INSTITUTUL PENTRU STUDII POLITICEDE APARARE $I ISTORIE MILITARA

ROMANII IN ,,MARELE RAZBOI"ANUL 1918

Documente, impresii, mirturiiCoordonator2

General-maior (r) dr. Mihail E. Ionescu

,.:.,4

'L'l'"EEITURA MILITARAiBUCURE$TI,2019

https://www.libris.ro/romanii-in-marele-razboi-anul-1918-MLT978-973-32-1126-6--p13302466.html

CUPRINS

Prefati..................Noti asupra edi$ei.............................Abrevieri..............Lista documentelor.......................,.,..

Capitolul l. De la armistitiul cu Puterile Certrale la prelininariile Pnciide la Buftea..........

Introducere ...,,....Documente .....,....

Capitolul 2. Pacea de la Bucuregti cu Puterile Ceurrale (24 aPrilie/7 mai).Negocieri, prevederi, consecinle .......

Introducere.......,,Documellte ..........

Capitolul 3, RomAuia sub guvernarea lui Alexandru Marghiloman(martie.octombrie 1918).................... . ..........'...".'. 233

I[troducere......... ".,.'.."""-"" 233L)ocumente """" """""""""' 237

Capitolul 4. Unirea Basarabiei cu Rominia ......... ....'...'...'.................... 305Introducere....,,... ...,.....'.." " 305Documente......,... ................... 309

Capitolul 5. Activitatea romdnilor in lirile puterilor aliate qi asociate (Frants' Italia'Staiele Unite ale Americii, Marea Britani.) .................'...... ...'............ 369

I'troducere......... ................... 369l)ocumente ........,. .....,..,.,........ 373

Capitolul 6. Sfirgitrd rizboiului euroPean. reintrarea in acfune a Romiriei .................. 409Inhoducere ......... ................... 409Documente.......... ................... 413

Capitolul ?. Unirea Bucovinei cu Rominia......... ............... '................ 495Introducere......... ................... 495Documente ...,.....,...............,.. 499

Capitolul 8. Unirea Tjransilvaniei, Bauatului 5i Maramurepului cu Rominia................'.. 525Introducere ..,...... .,,,..,,........-.. 525Documente....,..... ....'....'......... 529

Cronologie...........Bibliografie..........Indice de nume...

5l5557

757578

183

183L87

Llt

ucuregti :

56/599

iu -utnntn ru{znorpre Marea Adunare del-

L Palatul Regal din Bu-re regele Ferdinand 6i

re repreze[tantul Ma-tiul Dirigent de la Sibiu

lackensen despre intfll-ibfly Knrolyi gi VilrnosUngariei.nidsmrl romdn in capi-a perspectiva lncheierii

Eueral Roman, genera-ritruns in Transilvania

e oficiali a unirii Tran-rinistrului Ion I.C. Bri-

rpelor din Transilvaniarice.nisrrul romAn in Olan-e informagia din ziarulrinatoriu populagiei ro-

im-ministrului Ion I.C.rcazi despre rechizigio-trimnate de Vasile Bianua.nsilvania.

Capitolul 1.DE I-A ARMISTITIUL CU PUTERILE CENTRALE

LA PRELIMINARIILE PACII DE LA BUFTEA

Introducere

La inceputul anului 1918, situagia Romdniei era dramatici, iar perspectivele erau cat sepoate de ingrijoritoare, avAnd in vedere mai ales evolutiile exteru€. Ca urmare a ieSirii Rusieidin rizboi gi demanteltuide facto aFrontului de Est, RomXnia a fost obligati siincheie armisti-

$ul de la Foc5ani (26 noiembrie/9 decembrie l9l7), ceea ce a dus Ei la suspendarea activiti.tilormaritime. (Docummtul nr. 15)

in plus, relatiile cu bolEevicii, noua Putere de la Petrograd, s-au inriutilit considerabil,astfel ci in ultima zi a anului 1917 misiunea diplomadca romani diu capitala Rusiei, in Iiuntecu minisnul Constantin Diamandy, a fost arestatA. Diplomalii romini au fost eliberagi la inter-venlia energici a corpului diplomatic de la Petrograd.

Peste aproape doui siptimdni, respectiv la 13/26 ianuarie 1918, guvernul bol$evic a ruptrelaliile cu Rominia gi a blocat tezaurul depus la Moscova spre pastrare la sfhrEitul anului19161. Motivul principal invocat a fost intrarea armatei romi.ne in Basarabia la cererea auto-ritililor legitime din acest tini.r stat. Ca urmare a acestui gest, situatia Romaniei s-a agraYatcousiderabil, ea avind acum inamic nu numai Putedle Centrale, ci Si Pe fostul aliat, Rusia,deveniti acum bolEevici.

in plus, la 27 ianuarie/9 februarie 1918, Puterile Centrale Ei Ucraina au lncheiat, la BrestLitovsk, pacea, aceasta din urmA deveuind subiect al sistemului internalional, ceea ce a provo-cat, in perioada ulterioard, greutigi suPlimentare statului rom6l.

