regim

prioritar pe drumurile publice, iar viteza de deplasare se va adapta condiţiilor meteo, traficului, calităţii şi stării drumului, precum şi reliefului.

Art.48 Deplasarea ambarcațiunii de intervenție CBRN se va executa cu respectarea strictă a regulilor prevăzute în legislatie referitoare la navigatia martitimă și ape fluviale și Regulamentului serviciului la bordul navelor aparținând Ministerului Afacerilor Interne.

Art.49 La ajungerea în proximitatea zonei potenţial contaminată misiunea de cercetare se realizează cu o viteza de maxim 30 km/oră.

3.4 Executarea recunoaşterii, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie

Art.50 După sosirea la locul de desfăşurare a misiunii, comandantul echipajului de

cercetare CBRNe/conducatorul ambarcațiunii, dă ordin pentru pregătirea autospecialei/ambarcațiunii şi a aparaturii și echipamentelor; execută analiza misiunii şi studiază pe hartă sau introduce pe GPS noile coordonate în vederea identificării itinerarului optim de deplasare, punctele de măsurare, locul de întoarcere, etc.

Art.51 La prezentarea Ordinului de intervenţie (Anexa nr.13), comandantul echipajului de cercetare CBRNe/conducătorul ambarcațiunii, precizează în plus următoarele:

a) datele iniţiale despre producerea evenimentului, caracteristici ale substanţelor chimice, agenţilor patogeni sau ale materialelor nucleare implicate;

b) misiunile membrilor echipajului; c) scopul şi modul de acţiune; d) itinerariul de deplasare și, timpul estimat pentru executarea misiunii; e) posibilitatea existenţei victimelor în zona contaminată; f) zonele şi spaţiile cărora tebuie să li se acorde o atenţie deosebită (văi, spaţii

închise, rigole, lizieră pădure etc); g) în cazul evenimentelor de natură radiologică, limita de doză maxim

acceptată până la care se intervine va fi de 10 mSv/h, iar doza maxim admisă pentru personalul echipajelor de intervenţie pe misiune este maxim 5 mSv dar nu mai mult de 20 mSv/an; dozimetrele personale vor fi setate la pragul de alarmare de 2 mSv/h;

h) itinerarii, locaţii unde se vor măsura concentraţiile de substanţe chimice periculoase, nivelul de radioactivitate sau se vor executa prelevări de probe de aer;

i) valorile concentraţiilor de substanţe chimice ce vor fi raportate; j) locul de prelevare a probelor de materiale contaminate; k) mijloace de protecţie individuale utilizate pe timpul intervenţiei; l) caracteristicile de lucru radio şi indicative; m) semne şi semnale de alarmare în caz de pericol/urgenţă şi modul de acţiune

la primirea acestora; n) proceduri de recunoaştere şi identificare; o) locul de dispunere a punctului de decontaminare;

NECLASIFICAT


p) locul său şi înlocuitorul la comandă.

3.5 Intrarea în dispozitiv a autospecialelor/ambarcațiunilor şi realizarea cercetării

Art.52 Pe timpul deplasării, echipajul de cercetare/ambarcațiunii execută procedeul de

determinare pe un itinerar/sector conform art. 40 pct. (1), lit.a) şi art. 41) pct. (1), lit.a). Purtarea dozimetrului este obligatorie pe întreaga perioada de desfăşurare a misiunii (la nivelul toracelui, pe piept sau pe abdomen).

Art.53 Ofiţerul CBRNe împreună cu comandantul echipajului/conducătorul ambarcațiunii, identifică zonele din teren şi/sau clădirile unde pot exista concentraţii peste valorile maxime admise de substanţe chimice toxice sau niveluri ridicate de radioactivitate şi stabilesc măsurile de siguranţă nemijlocită (protecţie fizică) pentru personalul propriu.

Art.54 În lipsa ofiţerului CBRNe, această activitate va fi îndeplinită de către comandantul de echipaj CBRNe sau conducătorul ambarcațiunii.

Art.55 După ajungerea în raionul/punctele stabilit(e), echipajul realizează măsurătorile

solicitate, completează formularele de răspuns şi le transmite comandantului intervenţiei şi dispeceratului în scopul retransmiterii acestora către CON-CANUR.

4.1 Organizarea decontaminării

Art.56 Decontaminarea se execută independent sau cu forțe primite în sprijin, în scopul

reducerii contaminării personalului, echipamentelor şi/sau a obiectivelor (clădiri guvernamentale de importanţă deosebită, elemente de infrastructură critică, spitale, etc), la nivelul cel mai scăzut posibil astfel încât să se permită continuarea activităţilor cu minimum de pierderi şi eficienţă cât mai mare.

Art.57 Decontaminarea terenului se execută pe porţiuni/sectoare de drumuri pe unde urmează să fie evacuată populaţia, personalul din spitale sau alte obiective sensibile, în punctele obligatorii de trecere etc.

Art.58 (1) Organizarea raionului/terenului/punctului de decontaminare totală, cuprinde

următoarele elemente: a) sistem de conducere-postul de control şi repartiţie, punct de comandă,

echipamente de comunicaţii; b) echipaje de decontaminare - dispuse pe fluxuri pentru decontaminarea

populației, autospecialelor de intervenţie, autovehiculelor şi a mijloacelor de transport a populaţiei;

c) forţe şi mijloace destinate pentru asigurarea acţiunilor de decontaminare - se asigură de către structurile proprii din cadrul

inspectoratului afectat sau la solicitare în sprijin de la alte inspectorate, USISU sau unități specializate din cadrul Ministerului Apărării Naționale;

d) structuri de logistică – destinate asigurării soluțiilor de decontaminare, combustibil, elemente pentru asigurarea de condiții optime de cazare și hrănire a personalului de intervenție, de asigurare a îmbrăcămintei

CAPITOLUL IV DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE ALE ECHIPAJELOR DE

DECONTAMINARE RBC

NECLASIFICAT


populaţiei decontaminate (echipamente de protecţie de unică folosinţă, tricouri, papuci, ciorapi de protecţie etc);

e) drumuri de acces şi surse de apă (dacă nu există posibilitatea asigurării din surse externe sau autospeciale, autocisterne).

(2) Organizarea raionului/terenului/punctului de decontaminare iniţială cuprinde elementele menţionate la punctul (1) însă la o scară mai restrânsă având în vedere că activitatea principală o constituie îndepărtarea contaminării de pe autovehiculele și tehnica de intervenție care părăsește raionul de intervenţie, în scopul limitării extinderii contaminării. Sistemul de conducere este restrâns la maxim fiind asigurat de minim o persoană.

Art.59 Elementele minime pentru amenajarea raionului/terenului/punctului de decontaminare, sunt următoarele:

a) zonă de aşteptare; b) punct control contaminare RBC; c) punct îndrumare circulaţie; d) punct dirijare şi repartiţie personal contaminat; e) zonă pentru prespălare autovehicule; f) zonă pentru decontaminare autovehicule, g) zonă garare tehnică decontaminată; h) zonă pentru decontaminarea personalului; i) zonă pentru personalul decontaminat; j) punct colectare materiale contaminate; k) zonă pentru decontaminare animale, dacă situaţia o impune; l) flux de ieşire din zona contaminată; m) punct verificare plenitudinea decontaminării; n) amenajări genistice pentru colectare şi depozitare soluţii folosite pentru

decontaminare; o) teren (ţarc) pentru animale decontaminate, dacă situaţia o impune.

Art.60 Pentru evitarea producerii contaminării încrucişate, distanţa în funcţie de suprafaţa

va fi minim de 100 m între terenuri/puncte, intervalul de timp de deplasare între terenuri/puncte va fi de 5-15 minute, iar viteza de deplasare între acestea va fi de aproximativ 20 km/h.

Art.61 În funcţie de direcţia vântului, fiecare teren/punct de decontaminare se împarte în:

partea contaminată şi partea necontaminată. Partea contaminată se alege astfel încât vântul să nu bată dinspre aceasta spre partea necontaminată. Limita dintre partea contaminată şi cea necontaminată, precum şi întreaga parte contaminată se delimitează cu semne, stâlpi,separatoare, stâlpi de ghidare, conuri semnalizare, bariere, balize, lămpi de avertizare sau bandă inscriptionată.

Art.62 Pentru populaţia şi personalul contaminat trebuie destinat un raion de aşteptare,

dispus la cel mult 500 m de postul de control al contaminării, dirijarea personalului contaminat pe traseele stabilite, repartiţie şi îndrumare a circulaţiei.

Art.63 Pentru personalul decontaminat trebuie destinat un raion de adunare dispus în aşa fel încât să se evite contaminarea radioactivă sau cu vapori de agenţi chimici a personalului şi tehnicii.

Art.64 Raionul/terenul/punctul de decontaminare se dispune la o distanţă adecvată, faţă

de diferite obiective sau localităţi neafectate, astfel încât să asigure spaţiul de siguranţă şi evitarea contaminării cu vapori a aerului, ca urmare a evaporării agenţilor chimici aflaţi în stare lichidă pe echipamentul, tehnica de intervenţie sau materialele contaminate chimic.

NECLASIFICAT


Art.65 În situaţia existenţei unei contaminări în masă a populaţiei ca urmare a producerii unui dezastru tehnologic cu eliberare de substanţe chimice/materiale radioactive, activitatea de decontaminare se va realiza în punctele organizate în localităţi, cu respectarea prevederilor privind delimitarea zonelor contaminate şi necontaminate şi marcarea acestora.

