www.dacoromanica.ro

2 ROMANIA LIBERA

Tot de o data, permiteti'ml sa pia la disposi-tiunea brevet noastre armate emolumentele costa-lui ce am ocupat pe timp de dou 1uu i cate-vazile, in suma de chid mil nuked ei opt lei not(5098), precum i auexatul bon de una mie gal-bent (1000 gal.), care cu procentele sale de la 26Aprilie, 1874, constitue suma de cincl-spre-zecemil patru sute ease-zed i dol lei nol (15462).Acest bon este subscris de d. Dimitrie P. Murusiei de doamna Smarndita Murusi la ordinul mea.

Peste tot lei noi dou-zed mil cincl elite ease-zed (20,560).

Bine-voiti, d-le ministru, a primi etc.A. C. Plagino.

CRONICA ZILEI--M. S. Domnitorul a inspectat ierl corpul

1 i 2 de armata de la Poiana. InAltimea Sase atilt in deplina san6tate.

Monitorul de azT public& raportul comi-siunel intocmita pentru cercetarea registrelorsocietAtil de asigurare Dacia, adresat d-luiministru agriculture, comereiuluT si lucrarilorpublice. Raportul e semnat de dd. Remus N.Opranu , procuror general al curtiT apelativedin Bucuresd, N. Ioanid, membra tribunalnluide comerciA i C. D. Athanasiu , preedintecamerel de comert.

D. St. A. Ceorgescu, functionar la trib. deCovurluia, a oferit ale 10 leT pe fie careluna din apuntamentele sale, pentru trebuintaarmatet, cu incepere de la Iunia si pant laterminarea resbelulut Onoare d-lut Georgescupentru acest fapt meritoriA !

Niste locuitorY din Chilia, jud. Ismail, tran-sportand gratis 22 chile orz de rechizitie dela Chilia pad, la Ismail, guvernul le multamestepentru aceastit ofranda.

Tot Monitorul de azt publica o circa-lard a d-lui ministru de interne dare pre-fecti, cu instrnetiunl pentru primirea ofrande-lei' date pentru trebuintele armate.

DIN AFARA

Observer primeste urmMoarea telegrama dinConstantinopol : Populatiunea muzulmana dinBulgaria paraseste in masa locurile ocupatede rii1. Ruil dad armele ce iA de la turdtranilor crestini spre a se deprinde in ma-nuirea lor.

o depea oficiala a comisinnet dannbiene,constat, ca rusil cufunda in bratul Sulina alaceluT fluvift caice pline cu peatra, din carecauza navele nu maT pot circula.

Se comunica oficial din Petersburg, ca, ruilland la Babadah de la turd, vitele ce ail je-

fuit de pe la crestini, en occzia evacuaril MAdilute, le diva indrAt proprietarilor.

Ziarele turce ce apar in Constantinopolvorbesc de formarea a 6 batalioane de volun-tart ce se vor aduna din populatiunea capi-tale!, fArd deosebire de religie i nationatitatedin top mimed

Guvernul da echipamentul i armele. Cine vaaduna 50 de asemenea voluntari , va primigradul de locotenent, cine va aduna 100, eelde capitan. Cine va aduna 200 va fi numitmaior adjutant , iar eel care va strange 500de voinici se va numi maior. In campanie vo-luntaril vor primi solda trupeler regulate , sidisting6ndu-se vor fi decoratl cu ordine mi-litare.

Garibaldi a adresat unnia dintre numerosilsal amid cu cari st in corespu(ilLta, o epi-stola, in care zice, ca turcil trebuesc respinYpeste Bosfor, i ea in locul Turciel europenenu e posibila de cat o confederatie a popoa-relor din peninsula balcanidt , cu Constanti-nopolul de capital i Cu Dardanelele liberepentru totT.

In Constantinopol s'a instituit un tribunalmilitar, inaintea caruia vor fi tras1 la respun-dere comandantiT din istor si Tirnova. Ina-intea acestul tribunal, dupe la Turquie vormat compare si maiorul co comanda batalio-nul insarcinat ca paza content pe unde attrecut rusil la Sietov, comandantul general debrigadit de atuncl din Sietov, Ahmed Hamdipap, comandantul Tirnovel , colonelul Hamdibei i in fine generalul de brigada , Savfetpaa, care, de i a primit ordin de a mergein ajutorul Tarnovet, a stat la Novi Bazar.Afar& de acestia sub guvernorul din Sietovmutesariful (prefectul) din Tarnova ail fostcniamat1 la Constantinopol.

La Turquie comunica, eft baronul Rotschielddin Viena a dat 5000 fr. pentru ranitil turd.

Frmbl. zice cA generalul Klapka a fost dinnoa chiamat in Turcia spre a i se da o po-sitiune inalta in armatA.

Times primeste urmatoarele din Muntene-gru : MuntenegreniT ag perdut in total in ul-timele lor lupte 1000 1200 oamenTMortil turcilor tree peste 10,000. Atacul luYSuleiman paa a iritat aa de mult pe mun-tenegrent in cat lupta a luat un caracterbarbar. In ambele pArti nu s'a facut aproapeniel un prizonier. Prin spitale stint mat multiturd ale citror nasurt i maul lipsesc.

Din Erzerum , precum se comunica luIDaili Telegraph cu data de 15 bail uncle ecorpul luY Izmail pap. Persil aprovizioneazape reel. Armenia prin resbel a devenit cu to-tul deserta. Prin districtele Alagard, Karaki-

VW/

lisa i Baiazid va fi foamete ingrozitoare. Po-pulatia e ruinatA cu desavrire.