ConEtient de completa izolare a Rominiei, Puterile Centrale n-au ezitat si profite de aceas-E situagie 9i la 23 ianuarie/5 februarie 1918 au adresat un ultimatum pentru incePerea tratati-velor de pace. Solicitarea a generat o crize politici gravi, cele doui partide care formau guver-nul, Partidul Nagional Liberal, condus de Ion I.C. Britianu, Ei Partidul Conservator Democrat,lider fiind Take lonescu, avdnd viziuui diferite asupra modalitigilor de rezolvare. PremierulBritianu era congtient de necesitatea lnceperii negocierilor de pace, pe care le dorea prelun-

I Relalii rondno-souietice. Docunente, uol. I. 1917-1934. Redactor responsabil al edifiei romane DumitruPreda, Bucuresti, Editum Enciclopedica, 1999, P. 16. Pentru Problematica tezaurului a se vedea, intre altele,Mihail Gr. RomaScanu, Tbzanrwl ronnn d,e la Morcova, Bucurelti, Editura Cartea Romaneasci, 1934. Viorica'Moisuc (coordonator), Tbzaunal Romin;ei h Moscota. Docunente (1916-1917), Bucureqti, Editura Globus, 1993.A"A Mossolor Mi.iirfln mea in Ronhnia (Memorii), edi$e de Marin C. Stdnescu, Editum Silex, Bucuregti, 1997Tezarrul Bfucii Na!{onale a Ronaniei ln Moscota. Da%mente, a)ver.tirrainte de prof. univ. dr Mugur Isirescu, edi,tiede Marian $tefan Si Cristian Piunescu, Editura Fundagiei Culturale Magazin lstoric, Bucurelti, 1999; VioricaMorsl!.c, Romdnii si lolitica ertemd ruseascd. IJn secol d,in irtoria tezaurului ronAnesc ,,pdstrat" la Mosc@a (studiu ydocunnte), Cas^ EditorialA Demiurg, Ia$i,2013 etc.

1'I) ROLL{NII iN ,,MIRELE RJ{ZBOI'gite car urai mlrlt. sperand la o evoluqic pozitivi pentm AJltanta pe fi-ontur.ile de lupti 5i, iuspecial. pe cel occitlental. IIai rnult, cl dorea pircea, dar rru o|ice lel de pace, accasta url]riud afi negociatir de cirre rrn alt gulcrn. or icurn. viitoarea pace iru tr-ebuia si fic negociatir,conditiileulrlind a fi pr-imite in Lrloc. lucml acesta repr-ezenlilrd un avantaj in lata ?rliatilol care puteausi observe cal acter-ul ei inlpu s. (Dautmenhrl nr. 30)

'l ake Ionescu dorea ca RornA.ia si r-efuze negocierile dc pace, si ur-neze o politica cle r.ezis-teutar pentl. a-li pastla crcdibiliratca faqi de aliali. De altfcl. qi ririle Artantei, iD special Frarrta,se opuneatl din r-irsputeri irtcetirii bcligerantei Rorneniei, intrucit aceasti decizie alccta directefortul nrilitar pe teatrul de oper-atii occic.lerrtal, Putelile Centralc avAnd posibilitatea si tr-ansfe-te [or te dirr e:t pe, elclrlre lrorrrrrri

Autolititile de la Paris, i. fr'nrc cu p.enrie'ul Ge.rges cleure'ceau, ge'cralul FlenriNlalhias Berthelot, !s(:ful Nlisiunii Nlilitare FLanceze. au exelcirat. inci din toarnna anuhri 1g 17.cind se plofila colapsul pe Flontul de Est, rlirri pr-esiuui asupra autorititilor cle la Iasi pentlrcontinuarea rezistcntei. s-au imaginat formule carc si meDtilli activ fi-orrtul romanesc. intr-ecar-e rnentionim: antrcnarea Ucrainei 5i a fortelor salc ar.rrate, estirnate Ia 60 dc divizii, retr-a-ger-ea armatei !i a.tol-ititilor in Rusia gi corrtinuar ea rezistentei; organizalea irr regiunea Te-cuci- Birlzrd-vaslui a urrui ,,tliungLi al moltii", unde arllata r-oman:r si. reziste puter.ilor centlaler ctc. (Doutmentele nt. 10, 12, 1J, 18,20, 21, 21, 25,26, jj, Jl)Toatc acesrea s-au doveclir.in cele dirr urmi, sirnplc iluzii, realitatea de pe tcren fiind rrlllt mai pu{:ernici decer dodttcleguvernelor occidentale.

Blirtianu era convins de laptui ci Rornauia nu putea cvita pacea, alter-rrativa fiind sinucide-tea. Refcritor la acest aspr:ct, Saint-Aulaire, Drinistrul Frantei la Iirqi, scr-ia: ,,Cunogtcam pozitiaIui tle neclintitt ar fi clenisiouat mai curirrd decAt si rrcgocieze o pace separatd, dar l-ar-sIi,tuipc rege si puni pe altul si o negocieze, chiar. cle-ar- fi si nu o r-atifice. Conlr ar- suvcranului siu,viteaz din alte vremur-i. r,isind s) cadir cu spada iu nlani ca un paladin apdt.incl couceplia sacavalereasci asrLpra onoarei militare, Britianrr afir-rna ci, daci un astfel de gest este legitim qichial sublim pentru ulr individ, un om politic nu are drcptul siJ iurpuD:r krrii sale. O [a1iurrc,spunea el. cste un patrinotiu indivizibil, iar'fiecar.e geueratie se bucuri doar de uznfiuctrrllui qi trebuic si dea socotealii generaliilol urmitoare, ceea ce exclude dreptul la sinucidere 5iii obligi pe conducitorii ei si nu pr-ctindi clecAr sacrificii in folosul viitor-ului acesteia. ,.Mi in-tteb. ir[i r[irtur-isea el, dacii nn am depi5it deja aceasti misurA. ,si asta mi ilnpicdici si dor.rn',.(Dacunentul nr. 4l)

irr ccle din utmi, plins intre solicitirilc ultimative ale Puterilor Ceutr-:rle, acuzele aliatilorEi in special ale h.ri Clemenceau qi opozilia neclinriri a partcrrer-ului de coalife, Take Ionescu,prim-ministrul Britianu a demisionat, iar la slatul sAu, regele Irerdinand a increclintat gcnera-lului Alexandrrr Aver-escu, fortrlar-ca guvernului. (Documentele nr. ]5, )8)

Bucurindu-se de o r-eali popular-itate in al.rnati qi in opiuia publici. Aver.escu a apreciareronat pozitia sa li nu a ascultat slatnr-ilc abiluhri Britianu de a prelungi tr.ataljvelc gi cle a ne-gocia cu,,mina pe sabie".

