1 CURRICULUMUL EDUCAŢIEI COPIILOR DE VÎRSTĂ TIMPURIE ...

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

CURRICULUMUL EDUCAŢIEI COPIILOR DE VÎRSTĂ TIMPURIE

ŞI PREŞCOLARĂ (1-7 ANI) ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2 CURRICULUMUL EDUCAŢIEI COPIILOR

Autori: Aglaida Bolboceanu, dr. hab. în psihologie, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei; Stela Cemortan, dr. hab. în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei; Eugen Coroi, doctor în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei; Valentina Botnari, doctor în pedagogie, conf. univ., Universitatea de Stat din Tiraspol. Larisa Cuzneţov, dr. hab. în pedagogie, Consiliul Naţional Acreditare și Atestare; Galina Ghirică, doctor în pedagogie, Universitatea de Stat din Tiraspol; Maria Pereteatcu, doctor în pedagogie, Universitatea de Stat „Aleco Russo”, Bălţi; Ala Stîngă, doctor în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei; Ion Boian, doctor în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei; Raisa Jelescu, cercetător superior, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei; Eufrosinia Russu, Direcţia Generală Educaţie, Tineret și Sport, mun. Chişinău; Efimia Musteaţă, directoarea instituţiei preșcolare N20, mun. Chișinău; Anastasia Gherasimovici, metodist, grădiniţa 194, mun. Chișinău; Valentina Trofăilă, DÎTS, sectorul Rîşcani;Expert internaţional: Mihaela IonescuRecenzenţi: Universitatea Pedagogică de Stat “I. Creangă”, Chișinău; Universitatea de Stat “A. Russo” Bălţi; Universitatea de Stat din Tiraspol; Direcţiile generale raionale “Învăţămînt, Tineret și Sport”; Colegiul Pedagogic din Chișinău; Colegiul Pedagogic din Orhei;Au mai colaborat: UNICEF, UNESCO, EFA-FTI; Petru Jelescu, dr. hab. în psihologie, Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă”; Vera Ciumac, Direcţia Generală Educaţie, Tineret și Sport, mun. Chişinău; Liudmila Ciolac, Instituţia preșcolară nr. 194, mun. Chișinău; Lina Zlobin, Instituţia preșcolară nr. 194, mun. Chișinău; Ala Vasilachi, Instituţia preșcolară nr. 225, mun. Chișinău;Redactare: Aliona Paniş;Tehnoredactare: Tatiana Voinovan;Machetare computerizată:

E.Coroi (coord.), A.Bolboceanu (coord.), S.Cemortan (coord.), V.Botnari (coord.), L.Cuzneţov et al., Сurriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în Republica Moldova, Chişinău, 2006

3

CUPRINS:

Cadrul de referinţă ......................................................................................................... 5

Educaţia copiilor de vîrstă timpurie (1-3 ani) ................................................. 19Cunoaşterea lumii, dezvoltarea personală şi socială ....................................23Dezvoltarea limbajului şi a comunicării .............................................................. 27Educaţia fizică şi educaţia pentru sănătate ....................................................... 31Educaţia prin arte .........................................................................................................35

Educaţia copiilor de vîrstă preșcolară 3-7 ani ................................................39Dezvoltarea personală, educaţia pentru familie şi viaţa în societate .......................................................................................................................40Dezvoltarea limbajului şi a comunicării ..............................................................44 Dezvoltarea limbajului şi comunicării verbale ....................................44 Formarea premiselor citirii şi scrierii ........................................................48Ştiinţe, cunoaşterea mediului şi cultura ecologică ......................................... 52 Formarea reprezentărilor matematice elementare ........................... 52 Educaţia pentru mediul natural şi cultură ecologică .........................57Educaţia fizică şi educaţia pentru sănătate ....................................................... 61 Educaţia fizică .................................................................................................. 61 Educaţia pentru sănătate ............................................................................65Educaţia prin arte .........................................................................................................70 Educaţia literar-artistică ..............................................................................70 Educaţia muzicală ..........................................................................................73 Arta plastică .....................................................................................................78

Surse bibliografice utilizate în elaborarea curriculumului ..........................80Surse bibliografice recomandate educatorilor pentru realizarea curriculumului ................................................................................................................82


CADRUL DE REFERINŢĂ

Preambul

Curriculumul pentru educaţia copiilor de vârstă timpurie și preșcolară (1-7 ani) în Repubica Moldova constituie un document de politică educaţională care reflectă concepţia pedagogică a educaţiei copilului din Republica Moldova la vîrsta timpurie şi preşcolară, de la 1 an la 7 ani. Rolul acestui document este de a orienta cadrele didactice în proiectarea, organizarea și realizarea activităţilor educaţionale din perspectiva unei noi viziuni pedagogice asupra copilului şi educaţiei.

Acest curriculum este unul din documentele elaborate vis-a-vis de: primul elaborat dintr-un set de documente preconizate pentru educaţia timpurie şi preşcolară: ghidul de implementare a curriculumului, standardele educaţiei, materiale didactice etc. Implementarea lui se va realiza cu sprijinul materialelor enumerate. Toate cadrele didactice vor aplica curriculumul în acord cu Concepţia educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară revizuită, cu Legea învăţămîntului din Republica Moldova şi cu Convenţia ONU despre drepturile copiilor.

Declaraţia adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la cea de a XXVI-a Sesiune Specială de 10 mai 2002 cuprinde principiile care ghidează mişcarea globală internaţională de construcţie a unei lumi demne pentru copii şi care constituie, de asemenea, jaloane pentru construcţia unui sistem de educaţie timpurie a copiilor. Dintre aceste principii următoarele constituie cheia de boltă pentru soliditatea și viabilitatea acestui sistem:

• Interesele superioare ale copiilor trebuie să fie principalul obiectiv pentru toate acţiunile legate de copii.

• Investiţia în copii şi respectarea drepturilor lor este una dintre modalităţile cele mai eficiente de eradicare a sărăciei.

• Orice copil este născut liber și egal în demnitate și drepturi.

• Copiii trebuie să aibă parte de un start cît mai bun în viaţă.

• Copiii şi adolescenţii sînt cetăţeni care dispun de capacitatea de a contribui la construirea unui viitor mai bun pentru toţi.

• Realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului necesită reînnoirea voinţei politice, mobilizarea și alocarea unor resurse suplimentare

CADRUL DE REFERINŢĂ 5

la nivel naţional și internaţional, avîndu-se în vedere urgenţa și gravitatea nevoilor speciale ale copiilor.

• O lume mai bună pentru copii este o lume în care toţi copiii se vor putea bucura de anii copilăriei – un timp al jocului și al învăţării, cînd copiii sînt iubiţi, respectaţi și alintaţi, cînd drepturile le sînt promovate şi protejate, fără nici un fel de discriminare, cînd siguranţa și bunăstarea lor sînt considerate primordiale şi cînd se pot dezvolta sănătoși, în pace și demnitate.

Curriculumul privind educaţia timpurie şi preşcolară, avînd un puternic caracter inclusiv, se referă la toţi copiii de la 1 la 7 ani din Republica Moldova, indiferent de sex, etnie, statut socioeconomic, religie.

1. Ce înseamnă educaţie timpurie şi preşcolară?

Conform National Association for the Young Children (NAYEC), educaţia timpurie este definită ca „servicii destinate copiilor de la naştere la 7/8 ani în cadrul diferitelor tipuri de programe (normal, prelungit etc.) oferite în creşe, acasă, în grădiniţe şi şcoli primare, precum şi în cadrul programelor de recreaţie”1. Educaţia timpurie vizează atît acţiunile desfăşurate în cadrul serviciilor oferite de instituţii, cît şi al celor oferite de familie şi pentru familie, de aceea este foarte importantă asigurarea unei pregătiri a părinţilor, îndeosebi a celor care nu apelează la servicii instituţionale, în privinţa modului în care ar trebui să acţioneze ca instanţă educaţională.

Curriculumul educaţiei timpurii şi preşcolare, bazîndu-se pe periodizările efectuate de J. Piaget, E. Erickson, D. Elconin, J. Bruner, A. Freud ş.a., vizează două perioade de vîrstă: copilăria timpurie – 1-3 ani; perioada preşcolară – 3-7 ani.

Educaţia în aceste perioade presupune:

– asigurarea unui mediu securizant fizic şi afectiv, stimulativ din punct de vedere cognitiv şi social pentru toţi copiii indiferent de sex, etnie, mediu de provenienţă, apartenenţă religioasă;

1National Association for the Education of Young Children, Early childhood teacher education guidelines, Washington DC, 1982 apud Seefeld, Carol, Barbour, Nita, Early Childhood Education. An introduction, 3rd ed., Macmillan College Publishing Company, New York, 1994, pag. 13.


– considerarea particularităţilor de vîrstă şi individuale ale copiilor pentru a asigura atingerea maximumului de potenţial de dezvoltare de care dispune fiecare copil;

– existenţa unui curriculum care să pornească de la cunoaşterea profundă a copilului pentru a asigura progresul acestuia în toate domeniile dezvoltării;

– asigurarea pregătirii tuturor celor care participă direct la educaţia copilului pentru a oferi coerenţă, consecvenţă şi unitate influenţelor educaţionale;

– asigurarea unui parteneriat între toate instituţiile care oferă servicii copiilor de la naştere la 7 ani;

– conştientizarea importanţei determinante pe care o are această perioadă de vîrstă pentru întreaga dezvoltare de mai tîrziu a copilului, prin aceasta oferind servicii de educaţie de calitate.

2. De ce un nou curriculum?

Necesitatea dezvoltării unui nou curriculum este determinată de:

a) redefinirea rolului educaţiei timpurii în formarea personalităţii individului;

b) noile rezultate ale cercetărilor privind educaţia timpurie;

c) redefinirea rolului educaţiei în viaţa individului din perspectiva educaţiei permanente;

d) schimbările economice şi sociale din Republica Moldova şi din lume.

Cercetările psihologice, pedagogice, antropologice recente schimbă viziunea asupra copilului şi rolului lui în propria educaţie. În prezent, copilul este tratat ca subiect, ceea ce presupune participarea lui activă la procesul de formare a propriei personalităţi din momentul naşterii. Lumea din jur, evenimentele, fenomenele sînt percepute, trăite şi însuşite de copil prin prisma propriilor trebuinţe, necesităţi fiziologice şi psihologice care se manifestă din primele zile de viaţă.

Această nouă viziune, precum şi schimbările care se produc la ora actuală atît în Republica Moldova, cît şi în lume, necesită o reconsiderare a curriculumului pentru educaţia timpurie şi preşcolară din perspectiva asigurării tuturor


Subiectualitatea copilului în perioadele timpurii se manifestă în activismul lui cognitiv şi motor, în trebuinţe şi tendinţa de a le satisface, în emoţii şi impulsuri, în selectivitatea atenţiei, perceperii, memoriei. Cercetările recente în domeniul psihologiei demonstrează importanţa deosebită a perioadelor timpurii din viaţă pentru formarea personalităţii. Cu cît copilul este mai mic, cu atît este mai mare receptivitatea faţă de influenţele spontane sau special organizate ale mediului şi cu atît sînt mai durabile efectele acestor influenţe. Din acest punct de vedere primele perioade din viaţă sunt deosebit de valoroase pentru constituirea personalităţii. Copilul trăieşte primele experienţe de interacţiune cu oamenii, natura şi obiectele, cunoaşte cultura şi valorile umane. În această perioadă se pun bazele formării personalităţii şi a individualităţii copilului, a sănătăţii fizice şi psihice.

Multe cercetări au indicat importanţa decisivă pe care o au intervenţiile asupra copilului încă din perioada prenatală, continuînd apoi cu naşterea, primii trei ani de viaţă, pînă la finalul copilăriei timpurii. Etapele parcurse de copil în aceasta perioadă pun bazele dezvoltării lui ulterioare şi sînt cruciale.

Teoreticieni precum J. Dewey, L. Vîgotsky, J. Piaget, E. Erickson, D. Elconin prin teoriile lor despre dezvoltarea copilului, au contribuit la conturarea unei viziuni integrale asupra educaţiei acestuia, în care copilul este autorul propriei lui învăţări, parcurgînd mai multe stadii de dezvoltare. Sursa învăţării lui o constituie diversitatea experienţelor (cognitive, sociale, emoţionale, fizice) pe care copilul le trăieşte. De aceea este foarte importantă încurajarea trebuinţelor naturale ale acestuia de explorare, de experimentare, a curiozităţii, a dorinţei de a comunica şi de a relaţiona. Asemenea viziune asupra copilului modifică şi concepţia asupra esenţei procesului educaţiei, care, şi în perioadele timpurii, trebuie considerată o interacţiune între subiecţi, între două părţi active, nu doar influenţa educatorului asupra copilului educat.

Centrarea pe copil a atras atenţia asupra considerării tendinţelor naturale care există în copil, pe care educatorul şi părintele trebuie să le urmeze, să le stimuleze și să le valorifice în construirea contextelor şi situaţiilor în care copilul învaţă.

3. Noua perspectivă asupra copilăriei şi copilului

condiţiilor pentru dezvoltarea integrală, normală şi deplină a copilului în funcţie de potenţialul de care dispune. Centrarea pe copil reprezintă o cerinţă esenţială a dezvoltării unui curriculum actual.


Prezentul Curriculum al educaţiei timpurii valorizează perioadele copilăriei timpurii şi preşcolare, apreciază importanţa lor pentru formarea unei personalităţi armonioase, promovează abordarea holistică a dezvoltării şi egalitatea şanselor în conjugare cu respectul autonomiei copilului, al nevoilor lui personale.

Principii care au stat la baza elaborării curriculumului

Actualul curriculum a fost elaborat pe baza noilor perspective asupra copilului şi a copilăriei şi, totodată, a unei educaţii care promovează valorile societăţii secolului XXI. Viitorii cetăţeni ai societăţii moldoveneşti au nevoie de competenţele necesare adaptării la noile schimbări de ordin social, economic, cultural. Aceste competenţe se construiesc începînd cu copilăria timpurie. De aceea respectul pentru unicitatea fiecăruia, pentru nevoile şi interesele fiecăruia, acordarea de oportunităţi egale de acces la educaţie şi dezvoltare, precum şi formarea unor personalităţi autonome, capabile a alege şi a decide, tolerante, responsabile, creative şi flexibile reprezintă repere esenţiale în redactarea acestui curriculum.

Principiile enumerate mai jos indică valorile fundamentale care au stat la baza elaborării Curriculumului educaţiei timpurii şi preşcolare:

• Principiul educaţiei centrate pe copil (respectarea şi valorizarea unicităţii copilului, a nevoilor, trebuinţelor şi caracteristicilor acestuia).

• Principiul respectării drepturilor copilului (dreptul la educaţie, dreptul la liberă exprimare etc.).

• Principiul învăţării active (crearea de experienţe de învăţare în care copilul este autorul propriei învăţări).

• Principiul dezvoltării integrate (printr-o abordare integrată a activităţilor, transdisciplinară).

• Principiul interculturalităţii (cunoaşterea, recunoaşterea şi respectarea valorilor naţionale şi ale celorlalte etnii).

• Principiul echităţii şi nondiscriminării (dezvoltarea unui curriculum care să asigure în egală măsură oportunităţi de dezvoltare tuturor copiilor, indiferent de sex, etnie, religie sau statut socioeconomic).

• Principiul educaţiei ca interacţiune dintre educatori şi copilul educat (dependenţa rezultatelor educaţiei de ambele părţi participante în proces de individualitatea copilului, cît şi de personalitatea educatorului/părintelui).


4. Ce aduce nou acest curriculum?

Acest document se distinge printr-o nouă perspectivă asupra:

– rolului acordat copilului în propria sa devenire;

– importanţei acordate dezvoltării personale a copilului şi educaţiei pentru sănătate;

– rolului primordial acordat jocului, în special, jocului cu subiect pe roluri în învăţare;

– rolului personalităţii educatoarei în procesul de învăţare, în interacţiunea cu copilul;

– modului în care situaţiile şi experienţele de învăţare trebuie construite în spaţiul instituţiei de educaţie timpurie, acordînd libertate de manifestare copilului;

– modului în care mediul educaţional necesită a fi organizat;

– rolului important pe care îl deţine parteneriatul real şi deschis între educatori si părinţi.

Cuvintele-cheie privind învăţarea în perioada timpurie şi preşcolară sînt: stimulare senzorio-motorie (în special pentru copiii sub 3 ani), explorare, experimentare, socializare, rezolvare de probleme.

Principiile aplicării Curriculumului educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară sînt cele care orientează practica didactică a educatoarelor din instituţiile de educaţie timpurie şi preşcolară. Acestea sînt principii care stau la baza opţiunilor metodologice ale educatoarei, a organizării tuturor activităţilor în sala de grupă. În strînsă corelaţie cu valorile promovate de acest curriculum, aceste principii sînt:

– principiul individualizării (organizarea activităţilor ţinînd cont de ritmul propriu de dezvoltare a copilului, de nevoile şi interesele sale, asigurîndu-se libertatea copiilor de a alege activităţi şi sarcini în funcţie de interesele şi nevoile lor);

– principiul învăţării bazate pe joc (jocul este activitatea fundamentală a copilului între 1-7 ani prin care acesta se dezvoltă natural; jocul (jocuri didactice/jocuri spontane, jocuri practice, jocuri manipulative, jocuri simbolice) trebuie să stea la baza conceperii activităţilor didactice de toate tipurile);


– principiul diversităţii contextelor şi situaţiilor de învăţare (oferirea de către educatoare în mediul educaţional de contexte şi situaţii de învăţare cît mai diverse, care să solicite implicarea copilului sub cît mai multe aspecte: cognitiv, emoţional, social, motric);

– principiul alternării formelor de organizare a activităţii: frontal, în grupuri mici, în perechi şi individual şi a strategiilor de învăţare;

– principiul parteneriatului cu familia şi cu comunitatea (este necesar ca între educatoare şi familie să se stabilească relaţii de parteneriat care să asigure continuitate şi coerenţă în demersul educaţional; familia trebuie considerată un partener activ, nu doar receptor al informaţiilor furnizate de educatoare referitoare la progresele realizate de copil; totodată, e importantă înţelegerea valorii educaţiei în perioadele timpurii şi preşcolare pentru comunitate şi participarea comunităţii).

Strategii de predare-învăţare

Cadrul didactic dispune de libertatea de a alege strategiile didactice care răspund cel mai bine exigenţelor educaţiei centrate pe copil. În acest sens, respectarea particularităţilor individuale, a ritmului propriu de învăţare şi valorificarea potenţialului fiecărui copil reprezintă cerinţe de bază.

Strategiile pe care le aleg cadrele didactice trebuie să se sprijine pe principiile metodologice de aplicare a curriculumului enumerate mai sus.

Recomandările metodologice privind aplicarea acestui curriculum vizează, în special, următoarele aspecte:

– dezvoltarea integrală a copilului necesită un mod integrat de abordare de către cadrul didactic a activităţilor desfăşurate în creşe şi grădiniţe. Jocul, modul natural de a învăţa al copilului, reprezintă un exemplu concludent de activitate integrată, interdisciplinară;

– un alt mod de a integra experienţele de învăţare ale copiilor corespunzătoare diferitelor domenii de dezvoltare îl constituie activităţile tematice. Proiectarea unor astfel de activităţi constituie un sprijin pentru copil în înţelegerea integrată a lumii înconjurătoare. Învăţarea bazată pe proiect (metoda proiectului) reprezintă un mod de proiectare a unei activităţi tematice şi constituie o modalitate prin care copilul participă la o mare diversitate de experienţe de învăţare şi care sprijină integrarea achiziţiilor de diferite tipuri dobîndite de copil;


– învăţarea prin cooperare (utilizarea grupurilor mici de 3–5 copii şi a învăţării in pereche) reprezintă un mod natural prin care copiii învaţă unii de la alţii şi prezintă un mare avantaj din punctul de vedere al dezvoltării socioemoţionale a copilului.

Noi roluri ale cadrului didactic

Educatorul trebuie să fie un colaborator, un partener al copilului în interacţiunea acestuia cu mediul, în scopul de a-l însuşi, de a-l stăpîni şi a-l transforma. El trebuie să asigure şanse egale pentru toţi copiii, să respecte drepturile lor personale şi sociale, să le asigure confortul emoţional, protecţia vieţii şi sănătăţii lui.

Principalele dimensiuni ale rolurilor şi cerinţelor îndeplinite de educator:

– facilitator al învăţării: creează contexte de învăţare cît mai variate, cît mai stimulative, cît mai adaptate particularităţilor individuale ale copiilor, oferind copiilor opţiuni diferite şi lăsîndu-i pe ei să aleagă între ocazii şi materiale diverse;

– fin observator al progresului copilului, luînd în consideraţie particularităţile lui individuale, interesele şi nevoile lui;

– reflexivitatea şi empatia cadrelor didactice, pentru a considera şi reconsidera permanent rezultatele observărilor asupra copiilor, a analiza cu atenţie şi a lua decizii adecvate;

– adoptarea de către cadrul didactic a unor atitudini flexibile şi creative în faţa rezolvării problemelor educaţionale cu care se confruntă;

– acceptarea noului, a soluţiilor variate şi flexibile, care să corespundă nevoilor diverse ale copiilor; flexibilitatea în planificări, decizii şi activităţi;

– partener real al părinţilor prin schimbarea informaţiilor despre copil pentru a construi o imagine cît mai fidelă despre progresul acestuia, vizite acasă, schimb de experienţe şi practici;

– parteneriatul cadrului didactic cu colegii, cu specialiştii şi cu membrii din comunitate care îi pot sprijini efortul educativ.

Rolul familiei ca prim educator al copilului şi partener în educaţia copilului

• Statutul familiei ca prim educator al copilului reprezintă un factor important în stabilirea parteneriatului între instituţiile de educaţie


timpurie şi familie. Eforturile depuse de părinţi şi educatori trebuie să se bazeze pe un schimb bogat de informaţii, de experienţe şi pe colaborare în asigurarea celor mai bune condiţii de creştere şi dezvoltare a copiilor.

• Familia reprezintă mediul sociocultural în care copilul s-a născut şi în care creşte şi de aceea este foarte important respectul pentru moştenirea culturală a fiecărei familii şi valorificarea acesteia în spaţiul grupei.

• Părinţii trebuie să regăsească un sprijin în instituţia de educaţie timpurie, să se simtă bineveniţi pentru a colabora cu educatorii şi a participa la orice activităţi realizate cu copiii. Aici ei trebuie să fie familiarizaţi cu:

– informaţii privind particularităţile de vîrstă ale copilului;

– importanţa intervenţiilor educaţionale;

– rolul important al mediului stimulativ cu care copiii interacţionează;

– necesitatea asigurării protecţiei şi securităţii fizice şi emoţionale a mediului;

– activităţile care se desfăşoară în instituţia de educaţie timpurie.

• Cooperarea dintre părinţi şi educatori este esenţială pentru a asigura coerenţa şi consecvenţa acţiunii educaţionale a celor doi factori de educaţie asupra copilului, precum și a celor două medii în care copilul trăieşte cea mai mare parte din perioada lui timpurie.

Noi cerinţe faţă de mediul educaţional

Specificul dezvoltării în perioada timpurie şi în cea preşcolară solicită organizarea atentă a mediului de învăţare – o condiţie esenţială pentru stimularea dezvoltării copilului în această perioadă.

• Mediul de învăţare în instituţiile preşcolare va fi organizat astfel, încît să stimuleze activitatea şi creativitatea copiilor, dorinţa de a se implica în activităţi, să sugereze şi să motiveze comportamente cognitive, de colaborare, de participare şi de cultură igienică.

• Materialele cu conţinut demonstrativ-stimulativ se vor expune la nivelul cîmpului vizual al copiilor, fiind schimbate periodic în funcţie de obiectivele la zi.

• Copiii vor avea acces la produsele activităţii lor; la îndemînă li se vor pune, în cantităţi suficiente, diverse materiale şi jucării care să le stimuleze ideile şi acţiunile.


• În creşe şi grădiniţe, în camerele de grupe şi pe teren se vor amenaja pentru jocurile şi activităţile independente sau în grup ale copiilor zona pentru jocuri dinamice, zonă cu apă şi nisip, zonă de construcţii, zonă de familiarizare cu natura, zonă de interacţiune cu cartea şi imaginile, zonă pentru jocuri de rol, zonă pentru jocuri de masă, manipulative etc.

• Obiectele ce formează mediul educaţional vor fi adecvate particularităţilor psihologice şi de vîrstă, vor răspunde cerinţelor estetice şi sanitaro-igienice.

