STUDIU PRIVIND IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI educationale/PRE... · Limbă şi comunicare,...

1

STUDIU PRIVIND IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI

CENTRAT PE COMPETENŢE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

PROF.STANCIU MARIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.10 RM.VALCEA

1. Premisele investigaţiei psihopedagogice

Orientarea educaţei spre formarea competenţelor personale, cognitive, profesionale şi

sociale printr-o abordare pluridisciplinară (abordarea tematică), interdisciplinară (abordare

integrată), transdisciplinară (abordare cross-curriculară) a unor teme din viaţa reală, prin

personalizarea învăţării, a unei învăţări eficiente în scopul formării unei personalităţi complete

are la bază cei patru piloni ai educaţiei: a învăţa să ştii, a învăţa să faci, a învăţa să trăieşti

împreună cu ceilalţi şi a învăţa să fii.

Realizarea unui proces educaţional de calitate impune utilizarea unor metode noi,

interactive de învăţare şi evaluare care se centrează pe efortul propriu al copilului în

cercetarea, căutarea şi găsirea răspunsurilor legate de subiectul propus a fi investigat, punând

accent pe acţiune, eficienţă şi interdependenţă în gândire. În proiectarea curriculară centrată

pe competenţe în învăţământul preşcolar abordarea metodei proiectelor oferă prilejul de a

utiliza metode activ-participative, învăţarea centrată pe copil, precum şi desfăşurarea unor

activităţi integrate în scopul investigării şi cercetării temei iniţiate în proiectul tematic.

Scopul acestei cercetări îl reprezintă o modalitate de proiectare a curriculumului centrat

pe competenţe prin integrarea curriculară a conţinuturilor disciplinelor de studiu, predarea în

manieră integrată în vederea dezvoltării competenţelor disciplinare şi transversale, utilizarea

metodei proiectelor în organizarea şi desfăşurarea activităţii.

2. Obiectivele şi ipotezele cercetării

Obiectivul fundamental al cercetării este o analiză comparativă a avantajelor

proiectării tematice prin activităţi integrate la grupa mare din grădiniţă, materializate prin

utilizarea metodei proiectelor cu dezavantajele proiectării modulare. Pentru a investiga într-o

manieră coerentă și sistematică efectele privind influența metodei proiectelor în dezvoltarea

competenţelor specifice preșcolarilor, ne-am propus câteva obiective ale cercetării:

-analiza şi conceperea unui curriculum centrat pe competenţe prin abordarea metodei

proiectelor la vârstele timpurii, a unui proiect tematic şi a unor activitǎţi integrate la grupa

mare din grădiniţă;

-cunoașterea influenței metodei proiectelor asupra rezultatelor obținute de preșcolari şi

asupra dezvoltării cognitive şi afective a copiilor;

2

-experimentarea abordării metodei proiectelor bazată pe interdisciplinaritate şi învăţarea

centrată pe copil, utilizarea unor metode interactive de grup;

-analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute în urma experimentării.

În formularea ipotezei cercetării am pornit de la observaţia că prescolarii posedă

anumite cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi strict disciplinare pe care reuşesc să le utilizeze în

rezolvarea unor probleme practic-aplicative în contexte concrete ale vieţii sociale prin

proiectarea si implemetarea unui curriculum centrat pe competenţe, prin abordarea unei

proiectării curriculare care are la bază metoda proiectelor la vârstele timpurii, desfăşurării

unor proiecte tematice, a unor activităţi integrate cu caracter interdisciplinar.

Analizând aspectele de ordin teoretic şi observaţiile personale s-a conturat următoarea

ipoteză generală: Introducerea unor teme integrate, utilizarea metodei proiectului vor

contribui la achiziţionarea de tehnici de învăţare eficientă, la creşterea sintalităţii grupei, la

realizarea de achiziţii comportamentale specifice competenţelor interpersonale.

Astfel, s-au conturat următoarele ipoteze specifice (IS):

1.Organizarea învăţării din perspectivă inter/ transdisciplinară prin intermediul

activităţilor integrate şi reorganizarea spaţio-temporalǎ a activităţilor didactice determină

obţinerea de rezultate şcolare mai bune decât în cazul organizării învăţării din perspectivă

monodisciplinară.

2.Utilizarea metodei proiectelor ca strategie didactică de bază contribuie la dezvoltarea

relaţiilor interpersonale, a relaţiilor de socializare.

3.Aplicarea modelului de curriculum centrat pe competenţe prin activităţi integrate

contribuie la dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de grădiniţă.

Ipotezele vor fi confirmate dacă la sfârşitul perioadei de derulare a experimentului

preşcolarii dovedesc în evaluare achiziţii comportamentale specifice competenţelor vizate.

Astfel, în plan cognitiv copiii primesc o abordare, o viziune unitară asupra lumii căutând

informaţii din mai multe surse, referitoare la aspecte variate conform hărţii proiectului, ei îşi

exersează puterea de analiză şi sinteză; în plan social sunt puşi în situaţia de a colabora între

ei, li se dezvoltă spiritul de cooperare, de apartenenţă la grup, socializează- implicarea

comunităţii locale în desfăşurarea unor proiecte lărgeşte sfera de integrare a copilului în plan

social; în plan afectiv copiii capată încredere în ei, li se dezvoltă simţul demnităţii şi

autoaprecierea, se formează conştiinţa de sine prin raportare la alţii, trăiesc sentimentul de

solidaritate cu colegii de grupă, dar şi pe cel de bucurie şi de satisfacţie.

3. Metodologia cercetării – metode şi instrumente utilizate

În vederea realizării obiectivelor cercetării am folosit următoarele metode de colectare,

3

de măsurare şi de prelucrare a datelor cercetării:

-Metoda observaţiei în cunoaşterea pshihologică a subiecţilor care fac obiectul

cercetării, am utilizat probe psihologice cu precădere în cadrul evaluării iniţiale, înregistrări

sistematice în vederea stabilirii nivelului de cunoştinte şi deprinderi de care ei dispun;

-Metoda conversaţiei în evaluările orale, urmărind fundamentarea teoretică a viitoarelor

aplicaţii practice;

-Metoda experimentului prin utilizarea unor fişe de lucru cu caracter interdisciplinar,

realizarea unor hărti conceptuale, a unor experimente urmărind să dezvoltăm gândirea logică,

creatoare a copiilor;

-Metode de analiză şi de prelucrare statistică a datelor: metoda ordonării, metoda

comparării produselor activităţii; metode de evaluare: numărare (raport/procent), scările de

evaluare (probe,teste), clasificare (bareme pentru itemi); metode de prezentare şi prelucrare

statistică: tabele de rezultate si reprezentări grafice.

Eşantionul cercetării:

A) Eşantionul de preşcolari:

- 42 de preşcolari, din care 20 de fetiţe, (49,22%) si 22 de bǎieţi (50,78%);

- preşcolarii provin din 2 grupe; Grupa de control (eșantionul de control) -formată din

20 de preșcolari si Grupa experimentală (eșantionul experimental)- 22 de preșcolari.

- vârsta preşcolarilor este cuprinsǎ între 5 ani şi 4 luni şi 6 ani .

