ro_Ed(Ed)

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

1/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

2/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

3/246

Educatie

Ellen G. White

Copyright 2012Ellen G. White Estate, Inc.

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

4/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

5/246

Informatii despre aceasta carte

Prezentare generala

Aceasta publicatie ePub este oferita de catre Ellen G. WhiteEstate. Ea face parte dintr-o colectie mai larga. Va rugam sa vizitatiEllen G. White Estate website pentru o lista completa a publicatiilor

disponibile.

Despre autor

Ellen G. White (1827-1915) este considerata ca fiind autorulamerican cu cele mai raspndite traduceri, lucrarile ei fiind publicate

n mai mult de 160 de limbi. Ea a scris mai mult de 100.000 de pagini,ntr-o varietate larga de subiecte spirituale si practice. Calauzita de

Duhul Sfnt, ea l-a naltat pe Isus si a aratat catre Biblie ca temelie acredintei sale.

Mai multe link-uri

O scurta bibliografie a lui Ellen G. WhiteDespre Ellen G. White Estate

Sfrsitul acordului licentei de utilizatorVizualizarea, imprimarea sau descarcarea acestei carti, va acorda

doar o licenta limitata, neexclusiva si netransferabila pentru utiliza-rea personala. Aceasta licenta nu permite republicarea, distributia,transferul, sublicenta, vnzarea, pregatirea unor lucrari derivate, saufolosirea n alte scopuri. Orice utilizare neautorizata a acestei cartise va sfrsi prin anularea licentei acordate prin prezenta.

Mai multe informatii

Pentru informatii suplimentare despre autor, editori, sau moduln care puteti sprijini acest serviciu, va rugam sa contactati Ellen G.

i
http://www.egwwritings.org/ebookshttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.whiteestate.org/about/estate.asphttp://www.whiteestate.org/about/estate.asphttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.egwwritings.org/ebooks

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

6/246

White Estate: [email protected]. Suntem recunoscatori pentruinteresul si impresiile dumneavoastra si va dorim binecuvntarea luiDumnezeu n timp ce veti citi.

ii
mailto:[email protected]:[email protected]

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

7/246

iii

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

8/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

9/246

cu caractere nepatate si inimi devotate principiului. Volumul de fataeste lucrarea de capetenie n acest grup de scrieri, aici fiind enume-rate principiile esentiale pentru priceperea celor care i calauzesc pe

tineri n camin si n scoala.Scriitoarea acestor pagini a fost o prietena a tinerilor si a tine-

relor. Timp de multi ani, s-a aflat n strnsa legatura cu institutii denvatamnt si cunostea foarte bine problemele tinerilor care se pre-gatesc pentru lucrarea vietii lor. Deasupra tuturor celorlalte lucruri,ea a fost nzestrata cu o cunoastere mai presus de cea obisnuita si cucalitatile unei scriitoare si vorbitoare.

ntruct preocuparea de baza a vizat marile principii c

al

auzitoaresi nu detaliile programelor de nvatamnt sau meritele diferitelor

sisteme de educatie, influenta acestui volum s-a facut simtita la nivelmondial, prin editii publicate ntr-un numar de limbi dintre celemai raspndite ale altor continente. Dorim ca aceasta noua editieamericana sa raspndeasca si mai mult marile principii ale educariicaracterului; aceasta este speranta arzatoare a editorilor si a noastra:

Administratorii publicatiilor

Patrimoniului Ellen G. White. [12]

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

10/246

Cuprins

Informatii despre aceasta carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . iCuvnt nainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .iv

Primele principii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9Sursa si telul adevaratei educatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10Scoala din Eden . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15Cunoasterea binelui si a raului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Legatura educatiei cu r

ascump

ararea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22Illustratii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

Educatia poporului Israel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26Scolile profetilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35Vietile unor mari barbati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

Daniel, un ambasador al cerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Barbati credinciosi si cinstiti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Elisei, credincios n lucrurile marunte . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

Moise, puternic prin credinta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48Pavel, voios n slujire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

nvatatorul cel mare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57nvatatorul trimis de la Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58O ilustrare a metodelor Sale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

Natura ca nvatator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77Dumnezeu n natura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Lectii de viata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Alte parabole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

Biblia ca educator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95Educatia spirituala si cultivarea mintii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96Stiinta si Biblia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Principii si metode n afaceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106Biografii biblice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115Poezii si cntece . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125

Tainele Bibliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133Istoria si profetia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137Studierea si predarea Bibliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146

Dezvoltarea fizica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153Studiul fiziologiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

vi

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

11/246

Cuprins vii

Cumpatarea si stiinta dietei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160Recreerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164Lucrul manual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170

Formarea caracterului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177Educatia si caracterul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178Metode de predare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182Comportamentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190Legatura mbracamintei cu educatia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195Sabatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198Credinta si rugaciunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200

Lucrarea vietii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207Pedagogul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215Pregatirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216Conlucrarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223Disciplina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226

Cursurile superioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235Scoala din lumea cea noua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

12/246

viii Educatie

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

13/246

Primele principii

Noi toti privim cu fata descoperit a, ca ntr-o oglinda, slavaDomnului si suntem schimbati n acelasi chip al Lui, din slava nslava.

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

14/246

Sursa si telul adevaratei educatii[13]

Stiinta sfintilor este priceperea; mprieteneste-te dar cuDumnezeu.

Ideile noastre legate de educatie sunt prea nguste si superficiale.Se face simtita nevoia unei sfere mai largi, a unui tel mai nalt.

Adevarata educatie nseamna mai mult dect urmarea unei anumitescoli. nseamna mai mult dect pregatirea pentru viata care existaacum. Ea are de-a face cu ntreaga faptura si cu toata perioada n carei este cu putinta omului sa traiasca. Este dezvoltarea armonioasaa puterilor fizice, mintale si spirituale. l pregateste pe elev pentrubucuria slujirii n aceasta lume si pentru bucuria mai nalta a uneislujiri mai largi n lumea care va veni.

Sursa unei astfel de educatii este scoasa n evidenta prin acestecuvinte ale Sfintei Scripturi, care arata catre Cel Nesfrsit: n Elsunt ascunse toate comorile ntelepciunii. Coloseni 2,3. Sfatul sipriceperea ale Lui sunt. Iov 12,13

Lumea a avut mari nvatatori, barbati cu un intelect urias sicercetatori neobositi, oameni ale caror declaratii au stimulat gndireasi au deschis naintea ochilor cmpuri vaste ale cunoasterii; iar acestioameni au fost onorati ca fiind calauze si binefacatori ai semenilor

lor; dar exista Cineva care are o pozitie mai nalta dect a lor. Putemgasi nvatatori ai lumii n toate timpurile de cnd exista rapoarteomenesti; nsa Lumina a existat nainte de ei. Asa cum luna si astrii[14]sistemului nostru solar stralucesc prin lumina pe care o reflecta dela soare, tot asa, n masura n care nvatatura lor este adevarata,marii gnditori ai lumii reflecta razele Soarelui Neprihanirii. Fiecarescnteie de gnd, fiecare strafulgerare a mintii vine de la Luminalumii.

n aceste zile, se spun multe n legatura cu natura si importantaeducatiei superioare. Adevarata educatie superioara este cea pecare o da Domnul, ale carui sunt ntelepciunea si puterea (Iov

10

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

15/246

Sursa si telul adevaratei educatii 11

12,13), si din gura caruia iese cunostinta si pricepere. Proverbele2,6

Toata cunoasterea adevarata si reala dezvoltare si au sursa n

cunoasterea lui Dumnezeu. Aceasta cunoastere se face simtita orin-cotro ne-am ntoarce, n domeniul fizic, mintal sau spiritual, n oricedirectie am privi n afara de stricaciunea pacatului. Orice directiede cercetare am alege, cu scopul sincer de a ajunge la adevar, suntemadusi n contact cu Inteligenta atotputernica, nevazuta, care lucreaza

n si prin toate. Mintea omului este adusa n comuniune cu mintealui Dumnezeu, finitul cu Infinitul. Efectul unei asemenea comuniuni

asupra trupului, mintii si sufletului este dincolo de tot ceea ce sepoate estima.n aceasta comuniune se gaseste cea mai nalta educatie. Este

metoda de dezvoltare care apartine lui Dumnezeu. mprieteneste-tedar cu Dumnezeu (Iov 22,21) este solia Sa catre omenire. Metodascoasa n evidenta n aceste cuvinte a fost metoda urmata n educareatatalui neamului nostru omenesc. Pe cnd Adam statea n Edenulsfnt, n slava barbatiei sale nentinate de pacat, n acest fel l instruia

Dumnezeu.Pentru a pricepe ce cuprinde lucrarea de educatie, avem nevoie

sa luam n consideratie att natura omului, ct si scopul pe care l-aurmarit Dumnezeu prin crearea lui. Trebuie sa tinem, de asemenea,cont de schimbarea din conditia omului, prin faptul ca el a ajuns sa [15]cunoasca raul si de planul lui Dumnezeu de a-Si atinge chiar sin aceste conditii scopul slavit n educarea rasei umane.

Cnd Adam a iesit din minile Creatorului, era asemanator cuFacatorul lui, ca natura fizica, mintala si spirituala. Dumnezeu afacut pe om dupa chipul Sau (Geneza 1,27), iar scopul Lui a fostca omul sa descopere cu att mai mult acest chip, cu ct traia maimult sa reflecte din ce n ce mai fidel slava Creatorului. Toate fa-cultatile sale puteau fi dezvoltate; capacitatea si vigoarea lor trebuiasa creasca nencetat. Pentru exercitarea lor, s-a deschis un orizontlarg si un cmp glorios. Tainele universului vizibil minunile

Aceluia a carui stiinta este desavrsita (Iov 37,16) l invitau peom sa le studieze. Privilegiul sau cel mare era sa aiba o comuniunedirecta, fata-n fata si de la inima la inima, cu Facatorul sau. DacaI-ar fi ramas loial lui Dumnezeu, toate acestea ar fi fost ale lui pen-tru totdeauna. De-a lungul veacurilor nesfrsite, el ar fi continuat

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

16/246

12 Educatie

sa dobndeasca noi comori ale cunoasterii, sa descopere izvoareproaspete de fericire si sa obtina conceptii mereu mai clare, legatede ntelepciunea, puterea si iubirea lui Dumnezeu. Ar fi mplinit din

ce n ce mai mult scopul crearii sale si ar fi reflectat din ce n ce maifidel slava Creatorului.

Aceste lucruri au fost nsa pierdute prin neascultare. Prin pacat,asemanarea cu divinul a fost mnjita aproape ca a fost stearsacu desavrsire. Puterile fizice ale omului au slabit, capacitatile salemintale au scazut, viziunea sa spirituala s-a ncetosat. Omul devenisesupus mortii. Cu toate acestea, rasa umana nu a fost lasata prada

deznadejdii. Planul de mntuire fusese rnduit prin acea iubire sindurare infinita si a fost ngaduita o viata de punere la proba. Refa-

cerea n om a chipului Creatorului sau, readucerea sa la perfectiunea[16]n care fusese creat, sprijinirea dezvoltarii trupului, mintii si sufle-tului, astfel nct sa poata fi mplinit scopul divin avut n vedere lacrearea lui, iata care avea sa fie lucrarea de rascumparare. Acestaeste obiectul educatiei, marele obiectiv al vietii.

Iubirea, temelia creatiei si a rascumpararii este baza adevara-

tei educatii. Acest lucru este facut clar n Legea pe care a dat-oDumnezeu, ca sa fie o calauza a vietii. Prima si cea mai mare po-runca este: Sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inimata, cu tot sufletul tau, cu toata puterea ta si cu tot cugetul tau. Luca10,27. A-L iubi pe El, pe Cel Nesfrsit, pe Cel Atoatecunoscator,cu toata puterea, cu toata mintea si cu toata inima nseamna ceamai nalta dezvoltare a oricarei puteri. nseamna ca n toata faptura trup, minte si suflet n aceeasi masura va fi refacut chipul luiDumnezeu.

