Rolul i importana mirenilor n Biserica Ortodox

Rolul i importana mirenilor n Biserica Ortodox*Participarea mirenilor (laicilor) la viata activa a Bisericii Ortodoxe este un element constitutiv in lipsa caruia nu poate fi inchipuita existenta acesteia.

Nu poate exista Biserica fara mireni, asa cum nu sepoatenchipui nici fara starea clericala cu cele treitreptele de instituire divina, la care se adauga cele instituite deBisericdar fara necesitate absoluta lucrrii mntuitoare.

In mod totalmente gresit si potrivnic chiar invataturii Bisericii Ortodoxe, se incearca azi prin vehicularea unor luari de pozitie neavenite, reducerea starii laice la un simplu decor in Biserica, la o cantitate obeisanta, imobila, in fata ierarhiei chiar si cand aceastatransgreseaz hotarele Ortodoxiei, provocnd situatii de nedorit n lucrarea mntuitoare a ntregii Biserici.

Laicii au participat activ de-a lungul istoriei crestinismului la indeplinirea exercitarii puterii bisericesti reunit subcele trei forme: nvttoreasc, sfintitoare, jurisdictional,cu pondere incele trei functiialeramurii de conducere sau jurisdictionale;legislativ, judectoreasc, executiv.

Exista multe marturii despre participarea laicilor ( mirenilor ) la activitatea legiuitoare a Sinoadelor ecumenice si locale, contributia lor fiind dintre cele mai utile trairii vietii bisericesti de-a lungul timpului n contextul de epoc.

Din cronologia Bisericii ruse, anul 1917 :"Cu 564 de delegai prezeni, Sinodul a fost deschis cu o Sfnt Liturghie la Catedrala Buneivestiri din Kremlin (Uspenskii Sobor). Dintre delegai, 299 erau delegai laici iar 265 clerici (episcopi, preoi, diaconi, i paracliseri)."

Participarera laicilor s-a afirmat si prin colaborarea lor la actele alegerii clerului si altor organe de conducere a Bisericii, administrarea averilor bisericesti potrivit cu interesele si conditiile in care se desfasoara intreaga activitate bisericeasca, nscriindu-se pe liniaTraditiei mostenirii apostolice.

Puterea bisericeasca se fundamenteaza pe principiul sobornicitatii, temelia de asezare a celor doua parti constitutive cu caracter de necessitate, starea clericala si starea laica, care impreuna savarsesc lucrarea mantuitoare a Bisericii Mantuitorului nostru Iisus Hristos sub povtuirea Duhului Sfnt.

In Biserica Ortodoxa trebuiesc aplicate randuielile traditiei si cele canonice in privinta participariimirenilorla exercitarea intreitei puteri bisericesti.Concret, aceasta colaborare a clerului cu mirenii se poate exprima prin participarea laicilor in exercitarea celor trei componente ale puterii bisericesti: invatatoreasca, sfintitoare, de conducere sau jurisdictional, mpreuncu diaconi, preoti, episcopi,in lucrarea mantuitoare a Bisericii.

Limitele acestei colaborari sunt determinate de randuieli canonice sau traditie, ce exprima pozitia si drepturile fiecareia din starile constitutive.

Prin Taina Sfantului Botez credinciosii devin membri ai trupului tainic al Bisericii decise unesc cuMantuitorul Iisus Hristos, devenind parte activa a intregii lucrari mantuitoaresavarsita deBiserica ca subiecti ai ndatoririlor si drepturilor prevazute de starea constitutiva obligatoriedin care fac parte.

In mod nemijlocit, credinciosii participa la pastrarea adevarului revelat al carui pastrator este Biserica in totalitatea Sa, iar impreuna cu clerul se implicla exercitarea puterii invatatoresti, sfintitoare, si conducatoare.

Chiar Mntuitorul Iisus subliniaza importanta tuturor credinciosilor in Biseric numindu-i mladite ale trupului Sau ;"Eu sunt vitasi voi mladitele".(Ioan xv, 1-8)

Intreaga Scriptura in care a fost fixata revelatia scrisa, se adreseaza tuturor credinciosilor, clerici si mireni, deorece numai impreuna acestia formeaza Biserica, numai in intreaga ei alcatuire Biserica este purtatoarea revelatiei.

Marturie sunt si scrisorile "barbatilor apostolici" care se adreseaza precum Apostolii Domnului Bisericilor localepentru definirea adevaratei credinte.Sfantul Clement Romanul (sec III) se adreseaza "Corintenilor" si nu doar episcopului sau clerului din Corint, marturie a consideratiei juste a laicilor.

Sfantul Ignatie al Antiohiei se adreseaza in epistolele sale "catre Efeseni, Magnezieni, Romani, Smirneni", iar Sfantul Policarp al Smirnei scrie catre obstea Bisericii si nunumai slujitorilor ei in scrisoarea "catre Smirneni".

