Descrierea CIp a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiBERNANOS, GEORGES

Sub soarele lui Satan / Georges Bernanos; trad. din7b. francezd de Dorin $tefdnelcu. _Bucureqti: Tracus Arte, 201gISBN 978-6 06_664_998_8

I. $tefdnescu, Dorin (trad.)

827.733.7

www.tracusarte.roEditura Tracus ArteBucureqti, str. Sava Henfia nr. 2, sector 1O 2018 Tracus Arte

GEORGES BERNANOS

SUB SOARETE

LUI SATAN

Traducere deDorin $tefdnescu

,ffiTrams*rte

201,8

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiBERNANOS, GEORGES

Sub soarele lui Satan / Georges Bemanos; trad. dinlb. francezdde Dorin $tefdn&u. _Bucuregti: Tracus Arte, 20L8rsBN 978-6 06_664_998_8

L $tefdnescu, Dorin (trad.)

821.133.I

www.tracusarte.roEditura Tracus ArteBucuregti, str. Sava Henfia nr. 2, sector 1O 2018 Tracus Arte

GEORGES BERNANOS

SUB SOARELE

LUI SATAN

Traducere deDorin $tefdnescu

,ffiTratwhtt2018

iI

i{

t,,r

sbi *F.rn5. Iar daci gura neagrd, in umbrd,/',pdtoars unei rdni deschise de izbucnirea unui4d'"plt, nr- scoate niciun sunet, trupul intreg arun.!,"/'riu'M sfidare:

{i[pt,u t-rNrgrEA MEA EXCLAMA srANrur,

( )^gEO fA!...,,'1u

/r,

Cuprins

,i.r$

d

PROLOG

MOUCHETTE

I

IatX ceasul inserdrii atAt de drag lui P.-J. Toulet.IatA zdrile ce se destramd - un nor imens de fildeE laasfinlit gi, din vArful bollii pAn5la pimAnt, cerul dmur-gind, singurdtatea deplind, deia inghefatd - curgAndin unde de ticere... Iatd ceasul poetului care, distilAndviala in suflet, ii oblinea esenla tainic6, inmiresmati,otrdvitd.

Mullimea oamenilor prinde a se urni dejainbez-n5, cu mii de brale, cu mii de guri; bulevardul strh-lucegte deja ca intr-o revdrsare de valuri... Iar ef cucoatele sprijinite pe masa de marmurd, privea cumnoaptea se inalld, precum un crin.

Iatd ceasul in care incepe povestea lui GermaineMalorthy, din tArgul Terninques, inArtois. Tatdl ei eraunul dintre acei Malorthy din Boulonnais, neam demorari si negustori de fdini, cu tofii din acelagi aluat,cAnt5rind sacii de grAu cu vArf 9i indesat, generosi inafaceri Ei oameni de viafd. Malorthy, tatil, fu cel din-tAi care se stabilise in Camp agrre, unde se cdsdtori 9i,inlocuind grAul cuorzul, se ocupd de politici qi de fa-bricarea berii, fdrd prea mult succes in niciuna dintreele. Negustorii de fdind din Deuvres 9i din Marquise

il luari drept un aiurit periculos care de bund seamdcd va sfArgi in mizerie dupd ce-i va fi compromis pecomercian{ii care nu cereau nimdnui nimic altcevadecAt un cAgtig cinstit. ,,Suntem oameni cumsecadedin tati-n fiu", spuneau ei, voind sd se inleleagd prinaceasta cd rimAneau negustori fdrd cusur... Cici doc-trinarul rdzvrbtit, a cdrui epoci il ia peste picior, nu igiface prozelifi decAt printre oamenii agezati. posterita-tea spirituali a lui Blanqui a intrecut orice misurd, iarsacristiile sunt incdrcate de amintirea lui Lamennais.