Asemenea primei porunci este si cea de-a doua: sa iubesti peaproapele tau ca pe tine nsuti. Matei 22,39. Legea iubirii pretindeconsacrarea trupului, mintii si sufletului n slujba lui Dumnezeu sia semenilor nostri. Si aceasta slujire, n timp ce face ca noi sa fimo binecuvntare pentru altii, ne aduce noua nsine cele mai maribinecuvntari. Altruismul sta la baza oricarei dezvoltari reale. Printr-

o slujire altruista ne cultivam n gradul cel mai nalt fiecare calitate.Devenim din ce n ce mai mult partasi la natura divina. Suntempotriviti pentru cer, pentru ca primim cerul n inimile noastre.

ntruct Dumnezeu este Izvorul oricarei cunoasteri reale, primulobiectiv al educatiei noastre este, dupa cum am vazut deja, sa ne n-

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

17/246

Sursa si telul adevaratei educatii 13

dreptam mintea catre ceea ce descopera El nsusi despre Sine. Adamsi Eva au primit cunostinte prin directa comuniune cu Dumnezeu;si au nvatat despre El prin lucrarile Sale. Toate lucrurile create, n

desavrsirea lor originara, erau o expresie a modului n care gndeste [17]Dumnezeu. Pentru Adam si Eva, natura era plina de ntelepciunedivina. nsa prin ncalcarea Legii, omul a ncetat sa mai nvete de laDumnezeu prin comuniune directa si, ntr-o mare masura, prin lu-crarile Sale. Pamntul, stricat si murdarit de pacat, nu reflecta dectprea putin slava Creatorului. Este adevarat ca lectiile Sale nu au foststerse. Pe fiecare pagina din marele volum al lucrarilor Sale create se

poate nca vedea scrisul S

au de mn

a. Natura nc

a vorbeste despreCreatorul ei. Totusi, aceste descoperiri sunt partiale si nedesavrsite.

Iar n starea noastra cazuta, cu puterile diminuate si vederea slaba,suntem incapabili de a face interpretari corecte. Avem nevoie dedescoperirea mai ampla, facuta de nsusi Dumnezeu, pe care a dat-on Cuvntul Sau scris.

Sfintele Scripturi sunt standardul perfect al adevarului si, avndo asemenea caracterizare, ar trebui sa li se dea locul cel mai nalt n

educatie. Pentru a obtine o educatie vrednica de acest nume, trebuiesa dobndim o cunoastere a lui Dumnezeu, Creatorul, si a lui Hristos,Rascumparatorul, asa cum sunt Ei descoperiti n Cuvntul sacru.

Fiecare faptura omeneasca, creata dupa chipul lui Dumnezeu,este nzestrata cu o putere asemanatoare cu cea a Creatorului in-dividualitate, putere de a gndi si a face. Oamenii n care se dezvoltaaceasta putere sunt oameni care poarta responsabilitati, care suntconducatori cu initiativa si care au influenta asupra caracterelor.Lucrarea adevaratei educatii este aceea de a dezvolta aceasta putere,de a-i antrena pe tineri sa gndeasca ei nsisi, nu doar sa reflectegndirea altor oameni. n loc sa-si limiteze studiul la ceea ce au spussau scris altii, studentii sa fie ndrumati catre izvoarele adevarului,catre vastele cmpuri din natura si revelatie, deschise cercetarii. Sacontemple marile subiecte ale datoriei si destinului si mintea lorse va largi si ntari. [18]

n locul unor fapturi educate, dar plapnde, institutiile de n-vatamnt vor putea trimite n lume barbati ndeajuns de puternicipentru a gndi si actiona, barbati care sa fie stapni ai mprejurarilor,nu robi ai acestora, barbati care au o minte larga, un cuget clar sicurajul convingerilor proprii.

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

18/246

14 Educatie

O asemenea educatie ofera mai mult dect doar o disciplina amintii; ofera mai mult dect o pregatire fizica. Ea ntareste caracterul,astfel nct adevarul si integritatea nu sunt jertfite pentru dorinte

egoiste sau ambitii lumesti. Ea fortifica mintea mpotriva raului.n loc ca vreo pasiune predominanta sa devina o putere pentru adistruge, fiecare motiv si dorinta sunt aduse n conformitate cu marileprincipii ale binelui.

Ce educatie poate fi mai nalta dect aceasta? Ce o poate egalan valoare?

Ea nu se da n schimbul aurului curat, nu se cumpara cntarindu-

se cu argint; nu se cntareste pe aurul din Ofir, nici pe onixul celscump, nici pe safir. Nu se poate asemana cu aurul, nici cu diamantul,

nu se poate schimba cu un vas de aur ales. Margeanul si cristalulnu sunt nimic pe lnga ea: ntelepciunea pretuieste mai mult dectmargaritarele. Iov 28,15-18

Idealul lui Dumnezeu pentru copiii Sai este mai nalt dect gndi-rea omeneasca cea mai nalta. Evlavia asemanarea cu Dumnezeu este scopul care trebuie atins. n fata studentului se deschide o

carare a progresului nentrerupt. El are de atins un obiectiv, de ajunsla un standard care include tot ceea ce este bun, pur si nobil. El vanainta ct mai repede si ct mai departe posibil n fiecare ramura acunoasterii adevarate. nsa eforturile lui vor fi dirijate catre obiectivecare sunt tot att de ndepartate de interesele egoiste si vremelnice[19]precum sunt cerurile fata de pamnt.

Cel care, contribuie la mplinirea scopului divin, de a transmitetinerilor cunostintele legate de Dumnezeu si de a modela caracterul

n conformitate cu al Sau, nfaptuieste o lucrare mare si nobila. Cndtrezeste dorinta de a atinge idealul lui Dumnezeu, el nfatiseaza oeducatie care este tot att de nalta ca si cerul si la fel de ntinsaca Universul; o educatie care nu poate fi terminata n aceasta viata,dar care va continua n viata care va veni; o educatie care i asigurastudentului care a reusit la scoala pregatitoare a pamntului unpasaport catre una superioara, scoala de sus.[20]

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

19/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

20/246

16 Educatie

Ieremia 29,11. Fiecare tel urmarit de Domnul era ndreptat catre celmai mare bine al lor.

n grija lui Adam si a Evei a fost data gradina, ca s-o lucreze

si sa o pazeasca. Geneza 2,15. Desi bogati prin tot ceea ce Pro-prietarul ntregului Univers avea sa le ofere, nu lenevia trebuia sa-icaracterizeze. Le-a fost data o ocupatie utila, ca o binecuvntare,pentru a le ntari corpurile, pentru a le largi gndirea si a le dezvoltacaracterul.

Cartea naturii, care si desfasura lectiile vii naintea lor, ofereao inepuizabila sursa de instruire si desfatare. Pe fiecare frunza din

padure si pe orice piatr

a din munti, pe fiecare astru str

alucitor, pepamnt, pe mare si pe cer, era scris Numele lui Dumnezeu. Locuitorii

din Eden se ntretineau att cu creatia vie, ct si cu cea lipsita devia ta cu frunza, cu floarea si copacul si cu orice faptura vie, dela leviatanul din ape pna la particula minuscula din raza de soare-, adunnd secretele vietii fiecaruia. Slava lui Dumnezeu din ceruri,lumile fara numar n rotirea lor ordonata, plutirea norilor (Iov37,16), tainele luminii si sunetului, ale zilei si noptii, toate erau

subiecte de studiu ale elevilor primei scoli a pamntului.[22]Legile si modul de functionare a naturii si marile principii ale

adevarului, care guverneaza universul spiritual, au fost deschisenaintea mintii lor de catre Creatorul cel fara de sfrsit a toate ctesunt. Puterile lor mintale si spirituale s-au dezvoltat n luminacunostintei slavei lui Dumnezeu (2 Corinteni 4,6) si si-au dat seamade cele mai nalte placeri ale existentei lor sfinte.

Asa cum iesise din mna Creatorului, nu numai Gradina Ede-nului, ci ntregul pamnt era deosebit de frumos. Nici o urma depacat, nici o umbra a mortii nu mnjea superba creatie. Slava luiDumnezeu acopera cerurile si slava Lui umple pamntul. Stelelediminetii izbucneau n cntari de bucurie, si...toti fiii lui Dumnezeuscoteau strigate de veselie. Habacuc 3,3; Iov 38,7. Pamntul eraastfel un simbol potrivit pentru Cel care este plin de bunatate sicredinciosie (Exodul 34,6); un studiu potrivit pentru cei care fuse-

sera facuti dupa chipul Sau. Gradina Edenului era o reprezentare aceea ce Dumnezeu dorea ca ntregul pamnt sa devina, si scopul Sauera ca, pe masura ce familia omeneasca avea sa creasca n numar,oamenii sa-si ntemeieze alte camine si scoli asemenea celei pe careo daduse El. n acest fel, de-a lungul timpului, ntregul pamnt ar fi

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

21/246

Scoala din Eden 17

putut fi ocupat cu camine si scoli n care ar fi fost studiate cuvintelesi lucrarile lui Dumnezeu si n care studentii ar fi devenit din ce n cemai potriviti sa reflecte, de-a lungul veacurilor fara numar, lumina

cunoasterii slavei Sale. [23]

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

22/246

Cunoasterea binelui si a raului

Fiindca n-au cautat sa pastreze pe Dumnezeu n cunostintalor, inima lor fara pricepere s-a ntunecat.

Desi au fost creati nevinovati si sfinti, primii nostri parinti nuau fost plasati n afara posibilitatii de a gresi. Dumnezeu ar fi putut

sa-i creeze fara puterea de a calca cerintele Lui, dar n cazul acelanu ar fi putut avea loc o dezvoltare a caracterului; slujirea nu ar fifost de bunavoie, ci fortata. De aceea le-a dat puterea de a alege puterea de a renunta la supunere sau de a si-o manifesta. nainte caei sa poata primi pe deplin binecuvntarile pe care El intentiona sali le ofere, iubirea si loialitatea lor trebuia sa fie puse la proba.

n Gradina Edenului se afla pomul cunostintei binelui si ra-

ului....Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: Poti samannci dupa placere din orice pom din gradina, dar din pomulcunostintei binelui si raului sa nu mannci. Geneza 2,9-17. Voialui Dumnezeu a fost ca Adam si Eva sa nu cunoasca raul. Cunoaste-rea raului a pacatului si a urmarilor sale, a trudei zdrobitoare, agrijilor insuportabile, a dezamagirilor si suferintei, a durerii si mortii a fost retinuta din iubire.

n timp ce Dumnezeu cauta binele omului, Satana i cauta ruina.[24]

Cnd Eva, nesocotind atentionarea Domnului legata de pomul inter-zis, s-a aventurat n apropierea lui, a intrat n contact cu vrajmasulsau. O data trezite interesul si curiozitatea ei, Satana a continuat printagaduirea Cuvntului lui Dumnezeu si prin semanarea nencrede-rii n ntelepciunea si bunatatea Lui. Cnd femeia a declarat ca nprivinta pomului cunostintei binelui si raului Dumnezeu a zis: Sanu mncati din el si nici sa nu va atingeti de el, ca sa nu muriti,ispititorul a raspuns: Hotart, ca nu veti muri: dar Dumnezeu stieca, n ziua n care veti mnca din el, vi se vor deschide ochii si vetifi ca Dumnezeu, cunoscnd binele si raul. Geneza 3,3-5

Satana a dorit sa para ca aceasta cunoastere a binelui amestecatcu raul ar fi o binecuvntare si ca, interzicndu-le sa ia din roadele

18

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

23/246

Cunoasterea binelui si a raului 19

pomului, Dumnezeu i priva de un mare bine. El s-a grabit sa spunaca Dumnezeu le interzisese sa-l guste din pricina minunatelor luiproprietati de a da ntelepciune si putere, ca El cauta astfel sa-i

mpiedice sa atinga o dezvoltare plina de noblete si sa descopere ofericire mai mare. A declarat ca el nsusi mncase din fructul interzissi ca rezultat dobndise calitatea de a vorbi; ca n cazul n care ar fimncat si ei, ar fi atins o sfera mai nalta a existentei si ar fi patrunsntr-un cmp mai larg al cunoasterii.

n timp ce Satana pretindea ca a dobndit mult bine mncnddin fructul oprit, nu a lasat sa para ca prin ncalcarea poruncii de-

venise un nelegiuit alungat din cer. n aceste cuvinte erau minciuniascunse sub o crusta de adevar aparent, n asa fel, nct Eva, ametita,magulita, ademenita, nu si-a dat seama de amagire. A poftit ceeace Dumnezeu interzisese; se ndoise de ntelepciunea Sa. A aruncatdeoparte credinta, cheia cunoasterii. [25]

Eva a vazut ca pomul era bun de mncat si placut la privit sica pomul era de dorit, ca sa deschida cuiva mintea. A luat deci dinrodul lui si a mncat. Era grozav la gust si, n timp ce mnca, parea

ca simte o putere nvioratoare si si-a imaginat ca intra ntr-o staremai nalta de existenta. Eva nsasi, calcatoare a poruncii, a devenitispititoarea sotului ei si barbatul a mncat si el. Geneza 3,6.