Descrierea grupelor de participanţi la cercetarea propriu-zisă care relatează anumite

informaţii privind caracterizarea psihosocială a colectivului de preşcolari este redată în

tabelele de mai jos pentru ambele grupe:

1.a.Tabel grafic cu preșcolarii supuși studiului dupa starea materială și mediul familial –grupa experimentală:

Nr.

copii

2

2 Mediul familial-grupa experimentală Dezv.

fizică/

Stare de

sănătate

Nivelul

economic

Nivelul cultural

Componenţa

numerică

Tipul

familiei

Climatul

familial

Scă

zut

Bun

F.

bun

Infe

rior

Med

iu

Supe-

rior

1 C

opil

2 c

opii

3 c

opii

Norm

ală

Div

orţ

aţi

Arm

onie

Con

flic

tu al

Norm

ală

Dis

funcţ

i

i

Nr 2 12 7 4 11 7 7 15 - 22 - 22 - 22 0

%

9,0

9

54

,5

31

,81

18

,18

50

31

,31

31

,81

68

,8

- 10

0 -

10

0 -

10

0

0

4

1.b.Tabel grafic cu preșcolarii supuși studiului dupa starea materială și mediul familial –grupa de control:

N

r co

pii

2

0 Mediul familial-grupa de control Dezv.

fizică/

Stare de

sănătate Nivelul

economic

Nivelul cultural

Componenţa

numerică

Tipul

familiei

Climatul

familial

Scă

zut

Bun

F.

bun

Infe

rior

Med

iu

Sup

erio

r

1 C

opil

2 c

opii

3 c

opii

Nrm

ală

Div

orţ

aţi

Arm

onic

Confl

ic-

tual

Nor-

mal

ă

Dis

-

funcţ

ii

Nr.

1 12 7 4 10 6 4 15 2 18 2 18 2 21 0

% 5 60 35 20 50 30 20 75 10 90 10 18 10 100 0

Colectivele de preşcolari incluse în experiment provin din medii familiale cu un nivel

economic şi cultural asemănător, sunt relativ apropiate din punct de vedere al vârstei copiilor,

al nivelului de dezvoltare psiho-fizică.

B) Eşantionul de conţinut este reprezentat de proiectul tematic “Eu şi lumea

animalelor” derulat pe parcursul a trei săptămâni având ca subteme “Viaţa la fermă”,

“Animalele din pădure”, “ Necuvântătoarele în lumea poveştilor”- evaluare proiect”, proiect

care face parte din tema anuală de studiu “Când,cum şi ce se întamplă în jurul nostru?”.

Ariile de conţinuturi abordate acoperǎ domeniul ştiinţific oferit de domeniile experenţiale

Limbă şi comunicare, Ştiinţă- Matematicǎ şi Cunoaşterea mediului, Estetic si creativ-Educaţie

plastică si Educaţie muzicală; Om si societate-Educaţie pentru societate şi Activitate practică,

Domeniul psiho-motor.

Cercetarea experimentală a fost derulată în anul şcolar 2016/2017, aprilie 2017 şi a

constat în evaluarea iniţialǎ, implementarea proiectului curricular şi evaluarea finalǎ;

4. Analiza, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor cercetării

Cercetarea a cuprins trei etape distincte:

I. Etapa constatativă- (pretest)- la începutul derulării proiectului tematic.

Procesul evaluativ este mai complex, în cazul învățării bazate pe proiecte, decât în

abordarea tradițională. Se evaluează analiza nevoilor de învățare ale copiilor, învățarea

strategică si demonstrarea înțelegerii. Vom expune metodele de evaluare și instrumentele

specifice, folosite în demararea proiectului:

Grupa experimentală a demarat acest proiect printr-o evaluare iniţială a cunoştinţelor şi

competenţelor pe care copiii la deţin în legătură cu această temă. A fost organizată o

5

convorbire în urma observării materialelor didactice de la centrul tematic pentru această temă

de studiu şi a hărţii conceptuale a proiectului. Am adresat copiilor întrebări diverse despre

animalele domestice şi sălbatice iar răspunsurile oferite de copii au fost selectate şi

înregistrate într-o diagramă.

1. Diagrama Știu-Vreau să știu-Am învățat, pe care am folosit-o la debutul

proiectului. În acest caz, am completat primele 2 coloane, notând răspunsurile copiilor

referitoare la cunoștintele și experiențele lor în legătură cu viaţa animalelor domestice şi

sălbatice.

1.c.Tabel grafic reprezentând răspunsurile copiilor.

ŞTIU!

VREAU SĂ ŞTIU!

CE VOI ÎNVĂŢA?

Cum arată un animal.

Fiecare are o familie. Ele au nevoie de hrană şi apă

pentru a creşte.

Animalele se împart în:

domestice şi sălbatice. Care sunt părţile corpului

unui animal.

Cum şi cu ce se hrănesc fiecare?

Dacă se îmbolnavesc cum şi cine

le tratează? Cum ne putem îmbolnavi de la

animale?

Ce înseamnă ierbivor, carnivor?

De ce nu poartă îmbrăcăminte? Care sunt meseriile celor ce le

îngrijesc? Ce rol are fiecare?

Unele norme de comportare în compania animalelor.

Curiozitati despre animale.

De ce avem nevoie de ele? Cum le pot proteja? Care este rolul animalelor

sălbatice pentru oameni? Care este importanţa acestora?

Despre cum apar puii şi

cat de mari pot fi.

Despre specii de animale. Cum le pot îngriji?

Ce putem face pentru a

ajuta animalele?

Relaţia copil-animal. Alimentaţia unor animale.

Să pregătesc hrana

animalelor. Să pregătesc produse

alimentare şi să mă

hranesc bio. Care sunt beneficiile

produselor animaliere?

Ce înseamnă alimentaţia

bio sau organică?

Au fost folosite întrebări de genul:

1.Iubiţi animalele? – Răspuns pozitiv toţi copiii.

2.Aveţi bunici la ţară? - Răspuns: DA- 5 copii, NU -15 copii.

3.Aţi văzut în realitate animale domestice şi sălbatice sau doar în desene animate şi poveşti? –

Răspuns: Majoritatea copiilor au răspuns negativ în privinţa animalelor domestice deoarece

nu au vizitat o fermă, sau nu au bunici la ţară; referitor la animalele pădurii 30% dintre ei (şi

anume doar 6 copii) au fost în vizită la grădina zoologică unde au văzut unele animale

sălbatice.

4. Ce ştiţi despre aceste animale? – Majoritatea copiilor nu ştiu să ofere informaţii despre

anumite vieţuitoare de la fermă sau din pădure dând informaţii din poveştile cunoscute şi din

desenele animate.

5. Ce vreţi să aflaţi despre toate aceste vieţuitoare?- Răspunsurile au fost multiple.

2.Harta conceptuală - folosită pentru a înlesni înţelegerea şi a face accesibilă cunoaşterea

6

FOLOASE

Animale domestice lapte,carne,piele, blana

PAGUBE-animale

salbatice –

MEDIU DE VIAŢĂ

Animale domestice-

ferma, sălbatice – în

pădure;

HRANĂ

Animale domestice-

hranite de fermieri

Animale salbatice-isi

procura singure hrana

SPECII/INFĂŢIŞARE

Animale domestice, sălbatice

Alcatuirea corpului(cap,gât,

trunchi,membre,coadă)

INGRIJIRE/REG

ULI DE IGIENĂ-

asistenţă medicală

RELAŢIILE CU

ALTE VIEŢUITOA

RE ŞI OAMENI -

personeje de poveste

am realizat-o prin brainstorming - o explozie de idei ale copiilor. Am considerat necesară

utilizarea acesteia în vederea proiectării cercetărilor ce urmează a fi desfăşurate în grup sau

individual deoarece deschide perspective către un proces de învăţare activ şi conştient pornind

de la ceea ce ştiu preşcolarii.