Satul Campagne are doi stipAni. Gallet, medic fdrddiplom6, format in spiritul breviarului Raspail, depu-tat aI arondismenfului. Din indllimile la care soarta l-asituat, el contempl5 cu melancolie paradisul pierdutal vielii burgheze, oriEelul sdu obscur qi salonul fam!lial, tapetat cu rips verde, in care qi-a clocit neantul.Crede cu toatd convingerea cd pune in pericol ordineasocial5 si proprietatea,lucru pe care il deplAnge, si,ffu6 a se implica vreodat5, speri sd le prelungeascXastfel dulcea agonie.

,,Nu mi se recunosc meritele - exclami intr-o bundzi aceastd fantomX, cu o sinceritate sfAsietoare - am gieu congtiintamea!"

In acelasi timp, marchizul de Cadignan ducea via-!a unui rege fdrd regat. finut la curent cu evenimente-le majore prin rubrica mondend a ziarului Le Gauloisgi prin cronica politici din Reaue des deux Mondes, nu-trea incd ambigia de a restaura in Franta sportul ui-tat al vAnitorii cu soimi. Din nefericire, indoielniciigoimi norvegieni, de ras5 nobild, cumpdrati cu maricheltuieli, inEelAndu-i asteptdrile, i-au prddat provi-zille, astfel incAt fu nevoit sd suceascd gAtul acestorcavaleri teutoni gi sd dreseze nigte ereli pentru a-i face

6

, un aiurit periculss care de bund seamh

ill!it^"!' j.1P^1,":iva ri compromis peI Lirtt,l'carely c€r€du nimdnui nimic altcevaI,lilorypVl^Xrgcinstit,,,Sunteh oameni cumsecade

il,lt'n0],,'r spilneau ei, voind sd se inteleagd prin

i | | ['' nfiu.4nun pegu stori fdrd cu sur... Ce?i aoc_!!,1!

^rt

,b!)'nhttt, u6yui epocd il ia peste picior, nu igi

,','t,Y {,1',',1, decht prlnrre oamenii a seza ti. posterita-'[[,f ,l'^pttyraluiBlanqui

a intrecut oricemdsu 16, iarl,lnl

f';,ptqntncitrcate de amintirea lui Lamennais.

',{,'lotrf^p,,fiVuqn aredoi stdpAni. Gallet, medic fdrd,) t',;t!' Su* rlrt

in spil tul brevia ru I u i Ras p ai l, d epu -i,;'/'r,itirrentulu;, Din inallimile la care soarta l_a,;,;tgtul,ffiennlu;,Dininallimilelacaresoartil_at,lt,'^p\lenpli,cumelancolieparadisulpierdut

trrl1I' slL"1lt€,oraselul sau obscur si salonul fami-

,nllaf,jiltllj,rrtprrerde, in care si-a clocit neantul.

1{1ifleetfljtr,*t*gerea cd pun. in pericol ordinea

fuliirr';,ptetatea,,tY:tu pe care il deplAnge gi,

fXtujlil.fipltm v1gsflat?, speri sd le prelungeascd

?tljli111jflTi- ^trirere - excramd intr-o bund

flfllil;H}-tstnceritate sfasietoare - am gi

sd vAneze ciocArlii gi cofofene. tntre timp, alerga dupdfuste; cel pulin aga umbla vorba, gurile rele trebuindsi se mullumeascd cu bArfe 9i EuEoteli, cici omul nos-tru bracona pe propria-i socoteald, pAndind in tdcereprecum un lup.

itiildin Reaue des d.eux Mondes, nu-I deatestaura in Franla sportul ui-il Wilni' Din nefericire, indoielnicii

derasi nobild, cumpdrafi cu mari1x-1a5teptdrile, i-au prddat provi-

fu nevoit sd sqss4sgd gAtul alestorsidreseze nigte erefi pentru a-i face

il

Malorthy, tatdl, avu de la sofia lui o fatd cdreia,din devotament republicary voi la inceput sd-i dea nu-mele Lucrelia. invdldtorul, de bund-c.Lam1a luAnd-ope virtuoasa doamni drept mama Grahilor, rosti cuaceastd ocazie o scurtd alocutiune gi aminti cd, inain-tea lui, Victor Hugo omagiase aceastd nobild figur5.Registrul stdrii civile primi deci cu cinste acest numeglorios. Din nefericire, preotul paroh, cuprins de scru-pule, voi sd audd si pdrerea arhiepiscopului si, devoie, de nevoie, aprigul berar trebui sd accepte ca fiicalui sd hebotezati cu numele Germaine.