4.2 Misiunile echipajului de decontaminare RBC

Art.66 Pentru îndeplinirea misiunilor, în funcţie capabilităţile tehnicii din dotare, echipajele

de decontaminare acţionează: a) în dispozitivul/raionul de intervenţie, prin intervenţie directă; b) în raioane, dispozitive de intervenţie, puncte, terenuri de decontaminare,

unde urmează să se deplaseze forţele contaminate RBC; c) în afara zonelor/raioanelor contaminate.

Art.67 Decontaminarea totală a populaţiei şi a personalului de intervenţie constă în:

a) executarea decontaminării imediate, b) spălarea întregului corp cu apă caldă şi săpun sau cu soluţii speciale; c) schimbarea obligatorie a lenjeriei. d) asigurarea lenjeriei/echipamentului necesar echipării populaţiei şi a

personalului de intervenţie prin intermediul autorităţilor de la nivel naţional/judeţean.

Art.68 În situaţii excepţionale, decontaminarea personalului de intervenţie şi a populaţiei se poate executa şi prin utilizarea autospecialelor de stins incendii (numai pe timp de vară) sau a facilităţilor identificate pe plan local (băi publice, ape curgătoare necontaminate etc);

Art.69 Decontaminarea personalului se consideră ca fiind eficace, dacă aceasta se

realizează în cel mult 3-5 ore de la data producerii evenimentului (acest termen depinde de natura contaminării, concentraţia substanţei chimice toxice periculoase, riscul asupra organismului, etc).

Art.70 Decontaminarea totală a tehnicii de intervenţie şi echipamentelor se execută în

raioanele/terenurile/punctele de decontaminare sau direct în dispozitivul/ sectorul/raionul de intervenţie a acestora şi constă în:

a) decontaminarea radioactivă totală a tehnicii, echipamentelor de intervenţie şi a altor materiale până la scăderea sub limitele contaminării maxime permise, comunicate de către reprezentantul CNCAN;

b) decontaminarea chimică şi biologică totală a tehnicii, echipamentelor şi a altor materiale.

4.3 Alertarea şi/sau alarmarea pentru intervenţie

Art.71 Comandantul echipajului de decontaminare, primeşte misiunea pentru executarea

decontaminării de la Dispeceratul ISUJ/ISUBIF/USISU, iar în teren de la comandantul intervenţiei/şef sector intervenţie; misiunea se dă în scris prin completarea Ordinului de intervenţie în caz de urgență CBRNe (Anexa nr.13) în

cadrul unităţii/subunităţii sau verbal în raionul de intervenţie; după primirea misiunii, comandantul echipajului identifică sarcinile repartizate şi le corelează cu datele primite anterior (tip substanţă, victime posibile, condiţiile meteorologice locale etc).

Art.72 Însuşindu-și misiunea, comandantul de echipaj trebuie să reţină/estimeze:

NECLASIFICAT


a) scopul misiunii - ce trebuie să facă, cine este poluatorul/sursa de poluare; b) numărul de persoane, cantitatea de tehnică de intervenţie şi echipamente

ce necesită a fi decontaminate; c) forţele şi mijloacele care le are la dispoziţie pentru îndeplinirea misiunii; d) existenţa materialelor pentru decontaminare, a carburanţilor şi

lubrifianţilor necesari şi necesarul acestora, raportat la durata estimată a desfăşurării misiunii;

e) termenele de începere şi de îndeplinire a misiunii; f) detalii referitoare la sprijinul logistic al intervenţiei; g) echipe medicale primite în sprijin sau existente la faţa locului.

4.4 Deplasarea la locul intervenţiei

Art.73 Deplasarea la locul intervenţie se realizează imediat după încărcarea pe

autospecială a soluţiilor de decontaminare şi verificarea echipamentelor de protecţie.

Art.74 Deplasarea se va executa cu respectarea strictă a regulilor de circulaţie cu regim

prioritar pe drumurile publice iar viteza de deplasare se va adapta condiţiilor meteo, traficului, calităţii şi stării drumului, precum şi reliefului.

Art.75 Comandantul echipajului de decontaminare RBC dă verbal ordinul de marş, în care indică:

a) misiunea echipajului şi scopul acesteia; b) itinerarul, viteza de deplasare şi coordonatele GPS; c) când începe şi unde se termină deplasarea; d) semnalele de alarmare/avertizare şi modul de acţiune la primirea acestora; e) înlocuitorul acestuia; f) grupul de comunicare prin staţiile radio şi indicativele autospecialelor

participante la intervenţie.

4.5 Intrarea în dispozitiv a autospecialelor şi realizarea decontaminării

Art.76 După ajungerea în raionul/terenul/punctul de decontaminare, comandantul echipajului ordonă pregătirea materialelor şi a tehnicii pentru executarea decontaminării.

Art.77 După ajungerea la locul intervenţiei, personalul echipajului de decontaminare

instalează şi desfăşoară autospeciala/autospecialele pentru lucru şi pregătesc materialele necesare executării decontaminării.

Art.78 După finalizarea activităților de decontaminare, sub conducerea nemijlocită a șefilor de echipaje și a comandantului raionului/punctului de decontaminare, personalul echipajelor execută decontaminarea totală a autospecialelor și echipamentelor, astupă şanţurile de scurgere şi puţurile colectoare apă contaminată, delimitează și marchează terenurile care prezintă valori mari de radioactivitate şi se deplasează, la ordin, spre noul locul de dispunere sau în alt raion.

Art.79 (1) La executarea decontaminării totale pe timp de noapte se va avea în vedere creşterea duratei de executare a decontaminării totale şi creşterea consumului de soluţii/substanţe de decontaminare cu minim 10% din timpul necesar decontaminării pe timp de zi; de asemenea, se iau măsuri pentru:

a) iluminarea spaţiilor de lucru din cadrul terenurilor de decontaminare;

NECLASIFICAT


b) marcarea cu semne de avertizare şi indicatoare vizibile pe timp de noapte a limitelor terenurilor de decontaminare, locurilor de lucru, puţurilor colectoare și a căilor de acces şi de ieşire;

c) solicitarea prezenţei structurilor de poliţie pentru fluidizarea circulaţiei pe drumurile de acces şi de ieşire din raionul/punctul de decontaminare;

d) asigurarea măsurilor de pază și ordine publică prin prezenţa structurilor de jandarmerie în zona raionului-punctului de decontaminare.

(2) La executarea decontaminării totale a populaţiei pe timp de iarnă, în plus,

se iau următoarele măsuri: a) pregătirea din timp a autospecialei şi a tehnicii de decontaminare pentru

întrebuinţare la temperaturi scăzute; b) punerea la dispoziția personalului de intervenție aflat în repaus și odihnă

de corturi/adăposturi sau clădiri încălzite; c) instalarea punctelor de decontaminare pe cât posibil în apropierea

drumurilor de acces, în localităţi şi în locuri protejate de vânt; d) curăţarea de zăpadă a drumurilor de acces şi a terenurilor de

decontaminare; e) protejarea rezervelor de apă împotriva îngheţului; f) folosirea pentru decontaminare a soluţiilor cu punct de congelare scăzut,

precum şi încălzirea acestora; g) crearea rezervelor de combustibil necesare pentru funcţionarea punctelor

de decontaminare.

Art.80 Normele şi Procedurile de realizare a Punctelor de Decontaminare Iniţială şi a

Raioanelor de Decontaminare Totală, necesarul de personal, tehnică şi echipamente, se vor elabora de către structura de specialitate a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Art.81 CANUR reprezintă componenta specializată a CON în domeniul valorificării și

analizării datelor inițiale de nivel operativ în domeniul CBRNe.

Art.82 Personalul cu atribuții în domeniul CBRNe din cadrul CON asigură coordonarea pe linie de specialitate a CANUR în domeniul valorificării, analizei inițiale, prelucrării și interpretării informațiilor de nivel operativ în domeniul CBRNe.

Art.83 (1) Personalul CANUR asigură elaborarea datelor de prognoză privind

contaminarea cu SCTI prin rularea softwarelor de specialitate; (2) Rularea softwarelor de specialitate se realizează având la bază următoarele informații furnizate de către COJ/COBIF/USISU:

a) locul exact al producerii evenimentului (locație, coordonate geografice); b) tipul substanței; c) cantitatea (kg/litri); d) mod de depozitare (rezervor, cisternă, instalație, etc); e) presiunea existentă în rezervor, cisternă, instalație, etc; f) viteza, direcția vântului și gradul de stabilitate; g) alte date solicitate de CANUR.

Art.84 În situația producerii/iminenței producerii unui eveniment CBRNe, personalul

CANUR are următoarele atribuții:

CAPITOLUL V REALIZAREA SCHIMBULUI DE DATE

ȘI INFORMAȚII DE SPECIALITATE CU CANUR

NECLASIFICAT


a) în situația în care ISUJ/ISUBIF nu dispune de softuri de specialitate CBRNe, pe baza informațiilor prevăzute la art.83, pct. (2) realizează prognoza inițială privind dispersia substanțelor toxice sau de contaminare a terenului precum și direcția probabilă de deplasare a norului contaminat;

b) în vederea aplicării măsurilor de protecție a populației și a personalului propriu, CANUR va transmite imediat județulului afectat, datele obținute și va informa ISUJ/ISUBIF posibil afectat despre contaminarea probabilă;

c) primește și centralizează datele și informațiile care, după prelucrare, le diseminează către dispeceratul CON în scopul informării conducerii IGSU;

d) elaborează, pe baza datelor informațiilor furnizate de

ISUJ/ISUBIF/USISU, Harta de incident/eveniment la nivel național,

document ce cuprinde materializate sub formă grafică și text, informații

privind concentraţii SCTI/STl, nivelul de radioactivitate și izodozele (acolo unde este posibil), delimitarea zonelor de control, locaţia punctelor de decontaminare, forțe și mijloace întrebuințate pe timpul intervenției, personal și tehnică decontaminată, alte informații de interes operativ;

e) centralizarea informațiilor rezultate din rapoartele de prelevare a probelor;

f) centralizarea datelor rezultate din Fişele cu date de securitate a materialului–MSDS;

g) centralizarea rapoartelor de supraveghere medicală și transmiterea acestora către structura de specialitate CBRNe și structura medicală din CON.