“Eu şi lumea animalelor”

Fig.1.Harta conceptuală a proiectului tematic

În urma aplicării acestor probe de evaluare orale am constatat interesul deosebit al

copiilor de a cunoaşte direct animalele domestice şi sălbatice în mediul lor de viaţă şi de aceea

am planificat o vizită la ferma de animale şi la grădina zoologică de unde vom culege diverse

informaţii copiii find repartizaţi pe grupe de cercetare: o grupă va cerceta păsările domestice

de la fermă, celelate grupe vor culege informaţii despre ovine, porcine, cabaline şi bovine.

Informaţiile culese se vor afişa, vor completa harta proiectului prin imaginile oferite la clasă

şi al căror conţinut relevă dobândirea acestor cunoştinţe, competenţe. Entuziasmaţi de

plăcerea de a călători la fermă copiii îşi asumă diferite roluri în rezolvarea sarcinilor în funcţie

de tipul de inteligenţă dominant.

Grupa de control aplică o abordare tradiţională şi consideră oportună informarea

copiilor despre derularea aceastei teme fără a apela la identificarea nevoilor de cunoaştere ale

copiilor, de dorinţa acestora şi de nivelul cunoştintelor iniţial. Interesul copiilor este scăzut

faţă de subiectul temei chiar daca aceşti copii iubesc la fel de mult animalele.

În urma testului oral aplicat s-au obţinut următoarele rezultate:

7

1.d.Tabel grafic cu descriptorii de performanţă

NR.

ITEMI

COMPORTAMENT

ÎNSUŞIT (C.I.)

COMPORTAMENT ÎN

DEZVOLTARE(C.D.)

COMPORTAMENT

ABSENT(C.A.)

I1 Recunoaşte şi grupează cu

uşurinţă animalele domestice

şi sălbatice

Recunoaşte şi grupează cu

animalele domestice şi

sălbatice cu ajutor

Recunoaşte cu ajutor

animalele, nu grupează

I2 Răspunde cu uşurinţă şi

corect la întrebările adresate

Răspunde corect la unele

întrebări

Nu răspunde la întrebări

I3 Îşi asumă rolul de expert în

cadrul grupului din care face

parte în cercetarea

subiectului

Îşi atribuie roluri în cadrul

grupului din care face parte

în cercetarea subiectului

Nu îşi asumă roluri în cadrul

grupului

I4 Interrelaţionează pozitiv în

cadrul grupului şi îşi atribuie

roluri

Interrelaţionează în cadrul

grupului şi îşi asumă sarcini

de rezolvare

Nu interrelaţionează cu

membrii grupului din care face

parte

Barem de corectare: punctaj maxim 10 puncte

Fiecare item va fi evaluat printr-un calificativ.

CALIFICATIV C.I. C.D. C.A.

PUNCTAJ 8 - 10 puncte 5-8 puncte 1-4 puncte

1.e..Tabel grafic cu itemii si punctajele corespunzatoare.

Itemi Punctaj

I1

Punctaj

I2

Punctaj

I3

Punctaj

I4

TOT

AL

Recunoaşterea animalelor 1p - - - 1p

Gruparea animalelor în funcţie de mediul lor de viaţă 2p - - - 2p

Exprimarea corectă şi coerentă - 3p - - 3p

Comunicarea /interrelaţionarea cu partenerii de grup

şi cu educatoarea

- - 2p - 2p

Atibuirea unor roluri în cadrul grupului - - - 2p 2p

TOTAL 3p 3p 2p 2p 10p

1.f..Tabel grafic cu calificativele obţinute de preşcolari la proba iniţială.

Grupa

Nr.eșantion

Calificative obținute

C.Î. C.D. C.A.

Grupa experimentală 22 14 5 3

Grupa de control 20 10 6 4

0

5

10

15

C.I. C.D.C.A.

GrupaexperimentalaGrupa de control

Fig.1 Diagramă redând rezultatele celor două grupe în etapa constatativă

8

II. Etapa experimentală – este etapa fundamentală în această cercetare şi are un

caracter instructiv/formativ, în care am aplicat metoda proiectului la vârstele timpurii printr-o

abordare multi/pluri şi interdisciplinară privind planificarea conţinuturilor, a metodelor

interactive, a formelor de organizare în scopul unei învăţării active bazată pe cooperare prin

care copiii învaţă în grup şi devin capabili să aplice ceea ce au învăţat, numai la grupa

experimentală.

Proiectul tematic “Eu şi lumea animalelor” derulat pe parcursul celor trei săptămâni

la grupa mare - grupa experimentală a avut drept scop dezvoltarea interesului pentru

cunoaştere, a spiritului de investigare, de cercetare a mediului în care trăiesc animalele din

jurul nostru, prin completarea experienţei personale de viaţă cu date perceptive obţinute prin

descoperire.

Acest proiect urmăreşte dezvoltarea anumitor competenţe cheie ale preşcolarilor:

-competenţa de a comunica în limba maternă;

-competenţa de a învăţa să înveţi;

-competenţa de a colabora şi participa;

-competenţa de a acţiona în mod autonom şi responsabil;

-competenţa de a identifica legături şi relaţii;

-competenţa de a-şi însuşi şi interpreta informaţia.

Astfel copiiilor li se oferă posibilitatea dezvoltării unor competenţe ale învăţării

integrate:

1. cunoştinţe:

- clasificarea animalelor în funţie de mediul de viaţă, modul de hrănire;

- descrierea animalelor (alcătuire, mărime, culoare), gruparea animalelor după anumite criterii

( culoare, număr, specii, mod de hrănire, mediul de viaţă, foloase);

- asocierea animalelor dupa diverse criterii(pui, hrană, mediu de viata);

-compararea anumitor aspecte legate de modul de viaţă al animalelor;

-memorizarea unor cântece despre animale, a unor poezii, ghicitori;

-participarea la anumite jocuri, dramatizări.

2. capacităţi instrumentale:

- îngrijirea animalelor, construirea unor mici adăposturi pentru iarnă;

- confecţionarea unor jucării (animale din role de hârtie igienică), măşti;

- efectuarea unor desene, colaje, mulaje cu animale care să reliefeze caracteristici ale acestora;

- modelarea diferitelor animale;

9

-interpretarea unor roluri ale diferitelor personaje (medic veterinar, pădurar, fermier, îngrijitor

grădina zoologică).

3. atitudini şi valori:

- motivaţia pentru informarea şi documentarea ştiinţifică în legătură cu animalele;

- dezvoltarea curiozităţii şi respectului faţă de orice formă de viaţă;

- grija faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător;

- dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile altora;

- cultivarea sensibilităţii;

- spiritul de cooperare şi implicarea în rezolvarea unor probleme de interes global;

- îngrijirea şi protejarea animalelor;

În prima săptămână, la debutul subtemei “Viaţa la fermă” am stabilit inventarul de

activităţi integrate pe care copiii le vor desfăşura, fiecarei zi atribuidu-i un “nume” care să

reprezinte punctul de plecare in investigarea şi soluţionarea subiectului cercetat, astfel:

LUNI: “Cum arată animalele domestice?” – am vizitat o fermă de animale cu ajutorul şi

sprijinul părinţilor, graţie ofertei unui copil ai cărui bunici deţin o microfermă lângă oraşul

nostru. Copiii au colectat informaţii diverse direct de la specialişti (fermier), au observat

direct animalele din ferma bunicului lui Andrei, le-au mângâiat, le-au hrănit, au băut lapte

proaspăt, au gustat pâine de casă şi au adus diferite materiale de la fermă (paie pentru cuibare;

ouă diferite-de găină, de raţă, de gâscă, de prepeliţă, de curcă; diferite seminţe de grâu,

porumb, orz, tărâţe de grâu, mălai, bucăţi de piele, lână) pe care le-am depus la centrul tematic

organizat în holul grădiniţei. Entuziasmul şi satisfacţia copiilor a fost nemărginită.

