ROLURILE INDIVIDULUI IN RELATIILE CU MEDIUL SOCIAL.doc

7/24/2019 ROLURILE INDIVIDULUI IN RELATIILE CU MEDIUL SOCIAL.doc

1/12

Universitatea Dunarea de Jos,Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor,

SPM, AN I

ROLURILE INDIVIDULUI IN RELATIILE CU

MEDIUL SOCIAL

-PROIECT COMUNICARE MANAGERIALA-

IULIA TIRON, SPM, ANUL I

GALATI

2016

ROLURILE INDIVIDULUI IN RELATIILE CU MEDIUL SOCIAL


2/12


SPM, AN I

Cum nu exista societate fara comunicare, asa nu exista nici personalitate, individ fara

interactiune cu mediul social. Intre personalitate si societate putem stabili o relatie sistemica,

in care personalitatea integrate in diverse subsisteme (structuri de activitati sociale carerealizeaza functii ale sistemului social, activitati economice, politice, de familie, culturale,

etc.), este in raport cu societatea, considerat sistem global, element in sistem, agentul actiuniisociale.

In cadrul acestei relatii, societatea formeaza, modeleaza individual si personalitateaacestuia conform sistemului de norme si valori acceptate intr-unmoment istoric dat, iar

personalitatea prin activitatea sa creatoare, optimizeaza societatea, perfectioneaza

mecanismele sistemului social, oar cand se impune, proiecteaza, creeaza noi structuri sociale,adecvate sensului devenirii istorice.

Societatea participa la modelarea personalitatii, a comportamentului social, iar cand

individual este active, acest lucru se repercuteaza asupra sa si totodata societatea asupra

personalitatii individului in stare pasiva a acesuia.Suficient fiind doar prezenta in acel mediusi apoi actiunea individului asupra mediului.

TE!I" #$I %!&'E&%!E&&E! &ascut in anul *+, atribuie mediului

inconurator un rol primordial, considerate in contexte diferite, natura umana, la care s-a

gandit mai intai ca la un nume singular, unic, a aparut multiplicatia si pluralista, aceastapentru ca mediile inconuratoare diferite produc diferente sensibil nu numai intre societati,

dar si in interiorul fiecaruia dintre aceste societati, dar si in ineriorul fiecarei dintre aceste

societati.

%ronfenbrenner a admis si ca mediile inconuratoare in care traieste individual sunt asa

de variate si de diversitate incat a intelege impactul pe care ele il pot avea asupra existenteiindividului, nu este o sarcina la indemana oricui.

e asemenea, pentru a simplifica si sistematiza aceasta munca de intelegere, el aconceput teoria ecologiei dezvoltarii umane ca fiind, studiul stiintific al adaptarii reciproce

si progresiste intr-o fiinta umana activa , in curs de dezvoltare si proprietatile in sc/imbare

ale mediilor imediate in care acesta traieste, tinand cont ca acest proces este afectat de

relatiile dintre ei si de contextele mai generale din care medii fac parte .

!aporturile stabilite de %ronfenbrenner intre elementele deficientei sale, presupune

unitatea de baza a modelului de analiza este microsistemul adica, un model de activitati, de

roluri si de raporturi interperonale experimentate de un subiect in cursul evolutiei sale, intr-un mediu dat cu caracteristici fizice si materiale determinate.

0IC!SISTE0$# 0IC!SISTE0$# 1


3/12


SPM, AN I

Scoala omiciliul

-activitati sesizate -activitati percepute

-roluri sesizate -roluri percepute

-roluri interpersonale sesizate -relatii interpersonale percepute

0IC!SISTE0$# 2

-activitati percepute

-roluri sesizate

- relatii interpersonale percepute

"stfel sunt propuse trei ilustrari specifice ale acestor microsisteme

scoala

domiciliul

locurile de intalnire obisnuite

Este important de subliniat ca in sistemul lui %ronfenbrenner influenta mediilor

comportamentale asupra dezvoltarii personalitatii individului nu se face de catre realitateaobiectiva, a rolurilor si a relatiilor interpersonale evocate mai sus."ceasta influenta este

mai degraba fructul perceptiei sau interpretarilor acestor factori.


