ROMANA ŞUFANĂ

GHIDUL PROFESORULUI DEBUTANT DE

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CLASA A X-A

Editura Sfântul Ierarh Nicolae 2009

ISBN 978-606-8129-07-5

3

CUPRINS Prefaţă........................................................................................................... 4

I Proză scurtă................................................................................................ 5 1 Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb...................................................... 5 2 Mihail Sadoveanu, Hanu Ancuţei.............................................................. 7 3 Mircea Eliade, La ţigănci.......................................................................... 9

II Romanul...................................................................................................

12

1 Liviu Rebreanu, Ion............................................................................... 12 2 George Călinescu, Enigma Otiliei......................................................... 15 3 Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război... 18 III Poezia......................................................................................................

21

1 Mihai Eminescu, Dorinţa.......................................................................... 21 2 Mihai Eminescu, Glossă........................................................................... 22 3 Mihai Eminescu, Odă (în metru antic)...................................................... 25 4 George Bacovia, Plumb............................................................................. 26 5 George Bacovia, Lacustră......................................................................... 27 6 Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii............................ 28 7 Lucian Blaga, Paradis în destrămare....................................................... 29 8 Tudor Arghezi, Flori de mucigai.............................................................. 31 9 Tudor Arghezi, Psalm............................................................................... 32 10 Ion Barbu, Din ceas, dedus... ................................................................. 33 11 Ion Barbu, Riga Crypto şi lapona Enigel................................................ 34 12 Nichita Stănescu, Poveste sentimentală.................................................. 39 13 Nichita Stănescu, Către Galateea........................................................... 40

IV Dramaturgia............................................................................................ 42 1 I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută..................................................... 42 2 Marin Sorescu, Iona.............................................................................. 44

4

PREFAŢĂ O altă lucrare, Ghidul profesorului debutant... De această dată, adresată cadrelor didactice care lucrează la clasa a X-a... Folositoare sau nu? Credem noi, utilă atât elevilor, cât şi profesorilor. Dat fiind faptul că materia de clasa a X-a este foarte vastă şi complexă, devine tot mai dificil pentru elevi să îşi însuşească toate noile cunoştinţe despre opere literare mai ample: nuvele, romane, poezii. De aceea, ne-am gândit să ajutăm elevii să devină mai creativi, iar profesorii să descopere noi moduri de a preda. Bineînţeles că este respectată programa şcolară în vigoare, iar textele alese sunt reprezentative pentru literatura română. Cu speranţa că acest al doilea ghid pentru profesorul debutant va fi remarcat de dumneavoastră în mod pozitiv, vă urăm succes în activitatea aleasă şi cât mai multe realizări!

Autoarea

5

I PROZĂ SCURTĂ

1. Basmul cult: Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb

A). Definiţi basmul. B). Diferenţiaţi basmul popular şi basmul cult, completând tabelul:

Basmul cult Basmul popular

-naraţiune în proză, de dimensiunea unei nuvele, cu aspectul unui Bildungsroman; -.................................................

-creaţie epică, în proză, de mare întindere; -ideea centrală este lupta dintre Bine şi Rău, reprezentată simbolic prin personaje; -.................................................

C). Creaţi un basm modern, raportându-vă la motivele literare

prezente în Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă. D). Rezumaţi basmul, ţinând cont de momentele subiectului. E). Încercaţi să găsiţi interpretări simbolice în basmul studiat, urmând

modelul: * alegerea calului cu o tipsie de jăratic sugerează purificarea trupului

(calul = trupul; în mod simbolic, călăreţul este spiritul); * pielea de urs primită de la Crai = cunoaşterea exterioară, a lumii senzoriale, iar aruncarea ei arată depăşirea acestei etape; * .........................................................................................................

F). Citiţi un alt basm, la alegere, şi identificaţi motivele literare. G). Alcătuiţi o copertă a basmului Povestea lui Harap-Alb de Ion

Creangă, prin care să transmiteţi emoţia provocată de lectura operei literare. H). Aplicaţi metoda Cubului. Un cub colorat, având pe fiecare parte

câte o cerinţă, va fi aruncat de profesor, care va grupa elevii în şase grupe sau perechi. Sunt împărţiţi în şase grupe, după metoda cubului.

Elevii din fiecare grupă primesc sarcina de lucru (Descrie, Compară, Asociază, Analizează, Aplică, Argumentează) pe o fişă şi o dezbat,

6

rezolvând-o în 15 minute. Un reprezentant al fiecărei grupe prezintă în faţa clasei soluţiile găsite.

Descrie aventura protagonistului! Compară aventura personajului din Povestea lui Harap-Alb cu cea a

personajului din basmul Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte cules de Petre Ispirescu!

Asociază numele protagonistului cu trăsăturile sale caracteristice! Analizează finalul basmului scris de Ion Creangă! Aplică: Realizează un desen prin care să înfăţişezi aventura prin care

trece personajul! Argumentează decizia fiului de crai de-şi ţine promisiunea faţă de

Spân, devenind sluga lui! I). După lectura basmului Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de

moarte, cules de Petre Ispirescu, lucrează după metoda pălăriilor gânditoare! Elevii sunt împărţiţi în şase grupe şi fiecare grupă primeşte o pălărie

colorată. Astfel, pălăria albă va oferi o privire obiectivă asupra informaţiilor, pălăria albastră exprimă controlul gândirii, pălăria galbenă oferă o perspectivă pozitivă şi constructivă, pălăria verde exprimă gândirea creativă, pălăria neagră este perspectiva gândirii negative, pălăria roşie oferă o perspectivă emoţională,descătuşează stările afective.

Cerinţele pot fi următoarele: Pălăria albă: prezintă informaţiile cunoscute despre Făt-Frumos! Pălăria galbenă: care este modul de viaţă al lui Făt-Frumos pe

tărâmul Tinereţii veşnice? Pălăria roşie: ce îţi place cel mai mult din trăsăturile personajului

principal? Pălăria verde: imaginează-ţi un dialog cu Făt-Frumos! Pălăria albastră: adresează colegilor o întrebare despre personaj!

Pălăria neagră: care sunt aspectele negative de comportament ale personajului?

7

2. Povestirea: Mihail Sadoveanu, Hanu Ancuţei

A). Reţine următoarele idei: * volumul conţine nouă povestiri; * spaţiul acţiunii este hanul, loc al poveştilor: “nu era han, era cetate” = loc simbolic, de popas, unde se rostesc povestirile; spaţiul nedefinit * timpul: “o toamnă aurie” la han, timpul poveştilor nedefinit, vag sugerat; * procedeul utilizat: povestirea în ramă (povestire în povestire); * ceremonialul povestirii: Ancuţa, hangiţa, aduce mâncarea şi băutura, se aţâţă focul, iar lăutarii se pregătesc; * tehnica tergiversării: se amână povestirea cea mai frumoasă, pentru a trezi interesul ascultătorilor; * oralitatea: impresia de rostire, de vorbire directă.

B). Defineşte povestirea. C). Realizează o comparaţie între povestire şi nuvelă. D). Ce este povestirea în ramă? Identifică în povestirea Fântâna

dintre plopi de Mihail Sadoveanu rama povestirii şi povestirea propriu-zisă! E). Rezumă povestirea Fântâna dintre plopi! F). Caracterizează personajele, ţinând cont de detaliile din text! G). Elevii sunt împărţiţi în grupe! Vor exista astfel cinci grupe

eterogene, după metoda cărţilor de joc: echipa aşilor, a popilor, a valeţilor, a damelor, a decarilor. Elevii aleg câte o carte şi apoi sunt grupaţi. Se va folosi metoda Turul galeriei!

Elevii din fiecare grupă primesc sarcina de lucru pe o fişă şi o dezbat, rezolvând-o în 15 minute. Un reprezentant al fiecărei grupe lipeşte pe peretele clasei coala cu rezolvarea şi o explică pentru colegi. După ce fiecare grupă a prezentat soluţiile, timp de 25 minute în total, toţi elevii trec, pe rând, prin faţa fiecărui produs, îl analizează, îl discută şi notează pe o coală anexată lângă soluţie observaţii, întrebări (5 minute).

Grupa aşilor: Prezintă finalul povestirii!