MARŢI: ”Cu ce se hrănesc animalele domestice”- fiecare grup (grupa păsărilor domestice,

grupa ovinelor, porcinelor, bovinelor, cabalinelor) a trebuit să-şi hrănească corespunzător

animalele şi păsările domestice. Experţii grupei au prezentat rezultatele cercetării, membrii

grupului au împărtăşit idei, celelalte grupe au adresat întrebări despre acest subiect.

MIERCURI: “Unde locuiesc păsările şi animalele domestice?” – copiii au construit cu

ajutorul părinţilor diferite căsuţe în funcţie de grupa din care face parte copilul şi le-au expus

la centrul tematic care a devenit neîncăpător, o fermă în miniatură.

JOI: “Ce foloase ne aduc animalele domestice?- copiii au adus diferite produse obţinute de la

animale: lana, piele, ouă, diferite produse din carne şi lapte. A fost un adevărat ospăţ! Astfel

copiii au avut posibilitatea de a gusta, pipăi, observa foloasele pe care le obţinem de la

animalele domestice, importanţa acestora pentru oameni.

VINERI: “Cine le îngrijeşte când sunt bolnăvioare?- în această zi am invitat la activitate un

medic veterinar care le-a oferit copiilor diverse informaţii despre bolile care le pot face

10

păsările şi animalele domestice, despre efectul acestora asupra noastră şi despre igienă. Copiii

au adresat diverse întrebări printre care “Ieduţul ia sirop de tuse?”, despre tratarea acestora cu

medicamente iar apoi s-au jucat de-a medicul veterinar tratând diferite animale (figurine

plastic). Ziua s-a încheiat prin prezentarea unui mic spectacol în cadul căruia am recitat poezii

şi am interpretat cântece despre animalele domestice la care au fost invitaţi şi părinţii copiilor

fiind grupă cu program prelungit.

Evaluarea subtemei proiectului a fost realizată prin:

-expoziţia cu lucrări artistico-plastice şi practice realizate de copii;

-portofoliu cu fişele de lucru ale copiilor din cadrul activităţilor didactice;

- imagini pe harta proiectului;

-albumul cu fotografii realizat în timpul desfăşurării proiectului;

-machetă realizată: o ferma cu casute, cuibare, animale figurine mulaje cumpărate sau

elaborate din plastelină- jgheaburi apă, pomi, lac cu răţuşte, gâşte,

-înregistrări audio-video ale activităţilor din timpul derulării proiectului.

A doua săptămână, subtema proiectului ”Animalele din pădure” a fost derulată

asemănător organizandu-se cu sprijinul părinţilor şi a personalului de îngrijire a copiilor

(asistent medical şi îngrijitoare pentru copii) o vizită la grădina zoologică din oraşul nostru.

III. Etapa finală - etapa de control a fost realizată în cea de-a treia săptămână în care

am planificat evaluarea proiectului tematic sub numele “Animalele-personaje de poveste”, şi

au fost evaluate rezultatele obţinute de preşcolari. Datele finale au fost raportate la datele de

start, pentru a testa relevanţa diferenţelor obţinute, urmărindu-se în paralel evoluţia grupei de

control, pentru a se constata dacă rezultatele obţinute în grupa experimentală sunt similare,

semnificativ superioare/inferioare. Atât probele iniţiale cât şi cele finale au fost aplicate la

ambele grupe. În aceasta perioadă a evaluării proiectului am folosit diverse metode şi

instrumente de evaluare: probe orale şi scrise, probe practice, lucrări colective realizate în

cadrul activităţilor didactice desfăşurate. Copiii vor aplica ceea ce au învăţat în această

perioadă consolidându-şi şi verificându-şi competenţele cognitive, afective şi sociale.

Proba nr.1- probă orală

Joc didactic: “Formăm bucheţele”

Metoda interactivă: “Amestecă – Îngheaţă – Formează perechi”

Descrierea jocului: Copiii vor alege din coşuleţ câte un jeton cu animale/verso litera-sunetul

iniţial, vor denumi animalul din imagine.

-La comanda “Amestecă” copiii se vor ridica de pe scaunele şi îşi arată unii altora jetoanele

recunoscând animalele.

11

-La comanda “Îngheaţă” copiii se opresc în loc şi aşteaptă să se grupeze.

-La comanda”Formează perechi” copiii se vor grupa formând bucheţele- după diferite criterii

(mediul de viaţă, specii, mama şi puiul).

1.g.Tabel grafic cu prezentarea competenţelor vizate

COMPETENTE SPECIFICE: CONŢINUTUL ITEMILOR

-să recunoască şi să grupeze animalele (domestice

şi sălbatice);

-să asocieze animalele şi puii lor, animalele şi

mediul de viaţă;

-să comunice impresii şi idei pe baza imaginilor;

-să recunoască litera/sunetul de pe verso cu care

începe cuvântul din imagine;

-să participe la activităţile de grup, în calitate de

vorbitor, de auditor;

I1: “Alege şi recunoaşte vieţuitoarele din imagine”

I2. “ Formaţi bucheţele de animale după mediul de

viaţă”

I3. “Formaţi bucheţele cu animale de acelaşi fel”

I4. “Formaţi perechi- mama şi puiul”

1.h.Tabel grafic cu descriptorii de performanţă

NR.

ITEMI

COMPORTAMENT

ÎNSUŞIT (C.I.)

COMPORTAMENT ÎN

DEZVOLTARE(C.D.)

COMPORTAMENT

ABSENT(C.A.)

I1 Recunoaşte şi grupează cu

uşurinţă animalele domestice şi

sălbatice, litera/sunetul iniţial

Recunoaşte şi grupează

animalele domestice şi

sălbatice, litera cu ajutor

Recunoaste cu ajutor

animalele , nu grupeaza

I2 Recunoaşte şi formează cu

uşurinţă bucheţele de animale

dupa mediul de viaţă

Recunoaşte şi formează

bucheţele de animale cu

ajutor dupa mediul de viaţă

Nu formează bucheţele de

animale dupa mediul de

viaţă


uşurinţă bucheţele cu animale

de acelaşi fel

Recunoaşte şi formează cu

ajutor bucheţele cu animale

de acelaşi fel

Nu formeaza bucheţele cu

animale de acelaşi fel


uşurinţă perechi- mama şi puiul

Recunoaşte şi formează cu

ajutor perechi- mama şi

puiul

Nu recunoaşte şi nu

formează perechi- mama şi

puiul





1.b.Tabel grafic cu itemi si punctajele aferente

Itemi Punctaj

I1

Punctaj

I2

Punctaj

I3

Punctaj

I4

TOTAL

Recunoaşte şi denumeşte vieţuitoarele din

imagine si litera/sunetul initial

1p - - - 1p

Formaţi bucheţele de animale dupa mediul

de viaţă

2p - - - 2p

Formati buchetele cu animale de acelasi fel - 3p - - 3p

Formati perechi- mama si puiul - - 2p - 2p


12

1.b.Tabel grafic cu calificativele obţinute de preşcolari

Grupa

Nr.eșantion


C.I. C.D. C.A.

