Beneficiile rodiei

RodiileCunoscuta si sub numele de mar chinezesc, rodia este atat un deliciu pentru papilele gustative, cat si un aport important de vitamine pentru organism. Fructul si-a castigat popularitatea printre consumatori datorita gustului acrisor-dulceag al bobitelor, dar si pentru faptul ca este cunoscut inca din antichitate pentru beneficiile pe care le are asupra sanatatii noastre. Exista si o serie de povesti care insotesc istoria acestui fruct. Daca crestinismul ne-a invatat ca fructul oprit ce i-a alungat din rai pe Adam si Eva a fost un mar, iranienii sunt de parere ca, de fapt, a fost vorba de o rodie.

Beneficiile rodiei

In afara faptului ca este cunoscuta din mitologie, rodia are o traditie straveche si in medicina traditionala din Orientul Mijlociu, Iran si India. Toate partile fructului (coaja, frunzele, pielitele, pulpa si bobitele comestibile) sunt folosite pentru a trata o gama larga de boli, de la conjunctivite la hemoroizi.

Rodiile sunt bogate in antioxidanti

Cercetarile asupra rodiilor au relevat faptul ca fructele contin cantitati importante de antioxidanti atat de benefici organismului. Rodia este singurul fruct care contine trei tipuri de antioxidanti: taninuri, antociani si acid elagic. Antioxidantii au un rol important in functionarea optima a organismului. Intaresc sistemul imunitar, apara corpul impotriva efectelor nocive ale poluarii, impotriva amenintarii cancerului sau a diabetului si lupta impotriva imbatranirii.

Bobite comestibile de rodie

Polifenolii pot ajuta chiar si la reducerea daunelor produse de hipertensiunea arteriala asupra peretilor vaselor de sange. De asemenea, lupta impotriva aterosclerozei, cauza principala a bolilor cardio-vasculare.

Beneficii pentru piele

In medicina traditionala, rodia este renumita pentru beneficiile ei asupra pielii. Combate acneea, ofera luminozitate tenului, inlatura problemele dermatologice legate de pielea sensibila, vindeca cu rapiditate taieturile, zgarieturile si vanataile.

Rodia contine cantitati insemnate de vitamina A, vitamina C si vitamina E, fier si antioxidanti cu proprietati anti-imbatranire si ani-rid. Protejeaza impotriva hiperpigmentarii, a petelor ce apar odata cu varsta si repara pielea afectata de expunerea prelungita la soare.

Rodier sau Punica Granatum, planta care da nastere delicioaselor rodii

In vreme ce uleiul de rodie patrunde adanc in piele si protejeaza impotriva uscarii si deshidratarii acesteia, extractul de seminte de rodie previne aparitia anumitor forme de cancer. Produsele cosmetice ce contin rodie ca ingredient activ principal sunt destul de scumpe, prin urmare mastile si preparatele de ingrijire realizate in casa, la blender, sunt binevenite si va salveaza si buzunarul de la cheltuieli suplimentare.

Beneficiile rodiei pentru femeile gravide

Gravidele se bucura si ele de pe urma consumului de rodii: continutul ridicat de acid folic, potasiu, niacina, vitamina C, fier, calciu si fibre. Pentru ca vinul nu este indicat in timpul sarcinii, ca oricare alta bautura alcoolica, de altfel, acesta poate fi inlocuit cu sucul de rodie. Sucul de rodie are un gust intepator, asemanator vinului si vine cu o multitudine de beneficii.

Rodiile vin in ajutor nu numai mamelor, ci si copiilor. Ajuta la prevenirea afectiunilor fatului, cauzate de insuficienta cerebrala. Sucul de rodie contine bioflavonoide cu rol anti-inflamator, care permit realizarea unei circulatii sangvine optime prin toate zonele corpului copilului.

Suc de rodii, bogat in antioxidanti

Potasiul continut de rodii elimina crampele pe care gravidele le resimt la nivelul picioarelor, mai ales in timpul noptii, si care le intrerup somnul. Fibrele ajuta la o digestie usoara si combat constipatia.

Unele studii au relevat faptul ca rodiile, prin elagitaninurile pe care le contin din abundenta, inhiba dezvoltarea tumorilor mamare maligne in laborator. Acest tip de tanin catehic inhiba dezvoltarea unei enzime responsabile cu secretia estrogenului, hormonul cu rol cheie in dezvoltarea celulelor canceroase.

Desi aveti numai de castigat de pe urma consumului de rodii, este bine sa consultati totusi medicul inaintea inceperii oricarei diete bazate pe aceste fructe. In plus, este posibil ca rodiile sa interfereze cu anumite medicamente, precum cele pentru statinele pentru scaderea nivelului colesterolului sau cele impotriva hipertensiunii arteriale.

CONSUMUL DE RODII

Multe vitamine si antioxidantiIncununata de multe ori cu titluri ca "Super fruct", "Fructul anului" sau "Fructul lunii", rodia are rol de ingredient pentru bauturi, inghetata sau mancaruri in multe tari. O singura rodie pe zi asigura 40% din doza zilnica recomandata de vitamina C pentru adulti, este bogata in acid folic si vitaminele A si E. Acest fruct contine de 3 ori mai multi antioxidanti decat vinul rosu sau ceaiul verde. In mod natural, rodia creste in zone ca Afganistan, Pakistan, Iran, Himalaya, nordul Indiei, dar se cultiva si in zonele mediteraneeana, caucaziana, Asia, Malayezia, Spania, California, Arizona etc. Acest fapt este excelent pentru ca astfel au acces la fructe cat mai multi oameni. Sezonul rodiilor este toamna, in lunile septembrie-noiembrie, deci este anotimpul perfect pentru a face cure cu rodii. Efectele sale? Insiram o pleiada de efecte benefice ale consumului de rodii: are efecte anti-imbatranire, lupta impotriva aparitiei unor maladii ca Alzheimer, cancer, boli de inima, artrite si chiar protejeaza creierul fatului. Este recomandat ca si femeile gravide sa consume suc de rodii deoarece protejeaza creierul micutilor de eventualele afectiuni ce pot aparea din cauza proastei oxigenari sau a circulatiei sangelui necorespunzatoare, a demonstrat un studiu realizat de catre Universitatea de Medicina St. Louis din Washington.

Alte proprietati medicale: se foloseste impotriva diareei, reduce febra (in unele cazuri), radacina este folosita pentru combaterea parazitilor intestinali (tenia), dar doar la indicatia medicului. De asemenea, sucul de rodie mai are efecte benefice asupra fertilitatii, in mentinerea tensiunii arteriale la cote normale, lupta impotriva cancerului de prostata, a osteoartritei si a hemoroizilor.

Pro suc de rodie

Specialistii in preventie recomanda sucul proaspat de rodii pentru calitatile sale extraordinare. O echipa de cercetatori americani a prezentat acum 2 ani, cu prilejul unui congres al cardiologilor, un studiu despre sucul de rodii. Cativa pacienti cu boli de inima care luau medicamente pentru reducerea colesterolului au baut timp de 3 luni suc de rodii (150 ml). Iar altii o bautura fara extract de rodii. Primii si-au imbunatatit circulatia sangelui, iar starea celor care au consumat un suc oarecare s-a inrautatit. Cercetatorii au tinut sa precizeze ca sucul de rodii nu este un substitut pentru dieta si exercitii fizice. Datorita nivelului crescut de antioxidanti, nu doar persoanele bolnave pot consuma suc de rodii. S-a observat ca sucul de rodii previne formarea placilor oxidate de colesterol rau (LDL) care duce la artrite si reduce cu 30% formarea acestui tip de placi in cazuri de ateroscleroza (un studiu pe 19 pacienti).

Putin cunoscuta la noi, rodia este considerata, in cea mai mare parte a Asiei si in zonele mediteraneene, ca fiind una din cele mai benefice plante pentru sanatate si vigoare.O singura rodie asigura 40% din necesarul de vitamina C, de acid folic, vitaminele A si E. Acest fruct contine de 3 ori mai multi antioxidanti decat vinul rosu sau ceaiul verde, atat de laudat.Nu se cultiva in tara noastra, dar are o arie destul de raspandita, pentru a asigura exportul spre toate tarile care o solicita. Creste in Afganistan, Pakistan, Iran, Himalaya, partea de nord a Indiei, Caucaz, Malayezia, Spania, California, Arizona, sudul Italiei, al Greciei, nordul Africii si alte zone.Traditia himalayana, vorbeste despre o zona, unde nu exista familie care sa nu aiba cel putin opt copii in viata, iar aproape o cincime din mamele respective au nascut gemeni. Despre aceasta zona, se cunoaste ca acolo sunt cei mai mari consumatori de rodii din lume.Poate ca, la noi, amanuntul i-ar ispiti pe multi, dar nu exclud sa fie si mai multi cei care, la asa ceva, se declara prudenti.Pentru ce si pentru cine sunt atat de binecuvantate rodiile

1. Pentru circulatie. Determina scaderea colesterolului si normalizarea tensiunii arteriale. Impiedica formarea cheagurilor de sange. Cei carora stomacul nu le permite nici macar mica doza zilnica de aspirina recomandata de medic, pot recurge cu incredere la cura de rodii trei luni pe an.

2. Bolile reumatice. Rodiile au un efect antiinflamator spectaculos. Ele alina durerile reumatice si, mai ales, cele din articulatii.

3. Pentru barbatii cu probleme. Dupa o cura de trei luni, problemele dispar. Rodia regleaza tot ce tine de disfunctia erectila. Dar, atentie, in caz de abuz, fenomenul revine ireversibil.

4. Pentru doamnele nemultumite de ten. Cunoscutul dermatolog Dr. Murad a descoperit ca extractele de rodie previn si inlatura ridurile, catifeleaza pielea, inpiedica formarea negilor si cresterea parului de prisos.

5. Pentru gravide. S-a demonstrat ca sucul de rodie, consumat zilnic, ajuta la buna dezvoltare a foetusului si, in mod special, in ce priveste creerul acesutia.

6. Pentru mamicile care abia au nascut. Daca au avut norocul sa nasca la inceputul toamnei, cand apare recolta noua de rodii, isi vor reface rapid silueta si greutatea de dinainte de nastere. In plus, rodia influenteaza favorabil calitatile laptelui matern.

7. Pentru cuplurile infertile. Cercetari serioase, efectuate la Universitatea de Medicina St. Louis din Washington, au aratat ca o cura cu suc de rodii are efecte benefice asupra fertilitatii, daca lipsa acesteia nu se datoreaza unor cauze organice sau boli grave.

8. Pentru copii. Copiilor li se recomanda sa consume rodia intreaga, cu pulpa si cu seminte. Contribuie la dezvoltarea inteligentei si a memoriei. Consumul sucului simplu le este insa de mai putina utilitate.

9. Pentru varsta a treia. Daca batranii au consumat rodii toata viata, tenul lor arata inca neted, parul inca bogat, inima inca normala. Daca nu, pot sa ia nota de faptul ca rodia este printre putinele mijloace de protectie fata de boala Alzheimer si chiar amelioreaza starea celor imbolnaviti deja.

Utilizri culinare

Fruct de rodie, desfcut

Semine de rodieDup desfacerea rodiei prin tierea cu cuitul, fructele false se separ de coaj i de structurile interne de susinere. Separarea fructelor false roii poate fi simplificat prin efectuarea acestei aciuni ntr-un vas cu ap, unde fructele false se depun pe fund, iar structurile de susinere plutesc. ntreaga smn se consum crud, dei se dorete doar partea crnoas din exteriorul ei. Gustul difer n funcie de soiul de rodie i de nivelul de coacere. Poate fi foarte dulce sau foarte acru, dar n majoritatea cazurilor este undeva la mijloc, care este un gust caracteristic, asezonat cu note de tanin. Rodia bun de mncat, mai puin taninat, este cea care are coaja uor tears, ca i cum ar fi fost frecat de perete, cu urme albe, nu de un rou puternic. Cele foarte roii sunt foarte acre, putnd fi folosite n salate.

Sucul de rodie este o butur popular n Orientul Mijlociu, i este folosit i n buctriile tradiionale iranian i indian; n Statele Unite ale Americii a nceput s fie comercializat pe scar larg n 2002. Concentratul de rodie este folosit i n buctria sirian. Siropul de rodii este ngroat i ndulcit cu suc de rodie; este folosit i n cocktailuri. nainte de rspndirea roiilor n Orientul Mijlociu, rodia este folosit n multe mncruri persane; poate fi gsit nc n unele reete tradiionale cum ar fi fesenjan (un sos gros din nuci i suc de rodie, de regul servit cu carne de ra sau alt pasre i orez) i ash-e anar (sup de rodie).

Seminele de rodie slbatic sunt uneori folosite drept condiment, i cunoscute sub numele de anardana (care n traducere din persan nseamn semine - dana - de rodie - anar), mai ales n buctriile indian i pakistanez dar i ca nlocuitor de sirop de rodie n buctria persan sau cea din Orientul Mijlociu. Seminele sunt separate de pulp, uscate timp de 1015 zile i folosite la producia de curry sau alte condimente. Seminele pot fi i pisate pentru a evita ca seminele s rmn ntre dini la consumarea felurilor de mncare bazate pe acestea. Seminele de rodie slbatic daru din Munii Himalaya sunt considerate cele mai bune surse ale acestor condimente.

n Turcia, Armenia i Azerbaidjan, rodia este folosit n mai multe moduri, mai ales sub form de suc. n Turcia, sosul de rodie (turc nar ekisi) este folosit la salate, la marinarea crnii, sau este but. Seminele de rodie sunt i ele folosite n salate, n muhammara (past turceasc de usturoi cu nuc) i n glla, un desert turcesc. n Azerbaidjan i Armenia, rodia este folosit i pentru producerea unui vin.

n Grecia, rodia (greac , rodi) este folosit n multe reete, cum ar fi kollivozoumi, o sup-crem din gru fiert, rodii i stafide. Rodia este folosit i pentru lichior, topping de ngheat, sau amestecat cu iaurt, sau sub form de gem.

Implicaii n sntateFurniznd 16% din necesarul zilnic de vitamina C al adultului, coninut n 100 ml, sucul de rodie este i o excelent surs de vitamina B, acid pantotenic, de potasiu i de polifenoli antioxidani . Cu toate acestea, rodia nu e o surs important de nutrimente.

Cei mai abundeni polifenoli din sucul de rodie sunt taninii hidrolizabili numii punicalagini prezentai n cercetrile publicate n perioada 1990-2007 ca avnd capacitatea de a epura radicalii liberi puternici n studiile de laborator. Asemenea efecte antioxidante ale punicalaginilor nu au fost dovedite la oameni.

Muli productori de alimente i de suplimente alimentare au constatat avantajele utilizrii extractelor de rodie, care nu conin zahr, calorii sau aditivi, n locul sucului, ca ingrediente favorabile sntii n produsele lor. n majoritate, extractele de rodie conin n mod special acid elagic, care poate fi absorbit n corpul uman numai dup consumul de punicalagini.

n studii preliminare de cercetare n laborator i n cadrul unor studii pilot efectuate pe oameni, sucul de rodie s-a dovedit eficient n reducerea factorilor de risc pentru maladiile cardiace, incluznd oxidarea LDL, statusul oxidativ al macrofagelor i formarea celulelor spumoase, toate acestea fiind etape n ateroscleroz i n boala cardiovascular. Taninii de tipul punicalaginilor au fost identificai ca fiind primele componente responsabile de reducerea stress-ului oxidativ la care duc aceti factori de risc. S-a artat c rodia intervine n reducerea tensiunii arteriale sistolice prin inhibarea enzimei serice de conversie a angiotensinei (ACE).

Cercetarea sugereaz c sucul de rodie ar putea fi eficient mpotriva cancerului de prostat i n osteoartrit. n 2007 au fost aprobate ase testri clinice efectuate n Statele Unite ale Americii, Israel i Norvegia cu scopul de a verifica efectele consumului de suc de rodie asupra parametrilor din cancerul de prostat sau hiperplazia de prostat, n diabet sau n limfom.

Sucul ar putea avea, de asemenea, efecte antivirale i antibacteriene mpotriva placii dentare.

Nu sunt doar o moda sau un capriciu in dietele moderne, ci, prin beneficiile pe care le aduc sanatatii, sunt fructe cu adevarat miraculoase. Rodiile sunt extrem de sanatoase. Copacul rodiul este de origine himalayana si se cultiva in Iran, Arabia Saudita, in nordul Indiei si sudul Asiei, in anumite parti ale Africi, iar recent si in Statele Unite, in California si Arizona. Exista nu mai putin de 760 de soiuri de rodii. Ca niciun alt fruct poate, rodiile se bucura de un puternic simbolism, fiind prezente in multe din culturile lumii. In mormintele Egiptului antic au fost gasite urme de rodii, dovada ca vechii egiptenii erau ingropati avand aceste fructe alaturi. Si in Biblie acest fruct este mentionat mai frecvent decat oricare altul.

Avand in vedere etimologia sa, multi carturari cred ca marul cu care au fost ispititi Adam si Eva in rai era de fapt o rodie. In religia hindusa, rodia este un simbol al prosperitatii si al fertilitatii. Totodata, rodia a fost emblema personala a tinutelor regale ale Caterinei de Aragon, sotia lui Henric al VIII (regele Angliei), iar in Grecia exista obiceiul de a sparge o rodie de pamant de Anul Nou si cu ocazia fiecarei nunti. In emisfera nordica, recoltarea rodiilor se face din septembrie pana in februarie. Prin urmare, acum, toamna, este sezonul rodiilor. Iata insa care sunt principalele beneficii ale consumului de rodii:Rodiile contin vitamina B, acid pantotenic, potasiu, polifenoli antioxidanti, vitamina K, fier, fibre, fosfor, calciu, fier, magneziu, etc. Sunt excelente de aceea in anemii si stari de astenie. Rodiile contin de trei ori mai multi antioxidanti decat vinul rosu sau ceaiul verde, considerate cele mai bogate surse de antioxidanti. De fapt, nu exista un alt fruct care sa contina o cantitate atat de mare de antioxidanti. Mai mult, rodiile contin o cantitate semnificativa de flavonoizi, antioxidanti ce impiedica formarea celulelor canceroase, ajutand la distrugerea celor existente. Preventiv, persoanele suspectibile imbolnavirii de cancer la prostata sau cancer la san sau cele care prezinta un risc inalt de imbolnavire cu astfel de afectiuni ar trebui sa consume rodii sau suc natural de rodii in mod constant.

Consumul de rodii ajuta la reglarea sistemului digestiv, combatand constipatia si crescand pofta de mancare. Gratie aportului vitaminic si de minerale, rodiile intaresc sistemul imunitar si maresc capacitatea de rezistenta a organismului in fata bolilor. Conform altor studii, consumarea fructelor de rodii in mod constant tine la distanta cancerul de colon si de prostata. Rodiile au un efect de medicament in cazul diabetului sau al limfomului.

