Rolul Activitatilor Muzicale in Formarea Personalitatii Copilului Cu Dizabilitati

5
ROLUL ACTIVITĂŢILOR MUZICALE ÎN FORMAREA PERSONALITĂŢII COPILULUI CU DIZABILITĂŢI Problemele adaptării, recuperării şi integrării sociale a copiilor cu dizabilităţi se bucură în ultima vreme de o atenţie deosebită în rândul specialiştilor. În ultimul deceniu s-a conturat un sistem modern de recuperare a acestor copii în vederea integrării lor în societate. Termenului de integrare socială i s-au acordat diferite semnificaţii de către specialişti. Prin integrare socială se înţelege ansamblul măsurilor luate în vederea înlăturării sau diminuării deficienţelor, pentru a realiza o încadrare deplină a deficientului în viaţa socială. Aceste măsuri vizează stabilirea şi restabilirea contactelor sociale normale, stimularea spiritului de independenţă şi de autoservire, atragerea deficientului la activităţile culturale şi sportive. Oare toţi copiii care nu fac faţă cerinţelor şcolii –în materie de programe, ritmuri de învăţare, reguli de comportament, sistem de evaluare şi de valorizare- pot fi consideraţi în mod obligatoriu nişte inadaptaţi? Pentru a-i ajuta pe aceşti copii, a le favoriza dezvoltarea şi pentru a preveni însăşi inadaptarea trebuie să se acţioneze asupra individului cât şi asupra mediului. Ca atare, este strict necesar ca şcoala să se adapteze la copilul cu dizabilităţi, ca ea să devină un mediu de viaţă, de creştere şi de dezvoltare a intereselor şi capacităţilor lui. Învăţământul integrat din ţara noastră pune un mare accent pe activităţile de artterapie care folosesc mijloace de expresie artistică în scopuri terapeutice. Valoarea terapeutică a muzicii rezultă din multiplele influenţe pe care le are asupra psihicului uman, datorită complexităţii fenomenului muzical. Ea declanşează procese afective dintre cele mai variate şi neaşteptate, de la emoţia muzicală, cu o gamă largă de manifestare( bucurie, trăire interioară, sentimentul armoniei, înălţare spirituală), până la descărcări explozive de exaltare colectivă. Specialişti în domeniul muzicologiei, psihologiei, pedagogiei, sociologiei au ajuns la concluzia că arta muzicală îmbogăţeşte viaţa psihică şi contribuie la desăvârşirea personalităţii, prin antrenarea în trăirile estetico-artistice a întregii fiinţe umane. Muzica educă şi dezvoltă procese psiho-intelectuale, priceperi şi deprinderi, gândire logică, atenţie distributivă şi 1

description

muzica ces

Transcript of Rolul Activitatilor Muzicale in Formarea Personalitatii Copilului Cu Dizabilitati

Rolul activitilor culturale i de cunoatere n formarea personalitii copilului cu cerine de educaie special

ROLUL ACTIVITILOR MUZICALE N FORMAREA PERSONALITII COPILULUI CU DIZABILITI Problemele adaptrii, recuperrii i integrrii sociale a copiilor cu dizabiliti se bucur n ultima vreme de o atenie deosebit n rndul specialitilor. n ultimul deceniu s-a conturat un sistem modern de recuperare a acestor copii n vederea integrrii lor n societate. Termenului de integrare social i s-au acordat diferite semnificaii de ctre specialiti. Prin integrare social se nelege ansamblul msurilor luate n vederea nlturrii sau diminurii deficienelor, pentru a realiza o ncadrare deplin a deficientului n viaa social. Aceste msuri vizeaz stabilirea i restabilirea contactelor sociale normale, stimularea spiritului de independen i de autoservire, atragerea deficientului la activitile culturale i sportive.

