8/13/2019 Romanul Morometi Volumil 1-2 Rezumat

1/5

Romanul MOROMETIIvolumul I a fost publicat in anul 1955 si este o adevarata capodopera agenului opera care l-a consacrat pe Marin Preda. Valoarea de excepie a "Moromeilor" const ndensitatea epic, in profunzimea psihologic i n problematica inedit a satului romnesc ante ipostbelic, surprins la rspntia dintre dou ornduiri sociale.Cand in 1967, dupa o lunga gestatie, apare volumul al II-lea, critica nu mai arata acelasi

entuziasm. Se aud glasuri care cearta pe autor pentru ideea de a continua o carte intrata deja inconstiinta publicului. Indignarea nu este prin nimic justificata, "Morometii" II este in uneleaspecte mai dens, mai profund decat primul, insa puterea prejudecatii e mare. La acset punct sispiritele criticecare s-au obisnuit cu un stil si o tipologie accepta cu greu aceeasi tipologie vazutadintr-un unghi diferit si tratata cu alta metoda epica. Cele 2 parti formeaza totusi o unitate, ele sesustin si se lumineaza reciproc, impunand o tipologie necunoscuta pana la Marin Preda in prozaromaneasca. Intaiul volum este in intregime concentrat asupra unui singur personaj, intregadesfasurare epica este subordonata lui Ilie Moromete. Cartea este scrisa intr-un stil pe alocuriironic, personajele au timp sa gandesasca si sa se exprime, gesturile lor sunt libere, existenta inorice caz nu-i terorizeaza. Spatiul este intins, viata nu-i tukburata de intamplari care sa precipiteun ritm vechi, calm, de existenta.Ritmul epic se schimba in volumul al II-lea. Existenta sociala este aici mai concentrata, oameniiapar invadati de intamplari, satul asezat pe tipare arhaice, intra intr-un proces rapid dedestramare. Proza care nareaza toate acestea este cu necesitate mai crispata, pagina mai densa,sub puterea faptelor dinafara personajele apar micsorate, gesturile lor nu mai au spontaneitatea

din prima faza. Moromete, care ramane si aici un simbol, se retrage de pe "podisca" in locuri maiobscure, sfera lui de observatie se micsoreaza, bucuria interiara incepe sa fie conditionata deelemente pe care nu le mai poate stapani. Stilul epic se adapteaza acestor schimbari deperspectivaStructura romanului morometii"Moromeii".VOLUMUL IAciunea romanului se desfasoara cu trei ani nainte de nceperea celui de-al doilea rzboimondial (1937) ntr-un sat din "cmpia Dunrii", Silitea-Gumeti, ntr-o perioad ncare "timpul .ivea cu oamenii nesfrit rbdare",iar viaa ranilor "se scurgea aici fr conflictemari." Axa fundamental a romanului o constituie ideea timpului care, ngduitorcu oamenii lanceputul operei, revine simetric n final, rsturnnd imaginea "vieii tihnite", cnd"timpul nu maiavea rbdare".Romanul se bazeaz perelaia omului cu timpul, a umanitii cu istoria,larspntia dintre epoci, cnd societatea se afl sub presiunea unor evenimente zguduitoare.Autorul contureaz imaginea dramatic a satului romnesc surprins n tragismul evenimentelor ce

vor sparge tiparele existenei sale strvechi, prin dispariia rnimii tradiionale, a clasei socialefundamentale aflate n declin i supus destrmrii de ctre istorie'.Aciunea volumului I se petrece n timpul rbdtor cu oamenii, majoritatea ntmplrilordesfurndu-se de la nceput"! pn ctre sfritul verii, interval ce ar putea fi structurat n treimari episoade epice: un sfert din volumul I cuprinde fapte din viaa familiei Moromete i a satului,ce se petrec de smbt sear pn duminic noaptea, adic de la ntoarcerea Moromeilor de lacmp pn la fuga Polinei Blosu cu Biric;*al doilea episod epic este ilustrat de unul din cele mai importante momente din viaa satului:seceriul;*ultimul episod prezint conflictul dintre Mic Moromete i fiii si, Nil, Paraschiv i Achim, carefugiser la ora cu caii i cu oile, lsnd familia far mijloacele zilnice de trai.Planurile de aciunesunt paralele, destinele familiilor rneti nu se intersecteaz i nu sedetermin reciproc, cum se ntmpl n romanul "Ion" al lui Rebreanu. Exist aici un plan al