Grupa experimentala 22 20 2 0


0

5

10

15

20

C.I. C.D. C.A.

Grupaexperimentala

Grupa de control

Fig.2 Diagramă redând rezultatele la proba orala a celor două grupe în etapa finala

Proba nr.2 –probă practică-lucrare colectivă“LA FERMĂ” şi “ÎN PĂDURE”

Joc didactic: “Vreau acasă!”

Metoda de învăţare prin cooperare “Turul Galeriei”

Materiale didactice: 2 planşe “LA FERMĂ” şi “ÎN PĂDURE”, imagini/jetoane cu

animale, hrană, căsuţe, puii animalelor, foloase, coşuleţe, lipici.

Descrierea jocului: Copiii au format două grupe, grupa fermierilor şi grupa pădurarilor

şi au căutat animalele caracteristice grupei, le-au colorat, numărat şi lipit pe planşa

corespunzătoare. Cei cu inteligenţa spaţio-temporală dominantă au adăugat detalii prin

desenarea unor obiecte pe planşă pentru a completa şi acorda un aspect plăcut, cei cu

inteligenţa logico-matematică dominantă au numărat şi au scris cifrele corespunzătoare

fiecărei grupe. Planşele au prins viaţă în urma acţiunii copiilor. După finalizarea lucrării cei

cu inteligenţa ligvistică dominantă au descris posterul apoi au verificat rând pe rând

eventualele omisiuni la grupa adversă.

1.i..Tabel grafic cu competenţele vizate şi itemi

COMPETENŢE SPECIFICE: CONŢINUTUL ITEMILOR

-să recunoasca animalele domestice si salbatice;

-să asocieze imaginea cu mediul de viaţă al

animalelor;

-să comunice impresii şi idei pe baza

imaginilor;

-să participe la activităţile de grup, în calitate de

I1:Recunoaşte animalele şi mediul de viaţă, hrana,

puii şi foloasele

I2.Completează posterul prin desen şi lipire a unor

imagini.Colorează imaginea

I3.Numără şi recunoaşte/scrie cifra corespunzătoare

fiecărei grupe de animale.

13

vorbitor, de auditor ;

-să utilizeze instrumente de lucru şi materiale

pentru realizarea lucraăii;

-să coopereze cu partenerii grupului;

I4.Prezintă posterul realizat şi verifică eventualele

greşeli la grupa adversă.

1.i.Tabel grafic cu descriptori de performanţă

NR.

ITEMI

COMPORTAMENT INSUSIT (C.I.)

COMPORTAMENT IN

DEZVOLTARE (C.D.)

I1 Recunoaşte şi găseşte toate animalele

domestice şi sălbatice, mediul de viaţă, puii şi

foloasele

Recunoaşte şi găseşte partţal animalele

domestice şi sălbatice, mediul de viaţă,

puii şi foloasele

I2 Completează corect posterul prin desen şi

lipire a unor imagini, adaugă detalii.

Colorează foarte frumos imaginea.

Completează corect posterul prin desen

şi lipire a unor imagini. Colorează

frumos imaginea.

I3 Numara si recunoaste/scrie cu usurinta cifrele

corespunzatoare fiecarei grupe de animale.

Numără şi recunoaşte/scrie cifrele

corespunzătoare fiecărei grupe de

animale.

I4 Prezinta posterul realizat, verifica si

corecteaza greselile la grupa adversa.

Prezintă posterul realizat la grupa

adversă dar nu sesizează greşelile


Fiecare item va fi evaluat printr-un calificativ

CALIFICATIV C.I. - C.A.

PUNCTAJ 5 - 10 puncte - 1-4 puncte

1.j.Tabel grafic cu itemi si punctajele aferente

Itemi Punctaj

I1

Punctaj

I2

Punctaj

I3

Punctaj

I4

TOTAL

Recunoaste animalele si mediul de viata,

hrana, puii si foloasele

3p - - - 3p

Completeaza posterul prin desen si lipire

a unor imagini. Coloreaza imaginea

-

3p - - 3p

Numara si recunoaste/scrie cifra

corespunzatoare fiecarei grupe de

animale.

- - 2p - 2p

Prezinta posterul realizat si verifica

eventualele greseli la grupa adversa.

- - - 2p 2p


1.b.Tabel grafic reprezentand calificativele obtinute de ambele grupe

Grupa

Nr.eșantion


C.I. C.A.

Grupa experimentala 22 20 2

Grupa de control 20 8 12

14

0

5

10

15

20

C.I. C.A.

Grupaexperimentala

Grupa decontrol

Fig.3 Diagramă redând rezultatele la proba orala a celor două grupe în etapa finala

Rezultatele obţinute relevă superioritatea grupei experimentale în toate formele evaluării

competenţelor cognitive, afective şi sociale.

Proba nr.3 – Probă scrisă- Fişă de evaluare

1. Priveşte cu atenţie imaginea, denumeşte animalele domestice, descoperă intrusul şi taie-l

cu cu două liniuţe oblice!

2. Ieduţul şi-a pierdut mama. Ajută-l s-o găsească trasând drumul!

3. Încercuieşte personajul principal din povestea ”Punguţa cu doi bani” de Ion Creangă.

4.Numără păsările şi animalele domestice şi scrie cifra corespunzătoare în casete sau

trasează tot atâtea liniuţe.

5.Scrie în caseta de dedesubt sunetul iniţial al fiecărui cuvânt care denumeşte animalul din

imagine sau cuvântul dacă ştii.

15

6. Din piramida alimentelor încercuieşte produsele pe care le obţinem de la păsări şi animale

domestice!

7. Desenează o inimioară roşie sub hrana preferată a văcuţelor!

8. Colorează cu albastru bulina de sub păsările domestice care înoată pe lac.

16

1.K..Tabel competenţe şi conţinuturi itemi


-să recunoască şi să grupeze animalele

domestice;

-să asocieze animalele şi puii lor, hrana;

-să comunice impresii şi idei pe baza imaginilor;

-să recunoască litera/sunetul cu care începe

cuvântul din imagine;

-să numere păsările şi animalele şi să scrie cifrele

corespunzătoare grupelor în lim.1-10;

-să încercuiască produsele pe care le obţinem de

la păsările şi animalele domestice;

-să recunoasacă păsările domestice care înoată;

I1.Denumeşte animalele domestice, descoperă

intrusul şi taie-l cu două liniuţe oblice.

I2. Recunoaşte şi uneşte puiul cu mama lui.

I3.Încercuieşte personajul principal din

povestea ”Punguţa cu doi bani” de Ion

Creangă.

I4. Numără păsările şi animalele domestice şi

scrie cifra corespunzătoare în casete sau

trasează tot atâtea liniuţe

I5. Scrie în casetă sunetul iniţial al fiecărui

cuvânt care denumeşte animalul din imagine

sau cuvântul daca poţi.

I6. Încercuieşte produsele pe care le obţinem

de la păsările şi animalele domestice din

piramida alimentelor.

I7.Desenează o inimioară roşie sub hrana

preferată a văcuţelor.

I8.Colorează cu albastru bulina de sub

păsările domestice care înoată pe lac.

1.l.Tabel grafic cu descriptori de performanţă

NR.

ITEMI

COMPORTAMENT

ÎNSUŞIT (C.Î.)

COMPORTAMENT ÎN

DEZVOLTARE(C.D.)

COMPORTAMENT

ABSENT(C.A.)

