• Care sunt cauzele de febră peste 38°C în cazul sugarilor de 1-3 luni, care se prezintă în departamentul de urgenţă?

Urgenţe infecţioase

Steven M, Cronan K, et a. Pediatric Emergency Medicine - Secrets, second edition. Philadelphia: Mosby Elsevier; 2008.

Infectii respiratorii acute• prima cauza de boala infectioasa la copil

• prima cauza de morbiditate ( 50% din consultatiile din ambulator ) si mortalitate la copilul sub 5 ani

• Din totalul de infectii respiratorii acute 95% intereseaza caile aeriene superioare cu forme clinice usoare.

• 5% infectii respiratorii inferioare in tablouri clinice uneori severe ce impun deseori spitalizarea

Faringe

Bronhia principală dreaptă

Plămâni

Nas

Cavitatea nazală

Cavitatea bucală

Laringe

Trahee

`

• Aparat respirator:• Cai aeriene• superioare/inferioare • • Plamani:• Bronhii,• Interstitiu,• ParenchimAparat cuprinzator- afectiuni multipleMii litrii aer/zi

MECANISME DE APARARE

– A. MECANICE filltrare nazofaringiana; aderenta la mucoasa; interfata bacteriana; saliva( proteaza,lizozim); Ig A secretor; epiglota; reflex de tuse; mucus; bariera epiteliala; transport mucociliar;

B. FAGOCITARE macrofage;• polimorfonucleare;• celule epiteliale;• macrofage pulmonare;

– C. MECANISME IMUNE• . Imunitate umorala;• celule B;• complement;• opsonizare;• neutralizaqre;• complexe imune;

– Imunitate celulara;• CD4+helper;• CD8+supresor;• limfokine;• citotoxicitate;• imunoreglare;

RINOFARINGITA ACUTA

RINOFARINGITA ACUTAManifestari clinice- obstructie nazala- respiratie orala- stranut- tuse- rinoree- febra > 38,5 °C- alimentatie dificila (la sugari, deoarecenu stiu sa respire pe gura)- detresa respiratorie moderata

In forma obisnuita de boala• debutul este brusc• Se modifica starea generala in primele 3-4 zile de evolutie, apoi se

amelioreaza progresiv• febra progresiva dureaza 1-3 zile (< 38,5 °C)

•  Virusurile sunt responsabile de majoritatea faringitelor la copil, cât şi la adult (70-80%).Cel mai frecvente:

- Rinovirus- Epstein Barr- Parainfluenza - Influenza A si B- HIV- Adenovirus- HSV 1 si 2- Enterovirus

Care este cea mai frecventă etiologie a Rinofaringitei?

RINOFARINGITA ACUTA

Investigatii de laborator: nu sunt necesare la copilul cu rinofaringita

necomplicata secretiile nazale sunt initial sero-mucoase si devin

muco-purulente (galben-verzui) spre sfarsitul bolii aspectul muco-purulent al secretiilor nazale NU

semnifica o suprainfectie bacteriana

• unele boli ale tractului respirator pot debuta cu tablou clinic de rinofaringita:

– laringita obstructiva, abces periamigdalian, abces retrofaringian: pe parcursul evolutiei unei rinofaringite apar stridor / tiraj / disfagie

– faringo-amigdalite streptococice: odinofagie brusc instalata / hiperemie faringiana intensa si net delimitata / exsudat amigdalian / adenopatie latero-cervicala sensibila

– pneumonie: febra > 38,5 °C / stare generala alterata / tuse productiva, frecventa / dispnee / tiraj / durere toracica / polipnee

– Afectiuni eruptive virale rujeola ,rubeola– Gripa ,MNI

RINOFARINGITA ACUTARinofaringitele acute sunt insotite de congestia mucoasei sinusale si a timpanului, neavand semnificatia unor complicatii.

Complicatii: Otita medie acuta – sugerata de: otalgie, otoree somn agitat / iritabilitate / inapetenta / febra > 38,5 °C sau febra prelungita > 4 zile febra care reapare dupa o perioada de afebrilitate /

- diagnostic prin otoscopie

agentii etiologici ai otitei & sinuzitei: streptococ de grup A,pneumococ,H. influenzae, stafilococ

OTOSCOPIE

1

2

3

1. Timpan hipervascularizat,2. Timpan cu bule, otită seroasă3. Timpan bombat, otită colectată

• Sinuzita bacteriana – sugerata de: • persitenta simptomelor > 10-14 zile /• febra > 39°C /• secretii purulente care persista > 3-4 zile consecutive /• dureri spontane sau provocate (presiune, percutie) cu

localizare supraorbitala sau facial unilateral• Rx sinusuri, CT

• Tratament: local ,general

• La naştere: sinusurile etmoidale aerate dar mici; sinusurile maxilare aerate mici;

• 1-2 ani: sinus sfenoidal aerat• 5-7 ani: sinusurile frontale aerate

• În timpul dezvoltării, sinusurile sărac aerate, au aspect radiologic opac.

SINUZITE, IMAGINI C.T.

MASTOIDITĂ

• “Cum nu putem fi unversali si sa cunoastem totul despre toate este de preferat sa ne limitamin a cunoaste putin din toate” B.Pascal

RINOFARINGITA ACUTA

TratamentDe regula, se trateaza ambulator.

Se spitalizeaza in urmatoarele situatii:a. sugar cu febra > 39 °Cb. evolutie prelungita > 10 zilec. complicatii: otita, sinuzita

!!! NU se recomanda tratament antibiotic

in rino-faringite (etiologie virala) deoarece

creste riscul de aparitie a unor reactii adverse

(reactii alergice, diaree, infectii micotice,

dezvoltarea rezistentei bacteriene)

• hidratarea orala creste fluiditatea secretiilor - bauturile calde (folosite traditional)

• - instilatiile nazale cu solutii saline fluidifica secretiile nazale si faciliteaza indepartarea acestora => ser fiziologic (5-10 picaturi),COLARGOL

• ALTELE: Bixtonim,Olinth>2ANI • dezobstructia nazala e indicata inaintea meselor

• - aspirarea secretiilor – cu pompa / "batista bebelusului" /

Tratament simptomatic1. paracetamol 10-15 mg/kg/doza – p.o. sau intrarectal la 8

ore 2. sau2. ibuprofen 10 mg/kg/doza, p.o. la 8 oresau3. Diclogesic (diclofenac) supoz. 12,5 mg, doza = 1-3

mg/kg/zi

Aspirina este CONTRAINDICATA – risc de sd. Reye Algocalminul nu este indicat – risc de agranulocitoza

(0,5/10000) si anafilaxie* tratamentul antitermic este indicat inca 24 ore de la remisia febrei

-

RINOFARINGITA ACUTA

• Câteva studii efectuate în ultimii 10 ani au găsit rezultate modeste în creştera efectului antipiretic.

• Singurul “beneficiu” este cel al cumulării reacţiilor adverse.

• Terapia alternativă este recomandată numai în cazuri excepţionale.

Ibuprofen+Acetaminofen în tratamentul febrei

• Dacă terapia este instituita este prudent a se folosi doze submaximale ale fiecărui agent (acetaminofen 12,5 mg/kg/doza; ibuprofen 5 mg/kg/doza; la fiecare 4 ore, cu un maxim de 3 doze/zi pentru fiecare agent)

• Părinţii în general sunt anxioşi şi se tem şi de febra moderată; trebuie să le fie explicate principiile tratamentului antipiretic.

Fleisher G, Ludwig S, Henretig F. Textbook of Pediatric Emergency Medicine. Philadelphia: Lippincott Williams& Wilkins; 2006

RINOFARINGITA ACUTA

- NU mucoliticele cresc fluiditatea secretiilor, ci hidratarea orala si instilatiile nazale cu ser fiziologic

- codeina si derivatele opiacee sunt contraindicate la sugar si copilul mic din cauza efectelor adverse (convulsii)

RINOFARINGITA ACUTA

Educatia parintilor

explicatiile acordate parintilor despre etiologie virala si evolutia naturala a bolii reprezinta o metoda de reducere a presiunilor exercitate de acestia pentru indicatia antibioticului la copilul cu rinofaringita

cresterea aportului de lichide pentru mentinerea secretiilor in stare fluida, usor de drenat

• boala poate fi prevenita prin spalat frecvent pe maini

• evitarea contactului cu persoane bolnave, fiind transmisa pe cale aerogena si prin contact direct cu persoana infectata

1. Dykewicz. J Allergy Clin Immunol. 2003;111(suppl):

Definiţia şi prevalenţa rinitei alergice

• Rinita = grup de afecţiuni nazale caracterizate prin 1 sau mai multe simptome1

• Congestie nazală / blocaj nazal• Prurit nazal• Rinoree• Strănut• Alterarea intermitenta a mirosului si uneori si a gustului

• Rinita alergică– cel mai frecvent tip de rinită cronică

(inflamaţia mucoasei nazale)– afectează 17% - 29% din populaţie în UE

(media: 23%)2

– prevalenţă în creştere a atopiei la bărbaţii de vârstă medie: “generaţia alergică”3

2. Bauchau and Durham. Eur Respir J. 2004;24:758.

•3. Linneberg. BMJ. 2005:331.352.

• Rinita alergica reprezinta expresia clinica a modificarilor tisulare produse prin inflamatia cailor aerifere superioare, secvential expunerii la alergene si interactiunii intre IgE specifice si alergene;

• Evolutia clinica a rinitei alergice este: intermitenta si persistenta

Adaptat după Bousquet J et al J Allergy Clin Immunol 2001;108(suppl 5):S147–S334; Sibbald B, Rink E Thorax 1991;46:895–901; Leynaert B et al J Allergy Clin Immunol 1999;104:301–304; Brydon MJ  Asthma J 1996:29–32.

~80% dintre pacienţii astmatici au şi rinită alergică

Toţi pacienţii astmatici

ALERGENII IMPORTANTI

• Acarienii• Polenurile de

graminee, copaci si ierburi

• Animalele mici• Gandacii• Fungi

Răspuns precoce

StrănutPruritRinoreeCongestie nazală

Faza precoce a răspunsului inflamator

Congestia nazală

Leukotriene C4

Prostaglandia D2

Triptaza

HISTAMINA

CITOKINEIL-1IL-3IL-4IL-5IL-6IL-13

TNF-

CHEMOKINEIL-8

Molecule de adeziuneP-selectina

Influx de celule inflamatorii

Mucoasa nazală

RăspunsAlergic

inflamator

Inflamaţie nazală

Obstrucţie nazală

Faza tardivă a răspunsului inflamator (4–24 ore)

Diagnosticul diferential cu alte afectiuni nazale

• Polipi• Defecte ciliare• Rinoreea cerebrospinala• Tumori: benigne, maligne• Mecanice: deviatii de sept, corpi straini,

atrezia de coane• Granuloame: sarcoidul, infectioase,distructia

septului nazal

Rinita alergică: afecţiuni comorbide frecvente

• Astm• Otita urechii medii• Sinuzita• Eczema• Faringita

• Hipertrofia limfoidă • Apneea de somn

obstructivă• Alterarea vorbirii• Conjunctivita

• Cu cat nivelul de cunoastere si putere este mai inalt cu atat trebuie sa fie mai mare simtul raspunderii noastre morale

• Dalai Lama

Ghidurile ARIA: recomandări pentru tratamentul rinitei alergice

Moderatsever

intermitent

Uşor persistent

Moderatsever

persistent

Imunoterapie

Uşorintermitent

Evitarea alergenilor şi substanţelor iritante

Decongestionant intranazal (<10 zile) sau decongestionant oral

Cromone, local,,,Cromone Montelucast

CromoneAntihistaminice H1 de a doua generaţie, nesedative

Steroid intranazal

ARIA = Rinita alergică şi impactul acesteia în astm (Allergic Rhinitis and its Impact on Asthma).Bousquet et al. Allergy. 2002;57:841.Bousquet et al. Allergy. 2003;58:192.

FARINGOAMIGDALITA ACUTA

F. A ACUTE

1. Definitie

Infectii acute ale mucoasei oro-faringelui +/- afectare amigdaliana

2. Etiologie

2.1. Virala:

- rhinovirusuri, coronavirusuri, adenovirusuri, virusuri herpetice (simplex 1 & 2), virus paragripal, virusuri gripale A & B, citomegalovirus, virus Epstein-Barr, HIV

- enterovirusuri (virus Echo, Coxsackie si polio) - agenti etiologici ai herpanginelor

• 2.2. Bacteriana: Streptococ beta-hemolitic de grup A, de grup C sau G; anaerobi; Corynebacterium diphtheriae; Neisseria gonorrhoeae; Yersinia enterocolitica; Mycoplasma pneumoniae; Chlamydia psittaci si Ch. pneumoniae; Stafilococ patogen (auriu, hemolitic, coagulazo-pozitiv)

• 2.3. Micotica: Candida albicans

• Conjunctivită• Coriză• Tuse• Disfonie• Stomatită• Ulcere orale discrete• Diaree• Exantem caracteristic

• Streptococul pyogenes, cunoscut ca Streptococ β hemolitic de grup A, este cea mai frecventă bacterie ce cauzeaza faringita la copil (20-30% din cazurile de faringita la copil).

•- debut brusc cu febră şi odinofagie la un copil

de vârstă şcolară; febra este adesea moderată sau absentă

- cefalee, durere abdominaladifuză, greaţă, vărsături, halenă pot fi prezente.

- faringele este roşu şi amigdalele sunt mărite . - se pot observa depozite amigdaliene, peteşii la nivelul palatului;

• - limfadenopatie subangulomandibulară semnificativă

- tuse si coriză sunt în mod caracteristic absente 34 Attila M, Zaoutis T, Klein J, Meier F. Performance of a predictive model for streptococcal faringitis in children. Arch Pediatr Adolesc Med 2001;155:687-691.

• “Eşti responsabil nu numai pentru Eşti responsabil nu numai pentru ce spuice spui ci şi pentru ce nu spui”. ci şi pentru ce nu spui”.

• Martin Luter (1483-1546)Martin Luter (1483-1546)

Faringita acută streptococica

5% din toţi pacienţii pediatrici 11% din copii şcolari primesc tratament pentru faringită

Cel mai frecvent între 5 şi 8 ani 15 – 20% sunt asimptomatici Neobişnuite sub 1 an

FA STREPTOCOCICA

ANGINA ACUTA ERITEMATOASA= etiologie virala =

ANGINA ACUTA in mononucleoza infectioasa

Cele 3 cauze majore de faringită acută exsudativă la copii:

• Streptococ β-hemolitic de grup A• Adenovirus• EBV

4. Steven M, Cronan K, et a. Pediatric Emergency Medicine - Secrets, second edition. Philadelphia: Mosby Elsevier; 2008.

FARINGITA ACUTĂ STREPTOCOCICĂ

F util -teste rapide - exudat faringian

Valoare limitata - nr. leucocite,formulă leucocitară ,ASLO

Fara valoare : VSH, prot C reactiva

Diagnosticul bacteriologic

• - Exudat faringian – Culturi (1-2 zile)

• - Teste de dg rapid (TDR):– Identificarea Ag strepto în prelevatul faringian– Rapidă (minute) - în timpul consultaţiei– Sensibilitate peste 90%– Specificitate peste 95%– Nu evidenţiază alte bacterii

F.A.4. Tratament

4.1. Tratamentul anginelor virale

A. Igieno-dietetic: Temperatura,Umiditate,aport suplimentar de lichide

B. tratament simptomatic:

1. antitermice si antiinflamatoare

- Paracetamol p.o. sau intrarectal 10-15 mg/kg/doza la 8 ore

- Ibuprofen p.o. 10-20 mg/kg/doza la 8 ore

- Diclogesic (diclofenac) - supoz., 12,5 mg, doza 1-3 mg/kg/zi

- de preferat evitarea metamizolului (algocalmin / novocalmin)

• C. terapie locala - Flurbiprofen (Strepsils®); Benzidamida (Tantum verde®); Fusafungina (Bioparox®) etc.

• 3. decongestionante nazale• 4. antihistaminice( 6luni-

ZIRTEC_ CETIRIZINA) 5mg/5ml(0,5mg/KG)• CLARINEX(AERIUS) Romergan,Claritine• 5. antiemetice - la nevoie

Cele trei obiective principale ale diagnosticului şi managementul faringoaamigdalitei cu streptococ de

grup A:Societatea Americană de boli infectioase (IDSA):

• 1. Prevenţia RAA• 2. Prevenţia complicaţiilor supurative• 3. Scăderea rapidă a ratei de infecţie

F.A.4. Tratament

4.2. Tratamentul anginei streptococice

A. igieno-dietetic: aport crescut de lichide

B. tratament etiologic (antibioterapie):

Penicilina este antibioticul de electie datorita

eficacitatii,

sigurantei dovedite,

spectrului

costului scazut.

Tratamentul va începe cât mai curând posibil fără aştepta rezultatul culturii!!!

Tratamentul antibiotic previne RAA, chiar dacă a fost iniţiat la 9 zile de la debutul bolii.

Berkowitz’s Pediatrics:A primary Care Approach Pen V 250 mg x 2-3/zi pt copil,mic, 500 mg x 2-3/zi 10 zileBenzatinpenicilina 600000 < 27 Kg; 1,2 mil > 27 KgEritromicină 40 mg/kgc în 2-4 doze – pentru 10 zile max 1g/ziClaritromicină 15 mg/kgc/zi oral10 zile în 2 prizeAzitromicină 12 mg/kgc/zi; 1/zi; 5 zileCefalexin 25-50 m g/kgc/zi la 12 ore oral 10 zileAmoxicilină 750 mg/1/zi < 40 Kgc; 1 g /1 zi>40 kg – 10 zileClindamicină 20 mg/kgc/zi (divizată în 3) max 1,8 g/ziRifampin 10 mg/kgc/doza – 12 ore pentru 4 zile

- Copii trataţi devin necontagioşi la câteva ore de la începutul tratamentului

- Pentru a intra în colectivitate – afebril – 12 ore de tratament

Tratamentul purtatorilor In mod obisnuit, nu este necesar este recomandat in urmatoarele situatii:

1. antecedente personale de RAA

2. daca exista un pacient cu RAA in familie

3. faringita recurenta streptococica in familie (transmitere tip "ping-pong")

4. inainte de amigdalectomie

5. in cazul familiilor extrem de anxioase

10. Complicatiile anginei streptococicea. SUPURATIVEAbces periamigdalianAbces retrofaringianAdenita cervicalaMastoiditaSinuzitaOtita medieb. NESUPURATIVERAAGlomerulonefrita post-streptococicaapar in lipsa tratamentului antibiotic al anginei streptococice

apar in lipsa tratamentului antibiotic al anginei streptococice

Spitalizare Abces periamigdalian, Celulită periamigdaliană, Amigdale mari care împiedică deglutiţia,

produc sialoree, Forme severe (obstrucţie de CAS, sete

de aer, letargie) Aspect toxic,istoric RAA.

EPIGLOTITA

EPIGLOTITA

Definitie

Infectie bacteriana rapid progresiva, localizata la epiglota si tesuturile regiunii supraglotice.

- afectiune foarte grava, cu evolutie fulminanta, ce apare in plina stare de sanatate aparenta

- URGENTA pediatrica !!!

Etiologie- H. influenzae de tip B- mai rar: streptococ de grup A; pneumococ;

stafilococHaemophilus influenza cocobacil gram negativeDesc In1982 de r. pfeifferfiind con siderat greSit agentul etiologic al gripei pana in 1933

!!! Evolutie rapid progresiva – hipoxie, cianoza, tahicardie, coma hipoxica

Manifestari clinice frecventa crescuta la copii intre 2-7 ani

- debut brusc – poate debuta cu insuficienta respiratorie acuta

- febra 39,5 – 40 °C, cu stare generala alterata, letargie

-dureri puternice la deglutitie => refuz alimente si lichide

- semn caracteristicsemn caracteristic: sialoree + stridor deglutitia dureroasa scurgerea salivei

EPIGLOTITA

• stridor in inspir (mai putin sonor decat in laringita)• batai ale aripilor nasului, tiraj subcostal /

intercostal• voce, tuse = capitonate• copilul nu vorbeste (vorbire “dureroasa”)• pozitie caracteristica:• a)- copil mic: hiperextensia capului

(fara redoare de ceafa)• b)- copil mare: pozitie sezand,

aplecat inainte

Etiologie

H. influenzae de tip B- mai rar: streptococ de grup A;

pneumococ; stafilococ

Haemophilus influenza cocobacil gram negativeDescris in1982 de R. Pfeiffer fiind considerat gresit agentul etiologic al gripei pana in 1933.Produce beta lactamaza,vaccine 1990Ampicilin-sulbactam,cefotaxime,ceftraxon, fluoroquinolone,claritromicina

EPIGLOTITA :edem epiglotic, cu pensarea spatiului retrofaringian

* preluat de pe www.e-radiography.net

EPIGLOTITA

Diagnostic:

1. CLINIC: sialoree

2. ORL: epiglota edematiata, hiperemica, lucioasa

3. RX CERVICAL: edem epiglotic, cu pensarea spatiului retrofaringian

4. LABORATOR: - leucocitoza, PMN , deviere la stanga a formulei leucocitare.

- VSH , CRP

- hemocultura +

- exsudat nazal / faringean + pentru H. influenzae

• Prognostic:• negativ in lipsa tratamentului sau in cazul

administrarii tardive a acestuia• soc toxicoseptic

–

EPIGLOTITA

Tratament !!! Spitalizare DE URGENTA !!! restabilirea permeabilitatii cailor aeriene – intubatie nazo-traheala sau traheotomie antibiotice* Ampicilina 150-200 mg/kg/zi i.v.

Cefuroxim(Zinacef )100 mg/kg/zi i.v.

* timp de 7-10 zile

oxigenoterapie corticoterapie (pentru reducerea edemului epiglotic)

Dexametazona – 1 mg/kg/doza la 6 ore

sau

Metilprednisolon (Solu-Medrol) – 10-30 mg/doza la 6 ore

Complicatii:

bolii – septicemie, meningita, adenita, artrita, otita, pneumonie

tratamentului – traheotomia: emfizem pulmonaremfizem mediastinalinfectii pulmonare

infectii pulmonare

EPIGLOTITA

LARINGITA ACUTA

Laringita acuta (crupul) reprezintă > 90% din prezentările în departamentul de urgenţe pentru stridor.

• Caracteristicile crupului sunt: tuse lătrătoare, stridor, disfonie

• Precedate de o infecţie uşoară a căilor aeriene superioare.

• Crupul este frecvent la sugarii mari şi copiii mici, dar este rar la copiii de vârstă şcolară.

Attila M, Zaoutis T, Klein J, Meier F. Performance of a predictive model for streptococcal faringitis in children. Arch Pediatr Adolesc Med 2001;155:687-691.

Laringita acuta

LARINGITA ACUTA

Definitie

Infectie acuta a laringelui de etiologie virala

- virusuri paragripale 1, 2, 3 - 75%

- virusul sincitial respirator

- adenovirusuri

- virusuri gripale A si B

- herpes, rujeolos, coxsackie A si B, echovirus

Laringitele pot reprezenta o urgenta pediatrica deoarece edemul inflamator poate produce asfixie.

LARINGITA ACUTAManifestari clinice

faza prodromala: coriza, odino/dis - fagie usoara, febra variabila, lipseste starea "toxica"

faza de stare: tuse latratoare,

stridor, disfonie, dispnee inspiratorie, tiraj suprasternal / subcostal;

persitenta febrei, fara stare "toxica";

!!### Simptomele sunt mai severe noaptea si sunt agravate de plans si agitatie

LARINGITA ACUTA

Forme clinice

1. Laringita acuta simpla - disfonie si tuse laringiana, fara detresa respiratorie

2. Laringita spasmodica (striduloasa) - obstructia laringiana

• 3.Laringita edematoasa subglotica - crup viral• 4. Laringo-traheo-bronsita maligna (traheita

bacteriana) - debuteaza ca o laringita edematoasa subglotica (LESG), avand o evolutie progresiva spre agravare prin extinderea procesului inflamator la trahee si bronhii; evolutie severa, uneori spre deces

• Este o variantă de crup, în care lipsesc simpomele de prodrom tipic viral.

• Debutul simptomatologiei este brusc, de obicei la mijlocul nopţii , cedează uşor.

• Etiologia este încă neclară. • Diagnosticul se pune pe baza rezoluţiei

simptomatologiei, • diagnosticul diferenţial între laringita virală şi

cea spasmodic nu are relevanţă clinică.

LARINGITA ACUTA

Tratament la domiciliu daca sunt prezente urmatoarele criterii:

varsta peste 6 luni

forma usoara sau forma medie cu raspuns adecvat si stabil

la tratamentul standard cu persistenta ameliorarii cel putin 3 ore de la initierea tratamentului

posibilitatea de hidratare adecvata per os

LARINGITA ACUTA

Investigatii paraclinice:

- in formele usoare si medii, cu tablou clinic sugestiv, nu sunt necesare

investigatii paraclince

- in formele severe

• Examen ORL - laringoscopie directa• Pulsoximetria - utila pentru monitorizarea

cazurilor internate• Culturi pentru virusuri si determinarea Ac

antivirali• Dozarea gazelor sanguine - la bolnavii ventilati

artificial pentru ajustarea paramentrilor ventilatori

LARINGITA ACUTA`

Complicatii

1. agravarea obstructiei laringiene - insuficienta respiratorie

2. deshidratare

3. edem pulmonar (prin inspir fortat cu glota inchisa)