8

Grupa popilor: Imaginează-ţi un alt final! Grupa damelor: Realizează un interviu cu Marga! Grupa valeţilor: Încadrează personajul Neculai Isac în zodia care

crezi că i se potriveşte! Grupa decarilor: Care sunt aspectele negative de comportament ale

Margăi? CARACTERIZAREA UNUI PERSONAJ CU AJUTORUL METODEI HOROSCOPULUI BERBEC 21.03-20.04 Trăsături Plin de iniţiativă Dinamic Hotărât Egoist Extremist Neortodox Capricios VALOARE: idealism PERICOL: egoism

TAUR 21.04-21.05 Trăsături Tenace Stoic Prudent Inflexibil Convenţional Încăpăţânat Rigid VALOARE: hotărâre PERICOL: posesiv

GEMENI 22.05-20.06 Trăsături Multilateral Altruist Magnetic Perspicace Ambiţios Ambiguu Neliniştit VALOARE: deştept PERICOL: împrăştiat

RAC 21.06-20.07 Trăsături Intuitiv Analitic Sociabil Hipersensibil Ostentativ Susceptibil Metodic VALOARE: sensibilitate PERICOL: nesiguranţă

LEU 21.07-21.08 Trăsături Optimist Vivace Ambidextru Arogant Opulent Ostentativ Impetuos VALOARE: magnetism PERICOL: egoism

FECIOARA 22.08-22.09 Trăsături Perfecţionist Obiectiv Analitic Încăpăţânat Precaut Indecis Modest VALOARE: capacitate analitică PERICOL: hipercriticism

BALANŢĂ 22.09-22.10 Trăsături Intuitiv Logic Estetic Temperat Autocompătimitor Indolent Indecis VALOARE: diplomaţie PERICOL: autocompătimire

SCORPION 23.10-22.11 Trăsături Tenace Întreprinzător Pasionat Ager. Arogant Senzual Nemilos Sarcastic VALOARE: scop PERICOL: nemilos

SĂGETĂTOR 23.11-20.12 Trăsături Neinteresat Idealist Profetic Compătimitor Risipitor Încăpăţânat Lipsit de tact De neîncredere VALOARE: viziune PERICOL: împrăştiat

CAPRICORN 21.12-19.01 Trăsături Diplomatic Pragmatic Profund Întreprinzător Avar Egoist Materialist Carierist VALOARE: ambiţie PERICOL: rigiditate

VĂRĂTOR 20.01-18.02 Trăsături Omenos Meditativ Onorabil Altruist Lipsit de simţ practic De neînduplecat Excentric VALOARE: zelos PERICOL: fanatism

PEŞTI 19.03-20.03 Trăsături Altruist Filantropic Compătimitor Adaptabil Supersensibil Credul Risipitor Capricios VALOARE: flexibilitate PERICOL: autocompătimire

9

3. Nuvela fantastică: Mircea Eliade, La ţigănci

A). Se dă textul: „- Vino cu mine, spuse fata, apucându-l de mână şi trăgându-l uşor în coridor.

- Dar n-am nici bani, continuă Gavrilescu în şoaptă. Tocmai acum când s-au schimbat banii şi s-a scumpit tramvaiul...

- Ai rămas acelaşi, spuse fata, începând să râdă. Ţi-e frică... - Dintre cunoscuţi n-a mai rămas nimeni, continuă Gavrilescu, în

şoaptă. Toată lumea e la băi. Şi M-me Voitinovici, de la care m-aş fi putut împrumuta, lumea spune că ar fi plecat în provincie... Ah, pălăria, exclamă, şi voi să se întoarcă.

- Las-o, răspunse fata. N-o să mai ai nevoie de ea acum. - Nu se ştie, nu se ştie, stărui Gavrilescu să-şi desprindă mâna din mâna

fetei. E o pălărie foarte bună, e aproape nouă. - E adevărat? – se miră fata. Tu chiar nu înţelegi? Nu înţelegi ce ţi s-a

întâmplat, acum de curând, de foarte curând? E adevărat că nu înţelegi? (...) Îi ţinea mâna prinsă în mâinile ei, dar se rezemase cu capul pe pernă, cu

ochii pe cer. Gavrilescu o privea adânc, foarte concentrat. - Hildegard, începu el târziu. Se întâmplă ceva cu mine, şi nu ştiu bine

ce. Dacă nu te-aş fi auzit vorbind cu birjarul, aş crede că visez... Fata întoarse capul spre el şi-i zâmbi. - Toţi visăm, spuse. Aşa începe. Ca într-un vis...”

(Mircea Eliade, La ţigănci) Redactează răspunsuri pentru fiecare dintre următoarele cerinţe: 1. La ce întâmplări face aluzie Gavrilescu atunci când aminteşte de bani

ori de M-me Voitinovici? 2. Explică afirmaţia fetei, în legătură cu pălăria: „N-o să mai ai nevoie

de ea acum”. 3. Motivează mirarea fetei, exprimată prin repetarea întrebării: „Tu chiar

10

nu înţelegi? Nu înţelegi ce ţi s-a întâmplat, acum de curând, de foarte curând? E adevărat că nu înţelegi?”

4. Ce anume anunţă răspunsul lui Gavrilescu: „Se întâmplă ceva cu mine, şi nu ştiu bine ce”?

5. Explică ultimele cuvinte ale lui Hildegard: „Toţi visăm. Aşa începe. Ca într-un vis...”.

B). SPAŢIUL PROFAN - desemnează o lume reală, o existenţă obiectivă, materială, la care omul se raportează prin acţiuni, evenimente, repere fixe. SPAŢIUL SACRU - lume atemporală şi aspaţială, teritoriu mitic în interiorul căruia omul trăieşte întâmplări ciudate, într-un „continuu paradox temporal” (Eugen Simion); spaţiu al excepţiei. MITUL povesteşte o istorie sacră, relatează un eveniment care a avut loc într-un timp primordial, timp fabulos al începuturilor. HIEROFANIA - forma de manifestare a sacrului în profan “Fantasticul se caracterizează print-o interpunere brutală a misterului în cadrul vieţii reale” (P.G.Castex)

Citeşte cu atenţie definiţiile termenilor de mai sus şi identifică în La ţigănci de M. Eliade spaţiul profan şi sacru, mitul, hierofania.

C). Cele opt episoade ale nuvelei fantastice sunt următoarele: I. Discuţia citadină din tramvai într-o zi caniculară; II – III. Pătrunderea eroului în spaţiul fantastic al grădinii ţigăncilor; cele trei femei; IV. Dubla căutare labirintică a lui Gavrilescu, în interior şi în exterior; visul; V. Reîntoarcerea eroului în timpul şi spaţiul profan; în tramvai; la Voitinovici; VI. Acasă; VII. Pe drum, în birjă; VIII. Revenirea în timpul sacru şi în spaţiul mitic al grădinii ţigăncilor.

Detaliază fiecare episod şi evidenţiază transformările personajului!

D). “Un labirint este uneori apărarea magică a unui centru, a unei bogăţii, a unui înţeles. Pătrunderea în el poate fi un ritual iniţiatic, după cum se vede în mitul lui Tezeu. Acest simbolism este modelul oricărei existenţe, care, trecând prin numeroase încercări, înaintează spre propriul său centru, spre sine însuşi, Atman, ca să folosesc termenul indian …”

11

(Mircea Eliade – Încercarea labirintului, Ed. Dacia, Cluj Napoca, pag. 157)

Identifică în nuvelă existenţa labirintului!

E). Căutaţi în Dicţionarul de simboluri semnificaţia următoarelor personaje: Iele, Moire, Parce, Cerber, Ursitoare, Charon.

12

II ROMANUL

1. Liviu Rebreanu, Ion

A). Explică simetria incipitului cu finalul, citind cu atenţie fragmentele de la începutul şi de la finalul romanului:

„Din şoseaua ce vine de la Cârlibaba, întovărăşind Someşul când în dreapta, când în stânga, până la Cluj şi chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu şindrilă mucegăită, spintecă satul Jidoviţa şi aleargă spre Bistriţa, unde se pierde în cealaltă şosea naţională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului. Lăsând Jidoviţa, drumul urcă întâi anevoie până ce-şi face loc printre dealurile strâmtorate, pe urmă însă înaintează vesel, neted, mai ascunzându-se printre fagii tineri ai Pădurii Domneşti, mai poposind puţin la Cişmeaua Mortului, unde picură veşnic apă de izvor răcoritoare, apoi coteşte pe sub Râpele Dracului, ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântitură de coline. (...) Satul pare mort. Zăpuşeala ce pluteşte în văzduh ţese o tăcere înăbuşitoare. Doar în răstimpuri fâşâie alene frunzele adormite prin copaci. (...)

Casa învăţătorului este cea dintâi, tăiată adânc în coasta unei coline, închisă cu un pridvor, cu uşa spre uliţă şi cu două ferestre care se uită tocmai în inima satului, cercetătoare şi dojenitoare. Pe prichiciul pridvorului, în dreptul uşii, unde se spală dimineaţa învăţătorul, iar spre amiază, când a isprăvit treburile casei, d-na Herdelea, străjuieşte o ulcică verzuie de lut.(...) Drumul trece peste pârâul Doamnei, lăsând în stânga casa lui Alexandru Pop-Glanetaşu. Uşa e închisă cu zăvorul; coperişul de paie parcă e un cap de balaur; pereţii văruiţi de curând de-abia se văd prin spărturile gardului.(...)

Într-o curte mare rumegă, culcate, două vaci ungureşti, iar o babă şade pe prispă, ca o scoabă, prăjindu-se la soare, nemişcată parc-ar fi de lemn. (...) De-abia la cârciuma lui Avrum începe să se simtă că satul trăieşte. Pe prispă doi ţărani îngânduraţi oftează rar cu o sticlă de rachiu la mijloc. Din depărtare pătrund până aici sunete de viori şi chiuituri...

(...) Apoi şoseaua creşte, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenuşie în amurgul răcoros. În stânga rămâne în urmă şoseaua

13

Cişmeaua Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veşted, delniţele se urcă, se împart, se încurcă sub pădurea Vărarei. (...)Drumul trece prin Jidoviţa, pe podul de lemn acoperit, de peste Someş, şi pe urmă se pierde în şoseaua cea mare şi fără început...”