Vi se vor deschide ochii, spusese vrajmasul; si veti fi caDumnezeu, cunoscnd binele si raul. Geneza 3,5. Aveau ochii cuadevarat deschisi acum; dar ce trista ridicare a pleoapelor! Cunoas-terea raului, blestemul pacatului au fost tot ce-au cstigat calcatoriiporuncii. Fructul n sine nu continea nimic otravitor, iar pacatul nuconsta doar n cedarea n fata apetitului. Era nencrederea n bunata-tea lui Dumnezeu, lipsa de ncredere n cuvntul Sau si respingereaautoritatii Sale aceasta a facut ca primii nostri parinti sa fie calca-tori ai Legii, si acest lucru a adus n lume cunostinta raului. Acestlucru a deschis usa naintea tuturor felurilor de minciuni si rataciri.

Omul a pierdut tot, pentru ca a ales sa asculte mai degraba deamagitor dect de Acela care este Adevarul, singurul care are pri-

ceperea. Prin amestecarea raului cu binele, mintea lui a devenitconfuza, puterile sale mintale si spirituale amortite. El nu mai puteasa aprecieze binele pe care l revarsase Dumnezeu cu atta darnicie.

Adam si Eva alesesera cunostinta raului, iar daca aveau sa-sirecstige vreodata pozitia pe care o pierdusera, aceasta trebuia sa se

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

24/246

20 Educatie

ntmple n conditiile nefavorabile, pe care ei nsisi le adusesera asu-pra lor. Urmau sa nu mai locuiasca n Eden, caci, n desavrsirea sa,nu-i putea nvata lectiile pe care era esential de acum sa le deprinda.

Cu o tristete de nespus, ei si-au luat ramas bun de la mprejurimileminunate si au plecat sa locuiasca pe pamnt, unde se afla blestemul[26]pacatului.

Dumnezeu i spusese lui Adam: Fiindca ai ascultat de glasulnevestei tale si ai mncat din pomul despre care ti poruncisem:Sa nu mannci deloc din el, blestemat este acum pamntul dinpricina ta. Cu multa truda sa-ti scoti hrana din el n toate zilele vietii

tale; spini si pal

amid

a s

a-ti dea si s

a m

annci iarba de pe cmp.n sudoarea fetei tale sa-ti mannci pinea pna te vei ntoarce n

pamnt, caci din el ai fost luat; caci tarna esti si n tarna te veintoarce. Geneza 3,17-19

Cu toate ca pamntul era lovit de blestem, natura ramnea ma-nualul pentru nvatatura omului. Acum nu mai putea reprezentadoar bunatatea; caci raul era prezent pretutindeni, ntinnd pamntul,aerul si marea cu atingerea sa murdara. Acolo unde odata nu era

nscris dect caracterul lui Dumnezeu, acum era gravat si caracterullui Satana cunoasterea raului. Din natura, care descoperea acumcunostinta binelui si a raului, omul urma sa primeasca nencetatavertizarea legata de rezultatele pacatului.

n floarea ofilita si frunza cazuta, Adam si tovarasa lui au vazutprimele semne de degenerare. Mintea lor a nteles cu putere faptulca orice lucru viu trebuie sa moara. Chiar si aerul, de care depindeaviata lor, purta semintele mortii.

Li se reamintea nencetat de domeniul lor pierdut. Printre faptu-rile inferioare, Adam statuse ca mparat si, atta vreme ct i fuseseloial lui Dumnezeu, toata natura i respectase domnia; cnd a paca-tuit nsa, domeniul sau a fost pierdut. Spiritul de razvratire, a caruiintrare o permisese el nsusi, s-a extins n toata creatia animala. Ast-fel, nu numai viata omului, ci firea dobitoacelor, copacii din padure,[27]iarba cmpului, nsusi aerul pe care-l respira, toate povesteau lectia

trista a cunostintei raului.nsa omul nu a fost lasat prada rezultatelor raului pe care-l ale-sese. n sentinta rostita asupra lui Satana a fost data o indicatie arascumpararii. Vrajmasie voi pune ntre tine si femeie, a spusDumnezeu, ntre samnta ta si samnta ei. Aceasta ti va zdrobi

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

25/246

Cunoasterea binelui si a raului 21

capul, si tu i vei zdrobi calciul. Geneza 3,15. Aceasta sentinta,rostita n auzul primilor nostri parinti, trebuia sa fie pentru ei o faga-duinta. nainte sa auda de spini si de palamida, de truda si suferinta

care avea sa fie partea lor sau de tarna n care erau nevoiti sa sentoarca, ei au auzit cuvinte care le-au dat speranta. Tot ce fusesepierdut prin cedarea n favoarea lui Satana putea fi recstigat prinHristos.

Aceasta indicatie ne-o repeta si noua natura. Desi mnjita depacat, ea nu vorbeste doar despre creatie, ci si despre rascumparare.Cu toate ca pamntul marturiseste despre blestem prin semnele

evidente de degradare, este nca bogat n dovezi ale puterii d

at

atoarede viata. Copacii si leapada podoaba numai pentru a se nvesmnta

cu un frunzis mai proaspat; florile mor pentru ca apoi sa renascantr-o noua frumusete; si n fiecare manifestare a puterii creatoareeste oferita asigurarea ca putem fi creati din nou n acea neprihaniresi sfintenie pe care o da adevarul. Efeseni 4,24. n acest fel, chiarlucrurile din natura si modul n care functioneaza ele care ne aducaminte cu putere despre marea noastra pierdere devin pentru noi

mesageri ai sperantei.Oriunde se ntinde raul, se face auzit glasul Tatalui nostru

ndemnndu-Si copiii sa vada n rezultatele lui natura pacatului,avertizndu-i sa paraseasca raul si invitndu-i sa primeasca binele. [28]

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

26/246

Legatura educatiei cu rascumpararea

Lumina cunostintei slavei lui Dumnezeu pe fata lui Isus Hris-tos.

Prin pacat, omul a fost izolat de Dumnezeu. Daca nu ar fi existatplanul de rascumparare, despartirea vesnica de Dumnezeu, ntuneri-

cul noptii fara sfrsit, acestea ar fi fost partea lui. Comuniunea cuDumnezeu a fost facuta din nou cu putinta prin jertfa Mntuitorului.Nu ne putem nfatisa Lui n persoana; n pacat fiind, nu putem privifata Sa; dar l putem privi si avea partasie cu El n Isus, Mntuitorul.Lumina cunostintei slavei lui Dumnezeu este descoperita pe fatalui Isus Hristos. Dumnezeu este n Hristos, mpacnd lumea cuSine. 2 Corinteni 4,6; 5,19

Cuvntul S-a facut trup si a locuit printre noi, plin de har si deadevar. n El era viata, si viata era lumina oamenilor. Ioan 1,14;1,4. Viata si moartea lui Hristos, pretul rascumpararii noastre, nusunt pentru noi numai fagaduinta si chezasia vietii, numai mijloculde a redeschide naintea noastra comorile ntelepciunii; ele sunto descoperire mai larga si mai nalta a caracterului Sau dect aucunoscut chiar cei sfinti din Eden.

Si, n timp ce Hristos deschide cerul pentru oameni, viata pe

care o atribuie El deschide inimile oamenilor catre cer. Nu numai capacatul ne desparte de Dumnezeu, dar distruge n sufletul omenesc[29]att dorinta, ct si capacitatea de a-L cunoaste. Misiunea lui Hristoseste de a distruge toata aceasta lucrare a raului. El are puterea de a

nviora si de a reface facultatile sufletului, paralizate de pacat, minteantunecata si vointa pervertita. El deschide pentru noi bogatiileUniversului si tot de la El vine puterea de a observa si a ne nsusiaceste comori.

Hristos este adevarata Lumina, care lumineaza pe orice omvenind n lume. Ioan 1,9. Dupa cum prin Hristos fiecare fiintaomeneasca are viata, tot asa fiecare suflet primeste prin El fie sicteva raze de lumina divina. n fiecare inima exista nu numai putere

22

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

27/246

Legatura educatiei cu r ascumpararea 23

intelectuala, ci si spirituala, o perceptie a ceea ce este drept, o dorintade bine. nsa mpotriva acestor principii se lupta o putere opusa.Rezultatul luarii din pomul cunostintei binelui si raului se manifesta

n experienta fiecarui om. n firea sa exista o nclinatie catre rau, oputere careia, daca nu primeste ajutor, nu i se poate mpotrivi. Pentrua putea tine piept acestei forte, pentru a atinge acel ideal pe care nadncul sufletului sau l accepta ca fiind singurul vrednic de atins, elnu poate gasi ajutor dect ntr-o singura putere. Puterea este Hristos.Cooperarea cu aceasta putere este cea mai mare nevoie a omului.Si sa nu fie aceasta cooperare cel mai nalt tel n toate eforturile

educationale?Adevaratul nvatator nu este satisfacut cu o lucrare de mna adoua. El nu este satisfacut sa-si ndrume studentii catre un standardmai scazut dect cel mai nalt standard pe care le-ar fi cu putintasa-l atinga. El nu se poate multumi sa le ofere numai cunostintetehnice, sa faca din ei doar niste contabili isteti, mestesugari iscusiti,comercianti de succes. Ambitia sa este de a le inspira principiileadevarului, supunerii, onoarei, integritatii si curateniei principii

care i vor face o forta serioasa pentru stabilitatea si naltarea soci- [30]etatii. Mai presus de orice, el doreste ca ei sa nvete marea lectie avietii despre slujirea lipsita de egoism.

Aceste principii devin o putere vie pentru modelarea caracteruluiprin familiarizarea sufletului cu Hristos, prin acceptarea ntelepciuniiSale ca si calauza a inimii si vietii, iar a puterii Sale ca tarie aacestora. Daca aceasta unire s-a format, studentul a gasit Izvorulntelepciunii. El are la ndemna puterea de a mplini n sine celemai nobile idealuri. El are ocaziile celei mai nalte educatii pentruviata n aceasta lume. Iar n pregatirea pe care a cstigat-o aici elpatrunde pe acea cale care se continua n vesnicie.

n sensul cel mai nalt, lucrarea de educatie si lucrarea de ras-cumparare sunt una, pentru ca nici n educatie, nici n rascumpararenimeni nu poate pune o alta temelie dect cea care a fost pusa sicare este Isus Hristos. Caci Dumnezeu a vrut ca toata plinatatea

sa locuiasca n El. 1 Corinteni 3,11; Coloseni 1,19.n conditii schimbate, adevarata educatie este nca n confor-mitate cu planul Creatorului, planul scolii din Eden. Adam si Evaau primit nvatatura prin comuniunea directa cu Dumnezeu; privimlumina cunostintei slavei Sale pe fata lui Hristos.