4/12


SPM, AN I

%ronfernbrenner se alatura punctului de vedere al lui #e3in atunci cand considera ca

mediul inconurator fenomenologic, adica interpretat sau experimentat de individ, are o influenta

asupra mediului inconurator real in adoptarea unui comportament dat , bineinteles , ca urmeaza ,este aberrant sa incerci actele indivizilor doar plecand de la proprietatile obiective ale unui

mediu inconurator , fara a sti ce semnifica acestea pentru indivizi intr-un mediu pr4cis ."poi,este important de stiut cum persoanele, obiectele si evenimentele influenteaza in aceastasituatie, motivatiile individului. Trebuie sa recunoastem influent ape care o exercita asupra

comportamentului elementele ireale,produse ale imaginatiei individului, fantasmele si

interpretarile sale proprii.

In ceea ce priveste relatiile interpersonale, ele fac aluzie la felul in care oamenii secomporta unii fata de altii in timpul intalnirilor.

%ronfenbrenner a adoptat permanent de microsistem pentru a exprima convingerea sa ca

mediile comportamentale furnizeaza cea mai mica unitate de analiza (micro) si ca cele 2

componente mai semnificative ale unui mediu (activitati, roluri de comportament interactive sirelatii), in care modificarea uneia dintre componente este susceptibila de a faceconfiguratia

intreaga si de produce o sc/imbare in viata individului.

problema metodologica evident intalnita in analiza microsistemului provine din faptul ca

comportamentele pot fi fluctuante pentru ca ele sunt determinate de deplasarile in activitatile incurs , si de reaustarile, in functie de rolurile participantilor si ale relatiilor.

"naliza microsistemului este deci evaluata cu o materie in miscare.%ronfenbrenner numeste

mezosistemul prima faza situate in afara microsistemului.

$n mezosistem cuprinde relatiile mutuale ce exista intre doua sau mai multe medii in caresubiectul in curs de dezvoltare evolueaza in mod activ. e exemlu, pentru un copil va fi vorba de

relati intre casa, munca si grupul de prieteni din cartier, in timp ce pentru un adult relatiile se vor

situa intre familie, munca si viata sociala. " fost discutabil din cele mai vec/i timpuri, exemplulcu doi gemeni care traiesc in medii diferite, ceea ce are repercursiuni asupra formarii

personalitatii, c/iar daca fizic sunt la fel, difera din toate punctele de vedere personalitatea,

gandirea, temperamental, felul de afi si comporta in societate, limbaul, inteligenta56

!elevanta fiind si povestea copilului crescut in padure de o lupoaica, cum copilul s-aadaptat la acel mediu, fiind complet diferit de un altul crescut in relatie cu oamenii, societate.

!eteaua interelationala care asociaza microsistemele poate actiona asupra perceptiilorcomportamentului individului, oricare ar fi mediul in care el evolueaza, experienta traita de

individ in clasa lui din care provine, constituie un exempl probatoriu.

%ronfenbrenner defineste urmatoarea faza a mezosistemului- exosistem

$n exosistem face referinta la unul sau mai multe medii comportamentale care nu se

presupune ca subiectul sa fie activ , dar in care se petrec evenimente care afecteaza sau sunt


5/12


SPM, AN I

afectate de ceea ce numim mediu inconurator unde evolueaza persoana in dezvoltare , cum ar fi

locul de munca al tatalui, deciziile consilului clasei in ceea ce priveste copilul si reteaua de

prieteni a surorii mai mari, astfel, daca locul de munca al tatalui este aproape de domiciliu, acestava putea consacra mai mult timp copilului .

Societatea in ansamblu ei constituie un izvor de influenta, cel mai indepartat de experienta

imediata a individului, acest macrosistem este constituit de madiul cultural, micro, mezzo si

exesistemele mediului inconurator al individului,totodata activitatea individului in societate opoate influenta, dar si asupra personalitatii sale.