O nouă perspectivă asupra evaluării copilului

Evaluarea progresului realizat de copilul preşcolar în dezvoltare presupune determinarea posibilităţilor tranziţiei copilului mic la noile condiţii de viaţă (cele din grădiniţă), a nivelului de formare a conduitelor socială, afectivă, cognitivă, verbală, motrice la finele perioadei timpurii şi la finele preşcolarităţii. Rezultatele evaluării vor fi utilizate pentru a preciza trebuinţele de dezvoltare a fiecărui copil pe parcursul vîrstei şi a efectua corectările de rigoare în ceea ce priveşte strategiile didactice.

Evaluarea nivelului performanţelor copiilor de diverse vîrste, inclusiv a celor de vîrstă timpurie are un rol esenţial, întrucît constituie o modalitate obiectivă de punere în evidenţă a progresului realizat, reprezintă rezultatele procesului educaţional, care trebuie şi pot fi obţinute prin diverse tehnologii pedagogice în baza cerinţelor curriculare.

Evaluarea furnizează totodată şi informaţia necesară pentru implementarea unor procedee de formare continuă şi stabilire a continuităţii în procesul de educaţie a copiilor.

Pornind de la particularităţile de vîrstă ale copiilor şi de la faptul că ei nu pot citi şi scrie, considerăm necesar a elabora instrumente simple cu ajutorul cărora, în formă de joc, s-ar putea efectua evaluarea principalelor conduite ale personalităţii în devenire şi, totodată, s-ar determina gradul general de dezvoltare a personalităţii copilului.

Deoarece evaluarea vizează eficienţa educaţiei prin prisma raportului dintre obiectivele proiectate şi rezultatele obţinute de copii în activităţile lor, pedagogii vor urmări consecinţele acţiunii întreprinse în vederea formării personalităţii copilului în ansamblu. Astfel, vor fi preconizate activităţi de evaluare care se vor realiza de către educatori prin strategii didactice adecvate, încheindu-se cu aprecieri asupra funcţionării interne a acţiunii


educaţionale şi anume evaluarea cunoştinţelor, a conduitelor obţinute de fiecare copil la finele fiecărui an, cît şi a atitudinilor formate.

E necesar să se utilizeze cele trei tipuri de evaluare: iniţială, curentă (formativă) şi finală (sumativă). Aceste tipuri de evaluare trebuie promovate pe parcursul anului, deoarece fiecare dintre ele are scopul şi rolul său.

Evaluarea iniţială se va face în lunile septembrie, octombrie pentru a evidenţia nivelul de dezvoltare iniţială a copiilor.

În procesul educaţional o atenţie deosebită se va acorda evaluării formative. Ea se va realiza în funcţie de obiectivele-cadru şi cele de referinţă, prevăzute de Curriculum. Înregistrarea progresului copilului se va raporta la performanţele lui anterioare de atingere a obiectivelor-cadru şi de referinţă şi nu la performanţele obţinute de alţi copii sau de grup.

Educatorii vor efectua evaluarea într-o atmosferă constructivă şi binevoitoare, fără a-i stresa pe copii.

Realizarea evaluării va fi supusă următoarelor cerinţe:

• Evaluarea se va promova pe un fond afectiv pozitiv, fără a provoca copilului emoţii negative, consolidîndu-se încrederea în sine şi dorinţa de a persevera.

• Obiectul evaluării va fi conduita copilului, acţiunile, produsele activităţii sale într-o situaţie concretă, copilul ca personalitate fiind tratat permanent cu respect şi dragoste.

• Copiii se vor implica în procesul de evaluare, fiind încurajaţi să-şi analizeze şi să-şi aprecieze propriile performanţe.

• Comparaţiile se vor referi la rezultatele precedente şi cele actuale ale copilului, şi nu la diferenţele dintre copii.

• Educatorul va observa şi va încuraja succesele fiecărui copil, fără a trece pe cineva cu vederea.

Educatorii sînt liberi în alegerea metodelor şi modalităţilor de evaluare şi apreciere. Important este ca evaluarea să aibă pentru cadrele didactice un rol proiectiv, iar pentru copii – o funcţie constructivă, de încurajare şi să nu constituie un factor de inhibiţie, refuz sau blocaj.

Metodele care pot fi utilizate, din punctul de vedere al specificului de vîrstă şi al obiectivelor educaţiei preşcolare, sînt: observaţia, convorbirea, probele practice, portofoliul şi testarea.


Observaţia curentă are un caracter permanent şi permite educatorilor să-şi culeagă informaţii despre progresul fiecărui copil în parte, dar şi al întregului grup de copii.

Cu ajutorul observaţiei educatorul poate urmări sistematic comportamentul copilului pe tot parcursul zilei, de la venirea în instituţie pînă la plecare: în momentele de început al zilei, în timpul activităţilor frontale, de grup sau individuale, al jocurilor spontane sau organizate, la masă, în momentele de tranziţie de la o activitate la alta, la baie, la finalul programului.

Educatorul trebuie să urmărească progresul copilului sub toate aspectele dezvoltării sale: cognitiv, socioemoţional, motric:

– cunoştinţe, deprinderi, abilităţi;

– atenţie, memorie, gîndire, limbaj;

– interese, aptitudini, motivaţie;

– relaţiile cu copiii de aceeaşi vîrstă, cu copiii de altă vîrstă, cu adulţii;

– dezvoltare motrică.

Chestionarea orală se efectuează în formă de conversaţie, joc. Ea permite educatorilor să verifice cum au însuşit copiii anumite cunoştinţe despre un anume fenomen, obiect, calitatea lui; despre deprinderile care s-au format; capacitatea de a opera cu reprezentările formate şi informaţia însuşită; priceperea de a le aplica şi transpune în jocuri şi alte activităţi. Chestionarea orală este o metodă reuşită pentru studierea individualităţii copilului preşcolar şi a nivelului obţinut în dezvoltarea sa.

Probele practice (prin jocuri, exerciţii) permit verificarea aplicării cunoştinţelor acumulate. Prin intermediul acestei metode se pot verifica cunoştinţele şi competenţele preşcolarilor în dezvoltarea vorbirii, matematică, ştiinţele naturii, desen, literatură, muzică, educaţie fizică şi alte domenii de cunoaştere.

Testarea. Această metodă de evaluare are structură şi caracteristici specifice. Testul oferă posibilităţi de măsurare mai exactă a performanţelor obţinute de copii; are însuşiri de investigaţie experimentală, permite să se verifice mai precis nivelurile obţinute; conţine un grad sporit de obiectivitate în apreciere. Se va evita cu desăvîrşire crearea unei atmosfere tensionate la aplicarea testului. El trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă destinsă de joc.

Portofoliul este o metodă ce constă în colectarea intenţionată şi sistematică a produselor activităţii copilului, precizînde-se pe produse data realizării lor, cu


comentariile educatorului referitor la succesele acestuia vizavi de obiectivele educaţionale şi la reflectarea progresului copilului în documentele colectate. Metoda portofoliului permite să obţinem indicatori clari (ilustrate, documente) ai dezvoltării copilului într-un interval de timp, gradul implicării copilului în activitate şi particularităţile dezvoltării lui individuale. Portofoliul reprezintă un instrument util de cunoaştere a copilului şi pentru părinţi, care pot observa studiindu-l evoluţia copilului de-a lungul anilor de educaţie timpurie şi aprecierile educatorului în raport cu aceasta.

Aprecierea rezultatelor obţinute de copii se efectuează, de obicei, în instituţiile preşcolare prin calificative de tipul: „foarte bine”, „bine”, „suficient”, „nu este de ajuns” etc.

Educatoarea mai poate aprecia prin cuvintele „m-ai bucurat mult” sau „sînt sigură că data viitoare vei reuşi mai bine”, „sînt mîndră de lucrarea ta” ori „trebuie să mai lucrezi un pic şi va fi foarte bine” etc. Utilizarea corectă a acestor calificative contribuie la cultivarea motivaţiei copiilor faţă de învăţătură și oferă unele repere de autoapreciere, autoevaluare.

Evaluarea va fi realizată şi în formă de jocuri didactice, mobile, exerciţii practice, activităţi colective în sala de grupă, la plimbare, în excursii. Nu vor fi utilizate aprecieri ale copiilor între ei, ci încurajări ale copiilor între ei. De asemenea, părinţilor li se va explica necesitatea ca aprecierile propriilor copii să se raporteze întotdeauna la etapele anterioare de realizare de către aceştia a unor activităţi, sarcini şi nu la performanţele altor copii.

Criteriul principal al succesului copilului în dezvoltarea sa va fi diferenţa dintre rezultatele ultimei şi penultimei evaluări.

5. Obiectivele majore pentru educaţia timpurie (1-7 ani) vizează:

– dezvoltarea integrală normală şi deplină a copilului, valorificîndu-se potenţialul fizic şi psihic al acestuia, respectîndu-se ritmul propriu de dezvoltare a acestuia, nevoile sale afective şi specificul activităţii sale de bază – jocul;

– dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi mediul pentru a dobîndi cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi conduite


6. Structura programelor ariilor curriculare

Obiectivele majore ale educaţiei preşcolare au fost specificate, stabilind obiective generale pentru educaţia copiilor de vîrstă timpurie (1-3 ani) şi a preşcolarilor de la 3 la 7 ani, care vor fi realizate în cadrul ariilor curriculare.

Pentru perioada de 1-3 ani au fost stabilite următoarele arii curriculare:

• Cunoaşterea lumii, dezvoltarea personală şi socială.

• Dezvoltarea limbajului şi a comunicării.

• Educaţia fizică şi pentru sănătate.

• Educaţia prin arte.

Ariile curriculare pentru educaţia copiilor de vîrstă preşcolară (3-7 ani) sînt:

• Dezvoltarea personală, educaţia pentru familie şi societate

• Dezvoltarea limbajului şi a comunicării.

• Ştiinţe, cunoaşterea mediului şi cultura ecologică.

• Educaţia fizică şi pentru sănătate.

• Educaţia prin arte.

Fiecare arie curriculară conţine:

– obiective-cadru;

– obiective de referinţă;

– exemple de activităţi de învăţare;

– exemple de conţinuturi şi mijloace de realizare a activităţilor.

noi. Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor şi experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare;

– descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;

– sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.


Pentru realizarea obiectivelor stipulate, educatorul va utiliza conţinuturile educaţionale exemplificate, selectîndu-le în raport direct cu particularităţile grupului de copii şi obiectivele educaţionale la zi, luîndu-se în consideraţie nivelul dezvoltării ştiinţifico-tehnice al societăţii, vîrsta copiilor, nevoile lor de dezvoltare, capacitatea de achiziţionare şi solicitările realităţii actuale. Un criteriu de selecţie va fi capacitatea conţinuturilor de a fi utile pentru atingerea obiectivelor. Acelaşi conţinut poate fi utilizat pentru atingerea mai multor obiective de referinţă.

Domeniile de cunoaştere de care ţin conţinuturile sînt sănătatea şi cultura fizică, eul, societatea şi familia, mediul natural şi cultura ecologică, artele şi ştiinţele.

Obiectivele educaţionale incluse în curriculum sînt distribuite convenţional pe arii curriculare, pentru a accentua importanţa unor acţiuni, informaţii, aspecte ale dezvoltării. Ele se vor realiza însă, în funcţie de caz, uneori integrat, transdisciplinar, iar alteori monodisciplinar. Cadrele didactice trebuie să organizeze procesul educativ astfel încît obiectivele prevăzute în cadrul diferitor module să se intercaleze atît pe orizontală, cît şi pe verticală.

19

EDUCAŢIA COPIILOR

DE VÎRSTĂ TIMPURIE

(1-3 ANI)


EDUCAŢIA COPIILOR DE VÎRSTĂ TIMPURIE (1-3) ANI

Stimularea dezvoltării emoţionale. Comportamentul adecvat al adulţilor

Programa oferă mult spaţiu pentru creativitatea educatoarei. Situaţia/contextul educaţional este creat(ă) în fiecare zi, determinat(ă) fiind de parametrii „aici” şi „acum” ai copiilor concreţi. Educatoarea se ghidează de următoarele valori:

• dragoste şi respect pentru copii şi familiile acestora;

• schimbare continuă;

• deschidere.

În grupele de creşă o atenţie deosebită se acordă dezvoltării emoţionale. De la vîrsta cea mai fragedă copiii încearcă sentimente de bucurie şi dragoste, de supărare şi frustrare, de tristeţe şi ruşine, frică şi îngrijorare, încredere şi satisfacţie, recunoştinţă şi mîndrie. Educatoarea realizează faptul că nu există sentimente corecte sau incorecte, toate fiind semnificative. Lucru şi mai important, ea le spune copiilor şi îngrijitorilor cum se simt aceştia. Dorind să canalizeze dezvoltarea emoţională a copiilor într-o direcţie potrivită, educatoarele trebuie:

Să accepte fobiile copiilor şi să nu-i oblige să facă lucruri de care se tem. Atunci cînd adulţii nu reacţionează la semnalele emoţionale ale copiilor, aceştia îşi creează impresia că sentimentele lor nu contează sau sunt greşite. Cînd copilul este forţat, încrederea lui de sine suferă o lovitură dureroasă. Educatoarele recunosc temerile-fobiile copiilor şi le lasă să treacă cu timpul.

Să accepte sentimentele copiilor şi să nu le nege. Uneori adulţii nu acceptă unele sentimente, ba chiar le interzic: „Nu te teme”, „Nu-i frumos să te superi”, „Zîmbeşte”. Cu fraze de tipul acestora atît educatoarele, cît şi membrii familiei le dau de înţeles copiilor că sentimentele lor sunt greşite şi trebuie evitate. Toţi educatorii copiilor sînt încurajaţi să accepte sentimentele acestora aşa cum sînt şi să le explice de ce trebuie să se poarte într-un fel sau altul. Sentimentele copiilor nu trebuie să fie luate în derîdere sau să fie subapreciate. Copiii se simt ofensaţi cînd adulţii le zic: „Nu fi mic” sau „Doar nu vrei să-i spun bunicii că eşti rău”. Copiii care sînt ruşinaţi devin neîncrezători, nesiguri, se simt

21

inferiori. Aceasta nu contribuie deloc la un comportament mai bun sau la starea de bine a copiiilor. Dacă nu vrem să ofensăm sentimentele copiilor mici, vom reţine că sentimentele lor sînt foarte sincere şi „legitime”.

Să recunoască situaţiile dureroase şi să nu ascundă realitatea. Deseori, vrînd să-i protejeze pe copii de trăiri puternice, adulţii nu spun ceea ce aşteaptă copilul. Înţelegînd cît de importante sînt sentimentele copiilor mici, educatoarea va zice: „Ştiu că eşti trist fiindcă mama pleacă, dar ea se va întoarce curînd”. Adevărul spus în cuvinte simple permite să se evite o minciună.

Să fie consecvenţi şi să nu-şi schimbe brusc comportamentul. Deseori copiii nu se miră de acţiunile adulţilor, deoarece aceştia nu rareori se comportă inexplicabil. Totuşi, o schimbare bruscă a dispoziţiei – cînd bucuria trece în supărare sau atenţia în indiferenţă – trezeşte la copii teamă şi rezistenţă. Trebuie neapărat să le explicaţi copiilor ce vreţi să faceţi şi comportamentul dumneavoastră să fie credibil şi predictibil.

Să vorbească cu copiii despre sentimentele lor. Întrucît mai înţelese sînt propriile sentimente trăite, cel mai bine este ca ele să fie numite şi caracterizate atunci cînd apar. De exemplu, dacă educatoarea, văzînd că Tincuţa este supărată, zice: „Tincuţa, îmi pare că eşti supărată”, ea face legătura între sentimentul trăit şi conceptul de supărare. Adultul demonstrează că starea poate fi exprimată prin cuvinte. Iar dacă sentimentele sînt discutate, copiii le înţeleg mai uşor şi le pot stăpîni. Să-i observe cu atenţie pe copii. Fără contextul situaţiei este greu să-i înţelegi sensul. Trebuie să fie urmărite cu atenţie expresia feţei copilului, tonul vocii, mişcările corpului, precum şi tot ce spune copilul. Se întîmplă să fie manifestări mai vehemente şi mai moderate, emoţii pozitive şi negative, dar toate trebuie discutate.

Să nominalizeze emoţiile. Numiţi scurt ce simte copilul. Exprimaţi-vă simplu: „Arăţi cam trist” sau „Pari mulţumit”.

Să descrie cît mai divers emoţiile. Prin cuvinte cît mai variate exprimaţi gama largă de sentimente. Începeţi de la emoţiile de bază: fericit, supărat, trist şi speriat. Treptat, treceţi la noţiuni înrudite: mulţumit, nemultumit, plictisit, mişcat. Prin intermediul corpului, feţei şi al vocii încercaţi să exprimaţi mai clar sensul cuvîntului necunoscut. Printr-o propoziţie suplimentară explicaţi cuvîntul utilizat: „Ionel, pari trist. Nu merge ceva”. Chiar dacă micuţii n-o să înţeleagă sensul fiecărui cuvînt care le descrie sentimentele, îi veţi obişnui să fie mai atenţi. Pe măsură ce copiii vor creşte, cuvintele vor căpăta mai mult sens şi îi vor ajuta să-şi înţeleagă mai bine sentimentele.

DE VÎRSTĂ PREȘCOLARĂ (1-3) ANI


Să-i ajute pe copii să observe emoţiile altora. Pentru ca să se înţeleagă bine cu alţii, copiii trebuie să ştie cum se simt alţi oameni în diverse situaţii. Această deprindere se educă treptat, educatoarea însăși demonstrînd-o şi cultivînd-o la copii. Vorbiţi-le copiilor cum se simt alţii. Atenţionaţi-i la semnele comportamentale concrete tipice pentru o stare emoţională sau alta şi numiţi-le: „Anişoara rîde. Ea este fericită” sau „Ştefănel plînge, probabil e trist”. Atenţionaţi-i pe copii la evenimentele care provoacă un sentiment sau altul: „Mama Soficăi vine astăzi să ne citească poveşti. Sofica este foarte bucuroasă”.

Să-i ajute pe copii să-şi verbalizeze emoţiile. Copiii mici consideră eronat că ceilalţi înţeleg imediat cum se simt ei într-o situaţie sau alta. De aceea adulţii urmează să-i încurajeze şi să-i ajute să-şi exprime emoţiile prin cuvinte.

Să vorbească despre emoţii. Întrebaţi-i pe copii ce emoţii le provoacă nişte evenimente cotidiene: „La gustare vom avea mere. Cui îi plac merele?”.

Să-i ajute pe copii să-şi exprime verbal sentimentele, emoţiile. Trebuie să începeţi cu întrebări simple, care solicită răspunsul „da” sau „nu”, dar care îi fac pe copii atenţi la emoţii: „Cornel ţi-a luat pensula. Maria, ţi-a plăcut că a făcut aşa?”. Răspunsul Mariei îi va sugera lui Cornel că trebuie să se gîndească mai bine şi să ţină cont de sentimentele altora.

Să accepte sentimentele copiilor şi să prevină comportamentele negative. Mai întîi verbalizaţi ce simte copilul: „Eşti foarte supărat”. Apoi continuaţi gîndul: „Toţi ne supărăm cîteodată, dar eu nu pot să-ţi permit să fii bătăuș. Doar pe Alecu îl doare cînd îl loveşti”.

23

CUNOAŞTEREA LUMII, DEZVOLTAREA PERSONALĂ ŞI SOCIALĂ

Obiective-cadru:

• Dezvoltarea comunicării şi constituirea sistemului de atitudini emoţionale faţă de membrii familiei, alţi copii şi persoane adulte;

• Formarea imaginii pozitive despre sine, dezvoltarea independenţei;

• Dezvoltarea bazei senzoriale, stimularea interacţiunii cu mediul, a cunoaşterii şi a activismului cognitiv;

• Formarea reprezentărilor generale şi a abilităţilor elementare de orientare în mediul natural şi social.

Obiective de referinţă Exemple / activităţi de învăţareSă identifice numele şi pre-numele propriu, unele însu-şiri fizice, psihice, de gen ale altor persoane

Exercitarea adresării pe nume a membrilor familiei şi a altor persoane, a reacţiei adecvate la propriul nume.Jocuri orientate spre memorizarea şi reproducerea adresei unde locuieşte, a creşei/grădiniţei.Discuţii despre membrii familiei şi activitatea lor; Identificarea şi descrierea unor însuşiri ale obiectelor personale, ale jucăriilor, ale persoanelor apropiate.Ghicitori-descrieri ale părţilor corpului.Formularea răspunsurilor la întrebări despre exterio-rul, activităţile, dorinţele şi jucăriile proprii, despre viaţa în creşă.Recunoaşterea vocii proprii, a rudelor, a membrilor familiei pe banda de magnetofon.

Să manifeste atitudini pozi-tive faţă de membrii familiei şi faţă de persoanele din am-bientul apropiat

Participarea împreună cu părinţii, bunicii la activităţi în curte, grădină, la amenajarea camerei sale, a sălii de grup.Observări asupra conduitei altor persoane şi verbali-zarea impresiilor.Conversaţii despre casa părintească, locul de trai.Dialog despre emoţiile proprii, emoţiile altor copii şi adulţi în activităţile întreprinse împreună cu aceştia.

CUNOAȘTEREA LUMII, DEZVOLTAREA PERSONALĂ ȘI SOCIALĂ


Să aplice regulile elementare de comunicare cu membrii familiei, rudele, persoanele din ambientul apropiat

Exerciţii de dialog şi jocuri privind regulile de con-duită.Relatările educatorului şi prezentarea ilustraţiilor despre activitatea în creşă, la magazin, în alte localuri publice.Observări asupra activităţii oamenilor în casă, în cur-te, în sala de grupă.Conversaţii pe baza unor imagini despre sărbători. Participarea la pregătirea şi desfăşurarea zilelor de sărbătoare împreună cu rudele.Jocuri cu subiectele „Mama, tata şi eu”, „Familia mea”, „De-a creşa”.

Să participe la activităţile practice de menaj (adunarea jucăriilor, aranjarea mesei, curăţenia curentă etc.)

Realizarea de activităţi practice de menaj în sala de grupă (pregătirea mesei, aranjarea jucăriilor etc.), în curtea grădiniţei, acasă, împreună cu părinţii.Jocuri împreună cu educatorul, părinţii, bunicii, alţi copii privind activităţile de menaj.

Să identifice însușiri ale obiectelor: culoarea, forma, dimensiunea, temperatura, gustul etc.

Jocuri de recunoaştere a culorilor, formelor, dimensi-unilor, temperaturii, gustului prin explorarea obiec-telor din sala de grupă şi a obiectelor din natură, din parc, de pe terenul de joacă etc.Jocuri de construcţii, construirea unor obiecte sim-ple.Compunerea grupurilor din obiecte separate şi des-compunerea în elementele lor.Jocuri: „Dulce – mistreţ”, „Cald – rece”.Tablouri cu imagini din natură.

Să opereze gruparea obiec-telor, seriere, distribuire, se-lectare, în baza diverselor însușiri ale obiectelor

Să aprecieze global cantita-tea: unul, mult, puţin

Selectarea obiectelor mari, mici, multe, puţine, albe, roşii etc. din sala de grupă.Acţiuni cu obiecte de culori contrastante: roşie-alba-stră; galbenă-verde.Gruparea obiectelor după culoare (roşie, galbenă, albastră, verde etc.).Jocuri didactice: „Jucăria pierdută”, „Găseşte cubul mare”, „Alege șoseta roșie”, „Găseşte păpuşile îmbră-cate în rochiţe galbene”.Distribuirea jucăriilor, a tacîmurilor, a hăinuţelor pentru păpuşi.

Formarea reprezentărilor despre diversitatea obiecte-lor naturii vii și nerteEvidenţierea omului din me-diul ambiant

Explorarea în grup sau individual a unor imagini despre oameni, animale, plante și discuţii pe baza ilustraţiilor.Observări asupra obiectelor și fenomenelor naturii: ploaie, vînt, ninsoare.

25

2Notă: Nu toate conținuturile prezente în acest curriculum sînt obligatorii. Ele servesc doar la atingerea obiectivelor-cadru și de referință. De aceea, recomandăm cadrelor didactice să selecteze și să utilizeze doar acele conținuturi care ajută cel mai mult la atingerea obiectivelor vizate în cadrul activităților desfășurate, în funcție de particularitățile grupului de copii și de particularitățile individuale ale copiilor din grupă.

Observări asupra procesului de îngrijire a plantelor de cameră.Examinarea florilor, a arborilor, a ierbii, a animalelor.

Formarea unei atitudini po-zitive faţă de oameni, plante și animale

Jocuri didactice: „Ce înfloreşte, cine zîmbeşte”, „Ghi-ceşte culoarea”, „Floare, frunză”.Observări asupra obiectelor naturale din zona natu-rii din sala de grupă, de pe teren, stradă, parc.Observări asupra muncilor agricole ale adulţilor.

Exemple de conţinuturi2

Eu, familia mea şi societatea. În familie omul se simte bine. Membrii familiei. Numele şi prenumele propriu, al mamei, tatălui, fraţilor, bunicilor. Ocupaţia părinţilor, bunicilor. Relaţiile familiale: dragoste, stimă, grijă, ajutor reciproc. Localitatea şi cartierul nostru. În societate trebuie să fii om educat.