SCOALA

Vorbind de koala, nu ne vom ocupa niel de de-finitia - niel de efactele el , toate acesteane suet Mat de bine cunoscute azt, in cat nu nemat patent ocupa de cat de inmultirea qi progre-sarea lor. Ast-fel ca radacinele scoalel sa priedbine pe dedesupt i sa dea lastarele el pretutin-dent ei in tot locul, pentru a nutea soarele lumi-nel s incalzeasca i se lumineze pe top, si cafructele scoalet-dulet ei de viata datatoare, sat fiegustate de top . ....

Tot timpul i toata viata cine-va ocueendu-senu mat de scoal, departe de a pcatui prin acestfapt, dar and se poate zice, ca atuncl numalputut intrebuinta mat bine ei cu mat mutt folostimpul.

Luna lul Iunid din cursul anulut pare la not cae cea mat active ei mat frumoasa pentru scoale ,cad ea nu ocupa nu mal pe o parte din membrilsocietatil,-pe profesorl i scolaril lor, ci Mica peo mare parte din populatiune, pe parinta rude eiamid familii scolarilor, pe cunoscutt ei in fine pecurioei cart vin s asiste la examenile ganeraleale tuturor scoalelor earl incep i sa termina tot-de-una in Iunia.

Miecat ei ea de aceasta putere vie a lul Lund,me pun s vizitez examenile diferitelor scoale dinBucureetl, i afara chiar din Bucureett de ambesexe , ei pot ca resumat al tuturor observatiilormele, sa pun in canoed* publica notinele culese,mal cu seama la scoala steasca din comuna Filiuzisa Budisteanca din plssa BMW, districtulproprietatea d-lui Nicolae Protopopescu.

Scoala Cornunald Filiu.

Tot locul pe uscat dintre districtul IalomitaBraila sa numeete Baragan.

Comuna Fi iu orl Budisteanca din plasa Bhp,districtul Braila, face parte din Bragan.

Diligent e unit dar e i frumos. El este uritpria marea sa intindere i foarte putin populat,

Dar este ei frumos. Aci mal top cultivatoril suntbogatt. Activitatea populatiunil aci este foartemare, ceea ce face ca tot terenul aci sa fie acoperitde bogate i frumoase gram).

Diversele producte prime in Wadi* altele ta-iate stationand pe camp, altele meal i altele fa-cute eke, plague, coase, secere, maeint de treerat,morl de vnt de cart te loveett la fie-care pas ;toate acestea la distante mid uncle de altele, facea ochiul eel mat indiferinte sa se misce de vese-lie ei sa Tags cu impartialitate frumusetea Batt-ganului.

Brganul pe llama atatea grata ale sale malcoprinde i pe acelea ale comunei Filiu ce faceparte din districtul Braila , gratil pe cart reel ocomma rurala din tare pan azi n'a atins ferici-rea ale avea, del denim are o scoala primara bineorganizata i ea frumos local. In capul acestelscoale se at% un bun invtator, d. N. Popescu, uneminente absolvent al scoalel normale Carol I, eimal presus de toate, un eseelinte protectore peproprietarul meet Filiu, d. N. Protopopescu, carenimic nu erupt pentru inflorirea i prosperiteteaacestel scat.

Scoala ca edificiu este o cladire care ar puteafoarte bine figura in una din stradele buns aleBucureetilor. 'Nasal coprinde do etage cumzice la not, ei in total are ease camere spatioaseaeroase, ut i ferestre moderne, i toate vopsite.

Dona din camere aunt destinate pentru scoali,trel pentru invattora , i una pentru cancelariascoalet.

Cancelaria posecha tot ce-1 trebue dulap decArti pentru biblioteca scoalel, care a inceput a seei forma prin mid darurt particulare , mesa mareacoperita cu postav verde, harta Europe!, glob, Ra-une de fier i toate accesoriile.

Camerile pentru clase ail band i catedre mo-derne, vpsite negru.

La intrar ea scoalel un clopot mare care anuntascolarilor ora inceperil studiilor ei a recreatiel.

Tot localul scoalel este curet i cu mare ingri-jire tinut.

Invtmntul aci este dupe programul ce ei in-vttorul Popescu a urmat in scoala sa.

Acest invtamnt deja este divizat in dol antsag clout clase de o cam data, ei aci sa nu per-dem din vedere, cd aceasta scoal e in primul seaan de functionare.

In clasa I se Mega a sell i citi.In clasa II, repetitia clasel Weiss cu adaogire

cele patru operatiunt aritmetice, notiuni de gra_matica, precum and pentru top recitirl a diferi_telor poesil culese din diferitl poep romAnY, mu-sica vocala i esercitial militar , pe care scolarifac cu precisiunea batranulut soldat de cementToate acestea s'aa petrecut in presenta a matmultor persoane invitate de d. Protopopescu, auntil numeros public al comunet etc.

Progresul acestel scoale et nu-1 pot califica,privind aceasta direct pe eminentul director BarbuConstantinescu, trimisul d-lul ministru de culte eiinstructiune publica, a inspecta i esamina pe co-pit acestel scoale, asistad asemenea ei la distri-buirea premielor; raportul ce d. dr. B. Constanti-nescu '1 va face care numitul minister , de sigurva coprinde apreciarea sa asupra progresulul sc-lei Filiu.

In ceea ce me priveete asupra acestui puntnu pot de cat a declare ea am remas pe deplinsatisfacut, ba chiar ea a 'ntrecut aeteptarile melea gasi intr'un sat o atare scoal.

Aceett scolarI se disting mult in exersitiu mi-liter ei in coral vocal, care in toate duminecile

serbatorile cant serviciul divin in biserica sa-tulul lor, sub conducerea invtatorulul Popescu.Insu-nal i-am ascultat.