Care este rolul drumului în acest fragment? Citeşte Arca lui Noe de Nicolae Manolescu şi rezumă interpretarea criticului literar referitoare la simbolul drumului în romanul studiat.

B). Prezintă cele două planuri ale romanului. C). Rezumă cele două părţi ale romanului. D). Care este importanţa mărturisirii lui Liviu Rebreanu, redată în

fragmentul de mai jos? „Ei bine, Ion îşi trage originea dintr-o scenă pe care am văzut-o acum trei

decenii. Era o zi de început de primăvară. Pământul jilav, lipicios. Ieşisem cu o puşcă la porumbei sălbatici. Hoinărind pe crestele dimprejurul satului, am zărit un ţăran, îmbrăcat în straie de sărbătoare. El nu mă vedea... Deodată s-a aplecat şi a sărutat pământul. L-a sărutat ca pe o ibovnică... Scena m-a uimit şi mi s-a tipărit în minte, dar fără vreun scop deosebit, ci numai ca o simplă observaţie. Nici măcar n-am fost curios să aflu pentru ce a sărutat omul glia...

La vreo săptămână după întâmplarea cu ţăranul care sărutase pământul, iată alt „eveniment” în satul nostru: un ţăran văduv, dintre cei mai bogaţi şi-a bătut unica fată într-un hal îngrozitor. Au trebuit să sară vecinii s-o scape din mâinile lui, altfel, se zicea c-ar fi omorât-o. Pe fată o chema Rodovica. Biata Rodovica de altfel mânca destul de des bătaie în ultimul timp, fiindcă i se întâmplase să greşească şi să rămână însărcinată (...) Păţania Rodovicăi mi-a reţinut mai mult timp interesul (...) M-am apucat s-o transform într-o nuvelă, în care Rodovica devenea negreşit o victimă a iubirii. (...) O intitulasem Ruşinea.

Tot în zilele acelea, am stat mai mult de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic şi foarte sărac. Îl chema Ion Pop al Glanetaşului. Mi se plângea flăcăul de diversele-i necazuri, a căror pricină mare, grozavă, unică, el o vedea în faptul că n-are pământ. Din toate vorbele lui se simţea o dragoste pentru pământ aproape bolnăvicioasă. Pronunţa de altfel cuvântul „pământ” cu atâta sete, cu atâta lăcomie şi pasiune, parcă ar fi fost vorba de o fiinţă vie şi adorată... Ascultându-i jalea, mi-am adus deodată aminte de omul care a sărutat deunăzi pământul, afară de hotar, într-ascuns. (...) Şi atunci, după ce m-am despărţit de flăcăul meu, impresionat de jelania lui, am făcut legătura între cele trei momente (...)

- Uite un schelet de roman! Mi-am zis atunci. Şi în zilele următoare,

14

obsedat mereu de gândul romanului, mi-am făcut un caiet anume, în care am notat subiectul pe câteva pagini, dezvoltând unele părţi. Pe copertă am scris un titlu: Zestrea.

După această furie amoroasă pentru viitorul roman, au venit îndoielile. Subiectul mi se păru mărunt, banal, fără importanţa pe care trebuie s-o aibă un adevărat roman (...)

Dacă aş izbuti să fac pe Ion al Glanetaşului să înfăţişeze şi să simbolizeze pasiunea organică a ţăranului român pentru pământul pe care s-a născut, pe care trăieşte şi moare, atunci da, ar putea deveni un tip reprezentativ.

Peste câteva luni, tot frământând în gând scheletul iniţial, am ajuns să găsesc o complicaţie care să dea un dinamism mai deosebit subiectului. Rodovica era în realitate o fată drăguţă. S-o facem în roman urâtă. Pe Ion să-l punem că a fost în drgaoste cu altă fată, săracă şi frumoasă. Ca să scape de sărăcie şi mai ales să-şi astâmpere patima lui cea mai mare pentru pământ, îl voi face să-şi zdrobească dragostea, să părăsească pe iubita inimii lui şi să se ţină după Rodovica, urâtă, dar cu pământuri. Mai târziu, când va fi dobândit cu aprige lupte, pământul râvnit, i se va redeştepta în inimă dragostea adevărată, care totuşi e mai puternică în sufletul lui decât toate celelalte pasiuni. Între timp, iubita lui s-a măritat. Atât mai bine; bărbatul ei îl va surprinde dând târcoale nevestei şi-l va ucide. Astfel Ion îşi va ispăşi toate păcatele...”

(Liviu Rebreanu, Mărturisiri, în volumul Amalgam, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1976).

Reia lectura fragmentelor din roman descrise în mărturisirea autorului. E). Defineşte perspectiva narativă prezentă în romanul Ion. F). Realizează caracterizarea protagonistului şi citeşte apoi romanul Roşu

şi negru de Stendhal. Exprimă-ţi opinia faţă de afirmaţia lui E. Lovinescu despre Ion: „... e un erou stendhalian, în care numai obiectul dorinţii e schimbat, dar încordarea, tenacitatea şi lipsa oricărui scrupul moral rămân aceleaşi. Julien râvneşte la o bruscă ascensiune socială, cu toate resursele energiei lui plebee; feciorul Glanetaşului râvneşte la delniţele lui Vasile cu foamea de pământ a unei vechi sărăcii; la amândoi femeia nu e decât o treaptă necesară unui alt scop suprem, un obiect de schimb în vederea stăpânirii bunurilor pământeşti”

(E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. 2, Bucureşti, Editura Minerva, 1973).

G). Demonstrează apartenenţa romanului Ion la curentul realist, făcând referire şi la afirmaţia: „Temelia creaţiei rămâne, negreşit, expresia, nu însă ca scop, ci ca mijloc. De dragul unei fraze strălucite sau a unei noi împerecheri de cuvinte, nu vom sacrifica niciodată o intenţie. Prefer să fie

15

expresia bolovănoasă şi să spun într-adevăr ce vreau, decât să fiu şlefuit şi neprecis. Strălucirile stilistice, cel puţin în operele de creaţie, se fac mai totdeauna în detrimentul preciziei şi a mişcării de viaţă”

(Liviu Rebreanu, Cred, în volumul Amalgam)

2. George Călinescu, Enigma Otiliei

A). Citeşte şi comentează textul de mai jos, identificând momentul din roman:

„Pe Pascalopol, Felix îl întâlni odată, în tren, în drum spre Constanţa. Era bătrân de tot, uscat la faţă, dar tot elegant, şi aproape nu mai semăna cu cel de altădată. Fălcile îi tremurau când vorbea. Fu Pascalopol acela care recunoscu pe Felix.

- Mă mai cunoşti? Eu sunt Pascalopol! După câteva vorbe banale, moşierul scoase din buzunar o fotografie care

înfăţişa o doamnă foarte picantă, gen actriţă întreţinută, şi un bărbat exotic, cu floare la butonieră. Fotografia era făcută la Buenos Aires.

- Nu ştii cine e? întrebă Pascalopol pe nedumeritul Felix. Otilia! Speriat, Felix se mai uită o dată. Femeia era frumoasă, cu linii fine, dar

nu era Otilia, nu era fata nebunatică. Un aer de platitudine feminină stingea totul. Avusese dreptate fata: „noi nu trăim decât cinci-şase ani!”

- Şi... şi de ce v-aţi despărţit? - O! Pentru nimic. Eram prea bătrân, vedeam că ea se plictiseşte, era o

chestiune de umanitate s-o las să-şi petreacă liberă anii cei mai frumoşi. S-a căsătorit bine şi-mi scrie uneori. Pe dumneata te-a iubit foarte mult şi mi-a spus chiar că, dacă ar şti că suferi, nu s-ar da înapoi de la a mă înşela cu dumneata. Mi-a spus aceasta... dar n-a făcut-o. A fost o fată delicioasă, dar ciudată. Pentru mine e o enigmă.”

B). Demonstrează simetria de construcţie a romanului Enigma Otiliei de George Călinescu.

C). Enumeră personajele prezente la jocul de cărţi din debutul romanului Enigma Otiliei de George Călinescu. Pentru aceasta, reciteşte fragmentul respectiv şi alcătuieşte fişe de lectură cu portretul fizic al fiecărui personaj.

16

D). Utilizează metoda numită STARBURSTING (EXPLOZIA STELARĂ) (engl. “star” = stea; engl. ”burst” = a exploda).

E). Caracterizaţi personajul Costache Giurgiuveanu, lucrând pe grupe: Grupul 1. Portretiştii.

Sarcină: Completaţi portretul lui Costache Giurgiuveanu cu detalii din text. - Exemplu: faţa spână, pătrată

Imaginaţi-vă o serie

de întrebări care să aibă legătură cu motivele alegerii făcute de Otilia,la sfârşitul romanului.

17

Grupul 2. Lingviştii Sarcină : Extrageţi din text replicile personajului Costache Giurgiuveanu şi notaţi ce trăsături de caracter posedă în fiecare caz aparte.

Exemplu : “E-e-e prea scump! Mai ieftin nu se poate?” Grupul 3. Arhitecţii

Sarcină : « Construiţi » personajul pe baza a cinci trăsături de caracter din care se deduc :

- felul în care acţionează - modul în care apreciază - modul în care gândeşte - modul în care vorbeşte.