În Moldova, acasă, lîngă mama şi lîngă tata. Casa este locul de trai al omului. În curte, pe stradă. În localitatea şi ţara noastră. Amenajarea casei. Munca de menaj casnic.

Eu merg la grădiniţă. În familie şi la grădiniţă cresc copiii mari. Comportarea frumoasă: ce e bine şi ce e rău. La grădiniţă am mulţi prieteni. Eu, familia şi grădiniţa de copii.

Viaţa şi comportarea în familie şi societate. Regimul zilei în familie. Regulile de comportare în familie. Bucuria comunicării cu mama, tata, fraţii.

Munca în familie. Odihna în familie. Jocuri în familie. Bunătatea şi dragostea în familie şi societate. Comportarea în societate. Moldova este ţara mea dragă.

În ospeţie la bunici. Bunicul şi bunica. Nepoţii. Relaţiile de dragoste şi stimă faţă de bunici. Cu bunica la biserică. Ocupaţiile bunicilor. Poveştile bunicilor. În curte la bunici.

CUNOAȘTEREA LUMII, DEZVOLTAREA PERSONALĂ ȘI SOCIALĂ


Anul Nou şi Crăciunul în familie. Pregătirea familiei de Anul Nou. Bradul de Anul Nou. Jucăriile de brad. Moş Crăciun şi Alba ca Zăpada. Cadourile de Anul Nou. Crăciunul în familie.

Sfintele Paşti în familie. Pregătirea familiei de Sfintele Paşti. Curăţenia, amenajarea casei. Masa de Paşti: cozonacii, ouăle încondeiate. Aprindem candela la icoană. Obiceiurile de Sfintele Paşti.

Însuşiri şi relaţii între obiecte. Însuşirile senzoriale ale obiectelor. Dimensiuni (mare-mic), forme (rotundă, pătrată, triunghiulară). Culori contrastante: roşie-albastră; galbenă-verde. Gruparea obiectelor după culoare (roşie, galbenă, albastră, verde). Obiecte de culori contrastante: roşie-albastră, galbenă-verde. Figuri geometrice: cerc, pătrat, triunghi.

Omul. Corpul omenesc după înfăţişare, acţiuni. Alte corpuri ale naturii. Înfăţişarea oamenilor.

Stări fiziologice (foame, sete, somn) ale sale şi ale altor persoane. Obiecte de uz personal şi elemente de utilizare a acestora. Denumirea unor mijloace de transport şi locomoţie, a sunetelor emise de ele. Părţile corpului omenesc; înfăţişarea şi funcţiile organelor. Sesizarea unor procese fiziologice (foame, sete, căldură, frig, durere, odihnă, somn). Reguli de conduită civilizată în parc, pădure, faţă de plante şi animale. Activitatea omului: casnică, profesională.

Natura. Pămîntul, Soarele, apele, nisipul, lutul, Luna, unele însuşiri ale lor. (Soarele încălzeşte, bate vîntul, plouă, ninge; lutul umed poate fi modelat, luna luminează noaptea etc.). Arbori, plante cu flori. Fructe şi legume, calităţile lor gustative. Animale, părţile corpului lor, sunetele emise de ele, acţiunile lor. Frumuseţea plantelor: culori, mirosuri, dimensiuni.

27

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII

Obiective-cadru:

• Stimularea dorinţei copiilor de a comunica, a înţelege, a învăţa;

• Formarea bazelor culturii sonore, a limbajului; dezvoltarea vocabularului pasiv și activ al copiilor;

• Dezvoltarea abilităţilor elementare de comunicare cu adulţii și semenii.

Obiective de referinţă Jocuri și activităţi recomandateÎnţelegerea vorbiriiSă asculte partenerul de comu-nicare; să reacţioneze adecvat la cuvinte şi fraze simple ce exprimă situaţii cotidiene, procese, acţiuni de joc, oameni, animale, plante, obiecte din mediul apropiat, pro-prietăţile şi destinaţia acestora, la unele contexte exprimate prin prepoziţii şi adverbe; să realizeze sarcini propuse de către adult, compuse din două acţiuni legate semantic

Să poată stabili un raport elementar între limbajul scris şi limbajul oral

Convorbiri emoţionale ale adultului cu copilul asupra ilustraţiilor şi acţiunilor copiilor, adulţi-lor.Rostirea, repetarea cuvîntului, explicarea sen-sului cuvîntului.Povestirea explicativă.Observări şi dialoguri în sala de grupă, pe tere-nul de joc.Efectuarea sarcinilor practice: „Adu obiectul”, „Găseşte obiectul”, „Construim piramida” – în-soţite de comentarii verbale, pronunţarea cu-vîntului.Răspunsuri la întrebări, formularea întrebărilor.Utilizarea cărţilor cu poveşti pentru dialoguri despre personaje, despre obiectele din imagini; corelarea limbajului scris cu cel oral.

Vorbirea activăSă manifeste dorinţa de a vorbi şi a învăţa sunete, cuvinte şi expresii noiSă se adreseze verbal adulţilor şi copiilor cu diferite ocazii, să pună întrebări

Să exprime doleanţele şi necesi-tăţile sale în formă verbală

Microînscenări cu jucării şi verbalizarea acţiuni-lor. Jocuri libere individuale, în perechi sau gru-puri mici cu încurajarea comunicării.

Jocuri: „Cu ce vrei să te joci?”, „Care jucărie îţi place cel mai mult?”, „Cine vrea să...?”.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ȘI A COMUNICĂRII


Să utilizeze cuvinte ce definesc vîrsta şi sexul anumitor persoane, obiecte apropiate şi îndepărtate, nume de persoane, plante, pro-duse alimentare, vestimentaţie, mobilă, animale domestice şi puii acestora, jucării, părţi ale obiec-telor (volan, scaune, roţi etc.), ale propriilor mişcări şi acţiuni cu ju-căriile

Să coreleze cuvintele „a scrie”, „a citi” cu obiectele şi acţiunile co-respondente

Jocuri – activităţi de explorare a obiectelor, a jucăriilor: „Cum este obiectul?”, „Ce face?”, „Ce să fac cu acesta?”, „Săculeţul fermecat”, „Cine trăieşte-n căsuţă?”, „Scăldatul păpuşii”, „Ursule-ţul ia dejunul”, etc.Jocuri cu obiectele. Comentarea verbală a acţiu-nilor proprii şi a celor executate de către adult.Jocuri-acţiuni: „Cum face automobilul?”, „Tre-nuţul”, „Vîntul”. Comentarea acţiunilor de joc împreună cu adultul.Prezentarea modelelor de vorbire corectă; Re-petarea modelelor noi de vorbire.Activităţi de explorare a cărţilor şi a altor forme scrise din încăpere.Comentarea pozelor din cărţi.

Funcţiile şi formele vorbiriiSă se implice în comunicarea ne-situativă, dialoguri referitoare la teme ce ţin de experienţa de viaţă a copilului, viaţa animalelor, transporturiSă manifeste atenţie și bunăvoinţă în comunicarea cu persoane din mediul apropiat

Reprezentarea materialelor ce reactualizează anumite experienţe de viaţă ale copilului.Dialoguri pe baza pozelor copiilor, a membrilor familiei, a persoanelor cunoscute.

Structura gramaticală a vorbiriiSă utilizeze în comunicare părţile de vorbire și formele gramaticale frecvent întâlnite în vorbirea coti-dianăSă alcătuiască propoziţii simple și dezvoltate

Jocuri de prezentare a modelelor de vorbire co-rectă din punct de vedere gramatical.Jocuri de intonaţie a formelor gramaticale noi şi dificile.Exerciţii verbale: „Unul – multe”, „Ea este – el este”, „Cine – cui”.

Cultura sonoră a vorbiriiSă pronunţe corect sunetele vo-cale şi consoanele mai simpleSă manifeste activitate verbală independentă în cadrul exerciţii-lor, jocurilor verbale, acţiunilor de joc, acţiunilor cu obiectele

Exersarea rostirii cuvintelor, exerciţii de pronun-ţie corectă a cuvintelor-activităţi individuale şi în grup.Demonstrarea pronunţiei corecte a sunetelor.Jocuri didactice şi amuzante: „Vorbim tare – vor-bim încet”.Recitarea poeziilor.Jocuri de recunoaştere a animalelor, a personaje-lor după imitarea sunetelor produse de ele.

29

Exemple de conţinuturi şi modalităţi de dezvoltare a limbajului

Cuvinte, propoziţii simple despre vestimentaţie, veselă, legume, fructe şi acţiuni cu ele.

Adverbele: „aici”, „acolo”, „acum”, „atunci”, „bine”.

Prepoziţii: „pe”, „sub”, „după”, „lîngă”.

Pronume personale, posesive, demonstrative.

Substantive ce reflectă obiecte ale naturii vii şi nerte, mijloace de transport în mişcare.

Substantive, verbe, adjective ce marchează acţiuni cu jucării şi obiecte, însuşiri ale acestora.

Sunete, cuvintele onomatopeice.

Vorbire pe rînd. E o modalitate prin care educatoarea reacţionează verbal la „propriul limbaj” al copilului. De exemplu, copilul spune ceva în limba lui, iar educatoarea confirmă: „Vrei ursuleţul acesta?” Copilul se bucură, iar educatoarea spune: „Îţi place ursuleţul acesta etc.”.

Vorbire paralelă şi numirea obiectelor. Copilul trebuie să coreleze cu propria activitate cuvintele educatoarei: „Învîrte-te, roticică, învîrte-te”. Copilului care se caţără pe scăunel educatoarea poate să-i spună: „Alecu vrea să se aşeze pe scaun”.

Extinderea şi dezvoltarea gîndului. Atunci cînd copilul spune „lampa”, educatoarea poate să adauge fraza „Da, aceasta e lampă”, după care poate urma: „Da, aceasta e o lampă mare”.

Explicaţii. Copiilor trebuie să li se vorbească cît mai mult. „Acum mergem să ne spălăm mînuţele”. Copiii încep să înţeleagă şi să memoreze ce trebuie să facă.

Întrebări şi răspunsuri deschise. Întrebările şi răspunsurile deschise dezvoltă la copil deprinderea de a vorbi. Cînd copilul constată ceva educatoarea, prin întrebări deschise, susţine convorbirea şi îi oferă copilului posibilitatea să răspundă. Graţie întrebărilor deschise copilul este încurajat să se perseapă ca persoană. De exemplu, întrebînd „Cine rîde?”, educatoarea îl ajută pe copil să realizeze ceea ce face. Atunci cînd copilul o întreabă pe



educatoare „Ce-i asta?”, educatoarea, la rîndul său, îl întreabă: „Iar tu ce crezi?”, dîndu-i copilului posibilitatea să vorbească despre frunze, păsărica din copac sau alte lucruri. Spre deosebire de întrebările care solicită răspunsul „da” sau „nu”, întrebările deschise au mai multe răspunsuri, ele stimulează dezvoltarea limbajului şi cea cognitivă.

Stimularea. Educatoarea stimulează activismul copilului implicîndu-l într-un joc preferat, de exemplu „Tăpuşele, tăpuşele”. Ea se joacă cu copilul, iar cînd acesta scapă cîte un cuvînt, i-l spune. Sau ea se poate opri la ultimul vers, lăsîndu-l pe copil să-l spună.

31

EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

Obiective-cadru:

• Formarea reprezentărilor elementare despre sănătate, stimularea dorinţei de a fi sănătos;

• Descoperirea propriului corp, a nevoilor și capacităţilor fizice și psihice;

• Dezvoltarea necesităţii de mișcare, a mișcărilor de bază și antrenarea întregului corp;

• Manifestarea bunăvoinţei și a tendinţei de colaborare în activităţile fizice și de fortificare a sănătăţii.

Obiective de referinţă Jocuri și activităţi recomandateSă antreneze muşchii degetelor şi ai încheieturii mîiniiSă perfecţioneze abilitatea de a utiliza diverse obiecte – să bea din căniţă, să mănînce cu furcu-liţa, să folosească şerveţelul, să folosească căldăruşa, căuşul, să apese cuişoarele de mozaic

Trage şi împinge. Jucării pe roţi care pot fi trase sau împinse. Acţiuni cu obiecte şi jucării care pot fi băgate, scoase, trecute prin ceva. Tobogan, pantă. Scăriţă pentru căţărat; Diverse jocuri pentru dez-voltarea motricităţii fine ca mozaicul cu cuişoare, lucruri care pot fi dezlegate şi legate.Jocuri şi exerciţii de examinare şi numire a obiec-telor utilizate în procesul activităţii motrice.

Să poată efectua mişcările fizi-ce de bază: mers, alergare, că-ţărare, aruncare, prindere, esca-ladare, sărituri, tîrît

Executarea variatelor forme de deplasări, treceri peste obstacole, a urcărilor şi coborîrilor de pe di-ferite obiecte, a diferitor forme de mers, alergări, sărituri.Exerciţii fizice de forţă, viteză de deplasare şi coor-donare a mişcărilor, simţului echilibrului.

Să manifeste dorinţa şi inte-resul de a practica activitatea motrică, de a acţiona

Stimularea emoţiilor pozitive, a interesului şi cu-riozităţii în cadrul activităţii motrice prin exerciţii fizice, jocuri de mişcare, exerciţii-imitaţii, jocuri amuzante.

EDUCAŢIA FIZICĂ ȘI EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE


Să manifeste dorinţă şi impli-care în vederea menţinerii şi consolidării sănătăţii fizice şi psihice

Jocuri didactice: „Cald-rece”, „În vizită la medic”, „Ce facem cu asta”.Discuţii despre sănătate, pericole, servicii și per-soane de ajutor. Simularea unor situaţii corecte/incorecte, exersarea acţiunilor corecte.

Să respecte regulile igienico-sanitare

Să manifeste deprinderi de igi-enă individuală

Exerciţii de argumentare a importanţei respectării regulilor de igienă. Numirea şi exersarea regulilor igienico-sanitare.Joc didactic: „Să învăţăm păpuşa să se spele”.Jocuri didactice de tipul „Aşa da! Aşa nu!”.Joc didactic: „Anotimpuri şi hăinuţe”.Identificarea obiectelor de igienă personală.

Exersarea regulilor de igienă individuală, a unor reguli de alimentare.Implicarea copiilor la aranjarea mesei.Acceptarea ajutorului medicului şi a acţiunilor ne-cesare tratamentului.Convorbire: „Creştem mari şi sănătoşi”.

Să manifeste sentimente şi emoţii pozitive, în raport cu sine şi cu alte persoane, tendin-ţe de cooperare

Exprimarea dispoziţiei proprii, reproducerea dife-ritelor strări emoţiionale.Joc didactic: „Cum să-l ajutăm pe Dănuţ?”, „Cum trece strada Dănuţ”, „Cine-l va ajuta pe Dănuţ să traverseze strada?”.Exersarea abilităţilor de cooperare în procesul jo-curilor şi activităţilor pe tot parcursul zilei.

Exemple de conţinuturi

Părţile componente ale corpului uman

Obiecte de igienă personală. Îngrijirea vestimentaţiei şi încălţămintei, curăţarea şi păstrarea lor în ordine

Reguli de igienă corporală. Deprinderi de igienă colectivă în familie, stradă, mediu, grădiniţă. Păstrarea în ordine şi curăţenie a jucăriilor, bunurilor personale şi colective

Elemente de autoservire în familie, sala de grupă, vestiar, dormitor (piep-tănat, folosirea săpunului, batistei etc.)

33

Elemente de igienă a alimentaţiei. Deprinderea de a mînca fără ajutor din partea adultului

Reguli de igienă privind servirea mesei. Alimentaţie sănătoasă

Elemente de prevenire a accidentelor casnice, a accidentelor în mediul natural, a accidentelor rutiere

Jocuri de mişcare

Adu păpuşa; Vino spre mine; Apropie-te de masă; În ospeţie la păpuşă; La plimbare; Păşeşte peste pîrîiaşe; Urcă pe ladă; Păşeşte peste punte; Nu călca florile; Transportă săculeţul; Merge ursul prin pădure; Încet ca şoricelul; Nu atinge clopoţelul; Treci prin portiţe; Treci peste banca de gimnastică; Urcă pînă la jucărie; Strînge şi pune în coş baloanele; Rostogoleşte baloanele pe podea; Aruncă mingea în coş; Aruncă mingea peste bancă; Creştem mari; Adu jucăria; Ajunge mingea; Transmite mingea; Ajunge căţeluşul; Ascundem jucăria; Copacii se leagănă; Trenul; Soarele şi ploiţa; Trenul vesel; De-a prinselea; Iepuraşii veseli; Iepuraşul şi vulpea; Puişorii beau apă; Sîntem mici – creştem mari; Prinde mingea; Păsărelele şi automobilul; Cloşca şi puii; Treci printre scaune; cuburi, popice; Transmite obiectul; Ridică picioarele mai sus; Tragerea de sfoară a automobilelor.

Exemple de exerciţii şi jocuri de dezvoltare fizică generală

Toate exemplele recomandate, adică exerciţiile de dezvoltare motorie, trebuie să fie încorporate în joc. Copiii nu trebuie să simtă că sînt învăţaţi. Jucîndu-se, ei se transformă în iepuraşi, maimuţele, în sportivi etc. Prin joc copiii vor dezvolta mişcarea şi nu se vor teme că îndeplinesc ceva greşit. Copiii sînt diferiţi prin constituţia lor, prin gradul de mobilitate, activism, temperament şi fiecare copil va îndeplini aceeaşi mişcare în mod diferit, dar principalul este că ei vor simţi bucuria mişcării. Exemplele de mai jos trebuie să fie utilizate ţinînd cont de posibilităţile fiecărui copil.

Mişcări cu braţele, picioarele, corpul, întoarceri în diferite direcţii; exerciţii cu bastonul de gimnastică, cu mingea, cu coarda; activităţi individuale şi în grup în procesul activităţii motrice

Mers în grup, cu păşire peste obstacole, cu ocolirea obiectelor; mers pe sprijin îngust; mers tîrîndu-se unul după altul



Alergare după educator şi de la el; alergare după obiectul care se rostogoleşte; alergare pe suprafaţă limitată

Sărituri pe ambele picioare (pe un picior); sărituri în lungime pe loc; sărituri cu atingerea obiectului suspendat; sărituri peste obiecte

Deplasare pe palme şi genunchi; tîrîre pe sub obiect; trecere peste obstacole; căţărare pe tobogan, pe scăriţă; trecere prin cerc

Mers pe suprafaţă înclinată; păşire peste obiect; rostogolirea obiectelor

Păşirea peste funie, baston situate la înălţime de 15-20 cm de la sol

Tîrîre în diferite poziţii şi direcţii

Executarea exerciţiilor (elementelor) de dans; jocuri şi exerciţii fizice în apă

Plimbare pe bicicleta cu trei roţi

Jocuri şi exerciţii fizice executate sub acompaniament muzical (mers, pas cu săritură, pas de caracter, bătaie în palme, pas cu bătaie pe loc etc.)

Aranjări în coloană, în cerc, cîte doi, unul după altul, în linie pe un rînd; mers, alergare şerpuită

Exerciţii fizice pentru formarea ţinutei corecte (mers pe vîrfuri, rotirea trunchiului, mers cu picoarele goale, tîrîre pe sub obstacole, exerciţii de dans, sărituri ca iepuraşii, mers pe sfoara pusă pe podea etc.)

Jocuri şi exerciţii fizice executate la semnale

Aruncarea diferitor obiecte (mingi, săculeţe cu nisip, popice)

35

EDUCAŢIA PRIN ARTE

Obiective-cadru:

• Dezvoltarea percepţiei şi a receptivităţii faţă de frumos;

• Stimularea dorinţei de a participa la crearea frumosului prin activitatea artistică;

• Explorarea şi aplicarea unor procedee specifice simple de creaţie artistică;

• Dezvoltarea motricităţii fine, a expresivităţii motrice, a coordonării psihomotorii, a senzaţiilor și percepţiei.

Obiective de referinţă Exemple / activităţi de învăţareSă identifice unele materiale, însuşirile lor şi instrumente de lucru pentru activitatea plastică (creionul, carioca, creta, foarfe-ca, lopăţica, lutul, hîrtia, carto-nul, materialul de construcţie)

Demonstrarea acţiunilor de desen cu creionul. Ex-plorarea instrumentelor şi materialelor.Acţiuni de experimentare ale copilului cu instru-mentele şi materialele pentru activitatea plastică.

Să aplice unele reguli simple (să lucreze la masă, să nu împrăştie materialul, să folosească şorţul)

Exersarea unor deprinderi de lucru prin partici-parea la activităţi de desen, lipituri, modelaj, con-strucţii etc.

Să redea în desen, imitîndu-l pe adult, pete, urme, puncte, linii şi să aplice tehnici specifice modelajului

Urmărirea acţiunilor educatorului şi exersarea ac-ţiunilor grafice cu creionul, carioca, creta etc.Exersarea acţiunilor de rupere, frămîntare, alipire.Realizarea unor construcţii simple: „Podişor”, „Că-răruşă”.Colorarea unor contururi desenate.Dialoguri despre impresiile, emoţiile copiilor la activităţile de artă plastică.

Să reacţioneze emoţional la perceperea operelor de artă prezentate de adult (fragmente muzicale, texte artistice, opere de artă plastică) şi la propune-rea adultului de a se implica în activităţi artistice

Ascultarea dezmierdărilor, cîntecelor de leagăn, a poezioarelor amuzante, de mic volum.Asocierea efectelor plastice, a formelor spontane, elaborate prin tehnici specifice picturii, cu obiec-te din jurul său.Expunerea lucrărilor, comentarea lor.

EDUCAŢIA PRIN ARTE


Încercări de îngînare cu vocea, prin gesturi, excla-maţii, prin cuvinte.Experimentarea mişcărilor de dans, recitarea poe-ziilor.

Să identifice mijloace şi instru-mente specifice muzicii, dansu-lui şi literaturii artistice

Exersarea mişcărilor de dans, recitarea poeziilor.Exerciţii de diferenţiere a sunetelor şi zgomotele produse de diferite surse sonore.Exerciţii de diferenţiere a înălţimii, intensităţii şi duratei sunetului.Exercitarea diferitelor moduri de obţinere a sune-tului: ciupire, percuţie, suflare etc.Audierea melodiilor, a cîntecelor.Reproducerea independentă a unor îmbinări de sunete, cuvinte, îmbinări de cuvinte, versuri din textele audiate.Experimentarea cu obiecte şi jucării muzicale, imitarea interpretării la instrumentele cunoscute (tobă, fluier etc.).Interpretarea cîntecelor cu contraste dinamice.Întelegerea textului după imagini, modelarea şi desenul după textele şi muzica audiată.Cînt şi dans liber.

Să coordoneze mişcările corpu-lui sau părţile corpului cu ritmul muzicii audiate, cu ritmul poe-ziilor

Executarea mişcărilor ritmice simple de unul sin-gur sau în comun cu alţi copii, în concordanţă cu caracterul şi ritmul muzicii sau al textelor artistice audiate.Recitarea poeziilor în grupuri mici, dezlegarea ghicitorilor simple.

Să comunice despre prefe-rinţele, necesităţile, dorinţele în legătură cu arta plastică, literatura artistică, muzica și activităţile artistice

Alegerea în funcţie de dorinţă a participării la una dintre activităţile artistice desfăşurate în grupuri mici: desen, modelaj, cîntec, dans, recitări, repro-ducerea din proprie iniţiativă a sunetelor, onoma-topeelor produse de fiinţele, obiectele, fenome-nele din viaţa înconjurătoare.

Să participe cu plăcere, curio-zitate, iniţiativă la activitatea artistică

Exersarea în modelarea independentă a unor obiecte simple.Utilizarea elementelor însuşite la ornamentarea obiectelor de joc.Îngînarea, fredonarea melodiilor cunoscute.Audierea unor fragmente muzicale, contemplarea operelor de artă plastică din proprie iniţiativă.Desenare, modelaj, construcţie la dorinţa proprie.

37


Artele plastice

Instrumente şi materiale pentru artele plastice (carioca, creion, creioane colorate, vopsele nontoxice, cretă, pînză, lut, plastelină, cocă etc.). Poziţia corpului faţă de suportul de lucru

Modalităţi de redare în desen a punctelor, petelor, urmelor: trasarea cu creionul, pensula, degetul într-un spaţiu dat (orizontal, vertical, concentric)

Obiecte de artă plastică: sculpturi, tablouri, reproducţii, ilustrate

Vopseaua, procedee de utilizare

Obiecte de ornamentare, procedee de ornamentare

Proprietăţile materialului pentru modelaj (moale, plastic, poate fi rupt, din el se pot modela obiecte)

Procedeele de modelaj: frămîntare, rupere cu mişcări liniare şi circulare, reguli elementare de modelare

Modalităţi de aplicare a materialului din natură (seminţe, pomuşoare uscate, frunze uscate) pe obiectele modelate

Literatura artistică

Poezii din folclorul pentru copii. Operele scriitorilor M. Eminescu, I. Creangă, V. Romanciuc, Gr. Vieru, L. Deleanu, S. Vangheli, Otilia Cazimir, T. Arghezi, Elena Farago

Texte de diverse specii literare: cîntece de leagăn, dezmierdări, poezii, poveşti, povestiri

Cîntece de leagăn (pentru băieţei şi fetiţe): Nani, nani, puiul mamei, Dormi, adormi etc.