Fie ca bine-cuventarea undid sa cede pesteaceett micutt. copilael cari sia a se ruga lu,Dumnezet in limba armoniel i poesiel, slant deei la inceput, dar fie el un ban augur pentru sao-laril celor alte comune.

Satul Filiu pe tang scoala , mal are alipite cafrumoase ed)ficiurt, primaria i Biserica.

Toate acesete trel cladirl aunt facute cu mic,contributiuut voluntare, cad marea suma cheltuitteste data din caseta particolara a d-lul proprie-tar N. Protopopescu.

Nu e de prisos o mid digresiune asupra loca-heel primariel.

Acest local se compune din dud camere. Unaserve pentru perceptorele comunel , alta pentrucancelaria comunel , alta pentru arest, a patra gardaprimariel i conservarea armelor garde! ei a cincea

FOITA ROMANIEI LIBERA"

MAJESTA.TH SALE

IMPERATORULUI ALEXANDRU II-lea

(IMITATIUNE DUPE D. A. Reeves)

C'est du nord aujourd'huique vient la delivrance.

Voltaire.

Cine oare-acele timpuri ma rete readuce,Cand, vrnd ca sa rasbune pe Christ jerfit pe cruceDe catre fariseil fatarnid nebuni,SA scape sent mormntu'l din mad profanatoare,%meat ca sa se lupte in Asia cu-ardoare

Monarchl i natiunt?

E$ tl tu, erede-al Mill Monarch plin de mantra,Ce prin reforme audace, dupe Dumnezeire.Sub pol o lume noire, fact' a resistTu, care sdrobind lantul de feudalitate,Facuel pe top supueit sub lege ei dreptate

Egall a deveni.

0 fapt'aea frumoasa istoria o 'nscrieIn cartea sa de aur, ei arta o transcriePe marmura e'arama in vednict genteel ;Dar mat frumos e and resbelul sant prin careVoeett sat scapl attia creetini de apasare,

D'adeveratt ghiaurl.

Cad rnita la vocea ruglitoareCe o 'Mitten la cerurl nsendele popoare,

Tragind din teaca spade, facu sit strigi : resbelAcelul ce prin speak. se naete i traee te,Dar care lupta numat la umbra lei hoteete

Ca gade

La strigatu'p rspunse Uralul i Libanul;Si din Bagdad la Smirna acel ce port turbanul,Pe cari ei Europa atat el suferi,Mira, intr'o lunge sinistra tremurare,tel zisera 'ntre (lend : sunat'a ora 'n care

Cu totil vom peri.

Peri-vor, da, cad cerul in fine o voeete;Mal mult de patru seed]. infernu-adaposteeteAceett barber!, din tara locustelor venitt,Ce 'n calea lor ()rap ei sate le sfaramaPrin jaf pustiire, e'omoara pruncu 'n mama

De mile ne'mblnzip.

0 trist solitude ei o sterilitateS'aeazi 'n loc de elate ei de fertilitateOr uncle le patrunde carnagiul turbat;Popoarele zisera cu vocea lor slabit :Sapte-ant trebue-a trtce s veal iarba 'nflorita

Pe unde at calcat.

A noastra Wiped, fu din nenorocireTrel secoll pentru daneit isvor de fericire,Isvor de abondanta cu uncle de nectar,Viziril de aicea mal mult se 'navutira ;

drept recunoetinta apol ne resplitiraCu both din Feuer.

Se stabileasc insa domnia inegritaA fortel pe mormntul dreptatit restignita,Aceett bandit! crezuura destul cat n'aa fecal;

Urmaeilor Mara ca trist meetenireSi fad 'n Europa o nou jefuire

Sub nume de 'mprumut.

Acestea 's pentru (Weil progresele facuteEl pot gloria voastra acum BA o dispute,In crime ca magistri pe vol v'aft intrecutBrigands, corsari, i lotri celebri in hope ;Si tot 'I piing englezil i cu mrinimie

Ca pe complicl 'I ajut.

Barbarilor n'ajunse aea fapte-odioase,Le trebuia lor and ororile, monstruoase,D'acelea ce fac cupa masuri-a dtborda ;El bine seemed a'aceasta cutezare,Un popul incepura ca nemiloase fiare

Al arde, al masacra.

O vol, coat! i trmurl, miraculoase-orao,Ierusalim, Athena, a zeilor locaee ;

tu i tu, o Roma frumoasei auroradou marl poeticl i peril i regina,

Ce -ades uniel cu ele i unda cristalinaDin ochip plngatort ;

Cetati nenorocite, ajunse in ruine,Captive, Mai voce, vol singure etip bineP'acel ce prin sclavie asa v'ad transformat ;P'acei ce pe femee o cresc ca p'animale,

spre-ale satisface placerile bestialeHarem aa inventat.

voi, o monumente in sect neperitoare :Santa Sofie, temple morminte i altareDe dnai mutilate, assemenea 1 tip ;Vol camping, vol, cane, fertile-odinioara

De moil' ei desolare acum v'acoper billPagnii-afurisip.

Romani, vol mat cu seame cunoaetep a lor cr imeViziri ades %cure din Domni-v victimePrecum e : Brancoveann cu curagioet fil ;Spre cer umbra lor striga din temnita in care

foamea, i pumnalul, e'otrvurile amareMead victime mil.