Convins cir a venit morrterrtrrl siu de glorie, el l-a contactat dir ect pc rrar.elalul August yonNlackcnsen, pe cale il cunoltea din stagiul siu de ata5at nilitar la Berlin, cu speranta ci vaobti.e din partea acestuia conditii favorabile. Dccepgia a fost mare, !Iackerrscn pri'ri.clu-l cutoati politetea pe Ayerescu. dar-dindu-i de lnteles r:ir decizia apar-rinc auroliririlor politice 5i nucelor rnilital e. (Doo.ntentele nr. 1J, 1 i , 46 ) 1n conseri n t.r, pr''rD -'r ir r isrr-ul s-a int:ilrrii cu mini5u.iide cxterne gernran gi arrst'o-ungar, Richard von Kiihimann !i ottokar czer.'ir (DocunLenrele ttr.47, 19), i^r ceti'\rele acestora i-au spulberat orice iluzic asupra lratarnentului pe care Germaniaqi Austro-Ungar-ia il pteg:rteau Rouriniei.

I Hcnri P,errhelot, Mnw;; si canlnrnttnt.i tgl6-1919, inuocLucer-- de Clcnn Torrel, Editura N,lilirar,-1,ttucuresti, 2012, p. 293-33tj.

\

I\ ..ItURELE IL4ZBOI"rilrrile de lupti gi, irr

:;.ce. aceasta nrmind a::e negociatii,condiliile.:l aliatilor- care puteau

:-:-ze o politici de rezis-.:r:ei. iri special Franla,..1 decizie afecta direct:,.rbiliratea si transfe-

.4,-1. gencr-alul Henli- -oarrrna anului 1917.

' .::,-,r cle la Iagi pentru: ::rtu1 rominesc, intle. -..- D0 de divizii, retla-::.:.l ea in Iegiunea Te-. : .ziste Putel ilol Cen-:a ace-itea s-ar.r doledit,::el nica dccit dorinqele

.r'ratLr a ltind sinucide-: ::r: ..Cunoqtcarn poziqiariDa!-ati, dar l-al s{Atui

':ir_al slrveranului sau.:- .-.rir ind conceplia sa.- i:e gest este legitim 5i::.1 Larir sale. O naliune,:: i. doar de uzufi-uctul.: epml la sinucidere gi:: rlrLi acesteia. ,,Mii in-::---. inrpiedici. si dot rr".

::: ale. acr.rzele aliaflor:c...1irie, Take Ionescu,:: a. incredinlat genera-

:,,.. .\r elescu a ap|eciat:: rr arativele 5i de a ne-

: rlraresalul ALlgusl von::[n. cri sper_anta ca va,rl.enserr prirrrirrdu-l cu.:or itatilol politice qi nu. s-a intilrrit cu minigtr-iiI zcr:r,i:n (.DocrtnerLtele nr.::rhri pe care Geuuania

- Ti,rrer, Editura )lilitar.i,

ANUL 1918

Dupa umilitoarea intrevedere din gara Riciciuni a regelui Ferdinand cr.r Czernin (Docir-Lentul nt.5i) in carc monalhului Rom.lniei i s a conclilionat rimarlerea Pe tron in schirnbul

acceptirii picii, au avnt loc intr-o atmosferi foartc tcnsionati trei consilii (le coloane cale sidecidi condttita RornAniei.

Existi trei rnali versiutri asupr-a celor discutate in aceste l'eunitrni cmci.lle Pelrtru destinulRomaniei, intre care existi unele dileren,te. in pr-imul r-ind, prenierul Alexandru Avelescu alasat versir.rne a sa in volumul I I ?l N atitrelar zilrLice d i.n razbttiu . (Doct''merfteLe 51, 5 8, 6l ) O a doua afost publicati de N. IorgainRer 'stalslolicd r, dar are gir-ul lui Ion I.C Briitianu, lhpt recunos-cut de autor'?. (Donnnlnlele nr.55, 59, 62) in sf'Argit, existi !i variauta lui Constantin Argetoianu,ministr ul de justiiie in gttvernul Averescu 5i participant la leuniuni, care irt cunoscutele sale.tr4arrorii ofeli informalii ce coDtiazic in unele privinqe va.ianta ,,Iorga-Bl i.lran\r". (Dacunentelenr.56,60,63)

Dincolo de nuangele cou\inute de cele trei variaDte, situalia Romi.niei era drarnatici, aller-nativele fiind incepcr-ea tratativelor-de pace sau dispar-itia sa de Pe harti, intrucAr posibilitililede rezistenti er-au foa|te reduse, izolal'ea fiind totali.

Pentru a complefa tabloul, amintinr gi de ,,acordnl Averescu-Rakovski", mult discutat atat inepoc.l, dar mai ales in istoliografic. (Daao]lentele 55,67) Opiniile celor- cloi semnatari - pr-im-mi-nistrul Alexandlr.r Averescu qi Cristian Rakovski, fostul lider al Par-tiduh.ri Social-Democrat dinRominia - asupr.a acestei inqelegeri suDt oPuse. Averescu a suslinut ca. nu a acceptat PilisireaBar-asabiei, din mo[rent ce Benderul (Tighina) riminea sub controlul ar-ruatei romAne Rako-r ski a apreciat, dimpotriva, ci punctul central al acordultti er-a plecarea for-lclor urilitar-e ro-mine,sti din Birsar-abia, Rornlnia urmdnd si nu mai intervini militar itr teritoliul dintle Plxt li\istru. Cert este ci, in perioada ultelioari., acoldnl a fost invocat de citre autoridlile sovieticedrept argr.rmcnt al r'espirrgelii unilii Birsatabiei cn RourAniar.