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

28/246

24 Educatie

Marile principii ale educatiei sunt neschimbate, ntarite pentruvesnicie (Psalmii 111,8); caci ele sunt principiile caracterului luiDumnezeu. Primul efort al nvatatorului si telul sau constant ar trebui

sa fie acelea de a-l ajuta pe student sa nteleaga aceste principii si saintre n acea legatura cu Hristos, care sa-l faca o putere cu nrurire naceasta viata. nvatatorul care accepta acest scop este n adevar unulcare conlucreaza cu Hristos, un mpreuna lucrator cu Dumnezeu.[31]

[32]

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

29/246

Illustratii

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

30/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

31/246

Educatia poporului Israel 27

contactul ndelungat cu pagnismul. Dumnezeu a dorit sa-i ridice laun nivel moral superior si n acest scop a cautat sa le dea cunostintedespre Sine nsusi.

n toate procedeele pe care le-a folosit cu ratacitorii din desert,n toate marsurile lor, ncoace si-ncolo, n suferintele ndurate dinpricina foamei, setei si oboselii, n primejdia care venea dinsprepagnii care-i dusmaneau si n manifestarea providentei Sale pentruusurarea lor, Dumnezeu cauta sa le ntareasca credinta descoperindu-le puterea care lucra nencetat pentru binele lor. Si, dupa ce i vafi nvatat sa se ncreada n iubirea si puterea Sa, avea ca scop sa

puna naintea lor sub forma preceptelor Legii Sale standardulcaracterului pe care, prin harul Sau, dorea ca ei sa-l atinga.Pretioase lectii au fost date lui Israel n timpul sederii lor la

Sinai. Aceasta a fost o perioada de pregatire speciala pentru moste-nirea Canaanului. Si mprejurimile de aici erau favorabile mpliniriiscopului lui Dumnezeu. Pe vrful Sinaiului, umbrind sesul undesi pusesera oamenii corturile, odihnea stlpul de nor care fusesecalauza lor n calatorie. Ca stlp de foc noaptea, i asigura de pro- [35]

tectia divina; si n timp ce dormeau dusi, pinea din cer se asterneausor peste tabara. Peste tot, naltimi ametitoare, austere, vorbeau nsolemna lor maretie despre neclintirea si maiestatea eterna. Omula fost facut sa-si simta ignoranta si slabiciunea n prezenta Aceluiacare a cntarit muntii cu cntarul, si dealurile cu cumpana. Isaia40,12. Aici, prin manifestarea slavei Sale, Dumnezeu a cautat saimpresioneze pe Israel cu sfintenia caracterului si cerintelor Sale sicu vina coplesitoare pentru neascultare.

Poporul nsa era lenes n privinta nvatarii lectiei. Dupa cumfusesera obisnuiti n Egipt cu reprezentarile materiale ale Dumnezei-rii, si acestea de cea mai degradanta speta, le era greu sa conceapaexistenta sau caracterul Celui Nevazut. Fiindu-I mila de slabiciunealor, Dumnezeu le-a dat un simbol al prezentei Sale. Sa-Mi facaun locas sfnt, a spus Domnul; si Eu voi locui n mijlocul lor.Exodul 25,8

Pentru construirea sanctuarului ca locuinta a lui Dumnezeu, luiMoise i s-au dat instructiuni sa faca toate lucrurile dupa modelullucrurilor din ceruri. Dumnezeu l-a chemat pe munte si i-a descoperitlucrurile ceresti, iar tabernacolul, cu tot ceea ce tinea de el, a fostlucrat dupa chipul celor vazute acolo.

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

32/246

28 Educatie

Asadar lui Israel, n mijlocul caruia a dorit sa locuiasca, i-adezvaluit gloriosul Sau caracter desavrsit. Modelul le-a fost aratatpe munte cnd Legea a fost data de pe Sinai, cnd Dumnezeu a

trecut pe dinaintea lui Moise si a rostit: Domnul Dumnezeu esteun Dumnezeu plin de ndurare si milostiv, ncet la mnie, plin debunatate si credinciosie. Exodul 34,6[36]

Ei nsa nu aveau n ei nsisi nici o putere pentru a atinge acestideal. Descoperirea de la Sinai nu putea sa-i constientizeze dect nce privea starea lor de nevoie si neajutorare. O alta lectie, tabernaco-lul, urma sa-i nvete, prin serviciul jertfei, lectia iertarii pacatului si

a puterii, prin Mntuitorul, de a fi ascultatori.Prin Hristos avea sa fie mplinit scopul pentru care tabernaco-

lul era un simbol acea cladire glorioasa, cu peretii sai de aurstralucitor, care aruncau curcubee de culoare, cu perdele brodatecu heruvimi, cu aroma tamii perpetuu aprinse, care ajungea n fie-care ungher, cu preotii nvesmntati ntr-un alb fara pata, iar n tainaadnca din locasul cel mai ascuns, deasupra tronului ndurarii, ntrechipurile ngerilor plecati, care se nchinau, slava Celui Preasfnt.

n toate acestea, Dumnezeu dorea ca poporul Sau sa citeasca telulpe care-l avea n vedere pentru sufletul omenesc. Mult timp dupaaceasta, apostolul Pavel aducea naintea noastra acelasi scop, vorbindprin Duhul Sfnt:

Nu stiti ca voi sunteti Templul lui Dumnezeu si ca Duhul luiDumnezeu locuieste n voi? Daca nimiceste cineva Templul lui Dum-nezeu, pe acela l va nimici Dumnezeu, caci Templul lui Dumnezeueste sfnt: si asa sunteti voi. 1 Corinteni 3,16.17

Mare era privilegiul si cinstea facuta lui Israel prin pregatireaSanctuarului; dar mare era si responsabilitatea. n pustie trebuia

naltata o structura de o splendoare nentrecuta, pentru construireacareia erau necesare cele mai costisitoare materiale si cea mai naltandemnare artistica si acest lucru trebuia facut de un popor careabia scapase din robie. Parea o sarcina coplesitoare. Dar Acela caredaduse planul de construire a fagaduit sa coopereze cu lucratorii.

Domnul a vorbit lui Moise, si a zis: Sa stii ca am ales pe Be-taleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din semintia lui Iuda. L-am umplut[37]cu Duhul lui Dumnezeu, i-am dat un duh de ntelepciune, priceperesi stiinta pentru tot felul de lucrari... Si iata ca i-am dat ca ajutor peOholiab, fiul lui Ahisamac, din semintia lui Dan. Am dat pricepere n

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

33/246


mintea tuturor celor ce sunt iscusiti, ca sa faca tot ce ti-am poruncit.Exodul 31,1-6

Ce scoala de meserii a fost cea din pustie, avnd ca instructori

pe Hristos si ngerii Sai!n pregatirea sanctuarului si n utilarea lui trebuia ca tot poporul

sa coopereze. Exista de lucru si pentru creier, si pentru mna. Eranevoie de o varietate de materiale si toti au fost invitati sa contribuie,fiecare dupa cum l lasa inima.

Astfel, prin munca si prin daruire ei au fost nva ta ti sa cooperezecu Dumnezeu si ntre ei. Si urma sa coopereze si pentru pregatirea

cladirii spirituale templul lui Dumnezeu n suflet.De la nceputul calatoriei lor din Egipt, le-au fost date lectii pen-

tru pregatirea si disciplina lor. Chiar nainte de a parasi Egiptul s-afacut o organizare temporara, iar poporul a fost mpartit n cete, fie-care avnd un conducator. La Sinai, aranjamentele organizatorice aufost finalizate. Ordinea att de izbitor manifestata n toate lucrarilelui Dumnezeu s-a aratat si n societatea iudaica. Dumnezeu era cen-trul autoritatii si al guvernarii. Moise, ca reprezentant al Sau, avea

sarcina de a veghea la aplicarea legilor n Numele Sau. Apoi, veneaconsiliul celor saptezeci, apoi preotii si conducatorii, sub acestiacapetenii peste o mie, capetenii peste o suta, capetenii peste cinci-zeci, si capetenii peste zece (Numeri 11,16.17; Deuteronom 1,15)si n sfrsit, dregatori numiti pentru ndatoriri speciale. Tabara eraasezata ntr-o ordine perfecta, cu tabernacolul, locuinta lui Dum- [38]nezeu, n centru, iar n jurul lui corturile preotilor si levitilor. nexterior, fiecare trib era asezat lnga propriul steag. Au fost impusereguli sanitare radicale. Ele au fost poruncite poporului nu numaipentru ca erau de folos sanatatii, dar si ca fiind o conditie pentrua mentine n mijlocul lor prezenta Celui Preasfnt. Prin autoritatedivina, Moise le-a declarat: Caci Domnul Dumnezeul tau merge nmijlocul taberei tale, ca sa te ocroteasca...; tabara ta va trebui deci safie sfnta. Deuteronom 23,14

Educatia israelitilor includea toate obiceiurile lor de vietuire. Tot

ceea ce era legat de bunastarea lor era subiectul grijii divine si veneadin sfera de actiune a Legii divine. Dumnezeu a cautat binele lorcel mai nalt chiar si atunci cnd S-a ngrijit de mncarea lor. Manacu care i-a hranit n pustie era de o asa natura, nct sa le sporeascaputerea fizica, mentala si morala. Cu toate ca att de multi s-au

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

34/246

30 Educatie

razvratit mpotriva restrictiilor impuse asupra dietei lor si si doreaufierbinte sa se ntoarca la zilele cnd, ziceau ei, sedeam lnga oalelenoastre cu carne, cnd mncam pine de ne saturam (Exodul 16,3),

ntelepciunea alegerii lui Dumnezeu pentru ei a fost aparata n asafel, nct nu avea nimeni nimic de obiectat. n ciuda greutatilor vietiiduse de ei n pustie, nu era nici unul anemic n vreunul din triburilelor.

n toate calatoriile lor, chivotul legamntului, care continea Legealui Dumnezeu, trebuia sa mearga n fruntea lor. Locul n care urmasa-si aseze tabara era indicat prin coborrea stlpului de nor. Atta

vreme ct norul ramnea deasupra tabernacolului, ei st

ateau n tab

ar

a.Cnd se ridica, si reluau calatoria. Att oprirea, ct si plecarea lor

erau marcate de o invocatie solemna. Cnd pornea chivotul, Moisezicea: Scoala-Te, Doamne, ca sa se mprastie vrajmasii Tai, sisa fuga dinaintea Fetei Tale cei ce Te urasc! Iar cnd l asezau,[39]zicea: ntoarce-Te, Doamne, la zecile de mii ale miilor lui Israel!Numeri 10,35,36

n timpul n care au calatorit prin pustie, multe lectii pretioase

au fost fixate n mintea lor prin intermediul cntarilor. La izbavirealor de armata faraonului, ntregul popor al lui Israel s-a unit ntr-uncntec de triumf. Departe, n desert si peste undele marii, rasunarefrenul plin de bucurie, iar muntii lasau sa razbata n ecou cuvintelede lauda, Cntati Domnului, caci Si-a aratat slava. Exodul 15,21.n timpul calatoriei, acest cntec era adesea repetat, nviornd inimilesi aprinznd credinta peregrinilor. Poruncile, asa cum fusesera datepe Sinai, cu fagaduinte ale favorii divine si amintirea lucrarilor Saleminunate pentru izbavirea lor, erau exprimate, prin calauzire divina,

n cntec si erau naltate n sunetul muzicii instrumentale, oameniitinnd bine pasul n timp ce vocile li se uneau n lauda.