Briose de pui cu piureIngrediente:2 bucati de piept de pui 2 pulpe de pui 2 cepe 1 morcov de telina 2 catei de usturoi cimbru sare, piper pesmet ulei 4 cartofi 1 sfecla prefiarta unt putin lapte nucsoara bobite de rodii 3 felii de bacon 1 ou

Pentru inceput spalam pieptul si pulpele de pui le zvantam si trecem pulpele prin flacara, le spalam din nou si le punem in apa cu sare la fiert, le lasam sa fiarba si vom spuma,dupa aceea adaugam legumele, spalam, curatam si spalam din nou legumele, ceapa o taiem brunnoise, iar telina si morcovii cubulete le lasam 20 de minute si incercam sa vedem cand sunt fierte daca nu mai lasam 10 minute.Dupa aceea le scoatem si procedam in felul urmator, lasam un pic carnea sa se raceasca dupa care curatam pielea de pe pulpe si vom toca foarte marunt carnea. Legumele(scurse bine de apa) le vom blenda bine si vom amesteca cu carnea, saram, piperam si adaugam cimbru, adaugam oul si amestecam bine dupa care adaugam si pesmetul. Caramelizam si cealalta ceapa(taiata foarte fin) si usturoiul tocat foarte fin si il adaugam in aceasta compozitie, amestecand bine si pregatind compozitia pentru a fi pusa in forme.

Pregatim o tava de briose in care punem hartiile pentru briose si vom adauga compozitia in ele, acestea nu se vor umfla asa ca se pot pune aproape pline, mie mi-au iesit 9(noua)briose. Pregatim piureul dupa cum urmeaza: spalam bine cartofii si ii punem in coaja la fiert in apa cu sare, ii fierbem, dupa care ii scoatem,ii curatam de coaja si pasam bine, adaugam unt, sare daca mai trebuie si daca este prea vascos un pic de lapte(caldut). Sfecla a fost prefiarta dar o mai dam si pe ea intr-un clocot o blendam bine si amestecam putin cate putin in piureul de cartofi.

Fierbem bucata de dovleac, o blendam, piureul rezultat il punem intr-o tigaie adaugam unt si sare si gata piureul. Facem bucatile de bacon crispy dandu-le la cuptor, dupa care le vom taia cubulete mici, acestea si boabele de rodie vor fi ornamentele pentru briose. Dupa care ne vom apuca de aranjarea preparatului nostru final ca in imaginile alaturate. Rodia

Rodia(Punica granatum) este unarboremic sauarbustfoiosde nlime pn la 58m. n fapt, termenul de rodie reprezint fructul, iar planta se numeterodiusaurodier. Acesta crete pe o arie care se ntinde dinIranpn la Munii Himalaya nIndiade nord i este cultivat i naturalizat n ntreaga regiunemediteraneaninclusiv nCaucazdin vremuri antice. Este cultivat pe scar larg n Iran, India, zonele uscate din Sud-Estul Asiei, Malaya, Indiile Orientale, i Africa tropical. Introdus n California de colonitii spanioli n 1769, rodierul este acum cultivat mai ales n zonele uscate din California i Arizona pentru fructele sale exploatate comercial ca sucuri cu o popularitate n cretere din 2001.

Frunze si fruct

Frunzelesunt dispuse opus sau altern, sunt lucioase, nguste-alungite, ntregi, au 37cm n lungime i 2cm n lime.Florilesunt roii-deschis, 3cm n diametru, cu patru sau cinci petale (adesea mai multe la plantele cultivate).Fructulare dimensiune mai mare dectportocalai mai mic dectgrapefruit-ul, 712cm n diametru cu o form hexagonal rotunjit, are o coaj roie groas i n jur de 600semine.[1], prezentnd placentaie parietal. Seminele i pulpa ce le nconjoar, numit fruct fals, sunt comestibile. Unelesoiuriau pulpa de culoare violet.

SpeciiGenul Punica este reprezentat de doar dou specii.

Punica granatum: este specia cea mai cunoscut, nalt de pn la 24 m, cu frunze caduce lanceolate si nu foarte mari, de o culoare verde lucitor, cu flori mari solitare sau reunite n grupuri la extremitatea ramurilor, de un rou viu, cu varieti de flori simple sau duble, ce pot fi de culoare roie, roz sau alb ; nflorete n iunie-august i d fructe comestibile de un gust acru.

Punica protopunica: este o specie aproape necunoscut, n pericol de extincie, din care supravieuiesc cteva exemplare n insula Socotra din Oceanul Indian ( Yemen), unde esteendemic. Se prezint ca un arbust de circa 35 m, cu flori de un rou strlucitor i fructe care i schimb culoarea din verde n rou nchis, ajunse la maturitate. Fructele sunt mai mici i mai puin dulci.

Cultivare si utilizare

Rodierul este o plant rezistent la secet, i poate fi cultivat n regiuni uscate cu clim mediteranean (cu ierni ploioase) sau n regiuni cu veri ploioase. n regiunile mai umede, rodierii risc putrezirea rdcinilor din cauza unor boli datorate unor ciuperci. Sunt plante tolerante la nghe moderat, pn la 10C.

