PASOPTISMUL-Este o miscare literara culturala si ideologica,cu o puternica

manifestare a constiintei nationale.A cuprins perioada anilor 1830-1860.Revolutia de la 1848 este cea care a dat denumirea acestui curent.

-In 1830 au aparut primele scrieri romantice din literatura romana.Pe de alta parte anul 1860 reprezinta anul Unirii celor doua principate (1859) si aparitia unor scriitori renumiti ca Hasdeu,N.Filimon si Alexandru Odobescu.

-Epoca pasoptista reprezinta debutul literaturii romane moderne si romantice,dupa cum insusi Paul Cornea numea pe scriitorii acestei perioade:oamenii inceputului de drum”.

-Reprezentanti:V.Alecsandri,I.R Radulescu,G.Alexandrescu, A.Russo, Cezar Boliac, Dimitrie Bolintineanu, N.Balcescu, C.Negruzzi, Gh.Asachi;

-Preocuparile carturarilor pasoptisti au vizat dezvoltarea contiintei unitatii nationale si promovarea necesitatii unei lupte de emancipare in cele 3 principate.Au dezolvoltat invatamantul si sustinut culturalizarea maselor, chiar si prin presa.

-Unul dintre reprezentatii curetului,I.H.Radulescu a propus un proiect grandios de fondare a unei biblioteci universale.El a pus si bazele ”Curierului romanesc”,care incepand cu anul 1829 a raspandit articole cu funadament critic si o schita a programului teoretic ce avea ca scop modernizarea literaturii.

-Un aspect negativ al acestei perioade il constituie faptul ca distinctia dintre operele originale si cele straine era ignorarea,creatiile lui Boliac si Heliade fiind prelucrari ale unor opere dinafara spatiului romanesc.

-Mihail Kogalniceanu,in schimb, pune bazele romantismului pasoptist printr-un alt program teoretic.El a infiintat la Iasi revista ”Dacia Literara” (aparuta la 30 ian.),care nu s-a bucurat de viata indelungata,fiind interzisa de la primul numar.

INTRODUCTIE LA ”DACIA LITERARA”-M.Kogalniceanu a fost cel care a scris ”Introductie la Dacia Literara”,un

articol programatic in care a mentionat mai multe idei in vederea consolidarii unei literaturi originale si valoroase.

-Pentru inceput el a propus unificarea fortelor scritoricesti.Revista avea sa aiba un rol considerabil in publicarea productiilor romanesti, ”fie din orice parte a Daciei numai sa fie bine”.

-El dorea imprimarea unui spirit critic obiectiv,fiindca literatura din acel timp avea nevoie de unire, nu de dezbinare:”vom critica cartea,iar nu persoana”.De asemenea, era planificata intemeierea unei literaturi originale,fiindca traducerile si imitatiile ”omoara in noi duhul national”.Sunt recomandate surse de inspiratie din realitatea autohtona precum istoria,natura sau folclorul.

-Revista avea un scop concis,clar:unificarea culturala.Acest lucru era posibil prin cultivarea unei literaturi si a unei limbi comune tuturor romanilor.

-Contribuind la redesteptarea spiritului national,ideile din articolul ”Introductie” au constituit un adevarat program al romantismului romanesc,declansand o efervescenta de idei nemaiîntalnita in epocă:”curentul national-popular”.

-Chiar daca revista nu a avut posibilitatea sa fie continuata,ideile lui Kogalniceanu i-au indemnat pe pasoptisti sa relevae o noua dimensiune a patriotismului pledand pentru insanatosirea societatii si cristalizarea ideilor de unitate si libertate.Acestea au fost preluate de junimisti prin intermediul carora au contribuit la formarea literaturii moderne romanesti.

ALEXANDRU LAPUSNEANUL-C.Negruzzi,scriitor reprezentativ al tendintelor pasoptiste,s-a conformat

cerintelor estetice ale epocii respective si a oferit cel dintai model al prozei noastre prin nuvela ”Alexandru Lapusneanul”.Noutatea absoluta consta in puterea de caracterizare a personajelor prin dialog,procedeu artistic predilect,prin care scriitorul se detaseaza de cronicari.

-Publicata in primul numar al ”Daciei literare”(1840) nuvela vine perfect in intampinarea programului artistic al lui M.Kogalniceanu.

Nuvela istorica și raportul realitate-fictiune-Nuvela istorica este specifica romantismului,avand ca sursa de

inspiratie istoria nationala.Cea mai mare parte a informatiilor documentare este preluata din ”cronicile batrane”,mai precis cea a lui Ureche pentru scena uciderii lui Motoc si cea a lui Miron Costin,dar si cronica lui Nicolae Costin pentru conturarea personajului colectiv.