Art.85 - Se execută după revenirea forţelor şi mijloacelor participante la activitatea de

intervenție la unitate/subunitate şi constă în: a) realizarea plinurilor cu soluţii şi substanţe de decontaminare, carburanţi şi

lubrifianţi; b) întreţinerea şi verificarea accesoriilor şi tehnicii de intervenţie, remedierea

defecţiunilor, dacă este cazul și în limitele posibilităților; c) completarea echipamentelor, materialelor de protecție și a soluțiilor de

decontaminare utilizate pe timpul intervenției; d) înlocuirea echipamentului de protecţie ce nu mai poate fi folosit; e) solicitarea de echipamente și aparatură de monitorizare în situația în care

aceasta nu a mai fost înapoiată ca urmare a procedurilor de decontaminare;

f) înlocuirea personalului, după caz; g) asigurarea asistenţei medicale; h) asigurarea asistenţei psihologice (la solicitare sau la ordin).

CAPITOLUL VI REFACEREA CAPACITĂŢII DE INTERVENŢIE

NECLASIFICAT


Art.86 - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei Instrucţiuni, pentru raportarea evenimentelor de natură CBRNe se va utiliza Raportul de intervenţie CBRNe

(Anexa nr.8), iar Anexa nr. 1 (Raport de intervenţie) din Ordinul Inspectorului

General nr. 11299 din 01.04.2016, se abrogă.

Art.87 - Instrucţiunea va fi tipărită prin grija structurilor proprii de logistică din cadrul

Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă/USISU.

Art.88 - Instrucţiunea va intra în vigoare în 15 zile de la data aprobării de către Inspectorul

General

Art.89 - Anexele nr. 1-19 fac parte integrantă din prezenta Instrucţiune.

CAPITOLUL VII DISPOZIŢII FINALE

NECLASIFICAT


Anexa nr. 1

ABREVIERI ŞI PRESCURTĂRI

AC = Acid cianhidric ADP = Autospecială de Decotaminare Personal ADTT = Autospecială de Decontaminare Tehnică şi Teren ATVCcCBRN = Vehicul de teren offroad de Cercetare CBRN B = Biologic Bq = Bequerel CANUR = Centrul de Accident Nuclear și Urgență Radiologică- Structură

cu atribuții de specialitate în domeniul CBRNe aflat în subordinea IGSU/CON

CB = Chimic şi Biologic CBRNe = Chimic, Biologic, Radiologic, Nuclear şi substanţe explozive CcCBRNe =Cercetare chimică, biologică, radiologică nucleară şi

substanţe explozive CG = Fosgen cGy = centigray Ci = Curie DcRBC = Decontaminare radioactivă, biologică, chimică DM = Adamsită DP = Difosgen EADA (ROTA) =Emisii Altele Decât Atacul (Release Other Than Attack) ED = Etildiclorarsină EPI =Echipamente de Protecţie Individuală EPICBRNe =Echipamente de Protecţie Individuală Chimică, Biologică,

Radiologică, Nucleară şi substanţe Explozive; G = Agent chimic neuroparalitic nepersistent GA = Tabun GB = Sarin GD = Soman Gy = Gray GPS = Sistem de Poziţionare prin Satelit H = Iperită HD = Iperită distilată HL = Amestec iperită – levizită HN = Azot iperită IDLH = Immediately Dangerous to Life and Health IMCell = Celula Mobilitate Ionică IMS = Sistem cu Mobilitate Ionică L = Levizită LII (LEL (engl)) = Limită inferioară de inflamabilitate LIE (LEL (engl)) = Limită inferioară de explozie LSI (UEL (engl)) = Limita superioară de inflamabilitate LSE (UEL (engl)) = Limita superioară de explozie MD = Metildiclorarsine MEDSURVREP = Raport de supraveghere medicală în cazul expunerii la

materiale periculoase MSDS = Material Security Data Sheet MTI = Materiale Toxice Industriale NBC-1 = Raportul iniţial CBRNe care asigură datele de bază

NECLASIFICAT


NBC-4 = Raportul pentru transmiterea rezultatelor cercetării CBRNe şi raportarea rezultatelor monitorizării şi observării

NBC-6 = Raport pentru transmiterea informaţiilor detaliate despre evenimentele CBRNe

NBC CDM = Raport privind categoriile de stabilitate ale aerului pe verticală NPICBRN (0 – 5) = Nivel de Protecţie Individuală Chimică, Biologică, Radiologică

şi Nucleară (0 – 5) NSR 01 = Norme fundamentale de securitate radiologică NURADEC = Autospecială de analiză şi prognoză CBRNe OPORD = Ordin de operaţie PD = Fenildiclorarsină R = Radioactiv RNS = Radiaţii cu nivel scăzut SARCBRN = Autoturism pentru Cercetarea Chimică, Biologică, Radiologică

şi Nucleară (Search Assessment Radiological Car) SA = Arsine SCCell = Celula Semiconductorului SCTI = Substanţe Chimice Toxice Industriale STL = Substanţe Toxice de Luptă Sv = Sievert TWA = Time Weight Average (engl) TLV = Threshold Limit Value (engl) TLV-STEL = Threshold Limit Value-Short Time Exposure Limit UAV = Unmanned Aerial Vehicle - vehicul aerial fără pilot UGV = Unmanned Ground Vehicle – vehicul terestru fără pilot; V = agent chimic neuroparalitic persistent VX = agenţi vezicanţi

DEFINIŢII ŞI NOŢIUNI

În sensul prezentei Instrucţiuni, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

Ambarcațiune de interventie CBRN -nava care este deservită cu personal din cadrul echipajului CBRNe din structura ISUJ și care asigură conducerea navei în siguranță în timpul navigației și manevelor, paza și siguranța navei în staționare, vitalitatea navei, prevenirea și stingerea incendiilor la bord, prevenirea poluării mediului, exploatarea în siguranță a instalațiilor și echipamentelor de propulsie, guvernare, manevra, navigație, telecomunicații și asigură activitati de cercetare CBRNe,iar la solicitare, interventia de stingere incendii la bordul altor nave și salvarea de vieți omenești;

Anemometru- instrument pentru măsurarea vitezei curenților de aer;

Clase de stabilitate atmosferică (categorii de difuzie, clase de turbulenţă sau

clase de stratificare) se definesc în funcţie de valorile parametrilor meteorologici măsuraţi pentru caracterizarea gradului de stabilitate al atmosferei. Metoda de clasificare a stărilor de stabilitate a atmosferei o reprezintă schema Pasquill: atmosferă instabilă (clasele A, B, C), atmosferă neutră (clasa D), atmosferă stabilă (clasele E, F);

Ofiţer CBRNe - persoana care, conform atribuţiunilor de serviciu, conduce,

pregăteşte, verifică şi coordonează activitatea pe linie de protecţie CBRNe la nivel de IGSU/ ISUJ/USISU/ISUB-IF;

Anexa nr. 2

NECLASIFICAT


Cercetaş CBRNe - persoană care, conform atribuţiunilor de serviciu, deserveşte o autospecială CBRNe în vederea cercetării, identificării, măsurării şi prelevării de probe de natură CBRNe din zonele potenţial contaminate;

CBRNe- acronim pentru Chimic, Biologic, Radiologic, Nuclear şi Explozivi de mare

putere

CcCBRNe - cercetare chimică, biologică, radiologică nucleară şi Explozivi de mare

putere;

Conducător autospecială CBRNe - persoană care, conform atribuţiunilor de

serviciu, conduce autospeciala CBRNe la/de la locul intervenţiei şi asigură utilizarea în condiţii optime a instalaţiilor speciale sau a echipamentelor din inventarul acesteia;

Contaminare încrucişată – transferul contaminanţilor (chimic, biologic, radioactiv)

pe materiale, echipamente, tehnică de intervenţie, populaţie și personal de intervenție.

Comandant de echipaj CBRNe - persoana care, conform atribuţiunilor de serviciu, coordonează şi conduce activităţile de intervenţie ale membrilor echipaju lui CBRNe;

Decontaminator - persoană care, conform atribuţiunilor de serviciu execută

misiuni de decontaminare a populaţiei, personalului de intervenţie, tehnicii de intervenţie şi a terenului;

Decontaminare (Reducerea contaminării) – Procedura de adoptare a unor măsuri în scopul eliminării unui agent infecţios, toxic, a unei substanţe periculoase sau material radioactiv de pe suprafaţa corpului unui om, agent conţinut în/sau aflat pe un produs destinat consumului sau pe alte obiecte neînsufleţite, inclusiv mijloace de transport şi care poate constitui o ameninţare la adresa sănătăţii publice;

Decontaminare operaţională (decontaminare iniţială) decontaminarea personalului de intervenție, a părţilor esenţiale ale echipamentelor sau a unor porţiuni mici de teren esenţiale pentru refacerea capacităţii de intervenţie;

Decontaminare totală - reducerea contaminării personalului, echipamentului,

materialelor şi/sau zonelor de lucru sau a itinerariilor de evacuare la cel mai scăzut nivel posibil acceptat.