Dezmierdări (pentru băieţei şi fetiţe): Băiatul mamei, băiat, Să creşti mare, puişor, Fetica- floricica, Joc etc.

Poezii amuzante: Tăpuşele, tăpuşele, Huţa, huţa, Degeţele, Gîdilici etc.

EDUCAŢIA PRIN ARTE


Poezii despre animale, păsări, jucării, din folclorul pentru copii: Cine şi cum strigă, Gîşte, gîşte, În curtea de păsări (folclor); Căţelul, Cine ce vrea de I. Filip, Maşina, Ursuleţul de Gr. Vieru, Pisica, Grivei, Căluţul, Căţeluş cu părul creţ, Raţa, Pisicuţă pis, pis, pis, Apuşoară (folclor), Picioruşe de I. Filip, Balonaşul de P. Cărare, Mingea de A. Barto, Trenul, Mama, Tata, Bunica de Gr. Vieru etc.

Texte cu diverse teme: Mama mi-a luat creioane de P. Cărare, Creionaşul roşu de D. Matcovschi, Mingea de Gr. Vieru, Mingea lui Ionel de Gr. Malarciuc, Mama mea e doctoriţă de Gr. Vieru, La medic de I. Nicuţă.

Poveşti: Găinuşa porumbacă, Ridichea (folclor), Capra cu trei iezi de I. Creangă, Trei urşi de L. Tolstoi, Ţapii încăpăţînaţi (folclor), Ursul păcălit de vulpe de I. Creangă

Povestiri: Guguţă de S. Vangheli, Ursulică de V. Prohin, Mingea lui Ionel de G. Malarciuc, La vie de I. Nicuţă, Mîinile, Toamna de S. Vangheli

Educaţia muzicală

Înregistrări cu sunetele naturii sau audierea lor din realitatea înconjurătoare

Cîntece, poezioare din folclorul copiilor: „Legănuş, mititel”, „Melc, melc, codobelc”, „Iepuraş”, „Grivei”, „Lică, lică, lică”, „Hai să ne jucăm”

Cîntece pentru audiere, interpretare: „Sîntem mititei” – muz. de V. Vilinciuc, „Frumuşelul mamei” – din folcl. cop., îngrijit de A. Tamazlîcaru, „Noapte bună, păpuşico” – muz. de D.Voiculescu, „Mama” – muz. de I. Macovei, „Tăpşele” – muz. de I.Macovei, „La moară” – prelucrare de D. Blajinu, „Căţeluşul cel fricos” – muz. de A. Matcovschi

Jocuri muzical-didactice şi distractive: „La plimbare”, „Mirosim florile”, „Ursuleţul-Păsărică”, „Cine cîntă mai tare?”, „Umflă balonul”, „Punguţa cu instrumente”, „Cuşma lui Guguţă”, „Facem hora mare”, „Dans în cerc”, „Vrabia şi vrăbiuţele”, „Cloşca şi puii”, „Mîţa şi şoarecele”, „Jocul degetelor”

Repertoriul a fost selectat din: „Muzica în grădiniţa de copii” de E. Coroi, „Voie bună la cei mici” de M. Ungureanu, „Exerciţii muzical-ritmice, jocuri şi dansuri pentru preşcolari” de E. Coroi, N. Şevciuc, „Să creşti mare” de Gr. Vieru, „Primul ghiocel” de D. Blajinu

39

EDUCAŢIA COPIILOR

DE VÎRSTĂ PREŞCOLARĂ

(3-7 ANI)


EDUCAŢIA COPIILOR DE VÎRSTĂ PREȘCOLARĂ (3-7) ANI

Obiectivele educaţionale pentru vârsta de 3-7 ani

• Dezvoltarea limbajului coerent, a comunicării nesituative, a tendinţelor de cooperare și interacţiune constructivă, binevoitoare, cu alte persoane;

• Formarea autorespectului, a elementelor de automenajare, autoevaluare și evaluare a comportamentului altor persoane;

• Dezvoltarea creativităţii, a atitudinilor estetice, a aptitudinilor artistice;

• Dezvoltarea mișcărilor de bază și a atitudinilor grijulii faţă de sănătate;

• Dezvoltarea interesului cognitiv, a abilităţilor de explorare a mediului natural și social.

41

DEZVOLTAREA PERSONALĂ, EDUCAŢIA PENTRU FAMILIE ŞI VIAŢĂ ÎN SOCIETATE

Obiectivele-cadru:

• Dezvoltarea imaginii de sine pozitive, a încrederii în sine, dezvoltarea independenţei, a respectului de sine şi faţă de alţii, a emoţiilor şi sentimentelor pozitive faţă de alţii;

• Formarea abilităţilor de comunicare eficientă, a atitudinilor de cooperare şi participare, a conduitei civilizate;

• Formarea atitudinilor pozitive faţă de familie, de rolurile familiale şi faţă de modul sănătos de viaţă în familie;

• Cultivarea valorilor moral-spirituale prin prisma relaţiilor familiale şi sociale.

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareSă manifeste încredere în sine şi independenţăSă manifeste abilităţi iniţia-le de identificare şi aplicare a resurselor personale

Exerciţii de cunoaştere a particularităţilor propriei persoane.Exercitarea acţiunilor de autoservire (îmbrăcare/dez-brăcare, aşezarea lucrurilor personale, luarea mesei, utilizarea toaletei, utilizarea jucăriilor şi instrumente-lor de lucru etc.).Exercitarea luării deciziilor referitor la activităţile cu-rente.Autoevaluarea acţiunilor şi actelor de conduită, evi-denţierea succeselor şi a posibilităţilor.

Să formeze atitudini poziti-ve faţă de familie, viaţa fa-milială şi realizarea rolurilor familiale

Exerciţii de descriere a relaţiilor dintre sine şi membrii familiei în diverse momente ale zilei sau la anumite evenimente, în realizarea anumitor sarcini şi respon-sabilităţi.Caracterizarea părinţilor (exteriorul lor, ocupaţiile lor, relaţiile cu copiii).Realizarea picturilor, a povestirilor, a poeziilor despre casa parinţilor, a bunicilor, despre Patrie, plai natal.

DEZVOLTAREA PERSONALĂ, EDUCAŢIA PENTRU FAMILIE ȘI VIAŢĂ ÎN SOCIETATE


Să formeze abilităţi şi de-prinderi de comunicare fa-milială eficientă şi de com-portare civilizată în mediul familial şi cel social

Exersarea prin joc a regulilor de conduită, a formule-lor de politeţe în ospeţie, la rude, în comunicarea cu membrii familiei şi cu persoanele din jur.Discuţii pe baza unor povestiri despre diverse conduite ale membrilor familiei, ale altor adulţi şi copii şi asupra propriei lor conduite în diverse situaţii (la magazin, la medic, la teatru, la biserică, în vizită etc.).

Convorbiri, vizionarea filmelor, audierea muzicii, a operelor literare despre legătura dintre familie, loca-litate şi ţara natală.Reproducerea sfaturilor bunicilor, a personajelor din poveştile acestora.

Să respecte personalitatea umană, să respecte dreptu-rile altor copii şi persoane mature, obligaţiile şi drep-turile proprii

Poveşti, povestiri, poezii, cîntece despre copii şi adul-ţi care promovează respectul reciproc şi respectarea drepturilor fiecăruia.Activităţi cu caracter intercultural – jocuri, cîntece, cu-vinte, poezii aparţinînd altor etnii. Respectul pentru cultura altor etnii.

Să identifice particularităţi-le de gen/sex şi rol în cadrul relaţiilor dintre persoane

Cunoaşterea caracteristicilor fizice de gen, a rolurilor persoanelor din familie, a relaţiilor de rudenie şi enu-merarea celor mai apropiate rude.Participarea la munca familiei în grădină, în livadă şi în casă.Relatări despre relaţia cu familia, cu rudele.Diferenţierea regimului copiilor şi al adulţilor (progra-mul zilei, activităţi zilnice, responsabilităţi).

Să identifice, să accepte şi să respecte un stil de viaţă familial sănătos

Acţiuni de identificare a calităţilor pe care trebuie să le posede un creştin.Convorbiri despre sărbătorile tradiţionale ale familiei.

Să manifeste interes şi ten-dinţe de participare perma-nentă în familie, grădiniţă, comunitate

Participarea la sărbătorile tradiţionale (bradul de Anul Nou, urarea, ouă încondeiate etc.); interpretarea urări-lor, felicitărilor de Sfintele Paşti, Anul Nou.Vizite la biserică; reproducerea rugăciunii „Tatăl no-stru”.Discuţii despre valorile sociale şi etice indiferent de credinţă.Serate şi sărbători împreună cu părinţii şi bunicii, cu alte rude.

43

Să împărtăşească valorile moral-spirituale familiale şi sociale

Exerciţii de identificare a ţării, capitalei, localităţii în care trăieşte, activităţi de familiarizare cu simbolica statului, capitala Moldovei.Elaborarea unor propuneri, acţiuni de colaborare în-tre etniile Moldovei.Proiecte tematice finalizate cu portofolii: „Fratele şi sora”, „Rudele noastre”, „Albumul familiei”, „Sărbători-le familiale”, „Familia armonioasă”, „Familia şi ocrotirea naturii”, „Familia şi comunitatea”, „Sănătatea familiei”, „Tradiţiile neamului şi ale familiei”.Excursii în locurile pitoreşti ale Moldovei.Excursii la policlinică, spital.Organizarea de şezători, clăci împreună cu părinţii, bunicii şi alte rude.


Eu îmi iubesc familia. Eu sînt om şi am o personalitate. Eu sînt membru al familiei mele şi cetăţean. Mama şi tata. Bunicii. Fraţii. Surorile. Familia – colectivitate de persoane ce trăiesc împreună, sînt unite şi se iubesc. Sentimentele ce le manifestă membrii familiei unul faţă de altul. Conduita în familie şi societate.

Părinţii mei. Mama şi tata sînt părinţii mei. Relaţiile de stimă, dragoste, ajutor reciproc şi colaborare între părinţi. Particularităţile de gen şi de rol ale părinţilor. Familia – un model pozitiv de comportare în societate. Egalitatea şanselor pentru băieţi şi fetiţe, bărbaţi şi femei în familie şi societate.

La noi acasă. Acasă mă simt bine. Casa noastră este frumoasă, este locul unde trăieşte familia mea. Localitatea şi ţara mea. Dragostea de casă. Interiorul casei. Camerele şi destinaţia lor. Albumul familiei noastre. Noi sîntem creştini. Biblia pentru copii ne învaţă Binele. Credinţa şi iubirea de aproapele tău.

Bunicii – o comoară de înţelepciune. Bunica şi bunicul sînt părinţii mamei şi ai tatălui. Nepoţii. Relaţiile dintre bunici. Casa bunicilor. Ocupaţiile bunicilor după pensionare. Calităţile pe care le posedă bunicii. Comportarea, relaţiile bunici-nepoţi. Sfaturile şi poveştile bunicilor.

În ospeţie la rude. Rudele noastre: unchii, mătuşile, verişorii, străbunicii. Relaţiile cu rudele. Rudele care locuiesc în oraş şi la ţară. În ospeţie la rude. Dragostea şi stima faţă de rude. Jocurile cu verişorii. Comunicarea cu rudele.



Viaţa şi comportarea. Regimul zilei şi al vieţii în familie. Regulile şi normele de comportare civilizată. Comunicarea cu membrii familiei: mama, tata, fraţii etc. Comportarea adulţilor şi comportarea copiilor. Trebuie să ne purtăm frumos în familie şi în societate.

Sărbătorile tradiţionale în familia mea şi la alte popoare. Sărbătorile: Crăciunul, Anul Nou, Sfintele Paşti, Mărţişorul, Ziua mamei – 8 Martie etc. Pregătirea către sărbătorile tradiţionale. Masa de sărbătoare şi obiceiurile de Crăciun, Anul Nou, Sfintele Paşti. Salutul, urarea, felicitarea la sărbătorile tradiţionale. Cultura şi tradiţiile altor popoare.

Etica creştină şi familia. Ce înseamnă a fi creştin. Biblia – cartea cărţilor. Biblia pentru copii ne vorbeşte despre Dumnezeu. Sfînta cruce. Omul credincios este un om blajin, mărinimos, care se conduce de Poruncile lui Dumnezeu. Rugăciunile „Tatăl nostru”, „Crezul”, „Către îngerul păzitor”. Sărbătorile religioase. Frecventarea bisericii. Credinţe şi religii în cadrul societăţii.

Albumul familiei. Albumul familiei – istoria neamului, familiei, părinţilor, copiilor. Fotografia familiei în diferite perioade ale vieţii: nunta, naşterea copiilor, copiii pleacă la grădiniţă, la şcoală. Fotografia bunicilor, rudelor.

Sănătatea şi familia. Sănătatea – patrimoniu personal, familial şi social. Regimul zilei. Însemnătatea somnului, odihnei, culturii fizice pentru sănătatea omului. Igiena personală şi cultura familiei. Igiena muncii. Natura şi sănătatea. Ocrotirea naturii. Călirea organismului şi factorii naturali. Plimbarea în aer liber. Alimentaţia raţională. Scăldatul. Sportul.

Ocrotirea naturii şi familia. Noţiunea de ecologie, faună, floră. Noi iubim natura. Munca în natură. Familia la odihnă în mijlocul naturii. Natura Moldovei: cîmpie, pădure, lac, rîu, livadă, vie. Plantele care cresc la noi în grădină. Îngrijirea şi ocrotirea naturii. Părinţii mei iubesc natura. Eu voi ocroti natura. Familia, natura şi societatea.

Familia – o părticică din Patria mea. Ţara noastră se numeşte Republica Moldova. Chişinău – capitala Moldovei. Sărbătorile naţionale. Valorile poporului meu sînt şi valorile familiei mele. Familia mea este o părticică din Patria mea. Moldova – ţară a livezilor şi viilor. Oamenii locuiesc în oraşe şi sate. Locuitorii Moldovei sînt de diferite etnii. Poporul băştinaş al Moldovei – moldovenii. Locurile pitoreşti ale Moldovei. Toate popoarele ce locuiesc în Moldova sînt deschise spre colaborare.

45

Toţi copiii din lume să fie fericiţi. Copilul trebuie să se simtă cu adevărat fericit în familie lîngă părinţi, fraţi, surori, bunici. Noţiunile: lume, pace, război, cataclisme naturale. Valorile universale: Adevăr, Bine, Frumos, Sacru, Toleranţă. Valorile naţionale: limba maternă, istoria neamului, tradiţiile şi obiceiurile moldovenilor şi ale altor popoare. Fenomenele negative: foamea, copiii orfani, „copiii străzii”, criminalitate, război, terorism etc. Toţi oamenii din lume trebuie să respecte drepturile omului şi ale copilului.

Visul fiecărui om este să-şi creeze o familie bună, trainică, armonioasă. Ce înseamnă a avea o familie bună. Armonia în familie. Înţelegerea între părinţi, părinţi şi copii. Solidaritatea şi ajutorul reciproc. Calităţile unui tată bun. Mama – cea mai bună fiinţă din lume. Să ajutăm pe cei ce sînt în dificultate. Să nu fie copii orfani. Fiecare dintre noi îşi va crea o familie frumoasă.

Relaţia familiei cu alte instituţii sociale. Grădiniţa de copii în viaţa familiei şi a copiilor. Policlinica pentru copii. Medicul familiei şi sănătatea copiilor. Biserica în viaţa familiei. Colaborăm cu instituţiile sociale şi cu alţi oameni.



DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII

Dezvoltarea limbajului şi a comunicării orale

Obiective-cadru:

• Dezvoltarea comunicării şi a vorbirii coerente;

• Dezvoltarea lexicului;

• Formarea structurii gramaticale a vorbirii;

• Formarea culturii sonore a vorbirii.

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareSatisfacerea necesităţii co-piilor de a comunica Să-şi exprime gîndurile, do-rinţele, sentimentele, emo-ţiile prin cuvinte

Să înţeleagă că atât comu-nicarea, cât şi forma de co-municare depind de situaţie, locul şi timpul comunicăriiSă extindă comunicarea ora-lă, scrisă, prin intermediul semnelor, desenelor, mimicii, prin limbajul gesturilor ş.a. Să povestească, să descrie, să discute, să clarifice, să adreseze şi să răspundă la în-trebări

Povestiri şi jocuri cu cuvinte: „Ce vrei să faci, poate să te ajut?”. Întrebări deschise: „Cum te simţi?”, „Ce dis-poziţie ai?”, „Îţi place cărticica aceasta?”. Precizarea cuvintelor, a propoziţiei sau a gîndului copilului.Convorbiri şi conversaţii individuale şi colective în timpul jocului, spălatului, în timpul mesei, la plim-bare etc.

Dialoguri cu educatoarea, cu alţi cîţiva copii, în grup mare.

Conversaţii diverse în timp ce răsfoiesc o carte, discu-tă ilustraţiile, prezintă noutăţile cele mai interesante, antrenaţi în jocuri de masă. Interacţiunile, activităţile cu alţi copii şi adulţi cînd se urmăreşte un scop sau un rezultat comun.

Dezvoltarea vorbirii coerenteFuncţiile şi formele vorbiriiSă manifeste competenţe pri-mare de vorbire dialogată şi polilogată, să respecte reguli-le de comunicare cu alte per-soane; să manifeste compe-tenţe de adresare politicoasă

Să povestească împreună o poveste cunoscută, o poveste sau o istorie inventată, despre cele văzute sau auzite.

47

(rugăminte, recunoştinţă, plîn-gere, nemulţumire, supărare)Să posede competenţe de vorbire monologată: să-şi exprime opiniile în formă de text laconic, să exprime ver-bal conţinutul operelor artisti-ce, al tabloului, impresiile din experienţa de viaţă proprie şi imaginată în formă narativă, descriptivă, raţionament

Prezentarea modelelor de povestiri:- după senzaţii şi percepţii: jucării, obiecte

naturale, tablouri şi seriale de tablouri (colective);- din memorie: pe teme din experienţa

de viaţă proprie, compunerea scrisorilor;- după imaginaţie: un început, sfîrşit dat,

cuvinte-cheie, un plan propus, la temă liberă.RepovestiriJocuri simbolice pe teme alese de copii: „De-a doc-torul...”, „De-a constructorul...” etc.

Vocabularul Să valorifice în vorbire cuvin-te ce desemnează:

- denumiri de obiecte, denumiri de fiinţe şi habitatul lor (pămînt, apă, aer);

- fenomene vitale, fenomene ale naturii (frig, umed, însorit etc.);

- părţi ale obiectelor, organismelor vii;

- materiale din care sînt confecţionate obiectele: (pînză, hîrtie, lemn, cauciuc etc.);

- culorile şi nuanţele lor;- calităţi gustative,

însuşiri şi grade (mai moale, mai luminos, mai gros, mai tare etc.);

- generalizări de specie şi gen (jucării, veselă, animale, plante etc.);

- reprezentări şi conduite social-morale

Activităţi de cultivare a limbii, de exemplu: emisiuni improvizate „Cuvinte frumoase şi plăcute”, în care copiii să fie crainici radio sau TV. Explicarea sensului cuvintelor.Jocuri de demonstrare a obiectelor, acţiunilor, calită-ţilor, însuşirilor, materialelor etc. însoţite de modelul pronunţiei corecte a cuvîntului.Jocuri de descifrare a sensului cuvîntului după con-text. Jocuri lexicale: „Spune invers”, „Spune altfel”, „Ce poate face vîntul, soarele, viforul ...?”, „Continuă şirul cuvintelor”, „Cine poate fi uşor, greu, bun, vesel ...?”.Exerciţii didactice de selecţie a acţiunii către obiect şi a obiectului către acţiune, de selectare a cuvinte-lor cu sens opus şi apropiat.Jocuri lexicale: „Ziua şi noaptea”, „Iarna şi vara”.Jocuri populare: „Culorile”, „De-a pietricelele”, „Tele-fonul stricat” etc.Crearea situaţiilor ce solicită creativitatea verbală: „experimentări” cu lexemele.Organizarea şezătorilor, seratelor, matineelor cu va-lorificarea diferitor specii ale folclorului: frămîntări de limbă, proverbe, zicători, poveşti, ghicitori.

Structura gramaticală a vorbiriiSă însuşească şi să utilizeze corect în comunicare părţile de vorbire specifice limbii materne şi formelor grama-ticale respective

Recitarea poeziilor, repovestirea operelor artistice.Înscenări, jocuri – dramatizări pornind de la teme propuse de copii.Exerciţii didactice: „Eu spun mare – tu spui mic”, „Continuă propoziţia”, „Pentru ce îţi trebuie...?”.



Să poată exprima relaţiile dintre obiecte şi fenomene complicînd structura enun-ţurilor de la propoziţii simple (nedezvoltate şi dezvoltate), la fraze (compuse prin coor-donare şi subordonare)

Compunerea scrisorilor.Sarcini verbale: „Întreab-o pe veveriţă despre urechi, coadă, bot ...”.Citirea scrisorilor de la Neştiilă, „nimerite în ploaie” etc.„Dezmierdăm cuvintele”, „Eu spun una – tu spui mul-te”.Completarea frazelor cu lacune.Alcătuirea compunerilor comune.Jocul didactic „Cuvintele vii”.Situaţii de „vorbire scrisă” (copilul dictează, iar adul-tul scrie povestirea).Situaţia alcătuirii comune a enunţurilor (adultul în-cepe propoziţia, iar copilul o finalizează).

Cultura sonoră a vorbiriiSă manifeste atenţie auditi-vă şi auz fonetic în situaţiile solicitateSă pronunţe corect şi clar toa-te sunetele limbii materneSă vorbească clar, cu tem-po şi cu intensitate medie a vociiSă regleze conştient şi inten-ţionat expresivitatea intona-ţională a vorbirii (tempoul, timbrul, intensitatea, înălţi-mea)

Selectarea cuvintelor cu un sunet dat, a cuvintelor ce rimează, diferenţierea sunetelor asemănătoare după articulare şi la auz.Jocuri didactice: „Ghici cine te-a strigat”, „Al cui e glasul?” „Cine-i mai atent?”, „Ce, pentru ce?”.Recitarea poeziilor.Jocul didactic: „Pronunţă corect”, „Găseşte cuvîntul” etc. Jocuri – dramatizări, spectacole.Demonstrarea modelelor de articulare corectă a su-netelor, de tempo şi intensitate diferită.Înscenări ale diverselor situaţii cotidiene: „Rugămin-te”, „Admiraţie”, „Bucurie”, „Tristeţe” etc.Exerciţii didactice: „Găsesc sunetul” ş.a.Evidenţierea intonaţională a unui sunet.Reproducerea textelor didactice ce conţin cuvinte onomatopeice.Recitarea poeziilor, frămîntărilor de limbă.Repovestirea operelor literare ce solicită eforturi în modificarea diferitor aspecte ale laturii sonore a vor-birii.


Părţi de vorbire ce desemnează obiecte din realitatea imediată a copilului, jucării, plante, fructe, legume, mobilă, veselă, vestimentaţie, părţi constituente ale obiectelor, acţiuni şi stări.

49

Cuvinte ce desemnează fenomene, stări, relaţii spaţiale, însuşiri.

Antonime: mare-mic, puternic-slab, deştept, înţelept-prost; sinonime: pisică-mîţă; iepure-urechilă.

Sensuri conotative şi denotative ale cuvintelor ce definesc acţiuni de cercetare pentru identificarea calităţilor şi însuşirilor obiectelor (a mirosi, a netezi, a ridica, a sufla, a împinge, a strînge etc.).

Forme gramaticale şi construcţii ce desemnează relaţii de cauză-efect, temporale, spaţiale.

Modele de substantive la numărul singular şi plural, de variate genuri, la diverse cazuri, verbe la diverse timpuri şi moduri, propoziţii şi fraze cu subordonate temporale, cauzale, finale.

Mijloace gramaticale (formarea cuvintelor noi cu sufixele: -ţel, -işor, -uţă etc. în cazul creării de cuvinte).

Cuvinte polisemantice (ochi, leu) etc. Comparaţii, epitete, cuvinte compuse.

Sunetele vorbirii.

Intonări diferite. Recitarea cu intonaţie. Rime.

Povestiri narative, descriptive, repovestirea cu imagini.