,,Nu m-as fi ldsat in cazul unui bdia! spuse el, daro domnisoard..."

Domnisoara ajunse la vArsta de gaisprezece ani.Intr-o seard, la ora cinei, Germaine intri in salon,

aducAnd o gileat5 plind cu lapte proaspdt... La doipagi de prag, se opri brusc, se cldtind si deveni palid5.

,,Doamne Dumnezeule! exclamd Malorth/, micu-lei i se face rdu!"

SdrHcu{a igi duse ambele mAini la burtd gi izbucniin lacrimi. Privirea agerd a mamei se incrucigd cu ace-ea a fiicei.

,Iatd,lasd-ne o cIipd", spuse ea.Aga cum se intAmpld de obicei, dupd mii de bdnu-

ieli confuze, abia mXrturisite, evidenfa ieqi la iveald,izbucni cu violentd. Rugdminti, ameninfdri, chiar Eilovituri nu puturd stoarce de ia biata fat5 incdpdfAnatdaltceva decAt lacrimi de copil. in astfel d,e crize, fiinlacea mai mdrginiti dd dovadd de un sAnge rece care,

8

il

dirrfl:]orthy, tatdl, avu de la so{ia lui o fatd cireia,_"to ,l,uru*ent republican, voi la inceput si-i dea nu-o" u,,l.l,rufia. Invildtorul, de bund-credinfd, luAnd-or

^ ''ttrOas? doamnd drept mama Grahilor, rosti cu

lt""i:t.a ocazie o scurtd alocufiune si aminti cd, inain-[€2 llri r'. ' ----- r-n"O*j. Yt.tor Hugo omagiase aceasti nobild figurd.^,^--,""uIstdrii civile primi deci cu cinste acest nume9lOfloo x.irrt".",,^Y,n nefericire, preotul parotr, cuprins de scru-

iroi". r'^u, sd audi si pirerea arhiepiscopului si, de

trl .! *'^luuoie, aprigul berar trebui si accepte ca fiican,'" Dotezatd cu numele Germajne.

^ ,:'*nu In-aQ fi ldsat in cazulunui bdiat, spuse el, daro oorlnigoard...,,

i',..,noliSou.u ajunse la vArsta de gaisprezece ani.^r--^o"-u seard, la ora cinei, Germaine intrd in salon,20UC2n;ouri a^l o gdleatd plind cu lapte proaspdt... La doi' ' .n^l.u& se opri brusc, se clitind gi deveni palid5.,^,,'lllutnre Dumnezeule! exclamd Malorthy, micu-tel rse face rdu!,,,^ , j-1lu.uta igi duse ambele mAini la burtd gi izbucniI

tjfl *l Privirea agerd a mamei se incrucisd cu ace-0a a fllqsi.'ff]+ hsa-ne o clipd", spuse ea.{'",.u;;r"ia#ilre e"";;"t:dupd mii de binu-ieli conc- -^.r Ds IrLarrryrcr LrE uuruer/ Lrupa IITII qe Danu_

,rtr',".,'lau, abia mirturisite, evidenta iegi la iveali,izbucni ^_ -,

::'" rrrqrLurrDrLs/ svlLlsltLc[ lebl rd, IvcdId/

rnr;rr,"i *tq violentd. Rugdminti, ameninfdri, chiar gi

l?,#'3 p*# i";;.:H ffi # r".'u'f.;ol#11";?;ltceva a^ f "_.*'" orvqrLs us ra^LrrcrLct rd(a rrluclpdLdlldLaL, _r,]i:lt lacrimi de copil. in astfel de criLe, fiinlacea mal rrtdrginitd dd dovida de un sAnge rece care,

fdrd indoial6, reprezinti starea sublimd a instinctului.tn situalia in care bdrbatul se tulburX, ea tace. IncitAndcuriozitate4 ea gtie bine ci dezarmeazi'mdnia.