$rmarind in activitatea lor satisfacerea unor nevoi, oamenii intra in interactiuni reciproce,

relatii obiective, in primul rand de productie, determinate de nivelul de dezvoltare a fortelor deproductie si implicit de structura de clasa a societatii.

"spiratiile oamenilor, comportamentele lor sunt definite pentru ei si reglementate in cadrul

fiecarei formatiuni sociale de sisteme , de norme si valori5, de sistemul institutiilor, politice,uridice, de sistemul de control (formalizat si neformalizat), care semnalizeaza si sanctioneaza(pozitiv sau negativ) comportamentele individuale, urmarindu-se asigurarea unui cat mai inalt

grad de functionalitate in sistemul social.

Societatea, considerata formatiune social-economica, ca sistem structurat si structurant este

astfel o configuratie de structuri functionale si operante, subsisteme in raport cu societatea,sistemul social global,acest ansamblu de structuri organizationale. "partenenta la macrosisteme,

natiune, stat, clase sociale, se realizeaza printr-un sistem intreg de microstructuri.Individul

devine membru al unei clase sociale, de pilda clasa muncitoare, prin intermediul familiei, algrupurilor profesionale, brigade de munca a intreprinderii in care lucreaza,al diverselor

organizatii de clasa si politice etc.

In interiorul acestor macrosistemuri, la randul lor si ele cu o structura dinamica , desc/isa,

indivizii sunt integrati sociocultural."partenenta la una sau mai multe asemenea structuri deorganizare, pe langa faptul ca ii asigura individului o serie de satisfactii materiale si spirituale, ii

defineste modelul comportamental, ii transmite sarcinile grupului la rezolvarea carora trebuie sa

participle activ, vointa colectiva de grup, solidaritatea de grup, ii impune o serie de indatoriri,

obligatii si responsabilitati prin care individual contribuie la mentinerea si consolidareasistemului ca intreg functional, dinamic, desc/is.

Termenul de societate, din prisma sociologica se refera la institutii, comportamente sociale.

mul nu poate trai izolat ci in relationare cu ceilalti, in stransa corelatie, afectiune si comunicare.Individul astfel se socializeaza si se integreaza mai usor in societate, totodata ii determina pe unii

indivizi in formarea personalitatii lor, dar si a comportamentelor acestora.

$n comportament omenesc determinat de societate este cel mec/anic care este contrar celui

organic.7rin comportamentul mec/anic este determinat ca un produs social, adaptat la rigorilesociale-legislative, cerinte sociale, adaptandu-se si comportandu-se in modul respective ca si

ceilalti, un tot colectiv debarast de original, un tip causal stimul-contagiune.


6/12


SPM, AN I

8ustave #e %on, vorbeste de comportamentul colectiv prin aparitia in 9*: a lucrarii sale

7si/ologia multimilor6- multimea este vazuta ca o reuniune de indivizi oarecare, indifferent de

nationalitate, profesie sau sex, indifferent de impreurarile care ii aduna laolalta.

7remisa sa este ca intr-o comunitate , personalitatea constienta dispare formandu-se un

suflet colectiv care prezinta trasaturi distincte. 0embrii unei astfel de comunitati se supun

legii unitatii mentale a multimilor6, care spune ca toti indivizii din grup au tendinta de a-siignora propriile sisteme de valori si incep sa se g/ideze exclusive dupa normele grupului

respective.

teorie asemanatoare cu cea a lui #e %on 8. este sic ea a lui ur;/eim in care individual

trebuie sa respecte anumite norme sociale,totodata societatea poate determina sinuciderea,datorita izolarii individului, fapt causal, fiind discrepanta dintre normele sociale si valorilor

personale, interioare a indiviziilor, inadaptare sociala, c/iar si ciclurile anotimpurile, etc.

Cu cat creste socializarea individului prin intermediul modelelor socioculturale, ca modele

comportamentale actionale, pe baza carora individual invata ce trebuie sa faca pentru altii si cetrebuie sa se astepte de la altii, creste dependenta lui de structuri organizationale, functionale si

operante in care este integrat si implicat de sistemul social ca sistem global.