F). Pentru a determina modul în care o văd celelalte personaje pe

Otilia, utilizaţi metoda ciorchinelui. Urmaţi etapele: 1. se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau al foii de hârtie; 2. se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vă vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial; 3. pe măsură ce scrieţi cuvinte, idei noi, trageţi linii între toate ideile ce par a fi conectate; 4. activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată.

Exemplu: Felix - -tânărul superior, cu o personalitate în formare (mamă, soră, logodnică, prietenă, artistă modernă, stăpână, intelectuală)

G). Alege o posibilă zodie pentru Otilia şi argumentează decizia .

Berbec Cu iniţiativă Dinamică Hotărâtă Egoistă Extremistă Capricioasă Neortodoxă

Peşti Altruistă Filantropică Adaptabilă Credulă Risipitoare Capricioasă

Taur Tenace Hotărâtă Prudentă Inflexibilă Încăpăţânată Rigidă

Vărsător Omenoasă Meditativă Onorabilă Altruistă Excentrică De neînduplecat

Rac Intuitivă Analitică Sociabilă Hipersensibilă Metodică

Gemeni Capricioasă Altruistă Magnetică Perspicace Neliniştită

Balanţă Intuitivă Logică Estetică Temperată Indolentă Indecisă

Fecioară Perfecţionistă Obiectivă Încăpăţânată Precaută Indecisă Modestă

18

Leu Optimistă Vivace Arogantă

Capricorn Diplomată Pragmatică Profundă Încrezătoare Materialistă

Săgetător Neinteresată Idealistă Profetică Risipitoare Compătimitoare

Scorpion Tenace Pasionată Ageră Arogantă Senzuală Sarcastică

H). Demonstraţi balzacianismul romanului.

3. Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

A). Având în vedere următoarele fragmente care înfăţişează viziunea lui Camil Petrescu despre literatură, defineşte estetica sa:

„Literatura presupune fireşte probleme de conştiinţă. Trebuie să ai deci ca mediu o societate în care problemele de conştiinţă sunt posibile (...) Eroul de roman presupune un zbucium interior, lealitate, convingere profundă, un simţ al răspunderii dincolo de contingenţele obişnuite”

(art. De ce nu avem roman?) „Să nu descriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează

simţurile mele, ceea ce gândesc eu... Aceasta-i singura realitate pe care o pot povesti... Dar aceasta-i realitatea conştiinţei mele, conţinutul meu psihologic... Din mine însumi, eu nu pot ieşi... Orice aş face, eu nu pot descrie decât propriile mele senzaţii, propriile mele imagini. Eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi”

(conferinţa Noua structură şi opera lui Marcel Proust) „Un scriitor e un om care exprimă în scris cu o liminară sinceritate ceea

ce a simţit, ceea ce a gândit, ceea ce i s-a întâmplat în viaţă, lui şi celor pe care i-a cunoscut, sau chiar obiectelor neînsufleţite. Fără ortografie, fără stil şi chiar fără caligrafie”

(romanul Patul lui Procust) B). Citeşte şi comentează fragmentele de mai jos:

„Ameţind totul, această iubire înflorea fără seamăn, cum înfloresc sălbatic, în luna mai, nimfele lujerilor de crin.

19

Cu ochii mari, albaştri, vii ca nişte întrebări de cleştar, cu neastâmpărul trupului tânăr, cu gura necontenit umedă şi fragedă, cu o inteligenţă care irumpea, izvorâtă tot atât de mult din inimă cât de sub frunte, era de altfel un spectacol minunat. Izbutea să fie adorată de camarazi, băieţi şi fete deopotrivă, căci înfrumuseţa toată viaţa studenţească.

(...) Mă gândesc halucinat că aş fi putut ucide pentru femeia asta... că aş fi fost închis din cauza ei, pentru crimă...

„ - Vezi, aia blondă de colo...? Nu... ailaltă mai grasă puţin, de la masa cu cei doi domni şi două doamne...

- Ei? - E nevasta lui Gheorghidiu... Nu-ţi mai aduci aminte...? - A... pentru asta? Ce-a găsit la ea, dragă? Să ucidă pentru ea... nu mai

putea găsi alta la fel?” C). Explică titlul, având în vedere simetria şi utilizarea termenului

„noapte”. D). Demonstrează apartenenţa romanului la tipul modern subiectiv. E). Observă Timpul în romanul discutat, analizând schema:

Capitolul 1 • Discuţia de la popota ofiţerilor • joi, 12 august 1916 Capitolele 2 - 6 • Povestea iubirii dintre Ştefan şi Ela • doi ani şi jumătate înainte de 26 oct. 1914 –august 1916 Capitolele 6-13 • întâmplările de pe front • Duminică, 15 august 1916 – noiembrie 1916 (sau mai târziu) NECONCORDANŢĂ între timpul faptelor povestite şi aşezarea lor în scriere ---- întoarcere în timp ---- Odobeşti ----- pe front – scrisorile DILATARE a timpului real F). Realizează un eseu liber de 2-3 pagini în care să îţi exprimi opinia

despre modul în care Ştefan Gheorghidiu vorbeşte despre iubire: „O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie... Trebuie timp şi

trebuie complicitate pentru formarea ei. De cele mai multe ori te obişnuieşti cu greu, la început, să-ţi placă femeia fără care mai târziu nu mai poţi trăi. Iubeşti întâi din milă, din îndatorire, din duioşie, iubeşti pentru că ştii că asta o face fericită, îţi repeţi că nu e loial s-o jigneşti, să înşeli atâta încredere. Pe urmă te obişnuieşti cu surâsul şi vocea ei, aşa cum te obisnuieşti cu un peisaj. Şi treptat îţi trebuie prezenţa ei zilnică. Înăbuşi în tine mugurii oricăror altor prietenii şi iubiri. Toate planurile de viitor ţi le faci în funcţie

20

de nevoile şi preferinţele ei. Vrei succese ca să ai surâsul ei. Psihologia arată că au o tendinţă de stabilizare stările sufleteşti repetate şi că, menţinute cu voinţă, duc la o adevărată nevroză. Orice iubire e ca un monoideism, voluntar la început, patologic pe urmă”.

G). Romanul începe şi se sfârşeşte cu aceeaşi stare de incertitudine: Eram însurat de doi ani cu o colegă de la Universitate şi bănuiam că

mă înşală... Şi, totuşi, îmi trece prin minte ca un nour întrebarea...dar dacă nu e

adevărat că mă înşală? Dacă din nou am acceptat o serie greşită de asociaţii?...

Ce arată acest fapt? H). Ela a fost deseori numită o „emanaţie” a lui Ştefan Gheorghidiu

pentru că cititorul nu are acces la gândurile sau sentimentele ei directe, ele fiindu-i prezentate doar din perspectiva lui Ştefan.

Imaginează-ţi că eşti Ela şi redactează o scrisoare de 2-3 pagini care să conţină răspunsul tău la bănuielile lui Ştefan! I). Vizionează ecranizarea romanului scris de Camil Petrescu! Ce asemănări şi ce deosebiri ai observat între carte şi film? Care este mai bine realizat? De ce?

21

III. POEZIA

1. Mihai Eminescu, Dorinţa

A). Citeşte cu atenţie poezia: „Vino-n codru la izvorul Care tremură pe prund, Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund. Si în braţele-mi întinse Să alergi, pe piept să-mi cazi, Să-ţi desprind din creştet vălul, Să-l ridic de pe obraz. Pe genunchii mei şedea-vei, Vom fi singuri-singurei, Iar în păr înfiorate Or să-ţi cadă flori de tei. Fruntea albă-n părul galben Pe-al meu braţ încet s-o culci, Lăsând pradă gurii mele Ale tale buze dulci. Vom visa un vis ferice, Îngâna-ne-vor c-un cânt Singuratice izvoare, Blânda batere de vânt; Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rânduri-rânduri”.

22

Determină tema poeziei eminesciene şi indică motivele literare prezente în text.

B). Analizează modul şi timpul verbelor din poezie, încercând să argumentezi prezenţa şi rolul acestora.

C). Ce simbolizează teiul? Citiţi alte poezii eminesciene în care se regăseşte acest motiv literar des întâlnit la Eminescu şi extrageţi citatele semnificative.

D). Care sunt trăsăturile caracteristice femeii ideale din poeziile eminesciene? Ce simbolizează ele?

E). Ascultă poezia recitată de un actor şi apoi încearcă, la rândul tău, să o memorezi şi să o reciţi expresiv.

2. Mihai Eminescu, Glossă

A). Citeşte poezia:

„Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi şi nouă toate; Ce e rău şi ce e bine Tu te-ntreabă şi socoate; Nu spera şi nu ai teamă, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamnă, de te cheamă, Tu rămâi la toate rece. Multe trec pe dinainte, În auz ne sună multe, Cine ţine toate minte Şi ar sta să le asculte?... Tu aşază-te deoparte, Regăsindu-te pe tine, Când cu zgomote deşarte Vreme trece, vreme vine.