Direcţia vântului se apreciază, de obicei, în raport cu punctele cardinale şi este dată de direcţia de unde suflă acesta (de punctul cardinal dinspre care suflă vântul);

Echipaj CBRNe – structură formată din comandantul de echipaj, conducătorul autospecialei/ambarcaţiunii şi unul sau mai mulţi cercetaşi/decontaminatori, care utilizează o autospecială/ambarcaţiune CBRNe;

Fişa cu date de securitate a materialului (MSDS) - Formular care cuprinde

informaţii necesare pentru identificarea materialului; compuşi periculoşi, riscuri asupra sănătăţii şi de incendiu; prim ajutor; reactivitate chimică şi compatibilităţi; proceduri de intervenţie în caz de deversare, scurgere sau eliminare produs; măsuri de protecţie necesare pentru depozitare şi păstrare în siguranţă a produse lor recuperate;

Limita inferioară de inflamabilitate/explozie (LII/LIE) - reprezintă concentraţia

minimă a vaporilor, gazelor, prafurilor combustibile în aer (procente % din volum în aer) care pot arde sau exploda în prezenţa unei surse de aprindere sau temperaturi ambientale;

NECLASIFICAT


Limita superioară de inflamabilitate/explozie (LSI/LSE) - reprezintă concentraţia de material cea mai mare în aer şi care poate produce o explozie sau incendiu atunci când este în contact cu o sursă de iniţiere;

Material periculos - orice substanţă sau material, care prin caracteristicile sale

fizico-chimice, prezintă un risc potenţial pentru sănătatea umană sau pentru mediul înconjurător dacă este impropriu utilizat, manipulat, depozitat sau transportat; orice material(lichid, solid sau gazos), etichetat ca inflamabil, coroziv, reactiv, toxic, radioactiv, sau infecțios este considerat periculos;

Operaţiuni de intervenţie CBRNe– succesiune de activităţi executate pentru organizarea şi desfăşurarea intervenţiei, de la momentul alertării echipajului CBRNe, până la retragerea în subunitate şi restabilirea capacităţii de intervenţie;

Protecţie CBRNe - totalitatea măsurilor de protecţie aplicate în cazul în care pot fi

prezente riscuri de natură chimică, radiologică, biologică/ utilizare de arme biologice, radiologice sau nucleare sau ca urmare a producerii unor dezastre naturale sau tehnologice la obiective sursă de risc. Protecţia CBRNe constă în protecţia pasivă, evitarea contaminării şi atenuarea efectelor in cazul unui eveniment de natură CBRNe.

Punct de regrupare - Reprezintă locaţia în care resursele de intervenţie se pot

regrupa şi poate fi întocmit sau revizuit planul de acţiune;

Raion/punct de evacuare - un loc, funcție de capacitatea de primire, prestabilit în

care sunt evacuate toate persoanele în caz de urgenţă;

Substanţe sau soluţii de decontaminare - substanţe sau produse aflate sub

formă de lichide, gaz sau pulbere care prin reacţii chimice, neutralizează substanţele chimice, distruge agenţii patogeni sau îndepărtează particulele de praf radioactiv depuse;

Semne/simptome expunere la STI/STL sau radiaţii ionizante - pot include, în funcţie de natura expunerii: dificultăţi de respiraţie, înroşirea, arderea şi/sau mâncărimea ochilor şi/sau a pielii, iritarea nasului şi a gâtului, curgerea nasului sau salivarea (hipersalivaţie), tuse, pupile fixe, dureri de ochi sau de cap, accese sau convulsii, vărsături;

TLV - valoare limită de expunere, sinonim cu limita de expunere;

TLV-STEL - pragul limită pe termen scurt valoare limită de expunere- concentraţia la care personalul de intervenţie poate fi expus continuu pentru o perioadă scurtă

de timp specificată, fără să sufere de iritare, leziuni tisulare ireversibile, cronice sau

narcoză;

TWA - concentraţia medie- reprezintă concentraţia medie ponderată cu timpul, a

unei substanţe pentru o zi normală de lucru de 8 ore pe zi, 40 ore pe săptămână, la care tot personalul expus poate fi expus, fără a produce efecte adverse imediate sau pe termen îndelungat, asupra individului expus sau/şi asupra descendenţilor acestuia;

Valoare IDLH - nivelul maxim la care un individ sănătos poate fi expus la un produs chimic pentru 30 minute şi să scape fără să sufere efecte ireversibile sănătăţii sau simptome de deteriorare;

Zone de control – reprezintă suprafeţele din cadrul incidentului cu materiale

periculoase care au fost desemnate pe baza nivelului de siguranţă şi grad al riscului. Aceste zone sunt definite ca: zone de excludere sau zonă de izolare, de

NECLASIFICAT


decontaminare sau de protecţie şi de sprijin. Marcarea acestora în forma grafică se materializează cu următoarele culori:

zona de excludere- ROŞU; zona de decontaminare - GALBEN; zona de sprijin - VERDE.

Zona de excludere (Hot Zone) – sau zona fierbinte sau zona roşie sau zonă

restricţionată. Zona de excludere se delimitează în zona imediată din jurul materialului poluant sau a perimetrului incidentului şi care poate fi extinsă până la reducerea efectelor adverse asupra personalului de intervenție din afara zonei. Perimetrul delimitat va fi strict monitorizat în scopul controlului contaminării, iar accesul în această zonă se va realiza numai de către personalul instruit corespunzător şi dotat cu echipament individual de protecţie adecvat;

Zona de decontaminare (Warm Zone) – sau zona caldă sau zona de reducere a contaminării sau zona galbenă sau zona cu acces limitat cuprinde zona cu o

contaminare redusă, aceasta fiind stabilită în jurul zonei fierbinţi având drept scop crearea unui perimetru „tampon” dintre zona de excludere şi zona de sprijin având ca obiectiv reducerea răspândirii contaminării. În acest perimetru se organizează şi se desfăşoară activităţile de decontaminare şi include punctele de acces în zona fierbinte;

Zona de sprijin (Cold Zone) – sau zona rece sau zona verde sau zona curată

reprezintă perimetrul necontaminat, stabilit în jurul/în exteriorul zonei de decontaminare în care pot fi direcţionate sau sprijinite activităţile de intervenţie. Este zona unde se află Punctul de Comandă şi funcţiile de sprijin ce sunt necesare pentru a controla incidentul. Perimetrul zonei de sprijin începe de la marginea zonei de decontaminare în care nivelul de radioactivitate măsurat este egal cu fondul natural de radiaţii;

Viteza vântului reprezintă distanţa parcusă de aer în unitatea de timp. Aceasta se

exprimă în m/s sau km/h (1 m/s=3,6 km/h).

NECLASIFICAT


Anexa nr. 3

UNITĂŢI DE MĂSURĂ ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL (SI)

UTILIZATE ÎN DOMENIUL NUCLEAR 1. În această anexă sunt stabilite unităţile de măsură din sistemul internaţional (SI)

care se vor utiliza de către toate unităţile subordonate IGSU în sfera activităţilor nucleare – dozimetrie militară; proceduri operaţionale pentru apărarea nucleară; echipamente dozimetrice militare; surse radioactive; instruirea pentru apărarea CBRNe; documente conexe.

2. "Ora" este unitatea de timp pentru debitul dozei/rata dozei. 3. Activitatea unei surse radioactive va fi exprimată în bequerel/Bq; un Bq

corespunde unei dezintegrări pe secundă. 4. Conversia unităţii de măsură: 1 Curie/Ci = 3,7 x 1010 Bq. 5. Unitatea de măsură pentru debitul dozei/rata dozei este Gray pe oră (Gy/h). 6. Submultipli unităţii de măsură pentru debitul dozei sunt:

a) centigray pe oră (cGy/h); b) miligray pe oră (mGy/h); c) microgray pe oră (µGy/h).

7. Conversia din unităţi de măsură tolerate: a) 1 rad/h = 0,01 Gy/h = 1 cGy/h; b) 1 mrad/h = 0,00001 Gy/h = 0,001 cGy/h = 0,01 mGy/h = 10 µGy/h.

8. Unitatea de măsură pentru doza absorbită este Gray (Gy). 9. Submultipli unităţii de măsură a dozei absorbite sunt:

a) centigray (cGy); b) miligray (mGy); c) microgray (µGy).

10. Conversia din unităţi de măsură tolerate: a) 1 rad = 0,01 Gy = 1 cGy; b) 1 mrad = 0,00001 Gy = 0,001 cGy = 0,01 mGy = 10 µGy.

11. Unitatea de măsură pentru doza echivalentă/doza internă este Sievert (Sv). 12. Submultipli unităţii de măsură pentru doza echivalentă sunt:

a) centisievert (cSv); b) milisievert (mSv); c) microsievert (µSv).

1 mSv = 0,1 cSv = 0,001Sv = 1.000 µSv. 13. Conversia din unităţi de măsură tolerate:

a) 1 rem = 0,01 Sv = 1 cSv; b) 1 mrem = 0,00001 Sv = 0,001 cSv = 0,01 mSv.

14. În condiţiile actuale, se apreciază că riscul expunerii la radiaţii cu nivel scăzut/RNS pe timpul desfăşurării misiunilor de intervenţie a crescut considerabil:

a) sievertul este acceptat ca unitatea de măsură cea mai adecvată pentru

stabilirea efectelor biologice asupra personalului, ca urmare a dozelor absorbite exprimate în gray;

b) considerentele legate de sănătatea personalului - diagnostic, tratament medical, supravegherea pacienţilor, evaluarea efectelor pe termen lung etc. –, precum şi necesitatea consilierii comandanţilor în legătură cu nivelurile operaţionale şi/sau legale de expunere, impun luarea în considerare a dozei interne şi exprimarea dozei absorbite prin unitatea de măsură a dozei echivalente = cSv;

c) pentru niveluri mari ale radiaţiei gamma, de exemplu, ca urmare a unei explozii nucleare, unitatea de măsură cea mai indicată pentru evaluarea efectelor imediate asupra capabilităţii operaţionale a unei unităţi este centigray/cGy; pentru acest tip de expunere, se va considera că 1 cGy =1 cSv.