In general, societatile tind spre o anumita ierar/izare a rolului acestor structuri in procesul de

intgrare socioculturala a individului, acordand in perioade diferite, in functie de sistemul social,de sistemul istoric si de necesitatea de optimizare a sistemului o importanta sociala mai mare si

ca urmare o influenta mai mare unora in raport cu altele.

upa cum se stie familiei ii revine un rol important in procesul de integrare socioculturala a

individului din primii lui ani de viata, baza personalitatii, indeplinind in acest scop functiiformative bine definite.

e asemenea este recunoscut rolul pe care il are familia in asgurarea constitutiilor biologice

a societatii, familia fiind unicul grup care se dezvolta din interior, furnizand membri tuturorcelorlalte colectivitati, de aici denumirea de grup social de baza6, in asigurarea continuitatii

culturii, a limbi, obiceiurilor si a traditiilor unui popor.


7/12


SPM, AN I

de cunoastere care sa permita atingerea celui mai inalt nivel de dezvoltare posibil in diferite

stadii si domenii ale vietii.

etapa initiala a oricarei strategii, proiectata sa implineasca aspiratiile educatiei

permanente este construirea unui pod de legatura intre o varietate de elementeintereducationale (structuri, curriculum, pregatirea profesorilor) si un numar considerabil de

elemente extraeducationale (configuratii personale, sociale, istorice, culturale ale indivizilor si

societatilor in medii locale, nationale si globale).

Conceptul educatiei permanente este in mod functional, bazat pe ideea ca invatarea

permanenta poate fi dobandita de catre indivizi si societati in moduri diferite si ca aceste

modalitati alternative sunt in stare sa conduca spre atingerea celui mai inalt si celui mai bun nivelal calitatii vietii de catre toti

esigur ca si in societatile contemporane pozitia sociala a parintilor, starea materiala nivelul

lor de pregatire, locul unde traiesc, conceptia lor asupra vietii, idealul lor de viata sunt factoricare vor influenta in mod important, inca din primii ani si in continuare de-a lungul vietii,procesul de integrare, formarea personalitatii si comportamentul urmasilor.

'unctiile integratoare indeplinite de familie sunt determinate intotdeauna de catre starea

generala a societatii, de catre macrostructura ei, de situatia generala a progresului et/nic si

economic.

influenta determinata asupra integrarii socioculturale a individului, asupra formariipersonalitatii are structura economica si de clasa."ceasta va influenta si functiile integratoare ale

familiei, de pilda, in societatea capitalista contemporana, intr-un fel va pregati o familie de

muncitor viitoarea generatie pentru viata, anumite modele comportamentale va asigura inca dinprimi ani de viata si cu totul in alt fel si in alt mod vor fi solutionate aceleasi probleme privind

pregatirea viitoarelor generatii in familiile burg/eze.

"partenenta la o anumita clasa defineste locul individului in societate, accesul lui la

instructie si educatie, participarea lui la creatia avutiei nationale, la sistemul de restrictie amuncii, la conducere, la putere si la luarea deciziilor.

$n alt factor deosebit de important in procesul de integrare socioculturale a individului si de

formare a personalitatii lui il constituie structura profesionala.

Exercitarea profesiunii este rolul social de baza al oricarui individ matur, acestei activitati i-se acorda cel mai mult din viata, exercitarea profesiunii este statutul existential al individului, de

sen in viata lui.

7regatirea profesiunii este cadrul obiectiv, optim de formare si dezvoltare plenara a

personalitatii individului, in aces tip de activitate se dezvolta aptitudinile, talentele, capacitatile,se implinesc aspiratiile, se definesc si se exprima un anumit stil de viata, un anumit mod de

gandire .


8/12


SPM, AN I

!ezultatul activitatii profesionale reprezinta criteriul valoric apreciativ asupra locului si a

rolului pe care il indeplineste personalitatea in societate. "stfel ca personalitatea reprezinta

rezultatul ereditatii, naturalului (trasaturile caracteriale inascute), cat si mediul social, exteriorul(completarea si asimilarea de alte valori, trasaturi), fapt ce face ca personalitatea sa devina mai

complexa.