Dar toate aceste crime atat de 'ngrozitoareAflndu-le, jurat-al o prompta resbunareAtator mil victime, o tzar liberator ;In ciuda Engliteril gemnd de gelozieTu vii, ascultnd numal de dreapta ta made

Ca drept pedepsitor

Fit bine venit cerul aicea te educeCa sa resbuni alAlia martirl i santa cruceCc voeete atat a adore ;Printensa vet invinge ; dup'al Turciet muteVulturu'tt ducnd sboru-I p'a sfintel Sofil frunte,

Iar crucea va eedea.

0 zi de fericire atat de mult delete,Mad tu stints Sofie biserica maritPe turnul tea ee aur iar crucea vet avea,Si dud creetini 'n cored intineritt in tine,De imnurl de eldest, de cantece divine,

Te-o face a resuna

0 tzar, nainte dark cu frap, cu fil, e'armatit,Nainte, lupta voastra e bine cuvntata,Vol trambite i tunurl map triumfator ;Curagiul i credinta o doamne le protege,Le bine cuvinteaza, cad pentru a ta lege

pipit mor. X.

'

mortY.

,

.

iA

El lupta

).

i

el

.

si

t

i

'

i,

'

inimaII

"

lian/

Portii.

ei

ei miel,

ai

ii

:

;

i

--

el-a

Braila,

'I

I

Si

www.dacoromanica.ro

ROMANIA LIBERA

o Bala mal mare ca cele alte patru, destinata pen- IA domnule ministru Chita; o atim, cad eatl fiultru intrunirea consjljuu comunal. poporulul i numal prin scoala teal urcat pe ceaTot mobilierul, mese bune, scaune de fier, i la , mat inalta treapta a scaril puterit in tare don't:tit-

toate uafle ai dulapurile de cancelari pe din a-1 tale....fad in frontispicia aa inscriptia cu litere marl, lace sera/ camera saa dulapul.

' Din toate acestea se poate vedea lmuritcomuna Filiu posed& un buchet frumoa de florl alcaret parfum strabatand peste toata plasa sa, pe_ste tot districtul sea, sa se poet& tara, mandri cajfl comunele sale rurale, ige gustul frumosulul; aprins radacina.

Numrul scolarilor cari frecuenta mt scoal,se, era la 42; ai ceva curios, cad o parte din elsent din comunele vecine, unde de ai sent scoaledar parsesc acele scoale venind la Filiu, ingas-duindu-se copii pe la Wen! din Filid.

Pentru -Septembre viitor sent multe inscrierltot din comunele vecine pentru copit a veni lainvttorui Popescu din Filiu , i mat cu seamatinscrierl pentru fete.

La nol in tart' unde atarl leered sent abia inleaganul prunciel, and gasim. ate un om ca pro-prietarul Protopopescu , care patruns da ideilemarl nu se dat inapol, ci din contra gel pune punga sala disposipa vointit i dorigel civilizatiunil , apolnu putem face alt cleat a felicita publicamente,

cred inca ca guvern, suveran , i tara intreaghtrebue s mulpimeascit acestul cetatean distinspentru eerviciele ce educe taril, cad cine lumi-neaza poporul acela iubeete biserica i scoala, fedde care nimic serios, nimic stabil na putem avea.

Atart oilmen!, d-lor minietri , sl incuragiazasit medaliaza ea Bene-merenti , ci nu cament carinu pot avea alte merite, decat ca etia fadtrebile lor comerciale mal bine ca eel alp librart

tara. Dadt a vinde marfa multa pe prg matscump ca cel alp comersanp , dat a traduce to-manse delegate pentru mahalatele Bucureatitor,ale face de bonton, se chiama servicia adus Wit

merit pentru Bene-mereati, Blame! la hat& mul-te bene-merenti aa sa se cheltuiasca

Dad o mica particica din proprietarit cari-T a.-vein in tail , ar fi pe jumtate distil* peutruscoale, cat este d. Protopopescu , uncle am fi,uncle am fi fost not azt?.......

Dar dud te gandeatt ea la toate aceste cle 1tuell laneatl, ostenell i necazurt chiar carell rillbietul d. Protopopescu eu aceaste scoalla and negandim la silintele i perseveranta ce pune invat-tiltortfl satulut, Popescu pentru a corespunde cuostenelile proprietarulut , i cu misia sa, cand tegandeatt zie cA, nimenl din cel de la putere,nicl cel cu atome chiar de putere, Mel al 'se uitla toate acesteal A L. aci condeiul ml cede din

Singer ouor. ministru al cultelor i instruc-tianil publice ei a aruncat ochiul sa asupra ace-stet isolate scolt, trimitnd maul din cel mat emi-nent! UAW al scoalel a vedea progreseie de laPith; pe d. dr. B. Costantinescu.

Prefectul districtulul Braila de care tineatia ea vine representantele ministrulul, cad i s'ascris de la minister cu adresa Nr Comitetuljudetian atia asemenl de acest fapt, i nimentnimeel trimisese nict un vAtAel raker sitasiate la aceasta sarbatoare!... Ba ceva mat mutt,ca model de esactitate cancelareasca a actualulutprefect de Braila , comunicatul facet primarululdin Filiu, al vine in comuna un delegat al nab i-sterulul, a fost primit de Primarie tocmal trelzile in urma terminart distribuiril premiilor.

Distanta de la Braila la Filiu e o ora de drumde fer, - int trebuit dad. circa 15 zile ca sA fa-d drumul d'o ore. Cap aunt functioned brai-lent N'a venit Mel chiar revizoru scoalelordin Braila.

Dana nu mal vorbesc de revizor... Acesta n'avenit de loc plink acuma la acedsta scoal, - bachiar se afirmil ca (Masai Mc nu atie de esisten-ta scat; ce fericit muritor i consciincios functio-nar este d. Mihaileanu 1 - Aka se chianai d. re-vizor 1... Acest d. are un crampel de ramp indistrictul revizoratulut sa, consuma timpulcu vinderea granelor sale pe ruble muscaleatt, fa-ce politica de particle, iaca titulele i ocupatiad-lut revizor 1....