Pe baza deciziei consiliilor de coroani, guvernul ,A.verescu a incePut negocielile Pentluincheierea tt.atatului de pace, delegaqia rourAni. fiind condusi de Constantin Argetoiarru, mi-nistrul justiliei, N. Mi5u, uinistntl.{facerilor Externe, nelllaiajungand iu !ari sA ocupe postul(Documentul nr. 66)

La 20 februalie/5 martie 1918 s-a semnat la Buftea preliminaliile picii dintle Rominia qiputerile centr-ale, prevederile 6ind foarte dure: ccdarea Dobrogei, dar statul rornAn beneficia

de un dnun de acces pi.ni la coDstanqa; rcctificil.i de frontie|i in favoarea Austro-Uugariei,demobilizarea arrnatei pIiD licengierea a cel pufn opt divizii; plecarea rlrisirrrrilor str.iine: irn-punelea uuor condifi economice gt ele; acceptarea tranzitului truPelor Puler ilor Centrale spreUcrairra qi sudul Rtsrei. (DonnnenluL nr. 71)

'/7

rN. Iorga,.4crd l,nl,ilrare ti ^taiQ ru elui fi:rri, extl as d iD ,,Rer isLa isLor icn", anul XVIII, nr' 7-9, 1932 P

193-2 0.1.: N. Iorga precizcaz:r: ,,Artr r:opia accstol ai:te dc la I I C Bl'irrianu Nu e prea dc vrclnc tiP:irirca lol: E:r

fixeazi mcr.ire;i responsabilidLli, c:uc rrcbuie !Liurc".,A.ceasil vxrianri cstc cunoscuL:r sub dcnumirea de,,lorga-Brntianu".

3 Fredcric C. X^r.u, Politi:o uru.m.i a Ronnniei 1919 19-lj, trtducere de I. RoSu ,si E tJngurcanu, lnsLituLulEulopcan, I4i, 1993, p. 109-109; L NI OPrea, Ra:,lainiQ i Inl.tlul Rus t900'1921, vol I, Edirura Albatros,Buculefti, 1998, p.235-214; Al. V Boldur, ImplrLulisl ul r.nleIic:i Ramanu', edil;c

78 RqM|N iN ,MARELE RlizBoI-Pr-irr aceasta Rominia de'enea o si,'plii anexi a Gernraniei, care era i.teresati de exploa-

[area resurselol ro.rine5ti. intre rirnp. a aparLrL ur incident neplac.t, Ave.esc. fii.d acuzat9,"

hf,-,r] cA dor-elre impiedicar.ea plecirii _\4isiunii Nlilitar-e Franceze, conduse cle gener.alulIlerrri Madrias _

Be.thelot. Lice.[iel-ea r.isiurr or rlilitare str-aine er.a o preveder-e a trataturuide pace preliminar cu Purerile ccntrare. (Documentele ,nr. 69,70, 7i) pini la ur.lli s_a dovedir aii o inscena'e pusa la cale de adve'sa.ii pr-in-mi'ist..lui, Misi.nea M itar.i Fr.ancezi pirasindteritoriul-l'omanesc li.r'i probrenre deosebite. prcca.ea acesteia a fost r-egr-etati. de o l.are partea sp^ectrului politic romiuesc, de opinia publici.

Intfe titnp, guvernul Aver-escu a demisionat (Documentutl nr.72), in locul lui fiind ad.si oechipil condusi de lide.ul conservator Arexa.dru Margh oman, ce rir.isese ra Bucure$ti petirnpul ocupatiei Puter.ilor Centrale.

se poate aprecia ca guvernul Ave.escu a fost u'.1 de t.anzitie, regele Ferdi.a.d. sJatuit deIonIC B'itianu 5i Barbu $tirbei, a'and inrentia inci de la i'cep'tu-i crizei si aduci laputereun executiv condus de o per-soanii agr.eati de aclver-sar.

Aceasti pe|specrivi a fosr evocari de Ion I.c. Britianu in consiliul de coroa'i di. lg fe_brua'ie/4 martie 1918: ,'Daci nu s-a adruis sol.tia.ezistentei,si s-a dat Ei iramicuhri aceasti con-r"inger-e, orice discutie este inut a. Riruine numai alt".noriuu, ,ou rr"gocier.i cu coucursul celorde la B.cu.egti' ca.e. p.i'increderea ce i'spiri dugr'an or, r'or-obtirre corrditiuni mai uqoare,sau renuntarea la or.ice discutie, ca cea rnai energici pr-otestare

'roial d,,. (Docunentlll nr. 62)

Cum solufa rezistenlei a fost respinsi de rnajoritatea liderilor politici, iar exper-imenrultt.mit guvernul Averescu a lbst u. eqec, Ro'riniei i-a rirrras doar iarianta de a iregocia c.,dugmarrul, sarcini car-e i-a revenit guvernului Mar.ghiloman.

\. ...IL4RELE MZBOI". rr1!eresati de exploa-.\i erescu fiind acuzat- -iaduse de genelalul: r'e\ edere a tratatului:. r- ur':rti s-a dovedit a.-: ... Fr ancezi piri,sind: a:ali de o nare parte

:.;r:l lui fiind adusi o:.::ese la Bucur'e|ti pe

, a.rdiIland, sfituir de::er si aduci la putere

It Coroani din l9 fe-:::-llicului aceasti cott-.::i cu cortcur-sul celor: : :rdiriuni rnai u5oare,

lt:r,LnutttLl nr. 62)'-t:. iar experimentul--r':a de a negocia cu

DOCUMENTE

1. l9 decembrie l9l7/l ianuarie 1918, IaEi, Scrisoarea adresati de locotenent-colo-nel H.E- Yatesr, ata5atul militar american, colonelului Victor P6tin'1, qeful de stat-major alMisiunii Militare Franceze, prin care subliniazi trecesitatea unei actiuni mai energice pelingi autoritilile romane in scopul mentinerii unei for,te credibile pe Frontul de Est

Amer-ican Legation, OJEce of the Military Attachd, Jassy, I Janvier I918

Monsieur le Colonel V. P6tin, Chef de l'Etat NIajor- de la Mission Franeaise en RoumanieMon Colonel,1) Comme vous le savez, la situation politique ici est de nouveau tendue.2) Nous devons reconnaitre qu'i pr6sent, ce n'est pas nous les militaires qui peuvent in-

fluencer dilecterlent l'opinion des diligeants politiques roumains, car les rencontLes avec euxsont temres par nos ministfes.

