Rolul activităților plastice în educarea gustului estetic al copilului de

vîrstă școlară mică

,,Cînd credeți că copilul a obosit să citească, că atenția i-a slăbit, că procesul de

înțelegere s-a întrerupt, puneți-l pe copil să scrie, să deseneze să cînte...” (Ușinski)

,,Desenul să fie studiat pentru dezvoltarea sentimentului frumosului și să nu devi-

nă o meserie” (Aristotel, 384-322 î.e.n.)

Arta lumii va fi patrimoniul tuturor, în momentul în care orice om știe să o pre-

țuiască.

Importanța sarcinilor școlii în educația estetică și artistico-plastică nu poate fi

neglijată. Ea dă o educație și o instrucție de bază a tururor școlarilor.

Desenul este unul din cele mai apropiate și mai potrivite pentru educația estetică.

La rîndul ei, educația estetică este o parte principală a educației multilaterale.

Activitatea artistico-plastică este un cadru ideal pentru descoperirea aptitudinilor,

este o activitate care produce plăcere.

Prin activitatea artistico-plastică copiii sunt ajutați să vadă frumosul.

Elevii trebuie învățați să nu trecă pe lîngă valorile frumosului din viața înconjură-

toare fără să le observe. Atenția lor trebuie să fie îndreptată asupra acestor valori:

aspecte ale naturii, tradiții, folclor, artă. Frumusețile observate vor trebui exprimate în

temele lor de desen.

,,Frumosul se educă prin desen, spunea Platon la vremea lui, un adevăr care a ră-

mas valabil pînă în zilele noastre.

În timpul practicii mele didactice am observat că atunci cînd colorează, cînd pic-

tează, cînd folosește culoarea, hîrtia, lipiciul sau plastilina, copilului (începînd de la vîrs-

ta preșcolară) I se formează răbdarea, îndemînarea, simțul estetic, trăsături care îi vor

împlini personalitate și, chiar dacă nu va ajunge artist, va avea viața sufletească mai

bogată, va fi mai sensibil mai fericit.

Studiile întreprinse, ca și experiența practică, evidențiază că activitățile artistico-

plastice exercită o influiență benefică asupra personalității copilului pe plan estetic, mo-

ral, afectiv și intelectual. Aceasta implică din partea învățătorului o activitate didactică

și educativă susținută.

Lucrarea de față ar putea fi un sprijin pentru cei interesați de acest domeniu al

artelor plastice și, în același timp, un îndemn de a ne apleca cu mai multă atenție și

chiar cu mai multă responsabilitate spre acest domeniu.

Să vedem copilul din fața noastră ca fiind pînză de șevalet, iar metodele și mij-

loacele noastre de lucru ca fiind culorile și pensulele. Doar dacă atunci cînd ,,lucrăm”

punem și suflet, vom avea în fața noastră ceea ce ne-am dorit: adevărate ,,opere de ar-

tă”, căci ,,Poți să ai talent, dacă nu lucrezi e degeaba. Mîna trebuie să-ți umble. Și

poți să desenezi bine, să ai culoare cît de frumoasă, dacă nu pui simțire nu iese

nimic... Noi artiștii privim cu ochii, dar lucrăm cu sufletul...” spunea marele artist Șt.

Luchian.

Importanța activităților artistico-plastice în educarea gustului estetic

Educarea estetică asigură condiții propice pentru stimularea și promovarea crea-

tivității în toate domeniile de activitate, inclusiv în munca de învățare

Educația estetică poate avea o puternică influiență asupra trăsăturilor morale

prin trăirile afective în fața operelor artistice, în contemplarea peisajelor naturii,

în observarea a tot ce este corect și frumos în comportarea și activitatea celor

din jur.

Implicată în tot procesul de formare și autoformare a personalității, educația esteti-

că urmărește, în esență, dezvoltarea capacității de percepere și înțeleger corectă a fru-

mosului din realitate (din natură, muncă, relații sociale și din artă), formarea conștiinței

estetice, a gustului și simțului estetic, a necesității și posibilității de a participa la crea-

rea frumosului în artă și în viață. Sau, mai concis, educația estetică urmărește pregăti-

rea copilului (și nu numai a acestuia) pentru actul de valorizare-receptare-asimilare și

cel de creare a valorilor estetice.