23

Nici încline a ei limbă Recea cumpăn-a gândirii Înspre clipa ce se schimbă Pentru masca fericirii, Ce din moartea ei se naşte Şi o clipă ţine poate; Pentru cine o cunoaşte Toate-s vechi şi nouă toate. Privitor ca la teatru Tu în lume să te-nchipui Joace unul şi pe patru Totuşi tu ghici-vei chipu-i, Şi de plânge, de se ceartă, Tu în colţ petreci în tine Şi-nţelegi din a lor artă Ce rău şi ce e bine. Viitorul şi trecutul Sunt a filei două feţe, Vede-n capăt începutul Cine ştie să le-nveţe; În prezent le-avem pe toate, Dar de-a lor zădărnicie Te întreabă şi socoate . Căci aceloraşi mijloace Se supun câte există, Şi de mii de ani încoace Lumea-i veselă şi tristă; Alte măşti, aceeaşi piesă, Alte guri, aceeaşi gamă, Amăgit atât de-adese Nu spera şi nu ai teamă. Nu spera când vezi mişeii La izbândă făcând punte, Te-or întrece nătărăii, De ai fi cu stea în frunte; Teamă n-ai, căta-vor iarăşi

24

Între dânşii să se plece, Nu te prinde lor tovarăş Ce e val, ca valul trece. Cu un cântec de sirenă, Lumea-ntinde lucii mreje; Ca să schimbe-actorii-n scenă, Te momeşte în vârteje; Tu pe-alături te strecoară, Nu băga nici chiar de seamă, Din cărarea ta afară De te-ndeamnă, de te cheamă. De te-ating, să feri în lături, De hulesc, să taci din gură; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Dacă ştii a lor măsură; Zică toţi ce vor să zică, Treacă-n lume cine-o trece; Ca să nu-ndrăgeşti nimică, Tu rămâi la toate rece. Tu rămâi la toate rece, De te-ndeamnă, de te cheamă; Ce e val, ca valul trece, Nu spera şi nu ai teamă; Te întreabă şi socoate Ce e rău şi ce e bine; Toate-s vechi şi nouă toate: Vreme trece, vreme vine”. Ce observaţii poţi face în legătură cu forma, aspectul poeziei? B). Caută în DEX definiţia termenului „glosă”. Observă ortografia titlului eminescian şi defineşte această specie literară. C). Comentează poezia. D). Compune, la rândul tău, o poezie mai scurtă care să respecte acelaşi model al formei şi care să enunţe sfaturi. E). „Privitor ca la teatru /Tu în lume să te-nchipui /Joace unul şi pe patru /Totuşi tu ghici-vei chipu-i”, sunt versurile eminesciene. Ce motiv literar se întâlneşte aici? Explică-l!

25

3. Mihai Eminescu, Odă (în metru antic) „Nu credeam să învăţ a muri vrodată; Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi, Ochii mei nălţam visător la steaua Singurătăţii. Când deodată tu răsărişi în cale-mi, Suferinţă tu, dureros de dulce... Pân-în fund băui voluptatea morţii Neîndurătoare. Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus, Ori ca Hercul înveninat de haina-i; Focul meu a-l stinge nu pot cu toate Apele mării. De-al meu propriu vis, mistuit mă vaiet, Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări... Pot să mai renviu luminos din el ca Pasărea Phoenix? Piară-mi ochii turburători din cale, Vino iar în sân, nepăsare tristă; Ca să pot muri liniştit, pe mine Mie redă-mă!”

A). După lectura poeziei, încearcă să explici şi titlul, accentuând pe sintagma „metru antic”. B). Rezumă legenda care a inspirat poezia eminesciană. C). Ce figuri de stil apar în text? Ce rol au ele? D). Ce simbolizează pasărea Phoenix, amintită în poezie? E). Realizează o paralelă între primul şi ultimele două versuri ale poeziei, evidenţiind ideea morţii – cale de cunoaştere.

26

4. George Bacovia, Plumb

A). Informează-te asupra trăsăturilor simbolismului european şi

românesc. Realizează apoi un eseu despre acesta în 2-3 pagini. B). Completează ciorchinele cu termeni pe care i-ai include în

comentariul literar al poeziei Plumb de G.Bacovia:

Plumb

27

C). Demonstraţi apartenenţa poeziei la curentul simbolist. D). Identificaţi cele două planuri ale poeziei. E). Lucraţi pe grupe! Vă împărţiţi clasa în patru grupe de elevi, fiecare grupă va analiza câte un nivel al poeziei: nivelul fonetic şi prozodic, nivelul lexical, nivelul morfosintactic, nivelul stilistic. F). Identificaţi figura de stil predominantă în poezie! G). Citiţi poezii scrise de G. Bacovia şi determinaţi temele şi motivele care se regăsesc de obicei. H). Natura bacoviană exprimă tristeţea, monotonia, angoasa, spleenul. Grupaţi poeziile referitoare la cele patru anotimpuri şi clasificaţi sentimentele predominante. Exemplu: PRIMĂVARA – nervi; astenie; iluzii. I). Procedaţi la fel pentru a determina simbolul culorilor în poeziile bacoviene. Faceţi referire la: alb, negru, roşu, violet, galben, roz, verde, albastru, gri. Căutaţi poze semnificative sau realizaţi desene care să reprezinte culorile bacoviene. Alcătuiţi apoi o planşă.

5. George Bacovia, Lacustră

A). Observaţi nivelul prozodic al poeziei. B). Explicaţi titlul. C). Găsiţi motivele literare din poezie şi versurile reprezentative,

completând tabelul:

MOTIV SINTAGME / VERSURI Noaptea şi timpul ................................................ .................................................. „aud materia plângând”; „atâta ploaie” singurătatea ............................................. ............................................. „mă duce-un gând” coşmarul ....................................................... spaima ........................................................ golul ........................................................ ................................................ „piloţii grei se prăbuşesc”

28

D). Realizaţi un studiu despre locuinţele lacustre, folosind şi imagini. E). Motivul ploii se regăseşte deseori în poeziile lui Bacovia. Găsiţi alte poezii semnificative şi comparaţi-le.

6. Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

A). Citeşte poezia:

„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii şi nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc în calea mea în flori, în ochi, pe buze ori morminte. Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns în adâncimi de întuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micşorează, ci tremurătoare măreşte şi mai tare taina nopţii, aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister şi tot ce-i neînţeles se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari sub ochii mei - căci eu iubesc şi flori şi ochi şi buze şi morminte”. Observă forma poeziei şi identifică elementele originale! B). Expune, pe scurt, trăsăturile expresionismului. C). Găseşte o exlicaţie a titlului poeziei.

29

D). Identifică secvenţele poetice şi comentează-le! E). Compară cele două tipuri de cunoaştere (paradisiacă şi luciferică), prin completarea tabelului de mai jos cu versuri extrase din poezie:

„Lumina mea” „Lumina altora” ....................................................... ..........................................................

............................................... ................................................

F). Recunoaşte câmpul lexical predominant în poezie şi argumentează alegerea lui de către poet. G). Caută în Dicţionarul de simboluri semnificaţia următorilor termeni: „flori”, „ochi”, „buze”, „morminte”.

7. Lucian Blaga, Paradis în destrămare

„Portarul înaripat mai ţine întins un cotor de spadă fără de flăcări. Nu se luptă cu nimeni, dar se simte învins. Pretudindeni pe pajişti şi pe ogor serafimi cu păr nins însetează după adevăr, dar apele din fântâni refuză găleţile lor. Arând fără îndemn cu pluguri de lemn, arhanghelii se plâng de greutatea aripelor. Trece printre sori vecini porumbelul sfântului duh, cu pliscul stinge cele din urmă lumini. Noaptea îngerii goi

30

zgribulind se culcă în fân: vai mie, vai ţie, păianjeni mulţi au umplut apa vie, odată vor putrezi şi îngerii sub glie, ţărâna va seca poveştile din trupul trist”. A). Explică titlul poeziei şi comentează versurile! B). Identifică figurile de stil prezente în text şi argumentează semnificaţia lor. C). Citeşte alte poezii scrise de Lucian Blaga şi recunoaşte tema comună cu Paradis în destrămare. D). Având în vedere afirmaţia celebră a poetului, “Opreşte trecerea. Ştiu că unde nu e moarte nu e nici iubire - , şi totuşi te rog: opreşte, Doamne, ceasornicul cu care ne măsuri destrămarea”, realizează un eseu de 2-3 pagini pe tema Timpului, făcând referire la poeziile lui Lucian Blaga, dar şi ale altor poeţi. E). Citeşte Hronicul şi cântecul vârstelor, iar apoi identifică în carte momentul descris şi în poezia următoare: „Lucian Blaga e mut ca o lebãdã. În patria sa zãpada fãpturii ţine loc de cuvânt. Sufletul lui e în cãutare în mutã, secularã cãutare de totdeauna, şi pânã la cele din urmã hotare. El cautã apa din care bea curcubeul. El cautã apa, din care curcubeul îşi bea frumuseţea şi nefiinţa”

(Autoportret) F). Trei feţe Copilul râde: "Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!" Tânărul cântă: "Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!" Bătrânul tace: "Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!"

31

Explică rolul cele trei vârste ale omenirii, aşa cum sunt ele înfăţişate în concepţia blagiană.