familiei Moromete, care este centrul ntregii naraiuni i un plan al celorlalte destine i familii dinsat, care evolueaz paralel.Romanul ncepe cu ntoarcerea de la cmp a lui Ilie Moromete, mpreun cu cei trei fii, autorulavnd i el nesfrit rbdare, struind asupra fiecrui amnunt, replic sau gest, construind oscen monumental - aceea a cinei- cu o simplitate desvrit a micrii personajelor, ce sederuleaz dup o ordine prestabilit, dup un cod ancestral.Familia Moromoeilor este numeroas, alctuit din copii provenii i dinalte cstorii, este o"familie hibrid", generatoare de conflicte n interiorul ei, '"prin ignorarea realitilor sufletetiindividuale" (M.Ungheanu): Ilie Moromele, tatl, cu zece ani mai mare dect soia lui, Catrina,venise n aceast a doua cstorie cu trei biei, Paraschiv, Nil i Achim, crora li se adaugaserdou fete, Tita i Ilinca, i nc un biat, Niculae, mezinul de doisprezece ani.Morometii se afl la cin, strni "n tind", n jurul unei mese mici, joase i rotunde, "pe nitescunele ct palma", aezai "unul lng allul, dup fire i neam*. Coi trei frai vitregi stateauspre partea dinafar a tindei, "ca i cum ar fi fost gata n orice clipa sa se scoale de la mas i s

plece". n partea dinspre vatr, aproape de oalele cu mncaree sttea "ntotdeauna" Catrina,avnd lng ea pe Niculae, pe Ilinca i pe Tita, "copii fcui cu Moromete". Autoritatea capuluifamiliei esle sugerat nc de acum, deoarece "Moromete sttea parc deasupra tuturor",

8/13/2019 Romanul Morometi Volumil 1-2 Rezumat

2/5

veghindu-i familia , stpnind "cu privirea pe fiecare". Atmosfera este tensional, fiecare dintremembrii sai avnd nemulumiri ce mocnesc s izbucneasc n conflictele ce aveau s zguduieputernic familia, ducnd la destrmarea ei. Principalul conflict este ntre Catrina Moromete i ceitrei fii vitregi, Paraschiv, Nil i Achim, apoi ntre Ilie Moromete i fiul su, Niculae, care ar fi vrutsa se duc la coal, sa nvee, dar tatl l trimitea cu oile la pscut pentru ca "alta treab n-avemnoi acuma! Ne apucm .sstudiem". Catrina Moromete mai fusese mritat nainte, dar brbatuli murise n timpul rzboiului, nu pe front, c era prea tnr s fie luat militar, ci acas,mbolnavindu-se de "ap la plmni". Din aceast cstorie mai avea ea o fat, pe care o lsases-o creasc fotii socri, cu care ns Catrina "nu se avea bine". Catrina i crescuse de mici, cugreu, pe cei trei bieti ai lui Moromete, care insa ncepuser s-o urasc, iar aceste resentimenteerau alimentate de sora mai mare a lui Moromete, Mria - zisa Cinica -nemulumita, la rndul ei,de aceast cstorie. Ea ar fi vrut s ngrijeasc de gospodria Morometilor i de copii, ca spoat avea pretenii asupra casei printeti i a locului din spatele casei. Pe Catrina o maidumnesc i Tudor Blosu, tot pentru locul de cas i o rud mai ndeprtat a lui Moromete.poreclit Parizianul. Bieii cei mari sunt din ce in ce mai nverunai mpotriva Catrinei, dar i asurorilor vitrege, Tita i Minca, ntruct ele i fceau "oale" noi, erau "vesele i vioaie" i li sestrngea zestre pentru mriti ntr-o lad ce sttea ncuiat i la care nimeni n-avea voie sumble.Alt conflict se nate ntre Ilie Moromete i nevasta lui, deoarece Catrina revendica, din ce n cemai insistent, un pogon de pmnt pe care Moromete l vnduse din lotul ei, n limpul foametei de