Oare toi copiii care nu fac fa cerinelor colii n materie de programe, ritmuri de nvare, reguli de comportament, sistem de evaluare i de valorizare- pot fi considerai n mod obligatoriu nite inadaptai? Pentru a-i ajuta pe aceti copii, a le favoriza dezvoltarea i pentru a preveni nsi inadaptarea trebuie s se acioneze asupra individului ct i asupra mediului. Ca atare, este strict necesar ca coala s se adapteze la copilul cu dizabiliti, ca ea s devin un mediu de via, de cretere i de dezvoltare a intereselor i capacitilor lui. nvmntul integrat din ara noastr pune un mare accent pe activitile de artterapie care folosesc mijloace de expresie artistic n scopuri terapeutice.

Valoarea terapeutic a muzicii rezult din multiplele influene pe care le are asupra psihicului uman, datorit complexitii fenomenului muzical. Ea declaneaz procese afective dintre cele mai variate i neateptate, de la emoia muzical, cu o gam larg de manifestare( bucurie, trire interioar, sentimentul armoniei, nlare spiritual), pn la descrcri explozive de exaltare colectiv. Specialiti n domeniul muzicologiei, psihologiei, pedagogiei, sociologiei au ajuns la concluzia c arta muzical mbogete viaa psihic i contribuie la desvrirea personalitii, prin antrenarea n tririle estetico-artistice a ntregii fiine umane. Muzica educ i dezvolt procese psiho-intelectuale, priceperi i deprinderi, gndire logic, atenie distributiv i concentrat, memorie, spirit de ordine i disciplin, motive puternice de aciune sau inaciune.

Muzica are sarcina de a satisface nevoia de frumos, de preuire i asimilare a valorilor culturale. Cultivarea accesului copiilor ctre frumos trebuie ealonat nc de la cea mai fraged vrst. Pe baza receptivitii analizatorului auditiv se dezvolt percepiile i reprezentrile. Muzicoterapia favorizeaz recunoaterea i reproducerea cu uurin a jocurilor muzicale, cntecelor sau a cntecelor de joc.

Prin intermediul gndirii copilul trece de la explorarea senzorial i motric la interiorizarea percepiei prin operaii logice, favoriznd nelegerea creaiei muzicale. Muzica este cea care trezete i ntreine pe o durat mai mare atenia copiilor. Atenia concentrat i atenia distributiv se dezvolt atunci cnd educatorul solicit copiilor i executarea unor micri, pai de dans concomitent cu intonarea melodiei.

Memoria se dezvolt prin reflectarea experienei anterioare, prin fixarea, pstrarea, recunoaterea i reproducerea materialului sonor, a textului, a ideilor, a strilor afective sau a micrilor asimilate. Pe baza reprezentrilor sonore i a memoriei muzicale se dezvolt imaginaia i, la acei copii cu nclinaii deosebite imaginaia creatoare. Copiii care cnt mai mult i formeaz auzul fonematic i muzical mai repede dect cei care cnt mai puin, fapt ce i ajut s sesizeze uor dup auz elemente de rim, metru, ritm, simetrie; discrimineaz mai uor consonana i disonana, despart corect n silabe, scrierea lor este mai ortografic, limbajul este mai bogat i mai nuanat.

Educaia muzical influeneaz i latura socio-comportamental tiut fiind faptul c integrarea n colectivitate se realizeaz mult mai uor prin intermediul muzicii. Cntnd n cor, copiii au posibilitatea s se asculte individual, s-i asculte pe ceilali i s se sincronizeze cu corul. Astfel ei vor fi mai disciplinai, mai ateni. Prin intermediul muzicii se declaneaz stri emoionale ce duc la formarea i modelarea personalitii. Coninutul educativ al textelor cntecelor mbogete orizontul de cunoatere al copiilor, consolideaz i sistematizeaz cunotinele despre om, natur, societate.

Creaiile folclorice trezesc n copil sentimente de dragoste i admiraie fa de poporul nostru. Folclorul romnesc nu este numai o expresie a nelepciunii i tririlor sufleteti, a firii panice i deschise a romnului, ci i un mesaj al umanismului i vigorii sale spirituale spre universalitate.

Specialitii au clasificat folclorul n dou mari categorii:

a) folclorul legat de anumite date i prilejuri, ocazii, ndeplinind n cadrul acestora funcii precise- numit folclor ocazional, funcional;

b) folclor neocazional, nelegat de un prilej, deci practicat fr a avea o alt funcie dect aceea de a exterioriza triri i sentimente, concepii despre via, dragoste, munc.