Invtatorul satulul n'a primit pe 5 hint leafa ajaceasta tot din cauza d-lul revizor care anal n'aevut timp sA trimita statele la minister, ca ace-sta la randul sA tramit mandatele pentru libera-rea unel miserabile sutne de 90 lel pe tuna a in-vtatorulul sateac ;

Ce mananal, cu ce * traesc aceatt nefericitl oa-ment, cum mat sa gust ma mir vedea denodal ai a face ce am vzut et, in mijlocul netsat de marl nepasirl din partea celor putintl...

d, Chita '1 tine and in slujba pe d-I revi-aaa, - ce slujba 1..

Esti prea bun - eatl prea drept - preapatriot ai-prin-urmare prea mutt iubitor de scoa-

Nu mat tolera dart afar! abususur! i nepasarecaltre niate leered atilt de saute, nu lase nepedep-sip de lege, pe cel carrel bat foc de lege, ai descoal; fa ca rul sa se vindece scoalele satteatlsa devie case Marl i frumoase ca cea din Filiunu coaiare L..

Pune vointa i inceritatea ce atim c'o al in ate ajuta de cement sincerl, luminatt i devotapscoalelor, inlaturand pe linguaitoril zilel, cad celbunt te vor urma.

Athanasiad

0.10 redactor al ziarulul ROMANIA LIBERAIDomnule Redactor,

Dad permit ai a doua cerA v ruga EAbine-voip a insea in stimabilul d-voastra ziardoua petitie ce am dat Marie! Sale cu ocazia li-citapel de ierl 5 Iulio a restulul productelor noa-stre, este ea speraiu ca vocea d-voastra sh fie matmutt ascultata de cat lacramile noastre, despre-tuite de guvernul actual.

V rog dar, bine-voip a publica in .cel mat a-propiat numr al ziarulul d-v., somand pe guverna inceta elele, cari ne vor conduce ai pe nol inmormnt.

Cu stima, P. Theodora.Craiova, 6 Iuffil.

Maria Ta,

Astazt, 5 Julie, fuse a doua licitatie.Astezt se face al doilea jaf, del a ni se lua

productele cu 6 franc! chile mare in timp de res-bel, ai chiar 25,fr. na, este un jaf pentru not, cartvedem aleturea cu not in puntul Gruia, unde Du-Wee este deschisa, vnzandu-se grul cu 90 fr.,porumbul cu 52 ai orzul cu 40.

Ceea ce ramesese nevandut la 30 Iunie eXpi-rat, se vtandu astazl cu marinimosul pret de 25fr. chile mare, ca sa beta mat putin la ochl.

Concetatenil noatri, luptatort neincetatt pentruguvernul liberal national, ramasera uimip de ma-noperile aeestut atat de mutt dorit guvern liberalnational, care in loc sat salveze, voeete a ruina cadesavraire corpul arendaailor, albinele statute! ro-man, singurul productor a net treiml a bugetu-tut statute!.

Refuzand absolutamente ai categoric ambit ad-vocap at statute! a se mat face instrumentul mi-naret noastre, i mat ales in timpul de resbel, setramise un inginer Toncoviceanu a aumpara pro-ductele tutulor arendaailor, cel ce, pentru a faceconcurenta , prefacu pa' d. lance Poeuaru, mareboer al Olteniel, in cumprator a ante de mil dechile-negreeit aceetia cu scopul ca sa ia toate mijloacele arendaailor, eland domeniele statute! pemainile unor cement favor* al guvernulut, faratMet un capatia i fara Met o garantie, matmulp strain!, a data in regie aceste mine ale Ro-Wang. Din aceetia mulp s'aa procopsit chiar inaceatt din alma dot an! de regie, voind a aluogepe fiit Romaniel peste hotare, gasi hrana, sat-racindu-1 cu desavraire prin aceste urmarid intimp dn resbel.

Maria Ta,

Nu ne aateptam ca un guvernadus la putere cu pretul sangelut nostru pro-cedeze ast-fel ; dud ? dud fiil frAil noetrieat deg sangele lor la hotare pentru apararea pa-triel, push poate in pericol de guvernul actual.Cand nol la prima chemare ne intreceam care matde care stet oferim call i carele noastre, boilvitele noastre, granele i porumburile noastre, verzele ai fanetele noastre, fart niel unPban, fail laido pretuire, ba chiar de multe orl fait Met o chi-tanta.

Nu credenn Maria Ta, ca in laid un stet, gu-vernul sa protegeze ast-fel comertul, i mal aleschid singura aVutie a until stat ca al nostru, esteagriculture.

Mal in toate partite lumen in timp de resbel,nu se suspenda numal urmaririle, dar se suspenda

toate platile politelor prin legea moratoriumNu igelegena, Maria Ta, pentru ce guvernul ne

urmareate in asemenea imprejurarl, cad de un anai mat bine and era Donarea deschisi nu ne-aurmarir.

Pentru ca sit scoata ban! ? Dar de unde, andDuntrea este inchisa ? Pentru ca sa aprovisionezeoatirile ? Dar ce- am refuzat nol Nu t-am pus totce avem la dispozipe ?

Pentru ca sit indestuleze armatele ruseatt ? Darnu vede at recolta de grad este prea pupa, aicea de porumb pierdutti, i oatirile noastre vorperi de foame ca i not ?