dup primul rzboi. Moromete i promisese n schimb c i face acte pe cas, ca ea s nu rmn"pe drumuri", la o adic, dar acesta nu numai c nu se inuse de cuvnt, dar acum chiar glumeacnd ea aducea vorba despre asta.Bieii se afl n conflict i cu tatl lor, deoarece acesta "nu face nimic, st toat ziua", iar pe ei iscoal cu noaptea n cap s plece la munc i nu-i slbete toata ziua cu ordine i porunci. IIacuz pe Moromete c nu e n stare de nimic, pe cnd "alii, ca alde Blosu", tiu s ctige bnidin vnzarea produselor i-1 silesc s plece i el la munte cu cerealele, dar nu iese nimic dinaceast cltorie, spre satisfacia cinic a lui Moromete. Bieii cei mari plnuiesc s plece cu oilela Bucureti, ca s fac bani, calculele teoretice pe care le fac l conving chiar i pe Moromete cfamilia s-ar alege cu un ctig important.Datoriile la banc, plata "foncierei" i traiul zilnic al unei familii numeroase l sufoc pe Moromete,care trebuie s se descurce cumva, fr s vnd din pmnt. Se hotrte s vnd lui TudorBlosu salcmul din curte, dei acesta "strjuia prin nlimea i coroana lui stufoas toat parteaaceea a satului", ca simbol al triniciei i al stabilitii satului.

Inima adevrat a satului era Poiana lui Iocan,locul unde se adun gospodarii, cei care sunt "nicisraci, nici bogai", ntre care Moromete, Cocoil i Dumitru al lui Nae, citesc ziarul icomenteaz politica ironic i cu umor, dup legi anume, numai de ei tiute. n faa fierriei luiIocan "se afla o poian mare", unde, n fiecare duminic, aveau loc "adunrile cele maizgomotoase", dar "dac de la ele lipseau Moromete i Cocoila, nu erau prea reuite". Morometeera abonat la "Micarea", Iocan la "Curentul, iar Cocoil la "Dimineaa", dar dac ei veneau frziare, nsemna c erau suprai "i n-aveau chef s discute politic". Poiana era plin de oameni,"toi glgioi i parc nerbdtori", ntmpinndu-l "de departe cu exclamaii" entuziaste peMoromete, care se mir, ca n fiecare duminic: "Ce e, m, ce v-ati adunat aicea?!" El citete apoiziarul "cu glas schimbat i necunoscut, (...) cu grosimi i subirimi ciudate, cu opriri carescormoneau nelesuri nemrturisite (...) care trebuiau s zdrobeasc de convingere pe cei careascultau", concluzionnd fr drept de apel: "trei chestiuni se desprinde de fapt din aceastsituaie".

Foncierea sau Plata drilor ctre stat constituie principalul motiv de ngrijorare pentru Moromete,dei avea acum "vreo ase pogoane de pmnt i-i fcuse o cas frumoas", ns nu aveasuficieni bani pentru a plti taxele pentru pmnt i ratele mprumutului luat de la banc.Chemat s vin acas de la fierrie, Moromete vzu pe prispa casei doi oameni care-1 ateptau.Unul dintre ei era Jupuitu, mbrcat orenete, dar slab de parc "mnca numai miercurea ivinerea", agent de urmrire, care venise dup "foncierea pmntului", tax restant n valoare de2863 de Iei. Moromete "joac" scena "foncierii" cu o gam inepuizabil de tertipuri. ncercnd sscape i de data aceasta. Gesturile,, vorbele rstite, agitaia lui fr rost construiesc un momentunic n literatur. Dei era singur acas, Moromete strig la toi ai casei ("Catrino, ia, fa, secerileastea", "Paraschive, (...) mi vezi ca furca aia st acolo lng gard de cinci sptmni!"), pentru aprea un om ocupat, care are de rezolvat probleme mult mai importante dect cele pentru careveniser cei doi, pe care-i ignor cu desvrire, apoi se ntoarse brusc "pe clcie i strig: - N-am!" Moromete i aduce pe cei doi n stare s-i ia din cas "oalele", s-i taie chitan pentru treimii de lei, s se-mpinga i s se certe cu Catrina i cu Paraschiv, apoi, mpciuitor, i d o mie de