I1 Recunoaşte animalele cu

uşurinţă, descoperă intrusul şi

taie cu două liniuţe oblice.

Recunoaste animalele,

descopera intrusul si taie cu

doua liniute oblice.

Recunoaste animalele

dar nu descopera

intrusul.

I2 Recunoaste si uneste puiul cu

mama lui

Recunoaste si uneste cu

ajutor puiul cu mama lui

Nu recunoaste si nu

uneste puiul cu mama

I3 Încercuieşte personajul principal

din povestea ”Punguţa cu doi

bani” de Ion Creangă.

Incercuieste personajul

principal din povestea

”Punguta cu doi bani” de

Ion Creanga cu ajutor.

Nu incercuieste

personajul principal din

povestea ”Punguta cu

doi bani”

I4 Numără păăarile şi animalele

domestice şi scrie cifra

corespunzătoare în casete

Numara pasarile si

animalele domestice si

traseaza tot atatea liniute

pentru 4 imagini.

Nu numara si nu

traseaza corect tot

atatea liniute decat 2

imagini

I5

Scrie în casetă sunetul iniţial al

fiecărui cuvânt care denumeşte

animalul

Scrie in caseta sunetul

initial pentru patru imagini.

Scrie in caseta sunetul

initial pentru o imagine.

I6 Încercuieşte produsele pe care

le obţinem de la păsările şi

animalele domestice din

piramida alimentelor.

Incercuieste doar cateva

produse pe care le obtinem

de la animalele domestice

din piramida alimentelor.

Nu incercuieste decat un

produs din piramida

alimentelor.

I7 Desenează o inimioară roşie sub

hrana preferată a văcuţelor.

Deseneaza o inimioara rosie

sub doua imagini.

Deseneaza o inimioara

rosie sub o imagine.

I8 Colorează cu albastru bulina de

sub păsările domestice care

înoată pe lac.

Coloreaza cu albastru

bulina de sub doua pasari

domestice care înoată

Coloreaza cu albastru

bulina de sub o pasare

care înoată pe lac.

17

Barem de corectare: punctaj maxim 100 de puncte




1.m.Tabel grafic cu itemi şi punctajele aferente

P U N C T A J

Itemi I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 TOT

AL

Denumeşte animalele domestice, descoperă

intrusul şi taie-l cu două liniuţe oblice.

10p

-

-

-

-

-

-

-

10p

Recunoaşte şi uneşte puiul cu mama lui - 10p - - - - - - 10p

Încercuieşte personajul principal din povestea

”Punguţa cu doi bani” de Ion Creangă.

- - 15p - - - - - 15p

Numără păsările şi animalele domestice şi scrie

cifra corespunzătoare în casete sau trasează tot

atatea liniuţe

- - - 15p - - - - 15p

Scrie în casetă sunetul iniţial al fiecărui cuvânt

care denumeşte animalul din imagine sau

cuvântul.

- - - - 15

p

- - - 15p

Încercuieşte produsele pe care le obţinem de la

păsările şi animalele domestice din piramida

alimentelor.

- - - - - 10

p

- - 10p

Desenează o inimioară roşie sub hrana preferată

a văcuţelor.

- - - - - - 10

p

- 10p

Colorează cu albastru bulina de sub păsările

domestice care înoată pe lac.

- - - - - - - 10

p

10p

Acurateţea şi exteticul lucrării 5p

TOTAL 10 10 15 15 15 10 10 10 100p

Grupa

Nr.eșantion


C.I. C.D. C.A.

Grupa experimentală 22 20 2 0


Fig.4 Diagramă redând rezultatele la proba scrisa a celor două grupe în etapa finala

18

PROBA NR. 4-probă scrisă - FIŞĂ DE EVALUARE

1. Formează grupa animalelor sălbatice prin încercuire apoi trasează o liniuţă spre mediul

lor de viaţă.

2. Ieduţul şi puiul de lup şi-au pierdut mama. Ajută-l s-o găsească trasând drumul!

3. Numără animalele sălbatice şi scrie cifra corespunzătoare sau trasează tot atatea liniuţe

verticale.

4. Scrie în caseta de dedesubt sunetul iniţial al fiecărui cuvânt care denumeşte animalul din

imagine.

5.Încercuieşte personajele-animale sălbatice din povestea”Iedul cu trei capre” de O.P.Iaşi.

19

6.Unde locuieşte fiecare?Trasează o liniuţă de la animalul sălbatic la căsuţa unde locuieşte.

7.Încercuieşte hrana ursului! 8.Ajută veveriţa să ajungă la ghindă!

Colorează drumul corect cu maro!

1.K..Tabel competenţe şi conţinuturi itemi


-să recunoască şi să grupeze animalele

sălbatice;

-să asocieze animalele şi puii lor, hrana,

adăposturi;

-să recunoasca litera/sunetul cu care începe

cuvântul din imagine;

-să numere păsările şi animalele sălbatice şi

să scrie cifrele corespunzătoare grupelor în

lim.1-10;

I1. Formează grupa animalelor salbatice prin incercuire apoi

traseaza o liniuta spre mediul lor de viata.

I2. Ajută-l s-o găsească pe mama lui trasând drumul.

I3.Numără animalele salbatice si scrie cifra corespunzatoare

sau traseaza tot atatea liniute verticale.

I4. Scrie în caseta de dedesubt sunetul iniţial al fiecarui

cuvânt care denumeste animalul din imagine.

I5.Încercuieşte personajele-animale sălbatice din

povestea”Iedul cu trei capre” de O.P.Iasi

I6.Trasează o liniuţă de la animalul salbatic la căsuţa unde

locuieste.

I7. Încercuieste hrana ursului

I8.Ajută veveriţa să ajungă la ghindă! Coloreaza drumul

corect cu maro.

20

1.l.Tabel grafic cu descriptori de performanţă:

NR.

ITE

COMPORTAMENT

ÎNSUŞIT (C.Î.)

COMPORTAMENT ÎN

DEZVOLTARE(C.D.)

COMPORTAMENT

ABSENT(C.A.)

I1 Formează grupa animalelor

salbatice prin incercuire apoi

trasează o liniuta spre mediul lor

de viata.

Formează grupa animalelor

sălbatice prin încercuire dar

omite două, apoi trasează o

liniuţă spre mediul lor de

viaţă.

Încercuieşte toate animalele

din imagine si nu traseaza o

liniuţă spre mediul lor de

viaţă.

I2 Recunoaşte şi uneşte puii cu

mamele lor

Recunoaşte şi uneşte doar

un pui cu mama lui

Nu recunoaşte şi uneşte

puiul cu mama lui

I3 Numără animalele sălbatice şi

scrie cifra corespunzătoare sau

trasează tot atâtea liniuţe vertical

corect.

Numără şi scrie cifra

corespunzătoare sau

trasează corect doar pentru

patru animale salbatice.