Am protestat, Maria Ta, la toate autoritatiletrel competinte, aratand cA pe lAngA resbel ai sus-pendarea urmaririlor, apol chiar procedure este ne-in deplinitte aid nu am fost citap pentru ambeleaceste (Iona venzarla i pentru cal nu s'a depuspretul de cumparator la licitatie, am cerut anula-rea mezaturilor i darea in judecatit a functiona-rilor cari a1 participat la aceste mezaturl, darit nise data foarte putine sperage.

Maria Ta,

Craiova este ,foarte indignata , cum se pot co-mite de guvern asement fapte, died mamele, con-soartele surorile noastre aeteapti (What resbe-lulu!, and guvernul tie cA camerile aa luat inconaiderape ameliorarea platilor arendaailor, ina-

2.15165111111.10.0VIR Irvcousescarsonecanwooce.w.w_idasosomwm....a.....5,

inte de devastrele resbelulut j chiar and v ve-de pe Maria Voastr fillet in mijlocul uostru.Began' dar pe Maria Voastra sa bine voiasca

a ordona anularea acestor mezaturt , i suspenda -rea lor 'Ana la incetarea resbelutul, mat ales andnoI am dat i dam oetirilor noastre tot ce le tre-bue. Nu cu preterite din tall de 100 earl la 120fr. canal de fan , 60 Ona la 70 fr. chile de ord,si 100 pane la 120 fr. chile de grid, cum confratinostri de peste Olt vend muscalilor, ci cu preturlaproape pe jumtate.

* Maria Ta,I I

Desperarea era sat ne coprin4 , dar gandindu-ne la neadormita Marie! Voastre veghiare a nupermite a se face neindreptaprt in fericipi ant' dedomnie al Marie! Voastre , aateptam cu sigurantaincetarea rulul i schimbarea actuate! admini-straPi actuate.

Al Marie! Voastre cu cel mat profund respect,I. P. Theodoru.

INSERTIUNI I RECLAME

Pe perioada 75-80 am luat in arena moeiastatulut Valea Valen din districtul Muscel pe1875-76, posesiune neturburata. In primilvara a-cute! an d-nit administrator! aa dat ordin con-tra procesulut comisel ad-hoc care la promulgarealegit rurale a regula comasarea locurilor, contradelimitarit facet& de d. Mariano in limitele pro-cesnlul comisit (in dela cu No. 67) ai contra apro-Writ acestet delimitart de consilia de advocap,de atunc! [se vor vedea lucrarile din dosarul respec-tiv aflat la domeniert) 'ml seat -puntul cel matprincipal de artura de 17 pogoane ei'l da. in schimbunel persoane al drill at se at% amploalat la do-menia, pagubindu-ma atat pe mine de 800, franc!pe fie care an, si pentru 3 ant 2,400 cat am sitmat posed moaia, precum ei pe stat, esfigurAndvaloarea moaiel.

Am struit la d. Lupaacu sa W. bun a indreptaacest rag, dar in timp de o tuna, ai in urma po-tiiei mete date, n'a voit teml lase acest paimnt inposesie, menpnnd in persoana particulara, iar nua statute! i puindu-m in pozitie a trage pe Statin judecata cere daune interese, lasemoaia.

N. Marinescu.

SOCIETATEA PREVEDEREA, DIN

BUCURESCBilant de slam case SocietatiT la 1 WO 1877

ACTIV1. Efectele pub!. apartiu societ.2. Crealitele societarilor3. Efecte depuse in garantil4. Mcbilier5. Debitul d-lul PaulescuTotalut activelut

PASIV1. Capitalul societarilor2. Capitalul de reserva3. Efectele depuse in garantil4. Retined in deposit5. Saldul BeneficiilorTotalul pasivulut

Lel B.

29,120 1714,431 5014,986 44

1,316 50968,262

68,117 57

48,788 09509 03

15,486 44833 42

1,500 5968,117 57

Comitetul dirigent : preeedinte Elie Bozianu.Membru G. Georgescu, easier N. $tefdnescu.

Comisiunea permanenki de control.Presintele bilant, controlindu-se cu scriptul corn-ptabilitAi! ai al casieriei, s'a &it in deplial con-formitate i toate rolurile s'ata aflat in nature& incasa societtil.Controlorl : Toma Taciu, Akxe Grabowsky.

- foo.

Bucurese, 9 (21) Iuli 1877:

Dornnulta director al ROMANIEI LIBEREDomnule director,

Band el.! semi 8 (20) Lilai o representapune infolosul raaii1or, n'am facet de cat a oferi puMi-culul bucurescian un mijloc mal mutt pentru a facebine ; cred dar, cA cu aceastat ocaziune nu pot a-yes in vedere de cat pe clausal ei prin urmare magaibesc da socoteala pe care v reg s'o inse-rat! in coloane ziarulul d voastra ea espresiuneamultaruirilor mete pentru bine voitorul sea con-curs.

Intr./art cu totul 712 b. 50Cheltuell de satzut . 310 b. 00Remain 402 b. 50

Suplimentul unlit bilet'de loje 'Ant de d. D. Ghica. 17 b. 00Oferip de d. Vignali . . 11 b. 75Subscriea &pare! Fanelly. . 18 b. 75Totalul ce se va depune laCrucea roaiit 450 b. 00Primiti, d-le directore, espresiunea siintimnte-lor mele.

Fanelly.

3

BIBLIOGRAFII.Cercetrl critice asupra proverbelor ro-mane (cum trebuesc culese i publicate), stu-

di critic si bibliografic de G. Dem. Teodorescu.