"sadar , cultura presupune un rol colossal, valorile, credintele, conceptiile despre lume,

cunostintele legilor,obiceiurile, arta , limba care inobileaza omul si il diferentiaza.Culturareprezinta invelisul umanului fara de care omul ar fid oar o legume, sau o papusa insufletita

un animal salbatic, necultivat, neumanizat, neadaptat social,este ca si cum cineva ar realiza un

robot, dar caruia nu i-se introduce informatiile necesare functionarii sale, deci nu i-se poate danici o comanda, ramanand doar o tinic/ea.

"stfel, cultura,structura profesionala contribuie decisive la formarea individului si a

personalitatii sale complexe, putand c/iar sa isi atinga performantele sale dorite ca si realizare

profesionala, cat sip e toate planurile.

Cu cat un individ are o cultura si o inteligenta mai mare cu atat el se poate adapta mai usor

in societate, se descurca mai usor in viata si realizeaza mai multe acte marete, omul intrand astfel

in actiune si da sens vietii.


9/12


SPM, AN I

Cand statutele si rolurile adecvate pe care le detine o personalitate nu converg in directia

implinirii, desi datorita contradictiilor dezvoltarii personalitatii aceasta convergenta nu poate fi

niciodata deplina, atunci asistam la drame individuale care se soldeaza cu neintegrareasocioculturala a personalitatii, cu estomparea potentelor ei creatoare, cu diminuarea

dinamismului ei.

In literatura filozofica nemarxista, relatia individ-societate este tratata perspectiva asigrarii

stabilitatii functionale, asigurarii constantei configuratiei sistemice globale, in ciuda fluctuatiilordintre sistem si mediul ambiant , dintre elementele componene ale sistemului, precum si a

impulsurilor de sc/imbare din interiorul sistemului. Teoria parsoniana despre statusuri si roluri,

integrate intr-o teorie generala a sistemului social, teorie orientata in intregime sprefundamentarea teoretica a integrarii sociale, a ordinii6 a supravietuirii societatii in cadrul

unor structuri constante6 si ec/ilibrate6, postuleaza desc/is caracterului stringent coercitival

structurii societatii in raport cu sistemul la o functie stabilizatoare.

In societatile antagoniste, intrarea individului de la naster intr=o structura de statusuri siroluri constrangatoare reprezinta terenul obiectiv al instrainarii de propria sa esenta umana,

libertatea de creatie si responsabilitatea ce deriva din ea pentru destinul sau si al colectivitatii,

frustrarea personalitatii de aceasta suprema dimensiune a omului, creativitatea, altereaza insusisensul si semnificatia ideii dupa care omul, obiect al istoriei este totodata subiect cognitive si

agent al istoriei.

upa cum se stie, societatea exista si functioneaza ca o lume, societate in sc/imbare, iar

personalitatea umana rezultat al unui process orientat in intregime spre o individualitate ca otrasatura constanta.atorita acestei trasaturi, personalitatea umana, respectiv specia umana,

rezultat al unui proces orientat in intregime spre o individualizre din ce in ce mai crescanda,

ramane un organism biopsi/osocial, dinamic si desc/is , cu trebuinte proprii mereu altele, cucapacitate de a gandi , simti si actiona independent prin intermediul practicii social-istorice,

pastrandu-si individualitatea ca o trasatura constanta. "stfel ca personalitatea umana, se

adapteaza relativ cu usurinta la conditiile sc/imbate si in sc/imbare. e aceea , alaturi de

raspunsurile actionale invatate, care ii asigura integrarea socioculturala si prin care contribuie labuna functionare a sistemului ca sistem constituit, personalitatea creeaza, inventeaza ca

raspunsuri activitati adecvate situatiilor sc/imbate la probleme noi, gaseste solutii noi,

contribuind astfel la optimizarea, transformarea calificativa a structurilor atunci cand apareaceasta necesitate .

