Jfhnle nu este prea frumos

ea sd fle adeviret.

MlehaeI Earodey

?rolog

u fost odate. ca niciodati patru fete care

lmpirteau aceeagi pereche de pantaloni.

Fiecare dintre fete purta alt.it mirime $i erau foarte

diferite una de cealalti, $i totu$i pantalonii le veneau

ca tumad.Agi putea sd vi imaginali ce asta nu este altceva

decdt un mit al zilelor noastre. Dar eu $tiu cA este

adevarat, penEu ce eu sunt una dintre cele patru

fete: eu fac parte din Frilia Pantalonilor CAlAtori.

Am descoperit ci avem nipte pantaloni magicivara hecut6, din purA intimplare. Noi, cele palru prie-

t€ne, ne de^rpa{€an pentru prima dci" Carmen ficumpArase, a$a, intr-o doari, dintr-un magazin de

haine vechi, fdri si se nai oboseasci sa fr 9i probeze.

Mai titziu, ea era cfu pe ce sl-i arunce, dar sansa a

j2 {arjr" $tnsj{flrtrsficut ca Tibby si-i observe. Mai int6i, i-a incercat ea,apoi eu, Irn4 apoi Bridget, iar Carmen a fost ultima-

CAnd i-a incercat si Carmen, am inteles ci seinrampla ceva neobignuit. Dacl aceiagi pantaloni nise poEiveau fiecireia dinhe noi, Si nu numai ca ni sepotriveau, dar ne veneau perfect, atunci nu elaunigte pantaloni obisnuifi. pantalonii agtia nu apa4inintru torul lumii reale, ln care lucrurile sunt vizibitegi palpabilg. Sora me4 Effie, susfine cA eu nu credin rnagie, 9i chiar a fost o weme cand htr_adevarnu credeam. Dar dupi prima vari a pantalonilorCelAtori, am inceput si cred.

Pantalonii CalAtori sunt cei mai frumogi blugicare au existat vreodati 9i, in plus, ei E frateaza cnbunetate, bl6ndete 9i cu intrelepciune. pe hngi toateaste4 te mai gi fac si arati trasnet...

Noi, membrele Fratiei, eram prietene cu multinainte sA apaxA pantalonii Cehtori. Ne cunogteaninca dinainte sA ne nastem. Mamele noastre fuse_serA toate inscrise la acelagi curs de girnnasticiaerobici pentru femei insircinate gi toate trebuiausa nascA h septembrie. Lucrul ista vi spune c6te' ceva despre noi, nu? De fapt, ceea ce avem noi lncomun este faptul ci mamele noastre au ficut preamulti gimnastica atunci cdnd erau lnstucinate sine-au zguduit prea tare capetele in timpul vietiinoastre intrauterine,

Ne-am nascut fiecare la o diferenp de gaptes_. prezece zile falA de cealalti. intai m_am nascut eu,

i, doue vBri a 9antalonilor eilitorl 13

mai deweme decnt ar fi trebuit, la sfdrsinrl luiaugust, iar ultima a fost Carmen, mai tirziu decdt ar

fi. trebuit, la mijlocul lui septembrie. Qtili cum sunt

oamenii aia care fac mare caz despre gemenii care

3-au nAscut la diferenF de trei minute unul fati de

celllalt, de parch asta ar avea vreo importan@? Aqa

suntem $i noi. Este foarte important cA eu sunt cea

mai mare, asadar cea mai matura gi mai rcsponsa-

biler iar Camlen este mezina.t La inceput, mamele noasfie erau foart€ apropiate.

Pini cflnd ne-au dat la gradiniti, se intalneau de cel

putin trei ori pe saptarnani, pentru ca noi sd ne

putem juca funpreuna. lsi ziceau ,,Tomnaticele" si,in cble din urml, numele asta ne-a ramas noua. Se

lnt6lneau sf, stea de vorbE la aer, in gridina vre-

uneia dintre ele. in timp ce ele beau ceai cu gheala

$i mdncau ro$ii, noi ne jucam pini nu mai puteam

$r, mai rar, ne si inciieram. Si fiu sincerd, lmi aduc

aminte de mamele prietenelor mele, a$a cum erau

pe acea vreme, la fel de bine cum imi aduc aminte

de mama mea-

Noi, umra$ele, ne mai amintim de vremurile

acelea din cind in cdnd; ne place str le consideram

ca fiind o virsti de aur, pentru ca, treptat, pe mlsurace am crescut, prietenia mamelor noastre s-a destri-mat. Apoi mama lui Bee a murit, lasdnd in urmi ungol enorm, pe care nici una dintre ele nu a gtiut cumsf, 1l umple. Sau poate ci pur 9i simplu n-au avutcurajul si o faci.