Numără şi trasează corect

tot atatea liniuţe verticale

doar pentru două animale

sălbatice

I4 Scrie în caseta de dedesubt

sunetul initial al fiecărui cuvânt

care denumeşte animalul

Scrie în caseta de dedesubt

sunetul initial corect pentru

4 cuvinte

Scrie în caseta de dedesubt

sunetul iniţial corect pentru

2 cuvinte

I5

Încercuieşte personajele-animale

sălbatice din povestea”Iedul cu

trei capre” de O.P.Iasi

Incercuieste doar un

personaj-animale salbatice

din poveste

Nu ncercuieşte personaj-

animale sălbatice din

poveste

I6 Trasează corect o liniuţă de la

animalul sălbatic la casuta unde

locuieşte

Traseaza doar pentru doua

animalul salbatic corect

Trasează doar pentru un

animal sălbatic corect

I7

Încercuieşte corect hrana ursului

Încercuieste parţial

Nu încercuieste hrana

I8 Ajută veveriţa să ajunga la

ghindă şi colorează drumul

corect cu maro, cu acurateţe

Ajută veverita sa ajunga la

ghinda şi colorează drumul

cu ezitări

Nu trasează, nu ajută

veveriţa să ajungă la ghindă

Barem de corectare: punctaj maxim 100 de puncte




1.m.Tabel grafic cu itemi si punctajele aferente

P U N C T A J

Itemi I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 TO

TAL

Formează grupa animalelor sălbatice prin

încercuire apoi trasează o liniuţă spre mediul

lor de viaţă.

10

p

-

-

-

-

-

-

-

10p

Recunoaşte şi uneşte puiul cu mama lui - 10 - - - - - - 10p

Numără animalele sălbatice şi scrie cifra

corespunzătoare în casete sau trasează tot

atâtea liniuţe

- - 15

p

- - - - - 15p

Scrie în caseta de dedesubt sunetul initial al

fiecărui cuvânt care denumeşte animalul

- - - 15

p

- - - - 15p

21

0

5

10

15

20

25

Proba 1 Proba 2Proba 3Proba 4

C.I.

C.D.

C.A.

Încercuieşte personajele-animale sălbatice

din povestea”Iedul cu trei capre”

- - - - 15

p

- - - 15p

Trasează o liniuţă de la animalul sălbatic la

căsuţa unde locuieste

- - - - - 10

p

- - 10p

Recunoaşte si ncercuieste hrana ursului - - - - - - 10p - 10p

Ajută veveriţa să ajungă la ghindă şi

colorează drumul corect cu maro

- - - - - - - 10p 10p

Acurateţea şi exteticul lucrării 5p

TOTAL 10 10 15 15 15 10 10 10 100p

1.Tabel grafic cu rezultatele obtinute

Grupa

Nr.eșantion


C.I. C.D. C.A.

Grupa experimentala 22 19 2 1


Fig.5 Diagramă redând rezultatele la proba scrisă a celor două grupe în etapa finală

Rezultatele obţinute la cele patru probe aplicate în etapa finală redau semnificativ

performanţele atinse de preşcolarii grupei experimentale, nivelul competenţelor dobândite

fiind superior grupei de control. Majoritatea copiilor de la grupa experimentală

GRUPA EXPERIMENTALĂ GRUPA DE CONTROL

Fig.6 Diagrame redând rezultatele la cele 4 probe

22

0

5

10

15

20

C.I. C.D. C.A.

Grupaexperimentala

Grupa decontrol

grupaexperimentala

grupa decontrol

Valorificarea rezultatelor şi concluziile cercetării

Criteriile care au stat la baza analizei statistice au fost evaluarea competenţelor

dobândite de preşcolari în urma abordării metodei proiectelor la vârstele timpurii realizată

prin compararea rezultatelor obţinute la probele de evaluare atât în etapa constatativă cât şi în

etapa finală a cercetării. Fiind înscrişi într-o grădiniţă cu program prelungit prezenţa acestora

la probele de evaluare a fost foarte bună.

1.c.Tabel redând frecvenţa pentru probele de evaluare din etapa constatativă şi finală exprimate în procente.

Frecvenţa

Etapa constatativă Etapa finală

Proba 1 Proba 2 Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4

Grupa

experimentală

22 de copii

100%

22 de copii

100%

22 de copii

100%

22 de copii

100%

22 de copii

100%

22 de copii

100%

Grupa de

control

20 de copii

100%

20 de copii

100%

20 de copii

100%

20 de copii

100%

20 de copii

100%

20 de copii

100%

Rezultatele obtinute la probele sustinute de cele doua grupe in etapa constatativă si etapa

finală:

ETAPA CONSTATATIVĂ ETAPA FINALĂ

0

10

20

C.I. C.D. C.A.

GrupaexperimentalaGrupa de control

Fig.6. Diagrame redând rezultatele celor două grupe în etapa constatativa si finala

Fig.7. Diagrame redând rezultatele celor două grupe

Comparând rezultatele observăm performanţele obţinute la grupa experimentală în

defavoarea grupei de control, deşi posibilităţile intelectuale ale grupei nu au fost cu nimic

mai prejos. Elementul cheie care a dus la rezultate diferite a fost implicarea activă a copiilor şi

23

motivarea în învăţare, în experimentare, descoperire şi cercetare a fenomenelor diverse care

stârnesc curiozitatea şi interesul copiilor.

Jocurile, experimentele, întâlnirile cu specialiştii în domeniu, vizitele, activităţile

desfăşurate au satisfăcut pe deplin curiozitatea copiilor, dorinţa de cunoaştere şi descifrarea

unor necunoscute. Metodele utilizate cu precădere metode interactive şi de învăţare prin

cooperare au dat posibilitatea copiilor să relaţioneze, să interacţioneze cu natura şi ceilalţi

parteneri în învăţare- copii şi adulţi, să descopere prin efort propriu şi să afle răspunsuri la

întrebările puse.

Un rol la fel de important în obţinerea performanţelor la grupa experimentală în

consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor l-a avut utilizarea calculatorului prin aplicarea

unor soft-uri educaţionale ”Erin – la fermă” şi “În lumea poveştilor”cd EDU PRESS, precum

şi a unor materiale informative în format PPT şi PPS preluate de pe didactic sau de pe net cu

caracter instructiv-educativ (de ex:”Laptele şi produsele lactate”, “Graiul animalelor la

fermă”, “Cine spune muu...”etc.).

Evaluarea finală a competenţelor dobândite pe parcursul derulării proiectului tematic

am realizat-o prin aplicarea unor probe individuale cu caracter transdisciplinar care a întregit

imaginea globală a copilului despre subiectul cercetat, studiat. Copiii au demonstrat ceea ce

au învăţat. Toate acestea relevă modul în care preşcolarii au folosit şi valorificat informaţiile

culese în diferite contexte ale învăţării, capacitatea lor de a realiza transferul în alte domenii,

conexiuni interdisciplinare în scopul de a-şi dezvolta anumite deprinderi şi abilităţi.

În urma activităților desfăşurate preșcolarii au dobândit încredere în ei și în adulţii care

le-au oferit informaţii, s-au obișnuit să dezbată ceea ce nu le este clar, au învățat să

comunice, să-şi prezinte produsele și să-i evalueze pe colegii lor. Abordarea interdisciplinară

a conţinuturilor a fost realizată printr-un transfer de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini

dobândite astfel încat au fost dezvoltate competenţe lingvistice, competenţe matematice,

competenţe digitale- de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi

cunoaştere, competenţe sociale şi civice,competenţa de a învăţa să înveţi.

Am fost surprinşi plăcut să constatăm că desfăşurarea proiectelor tematice dezvoltă

simțul responsabilității, al implicării la preșcolari şi îi determină să vină cu drag la grădiniță.

Putem crea un context favorabil pentru abordarea unui curriculum centrat pe

competenţe în grădiniţă, pentru a forma preşcolari competenţi şi creativi capabili de

performanţă, viitori tineri care se vor raporta cu uşurinţă la exigenţele societăţii aflată în

continuă dezvoltare şi de care avem nevoie în viitor.