Cuvinte-reprezentări generale (gen-specie), de genul „jucării”, „vestimentaţie”, „mobilă”, „fructe”, „legume”, „veselă”.

Cuvinte de politeţe în comunicarea cu semenii. Reguli de conduită în comunicarea cu alte persoane.

Modele de structură a propoziţiei, frazei, enunţului, textului narativ

Modele de legătură a cuvintelor în propoziţie și a cuvintelor în fraze

Modele de repovestire la persoana I și III

Texte literare



Formarea premiselor citirii şi scrierii

Obiective-cadru:

• Formarea dorinţei copiilor să citească şi să scrie, a necesităţii de a asculta texte citite și a crea singuri;

• Dezvoltarea abilităţii de diferenţiere a sunetelor, de analiză fonematică elementară;

• Familiarizarea cu literele alfabetului, formarea elementelor de lectură a imaginilor, a unor cuvinte, propoziţii scurte;

• Formarea abilităţilor de scriere a pregrafismelor.

Obiective de referinţă Exemple / activităţi de învăţare

Formarea premiselor citiriiSă recunoască textul scris oriunde îl întîlneşteSă înţeleagă că există le-gătură între textul scris şi limbajul oral

Activităţi de explorare a cărţilor şi de identificare a tex-telor scrise, diferenţierea lor de imagini. Identificarea scrisului în spaţiul clasei, al grădiniţei, al mediului în-conjurător.Jocuri de asociere a obiectelor cu numele scris al aces-tora.Activităţi de citire a unei cărţi de poveşti, după imagini.

Să recunoască unele litere şi cuvinte simple în situaţii comuneSă identifice cuvântul, sila-ba, sunetul, locul sunetului în cuvânt, relaţia “sunet-li-tera”Să efectueze analiza fone-matică a unor cuvinte scur-te și să modeleze structura cuvântului, aplicând sem-ne convenţionaleSă identifice literele alfa-betului (de tipar)

Exerciţii de modelare, construire a cuvintelor din di-verse materiale (ex.: beţişoare, ceară, plastilină, hîrtie colorată, boabe etc.Jocuri de comunicare prin gest, mimică, pantomimă şi cuvinte; de surprindere a sunetelor din mediul am-biant, din vorbire; de dezvoltare a auzului fonematic; de evidenţiere, prin pronunţie, a sunetelor în cuvinte.Jocuri de recunoaştere a cuvintelor care încep sau se termină cu aceeaşi literă.Recunoaşterea propriului nume şi formarea lui din lite-rele unui alfabetar.Familiarizarea cu literele alfabetului prin cîntec, poe-zie, poveşti sau manipularea unor obiecte cu forma literelor.Jocuri, exerciţii, antrenări în construirea, modelarea lite-relor (din beţişoare, aţe, ceară etc.); înlocuirea semnelor

51

convenţionale prin litere (includerea literelor învăţate în schemele cuvintelor modelate).Jocuri de rol în care să recunoască denumirea unor nume, produse, etichete, indicatoare etc.

Să manifeste dorinţa de a citi independent

Activităţi individuale sau în grupuri mici de răsfoire a cărţilor cu discuţii despre conţinutul acestora (perso-naje, evenimente, obiecte, trăiri etc.).Alegerea cărţilor preferate ca să le fie citite şi discuţii pe marginea subiectelor lor.Convorbire privind regulile de folosire a unei cărţi, în-grijirea ei şi păstrarea ei în bune condiţii.Jocuri de recunoaştere a cărţilor din biblioteca clasei: co-pertă, titlu, autor, text scris, mărimea literelor, imagini.

Formarea premiselor scrieriiSă utilizeze comunicarea grafică în diverse forme pentru exprimarea gîndu-rilor, emoţiilor

Redarea emoţiilor prin intermediul desenelor, semne-lor, literelor, prin încercări de a tipări etc.„Animalele dragi”, „Povestea mea cea mai îndrăgită” etc.

Să-şi dezvolte flexibilitatea mîinii, a încheieturii mîinii

Explorarea paginii de hîrtie prin mişcări înainte-înapoi (cu creionul, pixul).Activităţi de identificare a diverselor tipuri de linii şi re-darea lor în desen.Exersarea trasării corecte a liniilor, a semnelor grafice.Exerciţii de desenare a ornamentelor (pe foi, pe tablă).Activităţi de colorare şi haşurare a obiectelor contura-te, unirea liniilor punctate.Umplerea desenelor din cărţile de colorat utilizînd di-verse materiale.Observarea conturului literelor, pentru a le „construi” sau „modela”.Să scrie unele pregrafisme – elemente ale literelor de tipar, de mînă (la dorinţă).

Să realizeze coresponden-ţa între limbajul oral şi cel scris exersînd pregrafis-mele, elementele premer-gătoare scrieriiSă manifeste dorinţa de a scrie independentSă respecte regulile igieni-ce la scris

Realizarea de mici cărticele de poezii sau povestiri cu imagini, desene şi (pre)grafisme.Scrierea de scrisori, anunţuri, afişe, felicitări pentru anumite evenimente (lucru individual, în perechi sau în grup).Jocuri de rol pentru încurajarea comunicării în scris.Exersarea scrierii numelui propriu, a numelui celor din familie, a altor cuvinte îndrăgite, alese de ei.



Imitarea scrisului unor cuvinte care există în cărţi, eti-chete, anunţuri, a unor personaje preferate. Explorarea literelor mici şi mari de tipar.Recunoaşterea altor forme scrise: note muzicale, cifre.

Necesitatea de a învăţa să citească şi să scrie, începutul, tempoul şi durata acestui proces este diferit la diferiţi copii (precum este diferită şi memoria auditivă şi cea vizuală). De aceea deprinderile acestea se formează individual. Copiii vor trece prin etapa aceasta cu atît mai uşor cu cît mai sistematic, mai calificat li se va acorda susţinere, cu cît mai bogat va fi vocabularul folosit de educatoare şi de cei apropiaţi; cu cît mai dezvoltată le este expresivitatea (grafică, muzicală), cu atît mai bogată este experienţa copiilor.

Cititul şi scrisul sînt interdependente şi se bazează pe deprinderi de comunicare – prin vorbire, audiere, cîntare, desen; de aceea nu trebuie să se acorde atenţie doar unui domeniu – copiii trebuie să fie încurajaţi să vorbească, să deseneze, să cînte, inclusiv la instrumente muzicale, să scrie.

Copiii de grădiniţă trebuie să ştie despre carte că ea are început şi sfîrşit, că cititul furnizează informaţie, că începem să citim sus în partea stîngă a paginii; că citim de la stînga la dreapta, de sus în jos; că intervalele între cuvinte şi propoziţii sînt importante; că ilustraţiile clarifică şi completează textul.

Copiii trebuie să ştie despre scris că există diverse semne, nu doar litere (cifre, note muzicale); că literele pot fi mari şi mici; că scrisul poate fi divers (de mîna, de tipar, trafaret, scrisul orbilor (Brail); cuvintele sînt alcătuite din litere, că literele în diferite limbi sînt diferite; că ceea ce adulţii citesc este text scris.

Exemple de conţinuturi pentru formarea premiselor citirii şi scrierii

Cuvîntul, amplasarea corectă a cuvîntului în propoziţie, cuvinte scurte şi lungi

Propoziţia, cuvîntul, silaba, sunetul

Pronunţia corectă. Dicţia, deprinderea de a pronunţa corect sunetele în cuvinte şi propoziţii

Tehnica vorbirii (inspirarea şi expirarea corectă)

53

Sunetul. Diversitatea sunetelor (unele se pronunţă uşor, pot fi cîntate, altele se pronunţă mai greu)

Structura sonoră (fonetică) a cuvîntului. Evidenţierea locului sunetului în cuvînt (la început, mijloc, sfîrşit). Succesiunea sunetelor în cuvînt (primul, ultimul)

Vorbirea. Comunicarea. Cartea

Analiza fonetică. Discriminarea cuvintelor, „înscrierea”, „modelarea” lor

Litera – semn grafic prin care poate fi înscris sunetul

Discriminarea (împărţirea) propoziţiilor în cuvinte, a cuvintelor în silabe, a silabelor în sunete

Alcătuirea cuvintelor din silabe, a propoziţiilor din cuvinte, a unui text de volum mic din propoziţii

Literele alfabetului. Corespondenţa sunetului cu litera

Linia în mediul ambiant: verticală, orizontală, curbă închisă, curbă deschisă etc.

Dactilopictura

Literele de tipar (mare, mică). Construirea unor litere de tipar din beţişoare. Modelarea literelor din ceară, plastilină; scrierea pe fişe

Pregrafismele. Scrierea unor pregrafisme

Reproducerea unor modele, structuri grafice. Imitarea pregrafismelor

Literele de tipar, de mînă, elementele componente ale literelor



ŞTIINŢE, CUNOAŞTEREA MEDIULUI ŞI CULTURA ECOLOGICĂ

Formarea reprezentărilor matematice elementare

Obiective-cadru:

• Dezvoltarea bazei senzoriale a cunoaşterii prin acţiuni directe de observare, explorare, experimentare, acţiuni cu obiecte, jucării, imagini;

• Formarea capacităţilor de soluţionare a problemelor cotidiene, operînd cu obiecte şi cu grupuri de obiecte, cu însuşirile lor;

• Formarea reprezentărilor despre măsură, număr/cifre şi numeraţie în limitele 1-10 (20);

• Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire şi utilizare a formelor geometrice;

• Dezvoltarea operaţiilor gîndirii (analiza, comparaţia, clasificarea, serierea), a calităţilor gîndirii (corectitudinea, promptitudinea, independenţa, flexibilitatea, reversibilitatea operaţiilor intelectuale), a deprinderilor elementare de activitate intelectuală.

Obiective de referinţă Exemple / activităţi de învăţareSă evidenţieze relaţii canti-tative între două grupuri de obiecte cu ajutorul cuvintelor „mult”, „cîte unul”, „tot atît”, „mai multe” obiecte şi cu „un singur obiect”; să compare cantităţi care diferă între ele cu 1 şi 2 unităţi

Exerciţii de apreciere globală a cantităţii, de depis-tare a grupurilor egale sau inegale.Jocuri didactice: „Ce sînt multe, ce sînt cîte unul?”, „Mingile la coş”, „Grădina zoologică”, „Te rog să-mi dai tot atîtea jucării”, „O păpuşă, mai multe păpuşi”, „Mai multe jucării, mai puţine”, „Grădina de flori”, „Ne jucăm cu jetoane”, „Şerveţele colorate”, „Trenu-leţul”.

Să efectueze operaţii cu obie-ctele, orientîndu-se la însu-şirile lor (formă, culoare, di-mensiune, temperatură etc.)

Exerciţii de grupare, de identificare a cercului, pă-tratului, triunghiului, dreptungiului, de comparare a obiectelor de dimensiuni contrastante şi dimensiu-ni egale după lungime, lăţime, grosime.Jocuri didactice: „Cine aşază mai bine?”, „Unde este lo-cul meu?”, „Repartizează în cutii”, „Ce ştii despre mine”,

55

„Să alegem fructe”, „Să hrănim iepuraşii”, „Să servim ur-şii cu miere”, „Caută cercul”, „Caută pătratul”, „Aşază-mă la căsuţa mea”, „Spune ce sînt şi cum sînt”, „Săculeţul fermecat”, „Caută triunghiul”, „Construim căsuţe”, „Gă-seşte căsuţa ta”.Jocul dinamic „Pisica şi şoriceii”.

Să identifice relaţiile spa-ţiale dintre diferite grupe de obiecte în raport cu sine, apoi un obiect faţă de altul şi să utilizeze adecvat prepozi-ţiile şi adverbele spaţiale de-terminînd poziţia obiectelor în spaţiu

Exerciţii de identificare a poziţiei unui obiect sau a mai multor obiecte în spaţiu. Utilizarea expresiilor pe - sub, jos - sus, în faţă - în spate;Determinarea sensului mişcării unui obiect în raport cu sine.Aranjarea grupurilor de obiecte într-un sens preci-zat: de jos în sus, de la sine înainte spre un reper fix, de la stînga la dreapta.Jocuri didactice: „Aşază obiectele şi spune unde le-ai aşezat”, „Unde şi ce se află”, „Unde se află ursu-leţul”, „Încotro se îndreaptă vrăbiuţa”, „Să scăldăm păpuşa”, „Ziua noastră”, „Cine va găsi locul corect”, „Automobilele”, „Desenăm iarba”.

Să identifice şi să verbalize-ze adecvat părţile zilei: ziua, noaptea, dimineaţa, seara, să identifice succesiunea zilelor (ieri, azi, mîine) şi succesiunea evenimentelor, consecutivita-tea zilelor săptămînii, anotim-pul curent, luna curentă, lunile anului şi calendarul

Jocuri didactice: „Cînd are loc aceasta”, „Continuă”, „Numeşte cuvîntul omis”, „Ziua şi noaptea”, „ Părţile zilei”, „Ce a fost, ce este şi ce va fi”, „Ieri, azi, mîine”.

Să identifice numerele natu-rale în concentrul 1-5, apoi în concentrul 1-10-20 şi să dife-renţieze aspectul cardinal şi ordinal al numărului

Acţiuni de raportare a numerelor la cantitatea obiec-telor şi invers, de compunere şi descompunere a nu-merelor, de identificare a cifrelor în limitele 1-10-20, de identificare a numărului 0, de denumire corectă a numerelor ordinale în aceleaşi limite.Sarcini-problemă de identificare a cifrelor în limitele 1-5.Rezolvarea problemelor cotidiene de tipul „Cîte scaune mai trebuie”.Exerciţiu de distingere a locului fiecărui număr în şirul numerelor de la 1-5. Jocuri didactice: „A cîta jucărie lipseşte”, „Al cîtelea fluture a zburat”.Dramatizarea poveştii „Ridichea”.

ȘTIINŢE, CUNOAȘTEREA MEDIULUI ȘI CULTURA ECOLOGICĂ


Să măsoare dimensiunile unor obiecte şi a capacităţi-lor unor vase aplicînd măsuri nestandardizate a lungimii, lăţimii, a corpurilor friabile şi a lichidelor

Aplicaţii practice: utilizarea unei unităţi de măsură, precum o bucată de frînghie sau un beţisor, o fîşie de hîrtie în măsurarea lungimii/lăţimii obiectelor din sala de grupă (măsuţele, covoraşele, dulapurile), utilizarea unui vas mic (o ceşcuţă) pentru măsurarea volumului unui vas mai mare.Exerciţii de comparare a două obiecte prin interme-diul celui de al treilea – măsură convenţională.Jocuri didactice: „Păpuşile se duc în ospeţie”, „Aşe-zăm beţişoare”, „Ghiceşte cum este”, „Găseşte o panglică la fel ca lungime”.

Să ordoneze obiectele în şir crescător şi descrescător după diferiţi parametri ai di-mensiunii

Exerciţii de aranjare în ordine crescătoare, descres-cătoare, după înălţime, mărime, grosime, etc.Jocuri pe grupuri mici cu material didactic distribu-tiv manipulativ.Jocuri didactice: „Matrioştele la gimnastică”, „Găseş-te locul potrivit”.

Să diferenţieze mişcările şi acţiunile după viteză (repe-de, încet)

Exerciţiul „Căsuţa zilelor”.Jocul-dialog „Cine se mişcă mai repede”.Probleme – glume.

Să divizeze întregul în părţi egale şi să reconstruiască în-tregul din părţile sale

Jocuri de împărţire în grupuri mici de trei sau pa-tru copii sau în perechi a diverselor obiecte (fructe, plastilină, fîşii de hîrtie colorată etc.).Puzzle cu imagini.

Să diferenţieze formele spa-ţiale şi plane: ovalul, sfera, cubul, conul, cilindrul şi pro-prietăţile lor

Alcătuirea compoziţiilor şi construcţiilor din figuri şi corpuri geometrice.Jocuri didactice: „Domino cu figuri”, „Ce figură nu cunoaştem?”, domino „Forma şi obiectul”, „Ce s-a schimbat”, „ Mozaic geometric”, „Loto geometric”.Jocuri didactice: „Unde sînt piticii?”, „Ştii ce se află în jurul tău?”, „Ce s-a schimbat?”, „Jucăriile buclucaşe”.

Să efectueze operaţii simple de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi şi să recunoaşcă sim-bolurile matematice: plus, mi-nus, egal; să identifice soluţia unei probleme pe baza condi-ţiilor date în formă intuitivă

Probleme în situaţii concrete (la magazin, la piaţă, la bancă etc.).Probleme după date desenate.Probleme după imagini.Probleme din viaţa copiilor.Jocuri didactice: „Cine compune problema mai re-pede”, „Hai să socotim”.

57

Să măsoare cu măsuri stan-dardizate lungimea, lăţimea, înălţimea, grosimea, masacorpurilor friabile şi volumul lichidelor cu ajutorul măsurilor standardizate: metru, centime-tru, kilogram, litru

Utilizarea centimetrului, a cîntarului în măsurarea obiectelor.Excursie la magazin.Jocuri didactice: „Panglici pentru păpuşi”,„Să servim păpuşile”.

Să identifice clepsidra, cea-sornicul şi funcţiile lor

Joc didactic „Ceasul”, exersare în determinarea orei exacte.Aplicaţii practice, exersarea simţului timpului prin realizarea activităţilor practice.Intuirea duratei timpului: 1-5 minute.


Însuşiri ale obiectelor şi fenomenelor. Procedee de explorare a obiectelor şi fenomenelor

Grupuri de obiecte şi operaţii cu ele: grupare, seriere, ordonare, comparaţii în funcţie de un criteriu

Figuri şi corpuri geometrice (cubul)

Spaţiul, mişcarea şi orientarea în spaţiu. Locul şi poziţia obiectelor în spaţiu

Timpul (scurgerea şi ireversibilitatea lui). Viteza mişcării (lentă, rapidă, fulger) şi perceperea scurgerii timpului (ca o clipă, cît o veşnicie)

Unităţile de măsurare a timpului (zi, săptămînă, lună, anotimp, oră, minut, secundă). Succesiunea timpului (azi, ieri, mîine) şi a evenimentelor (întîi, după, apoi, dimineaţa, seara, ziua, noaptea, etc.)

Obiectele (calendarul, clepsidra) şi aparatele (ceasul) de măsurare a timpului

Întregul şi împărţirea lui în părţi egale, reconstruirea lui din părţile componente

Procedeele de măsurare a obiectelor după parametrii: lungime, lăţime, înălţime, grosime. Unităţile de măsurare nestandardizate şi standardizate

Procedeele de măsurare a corpurilor solide, lichide şi friabile (pulverulente). Unităţile de măsură nestandardizate şi standardizate



Şirul natural de numere. Noţiuni de număr şi cifră. Număratul în limita 1-5. Numerale ordinale şi cardinale

Număratul în limita 1-10. Consolidarea numeralelor ordinale şi cardinale. Descompunerea şi compunerea numerelor. Număratul în limita 10-20. Consolidarea numeralelor ordinale şi cardinale. Descompunerea şi compunerea numerelor

Simbolurile matematice (semne de operaţie +, –; semne de relaţie =, <, >).

Adunarea numerelor cu 1-2 unităţi. Scăderea numerelor cu 1-2 unităţi

Compararea numerelor şi determinarea valorii lor numerice. Aplicarea semnelor de relaţie la compararea lor (2 > 1; 2 = 2; 9 < 10

Compararea grupurilor de obiecte prin stabilirea valorii lor cantitative. Aplicarea semnelor de relaţie la compararea lor

Rezolvare de probleme cu obiecte în situaţii concrete. Compunere de probleme simple în limitele 1-10, utilizînd obiecte

59

Obiective-cadru:

• Dezvoltarea reprezentărilor elementare despre interacţiunea dintre om şi natură;

• Dezvoltarea interesului de a cunoaște natura și omul, dezvoltarea abili tăţilor de explorare, aplicând elemente de observare și experimentare;

• Formarea conduitei moral-afective faţă de natură, axată pe cultura ecologică, a conduitei adecvate în mediul ambiant.

Obiective de referinţă Exemple / activităţi de învăţareSă precizeze aspectele distinc-tive ale omului ca organism viu (înfăţişare, ambianţă, relaţii, conduită, stare)

Observarea corpului uman, descrierea verbală, prin desene, aplicaţii a omului.Exerciţii de stabilire a corespondenţei între orga-nele de simţ şi funcţiile acestora.Exerciţii de descriere a modului de viaţă a omului.Activităţi de comparare a oamenilor după anumite repere (înfăţişare, vîrstă, limbă, port, ocupaţii);Exerciţii de identificare a caracteristicilor comune fiinţei umane.Colectarea informaţiilor, imaginilor despre viaţă, ocupaţiile oamenilor de la sate, oraşe.

Să relateze despre trebuinţele omului, despre modalităţile adec-vate de satisfacere a acestora

Discuţii, povestiri, poezii, cîntece despre senzaţii-le şi trebuinţele omului: frig, foame, sete etc.

Să distingă interacţiunea omu-lui cu mediul natural

Exerciţii de autoobservare şi autodescriere a con-duitei sale în natură.Expoziţii cu obiecte confecţionate de copii.Jocuri didactice: „Ce face mama?”, „Dulăpiorul pă-puşii”, „În vizită la medic”, „Cu ce ne deplasăm?”.Vizionarea unor emisiuni TV, a unor casete video, audiere, individual şi în grup, a unor emisiuni radio şi a unor casete despre om şi natură.Observări asupra activităţilor omului în funcţie de anotimp.Exerciţii de diferenţiere a muncii oamenilor de la oraşe şi de la sate.

Educaţia pentru mediul ambiant şi cultura ecologică



Să explice noţiunea de natură şi să reproducă componentele mediului natural.

Filme didactice, televizate despre natură.Descrierea verbală, prin desene, aplicaţii ale corpu-rilor din mediul apropiat (formă, culoare, mărime).Jocuri-descrieri ale animalelor şi plantelor, utiliza-rea imaginilor din cărţi, enciclopedii.

Să examineze și să caracterizeze grupurile de obiecte vii şi nerte din natura înconjurătoare

Exerciţii de comparare şi clasificare a corpurilor (vii, nerte, naturale, artificiale).Observări în natură şi înregistrarea rezultatelor în zona din sala de grupă rezervată cunoaşterii şi conservării naturii.Descrierea corpurilor cereşti, a navelor spaţiale.Exerciţii de comparare a corpurilor cereşti după aspectul mărimii, formei, modului de deplasare.

Să identifice cele patru anotim-puri şi fenomenele specifice acestora

Joc didactic: „Ce anotimp este?”, „Cînd are loc?”.Observări asupra schimbărilor din viaţa omului, plantelor, animalelor în funcţie de anotimp.Exerciţii de identificare a lunilor anului.Povestiri despre anotimpuri, create de copii.Exerciţii de recunoaştere a fenomenelor naturii (vînt, viscol, ploaie etc.) în momentul producerii lor.Efectuarea de măsurări ale unor fenomene natu-rale (ploi, schimbări de temperatură, direcţii ale vîntului etc.).Vizionarea emisiunilor, consultarea enciclopedii-lor la tema „Anotimpurile”.

Să specifice particularităţile de adaptare ale unor grupuri de animale şi plante la mediul de trai, la schimbările sezoniere, la succesiunea zi-noapte

Discuţii despre succesiunea anotimpurilor, schim-barea vremii, migrarea păsărilor, pregătirea ani-malelor către perioada de iarnă etc.Demonstrarea succesiunii zi-noapte; a anotimpu-rilor, a lunilor anului.Prezentarea ilustraţiilor, imaginilor atractive pen-tru a trezi interesul copiilor faţă de diferite aspec-te ale obiectelor din natură.Excursii în natură şi agricole.Munca agricolă pe teren, în zona de cunoaştere şi conservare a naturii.Exerciţii de stabilire a legăturilor între organismul viu şi mediul de viaţă.Dramatizări pe baza textelor literare cunoscute;„Codrule, codruţule”, „Mîndre păsări călătoare”.

61

Să experimenteze și să evalue-ze influenţa factorilor ecologi-ci, abiotici şi biotici asupra or-ganismelor vii

Experimentarea îngrijirii plantelor şi discuţii des-pre îngrijirea animalelor în baza unor imagini, căr-ţi, reviste, enciclopedii.Alcătuirea compunerilor despre animale, plante;Realizarea lucrărilor artistico-plastice despre plan-te şi animale în diferite anotimpuri.Exerciţii de stabilire a mediilor de viaţă (acvatic, aerian, terestru).

Să manifeste atitudine grijulie participativă în natură

Jocuri privind respectarea regulilor de conduită în mediul înconjurător (la munte, în pădure, în parc, la ţară, la mare).Activităţi de constatare a efectelor intervenţiei pozitive/negative a omului în natură.Activităţi practice de îngrijire, ocrotire şi protejare a plantelor, animalelor, mediului.Jocuri didactice, discuţii la tema „Ce face natura pentru mine, ce fac eu pentru natură?”.