3) II est exact que nous solnnes tous tr-dsoccup€s, mais ilest iurportant de rester en contactjour-nalier avec nos llinistres. J'avou6 quej'ai omis de lc faile.

4) Lacause de cette lettre est que le Ministre d'Am€r-ique rn'a dit qu'on lui avait dit qu il €taitle plus optimiste des Alli6s. Je ne conprend pas ccci, car ils devlaient €tle tous 6galeurent op-ti[ristes. Nous ne devons pas oubliel que nos Mirristres sont des civils et les Ministres roumainssorrt aussi des civils, et que biens des choses qui leurs sernblent impossibles, nous Paraissent,comme i des militaires, absolument possibles.

5) Comme je l'ai dit souvent, la seule chose i faile est de garder une fot-ce r'6elle quelquepart en Russie, indiffdremment de sa grandeur. Cette force doitdtre le noyau autours duquelet avec l'assistance duquel une plus grande force pourra €tre rassemblde, quand la Russie setoul-nel'a de nouveau vers nous et Pour reprendle cle nouveau la lutte. L'Arm6e Roumaine

1.10

j3b

ROMANII IN ,,MARELE f'4.ZBOI"8) De tous les Alli€s, c'est le G€n6ral Berrhelorr qui a la plus gr.ande influence ici. etj,espdre

qu'il sera capable d'inculquer- personnellement une peu de son optimisme aux ministres rou-mallls.

9) Cette lettre n est pas tras claire, maisje crois que !orrs comprendrez ce qnej.essaye d,ex-primer.

Agrdez, mon Colonel, I'assurance de ma plus par-faite considdration.Lt. Colonel H. E. Yates

lS.A.N.l.C.. Microlilmc Franta, inv. 1.192, rota I7.{, c.639-6901

2. 2l decernbrie l9l7/3 ianuarie 1918, insemnare a generalului llenri Mathias Berthelotreferitoare la extinderea propagandei pacifiste in Ron6nia

Pr-opaganda pacifista capiri aspecte grave. Fairnosul triunghi al urorgii, lansar pentl-u bine-le cauzei, se afli acum pe br.tzele tuturor-. Se urai spune ci eu urmiresc nimicir.ea courpleti aRorniniei $i a ar-matei sale. ini este greu si combat eficient aceste idei. Degeaba spun ii suDtgata, impreuni cu intreaga Nlisiune Francezi, si ur.mez pani la capit soarta caflrar.azilor no!tr.iromAni, mi se atlibuie cele mai negre intentii! S-a ajuns si se spuni cA eu sunt cel care il influ-enteazi pe Clemenceau', gi de aici qi intransigenla |.ri, ca gi currr intransigenla lui Clemenceauar. avea nevoie de incurajiri!

imi dau seama insi foarte bine ci Britianu nu vrea sA faci nimic pentru a opri aceastinefasti plopagandi.!

lceneral Henri Berthelot, Ienoni Si .aftilnndLnld 1916,t9l9,ifLJoducere de Clcnn Torrcy, EdiruraNlilitarn Bucure\ti, 20121

J. 22 decembrie l9I7/4 ianuarie 1918, Telegrama trimisi de contele de Saint-Aulaire3, cecontine declaratiile lui Take Ionescua qi Barbu $tirbeis referitoare la situa$a din Romdnia

lHenri Mathias tserrhelot (186I-1931), gelleral, gcfal Misiunii Militare !'rnnceze in Romania (octombriel9 l6-martic l9 t8l. A i! uL o .ontr ibutie najofi la reolganizarca armatci r onrXne 5i ta luptele din toamna alluluil9l6 5i rrra anul,ri l9l ?. ln toamna anului 191? !i ltL inccpurul anului l9l8 a suslinur cu riric conrinuarearezisrenlei Romaniei impotrira Puterilor CenrraLe. A pirdsir tara, la 12 martie 1918, dupi incheiereaprelimirrariilor pircii de la Buftca.

'Georges Clemenceau (1841-1929), om politic fiancez dc prima mirime. in noiembr.ie l9l? a fostinvcstitgcfat guvcrnului, avnnd o contribugie majoli la victoria din anul 1918. iupreuni cu W Wilson, Clemcnccau afosr principalul artizan al tratarului de la !'elsaillcs (1919).

3 Charlcs-Augustc-F6lix, conte de Beaupoil dc SainL-Aulaire (IilU0-1954), diplomat, ministrul plcniporcn!iaral Franlei in Romania (1916-lg2{l). S-a manilestat c?r un susliDitor-al intcrcsclor romineqLi, inLrind din accastncauz; ln disputi cu unii lideri Francezi, cum ar fi C. Clcmenceau. A continuar acrivirarea diplomatici mai intliila Madrid (1920), apoi la Londla (192.1). )temoriile salc, CanJeshns d'un L,teux dipLolt ltte, apiruLe la EdicuraFlammarion din Paris, conr,in 200 de pagini despre misiunca diplomaricii in Romenia qi sunt extrem de utilepentru crnor!terer perioadei dihcile a rnzboiului.