Artele plastice contribuie în mod deosebit la educația estetică și multilaterală a

școlarilor și preșcolarilor.

Ca forme și mijloace de educație estetică prin artele plastice amintesc: activitățile

de desen, de asemenea lecțiile de desen și abilități practice (la școlarii mici), vizitare

muzeelor, a expozițiilor de pictură, cercurile de arte plastice, concursurile, excursiile în

mijlocul naturii.

Pentru reușita educației prin artele plastice se impun anumite cerințe: a lăsa copilu-

lui deplină libertate de exprimare, educatorii stimulînd și sugerînd, mai puțin impunînd.

Desenul spontan exprimă personalitatea copilului, interesele, preferințele lui. Acesta

trebuie îndrumat fără a-i înăbuși creația personală, punîndu-i la îndemînă materiale, teh-

nici, modalități de exprimare.

Dezvoltarea sentimentelor estetice, a judecății estetice și a creativității artistice nu

vizează omogenizarea, uniformizarea activității spirituale, înabușirea originalității, dimpo-

trivă, obligă la evidențierea tendințelor și aspirațiilor personale.

Se va acorda atenție, sub aspect estetic, tuturor copiilor - și celor bine dotați și

celor mai puțin dotați.

Pentru ca fiecare copil să se exprime plastic, creativ, spontan și cu bucurie, trebu-

ie să spunem în fiecare zi copiilor ,,jucați-vă cu culorile ,,liberi, fără nici o grijă cît

mai sunteți copii!” (Ion Susală ,,Culoarea cea de toate zilele”)

Concluzii

Copiii desenează, pictează, ștampilează, modelează, execută jucării din hîrtie, etc.,

desfășoară o bogată activitate. În timpul lucrului ei fac cunoștință cu o serie de materi-

ale, instrumente și procedee tehnice de lucru cu ajutorul cărora se familiarizează cu

elementele de bază ale limbajului plastic. Toate aceste cîștiguri nu reprezintă un scop

în sine, ci este un mijloc eficient și îndrăgit de educare a unei personalități active cu

inițiativă capabilă să se adapteze la condițiile mereu schimbătoare ale societății.

Am încercat să demonstrez în această lucrare importanța activităților artistico-plas-

tice asupra personalității copiilor, asupra dezvoltării sentimentelor estetice, și unele

modalități de realizare ale acestor activități.

În cadrul activităților artistico-plastice, copilul poate să se exprime liber, să dea

frîu liber imaginației, fanteziei, de aceea trebuie să le acordăm interesul cuvenit.

Cu cît materialele sunt mai atractive, tehnicile mai diversificate, cu atît copilul lu-

crează mai cu plăcere, își satisface curiozitatea și setea de cunoaștere, iar rezultatele

sunt pe măsura așteptărilor. Lucrările copilului îl oglindesc pe el, putem afla lucruri

importante despre el ,,citind” lucrările lui.

Am observat pe parcursul anilor de activitate că rezultatele obținute cu copiii sunt

net superioare efortului depus pentru a desfășura aceste activități. Bucuria citită pe chi-

pul copilului care a realizat o lucrare frumoasă, care a reușit să-și facă frumoasă ca-

mera de acasă, ori sala de clasă folosind și lucrări executate de el însuși, te face să

uiți că la matematică nu ai terminat de rezolvat o problemă sau că azi nu ai avut o

lecție prea reușită la altă disciplină!

Pe lîngă celelalte discipline de studiu, educația plastică este locul ideal unde copi-

lul într-un mod deosebit de plăcut primește o educație estetică și își dezvoltă sentimen-

tele estetice. Acest lucru poate fi observat imediat prin modul în care își crează ambi-

entul, prin modul în care se îmbracă, prin modul în care se comportă în relațiile inter-

umane și cum reacționează la schimbarea mediul ce-l înconjoară.

În același timp nu avem voie să uităm nici o clipă ă acești copii care azi se uită

curioși la noi, pe care îi ajutăm să parcurgă o perioadă instructiv-educativă, sunt viito-

rul nostru. Dacă va fi un viitor frumos sau nu, depinde și de cum îi învățăm să-l

facă.