8. Tudor Arghezi, Flori de mucigai

„Le-am scris cu unghia pe tencuială Pe un părete de firidă goală, Pe întuneric, în singurătate, Cu puterile neajutate Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul Care au lucrat împrejurul Lui Luca, lui Marcu şi lui Ioan. Sunt stihuri fără an, Stihuri de groapă, De sete de apă Şi de foame de scrum, Stihurile de acum. Când mi s-a tocit unghia îngerească Am lăsat-o să crească Şi nu mi-a mai crescut - Sau nu o mai am cunoscut. Era întuneric. Ploaia bătea departe, afară. Şi mă durea mâna ca o ghiară Neputincioasă să se strângă Şi m-am silit să scriu cu unghiile de la mâna stângă”.

A). În privinţa concepţiei poetice a lui Tudor Arghezi sunt multe de spus. Realizează un eseu de 2-3 pagini în care să defineşti conceptul numit de poet „estetica urâtului”. B). Pentru a explica titlul poeziei argheziene fă apel la titlul cunoscutului volum de poezii al lui Charles Baudelaire, Les Fleurs du Mal, iar apoi demonstrează apartenenţa poeziei Flori de mucigai la arta poetică argheziană. C).Comentează ultimul vers al poeziei.

32

D). În poezie sunt amintiţi „taurul”, „leul”, „vulturul”. Cu ajutorul Dicţionarului de simboluri, găseşte o semnificaţie pentru apariţia lor în cadrul versurilor. E). După ce ai căutat informaţii despre viaţa lui Tudor Arghezi, explică versul „Pe un părete de firidă goală”.

9. Tudor Arghezi, Psalm

„Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere Şi te pândesc în timp, ca pe vânat, Să văd: eşti şoimul meu cel căutat? Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere.

Pentru credinţă sau pentru tăgadă, Te caut dârz şi fără de folos. Eşti visul meu, din toate, cel frumos Şi nu-ndrăznesc să te dobor din cer grămadă.

Ca-n oglindirea unui drum de apă, Pari când a fi, pari când că nu mai eşti; Te-ntrezării în stele, printre peşti, Ca taurul sălbatec când se-adapă.

Singuri, acum, în marea ta poveste, Rămân cu tine să mă mai măsor, Fără să vreau să ies biruitor. Vreau să te pipăi şi să urlu: “Este!”

A). Care este motivul creării unor Psalmi? Care este legătura Psalmilor cu viaţa lui Tudor Arghezi? B). Citeşte următorul Psalm al lui David din Biblie şi identifică asemănările şi deosebirile:

33

„Auzi, Doamne, dreptatea mea, ia aminte cererea mea, ascultă rugăciunea mea, din buze fără de viclenie. De la faţa Ta judecata mea să iasă, ochii mei să vadă cele drepte. Cercetat-ai inima mea, noaptea ai cercetat-o; cu foc m-ai lămurit, dar nu s-a aflat întru mine nedreptate. Ca să nu grăiască gura mea lucruri omeneşti, pentru cuvintele buzelor Tale eu am păzit căi aspre. Îndreaptă picioarele mele în cărările Tale, ca să nu şovăie paşii mei. Eu am strigat, că m-ai auzit Dumnezeule; pleacă urechea Ta către mine şi auzi cuvintele mele. Minunate fă milele Tale, Cel ce mântuieşti pe cei ce nădăjduiesc în Tine de cei ce stau împotriva dreptei Tale. Păzeşte-mă, Doamne, ca pe lumina ochilor; cu acoperământul aripilor Tale acoperă-mă de faţa necredincioşilor care mă necăjesc pe mine. Vrăjmaşii mei sufletul meu l-au cuprins; cu grăsime inima lor şi-au încuiat, gura lor a grăit mândrie. Izgonindu-mă acum m-au înconjurat, ochii lor şi-au aţintit ca să mă plece la pământ. Apucatu-m-au ca un leu gata de pradă, ca un pui de leu ce locuieşte în ascunzişuri. Scoală-Te, Doamne, întâmpină-i pe ei şi împiedică-i! Izbăveşte sufletul meu de cel necredincios, cu sabia Ta. Doamne, desparte-mă de oamenii acestei lumi, ce-şi iau partea în viaţă, căci s-a umplut pântecele lor de bunătăţile Tale; săturatu-s-au fiii lor şi au lăsat rămăşiţele pruncilor. Iar eu întru dreptate mă voi arăta feţei Tale, sătura-mă-voi când se va arăta slava Ta ».

C). Comentaţi psalmul arghezian, făcând referire şi la figurile de stil. D). Realizaţi un eseu de 2-3 pagini în care să expuneţi ipostazele

psalmistului-poet. E). Compuneţi un Psalm scurt. F). Cu ce personaj din Biblie se aseamănă eul liric în ultimele două

versuri ale poeziei? Citiţi pasajul respectiv!

10. Ion Barbu, Din ceas, dedus...

A). Expuneţi, pe scurt, etapele creaţiei poetice în lirica lui Ion Barbu şi încadraţi poezia Din ceas, dedus... în perioada potrivită a creaţiei.

B). Citiţi cu mare atenţie poezia şi identificaţi elementele originale:

34

“Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste, Intrată prin oglindă în mântuit azur, Tăind pe înecarea cirezilor agreste, În grupurile apei, un joc secund, mai pur. Nadir latent! Poetul ridică însumarea De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi Şi cântec istoveşte: ascuns, cum numai marea Meduzele când plimbă sub clopotele verzi”. C). Comentează titlul poeziei. D). Poetul pleacă de la concepţia lui Platon despre artă, văzută ca o copie a realităţii care, la rândul ei, este o copie a Ideii. Comentează prima strofă, având în vedere şi titlul volumului din care face parte poezia, Joc secund. E). Explică termenul “Nadir”, punându-l în legătură cu opusul lui, Zenitul. F). Creează o schemă definitorie pentru concepţia lui Ion Barbu despre poezie.

11. Ion Barbu, Riga Crypto şi lapona Enigel “- Menestrel trist, mai aburit Ca vinul vechi ciocnit la nuntă, De cuscrul mare dăruit Cu pungi, panglici, beteli cu funtă, Mult - îndărătnic menestrel, Un cântec larg tot mai încearcă, Zi-mi de lapona Enigel Şi Crypto, regele ciupearcă! Nuntaş fruntaş!

35

Ospăţul tău limba mi-a fript-o, Dar cântecul, tot zice-l-aş, Cu Enigel şi riga Crypto. - Zi-l, menestrel! Cu foc l-ai zis acum o vară ; Azi zi-mi-l stins, încetinel, La spartul nunţii, în cămară. * Des cercetat de pădureti În pat de râu si-n humă unsă, Împărăţea peste bureţi Crai Crypto, inimă ascunsă, La vecinic tron, de rouă parcă! - Dar printre ei bârfeau bureţii De-o vrăjitoare mânătarcă, De la fântâna tinereţii. Şi răi ghioci şi toporaşi Din gropi ieşeau să-l ocărască, Sterp îl făceau şi nărăvaş, Că nu vroia să înflorească. În ţări de ghiaţă urgisită, Pe-acelaşi timp trăia cu el, Lapona mică, liniştită, Cu piei; pre nume - Enigel. De la iernat, la păşunat, În noul an, să-şi ducă renii, Prin aer ud, tot mai la sud, Ea poposi pe muşchiul crud La Crypto, mirele poienii. Pe trei covoare de răcoare Lin adormi, torcând verdeaţă, Când lângă sân, un rigă spân,

36

Cu eunucul lui bătrân, Veni s-o-mbie cu dulceaţă : - Enigel, Enigel, Ţi-am adus dulceaţă, iacă, Uite fragi, ţie dragi, Ia-i şi toarnă-i în puiacă. - Rigă spân, de la sân, Mulţumesc Dumitale. Eu mă duc să culeg Fragii fragezi, mai la vale. - Enigel, Enigel, Scade noaptea, ies lumine, Dacă pleci să culegi, Începi rogu-te cu mine. - Te-aş culege, rigă blând... Zorile încep să joace Şi eşti umed şi plăpând : Teamă mi-e, te frângi curând, Lasă. - Aşteaptă de te coace. - Să mă coc, Enigel, Mult aş vrea, dar, vezi, de soare, Visuri sute, de măcel, Mă despart. E roşu, mare, Pete are fel de fel ; Lasă-l, uită-l, Enigel, În somn fraged şi răcoare. - Rigă Crypto, rigă Crypto, Ca o lamă de blestem Vorba-n inimă-ai înfipt-o! Eu de umbră mult mă tem, Că dacă-n iarnă sunt făcută, Şi ursul alb mi-e vărul drept, Din umbra deasă, desfăcută,

37

Mă-nchin la soarele-nţelept. La lămpi de ghiaţă, supt zăpezi, Tot polul meu un vis visează. Greu taler scump, cu margini verzi, De aur, visu-i cercetează. Mă-nchin la soarele-nţelept, Că sufletu-i fântână-în piept Şi roata albă mi-e stăpână Ce zace-n sufletul fântână. La soare, roata se măreşte, La umbră, numai carnea creşte Şi somn e carnea, se desumflă, - Dar vânt şi umbră iar o umflă... Frumos vorbi şi subţirel Lapona dreaptă, Enigel. Dar timpul, vezi, nu adăsta, Iar soarele acuma sta Svârlit în sus, ca un inel. - Plângi, prea cuminte Enigel ! Lui Crypto, regele ciupearcă, Lumina iute cum să-i placă ? El se desface uşurel De Enigel. De partea umbrei moi să treacă... Dar soarele, aprins inel, Se oglindi adânc în el ; De zece ori, fără sfială, Se oglindi în pielea-i chială ; Şi sucul dulce înăcreşte ! Ascunsa-i inimă plesneşte, Spre zece vii peceţi de semn, Venin si roşu untdelemn Mustesc din funduri de blestem;

38

Că-i greu mult soare să îndure Ciupearcă crudă de pădure, Că sufletul nu e fântână Decât la om, fiară bătrână, Iar la făptură mai firavă Pahar e gândul cu otravă. - Ca la nebunul rigă Crypto, Ce focul inima i-a fript-o, De a rămas să rătăcească Cu alta fată mai crăiască : Cu Laurul-Balaurul Să toarne-n lume aurul, Să-l toace, gol la drum să iasă. Cu măsălariţa-mireasă, Să-i ţie de împărăteasă”.