I Take ]onescu (1U58-1922), avocat gi om poliric conscrvatol lef al Partidului Conservaror l)emocrar,creiLt ir 1908. Ministru in mai multe cabinete conservatoare. A fost un adcpL convins al inrrii i Romaniciin rnzboi alituri dc Anta ta. A acceptat si incre la guvei nare allcuri dc Parridul Nagional Libcrat, dctinnndfunclia dc ministru fi,r;r portololiu (decembric l9l6-iulie l9l7) si vicepreledinre al Corsitiuiuide NIinilrri (iulie1917-ianuarie 1918). Dupi rizboi a fost ministr( de externc in cabinerul condus dc Alcxandru Averescu (I92{!1921), apoi, pentru o luni de zile (dcccrDbrie 1921-ianuarie 1922), pl.nn-ministru. A tbsr unul dintr-c initiaroriiMicii Inielegeri, alianlir re$ionali formati! din RomAnia. Cehosloracia, Iugoslavir.

5 Barbu gtirbci (1872-l94tj), nepot al domnitorLrlui tsarbu gtirbci (1849-1856), cumnat al lui ton I.C.Britianu ti prim-ministru (4-20 iunie 1927). Adminisrraror al Domeniilc,r Coroanci (t913-192?) li inrim at

\ .JARELE RAZBOI" ANUL 1918 ftl--l -rence ici. etj'espire::e aur ministr'es rou-

.: :e cluej essaye d ex-

- Colonel FI. E. Yates

- r',1:r 17.1, c. 639-{i901

ori llathias Berthelot

,- -:-lSat pentrl bine-:-:::ticirea comple ti a

: i.-eaba spun ci suut. :... r_a.rlarazilof nostri-

' -: ce1 car-c il influ-

::r:ia 1ui Clcmenceau

: ::ri:ll a oPri aceas*i

:. .,.,,rn Torrc,v, Editura'': .:::,rli BLrcureli, 20121

- de Saint.Aulairer, ce:matia din Rominia

:. i' Lrminj., (,ctombric,::..: din toamna rnului.--: :r ririe continuarca

I r -:. dupi! inchcicrc:r

. i:: r,r ILJIi a fbstirlestit|

"t:irrn. Clcmcnceau a

: :.:r:sIrul plenipoccntiar:: :ri ilrtrarnd dir acersti::. :iplomarici mai infri- .:. iLpaurLrc la Editura

.: : sunt exrrcm de utile

-n.er\arc,r Democrat,.,i :tl inrririi RoDiniei.: :.:,1 Libcral, dcfirencl::.::iului de )liniyri (iulic

-.ri:r!dru Avercscu (1920-: .: unul dinhc initiatorii

.trrrnat al l,ri lon I.C.r l!rliJ-1927) Si inrim al

Jassy,4Janvier l918

M. Takc Jouesco est venu hier urc tenir' le langage srtivanl;,,La paix s6par€e de la Roumanie est inevitable et i mirlentc si les Puissances allides n')

mettent leul-veto. Qu'elles d€clarent tout de suite qu'en auctln cas ellcs II'adrnettr-ont une paixs€par6e l6gale et qu'elles invitent le Roi et le Gouvernenent A tout nettre en ceuvr-e avcc leconcours des Alli6s poul se r-etir-cr el) Russie sons la Protection d'une Par-tie de l'arm6e. En cecas, les paltisans de la paix s6par'6e qui exploiter)t le silence de l'Elttelrte devront s'incliner ets'ils ne s'iDclinent pas spontarr6rnent, je les y contraindrai en nenacant le Roi de rne retirer-du Cabinet ainsi que tous nes amis qui sont Pleinement d'accord noi. Nlais que les Puissancesallides ou du moins la France et I'Angleterre se Prononcent sans delai." M. Take Jonesco m'aexpos6 errsuie avec beaucoup de folces les cons€queuces que toute Paix s6Pa16e l6gale en-trainera pour Ies Puissances alli6es:

1. Effet du d6sastre par-tout.2. Mainmisc dutable de I'Allcutagne sur-la Rounlanie. En effet, la paix l6gale sera par la

lbrce dcs choses d6finitive tolrt eD €tant aussi allenandc qu'une paix de fait dventuelleurentcorrclue avec un Gouvernenent gertnanophile, mais la Paix de fait selait d6truite aprds lavictoire de I'Entente par la paix g6n€rale qui r'6tablira r:n Ineme terrPs en Roumanie I'ancienordre de choscs et I'influence des Puissances alli6es.

3. Impossibilitd d'une nouvelle r6sistance de l'arnde roumaine et de toute r6organisationrrrsse dont cette resistance est la base.

Si faute d'un veto for-mel imnediat des Puissances allides le pays et I'arll€e sont abandon-n6s au courant chaquejour plus for-t en faveur d'une pai\ s6Parde l€gale, il sera troP tard Pou.tenter- de le 1'emontcr-.

J'ai r€pondu i M. Take Jonesco que pelsonnellernent je rne rends comPte comme lui del'ur-gente ndcessite de ce veto et que j'ai deuraud€ iL mon Gouvemement l'autorisatiorr de leforrnuler. Il a insist6 pour que.ie renouvelle en mon nour cette demande ll se propose de failela m€rrre ddmarchc aupris de mon colldguc anglais

Ce matin le Prince Stilbey, confident du Roi, est venu me tenil un langage analogue:,,Le Roi, m-a-t-il dit, pr'6fEre les r-isques d'un exode en Russie i la situation de pr-€fet alle-

mand A Bucarest. Mais il s'y r6signera Iejour-oii collrrrle etr est en tr-ain de le fair-e, on lui aurader[ontrd que son devoir I'exige dans l'int€r€t du sur-touL, Peut I'ar-rete1'sur-cette Pente Cette

intervention doir €tre imm6diate afin cle ne pas ctre devanc6e par des propositions de paixtrop avantageuses, en apparence du moins, Pour etre r-epoussdes Si les Puissances alli6es par-lent nettement et sans ddlai elles peuvent obtenil clu Roi le r-envoi de ceux des ministres quine servir-aient pas i fond et de bon cceur sa Politiqne ainsi que le r-emPlacement de certainsgdn€raux par des chefs plus siitr-s". De m€me que NI. Take Jouesco, le Prince Stilbey m'a de-mand€ de faile palt de sa d6marche i mon Couvernernent.