Rodierul este originar dinPersia(Iran) i se cultiv nAsia Central,Georgia,Armenia,Azerbaijani regiuneaMediteraneide cteva milenii.

nGeorgiaiArmenia, la est deMarea Neagr, exist crnguri de rodieri slbatici n preajma unor aezri antice abandonate. Cultivarea rodiei are o lung istorie n Armenia; resturi de rodie datnd din anii 1000 .e.n. au fost gsite n aceast ar.

A fost identificatpericarpde rodie carbonizat n nivelele dinEpoca Bronzuluide laIerihon, ca i n nivelele dinEpoca Bronzuluide laHala Sultan TekkenCipruiTiryns. O rodie mare, uscat a fost gsit n mormntul luiDjehuty, servitorul RegineiHatshepsut. Documente cu scrierecuneiformmesopotamienemenioneaz rodiile de la jumtatea mileniului al treilea .e.n.Planta este de asemenea crescut extensiv nChinade Sud iAsia de Sud-Est, unde a ajuns fie peDrumul Mtsii, fie adus de corbiile comerciale.

Oraul anticGranadadinSpaniaa primit numele de la acest fruct n perioadamaur. Colonitii spanioli au introdus mai trziu fructul n regiuneaCaraibeloriAmerica Latin, dar n coloniile engleze nu a avut prea mult succes: "Plantai-o lng marginea casei, aproape de zid. Astfel va crete sntos, va nflori frumos, i va face fructe n anii clduroi. Am douzeciipatru pe un singur copac..." spuneaDoctorul FothergillRodia fusese introdus ca fruct exotic n Anglia cu un secol n urm, deJohn Tradescant cel Batrn, dar nu a fcut fructe acolo, aa c a fost introdus repetat n coloniile americane, chiar i n New England. A avut succes n sud: Bartram a primit un butoi de rodii i portocale de la un corespondent dinCharleston, South Carolinan 1764.Thomas Jeffersona plantat rodieri laMonticellon 1771: i avea de laGeorge Wythedin Williamsburg.

Utilizri culinareDup desfacerea rodiei prin tierea cu cuitul, fructele false se separ de coaj i de structurile interne de susinere. Separarea fructelor false roii poate fi simplificat prin efectuarea acestei aciuni ntr-un vas cu ap, unde fructele false se depun pe fund, iar structurile de susinere plutesc. ntreaga smn se consum crud, dei se dorete doar partea crnoas din exteriorul ei. Gustul difer n funcie de soiul de rodie i de nivelul de coacere. Poate fi foarte dulce sau foarte acru, dar n majoritatea cazurilor este undeva la mijloc, care este un gust caracteristic, asezonat cu note detanin. Rodia bun de mncat, mai puin taninat, este cea care are coaja uor tears, ca i cum ar fi fost frecat de perete, cu urme albe, nu de un rou puternic. Cele foarte roii sunt foarte acre, putnd fi folosite n salate.

Sucul de rodie este o butur popular nOrientul Mijlociu, i este folosit i n buctriile tradiionale iranian i indian; nStatele Unite ale Americiia nceput s fie comercializat pe scar larg n 2002[4]. Concentratul de rodie este folosit i n buctriasirian. Siropul de rodii este ngroat i ndulcit cu suc de rodie; este folosit i ncocktailuri. nainte de rspndirearoiilorn Orientul Mijlociu, rodia este folosit n multe mncruri persane; poate fi gsit nc n unele reete tradiionale cum ar fifesenjan(un sos gros din nuci i suc de rodie, de regul servit cu carne derasau alt pasre i orez) iash-e anar(sup de rodie).[5]Seminele de rodie slbatic sunt uneori folosite drept condiment, i cunoscute sub numele deanardana(care n traducere dinpersannseamn semine -dana- de rodie -anar), mai ales n buctriile indian i pakistanez dar i ca nlocuitor de sirop de rodie n buctria persan sau cea din Orientul Mijlociu. Seminele sunt separate de pulp, uscate timp de 1015 zile i folosite la producia decurrysau alte condimente. Seminele pot fi i pisate pentru a evita ca seminele s rmn ntre dini la consumarea felurilor de mncare bazate pe acestea. Seminele de rodie slbaticdarudinMunii Himalayasunt considerate cele mai bune surse ale acestor condimente.

n Turcia, Armenia i Azerbaidjan, rodia este folosit n mai multe moduri, mai ales sub form de suc. n Turcia, sosul de rodie (turcnar ekisi) este folosit la salate, la marinarea crnii, sau este but. Seminele de rodie sunt i ele folosite n salate, nmuhammara(past turceasc deusturoicunuc) i nglla, un desert turcesc. n Azerbaidjan i Armenia, rodia este folosit i pentru producerea unui vin.

nGrecia, rodia (greac, rodi) este folosit n multe reete, cum ar fikollivozoumi, o sup-crem din gru fiert, rodii istafide. Rodia este folosit i pentrulichior, topping dengheat, sau amestecat cuiaurt, sau sub form degem.