Prin calitatea harica dobandita la Sfantul Botez si alte Sfinte Taine, credinciosii sunt cu adevarat stalpi ai credintei, iar impreuna cu slujitorii Bisericii care au dobandit o stare harica superioara, formeaza ceea ce Sfantul Apostol Pavel numeste "stalpul si intarirea adevarului" (Tim.III:15)

Fata de pastrarea adevarului revelat, Sfantul Apostol Pavel se adreseaza credinciosilor destul de graitor indemnandu-i la cercetarea dreptei credinte spunandu-le : "Cercetati-va pe voi insiva de sunteti in credinta ; incercati-va pe voi insiva" (II Cor. XIII. 5)

Sfantul Apostol Pavel, in intelepciunea epistolelor sale se adreseaza tuturor membrilor Bisericii, fara a deosebi pe mireniisimpli de slujitorii altarului spunnd: "Voi sunteti trupul lui Hristos si madulare in parte". ( I Cor. XII, 27 ) "preotie sfanta", avand starea harica a preotiei generale sau obstesti.

In acelasi context ii numeste "impreuna lucratori cu Dumnezeu", ( I Cor. III 9) spre zidirea Imparatiei vesnice si dobandirea mantuirii, caci credinciosii, mirenii si clericii, sunt locuitorii casei lui Dumnezeu care este Biserica. ( I Cor. III, 16-17 )

Niciodata Sfantul Apostol Pavel nu invata in dumnezeiestile sale Epistole ca Biserica ar fi impartita in doua parti, una conducatoare si una ascultatoare. Acest mod de gandire este caracteristic ultraierarhismului catolic ce l-a asezat pe papa in locul lui Hristosla varfulBiserici,atribuindu-i si puteri irealiste prin decretarea dogmei infaibilitatii strain Bisericii Ortodoxe.

Impotriva unei asemenea ierarhizari potrivniceAdevrului avem iarasi marturie spusele Apostolului neamurilor care se adreseaza tuturor credinciosilor Bisericii dar in special mirenilor zicand : "Stati tari in libertatea la care va chemat Domnul si nu cadeti din nou sub jugul robiei".

Inca din perioada apostolica a crestinismului, viata comunitatilor locale s-a desfasurat sub indrumarea Sfintilor Apostolipe principiul sobornicitatii, asadar in stransa unitate cu credinciosii, impreuna lucratori cu Dumnezeu.

La fel si Sfantul Apostol Petru, in dumnezeiestile sale cuvinte se adreseaza intregii suflri a Bisericii, nu numai slujitorilor mijlocitori credinciosilor.

Elementullaic fiind parte constitutiva esentiala a Bisericii, conditioneaza principiul ierarhic si principiul sinodal, exclusa fiind existenta pentru sine.

Existenta principiului ierarhic presupune ierarhie, adica preotie sau cler, iar pentru ca sa existe preotie, prezentamireniloreste necesitate absoluta.

Pentru existenta principiului sinodal este necesara preotia, ierarhia preoteasca, fara de care principiul sinodal este lipsit de elementul de baza si nu se poate realiza, iar pentru realizarea lui prin elementul sau de baza este necesar intregul Bisericii, care nu poate fi disociat de elementul mirean.

Concluant este ca mirenii nu suntdoar un element decorativ in Biserica, prezenta lor conditioneaza lucrarea sacerdotala si principiul sinodal, fiind complementari lucrarii mantuitoare a Bisericii mpreun cu ierarhia.

Chiar daca Biserica Ortodoxa are un caracter episcopal, episcopul fiind capul Bisericii, existenta lui nu are motivatie fara elementul laic, nefiind nicidecum un scop in sine, necesitatea prezentei luifiind conditionat strict de existenta celeilalte parti constitutive obligatorii a Bisericii, adica mirenii.

Starea laica constituie un grup de membri ai Bisericii, deci si ai Trupului lui Hristos,ce sunt purtatori aicalitatii de subiect de drept cu indatoriri sidrepturi corespunzatoare partii constitutive esentiale a Bisericii.

Aceasta calitate nu deriva nicicum din exterior, si nu este conditionata de bunavointa clerului, este de sine statatoare, exact ca cea a starii clericale, ambele exercitand atributii conforme randuielilor stabilite de Biserica.

Deplasarea spre ultraierarhism in Biserica apuseana, dublata de unele crize si greseli in Rasarit, au determinatcrearea unei optici clericale laicofobe.

Indeplinirea indatoririlor cat si exercitarea drepturilor sunt aproape simultane siin alternanta, practic nu pot fi separate in trairea individuala.

Credinciosiimireni au datoria sa se organizeze in comunitati bisericesti locale, iar impreunacuclerulsa participe la lucrareamantuitoare a Bisericii,iar material prin asigurarea celor necesare dainuirii acesteia.

De asemenea trebuie sa raspunda solicitarii slujitorilor Bisericii pentru orice lucrarepotrivita misiunii lor sinecesar intregiicomunitati crestine.