Totuqi, peste opt zile, Malorthy sPuse nevestei, intimp ce-gi fuma pipa:

- Mi voi duce mAine la marchtz. Am o idee. Bdnu-iesc eu ceva.

- La marchiz! exclami ea... Antoine, orgoliul ili vaveni de hac, nu gtii nimic sigur; igi va bate joc de tine.

- Vom vedea, rdspunse el. E ora zece, culc5-te.CAnd ins5, a doua zi, se vdzuintr-un mare fotoliu

de piele, in anticamera temutului sdu adversar, cAn-tdri intr-o clipd imprudenla pe care o ficuse. MAnia ise potoli: ,,Ag merge prea departe...", iEi spuse.

Cici se crezuse in stare sAtrateze aceastd afacere,ca pe multe altele, cu giretenia lui de !5rary fdrd niciunfel de amor-propriu. Pentru prima oar6, pasiunea igicerea drepturile intr-un fel pe care nu il cunoscusepAni in acel moment.

Jacques de Cadignan avea pe atunci patruzeci gicinci de ani. De staturi mijlocie gi dejaimplinit datori-td vArstei, purta in fiecare anotimp o jacheti de catifeamaro care ii dddea o infdliqare incd Ei mai corpolentd.Oricum, degaja un anumit farmec provenit dintr-unsoi de bunivoinld Ei de politele rustic5 de care se fo-losea cu deosebitd miiestrie. Precum mulli din cei cetrdiesc cu obsesia pl5cerii gi in prezenla reald sau ima-ginard a femeilor, oricAt s-ar fi striduit sd pari asPru/voluntar gi chiar pulin grosolan, se trdda vorbind; gla-sul sdu era bogat gi nuanla! cu accente de copil rdsfd-fat, stdruitor gi tandru, tainic. Mogtenise de asemeneade la mama sa, irlandez6., ochlide un albastru deschis,limpezi filrd a fi adAnci, plini de o lumind rece.

- BunH seara, Malorthy, spuse el,lua{i loc.intr-adevdr, Malorthyr" ridi.use. igi pregdtise mi-

cul discurs gi se mira cd nu igi mai aducea aminte ni-ciun cuvAnt. La inceput vorbi ca in transd, aqteptAndca mAnia s5-l descdtugeze.

- Domnule marchiz, spuse el, este vorba de fiicanoastrS.

- A!... ficu cel5lalt.- Am venit si vi vorbesc ca intre bdrbafi. De cinci

zlle de cAnd ne-am dat seama, m-am gAndit, am cAnti-rit avantajele si dezavantqele; aq dori sd ne inlelegemgi prefer si v-o spun in fa!A, inainte de a merge maideparte. La urma urmei, nu suntem s5lbatici!

- Unde vreli sd ajungefi?... intrebd marchizul.Apoi addugd linigtit, pe acelasi ton:- Nu-mi bat joc de dumneata, Malorthy, dar, pen-

tru numele lui Dumtlezelr, nu inleleg nimic! SuntemamAndoi oameni in toatd firea. Ce rost are sX o luimpe ocolite? Vrei si vorbesc in locul dumitale? Ei bine,micuta e insircinatd, iar dumneata caufi nepotului untatS!... Am nimerit-o?

- Copilul e al dumneavoastri! exclamd berarulfdrd intArziere.