1+ flNx ?rtflsHy{qes

Mi se pare ce Ermenul ,,pdet€n" nu are atAta pu-

terc incat str redea pe deplin semnific4ia relatriei

noasEe. Suntem atat de legale una de cealalti, incdtuneori nici nu mai fac€m diferenta inre noi. C6nd

stau l6nge Tibby la cinem4 ori de cAte ori se intim-pli ceva amuzant sau ftifricosetor in fiIm, mi lovegte

zdravan cu cf,lcdiul chiar sub genunchi, dar eu nuobserv decdt a doua zi, cdnd imi apare o ditamaivdnltaia- in tirnput orei de istorie, Carmen mi ciu-peste mereu de coate, iar Bee i;i reuema bdrbia pe

umArul meu cind incerc sA ii arAt ceva la computer,dinpnind plictisitA din din! daci vreau si fr explicceva" A$a ci, dupl cum vedeli, ne cllcim una pe altape picioare mai tot timpul, pentru ce suntem atet de

apopiate (bine, rccunosc: adevi'rul este ci, de fapt, eu

am picioarele neobimuit de mari, dar ce se-i faci?!?).

inainte sa apari Pantalonii Calitori, nu stiamcum sa dnem legatura atunci cdnd trebuia sa ne

mai Si despfdim. Nu ne dAdusem seama cA nu dm-pul petrecut impreunA ne-a conturat personalitatea,

ci despl4irea ne-a ficut mai putemice 9i mai ma-ture. Lucrul acesta l-arn invafat noi fui prima vari a

Pantalonilor.Pe parcursul anului care a unnat am tot asteptat

Si ne-am intrebat ce avea sA ne aduci nou aceasta a

doua vari- Am invaFt sA conducem. Ne-am straduitsi ne facem temele gi sA inviFrn pentru examenelede sfdrgit de an. Effie s-a indragostit de mai multeori, iar eu m-am chinuit din risputeri sa scot acest

f doua vari a gcntalonllor eilitorl 15

c4itol din viala mea' Brian a devenit o prezenta

Jmanenta acasa la Tibby' care a inceput si vor-

f,asca despre Bailey din ce in ce mai rar' Carmen

$ t;, d; fra1i vitregi, au devenit prieteni' insi

l* *i o urmaream cu ingrijorare 9i cu afe4iune

pe Bee.'- ln ,o, acest timp, Pantatonii au stat cuminfi in

sifonierul lui Carmen' Aga cum convenisem' erau

tt" pg",a."i de vara' intotdeauna vara a fost

Joti.prrt "ur"

ne-a marcat viafa' in plus' din cauza

,"gnfii nu*a.of 1 - nu aveam voie sl-i spalam - nu

' o"-Uuiu sa ii purtam prea mult' in schimb' m-am

gat ai fu "i

irr n tare zi de toamna' iana 9i prima-

iarat p*.t ii 9i vedeam cum stau impaturiti in

,ifolti"t, "tpa,a"d noi puteri magice gi pregatindu-se

o"nt u .o-**f" "and

un"uu sa fie folositi iar'

'--vuru uro a lnceput aldel decdt cea din anul tre-

cut. in afara de Tibby, care urma sf, se inscrie la un

curs de arti cinematograficl la un colegiu din

*tt*o, noi, celelalte fete, am cr€zut ci vom ra-

maie a"ara' Eram foarte curioase sa aflam cum

,s" a"."*"a" pantalonii Cahtod atunci cind nu au

unde si cdlf,toreascf,'- O* ,o- no existi pe lume un plan pe care Bee

sir nu i$i doreasca sA il schimb€ imediat" vara noas-

tra nu a fost catugi de pulin aga cum ne-arn a$teptat'

oh, fle-{l mlli dc sufletul

eelut ce-r lubltl

Lordul $yron

Bridget statea pe podea, in camera ei, iar inimali batea nebunegte. Pe covor erau lmprlstiate patruplicuri cu timbre de Alabama, avdndu-i ca desti

"

natari pe Bridget si pe Perry Vrceland. Scrisorileerau de la Greta Randolph, bunica ei din partea

mamei.Prima scrisoare era veche de vreo cinci ani 9i

prin ea erau invitali si participe la o sldbi dnuti inmemoria lui Marlene Randolph Vreeland, la biseri-ca metodisti din Burgess, in statul Alabama. Cea

de-a doua scrisoare era de acum patru ani 9i iianunga pe Bridget 9i Perry cb bunicul lor murise. lnplic mai erau 9i doua cecuri, fiecare de cdte o suta de

dolari; nici unul nu fusese incasat. Mai era ata$ata

9i o explicalie, cum ci banii le fuseserb lisati de

bunicul lor, prin testament. A reia fusese trimisi cudoi ani in urmi 9i confinea arborcle genealogic

detaliat al familiilor Randolph 9i Marven. in partea

de sus a paginii, Grcta adlugase citeva cuvinte:

t iorss eefi: tentrlonllor eilitorl U

I" "rt most€nirca voastra"' Ultima scrisoare

La" o.r* * an si ii invita Pe Bridget si Perry sa

E in vizite la bunica lor oricind aveau p4in timp'-

Jiago nu vlzuse 9i nici nu citise vreuna dintre

*ril-rii" **u pane acum' I,e glsise in biroul tatllui

IiJr*i a" inin"anrl ei de naetere' cametele de

il" tin* -.ai"ali' de parca i-ar fi apa4inut ei' ca

gi cum ar fi vnrt' cindva' sl i le dea ei'