NECLASIFICAT


15. Valorile debitului dozei/rata dozei şi dozei absorbite mai mici de 1cGy/h, respectiv 1cGy, vor fi exprimate ca fracţii zecimale ale unui centigray.

16. Pentru tranziţia la sistemul internaţional, debitul doze/rata dozei, doza absorbită, doza echivalentă şi activitatea sursei vor fi exprimate în unităţile de măsură stabilite în această anexă, urmate (opţional) de echivalentul unităţilor de măsură tolerate.

17. Raportarea rezultatelor măsurătorilor se va face în cGy/h, cGy şi cSv. 18. Pentru transformarea măsurătorilor efectuate în R/h şi R, se vor folosi

următoarele corespondente ale unităţilor de măsură tolerate: a) 1 R = 1 rad; b) 1 rad = 1rem.

19. În cazul determinărilor cu aparate din generaţii/ani de fabricaţie diferite/ţi şi/sau care lucrează cu unităţi de măsură diferite, se vor lua în considerare indicaţiile aparaturii de ultimă generaţie/cu precizia cea mai ridicată.

NECLASIFICAT


Anexa nr. 4

FACTORI DE ATENUARE

1. Factorii de atenuare se utilizează pentru calcularea debitului dozei interioare,

măsurată în interiorul vehiculelor, adăposturilor etc., în funcţie de debitul dozei exterioare, măsurată în afara vehiculelor, adăposturilor etc. şi invers folosindu-se formulele:

a) debitul dozei exterioare/PF = debitul dozei interioare; PF = factor de atenuare; Exemplu, 100cGy/h : 25 = 4cGy/h, debitul dozei într-un mijloc de transport cu

coef.aten=25, faţă debitul dozei măsurată în exterior; b) debitul dozei interioare x PF = debitul dozei exterioar; Exemplu, 4cGy/h x 25 = 100cGy/h, debitul dozei în exteriorul mijlocului de

transport faţă debitul dozei măsurată în interior. 2. Coeficienţii de reducere a nivelului de radiaţie în interiorul mijlocului de transport pe

care este montat aparatul au următoarele valori:

Mijloc de transport Factor de atenuare (PF) - coeficient de reducere -

Vehicule blindate: Transportor Amfibiu Blindat pentru

Cercetare CBRNe (TABCBRNe) Vehicule

20

2

Camioane: ¼ tone ¾ tone 2½ tone 4 - 7 tone peste 7 tone

1,25 1,67 1,67

2 3

3. Coeficienţii de reducere a nivelului de radiaţie ai diferitelor adăposturi au următoarele

valori:

Adăpost Factor de atenuare (PF)

- coeficient de reducere -

Structuri:

Clădire cu etaje: Etaj superior Etaj inferior Casă cadru: Primul etaj Parter

100 10

1,67 10

Zone urbane (deschise) 1,43

Păduri 1,25

Adăposturi subterane 5000

Adăposturi acoperite 10

NECLASIFICAT


Anexa nr. 5

Grupa/echipaj/echipa nr:

(1) DE LA:...........................……………………...........................................................................................................…........

(2) CĂTRE:................................................................................................................... .......................……………………….

(3) DTG: …. …. …. …. …. …. Z …. …. …. …. …. PRIORITATE (4) R P O Z

1 2 3 4 5 6 LITERA SEMNIFICAŢIA INDICATIVULUI CONŢINUTUL MESAJULUI

N

C B

N

C B

N

C B

N

C B

N

C B

N

C B

ALPHA Nr. de ordine al evenimentului

__ __ __ __ __ __ __ __

N

C B

N

C B

N

C B

N

C B

N

C B

N

C B

BRAVO Poziţia echipajului (coordonate GPS/loc)

__ __ __ __ __ __ __ __ __ _

N

C

CHARLIE Direcţia producerii evenimentului faţă de

observator măsurată în sensul acelor ceasornicului de la nordul liniei de caroiaj (NC), nordul geografic (NG) sau nordul magnetic (NM), (specifică care),

exprimată în grade sau miimi (specifică care).

__ __ __ __ grade/miimi

NC/NG/NM

N

C

N

C

N

C

C C DELTA N: Data şi ora producerii evenimentului dacă se

cunoaşte.

__ __ /__ __/ __ __ __ __

ziua luna anul __ __/ __ __ ora minute

C: Data şi ora producerii evenimentului dacă se cunoaşte(emisia în atmosferă a STI).

C C ECHO Data şi ora terminării emisiei/evenimentului (emisia în atmosferă a STI).

__ __ /__ __/ __ __ __ __ ziua luna anul __ __/ __ __

ora minute

C NC

NC

C FOXTROT Localizarea evenimentului sau a raionului afectat, coordonate/loc, real/estimat (Act/Est), specifică

care.

__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __

Act/Est

C NC

NC

C GOLF Eveniment suspectat/observat. Cauza probabilă a producerii evenimentului

(specifică care).

SUS/OBS.................................

……………………………..

C C C C C C HOTEL C: Tipul STI (agentului chimic) şi persistenţa –

persistent (P) sau nepersistent (NP). __ __ __ __ P/NP/Nec.

C KILO C: Descrierea terenului/vegetatiei.

C PAPA

ALPHA

C: Coordonatele zonei de risc prognozate.

C PAPA

BRAVO

C: Durata probabilă a riscului (în zile) __ __ __ __ zile

NC

B

C QUEBEC N: Loc citirii/determinării/măsurării.

C: Locul de unde a fost prelevată proba

contaminată şi detalii privind proba.

N O P

Ţ I O

N A L

ROMEO Debitul dozei absorbite în mSv/h sau Sv/h.

__ __ __ __ mSv/h Sv/h

NC NC C SIERRA N: Grupul dată-timp al măsurătorii/detecţiei. __ __ /__ __/ __ __ __ __ ziua luna anul

__ __/ __ __ ora minute

C: Grupul dată-timp al detecţiei (DTG).

NC C TANGO N: Grupul dată-timp pentru H+1 (DTG). __ __ /__ __/ __ __ __ __ ziua luna anul

__ __/ __ __ ora minute

C: Grupul dată-timp al ultimei determinări a contaminării raionului (DTG).

N UNIFORM Coordonatele contaminării cu debitul dozei absorbite de 100mSv/h (roşu) – Nu se va acţiona decât direcţionat de evaluatorul radiologic.

RAPORT CBRNe (CBRNe REPort)

RAPORT CBRNe 1 2 3 4 5 6

EADA NUC

EADA BIO

EADA CHEM

NECLASIFICAT


1 2 3 4 5 6 LITERA SEMNIFICAŢIA INDICATIVULUI CONŢINUTUL MESAJULUI

N VICTOR Coordonatele contaminării cu debitul dozei absorbite de 10mSv/h (3 Gy/h)(verde) – Se va acorda o atenţie sporită acestor zone. Este necesară scurtarea timpului de staţionare în zonele cu valori peste acestea.

N WHISKEY Coordonatele contaminării cu debitul dozei absorbite de 1mSv/h (1 Gy/h), (albastru) – Este necesară scurtarea timpului de staţionare în zonele cu valori peste acestea.

NC C XRAY N: Coordonatele contaminării cu debitul dozei absorbite de peste fondul natural dar mai mici de 1mSV/h (negru).

C: Zona de contaminare reală (galben)

OP

TIO

NA

L NC C YANKEE Direcţia din care bate vântul

Viteza reprezentativă a vântului, 3 caractere . __ __ __ __grade/miimi __ __ __km/h

C

OP

TIO

NA

L

C ZULU ALPHA

Informaţii actualizate privind condiţiile meteorologice:

stabilitatea pe verticală a aerului (1 caracter);

temperatura la suprafaţa solului (grade Celsius), 3 caractere;

umiditate (1 caracter);

fenomene semnificative de vreme (1 caracter);

nebulozitate (1 caracter). Vezi anexa 5 date meteo

__ __ __ Temper. suprafaţă(ºC)

__ Umiditate (de la 0 la 9) __ Fenomene(de la 0 la 9, A, B sau C)

__ Nebulozitate (de la 0 la 3)

C C ZULU BRAVO

Remarci:

DMDA – limita exterioară a riscului de iradiere radioactivă;

SCTI – descrie obiectivul de risc/tipul agentului.

NOTA:

1. N=numai nuclear/radiologic; C=numai chimic; NCB=nuclear/radiologic, chimic, biologic; 2. PRIORITATE: R= RUTINĂ/NORMAL; P= PRIORITATE; O=OPERAŢIONAL/IMEDIAT; Z=FULGER. 3. Prin mijloacele de comunicaţii se transmit numai datele/informaţiile de la numerele (1), (2), (3), (4), precum

şi din coloanele: „LINIA/LITERA” şi „CONŢINUTUL MESAJULUI”.

Tipuri de rapoarte, coloanele de la 1 la 6 din formular sunt corespunzătoare tipului de raport iar liniile din cadrul acestora, completate cu literele N, C sau NC, reprezintă datele care trebuiesc completate şi raportate:

a) CBRNe 1 Raport iniţial care asigură datele de bază; b) CBRNe 2 Raport pentru transmiterea datelor evaluate; c) CBRNe 3 Raport pentru avertizarea imediată despre contaminare şi zonele de

risc prognozate; d) CBRNe 4 Raport pentru transmiterea rezultatelor cercetării CBRNe; e) CBRNe 5 Raport pentru transmiterea informaţiilor despre contaminarea reală; f) CBRNe 6 Raport pentru transmiterea informaţiilor detaliate despre evenimentele

în care sunt implicate SCTI.