"stfel notele personalitatii vor fi deslusite nu in activitati invatate stereotip, conform

modelelor culturale constituite, ci dimpotriva, in activitati care se abat de la modele constituite,activitati create activitatii noi, la situatii noi, sdatisfacand noi necesitati.

7ersonalitatea se contureaza dincolo de ecranul conformismului social, nota dominanta in

comportamentul personalitatii fiind gasirea, in cdrul unor noi situatii, a unor solutii actionale noi

adecvate eficiente, care sa realizeze cu maxima operativitate si cu minim de effort optimizareasistemului, nu ca scop in sine, ci ca mediu de realizare a personalitatii.


10/12


SPM, AN I

7ersonalitatea manifesta o larga receptivitate fata de tot ce este nou, inaintat, este un cautator

permanent de nou, un om de initiative , un inventator, un permanent inovator ca un inalt spirit de

responsabilitate fata de destinul colectivitatii din care face parte, animat permanent de idealuride continua perfectionare. e aceea , inventivitatea, capacitatea de a obiectiva in inovatie

sociala, capacitatea de optiune si decizie pentru actiune sau alta sustinuta de un inalt simt alresponsabilitatii angaate, oricat de timid s-ar manifesta in comportamentul individului sunt notedefinitorii ale unei personalitati in devenire.

7ersonalitatea manifesta o larga desc/idere integratoare, ea este inzestrata cu puterea de a

evalua in mod realist consecintele imediate si de perspective deciziilor si ale actiunilor sale,

implicatiile pe care rezultatele concrete ale activitatii sale le au asupra societatii ca ansamblu deactivitati.

>iziunea sistemica, integratoare, capacitatea personalitatii proprii in mecanismul general al

dialecticii dezvoltarii sistemului social ca intreg ramn aspectul cel mai c/aracteristic pentru

personalitatea contemporana.

7ersonalitatea, ca expresie a structurii activitatii sale, se caracterizeaza ca un sistem

structurat de comportamente actionale, unele relative persistente, constante, rezultat al unui

proces de insusire , prin instructie si educatie, a unor modele de comportament constituite, propri

structurilor organizationale din care face parte personalitatea si prin intermediul carora serealizeaza, in cadrul integrarii socioculturale a personalitatii, contributia acesteia la stabilitatea

sistemului social ca sistem constituit. "ltele in formare, ca rezultat al efortului personalitatii de

inventare, de creare a unor noi comportamente actionale eficiente si adecvate situatiilor noiaparute ca urmare a caracterului dinamic al sistemului social prin care personalitatea contribuie

la optimizarea, perfectionarea si dezvoltarea continua a sistemului.

In perspectiva actiunii umane , intre societate si personalitate putem stabili o relatiesistemica de conexiune inversa, in care societatea, formeaza , determina personalitatea pentru

realizarea unor anumite roluri, functii, iar prin actiunea sa constienta si creatoare, optimizeaza

sistemul, contribuind la perfectionarea continua a acestuia ca existenta data si ca existenta in

devenire.

In cadrul acestei relatii sistemice, conexiunea inversa se realizeaza intr-un dublu circuit

reglator, de la sistem , societate la element, personalitate.

). 7!I& T!"&S0ITE!E 7E!0"&E&T",prin instructie si educatie a unor metode

comportamentale de tip conformist.

1).7!I& T!"&S0ITE!E 7E!0"&E&T" " SC?I0%"!I#! E SISTE0, sc/imbaricare solicita largirea continua a zonei comportamentului inovator , de la element, personalitate la

sistem, societate, prin comportamente ale individului ca element determinat, creat care

actioneaza pe baza unor comportamente invatate6 cu autorul carora se realizeaza functia


11/12


SPM, AN I

integratoare a sistemului si ca factor determinator, creator care actioneaza pe bazaunor

comportamente inventate si prin care se realizeeaza functia de sc/imbare si de transformare a

sistemului.

In primul circuit , conexiunea inversa de la personalitate la societate este traita in plansubiectiv ca o constrangere, iar in al doilea circuit ca liberat.