24

Dorim să oferim o educaţie de calitate dar drumul este greu şi anevois. Ca să ajungi

la sufletul copilului şi să-l determini să înveţe de plăcere este o calitate pe care o au doar acei

“dascăli” care-şi iubesc meseria şi mai ales iubesc copilul şi sunt tot timpul preocupaţi de

schimbarea pe care o aduce ştiinţa şi inovaţia în societate.

Ne raportăm la exigenţele unui învăţământ caracterizat prin excelenţă, prin

performanţă şi ne propunem să îmbunătăţim tehnicile prin care formăm şi educăm

personalităţi. Ştim prea bine că fiecare copil este unic şi de aceea proiectarea şi implementarea

unui curriculum centrat pe competenţe ne impune să acordăm o mai mare atenţie fiecărui

copil, să-l cunoaştem “în profunzime” şi să-i oferim ceea ce trebuie, ca el să se dezvolte

armonios, să fie creativ şi inventiv, stăpân pe sine în orice situaţie. Să-l învăţăm cum să

înveţe punându-l în situaţia de a experimenta, de a cerceta, a aplica ceea ce ştie, de a investiga

şi rezolva practic o problemă.

Noul curriculum pentru învăţământul preşcolar ne oferă posibilitatea proiectării şi

implementării unui curriculum centrat pe competenţe lăsând libertatea cadrului didactic de a

proiecta experienţe de învăţare motivante, colaborative, valoroase pentru preşcolari,

asumându-şi doar rolul de supraveghere, îndrumare şi facilitare a învăţării.

Căutând să găsim argumente la ipoteza cercetării privind proiectarea şi implementarea

cu succes a curriculumului centrat pe competenţe am colectat date, am planificat şi organizat

întregul proces instructiv-educativ după cerinţele actuale în educaţie. Am planificat

organizarea învăţării din perspectivă inter/ transdisciplinară prin intermediul activităţilor

integrate şi reorganizarea spaţio-temporalǎ a activităţilor didactice.

Am utilizat metoda proiectelor ca strategie didactică de bază deoarece contribuie la

dezvoltarea relaţiilor interpersonale (copil-copil, copil-adult), la dezvoltarea relaţiilor de

socializare şi la dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de grădiniţă.

Alături de abordarea interdisciplinară, organizarea modulară şi învăţarea asistată de

calculator am pus un accent deosebit pe predarea integrată a cunoştinţelor având în vedere

dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor preşcolarităţii.

Având în vedere faptul că fiecare copil are ritmul său propriu de dezvoltare şi

asimilare a cunoştinţelor, performând într-un domeniu sau altul le-am oferit posibilitatea de a

alege rolul şi sarcinile pe care şi le va asuma în învăţare exersându-şi inteligenţa dominantă şi

dezvoltând alte inteligenţe.

Experienţa noastră cuprinde modeste modele de activităţi şi mai ales sugestii în

elaborarea şi proiectarea unor activităţi care vizează un învăţământ centrat pe competenţe

deoarece proiectarea şi implementarea cu succes a acestuia necesită o pregătire temeinică, o

25

muncă laborioasă de cercetare, documentare şi căutare. Iar în această misiune nobilă pe care

o avem noi “noi picurǎm educație ȋn niște gingașe mlǎdițe” şi ne dorim să crească și sǎ

ȋnfloreascǎ în timp dând o valoare inestimabilă muncii noastre. De aceea trebuie să ne

aplecăm cu atenţie asupra acestor fiinţe sensibile şi să lucrăm cu o deosebită fineţe şi

perfecţiune.

Bibliografie

1. Bocoş, M., Jucan, D. (2008), Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia

curriculumului., ediţia a II-a, revăzută, Editura Paralela 45, Piteşti.

2. Chiş, V., (2001), Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Ed. Presa

Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

3. Chiş, V., (2005), Pedagogia contemporană – Pedagogia pentru competenţe, Ede. Casa

Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,

4. CNC-Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare – aria curriculară –

Terminologii;

5. Creţu, C. (1998), Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom,Iaşi.

6. Creţu, C. (2000), Teoria curriculum-ului şi conţinuturile educaţiei – Curs, Editura

Universităţii “Al. I. Cuza”,Iaşi.

7. D’Hainaut, L. (coord.) (1981), Programe de învăţământ şi educaţie permanentă,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

8. Dumitrana, M., (1999), Educarea limbajului în grădiniţă. Comunicarea orală, Ed.

Compania, Bucureşti

9. Dumitrana, M., (2001), Educarea limbajului în grădiniţă. Comunicarea scrisă, Ed.

Compania, Bucureşti

10. Gardner, H., (2006), Mintea disciplinată, Ed. Curtea veche, Bucureşti

11. Glava, A., (2002), Curriculumul integrat. O aplicaţie pentru învăţământul universitar,

în Cooperare şi interdisciplinaritate în învăţământul universitar, Bernat,S., Chiş, V.,

(coord), Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

12. Glava, A., Glava, C., (2002), Curriculumul preşcolar în Introducere în pedagogia

preşcolară, Ed. Dacia, Cluj-Napoca

13. Glava, A., (2003), Câteva consideraţii despre metoda proiectelor, în vol. “Omagiu

profesorului Miron Ionescu”, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca

26

14. Glava, A., Glava, C., (2005), Metoda proiectului de investigaţie. Aplicaţii în didactica

geografiei, în Dulamă, E., Ilovan, O., Bucilă, F., Tendinţe actuale în predarea şi

învăţarea geografiei, Ed. Clusium, Cluj-Napoca

15. Manolescu, M. (2002), Evaluarea şcolară – un contract pedagogic, Editura Fundaţiei

Culturale “Dimitrie Bolintineanu”, Bucureşti.

16. Mândruţ,O., Catană, L., Mândruţ, M., Instruirea centrată pe Competenţe, Arad,2012,

17. Ministerul Învăţământului, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (1993), Reforma

învăţământului din România: condiţii şi perspective, Bucureşti;

18. Repere fundamentale în învǎțarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7

ani / dr. Mihaela Ionescu (coord.), Carmen Anghelescu, Cristiana Boca, ..., Bucuresti,

Ed. Vanemonde, 2010,

19. Ministerul Educatiei si Cercetării, Metoda proiectelor la vârstele timpurii, coord.Preda,

V., Miniped, Bucuresti, 2002;

20. Niculescu, R.M. (coord.) (2001), Obiectivele educaţiei, în “Pregătirea iniţială,

psihologică, pedagogică şi metodică a profesorilor”, coord. R.M. Niculescu, Editura

Universităţii “Transilvania”, Braşov;

21. Păun, E.; Potolea, D. (coord.)(2002), Pedagogie.Fundamentări teoretice şi demersuri

aplicative, Editura Polirom, Iaşi;

22. Preda, V., (2000), Educaţia pentru ştiinţă în grădiniţă, Ed. Compania, Bucureşti

23. Ungureanu, D. (1999), Educaţie şi curriculum, Editura Eurostampa, Timişoara.

24. Soare, E., Evoluţii ale pradigmei curriculumului în societatea postmodernă, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2012;

25. Stoicescu, D., Noveanu, G., Proiectarea si implementarea curriculumului centrat pe

competente, suport de curs;

26. Tomşa, Gh. Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, Bucureşti, 2005;

27. www.edu.ro, Reforma învăţământului obligatoriu în România.

28. http://cnc.ise.ro.

http://cnc.ise.ro/

STUDIU PRIVIND IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI educationale/PRE... · Limbă şi comunicare,...

Documents

Transcript of STUDIU PRIVIND IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI educationale/PRE... · Limbă şi comunicare,...