lei, urmnd s-i mai plteasc ceva "peste o sptmn, dou". Dup ce i dusese la exasperarepe cei doi ageni, se laud lui Blosu: "l-am pclit cu dou sute de lei", bucurndu-se nespus cnu le dduse toi banii pe care-i luase pe salcm de la vecinul su, care-l privete buimac:

8/13/2019 Romanul Morometi Volumil 1-2 Rezumat

3/5

"Glumea Moromete? i btea joc de el?".Desi cea mai importanta, istoria Morometilor nu acopera toata suprafata romanului. Alte istorii vinsa coloreze viata unui sat de campie in care oamenii, traind sub amenintarea unui timp capricios,continua imperturbabil sa se nasca, sa treaca prin intamplari vesele si triste, si in cele din urmasa moara, lasand locul altora. Lupta pentru existenta, si aici crancena ca peste tot, nudesfigureaza pe indivizi. Marin Preda inlatura din viziunea lui imagine omului inlantuit deinstincte, iar cand, pentru o clipa, instinctele ies la suprafata textului, prozatorul aduce imediatalte elemente care lumneaza fata sufletului taranesc. Pilduitoare in acest sens este povesteacuplului Birica-Polina, asemanatoare in latura ei sociala cu cea a cuplului Ion-Ana din romanul luiRebreanu. Preda reia, astfel, tema tanarului taran care se foloseste de fata unui ominstarit pentrua pune mana pe avere, insa schimband sensul strategiei si umanizand timpurile. Odata cu rapireafetei rolul lui Birica se incheie. E pe cale de a se resemna fata de refuzul socrului de a-i da zestrePolinei, insa, intervine, neasteptat, tanara lui femeie care dovedeste o energie extraordinara.Polina nu-i ca Ana o victima intre avaritia tatalui si lacomia inumana a sotului. Devenind nevasta,in ea se trezesc energii nebanuite. Vazand modul hotarat in care conduce ostilitatile intre tata sisot, avem pentru o clipa impresia ca nevasta lui Birica face, structural, parte di familia Marei si aVictoriei Lipan, cealalta fata (barbateasca, intreprinzatoare) a tipologiei traditionale. Polina nulupta insa decat pentru zetsrea ei, si dupa ce isi duce barbatul pe miriste pentru a smulge cu fortagraul ce i se cuvine si a da tatalui nedrept o lectie, se retrage cu discretie in umbra barbatului.Demonstratia epica s-a facut, femeia de la sat, nu-i, in viziunea lui Preda, o simpla unealta in

mainile barbatului, ambitios si posesiv, iar taranul tanar si sarac nu cauta cu obstinatie sa parvinacalcand in picioare legea si sentimentul. Birica e sfios, asculta cu respect de parinti, iar pe Polinao iubeste cu o duiosie de liceean. Scena posesiunii pe pamantul reavan, sub lumina zilei, esimbolica. Nimic din violenta triviala a altor acuplari campenesti descrise de literatura. Barbatul,care peste putin timp, va pune mana in gatul socrului, este aici invadat de un mare sentiment, sigestul impreunarii simple, in linistea si complicitatea sesului, e de o religiozitate poetica.Nu este in intentia lui Marin Preda de a studia feminitatea rurala in raport cu psihologia varstei,insa, indirect, din desfasurarea naratiunii, se poate deduce o schita de tipologie in acest sens.Polina e, intai, fata tanara pe care prejudecatile sociale o impiedica sa se insoteasca cu barbatulcare ii place, si atunc, risca totul dand curs liber sentimentului. Criza erotica are o anumitacomplexitate, femeia de la tara, nu-i in orice caz, numai o sursa de pamant si copii, cum s-aafirmat. Pasiunile izbucnesc fioros, si pentru a se implini, au nevoie uneori de suporul unei maritenacitati. Marioara Fantana (Morometii II) asteapta cu rabdare ani intregi barbatul pe care l-aales si recurge la stratageme pentru a-l castiga.