n acest fel, gndurile le erau naltate de la ncercarile si dificulta-tile drumului, spiritul lor nelinistit si turbulent era mbunat si calmat,principiile adevarului erau sadite n memorie si credinta era ntarita.Concertarea actiunilor i nvata ordinea si unitatea, si poporul era

adus ntr-o legatura mai strnsa cu Dumnezeu si fiecare cu celalalt.Despre modul n care a lucrat Dumnezeu cu Israel n timpul celorpatruzeci de ani de peregrinare prin pustie, Moise a declarat: Dom-nul, Dumnezeul tau, te mustra cum mustra un om pe copilul lui; ca

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

35/246


sa te smereasca si sa te ncerce, ca sa-ti cunoasca pornirile inimii sisa vada daca ai sa pazesti sau nu poruncile Lui. Deuteronom 8,5.2

El l-a gasit ntr-un tinut pustiu, ntr-o singuratate plina de urlete

nfricosate; l-a nconjurat, l-a ngrijit si l-a pazit ca lumina ochiuluiLui. Ca vulturul care si scutura cuibul, zboara deasupra puilor, si [40]ntinde aripile, i ia si-i poarta pe penele lui: Asa a calauzit Domnulsingur pe poporul Sau si nu era nici un dumnezeu strain cu El.Deuteronom 32,10-12

Caci si-a adus aminte de Cuvntul Lui cel sfnt, si de robul SauAvraam. A scos pe poporul Sau cu veselie, pe alesii Sai n mijlocul

strigatelor de bucurie. Le-a dat p

amnturile neamurilor si au pusstapnire pe rodul muncii popoarelor, ca sa pazeasca poruncile Lui

si sa tina legile Lui. Psalmii 105,42-45Dumnezeu a pus la ndemna lui Israel toate avantajele, le-a

dat orice privilegiu, ceea ce avea sa-i faca sa fie o cinste la adresaNumelui Sau si o binecuvntare pentru natiunile din jurul lor. Dacaei ar fi vrut sa umble n calea ascultarii, le-a fagaduit ca le va daasupra tuturor neamurilor pe care le-a facut: ntietate n slava, n

faima si n maretie. Toate popoarele, a spus El, vor vedea catu porti Numele Domnului, si se vor teme de tine. Natiunile carevor auzi toate aceste precepte vor spune: Acest neam mare este unpopor cu totul ntelept si priceput! Deuteronom 26,19; 28,10; 4,6

n legile ncredintate lui Israel, au fost date instExctiuni expliciten privinta educatiei. Dumnezeu i Se descoperise lui Moise, pe Sinai,ca fiind un Dumnezeu plin de ndurare si milostiv, ncet la mnie,plin de bunatate si credinciosie. Exodul 34,6. Urma ca n Israeltatii si mamele sa-i nvete pe copiii lor aceste principii care prindeaufiinta n Legea Sa. Prin ndrumare divina, Moise le-a declarat: Siporuncile acestea, pe care ti le dau astazi, sa le ai n inima ta. Sale ntiparesti n mintea copiilor tai si sa vorbesti de ele cnd vei fiacasa, cnd vei pleca n calatorie, cnd te vei culca si cnd te veiscula. Deuteronom 6,6.7 [41]

Nu trebuia ca aceste lucruri sa fie predate ca o teorie seaca. Cei

care vor sa-i nvete pe altii adevarul trebuie sa-i practice ei nsisiprincipiile. Ei i pot impresiona pe altii numai reflectnd caracte-rul lui Dumnezeu n corectitudinea, nobletea si lipsa de egoism apropriilor vieti.

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

36/246

32 Educatie

Adevarata educatie nu nseamna instruirea cu forta a unei mintinepregatite si lipsite de receptivitate. Puterile mintale trebuie trezite,iar interesul stimulat. Pentru aceasta, avem la dispozitie metoda lui

Dumnezeu de predare. Cel care a creat mintea si i-a stabilit legilea hotart si dezvoltarea ei n conformitate cu acestea. n caminsi n sanctuar, prin lucrurile din natura si din arta, n munca si nsarbatori, n zidire sacra si n piatra de aducere-aminte, prin metode,ritualuri si simboluri fara numar, Dumnezeu i-a dat lui Israel lectiicare au ilustrat principiile Sale si au pastrat amintirea minunatelorLui lucrari. Apoi, pe masura ce se puneau ntrebari, instruirea data

impresiona mintea si inima.n aranjamentele facute pentru educarea poporului ales, s-a aratatca o viata care l are n centru pe Dumnezeu este o viata completa.Pentru fiecare nevoie pe care a sadit-o, tot El a luat si masuri, ca safie satisfacuta; El cauta sa dezvolte fiecare calitate pe care a daruit-o.

Dumnezeu, Autorul oricarei frumuseti, El nsusi un iubitor alfrumosului, a luat masuri sa satisfaca n copiii Sai iubirea de frumos.A asigurat, de asemenea, rezolvarea nevoilor lor sociale, ntovarasi-

rile utile si pline de bunatate, care fac att de mult pentru cultivareacompasiunii, care lumineaza si ndulcesc viata.

Ca mijloc de educatie, un loc important a fost ocupat de sar-batorile lui Israel. n viata obisnuita, familia era att scoala, ct sibiserica, parintii fiind instructori si n ramura laica, si n cea religi-oasa. De trei ori pe an nsa, erau stabilite perioade de comuniune si[42]

nchinare publica. Aceste adunari au fost tinute mai nti la Silo sidupa aceea la Ierusalim. Nu era obligatorie dect prezenta tatilor sia fiilor; dar nimeni nu dorea sa piarda ocaziile oferite de sarbatori si,pe ct posibil, participau toti membrii familiei; si cu ei, bucurndu-sede ospitalitatea lor, era strainul, levitul si cel sarac.

Calatoria la Ierusalim, n stilul simplu, patriarhal, nconjurati defrumusetea primaverii, de bogatia miezului de vara sau de maturita-tea coapta a toamnei, era o ncntare. De la barbatul cu parul ninspna la copilas, veneau cu daruri de recunostinta, ca sa se ntlneasca

cu Dumnezeu n locasul Sau cel sfnt. n timpul calatoriei, experien-tele trecutului, povestirile pe care le iubeau nca att de mult si ceitineri, si cei vrstnici erau depanate pentru copiii evrei. Erau nal-tate cntecele care nviorasera umblarea lor n pustie. Erau cntateporuncile lui Dumnezeu si, ntretesute cu influentele binecuvntate

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

37/246


ale naturii si tovarasia omeneasca plina de bunatate, ele erau fixatepentru totdeauna n memoria multor copii si tineri.

Ceremoniile la care fusesera martori n Ierusalim, legate de ser-

viciul pascal adunarea nocturna, barbatii cu mijlocul ncins, cuncal tamintea n picioare si cu toiagul n mna, masa luata n graba,mielul, pinea nedospita si ierburile amare, iar n tacerea solemnarepetarea povestirii sngelui varsat, a ngerului aducator de moartesi marsul grandios afara din tara robiei, toate erau de o asa natura,nct sa strneasca imaginatia si sa impresioneze inima.

Sarbatoarea Corturilor sau sarbatoarea recoltei, cu darurile ei din

livada sau din cmp, cu tab

ara ei de colibe din frunze, s

apt

amnide-a rndul, cu timpul petrecut alaturi de altii, cu serviciul sacru de

aducere-aminte si generoasa ospitalitate aratata slujitorilor lui Dum-nezeu, levitilor care slujeau n Sanctuar si copiilor Lui strainii [43]si cei sarmani nalta toate mintile cu recunostinta catre Acelacare ncununase anul cu bunatatea Sa si pe ale carui carari curgeaupicuri de grasime.

Cei piosi petreceau n Israel, n fiecare an, o luna ntreaga n

acest fel. Era o perioada fara munca si griji, si aproape n ntregimeconsacrata, n sensul adevarat al cuvntului, scopurilor educatiei.

mpartind mostenirea poporului Sau, scopul lui Dumnezeu a fostacela de a-i nvata, si prin ei, generatiile viitoare, principiile corectelegate de proprietatea funciara. Tinutul Canaanului a fost mpartit

ntre toti membrii poporului, exceptati fiind numai levitii, ca slujitoriai sanctuarului. Cu toate ca o persoana putea sa-si nstraineze propri-etatea pentru un timp, nu putea sa dea pentru totdeauna mostenireacopiilor sai. Cnd o nstraina, avea n orice moment libertatea sao rascumpere; datoriile erau sterse la fiecare al saptelea an, iar ncel de-al cincizecilea, sau anul jubiliar, toate proprietatile funciarereveneau proprietarilor originari. n felul acesta, fiecare familie eraasigurata n ceea ce privea averea ei si se punea o bariera mpotrivaextremelor fie mbogatirea, fie saracirea.

Prin mpartirea pamntului, Dumnezeu le-a asigurat, asemenea

locuitorilor Edenului, ocupatia cea mai favorabila dezvoltarii ngrijirea plantelor si a animalelor. O alta masura n folosul educatieia fost suspendarea lucrarilor agricole din sapte n sapte ani, pamntulfiind lasat necultivat, ceea ce rasarea liber ramnnd celor sarmani.n acest fel, se oferea ocazia unui studiu prelungit, ntlnirilor si

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

38/246

34 Educatie

nchinarii publice si manifestarii generozitatii, att de adesea trecutacu vederea din pricina trudei si grijilor vietii.[44]

Daca n timpurile noastre ar fi aplicate principiile Legii lui Dum-

nezeu referitoare la distribuirea proprietatii, ct de diferita ar fi stareaoamenilor! O respectare a acestor principii ar mpiedica relele ngro-zitoare care au rezultat n toate veacurile din oprimarea celor saracide catre cei bogati si din ura pe care au avut-o cei saraci fata de ceinstariti. n vreme ce ar opri strngerea unor mari bogatii, ar avea sitendinta de a mpiedica aparitia ignorantei si a degradarii a zeci demii de persoane, de a caror munca prost platita este nevoie pentru

adunarea acestor averi colosale. Ar ajuta la gasirea unei solutii pas-nice la problemele care ameninta acum lumea cu anarhie si varsare

de snge.Faptul de a consacra lui Dumnezeu a zecea parte din toate ve-

niturile, fie din livada, fie din roadele cmpului, din cirezi sau dinturme, din munca intelectuala sau fizica, consacrarea apoi a celeide-a doua zecimi pentru ajutorarea celor saraci si alte scopuri uma-nitare a avut scopul de a tine necurmat naintea poporului adevarul

ca Dumnezeu este proprietarul a toate cte sunt si ca ei au ocazia safie intermediari ai binecuvntarilor Sale. A fost un mod de educaren vederea suprimarii oricarei manifestari de egoism ngust si decultivare larga si nobila a caracterului.

O cunoastere a lui Dumnezeu, partasia cu El n studiu si nmunca, asemanarea cu El n caracter, acestea urmau sa fie sursa,mijlocul si telul educatiei lui Israel educatia data de Dumnezeuparintilor, iar prin acestia copiilor lor.[45]

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

39/246

Scolile profetilor

Ei au stat la picioarele Tale, au primit cuvintele Tale.Ori de cte ori a fost aplicat n Israel planul de educatie al lui

Dumnezeu, rezultatele au dat marturie despre Autorul acestuia. Darn foarte multe familii, pregatirea hotarta de Cer si caracterele

dezvoltate n felul acesta erau tot att de rare. Planul lui Dumne-zeu era dus la ndeplinire numai partial si n mod imperfect. Dinnecredinta si nesocotire a ndrumarilor date de Domnul, israelitii auadus n mijlocul lor ispite carora numai ctiva aveau putere sa li seopuna. La instalarea lor n Canaan, ei n-au nimicit popoarele pecare le poruncise Domnul sa le nimiceasca. Ci s-au amestecat cuneamurile si au nvatat faptele lor, au slujit idolilor lor, care au fost

o cursa pentru ei. Inima lor nu era corecta fata de Dumnezeu sinu erau credinciosi legamntului Sau. Totusi, n ndurarea Lui, Eliarta nelegiuirea si nu nimiceste; si opreste de multe ori mnia sinu da drumul ntregii Lui urgii. El Si-a adus deci aminte ca ei nuerau dect carne, o suflare care trece si nu se mai ntoarce. Psalmii106,34-36; 78,37-39. Tatii si mamele din Israel au devenit indiferentila obligatiile lor fata de Dumnezeu, indiferenti la obligatiile fata decopiii lor. Prin necredinciosia n camin si influentele idolatre din

afara, multi tineri evrei au primit o educatie mult diferita de ceea ce [46]planuise Dumnezeu pentru ei. Ei au deprins caile pagnilor.