lS.A.N.l.ai., Microfilme !'l'artr,a, rola 90, dosdr XIV, c 3l-3til

reginci NIaria. I'r.in aceasta a avur o inlluen!i putcrDici asupra cuplului r.cgal !i in viala politicr-t Iomlneasca.in timpul Prnnului Rizboi llondial, cu grad dc maior, a ildeplinit difcrirc misiuni nr cadlul Casei NlilitarcRcgalc. irl anuL 1941, a lost triDis la Cairo pcntru a rr-all! cu Ieptczcntanlii Coali!ici Nr\iunilor Unite iern ca dinIizboi a R()nrinici. A Iicui parte din dclcgalia care a scmnat, la Nloscova, ir nonptc:r de 12/13 sepLcntbric 1944,Corveor,ia dc armistiliu dintrc Rominia qi Coali!a Nagiunilor Unite

4. 22 decembrie 19I7/4 ianuarie 1918, paris, Scrisoarea lui Raymond poincar6r, preqe_dintele Frantei, citre regele Ferdinand

Paris,4Janvier-1918Le llinistr-e cles,{flair-es Etransires i Ministre franqais, [assvveuillez remeLtre au Roi Fcrdirlnd re trregramrne suirarrr cru pr-€sident de la R€pubriquc:'Je .errre.cie votre Nlajest6 de ses vre*x er re Lri ird.esse ri les'riens pour-E[e a, po,lr tn

Roumauie. Je prie 6galeme't votre M:iest6 de recevoir. r'es vives fElicitations et cclles ducouve.nerne'r de la R6publique pour ra rapidit6 et 1'6'c.gie avec lesquelcs onr €t6 arr.et6es erl €prindes. so.s sa haute i.spir-ation. les fir.estes tenrative; de d6sorcrie et de d6sorganisatio..L'he.reux succds de ces lllesur-('s de sarut pcrmet c|espdr-er q.e Ia Ronma.ie, rriompha.t detoutes les irtrigues et mdprisaDt toutes les menaces, couservera, en ces heur es tragiqu;s, sa ple_inc libert6 cle d€cision et que ficldre i ses rr^cririous de parr.ioLisrne er d'honrr".,.,

"il.jp."r,.lio l"parti de ref.ser toute cornposition a\ cc 'os

enreuris co''lluas. cornrne re sait vor; NIajestd,la France, cntidlernent d'accor-d avec l',\rglcten.e et I'Am€rique, poursuit ses effor.ts en Russiemi_ridionale paur y grouper ct y lbrtifier tous les 6l6ments qui pe.,ucnt offr-ir un appui i lal'aillante ar-rn6e rr-^rmaine et asstrrel sa r-etraite en cas de nccessiie. En defendant pi",i i pi"ale te.ritoire rorrrrr:ri'. les h6roiques tr-oupes de votre Mdest6 corrtr.ibuero.t, d. reite, i la vic-toir-e g6ndr-ale des AJIi6s, qui scrait au contrair-e leudue plus lente et plus cl.r-e par- l,abste.tiorrmilitaire dc la Roumanie. Tous rcs vce.x de ra Francc accornpagnent votre Majestd dans sanlag.ifique r-6sistancc i I'elrvahisscrt.

Ralr'o.d poincar.

[S.A.N.l,C.. Mi(roiilmc Franta. rola 9{). d(,i,Lr.XIV. c. Ji-:t8l

J. 22 decembrie l9l7/4 ianuarie 1918, paris, Telegrama lui Georges Clemenceau,prim-ministrul Frantei, adresati lui Ion I.C. Britianu:, prim-ministrul RoLAniei, prin careacesta este atentionat asupra consecintelor ce le-ar avea incheierea unei pici selarate cuPuterile Centrale.

L6uirtion de la R€publique Franqaise cn RoumaniePalis, le 4.falvicr 1918

ll2 RqMINII JN ,,MARELE R-,izBoI'

A son Excellerrce NIonsieur.JEAN BR{TIANO,Pr€siclerrt du Conseil.

N{inistre cles Affait.es Etra[gOr-es

Jassy

J'apprends par le G6n6r'al Be.thelot que ce.taiDs .''enbr-es de votre Gouvernc.',ent sont ellproie i une v€r-itable paniquc qui leur-fait cnvisagcr- l'6ventualit6 d,une paix s€par6e.

Je n ose di'e qucls sentiments rn'inspir-e cette infbr-marion i raq.clle m avait pr6par6 r'ornis-sion d'un simple so.vernir aux Alli6s darrs re Discours dn 'I r6ne. J e n avais cl.," i.op bi"r, p.6u.,les cons6quences de cct 6tat d'esprit da's une ddp€che contr-Jlaquelle u.r.,, uu'vive'rcntpr-otest6.

' Ra,vmond r''icolar Landrv poincara (rsbu-r l:i4l. om poliLic iftntez, pregcdinte rl cons iului cre r,riniqrriqi ministru alaliLceritor striiue (14 ianurric l9l!), pre\.dinLc ,t ,"p'L,L,.ii 1ii i.,"u,"ic 1913-lE lcbruarie t92i)).apoi de mai mulre ori prim-minisrru qi rrininru rl ataLerilor srriinc.