NECLASIFICAT


Anexa nr. 6

OBSERVAREA METEOROLOGICĂ PENTRU STABILIREA DATELOR METEOROLOGICE INIŢIALE

1. Scopul acestei anexe este descrierea factorilor meteorologici care influenţează

răspândirea pericolului rezultat ca urmare a producerii unui accident nuclear sever, accident cu eliberare de agenţi înalţi patogeni sau substanţe chimice.

2. Datele meteo locale pot fi asimilate într-un mesaj al vântului chimic, mesajul vântului chimic/CBRNe CDM; cantitatea de informaţie trebuie să fie desemnată pentru fiecare observaţie locală bazată pe încrederea în cât de bine aceasta reprezintă regiunea.

3. Se vor lua în considerare caracteristicile terenului, zonelor împădurite muntoase, de câmpie etc, care pot influenţa direcţia şi împrăştierea norilor contaminaţi nuclear, biologic şi chimic.

Influenţa condiţiilor meteorologice asupra eficacităţii substanţelor CBRN

4. Temperatura - viteza de evaporare a unui agent chimic lichid variază în funcţie de temperatură; temperaturile ridicate vor accentua procesul de evaporare, în timp ce temperaturile scăzute îl vor încetini.

La temperaturi ridicate, pentru categoria de substanţe chimice persistente sau nepersistente, pericolul reprezentat de vaporii toxici este mai mare; durata contaminării cu lichide toxice şi pericolul reprezentat de vaporii toxici asociaţi se va diminua în timp.

Temperaturile scăzute au efecte contrare, temperaturile scăzute pot reduce, dacă nu chiar elimina probabilitatea de a cauza pierderi; temperatura nu poate avea un efect semnificativ în suprafaţa afectată, ca urmare a produceri unui eveniment CBRNe.

5. Categoriile de stabilitate a aerului descriu gradul de amestec al agentului emis

cu aerul din păturile joase ale atmosferei; există trei categorii generale de stabilitate a aerului pe verticală:

a) stabil - în condiţii de stabilitate, are loc doar un amestec uşor şi, de aceea, norul de aer contaminat, în concentraţii periculoase, se propagă pe distanţe mari;

b) neutru - în condiţii neutre, se produce o contaminare pe distanţe medii; acest caz întâlnindu-se cel mai frecvent; raza medie de dispersie este cea obişnuită;

c) instabil - în condiţii de instabilitate există o dispersie puternică, aşa încât zonele afectate sunt mai mici.

6. Vântul - viteza şi direcţia vântului vor influenţa modul de dispersare a norilor contaminaţi nuclear, biologic şi chimic; vânturile puternice vor spori viteza de evaporare a agenţilor chimici lichizi şi viteza de dispersare a norilor contaminaţi; efectul asupra persistenţei agenţilor chimici este considerabil.

7. Umiditatea relativă şi precipitaţiile afectează efectul agenţilor chimici în diferite moduri:

a) umiditatea ridicată va creşte eficacitatea substanţelor chimice cu efect vezicant, dar nu va afecta în mod direct eficienţa substanţelor chimice cu efect neuroparalitic;

b) umiditatea foarte scăzută va descreşte eficacitatea prin creşterea vitezei de dispersie la care agenţii se evaporă datorită expunerii atmosferice;

c) ploile abundente sau prelungite vor spăla şi îndepărta contaminarea cu agenţi lichizi, iar ploile uşoare pot determina reapariţia riscului contaminării (contaminare secundară);

d) ploile, ce cad după producerea unui accident/atac cu în care sunt implicate substanţe toxice industriale persistente, vor creşte, temporar, viteza de evaporare a acestora, deci şi pericolul reprezentat de vaporii toxici;

NECLASIFICAT


e) zăpada reduce viteza de evaporare în substanţelor chimice aflate sub formă lichidă, reducând astfel pericolul reprezentat de vaporii toxici în raionul afectat.

8. Inversia straturilor de aer - în majoritatea cazurilor, concentraţia de substanţe chimice toxice industriale sau de luptă va scădea odată cu creşterea înălţimii şi atinge un nivel scăzut, prag de sensibilitate specific apariţiei miozei, la aproximativ 800 m.

În condiţii normale, la altitudini peste 3.000 m de la sol, nu există pericol; condiţiile meteorologice concrete din atmosferă, cunoscute ca „inversia straturilor de aer”, sunt asociate cu condiţiile de stabilitate specificate în mesajul CBRNe privind vântul chimic/CBRNe CDM, sub denumirea de categorii de stabilitate.

Condiţii stabile există noaptea sau dimineaţa, cerul este senin şi viteza vântului scăzută, şi când temperatura suprafeţei solului sau a apei este mai scăzută decât cea a aerului.

Inversia stratului superior se produce când scade temperatura stratului de aer de la suprafaţă; în straturile de aer supuse inversiei, concentraţia substanţelor chimice toxice industriale sau de luptă este mai mare decât în cele în care nu se manifestă acest fenomen.

Dacă înălţimea maximă a oricărui proces de inversie este mai mică decât 800 m, se va preciza în mesajele CBRNe meteorologice/CBRNe CDM prin litera „A”, ce

apare în dreptul poziţiei „fenomene semnificative de vreme”; dacă înălţimea maximă la care are loc procesul este mai mică de 400 m, va fi folosită litera „B”, iar în cazul în care nu depăşeşte 200 m, litera va fi „C”; aceste litere reprezintă altitudinile de siguranţă pentru aeronave.

9. Expunerea la aer şi radiaţii solare - majoritatea agenţilor biologici îşi pierd viabilitatea sau toxicitatea în timp, după expunerea în atmosferă; aceştia vor avea o rată mai mare de pierdere a viabilităţii sau toxicităţii când sunt expuşi la radiaţii solare.

10. Influenţa terenului asupra eficacităţii materialelor CBRNe

Direcţia şi viteza de deplasare a norilor contaminaţi este influenţată în mod considerabil de natura terenului aflat pe direcţia vântului; norii contaminaţi pot lua tiparul formelor de relief şi coboară în văi; concentraţii periculoase pot persista în vâlcele, depresiuni şi alte spaţii joase (beciuri, pivniţe, etc); norii contaminaţi au tendinţa de a ocoli obstacolele înalte, cum sunt dealurile şi de a fi încetiniţi în deplasare prin zone cu teren accidentat, inclusiv în zone acoperite cu vegetaţie înaltă şi arbuşti; zonele de teren deschise permit deplasări uniforme ale norilor contaminaţi.

Dimineaţa (AM) După Amiaza (PM)

Unghiul sub care se ridică soarele

Nebulozitate

Unghiul sub care se ridică soarele

Nebulozitate

Fără nori/Cer acoperit mai puţin de jumătate

Cer acoperit mai mult de jumătate

Cer complet acoperit

Fără nori/ Cer acoperit mai puţin de jumătate

Cer acoperit mai mult de jumătate


< 4o S S N > 46o I I N

>4o - 32o N N N >35o - 46o I N N

>32o - 40o I N N >12o - 35o N N N

>40o I I N >5o - 12o S N N

I = instabil N = neutru S = stabil <5o S S N

Tabelul nr. 1. Determinarea categoriei de stabilitate a aerului pe verticală

NECLASIFICAT


Tabelul se foloseşte cu următoarele date: a) timpul zilei; b) gradul de nebulozitate; c) unghiul sub care se vede soarele (noaptea sub 40).

Categoriile de stabilitate găsite în tabelul nr. 1 trebuie corelate cu datele din tabelul nr. 2.

Tabelul cu unghiurile sub care se vede soarele conţine informaţii de bază.

Influenţe datorate caracteristicilor terenului şi condiţiilor meteorologice

Categoria de stabilitate conform

tabelului nr. 1

I N S

Suprafeţe uscate până la uşor umede I N S

Suprafeţe ude (exemplu: după ploi prelungite) sau cu rouă N N S

Suprafeţe îngheţate sau parţial acoperite cu zăpadă, gheaţă sau chiciură

N S S

Suprafeţe complet acoperite cu zăpadă S S S

Căderi continue de ploaie (fără a avea un caracter torenţial) N N N

Ceaţă sau negură (vizibilitate între 1 Km şi 4 Km) N N S

Ceaţă densă (vizibilitate sub 1Km) N S S

Viteza vântului mai mare de 18 Km/h N N N

Tabelul nr. 2. Corelarea categoriei de stabilitate a aerului pe verticală Tabelul nr. 2 este utilizat pentru corelarea categoriilor de stabilitate calculate cu

tabelul nr. 1 luându-se în considerare influenţele; toate cele opt situaţii ale caracteristicilor terenului şi ale stării vremii prezentate în tabelul nr. 2 trebuie să se verifice, iar în cazul existenţei unor incertitudini se va alege cea mai stabilă categorie. 11 Coduri folosite pentru rapoartele meteorologice

Categorii de stabilitate ale aerului a) Simplificat:

I Instabil N Neutru S Stabil

b) Detaliat:

1 Foarte instabil 5 Uşor stabil 2 Instabil 6 Stabil 3 Uşor instabil 7 Foarte stabil 4 Neutru

`12. Domenii de umiditate relativă:

0 0 - 9 % 5 50 - 59 %

1 10 - 19 % 6 60 - 69 % 2 20 - 29 % 7 70 - 79 %

3 30 - 39 % 8 80 - 89 % 4 40 - 49 % 9 90 - 100 %

NECLASIFICAT


13. Fenomene meteo semnificative:

0 Nu sunt fenomene meteo

semnificative

7 Zăpadă, ploaie, amestecat cu zăpadă

1 Briza mării 8 Ploaie torenţială, zăpadă, ploaie şi zăpadă amestecate, lapoviţă

2 Briza uscatului 9 Furtună cu sau fără precipitaţii

3 Zăpadă viscolită, furtună de nisip, furtună de praf

A Vârful stratului de inversie este mai mic de 800 m

4 Ceaţă, ceaţă cu chiciură, negură (vizibilitate sub 4 km)

B Vârful stratului de inversie este mai mic de 400 m

5 Burniţă C Vârful stratului de inversie este mai mic de 200 m

6 Ploaie

14. Nebulozitate:

0 Acoperit mai puţin de jumătate (dispersat)

1 Acoperit mai mult de jumătate 2 Complet acoperit (întunecat)

3 Fără nori (cer senin)

15. Formule ajutătoare de calcul:

Parametrul Formula de calcul

Gradientul termic Δt = t50 – t200

Criteriul termodinamic

La inversie

La convecţie

La izotermie

NECLASIFICAT


16. Graficul pentru determinarea gradului de stabilitate pe verticală a aerului după elementele meteorologice care stau la baza prevederilor timpului:

Viteza vântului (m/s)

NOAPTEA ZIUA

Nebulozitate Nebulozitate

Cer senin/acoperit mai puţin de

jumătate (3/0)

Cer acoperit mai mult

de jumătate

(1)


(2)

Cer senin/acoperit mai puţin de

jumătate (3/0)

Cer acoperit mai mult

de jumătate

(1)


(2)

0,5

0,6– 2,0 Inversie Convecţie

2,1– 4,0

Peste 4,0 Izotermie

NECLASIFICAT


Caracter document

NORMAL

Structura emitenta ISUJ __

RAPORT CERCETARE /MONITORIZARE DE RADIAŢIE

Nr. de pag

Situatie reală Exercitiu Copie trimisă la: IGSU /CANUR IGSU/DISPECERAT CNCAN Altele

Cod identificare subunitate: CBRN_01/11

Gradul , numele şi prenumele (persoana care a efectuat măsuratoarea)

Scara hărţii Formatul hărtii

TIP DE AUTOSPECIALĂ SAU ALT ECHIPAMENT

CATEGORIA ECHIPAMENTULUI

Nr. Citirii Locaţia Timp

Rata dozei

(cGy/h)

Nu se completează

Nr. Citirii Locaţia Timp

Rata dozei

(cGy/h)

Nu se completează

1 16

2 17

3 18

4 19

5 20

6 21

7 22

8 23

9 24

10 25

11 26

12 27

13 28

14 29

15 30

OBSERVAŢII:

SEMNĂTURA (evaluator radiologic sau specialist CBRN)

grad

numele si prenumele

Nr. din Exemplar nr

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ


Anexa nr. 7

NECLASIFICAT


Caracter document NORMAL

Completat de: USISU

RAPORT DE INTERVENŢIE CBRNe Nr. de pag

Situatie reală Exercitiu 001

(numărul raportului)

1. Structura emitentă Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta

2. Subunitatea

3. Destinatar document

4. Data producerii Ora notificării

5. Numele apelantului/ denumirea instituţiei

6. Verificarea număr telefon apelant/locaţie DA NU

7. Locul producerii incidentului

8. Coordonate geografice Lat. Long.

9. Detalii despre incident (tip, cantitate, etc)

10. Persoană fizică/juridică implicată

11. Accesibilitate la locul intervenţiei/precauţii

12. Zona a fost decontaminată de

13. Leziuni/tipuri

14. Exista populaţie contaminată/afectată DA ( ) pers NU

15. Efecte produse

16. Dacă s-a solicitat asistenţă de la alte structuri de intervenţie

DA NU

- forţe şi mijloace implicate

17. Locaţia Punctului de comandă

18. Zona de aşteptare

19. Rută(e) de intervenţie recomandată (e)

20. Linii de comunicaţii

- frecvenţă radio

- număr de telefon

21. Dacă evenimentul poate fi dat publicităţii DA NU

. FUNCŢIA

gradul numele şi prenumele

Intocmit gradul numele si prenumele

NESECRET Nr. din Exemplar nr

Anexa nr.8

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

NECLASIFICAT


Caracter document NORMAL

Completată de: Evaluator radiologic FIŞĂ DE MONITORIZARE DOZIMETRICĂ

INDIVIDUALĂ

Nr. de pag

Situatie reală Exercitiu

Copie trimisă la: IGSU Institutul de Sănătate Publică CNCAN

Partea I

Date ale persoanei monitorizate

Numele Prenumele

Data naşterii Locul naşterii Sex M

Cod numeric personal (CNP)

Instituţia

Sediul

Localitatea Sector/Judeţ

Strada Tel/fax

Număr cod EVNUC Tip activitate E2

Data şi rezultatul ultimului examen medical periodic

Semnătura persoanei monitorizate

Partea a IIa

Doza efectivă totală pe toţi anii anteriori deschiderii fişei

Perioada (anii) Doza (acumulată)

Doza efectivă totală pe perioada din anul curent, anterior deschiderii fişei

Perioada (zz.ll.aaaa)

Doza

NESECRET Nr. din 01.05.2016 Exemplar nr

Anexa nr.9 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

NECLASIFICAT


Partea a-III-a

Pentru persoanele supuse expunerii special autorizate, accidentale sau urgenţă

Nr. crt

Data Locul producerii / desfăşurării acţiunii

Câm

p

de

rad

iaţi

i exte

rn

(X, α

, β

, n

)

Tip

co

nta

min

are

in

tern

ă

(rad

dio

nu

clid

sem

nif

icati

v)

Do

za

dato

rată

exp

un

eri

i exte

rne (

mS

v)

Doza echivalentă 1. cristalin 2. piele 3. extremităţi (mSv)

Do

za

efe

cti

v

an

gaja

tă

pri

n

exp

un

ere

a

inte

rnă

Do

za

efe

cti

vă

tota

lă (

mS

v)

Semnătura persoanei monitorizate

Semnătura personalului de specialitate

OBSERVAŢII:

SEMNĂTURA: grad

numele si prenumele

44/57 NECLASIFICAT

45/57 NECLASIFICAT

Caracter document PRIORITATE

Completată de: CBRNe_ISUJ AB FORMULAR

PRELEVARE PROBE

TIPUL PROBEI (se marchează caseta aferentă cu X)

C B RN

Copie trimisă la: IGSU Institutul de Sănătate Publică CNCAN Altele: (specificaţi la Obs)

1. Persoana care a efectuat prelevarea:_____________________________ _____________________

(grad, nume şi prenume) (semnătura)

2. Numărul de ordine:______________

3. Timp:________________________________ __ __/__ __/__ __ __ __

(timp) (zz/ll/aaaa)

4. Loc prelevare:_____________________________________ sau coordonate UTM (adresa/date GPS)

5. Altele:____________________________________________________________ 6. Descriere/caracteristici speciale ale procesului de prelevare

Punct de prelevare Proba nr.

Punct de prelevare

Material solid

a. Sol b. Pudră c. Plante d. Probe din

animale e. Altele

Cantitate: (ml)

Lichide

a. Suprafata apei b. Straturi din

apă

Cantitate: (ml)

Eşantion prin ştergere Suprafaţă a. netedă b. stare brută c. poroasă Suprafaţă: (cm2)

Beţişor cu probă

a. beţişor steril b. bacterii c. viruşi Suprafaţă: (cm2)

Probă gaz Obs.


Anexa nr.10 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

46/57 NECLASIFICAT

Schiţa punctului de prelevare: →____________ ← __________ m Lungimea laturii Lungimea totală

OSERVAŢII: SEMNĂTURA (expeditor)

_______

_______________ OBSERVAŢII:

47/57 NECLASIFICAT

Completată de: Echipa/echipaj CBRNe

FIŞĂ CU DATE DE SECURITATE A MATERIALULUI MSDS

(MATERIAL SAFETY DATA SHEET )

Nr. de pag

Situatie reală Exercitiu

1. Datele de identificare ale expeditorului

1.1 Numele transportatorului

1.2 Tip cale maritima 1.3 Adresa 1.4 Numărul de înmatriculare al mijlocului de transport

1.5 Numărul scrisorii de transport

1.6 Destinatar

1.7 Adresa

2. Denumirea materialului periculos (substanţei periculoase)

2.1 Numele expeditorului

2.2 Categoria clasei de risc 2.3 Cod Identificare (Cod ONU)

2.4 Denumirea substanţei

3. Proprietăţi fizice

3.1 Starea de agregare în condiţii normale Solid Lichid Gaz

3.2 Greutatea moleculară 3.3 Culoare 3.4 Miros:

3.5 Altele particularităţi

4 Proprietăţi chimice

4.1 Gravitatie specifică 4.2 Temp. de topire

0C 4.3 Temp. de

fierbere

0C

4.4 Densitate de vapori 4.5 Pres de vapori (la 20 0C)

0C

4.6 Rata de expansiune 4.7 Gradul de solubilitate daca se cunoaste

4.8 Solubilitate în apă DA NU

4.9 Altele specificaţi

5 Riscuri radiologice

5.1 Informaţii de pe eticheta 5.2 Citirea radiaţiilor (mSv/ora)

5.3 Colet afectat ?

Denumirea radionuclidului)

Activitatea (Bq)

Indicele de transport

1

La contact La 1 m de container

DA NU

6 Riscuri asupra sănătăţii:

6.1 Risc de inhalare: DA NU

TLV/TWA ppm LC50 ppm/oră 6.2 Risc de ingestie DA NU LD50 mg/kg

1 NU ESTE NECESARĂ completarea indicelului de transport pentru categoria I-ALB


MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ


Anexa nr.11

48/57 NECLASIFICAT

6.3 Risc de absorbţie

Piele (epidermă) Ochi

DA NU DA NU

Valoare IDLH

ppm/aer Valoare STEL

ppm/aer

6.4 Risc cronic Carcinogen: Teratogen: Mutagen: Pentru mediul acvatic

DA NU DA NU DA NU DA NU 6.5 Altele:specificaţi

6.6 Proceduri de decontaminare:

6.7 Proceduri de prim ajutor:

6.8 Riscuri de incendiu

DA Temp. de aprindere 0C Punct de inflamab

0C

NU Limita de inflamabilitate (Explozie)

LII (LIE) % LSI (LSE) %

Produşi toxici ca urmare a arderii

Altele

Posibile substanţe de stingere

6.9 Riscuri de reactivitate

DA Reactiv cu următoarele substanţe

NU Altele specificaţi

6.10 Riscuri caustice

DA Ph-ul caustic la: piele DA NU

corosiv: oţel DA NU

NU Altele specificaţi

6.11 Substanţe de neutralizare

7 Măsuri de protecţie recomandate2:

7.1 Pentru populaţie Distanţa de evacuare km pentru cantitatea tone Distanta de izolare km

7.2 Pentru personalul de intervenţie (Nivel de protecţie solicitat)

Zona de excludere km EPICBRNe A

Zona de decontaminare km EPICBRNe B

Zona de sprijin m EPICBRNe C

7.3 Pentru mediu

8 Observaţii:

Ofiter CBRNe gradul numele şi prenumele Intocmit gradul numele si prenumele

2 Se vor aplica măsurile specificate în Ghidul Măsurilor de Urgenţă sau cu specificaţiile din Fişa cu date de

securitate a produsului (document elaborat în conformitate cu Directiva UE nr. 91/155/EC)

49/57 NECLASIFICAT


Completată de: Echipaj SMURD Numele şi prenumele celui care a completat

RAPORT DE SUPRAVEGHERE MEDICALĂ în cazul expunerii la materiale periculoase

MEDSURVREP (MEDICAL SURVEILLANCE REPORT )

Nr. de pag

Situatie reală Exercitiu nr.

Personal de intervenţie din cadrul

3

Echipa CBRN Numărul incidentului

Data

Numele Prenumele CNP

Monitorizarea medicală iniţială Monitorizarea medicală după intervenţie

Criterii de excludere semne vitale

Presiune sânge / Presiune sânge /

Puls Puls

Respiraţie Respiraţie

Temperatura Temperatura

Greutate Greutate

EKG EKG

Evaluarea epidermei

Erupţii cutanate DA NU Erupţii cutanate DA NU

Rană DA NU Rană DA NU

Rană deschisă DA NU Rană deschisă DA NU

Starea mentală

Vorbire Normală Alertă slăbiciunea organismului

Vorbire Normală Alertă slăbiciunea organismului

Istoricul medical Continuarea monitorizării post-medical:

Medicamentaţie

lista medicamentelor luate în ultimele 24 de ore

Continuarea monitorizării post-medicală include următoarele: (a) repetarea monitorării semnelor vitale la interval de 5-10 minute până când reveni la mai puţin de 85% din pulsul maxim. În situaţia în care după 10 minute semnele vitale nu au revenit în termen de 10% din valoarea iniţială, se analizează semnele vitale ortostatice. (b) Determinarea de la controlul medical ce informaţii referitoare la reacţiile/simptome latente ce pot apărea şi comunicate personalului de intervenţie.

prescrieri medicale luate în ultimele două săptămâni (incluzând alergii la medicamente luate în ultimele 72 ore)

Consum de alcool în ultimele 24 de ore:

DA NU

3 Se completează NUMAI pentru personalul care intervine/ sau a intervenit în zona de excludere

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Anexa nr.12

50/57 NECLASIFICAT

(c) Dacă una dintre următoarele simptome sunt prezente, se va contacta echipa medicală de specialitate pentru direcţionarea şi pregătirea pentru un posibil transport la prima unitate spitalicească de specialitate.

1. pierderea în greutate 2. mai mult de 85% din pulsul maxim la 10 minute; 3. temperatura corpului mai mare de 38

0C,

4. greaţă, vomă, diaree, alterarea stării mentale sau respiratoriii, cardiace sau probleme dermatologice.

orice tip consum de alcool în ultimele 6 ore sau alcool tare în ultimele 72 de ore

DA NU

Protocolul de tratament pentru personalul echipajului CBRNe

Tratamente medicale sau diagnostice în ultimele 2 săptămâni

Asigurarea timpului de odihnă trebuie să fie cel puţin egal cu timpul petrecut în echipamentul de protecţie individual de către personalul de intervenţie. Personalul participant poate necesita asigurarea unui timp suplimentar pentru hidratarea organismului

4.

1.1 În situaţia în care după 10 minute semnele vitale nu au revenit în termen de 10% din valoarea iniţială, se analizează semnele vitale ortostatice. 1.2 Dacă se constată pierderi în greutate mai mult de 3% din greutatea corpului;pozitiv ortostatic (pulsul creşte cu 20 bătăi pe minut sau presiunea sistolică a sângelui creşte cu 20 mmHg la 2 minute staţionare; mai mult de 85% pulsul maxim la 10 minute, temperatura mai mare de 38

0C; greaţă, vomă sau

orice alte simptome, ar trebuie să fie efectuate următorul tratament. (a) Hidratare intravenoasă cu soluţie salină în scopul obţinerii unui puls mai mic de 100 bătăi pe minut, presiunea sistolică a sângelui mai mare de 110 mmHg. (b) Hidratare intravenoasă cu soluţie salină în scopul obţinerii unui puls mai mic de 100 bătăi pe minut, presiunea sistolică a sângelui mai mare de 110 mmHg.

Simptom de febră, tuse, vomă diaree sau răceală în ultimele 72 ore DA NU

Hidratare

consumarea a 250-500 ml apă sau altă băutură diluată DA NU

Expus la produsul (produsele). DA NU Daca DA atunci enumeraţi

Durata expunerii: sec Analizat de către

OBSERVAŢII:

SEMNĂTURA (personal medical)

numele si prenumele Prezentul raport se completează la unităţile care dispun de personal medical specializat. La intrarea în tură, în funcţie de posibilităţile echipajelor SMURD se completează datele iniţiale

posibil a fi colectate

4 NOTĂ : A se vedea Tabelele nr.2A, 3A, 2B, 3C, 4C, 5C şi 6 din Manualul protecţiei CBRN al

personalului de intervenţie din structurile IGSU- IGSU/CBRN 01.

51/57 NECLASIFICAT

1. Evenimentul

2. Timp operativ (data/ora) De la: _ _/_ _/ _ _ _ _ ora _ _._ _ Până la: _ _/_ _/ _ _ _ _ ora _ _._ _ (zz/ll/aaaa) ora hh.mm

Ordin de acţiune Nr. 1 /

_ _/_ _/ _ _ _ _ ora _ _._ _

3. POA – coordonare răspuns la urgenţă

Nume Telefon de contact

Instituţia 4. Echipa:

Comandantul Acţiunii

Coordonatorul echipei în teren

Alte persoane cu responsabilități ___________________

5. Personal de intervenţie

Comandantul echipajului de primă cercetare şi evaluare CBRN

Telefon Instituţia

ISU ____

6. Misiunea

7. Instrucţiuni speciale / EPICBRNe:

8. POA. – contact Nr. de telefon P.C.I. - contact Nr. de telefon

Comandantul Acţiunii Purtător de cuvânt

Coordonatorul echipei în teren Evaluator radiologic /

9. Întocmit de:

Data _ _/_ _/ _ _ _ _ Ora _ _._ _

10. Revizuit de:

Data _ _/_ _/ _ _ _ _ Ora _ _._ _

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

„_______” AL JUDEŢULUI ______

Anexa nr.13

ORDIN DE INTERVENŢIE

ÎN CAZ DE URGENŢĂ CBRNe

52/57 NECLASIFICAT

Anexa nr.14

FIŞĂ CONTAMINARE PERSONAL

53/57 NECLASIFICAT

Anexa nr.15

FIŞĂ PRIVIND CONTAMINAREA

54/57 NECLASIFICAT

Anexa nr.16

FIŞĂ EVIDENŢĂ

OBIECTE CONTAMINATE

55/57 NECLASIFICAT

Anexa nr.17

FIŞA

56/57 NECLASIFICAT

Anexa nr.18

FIŞA CONTAMINĂRII AUTOVEHICULELOR

57/57 NECLASIFICAT

Anexa nr.19

SEMNALE DE ALERTARE ŞI DE URGENŢĂ

Semnificaţia semnalului Descrierea semnalului

Atenţiune! Se ridică braţul vertical cu palma îndreptată către înainte şi se menţine în această poziţie până când semnalul este recepţionat de cei cărora le este adresat

Adunarea generală Se ridică braţul vertical, cu palma înainte şi se roteşte în cercuri largi deasupra capului

Cu mâinile prinse de gât Lipsă de oxigen/dificultate în respiraţie

La loc comanda! Cu faţa către cei cărora li se adresează, se ridică ambele braţe şi se încrucişează deasupra capului, cu palmele orientate înainte

Părăsirea zonei imediat Prinderea partenerului de mână

Părăsirea zonei imediat Mâinele pe talie

Nevoie de asistenţă Mâinile ridicate deasupra capului

Sunt în ordine/am înţeles Degetul mare ridicat

Nu sunt în ordine Degetul mare coborât

Evacuare imediată, pericol de explozie

Claxonarea de 3 ori consecutiv

ooooooo

ROMÂNIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL … privind interventia in situatii... ·...

Documents

Transcript of ROMÂNIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL … privind interventia in situatii... ·...