Pentru a iesi n ntmpinarea acestui rau care crestea ntruna,Dumnezeu a dispus de alti agenti, ca un ajutor pentru parinti nlucrarea de educare. nca din cele mai vechi timpuri, profetii fuseserarecunoscuti ca nvatatori alesi de providenta divina. n sensul celmai nalt, profetul era o persoana care vorbea prin inspiratie directa,transmitnd poporului soliile pe care le primise de la Dumnezeu. Daracest nume a fost dat si acelora care, desi nu erau inspirati n moddirect, erau chemati providential sa nvete poporul despre lucrarilesi caile lui Dumnezeu. Pentru pregatirea unei asemenea categorii

35

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

40/246

36 Educatie

de nvatatori, Samuel, ndrumat de Dumnezeu, a ntemeiat scolileprofetilor.

Intentia era ca aceste scoli sa slujeasca drept stavilar mpotriva

stricaciunii larg raspndite, sa ajute la bunastarea mentala si spiritu-ala a tinerilor si sa sporeasca prosperitatea natiunii, dndu-i barbaticalificati sa actioneze n temere de Dumnezeu, ca lideri si consilieri.n acest scop, Samuel a strns zeci de tineri evlaviosi, inteligentisi studiosi. Acestia au fost numiti fiii profetilor. Studiind Cuvntulsi lucrarile lui Dumnezeu, puterea Sa datatoare de viata le nvioraenergia mintii si sufletului si studentii primeau ntelepciune de sus.

Instructorii erau nu numai buni cunoscatori ai adev

arului divin, darse bucurasera ei nsisi de comuniune cu Dumnezeu si primisera

darul deosebit al Duhului Sau. Se bucurau de respectul si de n-crederea poporului, att pentru nvatatura, ct si pentru evlavie. nzilele lui Samuel, existau doua astfel de scoli, una la Rama, caminulprofetului, si cealalta la Chiriat Seir. Mai trziu, au fost ntemeiatesi altele.[47]

Elevii acestor scoli se ntretineau singuri prin munca proprie,

lucrnd pamntul sau practicnd vreun mestesug oarecare. n Israel,acest lucru nu era considerat ciudat sau degradant; ntr-adevar, eraprivit ca pacat faptul de a-ti lasa copiii sa creasca n nestiinta, faraa face o munca utila. Fiecare tnar, fie ca parintii lui erau bogatisau saraci, era nvatat o meserie. Chiar daca urma sa fie educatpentru slujire sfnta, o cunoastere a vietii practice era privita caesentiala pentru telul de a fi de cel mai mare folos. De asemenea,multi nvatatori se ntretineau prestnd munca fizica.

Att n scoala, ct si n familie, o mare parte a nvataturii eratransmisa pe cale orala; tinerii nvatau, de asemenea, sa citeascascrierile iudaice, iar sulurile de pergament ale Vechiului Testamenterau deschise pentru studiul lor. Subiectele de capetenie pentrustudiu n aceste scoli erau Legea lui Dumnezeu, cu instructiunile datelui Moise, istoria sacra, muzica sacra si poezia. n rapoartele istorieisfinte erau descoperite urmele pasilor lui Iehova. Marile adevaruri

reprezentate de tipurile din serviciul de la Sanctuar erau scoasen evidenta si credinta prindea strns obiectul central al ntreguluisistem Mielul lui Dumnezeu, care urma sa ridice pacatul lumii.Era nutrit un spirit de evlavie. Nu numai ca studentii erau nva ta tidespre datoria de a se ruga, dar erau nva ta ti si cum sa se roage, cum

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

41/246

Scolile profetilor 37

sa se apropie de Creatorul lor, cum sa-si exercite credinta n El sicum sa nteleaga si sa respecte nvataturile Duhului Sau. Intelectulsfintit scotea din vistieria lui Dumnezeu lucruri vechi si lucruri noi,

iar Duhul lui Dumnezeu Se manifesta n profetie si cntare sfnta.Aceste scoli s-au dovedit a fi unul din mijloacele cele mai efi-

ciente pentru sprijinirea neprihanirii care nalta pe un popor. Pro-verbele 14,34. Si nu mica a fost masura n care au ajutat ei la punereatemeliei acelei minunate prosperitati care a facut ca domniile lui [48]David si Solomon sa fie cu totul deosebite.

Principiile care se nvatau n scolile profetilor erau aceleasi care

au modelat caracterul lui David si au dat forma vietii lui. Cuvntullui Dumnezeu era nvatatorul lui. Prin poruncile Tale, spunea el,

ma fac mai priceput. mi plec inima sa mplinesc ornduirileTale. Psalmii 119,104-112. Acesta a fost motivul care L-a facut peDumnezeu sa spuna despre David, cnd, n tineretea acestuia, l-achemat la tron, ca este om dupa inima Mea. Faptele Apostolilor13,22

Si n viata timpurie a lui Solomon se vad rezultatele metodei

divine de educatie. n tineretea lui, Solomon si-a nsusit alegereape care o facuse si David. Mai presus de orice bun pamntesc, el acerut de la Dumnezeu o inima nteleapta si priceputa. Iar Domnuli-a dat nu numai ceea ce a cautat acesta, dar si ceea ce nu cauta si bogatie, si cinste. De puterea priceperii sale, aria cunoasterii lui,slava domniei sale, se minuna ntreaga lume.

n timpul domniilor lui David si Solomon, Israel a atins punctulmaxim al maretiei sale. Fagaduinta data lui Avraam, si repetata prinMoise, a fost mplinita: Caci daca veti pazi toate aceste poruncipe care vi le dau si daca le veti mplini, daca veti iubi pe Domnul,Dumnezeul vostru, veti umbla n toate caile Lui si va veti alipi deEl, Domnul va izgoni dinaintea voastra pe toate aceste neamuri siva veti face stapni pe toate aceste neamuri care sunt mai mari simai puternice dect voi. Orice loc pe care-l va calca talpa picioruluivostru va fi al vostru; hotarul vostru se va ntinde din pustie pna la

Liban si de la rul Eufrat pna la marea de la apus. Nimeni nu vaputea sa stea mpotriva voastra. Deuteronom 11,22-25Pericolul era ascuns n mijlocul prosperitatii. Pacatul facut de

David n anii sai de pe urma chiar daca acesta s-a pocait si a fost [49]pedepsit greu pentru el a facut ca poporul sa capete ndrazneala n

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

42/246

38 Educatie

calcarea poruncilor lui Dumnezeu. Si viata lui Solomon, dupa zoriiunei mari promisiuni, a fost ntunecata de apostazie. Dorinta dupaputere politica si naltare de sine a dus la aliante cu natiunile pagne.

Argintul Tarsisului si aurul din Ofir au fost dobndite prin jertfireaintegritatii morale, prin tradarea adevarurilor sacre. nsotirea cu ceiidolatri, casatoria cu sotii pagne i-au stricat credinta. Barierele pecare le ridicase Dumnezeu pentru siguranta poporului Sau au fostastfel culcate la pamnt, iar Solomon s-a dedat nchinarii la dum-nezei falsi. n vrful Muntelui Maslinilor, fata n fata cu Templullui Iehova, au fost ridicate chipuri gigantice si altare pentru slujirea

zeitatilor pagne. Cnd a renuntat la loialitatea fata de Dumnezeu,Solomon a pierdut controlul asupra propriei persoane. Perceptia sadelicata a fost tocita. Spiritul constiincios, plin de consideratie dela nceputul domniei sale se schimbase. Mndria, ambitia, risipa si

ngaduinta de sine au avut ca roade cruzimea si impunerea arbitrara.El, care fusese un crmuitor drept, plin de compasiune si cu frica deDumnezeu, a devenit tiranic, opresiv. El, care la consacrarea Tem-plului se rugase pentru poporul sau ca inimile lor sa fie oferite fara

rezerva Domnului, a devenit corupatorul lor. Solomon s-a dezonorat,a dezonorat Israelul si L-a dezonorat pe Dumnezeu.

Natiunea, a carei mndrie fusese el nsusi, l-a urmat. Desi ulteriors-a pocait, pocainta sa nu a facut ca roadele raului pe care-l sadise sanu dea n prg. Disciplina si educatia pe care o hotarse Dumnezeupentru Israel ar fi facut ca ei sa fie diferiti de oamenii celorlaltenatiuni n toate aspectele vietuirii lor. Aceasta deosebire, care ar fitrebuit sa fie privita ca un privilegiu si o binecuvntare deosebita,le era nesuferita. Ei au cautat sa schimbe simplitatea si stapnireade sine, esentiale pentru dezvoltarea cea mai nalta, cu pompa si[50]cedarea n fata placerilor, specifice popoarelor pagne. Ambitia lorera sa fim si noi ca toate neamurile. (1Samuel 8,20). Planul luiDumnezeu legat de educatie a fost lasat deoparte, iar autoritatea Sarefuzata.

n urma respingerii cailor lui Dumnezeu n favoarea cailor oa-

menilor, a nceput caderea Israelului. Si a continuat n acest fel pnacnd poporul evreu a ajuns prada chiar natiunilor ale caror practicialesesera sa le urmeze.

Ca natiune, copiii lui Israel nu au reusit sa primeasca binecuvn-tarile pe care Dumnezeu dorea sa li le dea. Ei nu au apreciat scopul

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

43/246

Scolile profetilor 39

urmarit de Domnul si nu au cooperat pentru a-l mplini. nsa cu toateca indivizi si popoare se pot desparti n acest fel de El, scopul Saupentru cei care au ncredere n El ramne neschimbat. Tot ce face

Dumnezeu dainuieste n veci. Eclesiastul 3,14n vreme ce exista grade diferite de dezvoltare si manifestari

diverse ale puterii Sale pentru satisfacerea nevoilor oamenilor dinveacuri diferite, lucrarea lui Dumnezeu este aceeasi n orice timp.nvatatorul este acelasi. Caracterul si planul lui Dumnezeu sunt lafel. n El nu este nici schimbare, nici umbra de mutare. Iacov 1,17

Experientele lui Israel au fost nregistrate pentru nvatatura noas-

tra. Aceste lucruri li s-au ntmplat ca s

a ne slujeasc

a drept pildesi au fost scrise pentru nvatatura noastra, peste care au venit sfrsi-

turile veacurilor. 1Corinteni 10,11. n ceea ce ne priveste dupacum au stat lucrurile si cu Israelul din vechime succesul n edu-catie depinde de credinciosia cu care mplinim planul Creatorului.Acceptarea principiilor Cuvntului lui Dumnezeu ne va aduce bine-cuvntari tot att de mari precum ar fi adus poporului evreu. [51]

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

44/246

Vietile unor mari barbati

Rodul celui neprihanit este un pom de viata.Istoria sacra prezinta multe ilustratii ale rezultatelor adevaratei

educatii. Ea nfatiseaza multe exemple nobile de barbati ale carorcaractere s-au format sub ndrumare divina, barbati ale caror vieti

au fost o binecuvntare pentru semenii lor si care au stat n lumeca reprezentanti ai lui Dumnezeu. Printre acestia se numara Iosif siDaniel, Moise, Elisei si Pavel cei mai mari oameni de stat, celmai ntelept legiuitor, unul dintre cei mai credinciosi reformatori si,

n afara de Acela care a vorbit asa cum nimeni n-a vorbit vreodata,cel mai stralucit nvatator cunoscut vreodata de lumea aceasta.