-Aceasta nu inseamna copiere servila,caci pentru Negruzzi literatura nu trebuie sa fie conforma cu realitatea,ci cu propria viziune (aici una romantica).

-Scriitorul recurge la cateva licente istorice,modificand unele date reala in scopuri artistice.El nu ramane subordonat conceptiei autorilor prelucrati,ci isi imagineaza scene si personaje noi:boierii Spancioc si stroici,scena dintre domnita Ruxanda si vaduva,existenta lui Motoc in timpul celei de-a doua domnii a lui Lapusneanul.

Tema-Tema nuvelei este de factura istorica,prezentand politica de ingradire a

marii boierimi de catre voievodul tiran,spre a stavili luptele pentru domniecare duceau la ruinarea tarii si implicit a poporului.Se dezvolta un conflict puternic intre cele doua clase sociale,care are drept solutie crima.Lapusneanul este otravit in finalul operei de catre boierii Spancioc si Stroici.

Structura.Echilibrul compozitional-Cuvantul care ar caracteriza cel mai judicios meritele nuvelei este

”echilibru”. Constructia este riguroasa,sobra,cu specific clasicist.Este impartita in 4 capitole simetrice ca intindere ,fiecare cu un motto care sintetizeaza substanta epica:

1.”Daca voi nu ma vreti,eu va vreu..”2.”Ai sa dai sama,doamna!”3.”Capul lui Motoc vrem..”4.”De ma voi scula,pre multi am sa popesc si eu..”-De acelasi echilibru tine si povestirii-naratorul este extrem de

sobru,detasat,obiectiv.Mai mult,pentru prima oara intalnim scene de masa, magistral realizate si care il anticipeaza pe Rebreanu.Tema, caracterele, anoanele, culoarea epocala apartin exclusiv romantismului.

-Nuvela este diversificata prin procedeul descrierii si a dialogului,cu rol esential in derularea faptelor.Nu lipseste nici suspansul,creat prin replicile celebre ale voievodului.

Subiectul nuvelei-Actiunea se desfasoara intr-o gradare bine controlata si respecta

momentele subiectului.Intamplarile se petrec in Moldova Medievala,dupa ce Lapusneanul se intoarce in tara cu ajutor turcesc.El se razbuna pe boieri,ii omoara si le asaza capetele sub forma unei piramide.

-Deznodamantul prezinta moartea domnitorului,otravit de sotia sa Ruxanda,sub influenta boierilor fugari Spancioc si Stroici.

Caracterizarea lui Lapusneanul-Alexandru Lapusneanul,eroul principal al nuvelei cu acelasi nume este

un personaj complex si deplin individualizat.Trasatura sa fundamentala este vointa de a domni ca un autocrat,impunandu-si cu fermitate autoritatea.Scenele intalnirii cu cei 4 boieri si a izbucnirii in urma alfarii vestii ca a fost calugarit,pun in lumina impulsivitatea celui hotarat sa actioneze numai dupa bunul plac.

-Dovedind o abilitate politica remarcabila, il cruta la inceput pe Motoc pe care mai apoi il jertfeste pentru a scapa el insusi de mânia maselor.Bun cunoscator de oameni,el manifesta o atitudine provocatoare in fata dusmanilor sai.

-Caracterul crud si sangeros,dezvaluie in maniera romantica,un om diabolic.Este semnificativa scena ”leacului de frica”,unde cladeste cu sadism o piramida din capetele boierilor ucisi.Cuvintele mitropolitului (”crud si cumplit este omul acesta”),releva un domnitor tiran si fara credinta in Dumnezeu.

-Capacitatea de simulare,viclenia,cinismul,toate acestea izvorasc dintr-o inteligenta pusa in slujba razbunarii.Juramantul machiavelic din biserica dezvaluie foarte bine aceste trasaturi.

-Arta cu care scriitorul isi construieste personajul este bazata pe construirea dialogului.Acesta este utilizat cu maiestrie pentru a pune in lumina miscarea psihologica a eroului.Aici se adauga notarea gesturilor,mimica,starile de natura fiziologica,vestimentatia etc.

Interferente estetice si stilistice-Este uimitoare capacitatea literaturii noastre de a ”arde etapele”,in

proza lui Negruzzi coexistand intr-o deplina armonie romantismul (sursa de inspiratie, personajele, culoarea epocii) cu clasicismul (echilibrul

compozitional, sobrietatea stilului, epicul obiectiv) si realismul (aspecte veridice din viata sociala, luptele pentru domnie, revolta maselor).

-Intr-un final,nuvela ”Alexandru Lapusneanul” este considerata de critica literara o capodopera de netagaduit,surprinzatoarea pentru acea epoca.Dupa cum sublinia si G.Calinescu,nuvela ar fi putut deveni o opera la fel de celebra ca ”Hamlet”,”daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi universale”.