Creaiile aparinnd primei categorii nu se practic dect n cadrul obiceiurilor pe care le reprezint. n aceast categorie intr creaiile legate de anul agrar, religios, calendaristic- pe de o parte- i cele legate de principalele momente din viaa omului: naterea, nunta, moartea- pe de alt parte.

Dac marile srbtori sunt nsoite de creaii populare de mare valoare, este normal ca i momentele importante din viaa omului s-i cristalizeze n timp manifestri artistice complexe. Dintre acestea, una din cele mai importante este nunta. Nunile romneti se desfoar ntr-o atmosfer de basm i antreneaz ntreaga comunitate a satelor. Unele momente ale nunii sunt adevrate spectacole: jocul vorniceilor, jocul drutelor, jocul zestrei, hora miresei, jocul ginii. Cntecul popular imprim copiilor valori morale nebnuite: afectivitate, dragoste fa de frumuseile naturii, de satul, de graiul i portul popular, demnitate i srguin. Mireasma cntecului popular dezvolt simul melodic, auzul muzical, memoria, gndirea i receptivitatea muzical. De asemenea, cntecul popular contribuie la formarea deprinderilor de cntare frumoas, expresiv, a deprinderilor de exprimare a tempoului, de emisie vocal, de nelegere a structurii cntecelor.

Jocul popular este una dintre cele mai ndrgite categorii ale folclorului. El dezvolt copiilor simul ritmic, le formeaz deprinderi de exprimare a tempoului, a auftaktului( la strigturi). nvarea cntecului i jocului popular ntregete procesul de nvmnt, oferind elevilor posibiliti suplimentare de aciune i manifestare, de mbogire a cunotinelor muzicale, de consolidare a valorilor morale. Specific acestor activiti este faptul c ofer posibiliti mai largi de cunoatere nemijlocit a realitii, stimuleaz spiritul de iniiativ i dispun de o ncrctur afectiv mai puternic.

Folclorul pe care educatorii l aduc din vatra satului n coal, prin mireasma de fluier i dor, contribuie la educaia muzical de care copilul are atta nevoie. El ne prezint valori autentice ale simirii poporului, care trebuie cunoscute i preuite ca orice lad de zestre lsat de strmoi. Folclorul esta oglinda vie a existenei de secole a unui popor cu vdite nclinaii artistice. El st la baza creaiei de factur cult i ne reprezint cu cinste n cultura vechilor popoare europene.Ora de educaie muzical este o or de cntare pentru toi copiii, chiar dac nu au auz muzical sau sunt afoni. Practica arat c, pn la clasa a IV-a sau chiar mai trziu, copiii cu deficiene n acest sens reuesc s ating un nivel de exprimare acceptabil urechii.

Muzica se adreseaz activitii i sensibilitii omului, ea d natere unor puternice sentimente estetice care sprijin dezvoltarea intelectual i ridic mobilurile activitii umane pe o treapt superioar. Muzica- spune Robert Dottrens- este ca o a doua limb care ne ajut s ne exprimm sentimentele. Ea este limbajul universal care unete toate popoarele, indiferent de graiul pe care-l vorbesc, ns ea trebuie cunoscut i neleas de cei crora li se adreseaz.

Educatoare,

tefania-Rita Bdeli,

Grdinia cu Program Normal

Stroieti, Suceava nvtor- educator,

Vasile Bdeli,

Centrul colar Suceava

Bibliografie

1. Ghergu, Alois, Sinteze de psihopedagogie special: ghid pentru concursuri i examene de obinere a gradelor didactice, Editura Polirom,2005.2. Punescu, Constantin; Mnzat, Bibiana, Terapia educaional integrat, Editura Semne, Bucureti, 2003.

3. Ausubel, P. D. , nvarea n coal, Editura didactic i pedagogic,

Bucureti, 1986.

4. Lupu, Jean, Educarea auzului muzical dificil, Editura didactic i pedago-

gic, Bucureti, 1984.PAGE 1