De tineri, tocmai cnd treceau de la adolescenta la barbatie, Iosif

si Daniel au fost luati din caminele lor si dusi ca robi n tari pagne.Iosif, n special, a fost supus unor ispite care aduc mari schimbari ndestinul cuiva. n casa tatalui sau, un copil tinut pe palme; n casa luiPotifar, un rob, apoi un om de ncredere si tovaras; un om de afaceri,educat prin studiu, observatie, contact cu oamenii; n temnita luiFaraon, prizonier de stat, condamnat pe nedrept, fara nadejdea de afi reabilitat sau perspectiva de a fi eliberat; chemat ntr-un momentde mare criza la conducerea natiunii ce i-a dat puterea de a-si

pastra integritatea morala?Nimeni nu poate sta pe o naltime ametitoare fara a fi n primej-

die. Asa cum furtuna care lasa nevatamata floarea din vale smulge[52]din radacini copacul din vrful muntelui, tot asa si ispitele groaznicecare i lasa neatinsi pe cei umili n viata i asalteaza pe cei carestau n locurile nalte ale lumii ale succesului si onoarei. DarIosif a trecut cu bine si testul nenorocirii, si pe cel al prosperitatii.Aceeasi credinciosie a fost aratata si n palatul lui Faraon, si n celulatemnitei.

n copilaria sa, Iosif fusese nvatat iubirea si frica de Dumnezeu.Adesea, n cortul tatalui sau, sub stelele cerului sirian, i se spusesepovestea viziunii de noapte de la Betel, a scarii de la cer la pamnt, a

40

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

45/246

Vietile unor mari b arbati 41

ngerilor care coborau si urcau si a Aceluia care i S-a descoperit luiIacov tocmai de pe tronul de sus. I se spusese povestea conflictuluide lnga Iaboc, cnd, renuntnd la pacate ndragite, Iacov a stat ca

biruitor si a primit titlul de print al lui Dumnezeu.Iosif, un pastoras care avea grija de turmele tatalui sau viata

lui simpla si curata favorizase dezvoltarea att a puterii fizice, ctsi a mintii. El cstigase acea tarie a mintii si vietuirea ferma dupaprincipii prin comuniunea cu Dumnezeu, prin natura si din studiulmarilor adevaruri transmise din tata-n fiu ca o comoara sfnta.

n criza vietii sale, cnd a facut acea calatorie ngrozitoare, de

la casa copilariei lui, din Canaan, catre robia care-l astepta n Egipt,privind pentru ultima data dealurile care ascundeau corturile familiei,Iosif si-a amintit de Dumnezeul tatalui sau. Si-a amintit lectiiledin copilaria lui, iar sufletul i-a vibrat, miscat de hotarrea de a sedovedi credincios sa actioneze ntotdeauna n consecinta, acumca devenise un supus al mparatului cerului.

n viata amara de strain si sclav pe deasupra, n mijlocul privelis-tilor si sunetelor viciilor, al ispitelor nchinarii pagne, o nchinare

nconjurata de toate atractiile bogatiei, culturii si pompei regalitatii, [53]Iosif a ramas statornic. El nvatase lectia supunerii fata de datorie.Credinciosia n orice slujba, de la cea mai umila pna la pozitiacea mai sus-pusa, i-a pregatit fiecare calitate pentru cea mai naltaslujire.

La vremea n care a fost chemat la curtea lui Faraon, Egiptul eracea mai mareata natiune. Era fara egal n grad de civilizatie, arta,nvatatura. ntr-o perioada de maxima dificultate si pericol, Iosif aadministrat afacerile mparatiei; si a facut acest lucru ntr-o manieracare a cstigat ncrederea mparatului si a poporului. Faraon l-apus domn peste casa lui, si dregatorul tuturor averilor lui, ca sa legedupa plac pe domnitorii lui si sa nvete pe batrnii lui ntelepciunea.Psalmii 105,21.22

Inspiratia a pus naintea noastra secretul vietii lui Iosif. Cu nistecuvinte pline de frumusete si putere divina, n binecuvntarea pe

care a rostit-o asupra copiilor sai, Iacov a vorbit astfel despre copilulsau mult-iubit:Iosif este vlastarul unui pom roditor, vlastarul unui pom roditor

sadit lnga un izvor; ramurile lui se nalta deasupra zidului. Arcasiil-au attat, au aruncat sageti si l-au urmarit cu ura lor. Dar arcul lui a

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

46/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

47/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

48/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

49/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

50/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

51/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

52/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

53/246


prin forta armelor. Pentru aceasta, a riscat totul si a esuat. nfrnt sidezamagit, a devenit fugar si exilat ntr-un tinut strain.

n salbaticia Madianului, Moise a petrecut patruzeci de ani ca n-

grijitor la oi. n mod aparent despartit pentru totdeauna de misiuneavietii lui, el primea disciplina necesara mplinirii ei. ntelepciuneade a guverna o multime ignoranta si nedisciplinata trebuie dobnditaprin controlul asupra propriei persoane. Prin grija fata de oi si mie-luseii cei firavi, el trebuia sa obtina experienta care avea sa-l faca unpastor credincios si ndelung rabdator al lui Israel. Trebuia sa nvete [63]despre Dumnezeu pentru a putea deveni un reprezentant al Sau.

Influentele care l nconjurasera n Egipt, afectiunea mamei saleadoptive, pozitia pe care o avea ca nepot al mparatului, luxul siviciul care ispiteau n zeci de mii de chipuri, rafinamentul, naturasubtila si misticismul unei religii false lasasera o impresie asupramintii si caracterului sau. n simplitatea aspra a salbaticiei, toateacestea au disparut.

n mijlocul maiestatii solemne a singuratatii din munti, Moise eradoar cu Dumnezeu. Numele Creatorului era scris pretutindeni. Moise

parea sa stea n prezenta lui Dumnezeu si sa fie umbrit de putereaSa. Aici, spiritul lui de independenta a fost sters cu desavrsire. nprezenta Celui Infinit, el si-a dat seama ct de slab, ct de nepriceputsi de miop este omul.

Aici, Moise a dobndit ceea ce l-a nsotit de-a lungul anilor vietiisale de truda si poveri ale grijilor un simtamnt al prezentei CeluiDivin. Nu numai ca a privit nainte prin veacuri pentru a-L vedea peHristos aratndu-Se n trup; El L-a vazut pe Hristos nsotind ostirealui Israel n peregrinarile sale. Cnd a fost gresit nteles si nfatisatn mod eronat, cnd a fost chemat sa primeasca batjocuri si insulte,sa dea piept cu primejdii si moarte, el a putut sa rabde ca si cum arfi vazut pe Cel ce este nevazut. Evrei 11,27

Moise nu numai ca s-a gndit la Dumnezeu, L-a vazut chiar.Dumnezeu era imaginea pe care o avea nencetat naintea lui. Nu-Lpierdea niciodata din ochi.

Credinta lui Moise nu se baza pe presupuneri; era o realitate. Elcredea ca Dumnezeu conducea personal viata sa; si l recunosteape Dumnezeu n toate detaliile acesteia. Avea ncredere n El ca vaprimi tarie sa faca fata oricarei ispite.

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

54/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

55/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

56/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

57/246


nu numai tu, ci toti cei ce ma asculta astazi, sa fiti asa cum sunt eu,afara de lanturile acestea. Faptele Apostolilor 26,28.29

Asa a trecut viata lui, dupa cum este descris n propriile-i cuvinte:

Deseori am fost n calatorii, n primejdii pe ruri, n primejdii dinpartea tlharilor, n primejdii din partea celor din neamul meu, nprimejdii din partea pagnilor, n primejdii n cetati, n primejdii n [68]pustie, n primejdii pe mare, n primejdii ntre frati mincinosi. nosteneli si necazuri, n priveghiuri adesea, n foame si sete, n posturiadesea, n frig si lipsa de mbracaminte! 2 Corinteni 11,26.27

Cnd suntem ocarti, a spus el, binecuvntam; cnd suntem

prigoniti, rabdam; cnd suntem vorbiti de rau, ne rugam. Ca nistentristati, si totdeauna suntem veseli; ca niste saraci, si totusi mbo-gatim pe multi; ca neavnd nimic, si totusi stapnind toate lucrurile.1 Corinteni 4,12.13; 2 Corinteni 6,10

n slujire si-a aflat bucuria; iar la ncheierea vietii sale pline detruda, privind napoi la luptele si victoriile ei, a putut spune: M-amluptat lupta cea buna. 2 Timotei 4,7

Aceste istorisiri sunt de un interes vital. Pentru nimeni nu au

o importanta mai mare dect pentru tineri. Moise a renuntat laperspectiva unei mparatii, Pavel la avantajele bogatiei si cinstei nmijlocul poporului sau pentru o viata n care au purtat poveri nslujba lui Dumnezeu. Pentru multi, viata acestor barbati pare ca afost una de renuntare si sacrificiu. Chiar asa a fost? Moise socoteaocara lui Hristos ca o mai mare bogatie dect comorile Egiptului.Pavel declara: Dar lucrurile care pentru mine erau cstiguri le-amsocotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos. Ba nca si acum privesctoate aceste lucruri ca o pierdere, fata de pretul nespus de mare alcunoasterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toatesi le socotesc ca un gunoi, ca sa cstig pe Hristos. Filipeni 3,7.8. Elera multumit de alegerea pe care o facuse.

Lui Moise i s-au oferit palatul faraonilor si tronul de monarh;nsa n acele curti regale existau placeri pacatoase, care i fac pebarbati sa uite de Dumnezeu; si a ales n locul lor avutiile trainice [69]

si dreptatea. Proverbele 8,18. n loc sa se alature maretiei Egiptului,el a ales sa-si lege viata de telul lui Dumnezeu. n loc sa dea legipentru Egipt, prin calauzire divina, el a dat legi pentru ntreagalume. A devenit unealta lui Dumnezeu pentru a da oamenilor aceleprincipii care reprezinta att apararea caminului, ct si a societatii,

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

58/246

54 Educatie

care sunt piatra din capul unghiului a prosperitatii natiunilor principii recunoscute astazi de catre cei mai mari oameni ai lumii,ca temelie a tot ceea ce este cel mai bun n crmuirile omenesti.

Maretia Egiptului este n tarna. Puterea si civilizatia lui au tre-cut. nsa lucrarea lui Moise nu poate pieri niciodata. Marile principiiale dreptatii pe care a trait ca sa le ntemeieze sunt eterne.