Conceptual ca un circuit retroactional, relatia dintre personalitate si societate include astfel

nu numai determinarile social-obiective si naturale ale umanului ci si determinarea inversa de lapersonalitate la societate, in care personalitatea se manifesta ca agent fata de societate,

beneficiand atat de propria sa inventivitate cat si instructia pe care societatea o pune la dispozitie

pentru a-i potenta disponibilitatile creatoare.

e asemenea includerea in explicarea acestui complex retoactional a relatiei dintreconstrangere, de catre societate si libertatea de manifestare a personalitatii in raport cu

societatea,confera acestuia cadrul real de manifestare, eliminandu-se orice aventurism saufatalism antropologic din teoria personalitatii si din activitatea practica de formare apersonalitatii.

esigur ca intelegerea acesteirelatii presupune considerarea si altor determinari ale

personalitatii, cum ar fi pozitia sa axiologica, atitudinea responsabila fata de ritmurile si

tendintele progresului social, angaarea plenara in timp si istorie, ceea ce presupune totodataasumarea constienta a riscurilor pe care le implica epoca respectiva.

Toate acestea confera personalitatii un inalt grad de superioritate(subiectiva)fata delumea(obiectiva) din care face parte, pe care o supune metodic sin u anar/ic, limitat sin u

nelimitat, respectiv procesual.

7erspectiva sistemica in analiza relatiei societate-personalitate pune in evidenta caracterul

specific al acestei relatii, in sensul ca personalitatea nu se raporteaza la sistem ca simpla relatata ,

ci in mod constient, activ si creator, in sensul capacitatii de a face udecati de valoare, putandgandi progresiv si proiectiv sistemul nu numai ca dat constituit, ci in devenire, putand decide

c/iar de structurarea sistemului si recompunerea lui intr-un sistem calitativ superior si putand

actiona in concordanta cu decizia luata.

>iziunea sistemica a relatiei societate-personalitate reflecta insasi esenta conditiei umane,peronalitatea exista in raport cu lumea, numai I& si 7!I& societate.

Cu cat creste gradul de complexitate a sistemului social, relatia societate-personalitate capata

noi valente pe de o parte, personalitatea devine tot mai direct dependenta de societate, ea nu se

poate realiza decat I& si 7!I& societate, angaata responsabil cu intreaga sa fiinta in lupta pentruprogresul social.7e de alta parte, societatea nu poateprogresa la nivelul exigentelor si a ritmurilor


12/12


SPM, AN I

impuse contemporaneitatii, fara contributia directa si creatoare a personalitatii, c/emata sa

solutioneze optim si operativ multiplele probleme si situatii noi ivite in procesul dezvoltarii.

In perspective marxista a teoriei sistemelor sociale, personalitatea este conceputa ca un bloc

de reglare optimizatoare a sistemului social, nu in sensul conceptiilor structuralist-functionalistein care reglarea optimata este inteleasa exclusiv ca functie de stabilizare a sistemului

dat(impreuna cu structurile sale). impotriva, depasindu-se aceasta intelegere, in interpretarea

marxista, accentual se pune pe gasirea de catre personalitate(individ,colectivitati umane) a unorsolutii noi care sa asigure perfectionare sistemului, eficiente si operante. e aceea , reglarea

optima a sistemului se poate concepe numai in cadrul unui complex retroactional de la societate

la personalitate si invers , sunt potentate atat comportamentele personalitatii ca expresie aactivitatii creatoare, originale, inovatoare a acesteia.

7e fondul interactiunii dintre obiect si subiect, aspectul coincidentei dintre interesele

generale, colective ale societatii ca intreg fapt posibil numai intr-o societate in care nu mai exista

grupe si clase sociale ale caror scopuri sa fie divergente.

ROLURILE INDIVIDULUI IN RELATIILE CU MEDIUL SOCIAL.doc

Documents

Transcript of ROLURILE INDIVIDULUI IN RELATIILE CU MEDIUL SOCIAL.doc