A). Explică titlul poeziei. B). Identifică, în textul poeziei, trăsăturile reprezentative ale celor două personaje. C). Ce procedeu este utilizat în poezie? Ce constituie primele strofe? D). Ce rol simbolic are rostirea descântecului? Selectează, din text, incantaţia rigăi către Enigel. E). Poezia a fost deseori numită „Luceafăr întors”. Argumentează această afirmaţie. F). Adaptează concepţia autorului despre poezie la Riga Crypto şi lapona Enigel. Apoi realizează o schemă care să redea ideea barbiană.

39

12. Nichita Stănescu, Poveste sentimentală „Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des. Eu stăteam la o margine-a orei, tu - la cealaltă, ca două toarte de amforă. Numai cuvintele zburau între noi, înainte şi înapoi. Vârtejul lor putea fi aproape zărit, şi deodată, îmi lăsam un genunchi, iar cotul mi-l înfigeam în pământ, numai ca să privesc iarba-nclinată de căderea vreunui cuvânt, ca pe sub laba unui leu alergând. Cuvintele se roteau, se roteau între noi, înainte şi înapoi, şi cu cât te iubeam mai mult, cu atât repetau, într-un vârtej aproape văzut, structura materiei, de la-nceput”. A). Comentează versurile “la o margine-a orei, /tu - la cealaltă, /ca două toarte de amforă”, găsind şi explicaţia termenului “amforă”. B). Realizează un eseu de 2-3 pagini despre Cuvânt, informându-te şi asupra concepţiei lui Nichita Stănescu în alte poezii sau studii filozofice. C). Ultimele trei versuri fac apel la cuplul primordial. Realizează o paralelă între aceste două cupluri, având în vedere textul Bibliei şi semnificaţia simbolică.

40

13. Nichita Stănescu, Către Galateea

“Îţi ştiu toate timpurile, toate mişcările, toate parfumurile şi umbra ta, şi tăcerile tale, şi sânul tău ce cutremur au şi ce culoare anume, şi mersul tău, şi melancolia ta, şi sprâncenele tale, şi bluza ta, şi inelul tău, şi secunda şi nu mai am răbdare şi genunchiul mi-l pun în pietre şi mă rog de tine, naşte-mă! Ştiu tot ce e mai departe de tine, atât de departe, încât nu mai există aproape - după-amiază, după-orizontul, dincolo-de-marea... şi tot ce e dincolo de ele, şi atât de departe, încât nu mai are nici nume. De aceea-mi îndoi genunchiul şi-l pun pe genunchiul pietrelor, care-l îngână. Şi mă rog de tine, naşte-mă. Ştiu tot ceea ce tu nu ştii niciodată, din tine. Bătaia inimii care urmează bătăii ce-o auzi, sfârşitul cuvântului a cărui primă silabă tocmai o spui copacii - umbre de lemn ale vinelor tale, râurile - mişcătoare umbre ale sângelui tău, şi pietrele, pietrele - umbre de piatră ale genunchiului meu, pe care mi-l plec în faţa ta şi mă rog de tine, naşte-mă. Naşte-mă”.

A). Rezumă mitul de la care porneşte Nichita Stănescu pentru a crea

41

poezia. B). Numeşte două caracteristici ale limbajului poetic şi argumentează-le. C). Comentează, în maximum 10 rânduri, relaţia artist – creaţie, aşa cum apare figurată în acest poem. D). De mai multe ori se repetă în poezie motivul pietrelor. Citeşte explicaţia din Dicţionarul de simboluri. E). Realizează o comparaţie între rugămintea eului liric adresată Galateei, “Naşte-mă”, şi aceeaşi rugăminte enunţată de protagonistul dramei Iona de Marin Sorescu: “... dacă ar fi vreo sticlă goală pe-aici, aş scrie un bileţel, l-aş pune înăuntru şi l-aş lansa pe mare. - Mamă -aş scrie - mi s-a întâmplat o mare nenorocire. - Mai naşte-mă o dată! - Prima viaţă nu prea mi-a ieşit ea. Cui nu i se întâmplă să nu poată trăi după pofta inimii? Dar poate a doua oară... - Şi dacă nu a doua oară, poate a treia oară. Şi dacă nici a treia, poate a patra oară. Poate a zecea oară. Tu nu te speria numai din atâta şi naşte-mă mereu. - Ne scapă mereu câte ceva în viaţă, de aceea trebuie să ne naştem mereu”.

42

IV. DRAMATURGIA

1. I. L. Caragiale, O scrisoare pierdută

A). Realizează rezumatul comediei, ţinând cont de momentele subiectului. B). Caracterizează toate personajele comediei, făcând referire la toate tipurile de comic prezente. C). Recunoaşte personajul:

1. “Două la primărie, optspce, patru la şcoli, douăzeci şi patru, două la catrindală la Sf. Nicolae, treizeci…” a) Ghiţă Pristanda b) Iordache Brânzovenescu c) Ştefan Tipătescu

2. “… eu, am n-am înfăţişare, la douăsprezece trecute fix mă duc la tribunal…” a) Zaharia Trahanache b) Popescu c) Tache Farfuridi

3. “… Nu e vorba, ţinem la d. Nae Caţavencu… e din Soţietate… dar vorba e, eu alegător… eu… (sughite) apropitar, eu pentru cine votez?” a) Ghiţă Pristanda b) Iordache Brânzovenescu c) Cetăţeanul turmentat

4. “Trebuie să ai curaj ca mine! trebuie s-o iscăleşti: o dăm anonimă!” a) Tache Farfuridi b) Zaharia Trahanache c) Agamiţă Dandanache

5. “… famelie mare, renumeraţie după buget mică” a) Nae Caţavencu b) Ghiţă Pristanda

43

c) Cetăţeanul turmentat 6. “Ai puţintică răbdare!”

a) Agamiţă Dandanache b) Nae Caţavencu c) Zaharia Trahanache

7. “…Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale… Din această dilemă nu puteţi ieşi… Am zis!” a) Tache Farfuridi b) Agamiţă Dandanache c) Ştefan Tipătescu

8. “Industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire. Soţietatea noastră dar, noi, ce aclamăm? Noi aclamăm munca, travaliul, care nu se face deloc în ţara noastră!” a) Nae Caţavencu b) Ştefan Tipătescu c) Ghiţă Pristanda

9. “… familia mea de la patuzsopt (coborând către public) şi eu, în toate partidele, ca românul imparţial… şi să remâi fără coledzi!” a) Nae Caţavencu b) Tache Farfuridi c) Agamiţă Dandanache

10. “Nu mă nebuni, neicusorule!… ” a) Agamiţă Dandanache b) Zaharia Trahanache c) Cetăţeanul turmentat.

D). Aplică metoda pălăriilor gânditoare! Şase grupe de elevi lucrează la o sarcină primită, din perspectiva culorii pălăriei lor:

- Pălăria albă – Povestitorul: Prezintă conţinutul operei literare O scrisoare pierdutǎ de I. L. Caragiale, precizând momentele subiectului!

- Pălăria albastră – Moderatorul: Care credeţi că a fost intenţia scriitorului când a realizat această operă literară? Imaginaţi-vă că sunteţi autorul operei şi explicaţi colegilor, într-un scurt monolog, de ce aţi realizat acest text.

- Pălăria roşie – Psihologul: Imaginaţi-vă că sunteţi unul dintre personajele comediei. Alcătuiţi un monolog în care să prezentaţi faptele din punctul de vedere al acestui personaj.

44

- Pălăria verde – Gânditorul: Imaginaţi-vă un alt final al textului. Prezentaţi-l colegilor într-o scurtă naraţiune.

- Pălăria galbenă – Creatorul: Imaginaţi-vă ca sunteţi Zoe Trahanache. Alcătuiţi un scurt monolog în care să convingeţi clasa (soţul) de inexistenţa scrisorii lui Tipătescu.

- Pălăria neagră – Criticul: Eşti prezent la sedinţa cenaclului “Junimea” din 13 noiembrie 1884, când I.L. Caragiale a citit comedia O scrisoare pierdută. Care sunt elementele, aspectele, personajele care nu ţi-au plăcut? Argumentează într-un scurt text pe care să-l prezinţi clasei.

E). Priveşte imaginea de mai jos!

Exprimă-ţi opinia despre gesturile, mimica actorilor, înfăţişarea lor fizică, decorul, vestimentaţia din varianta de reprezentare scenică a comediei.