In acelasi context, indatoririle laicilor sunt si indatoririle clerului sau monahilor, chiar daca indeplinirea lor poatembraca formediferite.

Participareamirenilor la traireabisericeasca este un drept si o obligatie derivate din calitatea de membri constitutivi esentiali ai Bisericii,dupa cuvantul Mantuitorului care se adreseaza deopotriva clericilor si laicilor cu asigurarea ca "Tot cel ce Ma va marturisi pe Mine inaintea oamenilor, pe acela il voi marturisi si Eu inaintea Tatalui Meu celui din ceruri".

Starea clericalaisi exercita prinindatoririle si drepturile religioase bine determinate intreaga putere bisericeasca cu cele trei componente; invatatoreasca, sfintitoare si carmuitoare.

Indatoririle si drepturile religioase ale laicilor raportate la cele treielemente ale puteriibisericesti, contureaza indeplinirea indatoririlor sidrepturilor cu acoperire in toate cele trei ramuri ale exercitarii puterii bisericesti.

Continutul exercitarii acestei participari si a limitelor ei, defineste in mod concret pozitia mirenilor in Biserica ca element constitutiv obligatoriu.

In starea lorharica mirenii isi lucreaza propria mantuire, si colaboreaza cu clerul la intreaga lucrare sfintitoare si mantuitoare a Bisericii Ortodoxe.

Pe langa lucrarea propriei mantuiri, mirenii sunt chemati sacontribuie sila mantuirea intregii obsti crestine, ce decurge din starea lor harica si importanta partricipariica element constitutiv necesar existentei Bisericii.

Exercitarea puterii sfintitoare se concretizeaza si prin participarera la Sfanta Liturghie, aceasta neputand fi savarsita in absenta mirenilor, generand o stransa legatura intre trairealaicilor si viata liturgica a Bisericii.

Pentru fundamentarea participarii credinciosilor mireni la exercitarea puterii bisericesti, trebuie neaparat sa evocam caracterul sobornicesc al Bisericii Ortodoxe, ce se intemeiaza pe participarea celor doua elemente distincte si constitutive, clerul si laicii, cuprezenta de necesitate absolut.

Chiar daca starea monahala este extrem de importanta, contributia ei la cristalizareaimaginii de fond si forma a Bisericii Ortodoxe a fost decisiva, sa reamintim c nu este parte constitutiva obligatorie a Trupului Bisericii.

In concluzie trebuie precizat calaicii se prezinta in Biserica alaturi de cler ca al doilea elementobligatoriu in alcatuirea Bisericii, fara de care nu este de inchipuit existenta acesteia, cum nu se poate concepe nici lipsa clerului.

Clerul, prin starea harica superioara, prin drepturile ce-i sunt asigurate, constituie elementul principal al trupului Bisericii, mirenii fiind elementul secundar, iar prin conlucrarea acestor doua stari constitutive, se realizeaza lucrarea mantuitoare a Bisericii.

In mod concret, aceasta conlucrare defineste colaborarea mirenilor cu clerul in asigurarea exercitiului celor trei ramuri ale puterii bisericesti--invatatoresti, sfintitoare, jurisdictionale.

Limitele acestei conlucrari sunt bine definite si departajate de randuieli canonice sau traditionale,se asigura o justa identificare a indatoririlor si drepturilor celor doua stari de necesitate indispensabile in Biseric.

Marturisirea de credinta "Crezul", alcatuita la Sinoadele I si II ecumenice, reprezinta esenta invataturii Sfintilor Parinti, afirmand fara echivoc existenta evidenta aprincipiului sobornicitatiiin trairea Bisericii Ortodoxe!

Acest adevar este in opozitie cu excluderea nejustificata a mirenilor ce se pozitioneaza de partea adevarului revelat sau stabilit de Biserica in raport cu ierarhia acesteia, identificndu-se chiar parsirea nvtturii Sf Parinti.

Trebuie sa convenim ca reprosuri ale starii clericale adresate mirenilor in anumite probleme de credinta, indepartarea nejustificata a acestora de la trairea, exprimarea si apararea adevaratei credinte, nu sunt compatibilecu caracterul sobornicesc care este temelia ntregii trairii aBisericii Ortodoxe.

"Unde, daca e necesar, dupa judecata lui Dumnezeu, copilul primeste darul vederii, tanarului i se da cuvantul intelepciunii, erezia invatatului episcop e respinsa de ciobanul neinvatat, ca astfel toti sa fie una in unirea libera a credintei vii, ceea ce este o manifestare a Duhului dumnezeiesc".

Teologul rus Homiacov exprima atat de frumos si convingator : Taria neclintita, adevarul nesdruncinat al dogmei ortodoxe, nu atrna de cinul ierarhiei; e pastrata de toata plenitudinea, de toata comunitatea poporului bisericesc, care formeaza Biserica si Trupul Domnului.

Cnd Biserica lui Hristos este necinstit, trebuie s ai fric de tcere, iar adevrul s fie pinea cea de toate zilele.