Omul – parte a naturii

Omul – fiinţă vie: se naşte, respiră, se nutreşte, creşte, se reproduce, îmbătrîneşte, moare.

Caracteristicile şi însuşirile omului:

– se deosebeşte după aspect fizic, sex, vîrstă, rasă;

– posedă raţiune, limbaj articulat, conduită, memorie;

– aude, vede, gîndeşte, iubeşte, inventează;

– activitatea de muncă, activitatea de învăţare, de odihnă.

Elemente caracteristice figurii umane (aspecte multirasiale), aşezarea lor spaţială şi funcţiile diferitor organe externe şi interne.

Senzaţii provocate de diverse procese fiziologice.

Necesităţile omului şi utilizarea igienizată a diferitor obiecte de uz personal.



Alimentele consumate de om şi rolul lor în creşterea şi dezvoltarea organismului.

Eu şi alte persoane. Conduita civilizată (salutul, relaţiile copil-copil, copil-societate).

Relaţiile: om-natură-societate. Activităţile omului în funcţie de anotimp. Vestimentaţia în diferite anotimpuri. Mijloacele de transport moderne şi problemele de protecţie a mediului înconjurător.

Natura şi oamenii

Natura: cerul, aerul, pămîntul, apele, cîmpiile, dealurile, munţii, pădurile, animalele, oamenii.

Pămîntul, apa, soarele, aerul, focul – baza integrităţii naturii. Elementele principale ale Universului (Lună, Soare, planete, Pămînt, nave spaţiale). Asemănări, deosebiri.

Recunoaşterea fenomenelor naturii (vînt, viscol, ploaie, ninsoare, îngheţ, grindină, fulger, furtună, trăsnet, tunet) în momentul producerii lor.

Obiectivele vii: respiră, se hrănesc, se mişcă, cresc, se înmulţesc, se adaptează la condiţii. Obiectele nerte: nu respiră, nu se alimentează de sine stătător, nu cresc, nu se înmulţesc.

Patru anotimpuri, succesiunea şi fenomenele specifice acestora.

Modalităţi de adaptare a organismelor vii la schimbările sezoniere din natură: scăderea temperaturii, intensităţii luminii, ofilirea vegetaţiei, dispariţia insectelor, migrarea păsărilor călătoare ş.a.

Particularităţile de adaptare la mediu ale plantelor: rădăcină, tulpină, ramuri, frunze, moduri de înmulţire, importanţa în natură şi în viaţa omului.

Particularităţile de adaptare la mediu ale animalelor (peşti, păsări, mamifere, insecte).

Plantele ca organisme vii, structura lor, rădăcina, tulpina, frunza, floarea, sămînţa; caracteristici, medii de viaţă, nutriţie, importanţă. Plantele de cameră.

63

Animalele, ca fiinţe vii, pot fi din diferite grupuri: insecte, peşti, amfibii, păsări, mamifere; caracteristici, medii de viaţă, hrană, importanţă, viaţa lor în natură şi întreţinerea în captivitate.

Activitatea omului în natură. Creşterea şi îngrijirea plantelor şi animalelor de către om, condiţiile lor de viaţă: aer, lumină, căldură, apă curată, hrană, sol, adăpost.

Aplicarea măsurilor de ocrotire a naturii şi de protejare a mediului înconjurător.

Conduită civilizată în natură.



EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

Educaţia fizică

Obiective-cadru:

• Dezvoltarea calităţilor motrice şi funcţionale, a coordonării mişcărilor, a echilibrului, a capacităţii de orientare în spaţiu;

• Formarea deprinderilor de organizare, susţinere şi colaborare, a spiritului de iniţiativă şi perseverenţă în atingerea scopului;

• Formarea sentimentului de a trăi succesele şi insuccesele colegilor, de a dezvolta relaţii umane pozitive cu semenii.

Obiective de referinţă Exemple / activităţi de învăţareSă formeze deprinderi motrice de bază: mers, alergare, sărituri, căţărare, aruncare, prindere, es-caladareSă manifeste interes pentru ac-tivitatea motorie

Mers şi alergare lentă, ritmică, păstrînd ţinuta co-rectă şi tempoul. Jocuri şi exerciţii de deplasare cu diferite mişcări ale braţelor, picioarelor, corpu-lui; mers, alergare în diferite direcţii; rostogolirea mingii mari; exerciţii cu mingea mică; deplasări pe mîini şi picioare; exerciţii fizice cu bastonul de gimnastică; coarda, exerciţii fizice pentru for-marea labei piciorului; căţărare pe peretele de gimnastică, pe scîndura pusă oblic; pe odgon; es-caladarea obstacolelor; tîrîre pe mîini şi picioare; pe sub obstacole; tîrîre pe abdomen pe banca de gimnastică.Mers cu ocolirea obiectelor; mers în perechi în cerc; mers cu săculeţul de nisip pe cap; mers cu tricicleta; paşi alăturaţi; mers păşind peste obstacole; apuca-rea obiectelor puse pe podea cu degetele picioru-lui; mers pe bicicletă; mers cu picioarele goale pe prundiş; mers pe sprijin îngust; mers pe vîrfurile pi-cioarelor; mers pe partea internă (externă) a tălpii; rostogolirea mingii cu talpa; mers pe bastonul pus pe podea.

65

Să manifeste calităţile moral-estetice şi conduita civilizată în activitatea motrice

Discuţii privind exteriorul corpului, corectitudinea executării exerciţiilor fizice: mersului, alergării, că-ţărării, exerciţiilor de front şi formaţie, săriturilor, aruncărilor, escaladării obstacolelor, exerciţiilor de echilibru; ţinuta corpului; conduita în timpul jocu-lui, spiritul de echipă; denumirea corectă a exerci-ţiilor fizice şi a echipamentului sportiv folosit.Activităţi de formare a trăsăturilor de conduită ci-vilizată, a calităţilor de personalitate; acţiuni mo-trice de educaţie a tendinţei, a perseverenţei, a curajului în condiţii securizante pentru atingerea rezultatului scontat.Păstrarea ţinutei corecte în procesul de activitate motrice.

Să-şi dezvolte coordonarea mişcărilor, orientarea în spaţiu, simţul ritmului şi al echilibrului

Executarea exerciţiilor fizice sub acompaniament muzical: mers, pas cu săritură, pas de caracter, bă-taie în palme, mişcări în circuit în perechi; dansul „Hora mică”, „Sîrba”, dansul iepuraşilor.Băi cu aburi; băi de apă; băi de soare; duş; spăla-rea, udarea picioarelor.Executarea exerciţiilor fizice la diferite semnale (vizual, auditiv).

Să dezvolte calităţile motrice, îndemînarea, viteza, forţa, mo-bilitatea, detenta

Dezvoltarea vitezei, forţei, rezistenţei, îndemînării, detentei, coordonării, simţului echilibrului.Aruncarea – prinderea mingii; prinderea – trans-miterea mingii; aruncarea mingii (altui obiect) în ţintă verticală (orizontală).Alergare lentă şi de viteză; cu ocolirea obstacole-lor, trecere peste obstacole; alergare la deal – la vale; alergare ridicînd sus genunchii; alergare în coloană; alergare „şerpuit”.Sărituri pe ambele picioare, în lungime de pe loc (cu elan); sărituri cu ajungerea obiectului suspen-dat; sărituri din cerc în cerc; sărituri de la înălţimi cu aterizare moale pe saltea; sărituri de pe un pi-cior pe altul.

Să manifeste emoţii pozitive şi curiozitate în cadrul jocurilor de mişcare

Utilizarea corectă a terminologiei exerciţiilor fizi-ce executate.




Informaţii privind exteriorul corpului, corectitudinea executării exerciţiilor fizice: mersul, alergarea, căţărarea, exerciţii de front și formaţie, sărituri, aruncări, escaladarea obstacolelor de echilibru, ţinuta, conduita în joc. Denumirea corectă a exerciţiilor fizice și a utilajului sportiv folosit la ocupaţie.

Deplasări în diferite mișcări ale braţelor, picioarelor, corpului; mers, alergare în diferite direcţii, rostogolorea pe mîini și picioare; exerciţii fizice pentru mușchii abdominali și ai spatelui, exerciţii fizice cu bastpnul de gimnastică; coarda, exerciţii fizice pentru formarea labei piciorului.

Mers cu ocolirea obiectelor; mers în perechi în cerc; mers cu săculeţul de nisip pe cap, mers pe bicicletă cu trei roţi, pași alăturaţi, mers pășind peste obstacole; apucarea obiectelor puse pe podea cu degetele piciorului; mers pe bicicletă, mers pe vîrfurile picioarelor, mers pe partea internă (externă) a tălpii; rostogolirea mingii cu talpa; mers pe bastonul pus pe podea.

Alergarea lentă și de viteză; cu ocolirea obstacolelor; trecere peste obstacole; alergare “la deal – la vale”; alergare ridicînd sus genunchii; alergare în coloană; alergare “șerpuit”; alergare de suveică.

Căţărare pe peretele de gimnastică, pe scândura pusă oblic; pe otgon; escaladarea obstacolelor; tîrîre pe abdomen pe banca de gimnastică.

Aruncarea – prinderea mingii; prinderea – transmiterea mingii; aruncarea mingii (altui obiect) în ţintă verticală (orizontală).

Sărituri pe ambele picioare; în lungime de pe loc (cu elan); sărituri cu atingerea obiectului suspendat; sărituri din cerc în cerc; sărituri de la înălţime cu aterizare moale pe saltea; sărituri de pe un picior pe altul.

Exerciţii fizice sub acompaniament muzical: mers, pas cu săritură, pas de caracter, bătaie în palme, mișcări în circuit în perechi; dansul “Hora mică”, “Sîrba”, dansul iepurașilor.

Băi de aburi; băi de apă; băi de soare; duș, spălarea, udarea picioarelor.

Executarea exerciţiilor fizice la diferite semnale (vizual, auditiv).

Mers pe sprijin îngust la înălţime; alergare de durată.

67

Exerciţii fizice în apă; cufundare în apă pînă la gît; pînă la nivelul ochilor cu expiraţie în apă; cufundare în apă cu reţinerea expiraţiei.

Jocuri de mişcare

Jocuri de mişcare: „Găseşte-ţi căsuţa”, „Pisica de pîndă”, „La vînătoare”, „Tîrăște-te pînă la jucărie”, „Nu călca pe linie”, „Fii atent”, „Maimuţele”, „Mingea în cerc”, „Ţinteşte în portiţe”, „Căluşeii”, „Prinde ţînţarul”, „Vînătorul şi iepuraşii”, „Nu uda picioarele”, „Prinde-mă”, „Copiii şi motănașii”, „Lupul şi iezişorii”, „Puişorii în cuib”, „În sus – în jos”, „Furnicile harnice”, „Găseşte-ţi steguleţul”, „Limuzinele”, „Transportă săculeţul”, „Alb – negru”, „Petişoare”, „Alergare în perechi”, „Caraşii şi ştiuca”, „Vulpea şireată”, „Locul gol”, „Iepuraşii”, „Cine sare mai bine”, „Undiţa”, „Cine a executat mai puţine sărituri?”, „Urşii şi albinele”, „Ţinteşte în cerc”, „Mingea conducătorului”.



Educaţia pentru sănătate

Obiective-cadru:

• Formarea reprezentărilor elementare despre comportamentul sănătos;

• Formarea deprinderilor de igienă individuală şi colectivă;

• Dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de aplicarea regulilor igienico-sanitare;

• Cunoaşterea şi respectarea regulilor de protecţie a vieţii proprii şi a altora.

Obiective de referinţă Exemple / activităţi de învăţareSă caracterizeze persoane şi să se autocaracterizeze după aspectul fizic, vîr-stă, sex, conduită, gînduri, preferinţe

Jocuri didactice de descoperire a părţilor componente ale corpului uman, utilizînd mulaje, planşe, imagini şi prin studiul propriului corp. Observări asupra exterio-rului diferitor persoane.Jocuri: „Tu şi eu sîntem la fel, dar diferiţi”, după vizitarea bunicilor – convorbiri pe teme de etică, lecturi; des-enele mamei, tatei, ale prietenului, autoportret.Corelarea experienţei proprii cu alte surse de informa-ţii utilizînd cărţi, lecturi literare, casete video, audio, ilu-straţii, reviste , emisiuni radio şi TV.Realizarea albumelor, desenelor, cărţilor despre priete-ni, persoane cunoscute.

Să respecte regulile de igi-enă personală şi colectivă

Discuţii despre sănătate, utilizare a vocabularului spe-cific educaţiei pentru sănătate.Reprezentarea prin desen a componentelor sănătăţii.Dezlegarea ghicitorilor, proverbelor, zicătorilor privind sănătatea şi redarea lor prin desen, modelaj, pictură, construcţii, colaje.Descrierea (verbală sau prin desene, aplicaţii etc.) ac-ţiunilor ce ţin de igiena personală sau colectivă.Exerciţii de aplicare a regulilor de igienă corporală şi a vestimentaţiei prin simularea unor situaţii.Experimente simple de corecţie a ţinutei vestimentare.Exerciţii-joc de prezentare a unor articole vestimentare.Dezbaterea unor norme de conduită şi compararea unor conduite observate şi imaginate.Stabilirea asemănărilor şi deosebirilor cu privire la igie-na locuinţei şi a sălii de grupă.Expoziţii ale lucrărilor realizate.

69

Să identifice factorii ce menţin sănătatea, acţiu-nile pe care le poate între-prinde personal pentru a fi sănătos

Observarea şi descrierea influenţelor mediului încon-jurător asupra sănătăţii.Exersarea deprinderii de a păstra în ordine şi curăţenie jucăriile, obiectele şi bunurile personale şi colective, din familie, mediu.Studii de caz privind igiena personală, protecţia orga-nelor de simţ.Activităţi practice în grup, comentarii, explicaţii de pre-parare a unor bucate.Exerciţii de grupare a alimentelor în: legume, fructe, produse din carne, lactate, peşte etc.; de respectare a regulilor sanitar-igienice (spălatul pe mîini, spălatul fructelor, legumelor).Discuţii dirijate privind rolul unei alimentaţii corecte, importanţa cunoaşterii şi respectării regulilor de con-duită în timpul mesei.Activităţi practice în grup de menţinere şi efectuare a or-dinii şi curăţeniei, utilizarea corectă a veselei, tacîmurilor.Vizionarea emisiunilor, desenelor animate etc.

Să argumenteze necesita-tea de alimentare corectă şi să relateze despre ali-mentaţia corectăSă aplice reguli sanitar-igienice în timpul servirii meseiSă determine elementele principale ale unui regim al zilei pentru sine, alter-narea perioadelor de acti-vitate cu odihnă

Studii de caz vizavi de alimentaţia sănătoasă.Simularea (joc de rol) unor situaţii corecte/incorecte în legătură cu regimul de activitate şi odihnă, comenta-rea acestora, formularea unor concluzii.Poezii şi povestiri privind alimentaţia şi programul zil-nic sănătos.Participare la aşezarea mesei şi aplicarea regulilor sani-tar-igienice în timpul mesei.Analizarea efectelor influenţei mediului înconjurător asupra sănătăţii individului şi a grupului.Exerciţii în grupuri mici de elaborare corectă a progra-mului zilnic.

Să identifice elementele unui mod sănătos de via-ţă, situaţiile de risc pentru sănătatea personală şi a altora

Exerciţii de descriere a situaţiilor de risc, de elaborare a regulilor de prevenire, comportare în situaţii de risc.Desprinderea unor mesaje din proverbe, zicători, filme privind modul de viaţă sănătos.Organizare de întîlniri cu persoane din comunitate.Confecţionarea unor materiale necesare acordării pri-mului ajutor.Elaborarea schemei-desen a surselor, persoanelor care ajută în diferite situaţii.Exerciţii de autoevaluare a propriei conduite în raport cu fortificarea sănătăţii.



Jocuri şi convorbiri la tema „Omul vesel – omul trist”.Redarea emoţiilor în desen.Convorbire: „Muzica şi emoţiile”.

Formarea unor deprinderi de securitate socială şi fizi-că personală

Discuţii şi jocuri de orientare într-un mediu social nou: grădiniţă, policlinică, teatru, în vizită etc.Jocuri de rol/povestiri pentru recunoaşterea semnifica-ţiei culorilor semaforului, traversarea străzii, comporta-rea pe stradă; găsirea de soluţii pentru a se adresa cuiva dacă se pierde pe stradă, într-o mulţime de oameni etc.Reguli de protecţie în utilizarea unor obiecte precum: foarfeca, ciocanul, cuţitul, obiectele ascuţite, instru-mentele, chibriturile. Povestiri privind utilizarea chibri-turilor, încercarea de alimente necunoscute, interacţiu-nea cu persoane necunocute.Convorbiri, discuţii, lecturi, excursii, întîlniri cu ofiţeri ai poliţiei, medici, excursii la staţia de pompieri, observa-ţii: cum merg maşinile, pe care străzi etc.La invitaţia membrilor familiei, excursii la locul de lucru al părinţilor.


Construcţia corpului uman. Unicitatea omului prin corpul său, diferit de altele. Atitudinea grijulie faţă de corpul său. Trebuinţele (fiziologice, de comunicare etc.) şi dorinţele omului. Schimbarea lor de la o vîrstă la alta. Corpul sănătos. Importanţa îngrijirii şi protecţiei corpului uman, a organelor de simţ, satisfacerii necesităţilor şi dorinţelor. Ordinea şi acurateţea vestimentaţiei (curăţire, uscare, periere, aranjare pe umeraş, cuier, dulap etc.).

Reguli de igienă personală în diferite momente ale zilei.

Obiecte de uz personal, obiecte de toaletă în funcţie de modul de utilizare, de necesităţi.

Ţinuta vestimentară. Importanţa vestimentaţiei adecvate pentru menţinerea sănătăţii.

Igiena locuinţei, sălii de grupă, străzii, mediului natural, familiei. Activităţile gospodăreşti socioutile, sociofamiliale, participare.

Factori naturali de călire a organismului (apă, aer, soare); educaţie fizică, plimbări în aer liber, sport, mers pe jos, jocuri în aer liber, excursii, înot, scăldat, duşuri, exerciţii de respiraţie etc.

71

Alternarea perioadei de activitate şi a celei de odihnă. Momente de regim şi părţile zilei (dimineaţa, ziua, seara, noaptea). Necesitatea respectării regimului zilei pentru sănătate.

Igiena alimentaţiei. Norme de conduită la masă. Obiecte pentru servirea mesei, ţinuta, bunele maniere. Alimentarea corectă, varietatea produselor, modul de preparare a bucatelor. Noţiunea de aliment. Clasificarea alimentaţiei după provenienţă. Alimentele de bază folosite de om, diferenţierea după aspecte, caracteristici (gust, miros, culoare, formă). Locurile de procurare a produselor alimentare, condiţiile de păstrare. Importanţa consumului sării iodate pentru dezvoltarea intelectuală şi menţinerea sănătăţii, pericolul consumului de alcool, dulciuri în exces.

Programul de activitate şi odihnă. Proporţii adecvate între perioadele de activitate şi odihnă (igiena somnului, mişcare, cultură fizică, plimbări, joc, învăţare). Importanţa respectării regimului zilei.

Situaţii de risc pentru sănătate. Infecţii, viroze, gripă, varicelă. Căile de infectare, efectele negative asupra organismului. Căile de răspîndire a microbilor. Măsurile elementare de profilaxie a bolilor infecţioase (evitarea contactului cu oamenii bolnavi, respectarea regulilor igienice, respectarea unui mod de viaţă sănătos etc.).

Accidente casnice. Modalităţi de preîntîmpinare, eliminare şi evitare. Reguli de protejare proprie şi colectivă (chibrituri, obiecte electrocasnice, medicamente, obiecte ascuţite, apă fierbinte, deschiderea uşii persoanelor necunoscute, consumul substanţelor periculoase pentru sănătate etc.).

Reguli de protejare şi prevenire a accidentelor: în mediul natural, pe stradă, în afara locuinţei, pe terenul de joc cu obiecte admise pentru joacă. Evitarea contactului cu cîinii vagabonzi etc.

Accidente rutiere. Consecinţele încălcării regulilor de circulaţie. Conduită civilizată în mijloacele de transport, respectarea normelor morale şi igienico-sanitare în transport.

Persoane, surse de ajutorare. Conduită în situaţii de risc. Serviciile telefonice: 911, 903, 902, 901.

Elemente de autoapărare.

Controlul emoţiilor şi sentimentelor proprii. Stăpînirea de sine.



EDUCAŢIA PRIN ARTE

Educaţia literar-artistică

Obiective-cadru:

• Dezvoltarea interesului faţă de carte, faţă de literatură, de teatrul pentru copii;

• Dezvoltarea capacităţilor de percepere artistică a textului literar şi a creativitatăţii literare;

• Familiarizarea și memorarea unor texte de mic volum din folclorul și literatura pentru copii;

• Dezvoltarea capacităţii de a îşi exprima sentimentele prin intermediul creaţiilor literare (povestiri, poezii, dramatizări).

Obiective de referinţă Exemple / activităţi de învăţareSă asculte atent textul pre-zentat de către adult (recitat, povestit, lecturat) şi să răspun-dă la întrebări despre mesajul emoţional al unui text literar (poezie, poveste, povestire)Să manifeste dorinţa de a audia poezii, povestiri, poveşti şi a le reproduce/repovesti, să relate-ze despre emoţiile sale asociate cu personajele şi evenimentele descrise în text

Exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei auditive; exerciţii de ascultare şi înţelegere a subiectului textului audiat.Utilizarea teatrelor de jucării, de imagini, de păpu-şi. Jocuri literare, jocuri dramatice Exerciţii de as-cultare a textelor literare, de memorizare, de con-templare a imaginilor din cărţile ilustrate pentru copii, de răsfoire corectă a cărţilor.Activităţi de lectură, povestire, recitare (exprima-rea satisfacţiei, uimirii, bucuriei, utilizînd paraver-balul, mimica, gesturile).

Să identifice personajele şi să aprecieze faptele acestora, să redea în desen unele aspecte, evenimente din poezie, poveste

Exerciţii de evidenţiere a personajului principal din textul audiat.Jocuri de asociere a personajului din text cu păpușa (chipul) respectivă.

Să recite expresiv poezii simple, să repovestească, în baza între-bărilor, conţinutul unei poveşti scurte, povestiri

Recitare expresivă cu utilizarea intonaţiei, mimicii, gesturilor ce corespund textului.Jocuri-dramatizări, exerciţii de redare a conţinu-tului textului prin mişcări adecvate cu utilizarea intonaţiei corespunzătoare.

73

Exerciţii de recitare, repovestire în baza imaginilor din cărţile ilustrate.

Să poată compune, cu sau fără ajutorul adulţilor, în baza ima-ginilor, poveşti scurte, poves-tiri, ghicitori

Jocuri didactice, exerciţii de utilizare a cuvintelor noi, a însuşirilor.Realizarea de cărticele de poveşti, de poezii crea-te de copii cu desene, imagini decupate.

Să redea prin mijloace drama-tice conţinutul unor poveşti, povestiri, istorioare respectînd sau schimbînd firul narativ al textelor

Jocuri-dramatizări utilizînd costumaţii, spectaco-le ale teatrelor de păpuşi şi de umbre în baza sub-iectelor îndrăgite.


Poezii din folclorul pentru copii, texte în versuri, proză (cu conţinut real şi fantastic), literatură pentru copii. Operele scriitorilor M. Eminescu, I. Creangă, V. Romanciuc, Gr. Vieru, L. Deleanu, S. Vangheli, Otilia Cazimir, T. Arghezi, Elena Farago.

Cărţi de diverse tipuri pentru copii: carte cu ilustraţii, carte pliantă, carte-teatru, carte pentru colorat, cărţi de format mare, cărţi de format mic, carte-crestomaţie etc.

Texte de diverse specii literare: poveşti, poezii, povestiri, ghicitori, proverbe, snoave, legende, numărători, frămîntări de limbă (vezi cărţile „Copilul şi literatura”, „Literatura în grădiniţa de copii”, „Creşte-n casă scump odor”, Să colorăm” etc.).