Calmul omului corpolent din fafa lui ii dddea fioripe gira spinlrii. Din argumentele pe care le trecuse inrevistd unul cAte unul, de neocolit, nu gdsea niciunulpe care ar fi indrdznit sd-l aduci in discutie. in mintea

. ia, evidenfa se risipea ca fumul.- Sd ldsim gluma deoparte, continui marchizul.

Buna cuviinld imi cere sA i1i ascult mai intAi motivele.Ne cunoagtem, Malorthy. $tii cd nu disprefuiesc fete-le; am avut si eu, ca toatd lumea, micile mele aventuri.Dar, pentru numele lui Dumnezert, nu se naqte copil

10

',,iilrztete

pffinrulonuiuicorpolent din fafa lui ii dddea fioriLrrpinlriiDrnargumentele

pe care le trecuse inphurnrJcdtelnut,

qe neocolit, nu gisea niciunulirlflnlfiinadzntt

sa-I aducd in disculie. in minteau,fl flunfase

risiPea ca turxul.

ftllUsem gJ,,,tta deoparte, continud marchizul.

dllirrliinrrcele sa r,tl ascult mai intAi motivele.

ll{lrrnltem Malotthf' $tii cd nu disprefuiesc fete-

flrjltut gi eu, ca toata lurnea, micile mele aventuri.

lli,lllrununrehlui Durnnezeu, nu se nagte copil

illl r I

in finut fdr6. cablestematele de cumetre si nu imi cau-te nod in papuri cu de-alde dacd sau dar, se pare qipoa-fe... Nu mai suntem pe vremea nobililor: am toatd li-bertatea sX pun stdpAnire pe bunul care imi e ingdduitsi mi-l insugesc. Republica este a tuturor, ce dracu'!

,,Republica!" se gAndea berarul peste mdsurd demirat. Pentru el, aceastd profesiune de credinfd era osfidare, cu toate ci marchizul vorbea fird perdea gi c5"prin condilia sa de !5ran sadea, inclina spre o guver-nare care sd vegheze asupra competiliilor agricole gisd premieze animalele de soi. Ideile castelanului dinCampagne referitoare la politici gi la istorie erau dealtfel aproape acelea ale ultimului dintre arendagi.

- Deci?... spuse Malorthy, agteptAnd incd un rXs-puns explicit.

- Deci, trec cu vederea cH te-ai lf,sat, cum se spune,tras pe sfoari. Dumneata, afurisitul vostru de depu-tat, in sfArgit, tofi cei de rea-credinfd din linut mi-a]ipldsmuit o reputafie de Barbi Albastrd. Marchizulpe ici, marchizul pe colo, gerbia, drepturile feudale -prostii. Aga marchiz cum sunt, cred cd am dreptul lao judecatd cinstitd. Vrei sd fii sincer, Malorthy? Spu-ne-mi cu mAna pe. inimd cine este imbecilul care te-asfdtuit si vii aici, la mine, pentru a-mi relata o povestenepldcutd si, mai mult de-atAt, pentru amh. acuza?...Evorba de o femeie, nu-i aqa? A, viperele!

RAdea acum cu gura pAnd la urechi, ca in crAgmd.Pulin lipsi ca berarul sd nu rAdi gi el,.ca dupi o afa-cere indelung tocmitd, gi sd spuni: ,,Bate palma! Simergem sd bem, domnule marchiz..." Cd,ci francezule cordial din fire.

- Haidefi, domnule de Cadignary'suspini el, chiarde n-aE avea alti dovadd, tofi de pe-aici gtiu ci ii faceli

11

curte micufei qi asta nu de azi, de ieri. Iati! nu mai de-parte de o luni in urm5, trecAnd pe drumul spre Wail,v-am vdzut pe amAndoi, in colqul pajigtii Leclercq,agezali pe marginea santului, unul lAngd altul. Imispuneam: e doar un flirt trecdtor. $i apoi se promisesetAndrului Ravault; are atAta demnitate in ea! Rdul ede-acum implinit. Un om inst5rit ca dumneavoastrd,un nobil, nu ia in rdspdr problema onoarei... Binein-teles, nu vd cer sd o luali in cdsdtorie; nu sunt atAt deprost. Dar nici nu trebuie sd ne tratali ca pe niste oa-meni de nimic, sX vd satisfaceli bunul-plac gi apoi sdne lSsafi balt6, ca lumea sd rAdd de noi."