Compendiumliotis.

de Psychologie de Chr. I. Su-

A eit de sub tipar :

.NOUA LEGE A TIMBRELOR

INREGISTRARIIModificatA dupA ultimul vot al CameriT

Prelul 40 haulDepozitul general la dd. Mihlescu & Luis

librarl-editori, strada Lipscanl 18.RevanOtorilor se dA un rabat corespunp-

tor cu nutnrul exemplarelor ce vor cere.

A eit de sub tipar :

CHARTA STRATEGICAa resl?eluluI, in Europa si Asia, lucrata cuesactitate In limba romitnit de F. Budic i V.Haorda.

Pretul nutria I leg.De vtqare la tte librilriile i tutungiriile

precum si la mace, str. Dionisie; No. 51.

A apArut de sub presa ei se an de vuzare :CARTEA NAGRAE

a. ROMANIEI

Pr elu1 50 b a n I.

A eeit de sub pres urmatrea publicatiune a-cademica : Istoria Imperiulul otoman de Dem. Can-temir, tradusil de los. Hodosiu.

Wen

A eait de sub presil i se all de vnzare lalibraria Mihalescu ei Luis, str. Lipscani No. 18.Bucurescl, Suveranitatea ei Independenla Romanielface cu capitulatiele, tratatul i conventia din Pa-ris, de Alexandre Vladescu, doctor in drept de lafacultatea din Paris.

an,

A eait de sub tipar ei se AA de vglare la tritelibrriile prima editiune a Geografiel Judetulut II-fov, pentru uzul claselor primare, de M. C. Strai-nescu, directore si institutor Cl. W i IV la insti-dal primer.

In editura librariel L Szllszy, 40, Caleagoedel, vis-a vis de Theatrul national, a aparut :

NUOU DIALOG

ROMA NO-RUSESCde D. F. D.

Preciul tun lea noa.De vanaare .1a editor ei In tte librriele dincapitala i districte.

ANUNCIULa tipografia Mihlescu & Luis se

afl hrtie maclatur de vnzare for-mat mare. :...

ANETA N. CHRISTESCU- Absolvent cu diploma a acoalel nationals deumait din Butureatt i moasa pain concurs a co-misiel de Verde, locuitoare in mahalaoa Arhiman-'dritu str. Bateriilor, No. 20 se recomanda onora-

bilelor familit din capitala care vor bine voi aonora cu confiega d-lor la cased de orl ce trebuinta atiugatoare de arta sa

IMPORTANTBuna priimire ce Romania liber"

a avid din parka publicului , at& dincapitald, cdt fi din districk, a :Mad, canum'rul de exemplare ce se /rage dej a ,sd fie egal, daca nu mai mare, cu a zia-relor celor mai vechi i celor mat res-plindtte din fares.

consecinfd Romania liber" oferdcea mai intinsd publicitak pentru tori a-ceia ce ag de inserat anunciw i recla-me 'de ofi-ce fel.

Le vom publica cu essactitate qi cuprettier foarte reduse, mai cu seamd culuna sag cu anul.

ADMINISTRATIUNEA

si

L..

Filiu,

Si

eatt

a

cel

liberal- national

?

a'i a't

Mo-

In

ca,

i

din

mina

.....

1 l !...

a'tol

i

i

I.

-

siti i

i

ai i

i

- -

--

el

sell

ei

-

....

gill

'u.1

a-el

ei

gi

dann-e.

.

t.

www.dacoromanica.ro

'ROMANIA LIBER,A

04r044 0.4#4**444:41.0i..t440404,M44*.rn.00Ct

AN UNC 1 U IMPORTANTNUMAI

INRENUMITULIVIAGASINLAVULTUR"SUB FIRMA

-SA I, 'WEISE RMA N,

Strada Carol I, No. 6 (curtea veche) vis-a-vis de farmacia Rissdrfer.- At BOSIT

Pentru seasonul de vrl un bogat asortiment de .

INCALTAMINTE PENTRU BARBATI DAME 1 COPIIMY DEOSEEIRE

Pantoft de Dame In ttSte formele dupit cele mat din urmii fagne si efectuate dinprhnele fabrid din Europa.

Asemenea un mare transport de cisme lungt de Iucht, Lak rusesc ei vacs, caMantale (calcitic) de phiie prima qualitate.

Sub-semnatul multumind 'onor. P. T. Public de increderea ce ad dat sus Oiselcare On acum an depus probe de fina qualitate a mitrfel eat si de eftintitaten pre-turilor, spell ca i d'acum Inainte va bine voi a fl da concursul sea, gsind In tot-d'auna atilt mirfuri fine fasonate, citt i cu preturile cele mat moderate.

Cu WA stima

004-* .4....0SAL. WEISERMAN.4oo0-

De vinzare la tteriele DialogRomno-Rus metoda de a IntelegeIn 8 '1311e limba rusa.

Prrtul 60 Bard.L. Steinberg

Strada Carol I. No. 4.

SE CAUTA unIn selevoul alII-lea la farmacia dia Rent.

A se adresa la D-nul G. Cociu.in Rent.........srarvaawatmmoslou,..mwom.

APELENNERALE FERENOSEDIN BIICURESCI

Stagiunea de cud incepe la I Mail)si se tinesce la I Oetembre.

Aceste aPe minerale feruginese esperimentate In timpfi aprepe de 6 ani, siin urma observatiunilor inedicale, auntf6rte folositere pentru t6'e belele careprovin din lipsa sangelul, s. e. Assemie,Chioro-onentie, Dyspepsie , Intcdicatie,Paludiona, precum i alte ble consta-tate de medic, se pot tiimidui, fad ase mal duce prin straintate la &some-Ilea ,ape minerale ferugiu6se.

