'mul:'ala :ralei:4 cr.tpeaz")ust i:.ste re-nal a.

a unu.:aliza-iui dii]0-3 i

8.1.1. Rochia

Rochiile constituie sofiinreniu, .cl rnai impor-:nt ca pondere vestiurentat'A. Pc-ntru dinlineala qi

. et5 ziua este adoptatd linia crrnforta'nila. uzand de

..iuri. cute. evazeuri (fig. 8.31i.De cele mai multe oli. rochiil.- atr ialia lllarcatd

::in cordoane incrustate sau detasabile. oen corse-:li. alteori au culisaj in talie.

Mdneca chimono sau rochia stil ..htrou" sunt,;tuale pentru vestimenta{ia foarte eleganta.

ln functie de vArsta $i destinalie. rochia poate t-r

- rnfec$onata din cele rnai dir erse tipr.u'i de lesdturi,ru tricoturi.

Indiferent de model sau feshturd. pentt'u reali-:,rrea rochiei. trebuie rnai intAi construit tiparul de: rzd.

Construirea tiparului de bazi. Construirea:parului de rochie - spate Ei fala - se realizeazd pe

.;eeaqi coald de hdrtie. deoarece intre aceste piese

.:ebuie sd existe o pert'ecta concordantd.Pentru construirea tiparului de rochie se fblo-

:esc unndtoarele misun:- inallirnea corpulr"ri

- lungirnea taliei- lungirnea produsului- indltimea bustului- lungimea taliei in fata

- lSLtinrea spatelui

- lh!inrea bustului- circum ferinta bustului- circumferinta taliei- circumferinla golduluiAdaosul de lejeritate -

ie corp - este de -l cm.3.epaftizarea dimensiunilor. mdsurile anatomice ,plus adaosul de leieritate. pe;ele trei pdrli principale in latimea tiparului sunt asemanitoare cu cele de la-.luza. De asellenea. calcularea rndsurilor se t-ace in baza fonnulelor prezentate.e bluza (tabelul 2).

Construirea tiparului incepe prin trasarea unui unghi drept in coltul dinjreapta al colii de hArtie: r'dr'fuI acestui unghi se va nota cu 1 (fig. 8.33). Punc-:ul 1 reprezintd punctul de pornire pentru construirea tiparului.

l. Addncimea rdscroielii nttnecii se stabileEte din raloarea circurnferinlei:ustului. plus un coeficient de 10.-i cm care asigur'5 Fntru un tipar clasic o:iscroiala corespunzdtoare.

I_2:q+ 10.5 =T* lo.5= i9.7crn.- r0 '"'- l0in cazul c6nd se proiecteazd o rochie fbra mAneci. rdsct'oiala mAnecii r.'a fi

nai micd fata de un model cu mAnecA.

Lll :

:azd cu Ic : 168 crn:Lt : .10 cm:Lpr :104 cm:Ib : 27 cm'.LtJ : -l'1.5 cr.':/s 17 cm:lb 19 cm:CB : 92 crn:CT : 76 cn'r'.

CS : 102 crn.latd de rndsulile luate

3 lnon-drepte.

modi-: guler

nit ur.

.5 cm.

tei din

ioard::ct bu-

crn. inpentru

153

Fig. 8.32; Rochia (model).

28

dr

dr

m

29

3l

l3

58

[;

\

(

--^\

lt

3

L

Il9o

I\J5l8

Itl 6

26

36 .J F34j

I-- ''/

s0,/\ L,

I

r /\.

qq

53

qr.

\

\. ,,/

I\/

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I 5-

57 63 5l

..-t!

{

--{r

Fig. 8.33. Construirea tiparului de rochie.

2. Lungimea taliei in spate * stabilette dupi mdsura luatd: 1

I-3 : Lt: 40 cm;

Lr : lfoaz = #^r= 4o cm.

La stabilirea poziliei liniei taliei. fala de mdsura luatd in cazul produc$eiJupd comandd Ei mdsuri individuald sau fatd de misura calculati pentru pro-Jucfla de seiie. se mai pot folosi adaosuri speciale in funcgie de indicaliilenodeluluidat.

3. Po:ipia liniei soldulai se stabileqte astfel:

I-1 = Ars + Lt : 19.7 + 40 : 60 cm.

4. Lungirnea produsului se stabileqte mdsurind din punctul l; i

l-5 : Lpr: l0'l cm.

Din punctelg 2, 3,,/ gi 5 se traseazd. cu ajutorul echerului. dreple perpendi-culare. care \,or reprezenta linia bustului. a taliei. a goldului gi respectiv a tivului.

5. Cambrarea utsdturii din ntijlocul taliei:

3-6 = 2 cm.

Cu valoarea cambratd pe linia taliei se deviazd linia de mijloc a spateluipind la tir'. Prin aceasta deviere a liniei de mijloc a spatelui se asiguri o alungirea spatelui de la talie in sus. ceea be contribuie la imbrdcarea corebtd a produsu-lui pe corp:

L7 :2 cm:5-g = 2 cm.

Punctele I. 6, 7 gi B se unesc cu linii drepte. Interseclia dreptei cu orizontaladin punctul 2 se noteazd cu punptul 9.

6. Ldyimea spatelui se stabileqte dupd mdsura luatd pe col? sau calculatd. lacare.se adaugd l/.1din adaosul delejeritate (ad1:

9-10 = Is + 94 = l? +X = 1g cm.44Repaftizarea proporlionald a adaosului de lejeritate in func1ie de dimensiu-

nile pd4ilor principale ale tiparului (spate" rdscroiala mdnecii gi fala) este o con-dilie esenliald in construirea tiparului.

7. Ldgimea rdscroielii manecii la spate se determind din calculul ldlimiitotale a rdscroielii mdnecii. la care se adaugd ll4 din adaosul.de lejeritate - incazul de fa!6 I cm:

I_ll=lr!l - lo-+l =-5.-5cm.22

Se calculeazd numai jumdtatea din lilimea determinati pentru rdscroialamdnecii,"deoarece tiparul felei se construiegte la o distan!6 oarecare de tiparul

/r=#+5.5=?*t,5= lTcm: ,

155

spatelui. Prin aceastd solutie tdieturile cusbturilor laterale nu se suprapun lanivelul tivului. De asemenea. cu aceea$i opera{ie se stabileqte gi pozilia cusdturiilaterale.

Lalimea rdscroielii spatelui se aplica mdsurAnd-o din punctul 10 gi se

noteazd cu I I. Din punctul 1.1 se coboard o perpendiculard pAnd la linia tivului.atAt la spate cat gi la fata.

Pentru aplicarea mdsurilor de ldlime la tiparul t-efei se mdsoard din punctul11 o distanta de 10-12 cm spre stdnga Ei punctul oblinut se noteazdtot cu 11

intrucdt la asarnblarea produsului cele doud puncte se suprapun.B. Ldyintea rdscroielii mdnecii la tiparul felei se determind din calculul

lalimii totale a rdscroielii mAnecii:

I I-12 : v.to-t I : It* = &# = 5.5 cm.

LSlirnea rdscroielii minecii fefei se aplicd mdsurdnd din punctul I I pdnl la

punctul 12. Dinpi-rnctul /2 se duce o perpendiculard in sus 9i in jos, pAna la liniataliei.

9. Ldgimea bushtluise stabile;te dupa tndsura luatd pe colp sau caiculatS. 1a

care se adaugd 112 din adaosul delejeritate (ad1:

tb = gLohl =\otoq = l9 crn:-l+

t:_13: ,u * + = re+ l=2t r^.

Ldlimea bustului se aplicd mdsurAnd din punctul 12 spre /-1. Din punctul 13

se duce o verticald. in sus Ei in jos. pAnd la linia tivului. care constituie linia de

mijloc a fetei.10. Po:ilia pensei de bust se stabileqte de la punctul 13 pe orizontala bustu-

lui astfel:

t 3-t1= ff .0.: = ffi +0.5 = e-7 cm.

Din punctul 1J se duce o perpendiculara in sus qi in jos p6nd la linia tirului.Dupa aplicarea mSsurilor de ldlime pe linia bustului se trece la conturarea

spatelui.I l. Layintea rdscroielii gdnlui la spate se stabilegte de la punctul de

pornire 1.'

I-t5 : * + Lo = 19+ 1.6 =6,2 cm.l0 lu

Pe orizontala din punctul 1 se rndsoard 6.2 cm 9i se noteazd punctul 15.

. 12. iniilyimea rdscroielii gftttiui la spate corespunde cu 1/zl din ldlimea sa.

ar-And astfel o perfectd concordan{d intre inlllimea gi lalirnea rdscroielii gatului.

Din punctul 1j se ridica o verticald pe care se mdsoard'indl{irnea rascroieliigdtului:

r 5^t 6: Uilt+ 0..i = ?. o. 5 = 2 cm.

156

IJOmIlozit-onn

I.ectii

(:.ITNi; azul:lind

P

,il ll

L: e tint: lpd

li_trea

D

P'iscrr

L

P,-_: c.: l.iga.--:in

t--.-cul:: r'a

-:eclLr

-- Ld

: arl.;lc

.:.zul:i;it

Lr":TCI

* -'j:T

{1I

-rrff

Adaosul de lejeritate de [r.5 .cr este o cotd fixa pentru toate mdsurile care-ompleteazd corespunzAtor inihin:ea riscroielii gdtului gi totodatd stabileqte:ozitia bund a cusdturii umdrului. Punctele I Si 16 se unesc cu o linie arcuitd.:rmAnd linia rdscroielii gdtului Ia sp:te.

13. Po:ilia liniei unfirulrr se siabile;te prin punctul 17, care se afld la inter-.ectia vefticalei ce trece prin punctui .'{l cu orizontala din punctul -1.

/--,i.r:lcm.Cota de 2 cm nu este fixd. ea poate i-r mdritb sau micqoratd in ftlnc(ie de col-

-rrmalia corpului. dacd produsul ra area sau nu pernila de vatd la umdr etc. In:ezul de fald cota de 2 cm corespunde unei confotmafii normale. produsului.iind proiectat fbrb pemila de vatd. ,

Punctele 16 Si lB se unesc cu o dreaptd prelungiti. pe care se noteazd punc-'i I9:

1S-19: l.5cm.Linia umdrului se completeazd cu i sau 1.5 cm. cotd necesard pentru a fi

::tinutd in timpul montirii umdrului. Astfel se asigurd ca [esAtura sd se muleze:upd forma umdrului pentru o proeminen!5 nonnala a omopla{ilor.

11. Linia de conht a rdscroielii mdnecii la spate se traseazd dupd detenni-.rrea pozitiei punctelor 20 Si J I astfel:I'

l o-20 - v' to - 18 = 17 ,7 = -1. -l ctn.-l+

Din punctul 20 se duce o orizontalb scurtd pe care se noteazd punctul 21.

20-21 : I cm.

Punctele 19. 2l qi 11 se unesc printr-o linie arcuitd. constituind linia-iscroielii rndnecii la spate.

La tiparul fetei se stabilesc pentru riscroiala rndnecii punctele:

r2-22 : V.10*20: 4,4 cmr

I2-23: V.t0-l9o/o1,5: 17.7o 1.5: 16.2 cm.

Pe verlicala din punctul 12 se mdsoard distanla de 17,7 cm stabilind punctuljj. Cu vArful compasului in punctul 12 gi cu deschiderea I2*23 (17.7 cm) se,:aseazd un arc de cerc spre riscroiala m6necii pe cal'e se l'a detetmina inallimea-:narului la fa1d.

15. Lungintea taliei infald se stabilegte inbaza mdsurii luate pe corp sau,rlculate. Prin determinarea mdsurii lungimii taliei in fa16 se stabileqte gi pozilia:e vdrf a rascroielii gAtului. ceea ce are o influenli directd asupra poziliei-.rrecte a produsului.

La o conformafie normald. diferenla dintre Ar1 Ei Ars este de 4.-i cm. In ca--ul cAnd pozilia corpului este ldsatd pe spate (spate drept) qi cu bustul proemi--.nt. diferenga va fi de 5-6 cm. In cazul cAnd pozigia corpului este adusd deirate (ghebos). cu bustul prea pu{in proeminent. diferenla va fi de 0-2 cm. in:rzul unei conformalii normale a corpului. lungimea laliei in fald va fi mai mare

-:cAt lungimea taliei in spate cu 4.-5 cm.Lungimea taliei in fafd se mdsoard din punctul 21, ce rezultd din interseclia

-erpendicularei ce trece prin punctul /J cu linia taliei.

21-25 = Lt + -1.-i :40 + 4.5 :44.5 cm.

157

Din punctul 25 se duce o perpendiculard spre linia de centru a fe1ei. cu carese intersecteazd.

16. Lungimea pensei de bttst se determin[ prin mdsura luatd pe corp sau

calculatd:,, C8.92lb=>7+3=A+3=26cm:+4

25-26 : Ib = 26 cm.

Aceastd dimensiune se aplicd de la pozilia de r'6rf a riscroielii gatului in fala.17. Po:ilia umdrului lafayd se stabileqte prin punctul2T;

:3-27 = ,h =46 = 4.6 cm.l0 l0Dimensiunea de 4.6 cm se aplicl de pe arcul de cerc trasat din punctul 23 gi

pe care se va afla vArful umdrului la ta1a.

Din punctul 27 se aplicit lungimea umdrului la fafd care se determind dinlungimea umdrului de la spate:

27-28: V.l6-19ohl cm.

Distanga 16-19 se misoard pe tiparul spatelui. Valoarea distanfei 27-28 se

aplicd din punctul 27 pdnd ce intersecteazd arcul de cerc trasat din punctu"l J5.18. Po:ilia rdscroielii gdtului lafayd se stabile;te prin punctul l9 ce-rezulti

din intersectia liniei de mijloc a fe{ei gi orizontala din purrctul 25.

L6limea rdscroielii gAtului la fald rezultl in baza rascroielii getului de laspate:

29_30: v.t_I5 + 0.5: 6,7 cm.

Distanla /-15 se mdsoard pe tiparul spatelui. Addncimea rdscroielii gdtulu.in fald se stabilegte pe linia de centru a felei:

29-31 : V I-15 + I = 6.2+ I : 7.2 crn.

Punctele 30 gi 3 I se unesc cu o linie arcuitd care reprezintd rdscroiala gAtu-

lui in fa15.

Pentru determinarea deschiderii pensei de bust se procedeazd in felul ur-

mdtor: se mbsoard distanla 30-25 Ei se aplicd din punctul 28, pe direcfia linieumlrului- astfel:

28-32 : V.30-25.

Punctul -12 se une$te cu vdrful pensei (punctul 26). Egalarea tdieturilor pen-

sei de bust se stabilegte astfel:

26-33 : V,26-32.

Distanfa 26-32 se mdsoard pe tipar.19. Linia rdscroielii mdnecii Iafald se obline prin unirea punctelor 22, J-

qi 11 cu o linie arcuiti.20. Cambrarea tn talie. Gradul de cambrare a produsului in talie difera de l-

un model la alrul. Diferenla dintre circumferinfa bustului * = OUcm qi circun.-

ferinfa taliei f=38 fiind de 8 cm, aceasta ar trebui s6 fie valoarea care \:

158

s-i;

care rambreazd in talie. Acesta este cazul cAnd trebuie ca lejeritatea produsului sa fie.miforma. atet peste bust cAt ;i in ralie.

In caZul cAnd produsul trebuie sa t-ie mai ajustat (cambrat) in talie decAt:este bust, urmeazd sd fie diminuara cola de iejeritate cu 1.2 sau cel mult 3 cm.\stfel. diferenla de 8 cm va fi majorara cu 2 cm. urmdnd a se cambra Ia cusituri..ntalie. ll cm.

Cu ocazia prelucrdrii tiparului construit dupd un model dat (ales). va trebuigasitd solulia cea mai convenabild. ;i anume ca in tdieturile modelului s6 fie in-;enios rczolv atd problema cambrdrii.

21. Cambrarea la tiparul felei se reaiizeazd prin aplicarea misurii de 1/4 din:ircumferinfa taliei. din punctul 34 spre linia de cenrru a fefei. pdnr in punctul 36.Distanla rdmasd intre punctele 35 gi 36 urmeazda fi cambrata in pensa de subust:

31-36 = e!y; =15vil = 18 cm.4-tDistanga 35-36 rdmasd pentru cambrat se reparlizeaz6 dupd cum urmeazd:

24-37 : 21-38: 1.,5 cm.Punctele 26, 37 qi 26, 38 se unesc prin drepte. conturand pensa de sub bust.22. Cambrarea la tiparul spatelui. Se stabilegte pozilia pensei la tiparul

lpatelui:

e-3e="#=f=s.*.Distanla de 9 cm se mdsoard din punctul 9 pe orizontala bustului. Din punc-

:tl 39 se coboard o perpendiculard. care la inlersectia cu orizontala taliei se:oteazb cu 10, iar cu linia goldului cu 11. Lungirnea acestei pense se stabileEte.: 8 cm mai sus de la punctul y'/.

1l-42 :7 cm,A doua pensr de cambrare a tipaiului spatelui se stabileqte pe vefticala prc.

rngitd din punctul I0 pdnb la linia goldului. Intersecfia r,'erticalei cu linia tilieis: noteazd prin punctul 43 iar cu linia goldului cu 14. Lungimea celei de a doua:ense se stabilegte la 8 cm mai sus de linia goldului.

14-45: 8 cm.Pensele se cambreazd cu urmdtoare.le valori:

1A-16:40-47:1cm;13-4B=13-19:lcm.

Punctele 39, 46, 42 gi 39, 47, 42 se unesc cu drepte ajutdtoare, trasand con-:.lul primei pense a spatelui.

Punctele 20, 48, 15 qi 20, 19, 15 se unesc cu drepre ajutdtoare trasdnd contu-:el celei de a doua pense.

23. Cambrarea ctsdturii laterale. Linia taliei in direclia cusdturii laterale,jatoritd conformaliei corpului se cere sd fie ridicatd cu I cm. Pe linia corectatd a..liei se realizeazd cambrarea tdieturilor:

50-51 : 1.6 cm;

50-52 = I cm.

_.Se-unesc punctele I I, 51 si t I , 52 cu linii drepre formdnd tdierura din spate;, din fafd a cusdturii laterale pdna la linia taiiei.

fata

?3 t'.

i dir.

18 s.5.zult:

Je 1:

rtulu

gdtu-

rl ur-linie:

pen-

,7 1'

de l:.

:cum-

lre se

159

Totalizdnd valoarea cambrdrii in talie. fala de ldlimea tiparului peste liniabusrului. rezultd:

3- 6: 2 cm:

. 16-17: 2 cm:.18*19: 2 cm:'50-51:' I cm;

f#=;i:il:24. Dimensionarea tiparului pe Iinia Soldului se determind in funcfle de

mdsura circumferinlei goldului impreund cu adaosul de lejeritate. Pentru a se

asigura o repartizare corespunzdtoare a lesAturii pe linia qoldului. jumltate dincambrarea taliei in fafd se va scddea pe orizontala qoldului:

53-s4: j-r-jj : IAf{= li| = 0.75 cm.

Valoarea de 0.75 cm se mdsoari in dreapta qi in stenga punctului 53 pe liniaqoldului.

Punctele 37, 54, qi 3B. 55 se unesc prin linii drepte. Din punctele.54 qi 55 se

coboari perpendiculare pAnd la liniativului, respectiv pdnd la punctul 56 gi 5i.Ldlimea tiparului fefei pe linia Eoldului se stabileqte in baza circurnferinlei

Eoldului:

58- 59- cs:+ I + 1.5+ l.-5= 5l-* I + 1.5+ 1.5=29cm.22Dimensiunea de 29 cm se mdsoarS de la punctul 5B pe linia Eoldului Prima

cote de 1,-5 reprezintd distanla 51-55, iar a doua cote de 1.5 este pentru ampla-sarea cuslturii laterale mai spre spate.

Ldtimea tiparului de spate pe linia goldului va fi:

7-60: t# - 1.5 = **rs = 24,5 cm.

Dimensiune a de 24.5 cm se mdsoard din punctul 7. pe linia qoldului.25. Po:ilia cusdturii laterale pe linia tiwiltti:F a g d : 62-63 : 58-59 : 29 cm:S p a t e: 8-61 : 7-60: 24.5 cm.Punctele 52, 59 qi 6J se unesc printr-o linie arcuit6, constituind tdieturr

cusdturii laterale la tiparul fe1ei.Punctele 51, 60 gi 6/ se unesc printr-o linie arcuitd. constituind tdietun

cusiturii laterale la tiparul spateldi.Conform schilei din figura 8.33 s-a conturat tiparul spatelui qi al felei pentn

tiparul de bazi, dupa care se pot face prelucrdri pentru o varietate infinita ri:modele.

Prelucarea tiparului de bazi pentru rochie in ueder"a realizirii modelu.lui din figura 8.32.

Transformarea (prelucrarea) tiparului de bazd pentru un model dat nu ar:reguli, soluliile sunt alese astfel ca sE redea cdt mai fidel linia gi detaliile modt-lului creat. Deprinderea gi experienfa de prelucrare a tiparului de bazd intr-umodel dat, se poate cAqtiga prin executarea unui volum cdt mai mare de lucrir"

160

de

SE

lin

Modelul din figura 8.32 reprezinti o rochie cu mAnecd lungi. cu g'uler 9i re-'.er. incheiatl la doud rdnduri de nastrn.i. cu cusdturi montate la fald 9i spate. cu

:lape ce simuleazi buzunare.Rochia poate fi executate dintr-o tesatura uni la care garnitura de la manEete

I guler poate fi realizatl, din alta culoare asortatA.

Tnieturile longitudinale pe model. pe linga faptul c5 au darul'de a da un

:t-ect estetic modelului. urmiresc Ai avantaje constructive. pu6nd realiza cu u$u-

ingdliniarochiei.uqorcambratiintaliegidreaptdspretiV.Prelucrarea tiparului de spate redat in figura 8.34 impune anularea unei

pnse qi transpunerea valorii acesteia in prima pensl 9i pe cusatura lateralh.

Pensa de timdr se mutd in cusdtura montante. In figura 8.35 aspectul final al ti-

=arului de spate.

se

57.r{ei

lmarla-

ntruide

elu-

arelde-f-uu'an.

Fig. 8.34. Prelucrarea tiparului dc spate.

I I - Manualul croitorului

Fig. 8.35. Aspectul linalal tiparului de spate.

l6l

In figura 8.36 este redata prelucrarea tiparului fe{ei. Se elimind pensa de Iaorizontala goldului in jos. Pentru pozilia tdieturii montante. sunt notate cotele gr

direcflile de decupare. pe figura.Se mdsoarb de la linia umarului. pe rdscroiala mAnecii. 7 cm. Din pensa de

sub bust. pe linia taliei se m[soard 3 cm spre cusdtura lateral6. Se u.nesc cu

florarul punctele de pe rdscroiala mAnecii cu cel determinat pe linia taliei. con-form figurii 8.36. Pe linia trasatd se decupeazb cu foarfecele pAnd in dreptuiliniei ce une$te vArful pensei cu un punct situat la 7 cm. mai jos de rdscroialamAnecii. Po4iunea de linie cuprinsd intre cusdtura montantd Ei vArful pensei se

decupeazd. Se inchide pensa de umdr. care se va regdsi ca valoare in tdieturacusdturii montante. a$a cum rezulth din figura 8.37.

Fig. 8.36. Tiperul de bezi alfefci.

Fig. 8.37. Prelucrrren tiparu-lui fetei.

t62

le la,le g

;a de

,c cllCOIF

ePtuoiala;ei se

,etura

Pentru construirea reverului gi guleru-lui (fig. 8.38) se procedeazi mai intii laaplicarea rezervei de petrecut. care este de8 cm. se traseazd o linie paraleli cu linia demijloc a fefei qi apoi se fixeazi poziliaprimei butoniere. care se afli cu 3 cm maisus de linia taliei. Distanla dintre buto-niere. mdsurate pe verticald este e l0 cm.Distanfa dintre nasturi, mbsurati pe orizon-tal6 (nasturii fiind la doui rAnduri) se

aplicd in mod cresc[tor de jos in sus-pentru a da impresia de suplefe.

Linia de risfr6ngere a reverului se

poate trasa dupd determinarea punctelor: . d5

30-64: I cm.

Notd: Punctele se vor numerota in con-tinuare. de unde s-a rimas la construireatiparului debazd - respectiv punctul 63.

Pozilia primei butoniere se noteazd cupunctul 65. Se unesc punctele 61 cu 6i cuo dreaptd. ce va constitui linia de rds-frAngere a reverului. Din punctul 64 se

mdsoard pe dreapta trasatd (64-66) o di-mensiune egald cu l0 cm:

' 61-66: l0 cm:

66-67: 3 cm.

Din punctul 67 se traseazi o perpen-diculard pe linia de rdsfi'Angere a reverului64-65). Pe acea$A perpendiculard se

mdsoari ldlimea reverului (cota raliabilS infunclie de model qi cerinld):

67-58:6 cm.Puntul 6B se uneste cu o dreaptl cu punc-tul 66 gi se prelunge;te spre dreapta cu2 cm.

Construc-tia -eulerului se face in continuarea reverului prin prelungirea drep-tei 61-56.'Pe aceastd prelungire se misoari o dimensiune egald (l-|il, ce

reprezintd lungimea rdscroielii gAtului la spate:

' 6r-69: g.5 cm.

Din punctul 69 se traseazl o perpendiculard pe segmentul 64-69 qi se

mdsoard 3-5 cm. !

69-70: 3.5 cm.

Fig. 8.38, Conturarea reverului 9iulerului,

163

Fig. 8.39. Aspectul final al tiphrului fe{ei. Fig. 8.J0. *nt#

de bazi e

Punctul 70 se unegte cu o dreapti cu punctul 30, de pe aceaste dreap:-(30-70) se duce o perpendiculard din punctul 70, pe care se mdsoard doud ses-

mente: unul de 2 cm. care reprezinta gteiul gulerului gi unul de 3.5 cm (coi:variabild) care reprezintd ldlimea gulerului.

70-71 :5,5 cm. (2 + 3.-s).Se contureaz6 reverul qi gulerul conform schitei din figura 8.38. In figur:

8.39 este redat aspectul final al fetei.Tiparul de mdnecd nu sufer6 alte moditicari decdt mutarea pensei pe lin.,

cotului (fig. 8..10 qi 8.41).

l6l

Fig. 8.{l

8.2.'.

N4od

-l un c,

:ineciiExe:

:::e inte, orice

in.:,azd co:'e linia:ai in: -.nstru":iea de

;ind se

intlPe

.e cobc:-eaptE::inecii:hitei

Fig. 8.39. Aspectul final al tiphrului fe{ei.

r---]f--llacnl

Manytd

tzi d

rapteseg-cota

Fig. 8.41. Aspectul final al tiparului de minec:1. Fig. 8.42. Rochia chimono.

- model.

8.2.3. Rochia chimono - l5rii altifiModelul redat in figura 8.42 prezinta o rochie cu linia dreapt6. prinsa in talie

cu un cordon ingust ce se leagA in fap. Debsebit [a acest model apare liniamAnecii chimono. care impune solulii constructive deosebite,

Exemplificarea construcfiei tiparului pentru o rochie cu mAneca'chimonoeste interesantd. deoarece solutia tehnici folositd ajutd la rezoll'area problemelorla oriee model cu mdnecd fantezi.

in vederea prelucririi tiparului de spate gi fap se copiazd dupd tiparul debazd construit, pe o coald de hdrtie, spatele qi fa1a, separat. nu inainte de a mdripe linia umarului spatele cu I cm. iar fala se micqoreazd cu 1cm, pentru a aducemai in fa16 cusltura umdrului, evit6ndu-se insd distrugerea tiparului de bazi.construit. Pdstrarea tiparului debazd, afard de aspectul practic privind posibili-tatea de refolosire a lui, este necesard pentru controlul tehnic al lucririi. in cazulcind se remarci o deficienld dup6 asam$area produsului.

int6i se face prelucrarea tipirului de maneia astfel:Pe tiparul de bazd construit in acelagi mod cb gi la bluzi (v. fig. 8.23).

se coboarb, din punctul /0, p vertical6 p6ni la linia cotului, iar in continuare odreapti paraleli, cu linia pensei. Aceasti linie va constitui cusdtura exterioare aminecii, in prelungirea cusdturii umdrului. M6neca se desf6qoari conformschilei din figura 8.43.

gura

Inra

165

olFig. 8.43. PrelucrnreR tipnrului tle mffnec5 pentru chimono' Fig. 8.44. Prelucrare:r tiparului de'rochie - faf5'

li H' H 'd h"€ E' .H"d H;

Se misoari pe corsaj circumferinfa rdscroielii mdnecii la spate Ei separat laha li se aplic6 pe capul de mdnec5. de la cusdtura de subral in sus rezultdndumctele I pentru fala de mAneci gi B pentru dosul de mAneci. Mdneca des-fr+rratd este prezentatl in figura 8..13. D.

Partea de fali a mAnecii se ya ata$a la corsaj (fig. 8.aa) astfel incAt punctul r$ se gdseascd pe o dreapti paraleli. la2-3 cm de la linia de subraf. Valoareanprapunerii capului de mAneci peste corsaj va fi inffe 0-2 cm. in functie dedeschiderea chimonoului.

Din punctul 5/, pe linia de zubra1 se mdsoard in sus 8 cm. iar din punctul:ezultat se duce o perpendiculari pe care se mdsoard 2-3 cm.

Linia de subral (cusitura interioari) se va completa cu o linie arcuiti cemette punctul5/ de pe corsaj cupunctul c de pe mAnecd. ca in schip.

La spate (fig. 8.a5) se va prelungi rnai int6i linia taliei. pe care se va aplicad'istanla 52-c (de la fatd) plus I cm. Prin punctul rezultat se va ffasa un arc de.erc cu centrul in punctul 5/.

,,"t3b

5 I-x = c-52 + l.

Fig. &45. Prelucrrrce tprntri dc rmhie - spate.

167

Fig. 8.46. Tipar de rochie chimono - spate * aspectgnta.

Fig. 8.47. ,Tipar de rochie chimono - fa{i - aspectgrta.

I E,r*, t-rffi,.,nn-i-*[rg$E5s€g;e

Prchrernrcn lipnrrrlrri penlrlt fnli.A!lt6..lill l!nel nl al|ltr tlllll rle r;rnlr

BEH['IEEEilFrEIH *,1Er*E hH r,'*siFl'ta$qiltHasi'f rf =€+

[;

- pensa de pe linia de i::.:.. ' .:";:iui se anuleazd t'aloarea ei repartizdn-- l-se in pensa de mijloc gi cu:": r- ' .=:;::ii:

- pentru a conferi o linie *s-: :-:.-;i spre tir'. se duce o perpendiculari peria goldului pAnd la tii. elinii":J.:-s: :!rrtiunea haquratd.

. In figura 8.50 - aspectul t-rn"i ., .:::i.-rlui de spate pentru rochia cu manecb-rlmono.

in mod sirnilar se procedeazi s. ;*:irarul pentru fa1a. Figurile 8.51 qi 8.52-:dau etapele de prelucrare. in \ iJ.:3f, rbtinerir tiparului de fala cu mAneca-:ltmono.

Pentru o prezentare mai susestir i ;i care si nu creeze confuzii in procesul:: prelucrare. pe schige se trec Crlicjc,il cere se efectueazi transtbrmarea. In-.:ura"8.53 aspectul final al tiparulur de laid.

Cele doua detalii rezultate dupa prelucrare nu sunt prel'dzute cu rezerve:entru cusdturi. astfel cd la croire se vor lisa aceste rezerve. care sunt in func(ie-: model qi obiceiul maistrului.

Conturul trasat cu cretd pe material pe-.:I al produsului.

ldnga gablon. reprezintd aspectul fi-

Indica{ii tehnologice pentru confeclionarea rochiilor.:ctionarii rochiilor se schirnbd in functie de gen gi de model.-iri nu sunt esenfiale in ceea ce prive$te metoda de execu{ie.

Detaliile care constituie o schimbale mai insemnatd de la un rnodel la altul.::ir ind confectionarea rochiei. sunt gamiturile gi cupele.

Dupd ce s-a ionstruit qi prelucral tiparul dripl modelul'dat. se recomandd sd,: r'erifice dimensiunile pentru a se evita sutprize ulterioare. care dupd croire' Jicd probleme mai dificile.

Jesdtura din caqe urmeaz[ si fie confeclionata rochia trebuie sa fie pregatita:ainte de croire. In funcgie de natura lesdturii. aceasta trebuie decatatl prin-jlcare in abur. dacd este din lAna. De asemenea. fesdtura trebuie decatath prinr.muiere in apa cdldufa. dacd este din burnbac sau in. Fac exceplie tesdturile din--rmbac care sunt samforizate gi nu mai prezintd pericol de contractie.

Pregdtirea lesdturii inainte de croire cste o operalie imporlanta" deoarece:elijdnd aceasta. datoritd gradului de contraclie a tesAturilor detaliile croite igiierd forma qi dirnensiunea. periclitAnd calitatea final6 a produsului.

A doua operafie importantd prir,'ind pregdtirea'lesdturii inainte de croit este-:abilirea sensului fesaturii (parului). De asemenea. sensul {esdturii se mai-rndreEte cdnd materialul are un imprimeu care impune o anumitS pozilie a

::taliilor fali de modelul irnprimeului. Aceastd situatie poate fi intdlnitd la':saturile din bumbac. mdtase sau 16n6.

fesd.tura fiind pregatitd pentru croit. se aqazd pe o masd mai tnare gi se.nplaseazd toate detaliile tiparului: numai dupd aceea se insemneazl cu creta..i itAndu-se astfel sclparea de a nu se fi croit un detaliu oarecare.

In cazul producfei dupd comandd ;i mdsura individual5. in timpul croirii.:upd ce s-au conturat formele tiparelor pe tesAturd. se lasd rezen'e pentru-usdturi. Valoarea rezen'elor poate fi de 2-3 cm pentru cusdturi gi 6-8 cm pen-:u tiv. Aceste valori pot fi schimbate in functie de obiceiul maistrului sau pre-.erinla clientului.

Dupd croirea detaliilor ce compun o rochie. se transpun semnele trasate cu:reta de croitorie Ei pe a doua foaie de 1esdturb. prin semne largi. Semnele largi:ebuie astfel executate. incdt sd nu ramAnd fire de afa (dupa ce s-au taiat) nidi:rea scufte. nici prea lungi. deoarece in ambele cazuri se scutru'd din {esdtur6.rainte de a fi sen'it scopului.

a Tehnologia con-Dar aceste schim-

r0a

171

i*

I

I

i1

o

o

+Fa0

Io

I

ra0

I

ro

Cuplarea pIr{ii din spate 3 ni:recii se va face astfel incat punctul c de pe.nia cotului sd se gdseasci pe arcul de cerc. Linia arcuitd care intrege$te:rsdtura de subra! se va desene c: in schild. In figurile 8.46 9i 8.47 sunt redate.:parele de spate gi fald in aspeci linal.