2. Marin Sorescu, Iona

A). Textul de mai jos este extras din Biblie şi reprezintă punctul de plecare al autorului în crearea dramei. Stabileşte care elemente rămân constante şi care se schimbă în opera literară: 1. Şi a fost cuvântul Domnului către Iona, fiul lui Amitai, zicând: 2. "Scoală-te şi du-te în cetatea cea mare a Ninivei şi propovăduieşte acolo, căci fărădelegile lor au ajuns până în faţa Mea!"

45

3. Şi s-a sculat Iona să fugă la Tarsis, departe de Domnul. Şi s-a coborât la Iope, unde a găsit o corabie, care mergea la Tarsis, şi, plătind preţul călătoriei, s-a coborât în ea ca să meargă la Tarsis împreună cu toţi cei de acolo, el fugind din faţa Domnului. 4. Dar Domnul a ridicat un vânt năpraznic pe mare şi o furtună puternică s-a stârnit, încât corabia era gata să se sfărâme. 5. Corăbierii s-au înfricoşat şi au strigat fiecare către dumnezeul său şi au aruncat în mare încărcătura corăbiei ca să se uşureze. Dar Iona se coborâse în fundul corăbiei, se culcase şi adormise. 6. Atunci s-a apropiat de el cârmaciul corăbiei, şi i-a zis: "Pentru ce dormi? Scoală-te şi strigă către Dumnezeul tău, poate El Îşi va aduce aminte de noi, ca să nu pierim!" 7. Şi au zis unul către altul: "Haidem să aruncăm sorţi, ca să ştim din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta!" Şi au aruncat sorţi, şi sorţul a căzut pe Iona. 8. Şi l-au întrebat pe el: "Spune-ne nouă din pricina cui s-a abătut nenorocirea aceasta asupra noastră? Care este meşteşugul tău, de unde şi din ce ţară vii şi din ce popor eşti?" 9. Atunci el le-a răspuns: "Sunt evreu şi Domnului Dumnezeului cerului mă închin - Cel care a făcut marea şi uscatul". 10. Şi toţi oamenii s-au temut cu frică mare şi i-au zis lui: "Pentru ce ai săvârşit una ca aceasta?" Căci ei ştiau că el fuge din faţa lui Dumnezeu, fiindcă el le spusese. 11. Şi i-au zis lui: "Ce să-ţi facem ca să se potolească marea?" Căci marea se ridica din ce în ce mai mult. 12. Atunci el a răspuns: "Luaţi-mă şi mă aruncaţi în mare şi ea se va potoli, căci ştiu bine că din pricina mea s-a pornit peste voi această vijelie". 13. Şi marinarii vâsleau ca să ajungă la ţărm, dar în zadar, căci marea se ridica din ce în ce mai mult împotriva lor. 14. Atunci au strigat către Domnul şi au zis: "O, Doamne, de-am putea să nu pierim din pricina vieţii acestui om şi să nu ne împovărezi pe noi cu un sânge nevinovat! Că Tu, Doamne, precum ai voit ai făcut!" 15. Şi îl ridicară pe Iona şi îl aruncară în mare şi s-a potolit urgia ei. 16. Şi oamenii s-au temut cu teamă mare de Domnul şi au adus jertfă lui Dumnezeu şi I-au făcut Lui făgăduinţe. 17. Şi Dumnezeu a dat poruncă unui peşte mare să înghită pe Iona. Şi a stat Iona în pântecele peştelui trei zile şi trei nopţi. 18. Atunci s-a rugat Iona din pântecele peştelui către Domnul Dumnezeul lui, zicând:

46

19. "Strigat-am către Domnul în strâmtorarea mea, şi El m-a auzit; din pântecele locuinţei morţilor către El am strigat, şi El a luat aminte la glasul meu! 20. Tu m-ai aruncat în adânc, în sânul mării şi undele m-au înconjurat; toate talazurile şi valurile Tale au trecut peste mine. 21. Şi gândeam: Aruncat sunt dinaintea ochilor Tăi! Dar voi vedea din nou templul cel sfânt al Tău! 22. Apele m-au învăluit pe de-a întregul, adâncul m-a împresurat, iarba mării s-a încolăcit în jurul capului meu; 23. Mă coborâsem până la temeliile munţilor, zăvoarele pământului erau trase asupra mea pentru totdeauna, dar Tu ai scos din stricăciune viaţa mea, Doamne Dumnezeul meu! 24. Când se sfârşea în mine duhul meu, de Domnul mi-am adus aminte, şi la Tine a ajuns rugăciunea mea, în templul Tău cel sfânt! 25. Cei ce slujesc idolilor deşerţi dispreţuiesc harul Tău; 26. Dar eu Îţi voi aduce Ţie jertfe cu glas de laudă şi toate făgăduinţele mele le voi împlini, căci mântuirea vine de la Domnul!" 27. Şi Domnul a dat poruncă peştelui şi peştele a aruncat pe Iona la ţărm” B). Turul Galeriei! Elevii sunt împărţiţi în cinci grupe eterogene, după metoda cărţilor de joc: echipa aşilor, a popilor, a valeţilor, a damelor, a decarilor.

Elevii din fiecare grupă primesc sarcina de lucru pe o fişă şi o dezbat, rezolvând-o în 15 minute. Un reprezentant al fiecărei grupe lipeşte pe peretele clasei coala cu rezolvarea şi o explică pentru colegi. După ce fiecare grupă a prezentat soluţiile, timp de 25 minute în total, toţi elevii trec, pe rând, prin faţa fiecărui produs, îl analizează, îl discută şi notează pe o coală anexată lângă soluţie observaţii, întrebări (5 minute). Grupa aşilor: Prezintă avantajele gestului lui Iona din final! Grupa popilor: Imaginează-ţi un alt final! Grupa damelor: Realizează un interviu cu Iona! Grupa valeţilor: Încadrează personajul în zodia care crezi că i se potriveşte! Grupa decarilor: Care sunt aspectele negative de comportament ale lui Iona?

47

CARACTERIZAREA UNUI PERSONAJ CU AJUTORUL METODEI HOROSCOPULUI BERBEC 21.03-20.04 Trăsături Plin de iniţiativă Dinamic Hotărât Egoist Extremist Neortodox Capricios VALOARE: idealism PERICOL: egoism

TAUR 21.04-21.05 Trăsături Tenace Stoic Prudent Inflexibil Convenţional Încăpăţânat Rigid VALOARE: hotărâre PERICOL: posesiv

GEMENI 22.05-20.06 Trăsături Multilateral Altruist Magnetic Perspicace Ambiţios Ambiguu Neliniştit VALOARE: deştept PERICOL: împrăştiat

RAC 21.06-20.07 Trăsături Intuitiv Analitic Sociabil Hipersensibil Ostentativ Susceptibil Metodic VALOARE: sensibilitate PERICOL: nesiguranţă

LEU 21.07-21.08 Trăsături Optimist Vivace Ambidextru Arogant Opulent Ostentativ Impetuos VALOARE: magnetism PERICOL: egoism

FECIOARA 22.08-22.09 Trăsături Perfecţionist Obiectiv Analitic Încăpăţânat Precaut Indecis Modest VALOARE: capacitate analitică PERICOL: hipercriticism

BALANŢĂ 22.09-22.10 Trăsături Intuitiv Logic Estetic Temperat Autocompătimitor Indolent Indecis VALOARE: diplomaţie PERICOL: autocompătimire

SCORPION 23.10-22.11 Trăsături Tenace Întreprinzător Pasionat Ager Arogant Senzual Nemilos Sarcastic VALOARE: scop PERICOL: nemilos

SĂGETĂTOR 23.11-20.12 Trăsături Neinteresat Idealist Profetic Compătimitor Risipitor Încăpăţânat Lipsit de tact De neîncredere VALOARE: viziune PERICOL: împrăştiat

CAPRICORN 21.12-19.01 Trăsături Diplomatic Pragmatic Profund Întreprinzător Avar Egoist Materialist Carierist VALOARE: ambiţie PERICOL: rigiditate

VĂRĂTOR 20.01-18.02 Trăsături Omenos Meditativ Onorabil Altruist Lipsit de simţ practic De neînduplecat Excentric VALOARE: zelos PERICOL: fanatism

PEŞTI 19.03-20.03 Trăsături Altruist Filantropic Compătimitor Adaptabil Supersensibil Credul Risipitor Capricios VALOARE: flexibilitate PERICOL: autocompătimire

C). Metoda cubului! Un cub colorat, având pe fiecare parte câte o

cerinţă, va fi aruncat de profesor, care va grupa elevii în şase grupe sau perechi. Sunt împărţiţi în şase grupe, după metoda cubului.

48

Elevii din fiecare grupă primesc sarcina de lucru (Descrie, Compară, Asociază, Analizează, Aplică, Argumentează) pe o fişă şi o dezbat, rezolvând-o în 15 minute. Un reprezentant al fiecărei grupe prezintă în faţa clasei soluţiile găsite. Descrie aventura protagonistului! Compară aventura personajului din dramă cu cea a personajului omonim din Biblie! Asociază numele protagonistului cu trăsăturile sale caracteristice! Analizează gestul final al personajului! Aplică: Realizează un desen în care să înfăţişezi aventura prin care trece personajul! Argumentează apartenenţa personajului la tipologia omului singur!