Nevasta lui Botoghina reprezinta cazul femeii mature care isi apara copiii. Anghelina si Botoghinase luasera din dragoste si, cand barbatul hotaraste sa vanda o parte din pamant, pentru a-siingriji sanatatea, femeia, pana atunci intelegatoare si blanda, devine crancena si calculata. .MOROMETII VOLUMUL IIAl doilea volum din romanul "Moromeii'" a aprut dupa 12 ani fa de primul, n anul 1967,relund personajele principale, adugndu-le altele noi, urmrindu-le evoluia destinului pn ndeceniul al aselea. Drama lumii taranesti este tema celui de-al II-lea volum al "Morometilor",scris dupa ce prozatorul se familiarizase (in "Risipitorii") cu procedee epice noi. La inceput ideemare a cartii (disparitia unei civilizatii stravechi) nu se vede limpede. Stilul este eseistic si,obisnuiti cu personajele din primul volum, acceptam cu greu ipostaza lor (mediocra social) deacum. Cand pe scena cartii reapare Ilie Moromete, lucrurile se schimba. El este si aici, personajulunei proze superioare. Indata ce, iesit dintr-o lunga, mediocra, amortire, isi recapata placerea dea medita, de a ironiza, statura lui ia proportiile fabuloase pe care le stim. Ea sta, insa, sub semnul

unui hotarat tragism. In spatele replicilor formulate cu aceeasi dezinvoltura, se simte camultumirea eroului nu mai e aceeasi, loturile in parte refacute, nu-i mai dau siguranta dinainte.Rolul lui de stapan absolut in familie ii fusese retras, feciorii plecati la Bucuresti nu se mai intorc,iar cand tatal, hotarat sa refaca unitatea pierduta a familiei, ii cheama cu o nefireasca duiosie,refuzul lor ia forme neasteptate. Moromete incearca atunci sa-si recastige fiul ce-i mai ramasese(Niculaie), si el nedreptatit. Constrans de fonciire, de cotele impovaratoare, Moromete ii solicita,acum, bani, speriat ca intr-o zi si acestia ii vor fi refuzati. Este evident ca autoritatea lui nu maiare asupra cui se exercita, si in iluzia personal ca mai poate face ceva, ca nai poate trai ocolit deevenimente, sta maretia tragica a acestui batran taran idealist.Marin Preda a reuit, totui, s dea celor dou volume o unitate de reconstituire a imaginii vieiiranului romn nainte i dup al doilea rzboi mondial.Aciunea primului volum se sfrete nainte cu trei ani de nceperea rzboiului, cnd "timpul numai avea rbdare" cu oamenii, iar Moromete se schimbase, aa cum autorul prevzuse nprezentarea personajului principal, c numai "nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea

cuiva". Din Moromete cel cunoscut de ceilali, rmsese "doar capul lui de hum ars", nu maiera vzut stnd ceasuri ntregi pe stnoaga de la drum, nici "nu mai fu auzit rspunznd cu multecuvinte la salut .