Rostind aceste ultime cuvinte, reluase pe nesim-fite tonul obiEnuit al tdranului care cade la invoiald givorbea cu bonomie insinuantd, vdicirindu-se oleacd.,,Nu indrdzneste sd nege, isi spunea, va oferi ceva... ova face." Dar temuful sdu adversar il ldsa si vorbeascdin gol.

TXcerea se prelungi un minut sau dou5, rdstimpin care nu se rnai auzi decAt sunetul indepirtat al uneinicovale... Era o frumoasd dupi-amiazd de august,plind de freamit gi de zumzet.

- Ei bine? spuse intr-un tArziumarchizul.In acest scurt rdgaz,beraruligi luase inimain din{i.

Rdspunse:- Agtept o propunere din partea dumneavoastrS,

domnule.Dar cel5lalt iEi continud gAndul. intrebd:- L-a mai vizut pe acest Ravault de-un timp in-

coace?- Habar n-am.- Putem afla de aici ceva, rispunse cu calm mar-

chizul, este o informatie nu lipsitH de interes... Dar

12

crrrhflirutel ?t^uttunud" azi, deieri. Iatd! nu mai de-parte deoluna

tt ulo'd,trecand pe drumul spre wail,ianivizuf Pe_amndoi, in co[ul pajiqtii Leclercq,ii€raipe

margt-nea $an1ului, unul -lAngd

altul. imjspmenm:e

doar un flut trecitor. $i apoi ie promisesetlnfulrIiRavaulU-are atAta demnitate in ea! Rdul erle'acumimplmlt'

Ur om instdrit ca dumneavoastrd,urrnobil,nu

ta m rasp;, problema onoarei... Binein-rln,nuvicer

sd oJurU fn cdsitorie; nu sunt atAt deprostDar.ntct

nu tr$uie si ne tratafi ca pe niste oa-leilderurtttc,

t1 udrutirfuceli bunul-plac Ei apoi sdrlelasilbalfi,

ca lung, si rAdd de noi.,,]lo$tind

aceste Yltirne cuvinte, reluase pe nesim-

ilet01lr]lobisnuit al,t[ranului care cade la invoial5 si

,n1fteacu boaomle insinuantd, viicirindu-se oleacd.

Nuirrdrizne9te s1Tgu, igi spunea, va oferi ceva... o

infu,e'Durtemnfulsdu adversar il lasa sx vorbeascS;'r sol,

"Ticerea se Prelulgi u' minut sau douh, rdstimplncarenuse

nrat auzidecAt sunetul indepirtat al uneipcorah, Eta-o truhoasi dupi-ami ure d." august,ntrnlefreamat 9i 9u zumret.' -pib1ngl spuse inh-un t'rziumarchizul.

inncestscurt rigaz, berarul igi luase inima in dinfi.

ftspuue:

.Altept o propulere din partea dumneavoastrb,1]trrnnrle

p,'6glilalt tqt continud g6ndut. intrebb:.1.un1nivd'zut Pe acesl Ravault de-un timp in-

lililiel

'Habarn'am'

.lu0matla de aici ceva, rdspunse cu calm mar-;itlzul,esteoinformqli. nu lipsiti de interes... Dar

In

talii sunt atat de negtiutoril ln doud ore vi l-ag fi aduspe vinovat legat fedeleg!