Poezii

Oaspeţii primăverii, Sfîrșit de toamnă, Floriile de V. Alecsandri; Somnoroase păsărele, Ce te legeni, Revedere de M. Eminescu; Zdreanţă Inimă de cîine, Poza bună de T. Arghezi; Poveste, Iarna, Ploaia, Papucii gînsacului, Jucăriile de G. Coșbuc; Musca, Racul, broasca și o știucă, Greerul și furnica de A. Donici; Ninge, Bunica, Moș Crăciun, Furnica de O. Cazimir; La revedere păsări călătoare, Fulg de nea, Primăvara, Fricosul, Costică și Grivei de P. Cărare; Am o casă printre ramuri, Mulţumim pentru pace, Pămînt frumos, Casa nouă, Pomul, Două mere, Mama, Pîinea, Cocoșul, Cucul, Puii, Soarele, Cîte litere știi, La școala iepurașilor, Cîntecul broscuţelor, Spicul, Bună vreme Moș Martine, Mielul și melcul de Gr. Vieru; Vă rog să nu mă deranjaţi, Musafirul, Fluturașul, Cum adică?, Meșteriţa, Vine iarna de L. Deleanu; Mărţișor, La Nistru, Moș Stejar, Făt Frumos de A. Ciocanu; Căţelușul șchiop, Vrăbiuţele, Doi fraţi cuminţi, Gîndăcelul de E. Farago; Casa părintească, Moldova, Mama, Strămoșii, Cîntă ţapul la ţambal, Ciuperca, Vulpea și papagalul, Ursul dirijor de V. Romanciuc; Veveriţa gospodina, Brîul, Spicul cu prietenii lui, Cip-ciri, Ursul, La Moară, Naiul de Iu. Filip; Premiantul, Mijatca, Fofîrlică, Viţelarii de A. Lupan; Moldova, Toamna

EDUCAŢIA PRIN ARTE


la bunei de D. Matcovschi; Leneșul, Doi răţoi și un cocoș, Ia seama de V. Roșca; Mofturoasa, Adresa primăverii, Umbrela de F. Mironov; Arborele genealogic, Ceasul meu, Căţelușul, Coada Creaţă, Rămurica păcii de A. Suceveanu; Coţofana de P. Zadnipru; Cireșele de N. Roșiorul; Pîinea, Bluza de I. Anton

Poveşti

Doi fraţi, Ciocîrlia, vulpea și ogarul, Morarul, Ulciorul cu galbeni, Cînd își face cîinele casă, Ţapii încăpăţînaţi, povești populare moldovenești; Spicul de grîu, Mănușa, povești populare ucrainene; Oul de aur, Cizmele ogarului, povești populare bulgare; Cucul, poveste populară germană; Doi ursuleţi lacomi, poveste populară ungară; Foișorul, Motanul, Vulpea și cocoșul, Gogoașa, Crăiasa broască, povești populare ruse; Alba ca Zăpada și cei șapte pitici, poveste populară scoţiană, Capra cu trei iezi, Ursul păcălit de vulpe, Fata babei și fata moșului, Punguţa cu doi bani de I. Creangă; Domniţa, Cizmele cocostîrcului, Rochiţa coţofenei de A. Busuioc; Povestea furnicii, Balada celor cinci motănași, Cenușica de I. Druţă; Ridichea năzdrăvană de L. Deleanu; Avionul de V. Beșleagă; Trei urși de L. Tolstoi; Povestea pescarului și a peștișorulului de aur de A. Pușchin; Povestea despre șoricelul prostuţ, Moș Spăluș de S. Marșac; Doctorul Aoleu de C. Ciucovschi, Veveriţa Riţa de A. Roșca; Răţușca cea urîtă, Prinţesa și bobul de mazăre, Motanul încălţat, Scufiţa roșie de H.C. Anderson; Carlson care locuiște pe acoperiș de A. Zindgren.

Povestiri

La cireșe, Pupăza de I. Creangă; A spus adevărul, Văcuţa, Motănașul de L. Tolstoi; Cocoșul și sora lui de C. Ușinschi; Concertul în luncă, Zmeul (fragment din pov. Vasile Porojan) de V. Alecsandri; Pîine ca roua, Cele mai frumoase flori de Gr. Vieru; Filipaș și porumbeii, Grămăjoară, Sora, Bobocel cu ale lui, Trofimaș de I. Druţă; Cuşma lui Guguţă, Banca lui Guguţă, Frăţiorul, Copăcelul, Piticii de la geam de S. Vangheli; Odată iarna, Mingea de G. Malarciuc; Abecedarul, Săniuţa nouă de G. Gheorgiu; Cartea Dănuţei, La menajerie de A. Scobioală; Frunza de gutui de D. Matcovschi; Mama, Tata, La telefon de D. Gabe; Mama mea – aroma pîinii de V. Suhomlinski; Iepurașul de pe cîmp de P. Cărare.

Snoave, legende populare

Păcală şi Tîndală, Păcală şi zarzărele, Tîndală şi cîrnaţul, Păcală face cumpărături, Tîndală şi luna, Păcală și pisica, Cinstea lui Păcală

Legende și balade

Pasărea păcii, Ce este mai tare decît cetăţile, Mărţișorul, Ghiocelul, Legende despre Ștefan cel Mare și alţi domnitori, Ciocîrlia, Floarea soarelui, Baba Dochia, Fluierul ciobanului, Leneșul, Mioriţa

75

Educaţia muzicală

Obiective-cadru:

• Dezvoltarea receptivităţii emoţionale pentru muzică;

• Cultivarea deprinderilor de interpretare corectă a muzicii;

• Dezvoltarea și aplicarea unor procedee elementare de creativitate muzicală în sinteză cu alte arte;

• Însuşirea unui vocabular elementar necesar pentru caracterizarea muzicii;

• Formarea şi consolidarea atitudinii pozitive faţă de activităţile muzicale.

Obiective de referinţă Exemple / activităţi de învăţareSă manifeste emoţii, perce-pînd imaginea muzicală a lucrării în legătură cu conţi-nutul muzicii audiate

Audieri muzicale anticipate de o conversaţie pregăti-toare.Contemplarea imaginilor, desenelor adecvate mesaju-lui muzical.Prezentarea unor scurte spectacole de acţiune cu pă-puşi şi obiecte conform subiectului şi desfăşurării mu-zicii.Desene în baza impresiilor muzicale.Audiţii comentate, discuţii cu privire la muzica audiată.

Să distingă, să compare şi să caracterizeze piesele muzicale

Rezumarea ideii cîntecului.Reproducerea conţinutului versurilor.Însuşirea şi explicarea unor noţiuni, termeni, cuvin-te oportune pentru caracterizarea muzicii (utilizarea unor expresii şi cuvinte accesibile vîrstei).Jocuri muzical-didactice de dezvoltare a atenţiei, spiri-tului de observare şi sesizare a schimbării caracterelor în muzică, jocuri didactice asociative pentru memora-rea cuvintelor, expresiilor, noţiunilor despre muzică.

Să interpreteze cîntece cu diferite caractere ţinînd cont de regulile de ţinută, dicţie, articulaţie

Cîntarea fără încordare într-un registru şi dinamică medie, comodă pentru copil.Realizarea unor exerciţii de dezvoltare a dicţiei, articu-laţiei, a diapazonului.Exerciţii, jocuri pentru dezvoltarea auzului melodic, armonic, timbral.

EDUCAŢIA PRIN ARTE


Exerciţii muzical-didactice pentru respiraţia corectă („Mirosim florile ”, „Umflăm balonul ” etc.).Însuşirea, memorarea melodiei, cuvintelor, cîntecelor.Reflectarea diferitelor caractere (duios, săltăreţ, dîrz etc.) în interpretare.

Să execute mişcări şi fi-guri elementare de dans, manifestînd expresivitate corporală în relaţie cu ca-racterul variat al muzicii

Pantomime pe anumite teme şi subiecte în caracterul muzicii audiate.Improvizarea scenetelor în baza conţinutului versuri-lor din cîntece, poveşti utilizînd mişcări ritmice carac-teristice personajului.Conversaţii despre caracterul muzicii de dans.Demonstrarea diferitelor mişcări şi figuri de dans po-pular, modern, de societate etc.Exersarea pasului simplu, a pasului cu bătăi, de pe căl-cîi alăturat, schimbător, de sîrbă, de horă, săltăreţ, fuga uşoară.Realizarea unor studii coregrafice, studii cu diferite roluri, pantomime pentru dezvoltarea mimicii, a eloc-venţei gesturilor şi a expresivităţii corporale.

Să recunoască sonoritatea diferitelor instrumente muzicale identificîndu-le la auz din ţesătura muzi-cală, să povestească cum se produce sunetul, unele amănunte despre întrebu-inţarea instrumentuluiSă tindă spre interpretarea lucrărilor muzicale învăţate în situaţii cotidiene diverse (jocuri, dramatizări, acţiuni de menaj)

Jocuri muzical-didactice: „Ghici al cui e glasul?”, „Cuş-ma lui Guguţă” ş.a.Contemplarea imaginilor cu instrumente muzicale.Exersarea la instrumente muzicale (fluieraş, tobiţe, tamburine, clopoţei, trainglu, xilofon etc.).Audierea înregistrărilor cu instrumentele tarafului şi ale orchestrei simfonice.Exerciţii de identificare a instrumentelor muzicale la auz.Povestiri, legende despre apariţia, crearea instrumen-telor.Relatări despre specificul sonorităţii instrumentelor şi posibilităţile de imitare a sunetelor din natură.Memorarea poeziilor, ghicitorilor, legendelor despre instrumentele muzicale.

Să diferenţieze sunetele produse prin mişcări cor-porale de sunetele produse de obiecte sonore, sunetul vorbit de sunetul cîntat

Jocuri de rol.Jocuri muzical-dramatice.Scenete muzical-literare.Pantomime.Improvizări muzical-ritmice.

77

Să exprime, prin mişcări şi sunete caracteristice, conduita unor personaje (fiinţe) conform conţinu-tului poveştilor, cîntecelor, poeziilor, etc.

Conversaţii privitoare la conţinutul muzicii audiate şi caracterul personajului.

Să improvizeze/creeze rit-muri, scurte motive rit-mico-melodice, mişcări şi figuri de dans, poezii, po-vestioare ce reflectă con-ţinutul muzicii audiate sau al cîntecelor învăţate

Acompanierea la instrumentele de rit şi la cele cu efec-te sonore (bice, clopoţei, harapnice, buhai, toacă etc.) a colindelor.Dialoguri/replici ritmico-melodice bazate pe ritmuri cunoscute de dans, marş, cîntec practicate între copil-copil, copil-grup, copil-educator.Interpretări în patru mîini la xilofon, pian ş.a.Participarea la jocuri muzical-ritmice, la scenete, pan-tomime etc.Organizarea orchestrei pentru copii cu diferite instru-mente la îndemîna lor.


Audiere şi interpretare: „Marşul păpuşilor mecanice” – muz. de V. Dubosarschi, „Hora”, „Sîrba” – mel. pop., „Cîntec de leagăn” – din folclorul copiilor, „Cîntec de toamnă” – muz. M. Ungureanu, „Vals” – muz. E. Mamot „Căluţul” – muz. Zlata Tcaci, „Răţoiul” – muz. Gr. Vieru, „Un moş şi o babă sub zăpada” – mel. pop., „Bradule, prietene” – muz. Iulia Ţibulschi, „Iepuraş” – din folclorul copiilor, „Careta cu clopoţei” – muz. de A. Sochireanschi, „Ce bine e” – muz. E. Doga, „Fluturaşul” – muz. S. Maicapar, „Caloianul” – din folclorul cop., „Ciocîrlia” – muz. de A. Tamazlîcaru; „Păsărica” – muz. M. Ungureanu, „Puii”, „Broscuţele” – mel. pop., „Graiul meu” – muz. I. Macovei, „Ce-ti spune muzica” – joc muzical-didactic, „Căsuţa” – joc muzical, „Veveriţa” – joc muzical-didactic, muz. de M. Ungureanu, „Cimpoiul” – muz. de W.A. Mozart, „Hora”, „Sîrba” – mel. pop., „Moldovă frumoasă” – muz. Zlata Tcaci, „Clovnii” – muz. D. Kabalevski, „Hora fetelor” – muz. V. Rotaru, „Marş” – muz. S. Procofiev, „Casa noastră” – muz. I. Macovei, „Ciocîrlia”, „Dimineaţa în sat” – mel. pop., „Fusul” – muz. M. Negrea, „Dansul florilor” – muz. A. Ranga, „Greieraşul” muz. Iulia Ţibulschi, „Cîntă ţapul la ţambal” – muz. C. Rusnac, „Ursul” – muz. Zlata Tcaci, „Cîntecul ciocîrliei”, „Păpuşa nouă” – muz. P. Ceaikovski; „Ursul” – muz. Zlata Tcaci, „Vals-glumă” – muz. D. Şostakovici”; „Rîndunică, rîndunea” – muz. A. Tamazlîcaru, „Ieduţul”, „Trompeta” – muz. M. Ungureanu, „Vulpea și cocoşul”, „La pădure” – din folclorul copiilor, „Nani, nani”, „Cărăbuş”, „Susai”, „Ceata, ceata”,

EDUCAŢIA PRIN ARTE


„O găina cu doi pui”, „Melc, melc, codobelc” – din folclorul copiilor, „Toamna” – muz. I. Macovei, „Moşul şi cocoşul” – din folclorul copiilor, „Iepuraşul” – muz. de D. Gheorghiţă, „Limba românească” – muz. I. Cartu, „Fulguşorul”, „Sorcova” – din folclorul copiilor, „Răsună codrul iarăşi” – muz. I. Chirescu, „Mama” – muz. E. Doga, „Racheta” – muz. D. Gheorghiţa, „Sosirea rîndunicii” – muz. D. Voiculescu, „Fluturaşii” – muz. Gr. Vieru, „Tricolorul” – muz. de C. Porumbescu, „Marşul soldăţeilor de plumb” – muz. P. Ceaikovski, „Moldova” – muz. M. Ungureanu, „Dimineaţa în sat” – mel. pop., „Dimineaţa” – muz. E. Grieg, „Fusul” – muz. M. Negrea, „Pui de lei” – muz. I. Brătianu, „Oastea lui papuc” – muz. M. Negrea, „Cîntecul ciocîrliei” – muz. P. Ceaikovski, „Cîntec vechi francez” – muz. P. Ceaikovski. „Toamna” – muz. I. Macovei, „Furnicuţa” – muz. Daria Radu, „Toamna” – muz. M. Ungureanu; „Ţărişoara mea” – muz. Gr. Vieru, „Moşul și cocoşul”- cînt. pop., „La moară” – din folclorul copiilor, „Casa noastră” – muz. I. Macovei, „Iepuraşul” – muz. D. Gheorghiţă, „Steaua sus răsare” – muz. D. Chiriac, „Moş Crăciun” – muz. D. Chiriac, „Sorcova”, „Căpriţa” – mel. pop., „Cîntec pentru mama” – muz. I. Macovei, „Sosirea rîndunicii” – muz. D. Voiculescu, „Bunicuţa” – muz. Daria Radu, „Păsărica” – muz. A. Tamazlîcaru, „Răsună codrul iarăşi” – muz. I. Chirescu, „Fluturaşii” – muz. Gr. Vieru. „Căsuţa din pădure” – muz. I. Nicolescu, „Bun-rămas” – muz. Zlata Tcaci, „La școală” – muz. M. Ungureanu.

Analiza şi caracterizarea muzicii: ritm, melodie, tempo, dinamică, caracter, înălţime şi durată a sunetelor. Cuvinte şi expresii de caracterizare a muzicii: vesel, trist, săltăreţ, de glumă, duios, gingaş, visător, liniştit, solemn, de sărbătoare, misterios, ciudat, dîrz, de marş, de dans, liric, cantabil, grăbit, neliniştit etc.

Jocuri muzical-didactice. „Mirosim florile”, „Cîntă ca mine” etc; „Punguţa cu instrumente”, „Cuşma lui Guguţă”, „Joc moldovenesc”, „Sîrba”, melodii populare în interpretarea orchestrei de muzică populară, „Tobe mari şi tobe mici”, „Ghici al cui e glasul”, „Vino, vino, ploaie!” – muz. D. Kitenco, „Vulpea și cocoşul”, „La pădure” – din folclorul copiilor, „Nani, nani”, „Cărăbuş”, „Susai”, „Ceata, ceata”, „O găină cu doi pui”, „Melc, melc, codobelc” din folclorul copiilor, „Capra și iezişorii”, „Ecoul” – muz. I. Macovei „Clopoţeii”, „Floarea şi soarele” – muz. de M. Ungureanu, „Ploaia şi soarele” – din folclorul copiilor.

Mişcări muzical-ritmice şi dansuri: „Uite-aşa” – muz. de M. Ungureanu, „Dans în cerc”, „Dans cu băsmăluţele”, „Dans cu panglici”, „Facem hora mare – din folc. cop., „Sîrba” – mel. pop., „Dans în doi” – mel. pop., „Hora și sîrba” – mel. pop., „Ursul și vulpea” – muz. M. Ungureanu, „La plimbare” – joc muz.-did., „Podul de piatră” – din folclorul copiilor, „Dans vesel” – joc muz.-did., pe o mel. pop., „Ursul și ursulică” – muz. de M. Ungureanu, „Mergem vesel şi dansăm”, „Sîrba celor mici” – muz. M. Ungureanu, „Cine-i mai atent”

79

– din folc. cop., „Hora”, „Alunelu”, „Raţa”, „Polca”, „Hora cu bătăi”, „Sîrba”, „Ciuleandra”, „Hostropăţul”, „Hai, Ileană, la poiană”, „Trageţi hora” – mel. pop., „Polca în perechi” – dans popular, „Hora fulgilor” – M. Ungureanu.

Interpretare/improvizare coregrafică, la instrumente muzicale, muzical-dramatică, muzical-literară

Exerciţii jocuri: „Zborul pasărilor”, „Vesel – trist – vesel”, „Ba la fugă, ba la pas”, „Lanţul”, „Cercul prieteniei”, „Cloşca şi puii”, „Ecoul” – joc cu bătăi din palme, „Vulpea prinde iepuraşul”, „Cîntec de leagăn”, „Lie, lie, păpădie” – din folclorul copiilor; „Soarele” – muz. I. Macovei. „Hora”, „Sîrba”, „Hai, Ileană, la poiană”, „Trageţi hora” – mel. pop., „Polca în perechi” – dans popular, „Hora fulgilor” – M. Ungureanu. „Alunelu”, mel. pop. „Marş” – muz. Zlata Tcaci, „Hora”, „Joc”, „Sîrba” – mel. pop.

Repertoriul a fost selectat din: „Muzica în grădiniţa de copii” de E. Coroi

„Voie bună la cei mici” de M. Ungureanu

„Exerciţii muzical-ritmice, jocuri şi dansuri” pentru preşcolari de E. Coroi, N. Şevciuc

„Să creşti mare” de Gr. Vieru

„Primul ghiocel” de D. Blajinu

Rămurele-nemurele. Editura „Lumina”, Chişinău, 1992

„Stupul vesel” de Zlata Tcaci, Editura „Carte moldovenească”, Chişinău, 1968

„Clopoţelul de argint” de Daria Radu, Editura „Făt-Frumos”, Chişinău, 1994

„Metodă de acordeon” de D. Chiroşca, P. Neamţu, Editura „Hyperion”, Chişinău, 1992

„Luci, soare, luci” de N. Ionescu (folclorul copiilor), Editura Muzicală, Bucureşti, 1981

Manual de muzică pentru clasa I, de E. Coroi, Editura „Lumina”, Chişinău, 1994

„Cîntece şi jocuri pentru copii” de A. Scornea, Bucureşti, Editura Muzicală, 1986

„Dreptatea izvorului”. Culegere de cîntece pentru copii, Chişinău, 1990

EDUCAŢIA PRIN ARTE


Arte plastice

Obiective-cadru:

• Formarea deprinderilor de lucru utilizînd instrumente, tehnici şi materiale diverse în cadrul activităţilor artistico-plastice;

• Dezvoltarea tendinţei de exprimare a gîndurilor, a emoţiilor şi sentimentelor prin mijloace artistico-plastice;

• Stimularea creativităţii expresive și a atitudinilor estetice.

Obiective de referinţă Exemple / activităţi de învăţareSă manifeste interes stabil faţă de arta plastică, dorin-ţa de a picta, a modela, a construi, a aplica şi a con-templa opere de artă

Joc didactic „Căsuţa culorilor”.Convorbiri despre interesele copiilor.Realizarea de lucrări (desen, pictură, modelaj, con-strucţii, colaje) la libera alegere, cu instrumentele pre-ferate şi culorile preferate.Stimularea experimentelor cu acuarele sau guaşe pentru obţinerea de tonuri şi nuanţe diferite ale culorilor.Antrenarea în identificarea diferitor domenii ale artei plastice: pictura, sculptura, arta decorativă aplicată.Demonstrarea obiectelor de artă, relatări despre im-presiile copiilor, despre obiectele de artă decorativă aplicată.Exprimarea propriilor impresii, emoţii.

Să redea obiecte diferite ca formă, structură, culoare în desen, modelaj, construc-ţii, aplicaţii

Trasarea siluetelor pe băsmăluţe şi şerveţele.Examinarea obiectelor de artă decorativă aplicată: ve-selă din lut, port naţional, prosoape, covoare, şerveţe-le. Analizarea diferenţelor de formă, culoare, structură a obiectelor.Executarea aplicaţiilor ornamentale şi a obiectelor.Conversaţii despre intenţiile de creaţie ale copiilor.Selectarea independentă a temelor, mijloacelor de ex-presie şi procedeelor de redare a mesajului artistic în desen, construcţii, modelaj, aplicaţii.Realizarea compoziţiilor plastice prin aplicarea formelor spontane (punct; linii; curbe, spiralate, întrerupte).

81

Să manifeste dorinţa de a participa la activităţi de desen, modelare, aplicare

Observări în sala de grupă.Realizarea compoziţiilor plastice prin aplicarea formelor spontane (punct; linii curbe, spiralate, întrerupte).Relatări despre preferinţele proprii în activitatea plastică.

Executarea lucrărilor de desen pe fondul muzicii.Realizarea desenelor, a construcţiilor, modelare după vizionarea spectacolelor, audierea muzicii, excursii în parcul de toamnă, primăvară (lucrări colective, realizate în grupuri mici şi lucrări individuale).Expunerea lucrărilor, examinarea lucrărilor de aplicaţie în grup şi individuale, examinarea propriilor lucrări, contem-plarea lucrărilor. Realizarea unor miniexpoziţii tematice cu lucrări realizate prin diferite mijloace artistico-plastice (desene, modelaje, colaje etc.).

Să dezvolte spiritul de ob-servaţie, al memoriei ima-ginative şi motrice

Antrenarea capacităţii de orientare pe suprafaţa foii de hîrtie.Exerciţii de diferenţiere a formelor şi a culorilor diferi-tor părţi ale obiectelor, denumirea lor.Modelarea obiectelor de aceeaşi formă cu mărime di-ferită şi a obiectelor ce constau din cîteva părţi.Expoziţie „Sculpturi în raionul nostru”.

Să realizeze coresponden-ţe între procedeele de re-flectare artistico-plastică a obiectelor din mediul înconjurător, diverse mij-loace de expresie (formă, structură, culoare, punctul, linia, ritmul, compoziţia plastică) şi conţinutul ope-relor de artă plastică

Convorbire despre emoţiile copiilor şi despre culorile preferate.Exerciţii de identificare a culorii ca unul din mijloacele de expresie a produselor de artă plastică.Identificarea mijloacelor expresive în ilustraţiile din cărţile pentru copii.Evidenţierea modalităţilor de aranjare a formelor în spa-ţiul plastic (lucrări decorative, picturale, sculpturale).Evidenţierea mijloacelor plastice expresive: culori, for-me, îmbinări de forme şi culori în natură şi artă.Descrierea emoţiilor trăite la activităţile de artă plasti-că, asociindu-le cu culori şi forme.Examinarea tablourilor, analiza mijloacelor plastice de redare a dispoziţiei.Selectarea independentă a temelor, mijloacelor de ex-presie şi procedeelor de redare a unui gînd, emoţii, în lucrări de artă plastică.

EDUCAŢIA PRIN ARTE


Să manifeste creativitate şi dorinţa de autoexprimare a emoţiilor, gîndurilor prin desen, pictură, modelaj, aplicaţie, construcţie

Relatări despre importanţa artelor plastice în viaţa co-tidiană.Experimentarea utilizării elementelor tehnice spe-cifice modelajului la redarea unor teme plastice şi a elementelor tehnice specifice picturii la redarea unor teme de modelaj, aplicaţie.Redarea formelor şi dimensiunilor diferite prin aplica-rea unor tehnici alternative.Elaborarea compoziţiilor simple, aplicînd materiale diverse.Asamblarea ozoarelor din flori şi frunze – „coroniţa”.Experimentare în îmbinarea culorilor, elementelor.Confecţionarea unor obiecte preferate (la alegerea copiilor).Convorbire „Cum să redăm bucuria”.Jocul didactic „Comunicăm prin culori”.

Să îşi exprime emoţiile faţă de fenomenul, chipul redat, buna dispoziţie cau-zată de frumuseţea şi far-mecul naturii, al operelor percepute sau create

Relatări ale copiilor referitor la emoţiile trăite în mo-mentul perceperii operelor de artă, a lucrărilor cole-gilor.Asocierea culorilor primare cu emoţiile şi atitudinile trăite în momentul perceperii tablourilor.Desenarea unor obiecte din lumea înconjurătoare la dorinţă.Asocierea operelor percepute, a personajelor, peisajelor cu versuri şi melodii cunoscute, cu persoane dragi.Activităţi individuale, în perechi şi individual în zonele de creaţie.