Medicul (=Anil Dr. Ponsecti

J U LIE VOGT22, Strada Mogoebe.

vis-A-vis de Biserica Serindarl.

FABRICA DEPOSITDE

IY16nuzi militate a dviled glac si til d'Ecosse.

Mare assortiment de bandage, couverture,cravate, jaretiere, ' umbrele, PARFUMI RIE.

Se priimesc mitnus1 de spMat.. Preturi moderate.Rec. No. 5.

11/11/11e,

11

rxux.:Alkx xxxxxxmitxxxitookovx?

A

X

Xi

AA;4

TATIOS G. MELIDONS'A MUTATU din Calea Mosilor No. 139.

No. 23, Strade Carol I, No. 23.

V ttsx

E

4... .....,.,

vi to,NI

,, ,,, , ,,,

I Fabricant de Itisn4e ,X DE

CAFEA TURCESCA si NEMTESCAtot de odata primerce si oi ce fel de reparatinnt de'felul acesta, preturi moderate. Rec. No. 12

V.>31:4./4.4...4111XPAX.00C., '-,XXKor.XXX114.ne4XXV

'11

(DaGpmcarb WE Briui, IllpceGypre, .HIlpocemab Maranteaxl B'b Poccikt : Iletep-6ypre), Bapmaea, Mein, 0,Recce), n Te.,ancrb,Maraeneam B1 PoNeHlIO ; ByKapecnb, Bpaeau, TaaaRT), &cm, BepaaAs, Itazapaml,cilmcmturE, 'feu% H Itpaicate.

:

ToAbKo y ea J1. IgeaPemapl n Rome :y MIMI) Rapza I I, No. 2.

comma zyttatie myceeceen,raTCKETX73 IMRTI3BBI 3a reTeeueRAAB.

r-ypToeart n nomazoge,

Rec. No. 7.

LIBRARIA FRATII IONNITIU & CEN GROS. No. 7, STRADA LIPSCANI, No. 27. EN DETAIL

anuntit sosirea until mare mortiment de :

REGISTRE DE COMMUTATEdin fabrics Franeese si Germane, liniate in tete tormatele eerute.

RecomandAm cu deosebire comerciantdlor din provincil cA le oferinicu Ocaua, cu pretul col mat moderat.

Assemenea recomandim marele nostru asortimentA de chartie deecris, de ecrisori, j,licur fi de tipar, en preciuri moderate.

Suutem in positinne de a satisfare orl-ce cerere in tte felursk decrti scolare ect., la care reducem cel mat mare rabat.

.^-

o se pot410044

JURNALEsiAFISEin differite

Note, Zapise Po14e.

COMPTURII FACTURCirculri, adresse

A.ersiuri"

BILETE DE VISIT ikB otez, Nunt,I

eI DE

kmormntare

TAR,IFEEENTRII

MANCARI, HOTELE

MAE Atinitigki. COMER CIALE

sow

INDUSTRIALE

NOUA

OGRA

MIHALESCIT & LUISStrada Lipscani No. II.

Acst Typographic Infrintat acum de curnd, CU totulo not, bineassortat cu litere de afise, brosure, lucrrt de lux i ornamente du0 sys-temul cel mat nuon i practic, cu

PATRU MACHINI CYLINDRICEse recomanclA in acst arta ca cea mat bogat in litere typographice de

' differite m6rimt. Ori-ce lucrArt atingdtre de acst art se pot effectuaIn cel mat scurt timp, cu cea mat mare essactitate, in differite limbY, precumsi lucrarile cele mat. frurnse n differite clort i ilustratiunt.

Tte aceste lucrarT suntem in positiune a le fferi cu mare avantagitipentru clientit nostril de re-ce aducem directe de la fabricile cele maTprincipale si In cuantittT mart tte felurile de chrtie necesarie pentruaceste lucrrt, fand asemenea ajutatt In ceea ce priveste Registrele si depropriul nostru atelier de leg6.torie,--asa in ct cet ce se 'adresz la notprlimesc din prima miina, atilt tipare cAt i hrtia i legtura, avantagincare scuteste nu numal de ostenld, der Inc si de cstigul ce al typografTsunt silitt a lua la hrtie, legaur, etc.

ComptdM der pe o ntimers g. clienteld, att din Caital cAt si dinDistricte, unde expedidm ort-ce lucrarY.

lilhilescu & LuisNo. 11, Strada LipsoanT No. 11.

V

A-kitA

VO"Ct Se Pot

Ctoa

C D I'DACT I C.,DE

&mn' 1 .2i1ereawrdIN LIM,BELE:

Roman, Latina, FrancesA,Germanii,Greed, ' Rua i Ungar.

Contricte, CitatiuniComandamenteill

PLE D OA R II

REGISTREDE

clVeriee vecialaeifi

SERVICIIMECUM'

1

i tte imprimatele.,PENT=

Priraril, Prefecturf, Portrel, Poterurale, Acsid etc. ,

Modele de urmririDE

Prcepere; sequestru i anflare.

TypogrAphi& )1.thA1becu & Luitf Btl'ado No. 11. C.-- 620.

t

-

firme,

Rec: No. 16.

Ha

HpoAaloTCH

111111Nalima.

11111111111111111111111S

mrimi.

't

Hotirnicii ,

4

4O 0

--1--:t-

ral

kb

. LEi'j ,--,,z,.,. zLT4

I

**

i

tp

si

_ __-----

X !

!

Ii

X

to

\>4

i

curenle

)

arwarmi,

, canna

frommeimma

*4444*00

ot+

--

Lipecui,

1

:

co

,

(r. II

zX 'x11i:

INL

,

e

re*- 6--;eti

www.dacoromanica.ro