- Ei, asta-i! exclamd Malorthy uluit.Nu gtia mare lucru despre acea formi a aplombu-

lui pe care spiritele superioare o numesc cinism.- Dragul meu Malorthy, continui celdlalt pe ace-

lagi ton, n-am ce sfat sd-!i dau; de altfel, intr-o situalienefericit5, un om ca dumneata nu acceptd vreunul. I1ispun doar atAt: revino peste opt zile; pAnd atunci, li-niqteEte-te, gAndegte-te, nu da nimic in vileag, nu acu-za pe nimeni; ai putea da peste cineva mai pulin rdb-ddtor decAt mine. Nu mai egti un copif ce dracu'! Nuai nici martori, nici scrisori, nimic' Opt zlle,, e de ajunspentru a-iauzipe oameni vorbind gi fdcAnd din lAnfararmdsar; vom vedea ce iese... M-ai infeles, Malorthy?conchise el pe un ton jovial.

- Cred ci da, rispunse berarul.in acel moment, ispititorul govdi; o clipd vocea ii

tremurd. ,,Ar dori s6-mi degert sacul, se gAndi Malor-thy, pdzea!..." Semnul acesta de sl5biciune ii insuflddin nou curaj. $i, de altfel, se imbita pe mdsurd cesimlea trezindu-se in el mAnia.

- Informeazd-te, spuse Cadignan, 9i las-o pe fat5in pace. in fond, ,,u ,rei scoate nimic de la ea' Yezi, vA-natul acesJa special e ca un cristei de cAmp in lucern5;

lopdie sub nasul celui mai bun cAine,l-ar zdpdci gi peun prepelicar bitrAn

- Este tocmai ce voiam sd spun, declard Malorthy,accentuAnd fiecare cuvAnt cu o cldtinare a capului.Am fdcut ce am putut; voi agtepta opt ziIe, cl'iat cinci-sprezece, atat cat va fi nevoie... Malorthy nu e datorniminui, gi dacd f.atava ajunge r6u, ea va suporta toa-te consecin{ele. Este destul de mare pentru a cidea in

13

pdcat, ca de altfel si pentru a se dezvinovdli...- Haide, haide, fird vorbe in vAnt, exclamX mar-

chizul.Dar celdlalt nu mai stdtu pe gAnduri; credea ci in-

spiimAntd.- Nu te descotorosegti atAt de usor de o tAnirdfatd

ca de un bdtrAnel, domnule de Cadignaru toatd lumeao gtie... Suntefi cunoscut prea bine si vd va spune chiarea ce a fkcut, pe tofi dracii! Fafd in fald,i^n public, cdcie in stare sd vd tini piept, micufa de ea! in cel mai rducaz, vom face haz de necaz..

- S-o vid si pe asta, pe legea mea, spuse celilalt.- O vefi vedea, jurd Malorthy.- Du-te si cere-i-o, exclami Cadignan, du-te gi ce-

re-i-o tu insufi, prietene! -Berarul revdzu o clipd fafa palidd si hotirAtd, pe-

cetluitS, gi gura aceea atat de mAndrd care, de opt zile,refuza sd se destXinuie... Atunci strigi:

- Smecher fird pereche!...Sd qtii cd i-a spus tot ta-tdlui ei!

$i se didu doi pagi inddrdt.Privirea marchizului Eovdi o secundd, il mdsurd din

cregtet_pAnd-n tilpi, apoi se indsp^n dintr-odatd. Albastrulgters al pupilelor deveni verzui. Ir acel momenf tr ochiimarchkului Germaine gi-ar fi putut deslugi destinul.

Merse pAnd la fereastrl, o inchise, reveni spremas5, pdstrAnd tdcerea. Apoi igi scuturi umerii puter-nici, se apropie de oaspetele siu, mai-mai sd-l atingi,gi spuse doar atAt:

-Jurd, Malorthy!- Jur, rdspunse berarul.Minciuna i se pdru pe loc un viclegug acceptabil.

in plus, s-ar fi simlit stAnl'enit sd se dezi.X. Un rl.rgrr

14