Viata de truda si griji mpovaratoare a lui Moise a fost luminatade prezenta Aceluia deosebindu-se din zece mii si despre carespunem ca toata fiinta lui este plina de farmec. Cntarea Cntarilor5,10.16. Cu Hristos n pustie, peregrinnd, cu Hristos pe Muntele

schimbarii la fat

a, cu Hristos n curtile ceresti viata lui pe p

amnta fost una n care a binecuvntat si a fost binecuvntat, iar n ceruri

este onorat.Si Pavel a fost sustinut n lucrarile sale diverse de puterea pas-

tratoare a prezentei Sale. Pot totul, a spus el, n Hristos care mantareste. Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos?Necazul sau strmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa dembracaminte, sau primejdia, sau sabia? Dupa cum este scris: Din

pricina Ta suntem dati mortii toata ziua, suntem socotiti ca niste oide taiat. Totusi, n toate aceste lucruri noi suntem mai mult dectbiruitori prin Acela care ne-a iubit. Caci sunt bine ncredintat ca nicimoartea, nici viata, nici ngerii, nici stapnirile, nici puterile, nicilucrurile de acum, nici cele viitoare, nici naltimea, nici adncimea,nici o alta faptura, nu vor fi n stare sa ne desparta de dragostea lui[70]Dumnezeu, care este n Isus Hristos, Domnul nostru. Filipeni 4,13;Romani 8,35-39

Cu toate acestea, exista o bucurie viitoare spre care Pavel priveaca la o rasplata pentru truda lui aceeasi bucurie de dragul careiaHristos a ndurat crucea si a dispretuit rusinea bucuria de a vedearoadele lucrarii Sale. Caci cine este, n adevar, nadejdea sau bucuria,sau cununa noastra de slava? scria el tesalonicenilor convertiti. Nusunteti voi, naintea Domnului nostru Isus Hristos, la venirea Lui?Da, voi sunteti slava si bucuria noastra. 1 Tesaloniceni 2,19.20

Cine ar putea evalua care sunt, pentru lume, rezultatele lucrariide o viata a lui Pavel? Dintre toate acele influente binefacatoare carealina suferinta, alunga ntristarea, ngradesc raul, care nalta viata dela ceea ce este egoist si senzual si o slavesc prin nadejdea nemuririi,ct se datoreaza straduintelor lui Pavel si a tovarasilor lui de lucru

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

59/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

60/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

61/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

62/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

63/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

64/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

65/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

66/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

67/246

nvat atorul trimis de la Dumnezeu 63

Dumnezeu, n adevar, n-a trimis pe Fiul Saunlumecasa judecelumea, ci ca lumea sa fie mntuita prin El. Ioan 3,17. Privindu-ipe oameni n suferintele si degradarea lor, Hristos vedea motive de

speranta chiar si acolo unde nu se arata dect disperare si ruina.Oriunde exista un simtamnt de nevoie, El vedea o ocazie de a nalta.Sufletele ispitite, nvinse, care se simteau pierdute, gata sa piara,erau ntmpinate de El cu binecuvntari, nu cu acuzari.

Fericirile pronuntate de El erau modul Sau de ntmpinare a n-tregii familii omenesti. La Predica de pe Munte, privind la multimeaadunata sa asculte, El parea sa fi uitat pentru moment ca nu este

n cer si a folosit formula obisnuita de salut a lumii luminii. De pebuzele Sale curgeau binecuvntari asemenea izbucnirii n torent a

unui izvor ce a fost oprit multa vreme.ntorcnd spatele favoritilor acestei lumi, ambitiosi si multumiti

de ei nsisi, El a declarat ca binecuvntati erau aceia care, orict demare ar fi nevoia lor, vor sa primeasca lumina si iubirea Sa. Celorsaraci n duh, celor ntristati si celor prigoniti El le-a ntins mna,spunnd: Veniti la Mine,... si Eu va voi da odihna. Matei 11,28 [80]

El a ntrezarit posibilitati infinite n fiecare faptura omeneasca.I-a vazut pe oameni asa cum ar putea sa fie, transformati de harulSau dupa bunavointa Domnului, Dumnezeului nostru. Psalmii90,17. Privindu-i cu nadejde, le inspira nadejde. ntmpinndu-i cuncredere, le inspira ncredere. Descoperind n Sine nsusi idealuladevarat al omului, trezea att dorinta, ct si credinta pentru atin-gerea lui. n prezenta Sa, suflete cazute si dispretuite si dadeauseama ca erau nca oameni si doreau sa se dovedeasca vrednici deaprecierea Lui. n multe inimi care pareau moarte pentru tot ceeace era sfnt erau trezite noi impulsuri. Pentru multi disperati, Eldeschidea posibilitatea unei vieti noi.

Hristos i-a legat pe oameni de inima Sa prin legaturile iubiriisi daruirii; si prin aceleasi legaturi i-a legat pe acestia de semeniilor. Pentru El, iubirea nsemna viata, iar viata nsemna slujire. Faraplata ati primit, a zis El, fara plata sa dati. Matei 10,8

Nu numai pe cruce S-a jertfit Hristos pentru omenire. Asa cumumbla din loc n loc si facea bine (Faptele Apostolilor 10,38),experienta fiecarei zile era o revarsare a propriei Sale vieti. ntr-unsingur fel putea fi sustinuta o asemenea viata. Isus traia n dependentade Dumnezeu si n comuniune cu El. n locul tainic al Celui Preanalt,

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

68/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

69/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

70/246

66 Educatie

n Hristos, ei L-au recunoscut pe Acela care deschisese naintea lorstiinta vesniciei Emanuel,... Dumnezeu cu noi.

Orice lucrare educationala, adevarata, si gaseste centrul n nva-

tatorul trimis de Dumnezeu. Despre lucrarea din zilele noastre, casi, fara ndoiala, despre aceea pe care a ntemeiat-o acum o mie optsute de ani, Mntuitorul vorbeste folosind cuvintele:

Eu sunt Cel dinti si Cel de pe urma; Cel viu.Eu sunt Alfa si Omega, nceputul si Sfrsitul. Apocalipsa 1,17;

21,6.n prezenta unui astfel de nvatator, cu o asemenea ocazie de

educatie divina, ce altceva ar fi dac

a nu nebunie s

a c

aut

am o educatiedespartiti de El sa cautam sa fim ntelepti despartiti de ntelep-

ciune? Sa fim drepti n timp ce respingem Adevarul? Sa cautamsa fim luminati fugind de Lumina si sa existam fara Viata? Sa nentoarcem de la Izvorul de apa vie si sa sapam puturi crapate, carenu tin apa?

Iata, El nca ne invita: Daca nseteaza cineva, sa vina la Minesi sa bea. Din inima celui ce crede n Mine vor curge ruri de apa

vie, cum zice Scriptura. Apa pe care i-o voi da Eu se va preface nel ntr-un izvor de apa, care va tsni n viata vesnica. Ioan 7,37.38;4,14[84]

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

71/246

O ilustrare a metodelor Sale

Am facut cunoscut Numele Tau oamenilor din lume pe care Mii-ai dat.

O ilustrare completa a metodelor lui Hristos ca nvatator segaseste n pregatirea celor doisprezece ucenici ai Sai. Asupra acestor

barbati aveau sa apese raspunderi grele. i alesese ca pe unii pe careputea sa-i umple de Duhul Sau si care puteau fi pregatiti sa continuelucrarea Sa pe pamnt atunci cnd El avea sa o paraseasca. Maipresus de oricine altcineva, lor le-a creat avantajul de a fi tovarasi cuEl. Fiind cu ei personal, Domnul Isus Si-a imprimat propria fire nacesti colaboratori pe care i-a ales. Viata a fost aratata, spune Ioancel iubit, si noi am vazut-o si marturisim despre ea. 1 Ioan 1,2

Numai printr-o asemenea comuniune comuniunea mintii cumintea si a inimii cu inima, a umanului cu divinul poate fi trans-misa acea energie vitala, educatia adevarata fiind cea care are lucra-rea de a o mpartasi. Numai din viata se naste viata.

n acea pregatire a ucenicilor Sai, Mntuitorul a urmat sistemulde educatie stabilit la nceput. Primii doisprezece alesi, mpreunacu alti ctiva care, slujind nevoilor acestora, intrau n legatura cu eidin timp n timp, au format familia lui Isus. Erau cu El n casa, la [85]

masa, n aceeasi odai ta, pe cmp. l nsoteau n calatoriile Sale, impartaseau ncercarile si greutatile si, n masura n care o aveau peinima, intrau n lucrarea Lui.

Uneori, le dadea nvatatura cnd stateau mpreuna pe un povrnisde munte, alteori lnga mare sau n barca pescarului si uneori cndmergeau pe drum. Ori de cte ori vorbea multimii, ucenicii formaucercul interior. Se mpingeau ct mai aproape de El, ca sa nu piardanimic din nvatatura Sa. Erau niste ascultatori atenti, dornici santeleaga adevarurile pe care urma sa le propovaduiasca n toatetarile si n toate timpurile.

Primii elevi ai lui Isus au fost alesi din rndurile oamenilorsimpli. Acestia, pescari din Galilea, erau oameni umili, nenva ta ti;

67

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

72/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

73/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

74/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

75/246

O ilustrare a metodelor Sale 71

nu se piarda credinta ta si, dupa ce te vei ntoarce la Dumnezeu, santaresti pe fratii tai. Luca 22,31

n sala de judecata cuvintele de tagaduire fusesera rostite; cnd

iubirea si loialitatea lui Petru, trezite sub privirea de compatimire,iubire si tristete a Mntuitorului, l trimisesera pe acesta n gradina

n care Hristos plnsese si Se rugase; cnd lacrimile lui de remuscareau cazut pe pamntul care fusese muiat cu picaturile de snge aleagoniei Sale, atunci cuvintele Mntuitorului M-am rugat pentrutine... dupa ce te vei ntoarce la Dumnezeu, sa ntaresti pe fratii taiau capatat sens pentru sufletul lui. Hristos, desi i vazuse dinainte

pacatul, nu-l l

asase prad

a disper

arii.Daca privirea pe care i-a aruncat-o Isus ar fi aratat condamnare

n locul milei; daca, vaznd dinainte pacatul, nu ar fi vorbit desprenadejde, ce mare ntuneric l-ar fi acoperit pe Petru! Ce disperarecrunta i-ar fi torturat sufletul! n acel ceas de suferinta si scrbade propria-i persoana, ce l-ar fi oprit sa mearga pe cararea pe careapucase Iuda? [90]

Cel care nu-i putea scuti pe ucenicii Sai de suferinta nu l-a lasat

pe acesta prada amaraciunii ei. Isus are o iubire care nu te parasestesi nu te uita.

Fiintele omenesti, ele nsele dedate la rau, sunt nclinate sa sepoarte fara blndete cu cei ispititi si cu cei gresiti. Nu pot citi inima,nu-i cunosc lupta si durerea. Au nevoie sa nvete despre mustrareacare este iubire, despre lovitura care raneste spre a vindeca, despreavertizarea care aduce nadejde.

Nu Ioan a fost acela care a vegheat alaturi de El n sala de jude-cata, care a stat lnga crucea Sa si care a fost primul la mormntulSau, dintre toti cei doisprezece ucenici nu Ioan, ci Petru a fost celmentionat de Hristos dupa nvierea Sa. Duceti-va de spuneti uceni-cilor Lui si lui Petru, a spus ngerul, ca merge naintea voastra nGalilea: acolo l veti vedea, cum v-a spus. Marcu 16,7

La ultima ntlnire a lui Hristos cu ucenicii, lnga mare, Petru pus la ncercare de ntrebarea ce i-a fost de trei ori adresata: Ma

iubesti? a fost repus la locul sau ntre cei doisprezece. I s-a dato lucrare; el urma sa hraneasca turma Domnului. Apoi, ca ultimandrumare personala, Isus i-a poruncit: Tu vino dupa Mine! Ioan21,17.22

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

76/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

77/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

78/246

7/28/2019 ro_Ed(Ed)

79/246

O ilustrare a metodelor Sale 75

Ucenicii l vazusera pe Hristos naltndu-se din mijlocul lor, depe Muntele Maslinilor. Si, dupa ce cerurile L-au primit, si reaminti-sera fagaduinta cu care Se despartise de ei: Si iata ca Eu sunt cu

voi n toate zilele, pna la sfrsitul veacului. Matei 28,20 [95]Ei stiau ca dragostea Lui i nsotea nca. Stiau ca au un repre-

zentant, un aparator la scaunul de domnie al lui Dumnezeu. Ei sinaltau cererile n Numele lu

ro_Ed(Ed)

Documents

Transcript of ro_Ed(Ed)