? Ion I C Br:(ianu (186'+-1927), om politic, pregcctinrc al i'arricturui NaLional Libcral qi prim-rrrinisrr u alRorniLniei (1908-1910: l9l1-tgliJi l9l8-t919: l92t- j!2rjj

ts .tunaLn tt iznorrond Poincar€1, prege-

::r:r de la R€pnblique:.. lor,rl Elle et pour. la-- :rarions et celles du. .e! ont dt6 arretees et:: ie d6sorganisation.::-..nie. triourphant de, :: es rlagiques, sa ple-::leur. elle plendla le-: :air \-otr-e }Iajestd,

-: res efforts en Russie-: :Jr-ir un appui i Ia:.indanr pied i pied::::. du reste, i Ia vic-

, : :r e par I'abstention. -:re \[ajest€ dans sa

Lar oiond Poincar6

: . :osar X{V. c.37-3131

,eorges clemenceau,I Rominiei, prin careLnei pici separate cu

Jassy

-L\ ernenlent sont en: ,.r.; s€par6e.. ai arr pr6par6 l'omis-. cire trop bien pr.6vu: ! ous avez viveltent

.,, co -\iliuluidc Minisrril:,1-l- l3 ftbrurlric 1920),

:i:al ;i prim-ministru al

-'.e..4NUL 1918

Vous nous avez demand€ notre confiance et nous lou5 I'avons donnee sans aucune r-€serveen n'6pargnant aucun des moyens de l ous tenir en aide.

Ceite con{iance nous voulons la mainterrir encol e malgrd les indications du CheI de notre\{issiorr Militaire que rrous esp6rons exag6r6es. Nor-ts vous demandons seuleureirt de r€flechir-afirr de ne pas vous laissel entrainer daus l in dpar-ablc.

L'heure or.\ les phts erands efforts sont faits pour reconstituer une base de r6sistance enRussie selait singulidrement choisie Pour une d6faillance roumaine

Clemenceau

lArh. M.A.E., lbnd 7l-l9I'1, E-2, P:rrtea Il-a, vol.34,11 170-l7ll

5. 22 decembrie 1917/4 ianuarie 1918, Paris, Telegrama lui Stephen Pichonr, ministrulAfacerilor Striine, adresati contelui de Saint Aulaire, ministrul Franlei in Rominia, incare reitereaza necesitatea acorddrii unui sprijin financiar penhu generalul Henri MathiasBerthelot.

Paris, 4 Janvier l9l8Ministre des AJfaires Etrangdr-es i Ministr-e fi-anEais, JassyLe G6n6ral Ber-thelot t6l€gr-aphie que faute de cr6dits il ne peut commencer-scs achats de

ravitaillemerrt. Je vous r-appelle les terntes de mon t6l6gramme no. 488 du 4 d6cembre quidoir crre interpr€r6 comme suit: Des cr'6dits illimirds sont ouverts au G6n€ra1 Berthelot poufravitailleureDt de I'ar-m6e et A. vous pout-1otre action politique. Ces cr6dits illiruitds ne se con-fonclent pas avec les aufes cr6dits d'ordre politique qui ont 6td ouverts Par mes tdl6gratnmesou ceux clu Ministr-e de la Guerre, notamment avec celui de 100 millions pour- l'organisationdu G6n€lal Alexeieff et al ec celui de 20 millions de roubles pour le Caucase ouvert au Co-lonel charcligny. Ils ne se confondenr pas davantage avec les avances interalliees de 20 [ri-llions dollars i la Rournanie dont I'affectation n'a pas 6t6 pr6cis6e mais qui viserlt les besoins96n6raux paiaissent comprendre aussi le ravitailleurent ainsi qu'il r'6sulte d'ailleuls dc voliei6l6g.o--" 725. Le Gouver-neurent frangais corrsiddre en tout cas qu'il a ''is

i votre clisPositi-on et i celle du Gdr6ral Berthelot des moyens illimit6s.

S. prchon

IS.A.N.t.C., lbnd Nlicrolilne Frarla, inv, rola 103, vol 558, c '131

7. 23 decembrie 1917/5 ianuarie 1918, Peaograd, Telegrama lui Constantin Diamandyr,ministrul romin in Rusia, adresati prim-ministrului Ion I.C. Britianu, referitoare la acuza-

, Srephen.Jean-NIaric l,ichon (1857-1933), on poliLir:, diplomat ,si jurnalist lianr:ez de olientale Iadical-socialisft-r. A tbsr partamenrar in mai mulre legislatul'i (deputat 5i senaLor). Minisrru de ertcl nc dc mai mulrc ori:i906- l9 1 I ; I9 13 (Ilrar tic-decembrie); I 9 l7- 1920

: Mihail Vasilicvici i\Iexeev (1857-1918), gcneral rus La incePurul rizboiului a comandar grupul dcarmare ,,sud-vcsC' gi :rpoi pc ccl dc ,,nord-vcst". in l9l5 a fost numiL lelirl STAvli-A., de undc a fosr nrlocuit inroiembric l916 cu gencralul Gur-ko, din cauza nenrr,elcgcrilor cu garul ,.i-icoltlc al IIJea. A rcveniL in [1-untcLracesttri organisrr dupir inl:rrurarex lar Lrlui Nicol:re al II-lca la inceputul lunii nartie 1917, pcntru ca iD \ari si fieinlocuit. Aliatii au incclcar si-l urilizczc, cu dorinp dc a pirstl.a acrir fionrul de est

3 Corrsranrin Diamandv (1868- 1931), diplomar romiin. A lunclionat ca gel dc lcgaqic in m:ri uulrc capirale:Sofia (19 L0- L9l2); Rolra (1915) qi Perrograd (l!] l4-1918), aici tiind arcstat de bollevici la sfargiLul anului 1917 5icliber.lt la pr or..srul turpului diplom.Ltri- ao cdit:rt la t'erro$ rd. A lbsr nembru al dclcgariei romanc la C]onferinlad. t,.-e dc h pJ r i\ (l9 a9t. In pcr iurd-r 1924- 1930 a lbsr ministru plenipotenliar al Rominici la Paris, seDrnAnd,in lg:ti, raralul cu Fmn,ta.

IJ3

IJ4noM,lln iw ,,ttsaELE n,{zBor-

tia guvernului bolqevicvolu$onare

de implicare a ofiterilor francezi in sustinerea _iE"a.ilo. "ooou."-

Petr-ogr.ad

Le 23 Dec./s Jaur. igiSReSu le 5/18.Janv. l9l8

E: