ROBERTJORDAN

CiclulRoata Timpului

cartea a treia

DRAGONUL RENASCUT

-IH

CUPRINS

RAOCARTE DE BUZUNAR

ADULTI

- FrcTruNE -

OPERE XX / CLASICI CONTEMPORANI

=

Prolog - Fortareafa Luminii ... 11

1 -Agteptarea .............. 33

2'Saidin................... 46

3 -Vestidela$es ........... 62

zl -Umbreadormite... .......'145 Co$maruri trezite la viaF ..846 - incepe cautarea ... ...,1007 Strabftand munlii ........1188 - Jarra . . , . . . . . . . . . . . . . . . .125

9-Visedelup ..............14310-Taine .................15311 -Tarva]on,.,...............17212 - SuFemalnscaunata......l8713 -Pedepse ...............19514 - Spinul infiptin deget .....20915 - Vinetiul ........ .....21916 Treihvanatoare ........23017 Sora Rolie . . . . . . . . . . . . .242

18 - T,maduirea ............25119 Tteziea ...............26020 - yizitatoarele............269

21 - Lumea viseld . . . . . . . . . .284

22 - heful pentru inel ........29423 incitusata . . . . . . . . . . . . . .323

24 - Cautari $i descoperiri.....33225 intrebari ... . ....... ....34926 Sub lacat . . . . . . . . . . . . . .362

27 - Tel'aran'fiiod ..........37128 O cale de scaparc . . . . . . . .389

29- Capcana ...............39830 - Prima aruncare..........40931 - Femeia din Tanchico .....42232 Primacorabie...........43133 -Pdn$iinPanzi..........45034 - Un altfel de dans. .......46435 $oimul .............,..47736-Fiicaanoptii ...........48737 - Focudle din Cai.hien.....50238 - FecioareleLancii ........51539 - Ite in Panza . . . . . . . . . . . .528

40 - Un erouin umbra -.......55241 Juramantul Comiatului . . .570

42 - La Bursucul impdcat . . . . .580

43 - Fmtii de dincolo . . . . . . . . .591

44 Venntoarca -......... - ..606

45 - Caemlyn . . . . . . . . . . . . . .621

46 - Vorbe din mbr.........63447 La inllecere cu Umbta . . . ,647

48 - Una mai mestertr ca alta . . .656

49-Fu una in Tear .........61650 Ciocanul . . . . . . . . . . . . . .700

51 Momeala din nAvod . . . . . .718

52 - ln cautare de leacuri .....12953 oundadespirit .........73854 - inauntrd S6ncii ........14855 - Ce s-a profetit ..........17056 - Neamul Dmgonulu\ .....,793closar ....................803

H.E. BatesGerhard MeierRalael ChirbesHenry de MontherlantJosep PlaMichel Tournier

Viiginia Woolf

Federico AndahaziChristina Da.lcherNcolas DicknerE.L. DoctorowAdollo Puerta MartinRosa MontercYann Q:effelecAndrzej StasiukAnLonio SkarmetaPhilippe SollersSandro Vercnesi

Utar bdtra taml s?re FranlaTdtdnul tdnluilorInput cdhti b t dniiktlt l iBesnarele

Noa?tz de ?rimduardFecioara i capcdmul. Gaspax,

Melhiar {d Baln<ar . kainra de aur .Regele AinilorEwd nlcre II . Orla.ndo

RAO CONTEMPORAN

Cetatea ereicilotVox

J{ikolskiInbirknl apelor

Instucliuni pmtru saltarea lumi:iFarmecul negru

QemaniaDawul icnieiSecretul

Arde Tmia

AUTORI ROMANI CONTEMPORANI

Rizvan Ioan BoanchisCipnan EneaIon HobanaMihai ReteganOana Sirbu / CrisrianTiberiu PopescuAlex Mihai Stoenescu

Mirel Talos

furnalul unui cdldnr boen ed. luaunarUn mgle< nelinlitl968 D;n ?tindnard pAnd in toamnd.

Iniliere h sllendoare

Islaia lo\ilailot de slil- ul.] .Istnria

lraituilor de stat aol. 2 . IsttriallJaituilor de stal - Dol. 3 . Iskrialouituilor de stat- nl. 4 ,/ I . IstaiaIotiluilot de slal tu\. 4 / IICokclionarul de nudui . Unda,a inTiamibania

32 ROBERT JORDAN

aruncd cat colo, izbindul de perete. Cazu pe un pre$, nAucit$i ramase acolo cu fata in jos, incercand sa-Si recapete suflul.

- Pricepi, omule?Te... te ascult $i ma supun, izbuti Caridin sa rosteasca,

cu fala infundati in covor. Nu veni nici un raspuns. Clipindde durere, intoarse capul. incbperea era goald. Legenda spu-nea ca Jumate-Oamenii cdlareau umbrele ca pe ni$te cai, iarcdnd se intorceau pe-o parte, dispareau. Nici un zid nu-iputea opri. Carridin simti ca-i venea sa plangi. Se propti inbrate, blestemand fioril de durere de la incheietura. USa se

deschise 9i Sharbon intra in gaba un orn indesat, cu un cogpe bral Se opri sa-l priveasca.

- Stapane, ai padt ceva? Iafia-ma ca nu am fost aici, daram plecat sA cumpAx fructe pentru...

Cu mana neyitAmatA, Carridin lovi cogul, aruncandu-i-ldin manA, apoi il pdlmui zdravdn; merele zbArcite, de iamA,se raspandira pe podea.

Iertare, stapane, baigui Sharbon.

- Adu hdnie, pana 5i cemealii. ranji Carridin. Repede,prostule! Trebuie sa fimit porunci. ,,Dar ce soi? Ce soi?" intimp ce Shaxbon se grabea sA-i dea ascultaxe, el se uita lungla santurile din tiblia mesei 9i se infiori.

CAPITOLIL 1

A$teptarea

Roata Timpului se invarte$te, Varstele vin $i trec,

lasand in urma amintiri care devin legenda, apoi se pres-

chimbi in mituri si sunt de mult uitate cdnd V6rsta se in-toarce. intr-o Varsti, numita de unii A Treia Virsth, oVarsti caxe va sA vina, o Varsta de mult trecuti, vantul

incepu sa sufle in Munlii de Negura. V6ntul nu era ince-putul. invArtirea Rodi Timpului nu are nici inceput, nicisfar$it. Dar era un inceput.

Vantul matura vaile adanci, yai albastre de Ia negura de

dimineata care stitruia inca in aer, unele ftnpadurite cu

conifere, altele golage, unde curdnd aveau sa rasara florisalbatice $i iarba. $uiera pdntre ruinele gi monumentele zdro-

bite, pe jumatarc ingropate in pamant, uitate aidoma celor

care le zidisera. Se tanguia prinre recatorile dintre piscurile

acopedte cu z,padd carc nu se topea niciodaa. Nori grosi

inconjurau virfurile munlilor, asa incat zapada $i ma.rginile

zdrentuite ale norilor albi se contopeau. Jos, iama se dusese

34 ROBERT JORDAN

sau era pe duca, insa aici, la inallime, era inca in toi, aco-pednd povami$urile muntelui cu petice mari $i albe. Numaiconiferele mai aveau frunze, restul rarnurilor elau despuiate,profilandu-se maroniu sau cenu$iu pe stancile $i pe pamantulinca netezit la viali. Nu se auzea nici un alt sunet in afara de

rafalele de vant. Tinutul parea cA a$teapta. Ca a$teapa sA se

intdmple ceva.

Perrin Aybara iqi opri calul lntr-un pdlc de piri Si alte

soiuri de brazi; se infiord de frig $i i5i trase mantia captu$itAcu blana in jurul trupului c6t de bine putu, dat fiind ca avea

un arc intu-o mani 5i o secure la cingatoare. Era o secure

buna, cu tAi$ul din op1, in formi de semiluni; Perrin suflase

in foale in ziua in caxe o faudse jupanul Luhhan. Vdntul iiumfla mantia, smucindu-i gluga de pe parul carliontat sizburlit, si ii hecu prin surtuc; i$i misca degetele in cizme ca

sa si le incilzeasca $i se foi in gaua inalta, dax nu se gandea lafrig. Uit6ndu-se la cei cinci tovara$i de drum, se intreba daca

9i ei simfeau acelagi lucru, Nu acea a$teptare pentuu caxe

fuseseri trimigi aici, ci mai mult decat atdt. Traparu, calul lui,se zbuciumA $i isi rAsuci capul in toate pd4ile. igi numise aga

murgul pentru picioaxele lui iuti, insa acum Traparu patrea ca

simte nelini$tea 9i neribdarea calarelului. ,,M-am siturat sa

tot a$ieparn, sa tot sttun a$a, in vreme ce Moiraine ne line ca-n-

tr-un cleste. Arde-le-ar focul pe femeile Aes Sedai! Cand o sa

se temine?"FarA sA se gandeascA, adulmeca vantul. Mirosea a cai, a

oarneni $i a sudoare omeneasci'. Un iepure trecuse printue

acei copaci nu cu mult timp in urma, gonit de frici, insi vul-pea care era pe urmele lui nu il ucisese acolo. i$i dadu searna

ce fdcea $i se opri. ,,A$ fi crezut cA o si mi se infunde nasulde la yantul asta." Aproape ca ii parca rau ca nu se ?ntamplase

a$a. ,,$i atunci nici n-a$ lasa-o pe Moinine sA ma ajute."Ceva il framanta. igi alungi insi aceste ganduri. Nu le

pomeni nimic tovara$ilor sai.

DRAGONI,'L RENASCUT

Ceilalli cinci baxbali stateau in qa, cu arcurile la inde-mana, cercetand atat cerul, cat ;i costi$ele cu arbori rlzleti.Pareau netulburati de vantul caxe le umfla mantiile ca pe

nigte flamuri. Deasupra umarului fiecdruia se iteau plaselele

unei shbii pentru doua mdini. Vederea capetelor lor goale,

rase, gi a smocurilor de pir din cre$tet il ficu pe Penin sa se

zgribuleascd gi mai tare. Pentu ei, era deja pdmavard. Orice

urma de slabiciune pe care ax fi putut-o arata fusese inhtuatacu brutalitate. Erau din Shienar, din Tinuturile de la Hotar,

aflate de-a lungul Maaei Pustiitoare, locul unde trolocii se

puteau i]/i ir:r orice clipa, $i chiar $i neguFtorii sau fermieriiemu uneori silid sa puna mana pe sabie sau pe axc. Iar acesti

barbati nu erau fermieri, ci soldati aproape din clipa in care

se nascusera.

Uneori se mira ci ii aratau at6la respect gi ca ii dadeau

ascultare, de paxca ax fi crezut ca avea un drept special, cA

$tia lucruri pe care ei nu le cunosteau. ,,Sau poate ca e doar

din priciaa prietenilor mei", isi spuse el cu ama{aciune. Nuerau nici la fel de inalli ca el, nici la fel de voinici - ca

unnare a anilor de ucenicie in fierarie, avea urnerii lali 5i

bratele de doua od mai groase dec6t a1e birbagilor obignuiii -,dar incepuse sA se rada in fiecare zi ca sa nu-i mai audafacand glume pe searna tineretrii lui. Glume prietenoase, insa

tot suparatoare. Nu voia sa aducar vorba despre impresia pe

cille o avea! caci precis ar fi fost luat in zeflemea.

Tresirind, Perrin isi aduse alninte ca hebuia sa stea si el

de straja.

Cerceh sageata din arc $i se uita iscoditor in valea care

cobora spre apus, tot la.rgindu-se, h pamantul presarat cu

fdsii late si sffambe de zapada, ramasitele iemii. Copacii

risipiti ici 9i colo igi intindeau spre cer crengile incd golage,

dar pe povdmiguri gi pe fundul vaii erau piri gi arbuqti, brazi

si laur-de-munte, unde puteai gisi adapost. Nimeni insi nu

ajungea acolo fara o dnta anume. Minele erau toate departe,

36 ROBERTJORDAN

spte miazdzi, sau chiar mai spre miazanoapte, iar oameniicredeau ca aducea ghinion sa strabad Muntii de Negura si '

putini se incumetau sa patrunda acolo. Ochii lui Perrinsclipiri precum aurul lustruit.

Senzatria ajunse de nedomolit. Nu!Putea sa nu o bage in seami, dar a$teptaxea nu disparea.

Era ca gi cum s-ax fi leganat deasupra unei prapasdi. Ca sicum totul s-ar fi leganat. Se intreba daci nu cumva ii pdadea

cava rau. Poate ca exista o cale si afle. in astfet de locuri,unde oamenii nu veneau dec6t arareori, erau aproape tttot-deauna lupi. igi alungi acest gdrrd inainte sa il duca pana lacapat. ,,8 mai bine sa nu gtiu. E mai bine asa." Nu erau

numerogi, dar aveau cercetasi $i, daca era inft-adevatr ceya

acolo, aveau sa-i dea de urma. ,,Asta e fierf,Lria mea; o sa ma

ocup de ea, $i-o sa-i las pe ei sd se ocupe de a lor"Avea vederea mai pafunzatoare decat ceilalli, aga ca il

ziri cel dintdi pe calaretrul caxe sosea dinspre Taxabon. Chiar

$i pentru el, calaretul nu era decAt un punct de culod apdnse,

croindu-gi drum printre copacii din depaxtare, acum ivindu-se,acum disparand. ,,Un cal balpt, igi spuse. Era gi wemea."Deschise gura si ii vesteasca venirea - avea si fie o femeie;tof calaxetii dinainte fusesera femei - c0nd Masema mur-mula pe nea$teptate: ,,Corbul!", ca un blestem.

Perrin inalta capul. O pasaxe maxe si neagra se rotea incerc deasupra copacilor, la nici o suta de pa$i de ei. Poate ca

era in cdutarea vreunui starv pdn zapada sau a vleunul micanimal, dar Perrin nu voia sa d$te. Pe ei nu parea sa-i fivAzul iflsi avea sa o za!:easca numaidecat pe caLlareata ce se

apropia. in clipa in care diLdu cu ochii de corb, ridici, arcul, ilintinse - penele atingdndu-i obrazul, urechea si slobozisageata, totul dintr-o singuri mi5care. isi dadu yag searna de

zbimditul corzii, dar lua aminte doar la pasarea neagra.

Deodata, corbul se rasuci intr-un vartej de pene negre ca

noaptea, lovit de sageata lui, gi se prdbugi la pamant, in

DRAGONUL MNASCUT 37

vreme ce alte doui saged s€ aYantau spre locul unde fusese.

Cu arcurile pregadte, ceilalti soldati scrutara cerul ca sa se

incredinteze ciL nu mai era 5i altul.

- Trebuie sa spunA mai departe, intreba Perrir incetisor'

sau doar... vede... ceea ce vede pasa[ea?

$i-ar fi dorit sa nu fie auzit, insa Ragan, cel mai t6ndr

dintre soldatii din Shienar, cu mai pulin de zece ani mai mare

decat el, ii raspunse, in timp ce punea alti sageata in arc:

- Trebuie sa spuna. De obicei, unui Jumate-Om.

in Jinuturile de la Hotar erau o puzderie de corbi; nimeni

nu cuteza sa creada ca nu erau decat niste simple pasari.

- Pe Lumirld, dacd Mu$cA-Inima ar fi vizut ce au vazut

corbii, am fi murit cu tolii inainte sa ajungem la munli.

Ragan vorbea nepasatol penau un soldat din Shienar' era

ceva c6t se poate de obiSnuit.

Perrin se zgribuli, nu de la frig, $i, undeva in sffafun-

durile mintii sale, ceva mhr6i la moarte. Mu$ca-Inima. Nume

diferite in tinutud diferite - Foc-n-Vaz 5i Mani-n-Frunze,

Stapan-pe-Groapa gi Pistorul-Noplii - $i peste tot Parintele

Minciunii $i Cel intunecat, toata lumea ferindu-se sa-i ros-

teasca numele adevarat $i sa ii atraga atenlia. Ce1 intunecat se

slujea adesea de corbi gi de ciori, $i de $obolani in orase. Per-

rin scoase o alta sageaG din tolba de la $old, care fdcea

pereche cu securea de pe partea cealalti.

- E el cat un ciomag, zise Ragan admirativ, axuncand o

privire la arcul lui Perin, te slujeste bine. Nu as Yrea sa vad

ce ii face unui om in amuri.Soldadi din Shienar nu pudau acum decat niste zale

subtiri pe sub surtucele lor sirnple, insa de obicei luptau inarmua, $i oameni, !i cai.

E prea lung daca e$ti ca,laxe, zise Masema dispretruitor'

Cicatricea triunghiulari de pe obrazul lui smead ii schimono-

si $i mai mult ranjetul batjocoritor. O plato$a buna va finepiept chiar $i celei mai putemice saged, daca nu este trasa de

l

38 ROBERT JORDAN

aproape, iar daca nu izbute$ti din prima, du$manul Au id vascoate mdruntaiele.

- Ai dreptate, Masema. Ragan se mai destinse pufin, cacicerul era gol, Corbul fusese de buni seamd singur, Cu arculasta din Tinutul celor Doud Rauri, banuiesc cA nu ffebuie sa

stai asa de aprcape.

Masema deschise gura.

- Mai taca-va fleancal se risti Uno. Cu cicatricea lungade pe obrazul stdng gi ochiul lipsa, trasaturile lui erau aspre,chiar $i pentru un soldat din Shienar. Dobdndise un peticyopsit pentru ochi in drumul lor de toamni prin munli; unsingur ochi incruntat pe un fond rolu aprins nu ii indulcea cunimic chipul. Daca nu va sta mintea la ce avetri de facut, o sa

am eu grijd sa va pun de strajA astA-seara ca sA va mai

.potoliti. Ragan Si Masema tacura sub privirea lui crunti. Lemai arunca o ultimA cautatura fioroasa care i se $terse de pe

falA cand se intoarse spre Perrin. Ai zirit ceva? Tonul ii eraceva mai a4agos decat ar fi fost cu o cApetenie numita de

Regele din Shienar sau de Seniorul din Fal Dara, dar din glasullui se ghicea ca era gata sA facA tot ce ar fi propus Perrin.

Soldalii din Shienar ltiau cat de patrunzAtoaxe ii era vede-rea, insa pareau sA ia acest lucru ca de la sine inleles, la fel cagi culoarea ochilor sai. Nu $tiau totul, nici macar jumatate,dar il acceptau aga cum era. Cum credeau ei ca era. Paxeau sa

accepte totul gi orice. ,,Lumea se schimba", ziceau ei. RoJilenorocului si schimbarii se invdrteau mereu. Daca un bdxbatavea ochii de o culoare pan5 atunci nemaiintahiti, ce maiconta?

- Vine, zise Perrin, Ar hebui sa o vezi acum. Acolo.ArAA cu degetul, ia.r Uno se uita intr-acolo, cu ochiul bunmijit, 5i, in cele din urmd, didu din cap, indoit.

- E ceva ce misca. Alti soldafi didura la rdndul lor dincap $i murmurara ceva. Uno ii privi cu asprime Si se apucarasa cerceteze din nou cerul si muntii.

DRAGONUL RENASCUT 39

Deodata Perir igi didu seama ce insernnau culorile viide pe calareala hdepanata.

- E din seminlia Pribegilor, spuse el, tresarind. Nimenialtcineva nu se imbrica in culori atat de aprinse si atat de

amestecate.

Femeile peste care dadusera uneori 9i pe care le caliuzi-sera si mai in adancul muntilor fusesera de toate felurile: ocer$etoare in zdrente care mergea pe jos printr-o fufiuna de

zapadA; o neguptoare singuri care ducea un $ir de cai incAr-cali cu poveri; o doamnA invelmantata in matAsuri Si blinudfine, cu halurile calului billat impodobite cu ciucud rosii $i

cu Saua poleita cu aur. Cer$etoaxea pleca mai departe cu opunga cu axgint - mai mulr decat isi permiteau sa dea, dupaparerea lui Perrin, para cand doarnna le ldsa o pungn 9i mai

maie cu aur. Femei de toate condiliile, toate singue, dirTarabon, Ghealdan, gi chiar Amadicia. insa nu se agteptase sd

vadi o femeie din neamul Tuatha'an.

- O nenorocita de Spoitoare? exclama Uno. Ceilalti se

aratara h fel de mfuati.

Ragan clatina cu putere din cap.

- Pribegii nu s-ar amesteca in aga ceva. Fie iu e

Pribeaga, fie nu e cea cu caxe trebuie sa ne intalnim.

- Pribegii, mormai Masema. Niste lasi.

Uno sfianse tare din ochiul bun; asta Si ochiul ro5u pictatpe petic ii dadeau o infatisare fioroasa.

Lagi, Masema? intreba el inceti$or. Daca ai fi femeie, tuai avea curajul si vii p6ni aici, singur si neinarmat?

Era neindoielnic neinamata dacar era din seminliaTuatla'an. Masema nu zise nirnic, irsi cicanicea de pe chipullui era intinsd gi palidi.

- Arde-m-ar, n-aq face a$a ceva, raspunse Ragan. ii pun

fiLrna$ag car nici tu nu ne-ai incumeta, Masema.

Masema trase de un colt al mantiei si ddica pdvireaspre cer.

40 ROBERTJORDAN

Uno pufni.

- Mancatorul a{a de starvud em singur, mormii el.

Iapa flocoasa $i bilFta se apropie incet, inaintand cu

luare-aminte pe parnantul curat dintre fa$iile de zapada.

Femeia cu haine viu colorate se opd sa se uite la ceva de pejos, apoi igi hase gluga de la mantib $i mai pe ochi si isiimboldi iapa. ,,Corbul, isi spuse Perrin. Nu te mai dta lapasarea aia si vino incoace, femeie, Poate ca ai adus vorba

care sa ne scoaa de aici. Daca Moiraine are de gdnd sd ne

lase sa plecan pana la pdmavara. Arde-o-ar focul!" O clipinu $tiu precis daca se gandea la femeia Aes Sedai sau laPribeaga caxe nu parea sa se grabeascar deloc.

Daca trinea drumul pe care era, avea sa fieaci la mai bhede treizeci de pagi de desis. Cu ochii atintiti in fata, femeia nu

dadea nici un semn cA i-ar fi zarit prinfte copaci.

Perrfur igi impunse armasarul cu cdLlcdiele, iar murgul ftrcu

un salt inainte, azvdrlind zitpada cu copitele. in spatele lui,Uno porunci cu voce joasi:

- inainte!Traparu strab use deja jumdtate din distanta care il

despirlea de femeie cand aceasta pdxu sd-i obsewe in sfdrgit 9i

stuanse haful, oprindu-gi iapa. ii privi cum se a$aza in fata

el. Din cauza broderiei de un albastru care itri lua ochii, mantia

ei rogie era gi mai gipatoaxe. Nu era tantuA parul care ii ie$ea

de sub glugi era inspicat cu fte albe dar nu era zbdrcita lafafa. Se incrunta insa vazandu-le armele. Cu toate acestea, nuparea sa se fi speriat din pricina acestor barbali inaxrnatri in6l-niti in creieri.i muntilor. Nici nu mfuosea a teama.

,,inceteazdL!" igi zise Perrin. isi indulci glasul, ca sa nu o

inspaimarte.

- Nurnele meu este Perin, draga jupaneasa. Daca ai

nevoie de ajutor, o sa fac tot ce imi sta in puteri. Daca nu, du-te

cu Lumina. ins6, daci nu cumva gi-au schimbat Pribegii obi-ceiudle, esti depalte de carutele celor din sbminlia dumitale.

DRAGONUL RENASCUT 41,

Femeia ii cerceta pe tofi pret de o clipa, inainte sa inceapa

sa vorbeasca. Ochii ciprui ii erau blanzi, ceea ce nu era de

mirare la cineva din neamul Tuatha'an.

Caut... o femeie.

Qovdise numai pu1in, dar era destul. Nu cauta orice

femeie, ci o femeie Aes Sedai.

- Are un nume, dragd jupaneasd? intreba Perrin. Facuse

asta de prea multe ori in ultimele luni ca sa mai aiba nevoie

de un rdspuns, dar nu se $tia niciodata,

- Se nume$te... Uneori, i se spune Moiraine. Pe mite ma

cheama Leya.Perin dadu dir cap.

- O sa te ducem la ea, jupdneasa Leya. Avem focuri lacarc sa ne incalzim si, daca avem noroc, 9i m6ncare caldi.Dar nu pomi numaidecat. Cum ne-ai gasit?

Mai inhebase $i inainte, de fiecare data cand Mohaine iitrimitea vorba sa a$tepte intr-un anumit loc, o femeie care

$tia ea ca avea sa vinA. Raspunsul avea neindoielnic sa fieacelasi ca intotdeauna, insa trebuia sa pund aceasta intrebare.

Leya ridica din umeri $i spuse sovaiehic:

- $tiam... ca daca o iau pe aici. o sa ma gaseasca cineva

care sa ma duci la ea. Pur gi simplu... $tiam. Am vesti pentru

ea,

Perrin nu o descusu. Femeile nu-i dezviluiau decdt luiMofuaine ve$ti1e pe care le aduceau. ,,Iar femeia Aes Sedai nu

ne zice decat ce vrea ea." Cazu pe ganduri. Femeile Aes

Sedai nu minteau niciodala. dar oamenii socoteau ca adeva-

rul spus de ele nu era intotdeauna adeya!:ul pe care il credeai.

,,Acum e prea tdrziu sa irni fac astfel de griji."

- Pe aici, jupdneasd Leya, zise el, aratand spre munte.

Soldalii din Shienar, cu Uno in frunte, se incolonari inspatele lor card incepura sa urce. Cei din Jinuturile de la

Hotar cercetau in continuare atet cerul, cat $i pamantul, iarultimii doi din $ir luau aminte la ce lasau in uma.

42 ROBERTJORDAN

O vreme ciliriri in tacere; nu se auzea decdt zgomotulcopitelor cailor, uneori sca4dind pe o fA5ie de zipadi, alteoriazvdrlind cu pietricele in jur cand ftaversau po4iuni goale.

Din c6rrd in c6nd Leya se uita pe furi$ la Perrin, la arc, lasecure, 1a chipul lui, insi nu vorbea. Perin se foia stanjenit sise ferea sa o priveasca. intotdeauna incerca sa nu dea oame-nilor ocazia de a-i zari ochii.

in cele din urma spuse:

- M-arn mirat sA vad pe cineva din seminlia Pribegilor,date fiind credinlele voastre.

- Te poti impotrivi raului fara sA faci rAu la randul tau.Femeia vorbi cu simplitatea celui care di glas unui

adevir neindoielnic.Perrin mormii ceva, titat, dupa care se grabi sA i$i cearA

scuze.

- De ar fi a5a cum zici, jupaneasa Leya.

- Violenta se rasftenge gi asupra celui carc o pricinuie$te,spuse L€ya lini$tiia. De aceea fugim de cei care ne fac riu -ca sa ne ferim de ei, dar 5i ca sd nu ii lasam sa isi faca singurirau. Daca ne folosim de viol€nta ca sa ne irnpotdvim rAului,curand vom ajunge asemenea celor cu care ne luptam.infruntAm Umbra cu puterea credintei noasffe.

Perrin nu se putu abline sa nu pufneasca batjocoritor.

- Jupaneasa, ntdAjduiesc sa nu trebuiasca lTeodata sa

infrun{i trolocii cu puterea credinlei dumitale. Sabiile lor tevor nimici intr-o clipita.

- Mai bine sa mod decat sa... incepu Leya, dar furia ilficu pe Penin sa o intrerupa. Era furios pe faptul cA femeianu inlelegea. Ca prefera sa moaJa decat sa faca rau cuiya.

- Daca fugi, o sA te urmareasca !i o sA te ucida, $i o sa temanance. Sau poate nici n-o sa a$tepte panA cdnd mori.Oricum, vei muri, iar riul va invinge. $i exista Si oameni lafel de cruzi. Iscoadele Celui intunecat $i altii. Mult mainumeroti decat mi-a$ fi inchipuit in urma cu un an. Daca

DRAGONUL RENASCUT 43

Mantiile Albe hotaxasc ca voi, Pribegii, nu pa$id in Lumina,

o sa vezi de ce folos iti e puterea credinlei $i daca o sa te

jute sa ra'mai in viatra.

Ferneia il privi sfredelitorTotu$i, nici tu nu esti multrumit de armele tale.

De unde gtia? Dadu din cap, nemultumit, scuturdnd dinparul zburlit.

- Creatorul a faudt lumea, mulmula, nu eu. Eu trebuie sa

(riiesc cat mai bine in lumea aceasta, a$a cum e.

- Ce trist egti, pentru cineva atat de tanar, zise Leya cu

blandele. De ce esti atat de trist?

Ar fiebui sA stau de straja, nu de vorba, se rasd Perrin.

N-o sa-mi mullume$ti daca te fac sa te ratace$ti.

ii dadu pinteni calului, ludnd-o inainte ca sa irnpiedice

orice alta disculie, dar simtea ca femeia se uita incl 1a el.

..Trist? Nu sunt trist, doar c4... Pe Lumita, nu $tiu. Ar hebui

sa existe si alta cale, atata tot." Simli iar o umbra de nelini$te,

dar, tot cautand sa nu o bage in seama pe Leya, nu 1ua aminte

nici la asta.

Urcari povimigul muntelui $i coborara de cealalta parte,

trecand prinff-o vale irnpadurita, pe fundul careia curgea

rnolcom un pdriu lat. in care caii intrara p6na la genunchi. irdepaftaxe, in coasta unui munte fusesera cioplite douA siluete

uriase. Un barbat Si o femeie, i se paxu lui Perin, deqi erau

tocite de vant $i de ploi. Chiax $i Moiraine pretindea ca nu

$tia pe cine infadsau sau cand fusesera sculptate.

Mici pasfiavi $i alli pegtigori se fereau din calea copitelorcailor, sigefi argintii in apa limpede. O caprioaxa care pa$tea

i$i inalF capul, govii o clipb vazand oamenii care iegeau

calarc din parau, apoi fugi printre copaci, iar o pisica mare de

munte, cu dungi gri Si pete a1be, paru sA se iveasci dinparndnt. tuiburata din panda ei. Arunca o privire spre cai.

apoi, clOnd scurt din coadi, disparu dupa caprioaxa. insa inrest nu se prea vedeau ulme de viata, Doar cateva pastui