Să aplice independent şi conştient unele tehnici simple, procedee specifi-ce desenului, modelaju-lui, construcţiei, aplicaţiei, desenului

Coordonarea mişcărilor ambelor mîini.Exersarea liniilor, în duct continuu, din diferite poziţii.Experimentarea procedeelor ciupirii, netezirii, a pro-cedeelor elementare de decupare, a procedeului tur-tirii, a tehnicii mozaicului.Exersarea procedeelor de modelare a mai multor obi-ecte dintr-o singură bucată.Completarea independentă prin desen sau pictură de siluete, forme tăiate din hîrtie.Exersarea procedeelor de lipire a formelor pe hîrtie, realizarea de colaje.Temă liberă: „Să desenăm din poveşti”.Exersarea tăiatului fîşiilor mai late, apoi înguste, crea-rea din fîşii a imaginii obiectelor şi lipirea lor.

83

Să respecte conştient re-gulile de utilizare a mate-rialelor şi instrumentelor la activităţile de artă plastică

Explorarea diverselor materiale, instrumente de lucru pentru pictură, modelaj, aplicaţie.Discutarea regulilor de pregătire a locului de muncă.Aplicarea cleiului pe detalii, forme gata, utilizînd plan-şeta, muşamaua sau şerveţelul.Exersarea modelării cu toată palma şi cu degetele.Exersarea utilizării corecte a foarfecei.

Să aplice elemente ale lim-bajului plastic în activităţile de arte plastice şi în situaţii diverse

Utilizarea corectă a expresiilor: culori vii, deschise, închise, culori reci şi culori calde, element decorativ, ozor (motiv), ornament, etc.Utilizarea expresiilor: „în faţă”, „cîte două”, „la acelaşi nivel”.

Să aplice procedeele şi in-strumentele de desen, mo-delaj, aplicare, construcţie în activităţile de joc, de educaţie pentru familie, societate etc.

Utilizarea ozoarelor decorative şi a materialelor din natură pentru ornamentarea obiectelor personale, a celor din sala de grupă.Înfrumuseţarea obiectelor personale cu ornamente populare.Utilizarea obiectelor confecţionate în viaţa cotidiană.Activitate de arte plastice integrată cu educaţia eco-logică.Utilizarea obiectelor confecţionate prin modelaj, con-strucţie, aplicaţie la activităţi de matematică, dezvol-tarea limbajului, în jocurile libere.

Să identifice unele lucrări ale pictorilor, meşterilor populari din Moldova, din alte ţări

Vizionarea operelor de artă ale pictorilor, meşterilor populari.Excursii la Muzeul de Arte Plastice, la expoziţii, întîlniri cu meşterii populari.Expunerea reproducţiilor, a tablourilor, sculpturilor meşterilor populari.Joc didactic: „Cine a pictat?”.

Să coopereze la realizarea unor lucrări plastice com-plexe

Realizarea unei plăci decorative pentru sala de grupă (activitate în grup).Realizarea compoziţiilor colective (o fermă de păsări, o grădină zoologică etc.).Participarea la activităţi colective de modelare.Joc didactic: „Covoraş”, „Înfrumuseţăm sala de grupă”.

EDUCAŢIA PRIN ARTE



Desenul

Genuri de artă, opere de pictură ce conţin peisaje, portrete, genul social, natura moartă etc.

Procedee de desenare a obiectelor de formă rotundă (mari şi mici)

Modalităţi de compunere a ozoarelor. Elemente simple din tezaurul artei populare moldoveneşti

Împodobirea cu trăsături de penel, cerculeţe, dunguliţe, siluetele formelor tăiate din hîrtie

Procedee de utilizare a materialelor de lucru şi respectarea regulilor de protecţie a sănătăţii

Modele de amplasare a obiectului în pagină

Culori primare (roşu, galben, verde, albastru, alb, negru) și nuanţele lor. Fuziune de culori

Elemente de ornamente caracteristice pentru înfrumuseţarea obiectelor din ceramică: pete colorate, puncte, linii drepte, cercuri, inele. Procedee de alcătuire a ozoarelor pe forme ce redau obiecte uzuale, prin alternări de linii drepte, oblice, curbe, frînte, spiralate, întrerupte, puncte, pete. Aşezarea ozorului în funcţie de forma hîrtiei. Reguli de plasare a ornamentului pe margini, în mijloc, pe la capete. Elemente decorative asemănătoare care se repetă, alternarea amplasărilor simetrice, sensurile şi schimbarea inversă a acestora. Ornamentare cu elemente specifice româneşti. Îmbinarea culorilor, amplasarea elementelor ozorului în obiectele de artă decorativă aplicată. Ozoare ţesute, brodate, vopsite, crestate etc.

Tehnica aşezării ritmice a elementelor componente (la mijloc, prin părţi, în colţuri)

Procedee de îmbinare a formelor spontane

Pictura pe material din natură

Instrumente şi materiale

Calităţile estetice ale obiectelor, fenomenelor

85

Elemente de limbaj artistic plastic. Culorile cromatice – deosebiri şi asemănări. Mesajul artistic şi culorile

Utilizarea materialelor şi a instrumentelor de lucru în exprimarea gestului grafic. Caracteristicile şi transformările materialelor în timpul lucrului (şablon, amprentă, colaj, stropire, haşurare, lipire, îmbinare, amestec, frămîntare, decorare, fuziune de culori)

Elemente de analiză a lucrărilor prin examinarea culorilor (primare, reci, calde), a formelor şi liniilor

Modalităţi de creare a imaginii plastice prin intermediul punctelor, liniilor, petelor

Compoziţii tematice – plasarea elementelor compoziţionale

Modelarea

Procedee de modelare: mişcarea translatorie a palmelor faţă de planşetă; împreunarea capetelor prin lipire; adîncire, apăsare, turtire, modelarea cu vîrful degetelor; mişcare circulară; aplatizare, mişcări liniare şi circulare ale palmelor. Modelarea vaselor din ceramică

Procedee de redare a particularităţilor diverselor obiecte de formă rotundă (mere mari, mici; vişine etc.), procedeul alternării formelor şi culorilor, procedee de unire a detaliilor, procedeul turtirii, procedee de modelare a obiectelor decorative. Procedee de construire a obiectelor din materiale ocazionale

Reguli de folosire a lutului, tehnica întinderii lutului la modelarea părţilor mărunte (ciocul păsării, tortiţa la cănuţa pentru piticul din poveste)

Lucrul cu aluatul – împletitul colacilor, sfinţilor, garnisirea bucatelor etc.

Tehnica punerii şi procedee de lipire (brăduţul e verde, puişorul e galben etc.), ciupirea şi netezirea

Modalităţi de folosire a spatulei, metoda modelării dintr-o bucată şi din bucăţi aparte, folosind spatula

Modalităţi de alcătuire a ozoarelor, cu ajutorul modelatorului, la înfrumuseţarea obiectelor. Modalităţi de înfrumuseţare a vaselor şi a siluetelor cu ozoare specifice pictate, crestate, aplicate şi prin alte procedee. Motivele ceramicii populare moldoveneşti şi aplicarea lor

EDUCAŢIA PRIN ARTE


Modalităţi de utilizare în lucru a materialelor din natură: scoici, seminţe etc.

Tehnici de amplasare a figurilor de oameni, animale, de modelare dintr-o bucată

Sculptura

Chipuri de animale, oameni, sculpturi monumentale ce se găsesc în localitate

Materiale de construcţie, proprietăţile lor

Aplicaţia

Aplicaţie decorativă. Procedeul amplasării pe foaia de hîrtie

Procedee de alcătuire a ornamentelor din figuri geometrice decupate (pătrat, dreptunghi, triunghi, oval) pe suprafaţa obiectelor propuse

Denumirea instrumentelor şi a materialelor

Noţiunile „între”, „la aceeaşi distanţă”, „la margine” etc.

Lucrul cu cleiul

Foarfeca şi perfecţionarea deprinderii de a lucra cu ea

Procedee de decupare a hîrtiei după linie, oblic, de formă rotundă. Procedee de decupare din hîrtie, paie şi alte materiale a elementelor decorative

Tehnica de decupare a obiectelor de formă rotundă şi ovală, de alcătuire a unor imagini din cîteva părţi; metoda rotunjirii colţurilor

Tehnici de lipire a părţilor de diferite forme şi culori

Procedee de utilizare în aplicaţie a diferitor materiale: textile, piele, seminţe etc.

Procedee de alcătuire a ornamentelor din forme vegetale şi geometrice în fîşii, cerc, pătrat, lipindu-le consecutiv

Tehnica aranjării imaginii pe părţi, îmbinarea procesului decupării cu cel al ruperii detaliilor

Schiţele şi modelele pentru ţesutul şi brodarea băsmăluţelor, a şerveţelelor şi a altor obiecte prin procedee de aplicaţie

87

Procedee de decupare a unor figuri identice din hîrtie, strînse în formă de armonică şi a celor simetrice – din hîrtie îndoită în două

Tehnica colajului, structură, culoare, formă, volum, mărime în redarea obiectelor din jur

Tehnica mozaicului prin rupere

Valorile culturii naţionale, meşteşuguri populare din localităţi, motive populare

Limbaj plastic – vişiniu, cărămiziu, roşu-aprins, portocaliu etc.

EDUCAŢIA PRIN ARTE


Standardele implementării curriculumului educaţiei timpurii şi preşcolare

Succesul implementării unui curriculum educaţional centrat pe copil va fi determinat de respectarea de către cadrele didactice a următoarelor standarde:

Individualizare

Bazîndu-se pe cunoştinţele teoretice despre dezvoltarea copiilor, precum şi pe experienţa interacţiunii cu copiii şi cu familiile acestora, cadrele didactice apreciază specificul fiecărei grupe de copii şi ţin cont de nevoile unice şi de potenţialul de dezvoltare al fiecărui copil.

Mediul stimulativ

Cadrele didactice creează un mediu securizant, stimulativ şi incluziv, organizîndu-l astfel încît copiii nu se tem de riscuri în propria învăţare, se comportă în mod democratic, învaţă să lucreze în cooperare şi independent.

Participarea familiei

Cadrele didactice stabilesc parteneriate cu familiile copiilor în scopul asigurării unui sprijin optimal învăţării şi necesităţilor de dezvoltare ale acestora.

Strategii didactice care stimulează învăţarea semnificativă

Cadrele didactice elaborează şi aplică diverse strategii didactice care stimulează înţelegerea conceptuală, creativitatea, independenţa în descoperirea cunoştinţelor, cooperarea şi socializarea, înţelegerea interdependenţei lucrurilor.

Planificarea şi evaluarea

Cadrele didactice planifică procesul educaţional respectînd standardele naţionale, scopurile instituţiei educaţionale, nevoile individuale ale copiilor şi rezultatele observării lor permanente, precum şi metodele moderne de evaluare.

Dezvoltarea profesională

Cadrele didactice îşi evaluează permanent calitatea şi eficienţa lucrului şi tind să le îmbunătăţească continuu, conlucrînd cu colegii, perfecţionînd programele şi metodele utilizate destinate copiilor şi familiilor acestora.

89

Incluziunea socială

Cadrele didactice modelează şi încurajează incluziunea socială plecând de la respectul pentru valorile bazate pe drepturile omului, principiile unei societăţi democratice deschise, formînd astfel toleranţa pentru tot ce este diferit, acceptarea divesităţii.

STANDARDELE IMPLEMENTĂRII CURRICULUMULUI EDUCAŢIEI


De la grădiniţă la şcoală.....

Realizarea obiectivelor propuse de Curriculumul educaţiei copiilor de vârstă timpurie și preșcolară va permite copilului să debuteze în rolul de elev fiind capabil să comunice eficient și să coopereze cu alţi copii și persoane mature; să se implice în activităţi comune aducând contribuţia sa; să i-a atitudine faţă de evenimente și conduita altora; să evalueze propria conduită și să aplice potenţialul său pentru a soluţiona probleme; să identifice și să formuleze verbal emoţiile și sentimentele proprii. Copilul va demonstra încredere în sine și autorespect.

Stăpînind comunicarea verbală, preșcolarul va putea asculta partenerul de comunicare; va participa la convorbiri, va relata coerent despre obiecte, persoane, evenimente din experienţa sa; va reda conţinutul unor texte de volum mic, va formula întrebări și răspunsuri; va identifica limbajul oral și scris; va efectua analiza sonoră a unor cuvinte scurte, va identifica sunetul și litera; va identifica literele de tipar ale alfabetului român.

Totodată copilul va fi capabil să depună unele eforturi cognitive și volitive, să-și orienteze atenţia și să se concentreze asupra sarcinii. Preșcolarul va demonstra capacitatea de a grupa obiecte, a ordona, a compara, a analiza, a face unele concluzii în baza materialului intuitiv și a elabora o soluţie în situaţiile cotidiene. El va înţelege numerele și cifrele, operaţiile de adunare și scădere și va cunoaște simbolurile lor matematice.

Spre finele vîrstei preșcolare copilul va demonstra interes pentru explorarea obiectelor vii și nerte, va corela schimbările din natura vie cu cele din natura nertă, va înţelege efectele activităţii omului în natură și responsabilitatea acestuia pentru mediu.

La debutul școlar copilul va fi informat și va aprecia teatrul, artele plastice, literatura, muzica, dansul; el va manifesta capacitatea de a exprima unele idei și emoţii prin mijloace artistice, va dispune de creativitate expresivă și sentimente estetice.

Preșcolarul va veni la școală sănătos din punct de vedere fizic și psihic, va manifesta deprinderi de igienă individuală și de grup, va tinde spre alimentare sănătoasă; deţinând informaţie despre riscurile de sănătate posibile, va demonstra abilităţi elementare de autoajutor. Copilul se va implica cu plăcere în activităţile motrice, demonstrînd coordonare psihomotoră, un nivel suficient de dezvoltare a mișcărilor de bază și a mișcărilor fine.

91

SURSE BIBLIOGRAFICE UTILIZATE ÎN ELABORAREA CURRICULUMULUI

1. Andon C., Leșenco S., Cemortan S., Familiarizarea copiilor cu natura, Cimișlia, 1992.

2. Armașu T., Metodica familiarizării preșcolarilor cu proverbe și zicători, Chișinău, Lumina, 1993.

3. Bolboceanu A., Comunicarea cu adultul: aspecte etative, Chișinău, IȘE, 2003.

4. Botnari V., Calea preșcolarilor spre cărţi. Pedagogul sovietic, - nr.5, 1984, p. 35-37.

5. Botnari V., Problema formării atitudinii intra- și interetnice. Șymposia professorum, seria Psihologie și Pedagogie, Mater. Sesiunii știinţifice din 4-5 mai 2001 ULIM, Chișinău, 2001, p. 64-67.

6. Botnari V., Familia contemporană: avantaje și erori în educaţie Mater. Conferinţa internaţională știinţifică AȘM, “Particularităţile și tendinţele proceselor demografice în R.M.”, octombrie, 2001.

7. Botnari V., Dificultăţi în comunicarea adulţilor cu copiii, Coautor, Symposia professorum, seria Psihologie și pedagogie, material, Sesiunii știinţifice, ULIM, Chișinău, 2002.

8. Cemortan S., Copilul și literatura, Stelpart, Chișinău, 2006.

9. Chirică G., Particularităţile formării culturii ecologice la preșcolari.// Experienţe și perspective în dezvoltarea învăţămîntului primar și preșcolar din RM, Bălţi, 1996.

10. Chirică, G., Sisteme de reprezentări ecologice accesibile preșcolarilor.// Învăţămîntul Universitar din Moldova la 70 de ani, Chișinău, 2000.

11. Curriculum-ul educaţiei copiilor în instituţiile preșcolare de diferite tipuri. Chișinău, 1997.

12. Curriculum-ul școlar. Clasele I-IV, Chișinău, 1998.

13. Claparede Ed., Psihologia copilului și pedagogia experimentală, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1975.



14. Concepţia restructurării sistemului de educaţie și de instruire a preșcolarilor în Republica Moldova: valenţele reformei învăţămîntului, Chișinău, I.Ș.P.P., 1992.

15. Dezvoltarea și implementarea Curriculum-ului în învăţămîntul primar. Ghid metodologic, Chișinău, 1998.

16. Dezvoltarea și implementarea Curriculum-ului în învăţămîntul gimnazial: cadrul conceptual, Chișinău, 2000.

17. Familiarizarea preșcolarilor cu natura /Sub red. P.G. Samorucova, Chișinău, 1985.

18. Rotaru, E. Marin, O. Bojescu, Jocuri dinamice, Chișinău, Lumina, 1993.

19. Ghid metodologic privind implementarea Curriculum-ului claselor primare, Chișinău, Știinţa, 1998.

20. Glava A., Glava C. Introducere în pedagogia preșcolară, Editura “Dacia” Cluj-Napoca, 2002.

21. Ionescu M., Radu I., Didactica metodică. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004.

22. Joiţa E., Educaţia cognitivă, Editura “Polirom”, București, 2002.

23. Jurat S., Metodica familiarizării copiilor cu natura, Chișinău, 1992.

24. Legea învăţămîntului din Republica Moldova, Chișinău, 1995.

25. Neagu M., Petrovici C., Elemente de didactica matematicii în grădiniţă și învăţămînt primar, Iași, 2002.

26. Programa Educaţiei copiilor de vîrstă fragedă. (în creșă și în familie), Chișinău, 1996.

27. Proiectarea Curriculum-ului de bază. Ghid metodologic, TIP CIM, 1997.

28. Păun E., Iucu R., Educaţia preșcolară în Romînia, Editura Polirom, Iași, 2002.

29. Slama-Cazacu T., Relaţiile dintre gîndire și limbaj în ontogeneză. Editura Academiei Republicii populare Romîne, 1957.

30. Slama-Cazacu T., Psiholingvistica – o știinţă a comunicării. Editura ALL Educaţional, București, 1999.

93

31. Taiban M, ș.a., Cunoștinţe despre natură și om în grădiniţa de copii. București, 1999.

32. Гвоздеев А.Н., Вопросы изучения детской речи, Издательство Академии Педагогических наук РСФСР, Москва, 1961.

33. Кирикэ Г., Экологическое воспитание детей 6-го года жизни. Автореферат дис. канд. пед. наук, М., 1993.

34. Кирикэ Г., Ребёнок и природа. Ж-л “Дошкольное воспитание”, Москва, 1993, N 7.

35. Кирикэ Г., Экологическое воспитание дошкольника, Кишинев, 1995.

36. Козлова С.А., Куликова Т.А., Дошкольная педагогика. Издательство Академия, Москва, 2001.

37. Леонтьев А.А., Введение в психолингвистику, Москва, 1999.

38. Особенности психического развития детей 6-7-летнего возраста. Под ред. Д.Б. Еликонина, А.Л. Венгера, Москва, Педагогика, 1988.



SURSE BIBLIOGRAFICE RECOMANDATE EDUCATO-RILOR PENTRU REALIZAREA CURRICULUMULUI

1. Andon C., Teoria și metodologia familiarizării copiilor cu natura, Chișinău, 2000.

2. Andon C., Haheu E., Familiarizarea preșcolarilor cu natura prin intermediul jocurilor didactice, Chișinău, 1997.

3. Bolboceanu A., Vrînceanu M., Ghid psihologic, Chișinău, Lumina, 1996.

4. Bulboacă M., Alecu M., Metodica activităţilor matematice în grădiniţă și clasa I, Editura Sigma, PRIMEX, 1996.

5. Buzinschi E., Formarea culturii ecologice elementare la copiii de vîrstă preșcolară mare, Chișinău, 2000.

6. Capcelea V., Tradiţii naţionale, Editura “Evrica”, Chișinău, 1994.

7. Comănescu N., Gheorghe D., “Cunoașterea mediului”. Ghidul educatoarei. (Grupa pregătitoare), București, 1998.

8. Corniţchi S., Serviciul psihologic în grădiniţa de copii, Chișinău, Lumina, 1996.

9. Cemortan S., Mocanu L., Dezvoltarea vorbirii preșcolarilor în cadrul activităţilor de limbă maternă, Chișinău, Lumina, 1988.

10. Cemortan S., Teoria și metodologia educaţiei verbal artistice a preșcolarilor, Editura “I. Creangă”, 2002.

11. Dăscălescu I ș.a., Îndrumar în sprijinul desfășurării activităţilor de cunoaștere a mediului înconjurător la grupa pregătitoare în grădiniţă, Iași, 1998.

12. Dumitru A., Dumitru V.G., Activităţi trandisciplinare pentru grădiniţe și ciclul primar, Editura, Paralela, Pitești, 2004.

13. Damșa I., Damșa M., Ivanuș L., Dezvoltarea vorbirii în grădiniţa de copii și în clasele I și a II-a, București, 1996.

14. Enciclopedia practică a copiilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981.

95

15. Îndrumător pentru educatoare. Ghid tematic pentru aplicarea programei, București, 1999.

16. Jelescu Petru, Jelescu Raisa, Valorificarea și exersarea experienţei afective la copiii de vîrsta preșcolară mare și școlară mică. – Chișinău, 2004.

17. Jelescu Petru, Jelescu Raisa, Ești gata pentru școală? Probe de verificare, apreciere și exersare. – Chișinău, 2005.

18. Jelescu Petru, Jelescu Raisa, Tăutu Ina, Colorăm, modelăm, ABECEUL învăţăm. Carte pentru educatori, părinţi și copiii de 5-6 ani. – Chișinău, 2006.

19. Jelescu Petru, Jelescu Raisa, Tăutu Ina, Desenăm și cîntăm, ABECEUL învăţăm. Carte pentru educatori, părinţi și copiii de 6-7 ani. – Chișinău, 2006.

20. Jurat S., Educaţia ecologică a preșcolarului, Chișinău, 1996.

21. Lovinescu A.V. Jocuri – exerciţii pentru preșcolari, Editura didactică și pedagogică, București, 1979.

22. Lavric M.S., Metodica dezvoltării vorbirii preșcolarilor, Chișinău, Lumina, 1992.

23. Legea învăţămîntului din Republica Moldova, Chișinău, 1995.

24. Manolache A., Stînga M., Stăiculescu Z. Mediul înconjurător. Educaţia ecologică. Editura V&I Integral, București, 2001.

25. Mocanu L., Jocuri verbale în grădiniţă, Chișinău, Lumina, 1996.

26. Neagu, M., Beraru G., Activităţile matematice în grădiniţă. Îndrumător metodologic, Ed. Polirom, Iași, 1997.

27. Neveanu-Popescu P., Studii psihopedagogice privind dezvoltarea copiilor între 3 și 7 ani, E.D.P., București, 1990.

28. Oprea A., Fangli R., Coca-Constantinescu M., Să cunoaștem lumea: Fișe de evaluare pentru cunoașterea mediului înconjurător în grădiniţă, București, 1997.

29. Păduraru V., Activităţi matematice în învăţămîntul preșcolar/ Coord., Polirom, 1999.

SURSE BIBLIOGRAFICE RECOMANDATE EDUCATORILOR


30. Pereteatcu M., Educaţia și instruirea copiilor în grupele mixte, Chișinău, Lumina, 1994.

31. Secară-Cemortan S., Literatura în grădiniţa de copii, Editura “Lumina” Chișinău, 1994.

32. Socoliuc N., Cojocaru V., Fundamente pentru o știinţă a educaţiei copiilor de vîrstă Preșcolară, Editura Cartea Moldovei, Chișinău, 2005.

33. Varzari E., Taiban M., Cunoașterea mediului înconjurător și dezvoltarea vorbirii, Editura didactică și pedagogică, București, 1973.

34. Алексеева М.М., Яшина В.И., Методика развития речи и обучения родному языку дошкольников, Москва, 2000.

35. Арушанова А.Г., Речь и речевое общение детей (3-7 лет). Мозайка- Синтез, Москва, 1999.

36. Кирикэ Г., Ребёнок и природа. Ж-л “Дошкольное воспитание”, Москва, 1993, N 7.

37. Кирикэ Г., Экологическое воспитание дошкольника, Кишинев, 1995.

38. Ушакова О.И., Струнина Е.М., Юртайкина Т.М., Занятия по развитию речи в детском Саду, Москва, 2001.

39. Эльконин Д.Б., Психология игры, Педагогика, Москва, 1978.

97SURSE BIBLIOGRAFICE RECOMANDATE EDUCATORILOR

1 CURRICULUMUL EDUCAŢIEI COPIILOR DE VÎRSTĂ TIMPURIE ...

Documents

Transcript of 1 CURRICULUMUL EDUCAŢIEI COPIILOR DE VÎRSTĂ TIMPURIE ...