8/13/2019 Romanul Morometi Volumil 1-2 Rezumat

4/5

Autorul ncepe volumul al doilea cu o ntrebare, la care n-are cine sa-i rspund: "n bine sau nru se schimbase Moromete?". Dar toi ceilali rani i schimbaser atitudinea, "cei careldumneau (...) se . potolir", Tudor Blosu deveni "chiar binevoitor fa de vecinul su", iarIlinca amuise, "nu i se mai auzea deloc gura prin faa casei", iar cnd muri, Ilie Moromete nu seduse la nmormntarea ei, "dar asta nu mir pe nimeni .Moromete se apucase de nego, ctigase bani buni, "poli galbeni i umpleau buzunarele", dar peNiculae nu-l mai las la coal. Avea acum un alt cuvnt, "beneficiu", pe care-l folosi i cnd irspunse biatului: "i ce beneficiu o s am eu, ma, de pe urma ta, dac te las s te duci maideparte la coal?".Marin Preda semnaleaz prin Niculae schimbrile ce se produsesem cu tatl su, "spuneai una iel asculta i ai fi zis c nelegea, ca s te pomeneti pe urma c rspunsurile pe care i le ddeaveneau din alt parte". Moromete este ngndurat, bieii care fugiser la Bucureti cu oile i cuani nu se aleseser cu nimic, pierduser tot i i gsiser serviciu la "ucebe", cuvnt pronunatamenintor de ctre tat, fiind un loc "unde ajungeau n cele din urm cei care cdeau jos".Moromeii primir o scrisoare de la bieii mai mari, care acum ddeau pentru prima oara detaliidespre viaa lor n Capital i puseser i o lotogralie, din care, mama i fetele ncercau sghiceasc "i ceea ce n scrisoare nu se spunea". Paraschiv lucra acum ca sudor la tramvaie, Nilera portar la un bloc, cunoscut ca "Bloc-Algiu", Achim era singurul care "reuise totui n comer"i avea un mic magazin de "Consum alimentar".Ilie Moromete plec la Bucureti s-i vadfeciorii, cu intenia de a-i aduce napoi acas,

deoarece acum pusese la loc pogoanele vndute i ar avea pmnt de muncit pentru fiecaredintre copii. Le vorbete cuacelai glas autoritar de altdat celor trei biei, adunai n odia lui Nil, insalubr i plin deobolani, s-l asulte cu atenie, pentru c o s le spun "o singura dat" i le propune s uite cutoii de greelile pe care fiecare dintre ei le-au fcut, rugndu-i s se ntoarc acas. Dup unmoment detcere semnificativ din partea celor trei flci, care nu observar cum pe chipul ncordat "cade lemn" al tatlui "se rostogolir broboane de sudoare", llie Moromete le strig "cu un glas

nalt": "Mi-am luat mna de pe voi. Mna mea asupra voastr nu mai exist".Era n anuln care ncepuse rzboiul i ncercarea nereuit a Iui Moromete de a-i aduce acasfiii izvorte din dragostea lui dureroas pentru copii, pentru casa lui risipit, pentru familia carensemna tot rostul lui n via.Destrmarea familiei continu cu moartea lui Nil n rzboi, n btlia de la Cotul Donului,anunat de scrisoarea neagr: "Moromete rmase nemicat n pridvor, cu hrtia n mn,

paralizat parc de micarea nevzut a aripilor morii care se opriser i deasupra casei lui",precum i cusfritul tragic al lui Paraschiv, din cauza tuberculozei.Autoritatea lui llie Moromele scade att n familia sa, ct i n sat. Catrina l amenin c lprsete i c se va duce la "ailalt n vale", nemulumit c Moromete nu trecuse casa penumele ei i nici nu-i dduse napoi pogonul de pmnt pe care i-1 datora. Cu prietenii vechirupsese legtura, cu Cocoil "nu se mai mpcase nici pn azi", cu Dumitru lui Nae i cu locannu mai vorbise de mult vreme, iar Niculae observ c oamenii nu-l mai ascult ca altdat: "lvezi cum i ia altul vorba din gur, far nici un respect i el las fruntea n jos i nu zice nimic".Anii '50 aduc n viaa satului schimbri profunde, provocate de "evenimente pline de viclenie" iSilitea-Gumeti este acum "ogroap fr fund din care nu ncetau s mai ias atianecunoscui". Personajele nou introduse de autor ntruchipeaz prostia, ambiia celor obscuri de aveni la putere i de a schimba lumea; venetici i oameni pripii n sat, prezentai cu ironie,ocup acum locurile importante: Bil-, reprezentantul A.R.L.U.S., moldoveanul Mantaroie