Modelul redat in figura 8.-18 nrezinti o rochie elegantd din triplu voal. cu,-nie ugor conicd spre ti\'. cambrata pe linia taliei. decolteu paffat. tablia dintre:ense fronsatl sub decolteu. De..sebit la acest model apare linia minecii:timono. care impune solutii consftuctive deosebite. dupd cum reiese din:.-rnstrucf ia anterioard.

Se copiazd fiecare detaliu (spate si iala) gi se executb prelucrdrile impuse de

rodel.Astfel. la corsaj spate inten in urmitoarele modificiri:- se mdreqte rdsiroiala gatului cu 1 cm pe linia de mijloc a spatelui 9i cu

-: cm pe linia umdrului (fig. 8.-19):

-ie corecteazd lungimea mdnecii. mAsurind l0 cm de la linia cotului:

Fig. 8.48. Rochia chimono(model).

8.i9. )tirirea rlscroielii gatului qi a liniei umirului pe tipa-rul de spate.

tr-r€*"*-

ir'

1

I

I

I

j

Pentru proba I se monie.rz! ;:..cusul incepdnd de la cupele de garniturd..\ceste cupe de obicei. SC rn-rrri3:z-r prin cusdturi deschise. suprapuse. pentru a:r ita ingreuierea unol corectrri :.r..3sJre dupa probd.

Montarea rochiei pentru pr..b; i -.e lace cu multd precizie. asigurdnd o reali-zare uEoari a probei pe corp ;i ei iiind dir erse retuguri inutile.

Rochia pentru proba I se calc: iirar-te u$or. fhri sd se preseze nicdieri.Jeoarece ar putea produce _sreu{aii ia c er entuali retu$are.

Proba I se efectueaza pe corp. ar ind grija sa se obserue cele mai importante:lemente care participd la reugita unui produs gi anume:

- dacd balansul rochiei este corect:

- dacl estetica cupei este corespunzdtoare:- dacd linia rochiei corespunde modelului conceput:

- daca corespund dimensiunile rochiei pe corp:

- dacd lungimea este corespunzAtoare etc.In tirnpul efectudrii probei I pe corp se corecteazd numai pafiea dreaptd. Se

rac excepfii in cazul cand corpul prezinta anomalii gi se cere efectuarea probeipe ambele pdrfi. Orice corecturi care se irnpun a fi executate se vor prinde pecorp cu ace cu gdmalie.

Dupd efectuarea probei pe cory. rnaistrul insemneazd corecturile inten-enite;i lanseazd produsul in lucru pentru pregatirea probei a II-a.

Se executd corecturile dupd proba I. erentual se rabat semnele largi.Se executd la gata diversele garniruri sau cupe ale rochiei. Acestea pot fi

executate la gata. deoarece s-a r,eriticat forma qi pozilia lor la proba I.Pentru proba a ll-a cusdturile de rnontare pot fi trase la maEin6. Se va avea

in r,edere ca semnele largi sI fie scoase din ambele p54i ale cusatulii. inainte dea se trage la rnaqina de cusut. Toate marginile rezerr'elor de cusdturi se surfi-Ieazd la magina speciala de sur'filat sau. in lipsa acesteia. se surflleazd de rn6nd.

Dupd ce s-au scos toate insdil5rile din cusdturi. acestea se descalcd sau se

calcd pe o par"te. in funcfie de indicaliile modelului.MAneca. gulerul gi tivul rochiei rdmdn pentru proba a II-a nurnai inslilate.Se efectueazd proba a II-a pe corp. obsen And cu rnultd atenlie:- linia generald a rochiei:- pozilia corectd a mAnecilor;- pozilia corectA a gulerului;- rotunjimea tivului gi alte aspecte importante.Dupd proba a II-a se corecteazd eventualele deficienle gi se lanseazd rochia

in lucru pentru finisaj. Se cos mdnecile la magind. se termind gulerul sau decol-teul rochiei. In cazul cdnd rochia este fbrd mAneci. se face curat rdscroialamAnecii.

Se verificd dacd rochia este corect surfilatd la rezervele cusdturilor. dacdtoate cusAturile sunt corect executate. Se scot toate semnele largi qi insailarile.

Se coase emblema firmei la rochie gi se calcd la gata. Atenlia deosebitd cucare trebuie executatd fiecare operatie tehnologica Ei controlul atent al calitedilor asigurl reugita tehnicd gi esteticd a produsului.

8.2.4. Taiorul

Taiorul este cel mai dificil sortiment in cadrul imbrdcdmintei pentru femei.Se pune un accent deosebit pe insugirea temeinicd a construirii tiparului,deoarece este factorul determinant in reugita produsului (fig. 8.5a).

't

173