4. laringo-traheo-bronsita bacteriana (prin suprainfectie bacteriana)

5. otita medie acuta (prin suprainfectie bacteriana)

6. pneumonia acuta (prin suprainfectie bacteriana)

LARINGITA ACUTA

Criterii de internare:

-varsta sub 6 luni

--copil care se prezinta la C.Garda a 2 in 24 ore

-L.A. severa in AHC sau istoric de stenoza laringiana -aport hidric inadecvat / deshidratare -detresa respiratorie semnificativa -raspuns inadecvat la trata initial sau recade rapid -diagnostic incert-domiciliu aflat la distanta de spital -anxietatea parintilor

Variabile 0 puncte 1 punct 2 puncte 3 puncteStridor Fără La stetoscop În repaus

Retracţie Fără Uşoară Moderată Severă

Volumul de aer inspirat

Normal Uşor scăzut Marcat scăzut

Cianoză 4 puncte

Status mental alterat

5 puncte

Scorlul Westley pentru laringită

Care sunt indicaţiile de internare:• Scor Westley =7• Compromitere respiratorie severă• Îngrijire necorespunzătoare la domiciliu

• Pentru pacienţii cu afectare severă se realizează ASTRUP şi în funcţie de rezultat se decide inernarea în secţia de terapie intensivă sau nu.

Laringita

LARINGITA ACUTA

Tratament

1. Igieno-dietetic

2. atmosfera umeda – TEMPERATURA

3. corticoterapia: dexametazona 0,5-1 mg/kg/zi p.o. sau i.v.

prednison 1-2 mg/kg/zi p.o.

la 6 sau 12 ore

• 4. aerosoli cu adrenalina1%o: 0,3-0,5ml dupa administrare si inaintea unei noi doze se masoara pulsul

• 5. oxigeno-terapie: la bolnavii care prezinta insuficienta respiratorie

• *** antibioterapia nu este necesara in formele usoare si medii;

• • in formele severe, greu de evidentiat de epiglotita, se

recomanda administrarea de Ceftriaxon sau Cefuroxim

• Nu. Teoretic, aerul umidifiat înmoaie secreţiile şi reduce inflamaţia mucoasei. Totuşi în ciuda recomandărilor largi, studiile au eşuat în a arăta un efect benefic al „băilor de aburi”. 7 8

7. Nieto G, Kentab O, Osmond M. A randomized controlled trial of mist in the acute treatment of moderat croup. Acad Emerg Med 2002;9:873-879.

8. Scolnik D, Coates A, Stephens D, et a. Controlled delivary of high vs low humidity vs mist terapy for croup in emergency departments: A randomized controlled trial. JAMA 2006;295:1276.

• DA. Metaanaliză --a arătat scaderea scorurilor clinice şi scăderea riscului de intubare la pacienţii cu laringită care au primit corticosteroizi.

• În plus, unul dintre studii a arătat ca steroizii reduc durata simptomatologiei chiar şi la copii cu forme uşoare de boală.

• 1

9. Bjornson C, Klassen T, Williamson J, et a. A randomized trial of a single dose of oral dexamethasone for mild croup. N Engl J Med 2004;351:1306.

10.Russel K, Wiene N, Saenz A, et a. Glucocorticoids for croup. Cochrane database of Sistematyc Reviews 2004(1.).

• 0

• Ambele şi dexametazona (oral sau i.m) şi budesonida(nebulizare) s-au dovedit eficiente în tratamentul laringitei, deşi dexametazona administrată sistemică a avut efecte superioare în unele studii recente.

• Dexametazona oral sau i.m a demonstrat rate similare de imbunătăţire clinică.

Ce metodă de administrare a corticosteroizilor este mai eficientă: i.m,

oral ?

• Doza tradiţională este de 0,6 mg/kg i.m sau p.o, cu toate acestea doze de 0,15-0,3 mg/kg s-au dovedit a fi la fel de eficiente. Steven M, Cronan K, et a. Pediatric Emergency Medicine - Secrets, second edition. Philadelphia: Mosby Elsevier; 2008.

• ,,Nu e niciodata prea tarziu ca sa nu facem nimic,,

Coluche