("nenorocitul la"), lipoveanul Adam Fntn, Zdroncan - secretarul sfatului i unul din cei 13copii ai lui Traian Pisic, Plotoag - preedintele consiliului popular ("mai prost dect ceilali"),Isosic, Vasile al Moaei- cel care, o dat ajuns la putere, i pedepsete rudele, Ouabei. Acesteasunt noile personaliti ale satului, ntre care se d o lupt acerb pentru putere, pentru funcii,promovai din raiuni politice, ei nu sunt ranii autentici, ci o lume fals-rural, lipsit de codulspiritual al ranului adevrat, nsuit prin tradiie.Niculae Moromete ajunge activist de partid i crede acum ntr-o "nou religie a binelui i a rului",vorbete o limb "nou" despre "umanism", despre cutarea "eului" su, pe care Moromete oacult, dar n-o pricepe.Trimis cu sarcin de la "judeean" ca s supravegheze strngerea cotelor i predarea lor ctrestat, buna funcionare a primelor forme colective de munc, Niculae se orienteaz cu dificultate nestura, de intrigi pus la cale de oportunitii de profesie, ca Gae, care amenin cu o bta"ascuirea luptei de clas". Conflictele sunt numeroase i greu de aplanat: pe aria de laCotigeoaia se isc o agitaie agresiv pentru ca s-a zis c "baza de recepie" nu primete gru cu

"corpuri strine" (neghin), Nae Cismaru instiga oamenii s fug de pe arie, Bil l lovete cu"goga' pe Nae Marinescu, n timp ce acesta descrca din cru grul netreierat, ranulGheorghe, speriat de ameninrile celor venii s strng cotele, se arunca n ru i se neac.

8/13/2019 Romanul Morometi Volumil 1-2 Rezumat

5/5

Toate aceste ntmplri atrag dup sine destituirea activistului Niculae Moromete, care "se d lafund", j continu studiile i ajunge inginer horticultor. Se vansura cu Mrioara Iui AdamFntn, care este, i ea, asistent medical, nu mai este ranc.Ultimele capitole reprezint cele mai frumoase pagini din literatura romn care ilustreazmoartea unui ran, fr zbucium, fr dramatism, far patetism, o moarte lent, venit ca unfiresc al vieii: "btrnul nu uier de vreo boal, dur i s-a scurs viaa...", zice doctorul.Moromete avea acum aproape de 80 de ani, chipul lui era aureolat de o lumin, dup spuseleIlinci. mpuinat la trup, "avea slbiciunea asta ca nu-i venea neam sa stea acas, (...) o lua cuciomagul n mn pe lng garduri". Ultima oara a fost adus acas cu roaba, nu se mai putea inepe picioare, "mergea el, de, aa, doi, trei pai, dar pe urm chiar dac l ineai se fcea greu caun pietroi .i se lsa n jos".Czut la pat, el i exprim crezul su de via, spunndu-i doctorului, parc cu o profundanelegere a propriei existene: "Domnule, eu totdeauna am dus o via independent!". Ins ntr-o noapte, "a nceput s trag, rsufla ru de tot, i din ziua aia n-a mai cunoscut deloc penimeni... i alaltieri dimineaa, nainte s se lumineze, a murit...".n volumul al doilea. Marin Preda pierde din coerena narativ, epicul este dispersat, fragmentat isinuos, el nu creeaz olume nou, ci o comenteaz, o dezbate. Problema timpului, rbdtor saunu cu oamenii, nu mai este esena epicului, ci acum este important ideea, discursul despredestrmarea satului tradiional, fa de care autorul, ca i Moromete, se simte strin.Judecat in ansamblu "Morometii" e un mare roman prin originalitate, intai, a tipologiei, si

profunzimea creatiei. Tipologia este, ca la Slavici si Rebreanu, taraneasca, totusi, cata deosebire!Sufletul rural este acolo rudimentar, obsedat de acumulare in ordine materiala si numai dupa ceacest proces s-a incheiat, el poate sa auda si alte glasuri ce vin din interiorul lui. Marin Predainlatura imaginea acestui mecanism simplu, previzibil, miscat mai mult de instincte, si face dintaranii sai indivizi cu o viata psihica normala, apti prin aceasta de a deveni eroi de prozamoderna. Sub influenta probabil si a romanului american (Steinbeck, Faulkner) Preda prezintaniste tarani inteligenti si ironici, complecsi ca stare morala, in masura prin aceasta sa-sireprezinte si sa traiasca in modul lor caracteristic marile drame ale existentei