Cand intra h camera lui, m6inile ii tremurau pu-

drnic. Tatil ei abia venise de la serviciu; era a$ezat

oe oat si se descalF, a$a cum facea in fiecare zi'

!JJ"* *i.r' fui Bridget ii placea sa il ajute ea" iar

el obisnuia se ii spuna ca acela era cel mai frumos

."J""t a zilei. 6hiar 5i pe atunci' ea era lngrijo-

." "u

f" viala tatilui ei nu erau prea multe lucruri

de care acesta sa se Poati bucura'

- De ce nu mi-ai dat astea Pini acum?

S. "p-plt

un pic, at6t cat €l sa i$i poati da

seama desPre ce era vorba'* - S*r^p"n* mine 9i pentru Perry! ii strigl ea

din nou.-- Tatil ei o privea de parca de-abia o auzea De fapt'

tatAl ei o privea aga mereu, oricdt de tarc ar fi fpat

fu J. ti *uui ."ta timp ca sr l;i dea seama ce ii flu-

,*u nriOg.t p" sub ochi, apoi cluini incet din cap:

- $tii, bine ca eu nu vorbesc cu Greta' Te-am

rugat se nu iei legltura cu ea!'-"pin ,onuf lul lucrurile astea pareau simple si

evidente pentru oricine, niciddcum importante'

18

- Dar sunt ale mele!fllrN 9q,sar{n&Er

Pentru ea erau importantr. Ba chiar foarteinportante.

Tatil ei era obosit. Oricum el igi ducea vialaundeva foarte deparl€, in adfucul fiintei lui. Cuvin-tele ei ajungeau cu greu pdni la el; la fel de greu era

9i sA vorbeasce.

- T[ esti minori, iar eu sunt tatil tAu!

- $i dacl eu le vreau?

El li privi in tltcere chipul furios.Bridget nu avea chef sA a$tepte pdnl se hotira

el si ii r6spundi. Nu voia si fie el cel care stabileadirecfia ln care se indrepta conversalia.

- Ei bine, eu o sa ma duc acolo! M-a invitar 9i o'

sl mi duc!

Cuvintele ii 16snisera de pe buze ca din senin,

ferA sA aiba timp si se gdndeascl vreun pic. Tatil eise frecl nedumerit la ochi:

- Vrci sA te duci ln Alabama?

Bridget dadu din cap ln semn de provocare.

lnre timp, tatrl se descalp de tot" Pentru prima da$,picioarele lui i se pireau foarte mici.

- $i cum intenlionezi si faci tu una ca asta?

- Pii, e vari. Am Si nigt€ bani...

TatAl ei se g6ndi pufin, dar nu reugi sA geseasca

nici un motiv care sA o impiedice sA plece.

- Nu-mi place bunica ta 9i nici nu am increderein e4 ii spuse ln cele din urma, Dar nu am de gAnd

sa te oprcsc sa pleci.

i doua vari : trntelontlor eilitoll

- Bine faci!

Bridget se intoarse in camera ei, gindindu-se

-- ," ,fersi." vara trecutA 9i cum i se deschidea

fu fati o noua aventura: urma sa plece lntr-o

calatorie. E un sentiment placut se $tii ca trebuie

rl pleci undeva.

- N-o se ghicegti niciodati ce s-a int6mplat!

Ori de c6te ori auzea cuvintele astea venind de la

Fee, l,ena $tia cl trebuie se asculte cu mare atenlie'

- Ce s-a intimPlat?

- Maine o sa Plec.

- Miine o s! Pleci?-: Plec in Alabama

- Glumesti, nu?

lnrebarea era inutil4 iar Lena $ia lucrul ista

foarte bine: doar era vorba desprc Bee' Ea nu glu-

mea cu chestii din astea-

- Ma duc sa o vizitez pe bunica me4 li explici

Bee. Mi-a trimis niste scrisori'

- Cdnd s-a intimPlat asta?

- Pei... adevarul e cf, mi le-a trimis acum vreo

cinci ani. Adica a$nci a trimis-o pe prima

Lena ramase gocatA h gendul cf, ei nu li spusese

nimic Pina acum.

- Eu abia acum le-am gasit' Tata nu intentiona

si mi le dea vreodati-

Bridget nici mfcar nu parea suparatA' Fapml era

deja consumat