Implicaii n sntateFurniznd 16% din necesarul zilnic devitamina Cal adultului, coninut n 100 ml, sucul de rodie este i o excelent surs de vitamina B,acid pantotenic, depotasiui depolifenoli

HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Antioxidan%C8%9Bi" \o "Antioxidani" antioxidani. Cu toate acestea, rodia nu e o surs important de nutrimente,[6].

Cei mai abundeni polifenoli din sucul de rodie sunttaniniihidrolizabili numiipunicalaginiprezentai n cercetrile publicate n perioada 1990-2007 ca avnd capacitatea de a epuraradicalii liberiputernici n studiile de laborator.[7]. Asemenea efecteantioxidanteale punicalaginilor nu au fost dovedite la oameni.

Muli productori de alimente i desuplimente alimentareau constatat avantajele utilizrii extractelor de rodie, care nu conin zahr, calorii sau aditivi, n locul sucului, ca ingrediente favorabile sntii n produsele lor. n majoritate, extractele de rodie conin n mod specialacid elagic, care poate fi absorbit n corpul uman numai dup consumul de punicalagini[7].

n studii preliminare de cercetare n laborator i n cadrul unor studii pilot efectuate pe oameni, sucul de rodie s-a dovedit eficient n reducerea factorilor de risc pentrumaladiile cardiace, incluznd oxidareaLDL, statusul oxidativ almacrofagelori formareacelulelor spumoase[8]

HYPERLINK "http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?db=pubmed&cmd=Retrieve&dopt=AbstractPlus&list_uids=15383223&query_hl=2&itool=pubmed_docsum" [9]

HYPERLINK "http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?db=pubmed&cmd=Retrieve&dopt=AbstractPlus&list_uids=11481398&query_hl=2&itool=pubmed_docsum" [10], toate acestea fiind etape naterosclerozi nboala cardiovascular.Taniniide tipul punicalaginilor au fost identificai ca fiind primele componente responsabile de reducereastress-ului oxidativla care duc aceti factori de risc[11]. S-a artat c rodia intervine n reducerea tensiunii arteriale sistolice prin inhibareaenzimei serice de conversie a angiotensinei(ACE)[8].

Cercetarea sugereaz c sucul de rodie ar putea fi eficient mpotriva cancerului de prostat[9]

HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Rodie" \l "cite_note-10" [10]i n osteoartrit[11]. n 2007,au fost aprobate ase testri clinice efectuate nStatele Unite ale Americii,IsraeliNorvegiacu scopul de a verifica efectele consumului de suc de rodie asupra parametrilor din cancerul deprostatsauhiperplaziade prostat, ndiabetsau nlimfom

HYPERLINK "http://clinicaltrials.gov/ct/search;jsessionid=DA2EED2B50FEAF84A4C30E9CAAE5FB1B?term=pomegranate&submit=Search" [12].

Sucul ar putea avea , de asemenea, efecteantivirale

HYPERLINK "http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?db=pubmed&cmd=Retrieve&dopt=AbstractPlus&list_uids=15485580&query_hl=13&itool=pubmed_docsum" [13]i antibacteriene mpotrivaplacii dentare[14].

Rodiile i simbolismul Este foarte probabil caFructul oprits fi fost mai degrab o rodie dect un mr, dat fiind etimologia sa i presupusul habitat precizat deGenez.[necesitcitare] Exodulcapitolul 28:3334 ndemna ca rodiile s fie reprezentate pe robele preoilorevrei. 1 Regii capitolul 7:1322 descrie rodiile zugrvite n Templul RegeluiSolomondinIerusalim. Tradiia evreiasc spune c rodiile sunt un simbol al virtuii, pentru c se spune c are 613 semine care corespund cu cele613 mitzvotsauporuncialeTorei. Din aceast cauz i altele, muli evrei mnnc rodii cu ocazia srbtoriiRo Haana.

Tot din aceste considerente, rodia este un motiv ntlnit i n decoraiile religioasecretine. De obicei, sunt cusute pe materialul de pe veminte sau pe hainele folosite de preoi laliturghiesau incrustate n metal.

Rodierul slbatic nu cretea n mod natural nzona egeeann vremurileneolitice. El i are originea nIranulde Est i a intrat n lumea egeean de-a lungul acelorai reele culturale care au adus i zeia pe care o adorauanatolieniisub numele decybele, iarmesopotamieniisub numele deishtar.

MitulPersefonei, zeia Infernului, face referire, de asemenea, la rodie. ntr-una din versiunilemitologiei greceti,Persefonaeste rpit de zeul Infernului,Hadescare o oblig sa traiasc n Infern, ca soie a lui. Mama acesteia,Demeter(zeia recoltelor), a intrat n doliu dup fiica-i pierdut i de aceea tot ce era verde a ncetat s mai creasc.Zeus, cel mai puternic dintre zeii eleni, nu putea s lase Pmntul s moar, aa c i-a ordonat lui Hades s-o elibereze pe Persefona. Regula ursitoarelor (Fates) cerea ca oricine ar fi consumat mncare sau butur din Infern s fie menit s petreac o venicie acolo. Persefona n-a mncat, darHadesa pclit-o s guste patru semine de rodie n timpul ct i-a fost prizonier i, datorit acestui fapt, ea a fost condamnat s petreac n fiecare an cte patru luni n Infern. n timpul acestor luni ct Persefona sttea pe tronul Infernului alturi de soul su, mama sa,Demeter, purta doliu i nu mai lsa Pmntul s rodeasc, fapt ce reprezint modul n care vechii greci explicau anotimpurile.

De remarcat este faptul c numrul seminelor mncate de Persefona variaz, depinznd de versiunea n care povestea este relatat. Numrul seminelor despre care se zice ca Persefona le-ar fi mncat se nscrie ntre trei i apte nsemnnd un singur anotimp sterp (3 sau 4 semine) sau dou sezoane infertile (jumtate de an), n cazul n care Persefona ar fi mncat 6 sau 7 semine.

Rodia evoc de asemenea zeia-trinitate egeean, cea care a evoluat devenindHerai care este adesea reprezentat ca oferind rodii ca n cultul imaginii dinHeraionuldin Argos, sculptat dePolykleitos. DupCarl A. P. RuckiDanny Staples, rodia este un surogat alcapsulei narcoticede mac, asemnndu-i-se acestuia ca form i interior compartimentat .[12]Pe un sigiliumicenianilustrat n lucrarea luiJoseph CampbellOccidental Mythology1964, figura 19, zeia cu secure bifid (labrys) ofer trei capsule de mac cu mna dreapt i i susine snul cu cea stng. Ea ntrupeaz n acelai timp aspectele sale de zei dual: dttoare de via i aductoare de moarte.TitanulOrioneste reprezentat cstorindu-se cuSide, nume care nBeoianseamn "rodie". Alte dialecte greceti numesc rodia ca rhoa, fiind ntr-o posibil legtur cu zeia Pamantului,Rhea, fapt inexplicabil n grecete, dar pe care mitologulKarl Kerenyil gsete ca fiind sugestiv i care consider ca aceast consonan ar putea deriva dintr-un strat mai profund al unei limbi pre-indoeuropeene.[necesitcitare] n secolul al VI-lea .d.H.,Polykleitosa luat filde i aur pentru a sculpta-o pe Hera n templul su dinArgos. Aceasta inea un sceptru ntr-o mn i druia rodia ca pe o sfer regal cu cealalt mn. Despre rodie nu trebuie sa spun nimic, optea cltorulPausaniasn secolul al II-lea e.n., pentru c povestea sa e ceva ce ine de mister.[necesitcitare]ntr-adevr, n legenda luiOrionse spune c Hera a transformat-o pe rodia-Side (o cetate antic din Antalia) n ntunecataErebuspentru vina de a fi ndrznit s rivalizeze cu frumuseea Herei,[necesitcitare]ceea ce ar putea fi punctul de conexiune cu mai vechea poveste a lui Osiris i Isis. De vreme ce egiptenii antici identificau constelaiaOrionca fiindSah, sufletul luiOsiris, asemnarea acestor mituri pare s le suprapun pn la identificare. Hera poart nu o cunun sau o tiar sau o diadem, ci evident ocorolde rodie, pe post de coroan zimat.[13]n anumite reprezentri artistice, gsim rodia n mnaMariei, mama luiIisus.

n timpurile moderne, rodia nc poart puternice simboluri pentru poporul grec. Astfel, n zile importante din calendarulortodoxgrec, ca nfiareaMaicii Domnuluii ziuaCrciunului, a devenit tradiional ca la mas s fie pusepolysporia, cunoscute i sub vechiul nume depanspermian anumite regiuni ale Grecei. n trecut, acestea erau date ca ofrand zeiei Demeter[necesitcitare]i altor zei pentru fertilitatea pmnturilor, pentru sufletul morilor sau n slava luiDionis. n vremurile moderne, ncrctura simbolic este preluat de Iisus i de fecioara Maria. Pentru greci, rodiile ocup un loc important n timpul ceremoniilor de cstorie sau la funeralii. Pentru comemorarea morilor, grecii pregatesc kollyva (coliva) ca ofrand, aceasta fiind pregtit din gru fiert, amestecat cu zahr i ornat cu rodii. O alt tradiie din Grecia cere ca rodia s fie spart la pmnt cu ocazia cstoriei, de Anul Nou sau cnd se cumpr o cas nou, musafirul aducnd o rodie n dar, rodie ce este plasat sub sau lng iconostasul casei (ikonostasi), ca simbol al abundenei, al fertilitii i al norocului. Decoraiile cu rodie sunt obinuite n Grecia i ele sunt vndute n multe magazine cu bunuri gospodreti.[15]10