Manualul a fost aprobat prin O.MEdCT nr. 1262/53 din 6.06.2007, `n urma evalu\rii calitative [i este realizat `n conformitate cuprograma analitic\ aprobat\ prin Ordin al ministrului educa]iei [i cercet\rii nr. 5959 din 22.12.2006.

Date despre autor:OCTAVIAN MÂNDRUÞ, doctor în geografie, cercet\tor [tiin]ific principal I [i cadru didactic la Universitatea de Vest „Vasile Goldi[”

din Arad, autor de manuale [colare (pentru clasele IV-XII, ap\rute la Editura Corint), atlase, culegeri de sinteze [i teste, lucr\riîn diferite domenii ale geografiei, ghiduri metodologice, caiete de activitate independent\, cursuri universitare. Dintre lucr\rileactualizate, amintim: România – atlas geografic [colar, Atlas geografic [colar [i Atlas geografic de buzunar (edi]ii 2013, ap\rutela Editura Corint), Geografia Uniunii Europene, România – geografie regional\, Geografie fizic\ [i uman\ general\, Elementede epistemologie geografic\, [.a., Editura „Vasile Goldi[” University Press, 2012–2013.

Referen]i:Prof. univ. dr. Gh. Mãhãra, Universitatea din Oradea Prof. gr. I Lucian Popescu, Colegiul Naþional „George Coºbuc”, Cluj-Napoca

Redactor: Geanina RaduTehnoredactare computerizat\: Andreea ApostolCoperta: Valeria MoldovanCartografie: Petruþa ªerbanControl cartografic: prof. {tefan Popescu

Editura CORINTRedac]ia [i administra]ia:Str. Mihai Eminescu nr. 54 A, sector 1, Bucure[tiTel./Fax: 021.319.47.97, 021.319.47.99Difuzarea:Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucureºti, cod poºtal 060012Tel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33, 0748.808.083, 0758.225.443Fax: 021.310.15.30, 021.319.88.66E mail: vanzari@edituracorint.roMagazin virtual: www.grupulcorint.ro

ISBN: 978-973-135-367-8

Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT, parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiMÂNDRUÞ, OCTAVIAN

Geografie: Europa - România - Uniunea Europeanã: probleme fundamentale: manual pentru clasa a XII-a /Octavian Mândruþ. – Bucure[ti: Corint, 2008Bibliogr.ISBN 978-973-135-367-8

913(4+498)(075.35)

3

~n urma parcurgerii, `n clasa a XII-a, a tematicii acestei discipline [colare, ve]i avea posibilitatea s\:

� utiliza]i adecvat terminologia presupus\ deaceast\ tematic\;

� raporta]i elementele semnificative din societate,[tiin]\ [i tehnologie la aceast\ tematic\;

� rela]iona]i elementele din realitatea `nconjur\toare(natur\ [i societate) cu reprezentarea lor cartogra fic\.

De asemenea, sper\m s\ v\ dezvolta]i o atitudine potrivit\ fa]\ de educa]ie, cunoa[tere, cultur\ [i civiliza]ie referitoare la Europa, România [i UniuneaEuropean\.

I. EUROPA {I ROMÂNIA -

ELEMENTE GEOGRAFICE

DE BAZ|

II. ROMÂNIA {I UNIUNEA

EUROPEAN|

III. EUROPA {I UNIUNEA

EUROPEAN| ÎN LUMEA

CONTEMPORAN|

IV. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

SOCIAL| {I CULTURAL| A

EUROPEI {I A ROMÂNIEI

V. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

A SERVICIILOR {I

ADMINISTRA}IE ÎN

EUROPA {I ÎN ROMÂNIA

CUPRINS

GEOGRAFIEEuropa – România – Uniunea European\

Probleme fundamentale

I. Europa [i România – elemente geografice de bazã . . . . . . . . . . . . . . . . . .71. Spa]iul românesc [i spa]iul european . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .81.1 Europa [i România – caracteristici geografice generale . . . . . . . . . . .81.2 Pozi]ia geograficã [i limitele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .102. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei [i ale României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122.1 Relieful major – trepte [i unitã]i morfostructurale . . . . . . . . . . . . . .122.2 Tipuri genetice [i unitã]i de relief . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .142.3 Unitã]i majore de relief . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .162.4 Clima – factorii genetici, elementele climatice [i regionarea climaticã .182.5 Harta sinopticã a Europei [i a României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .222.6 Hidrografia – aspecte generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .242.7 Dunãrea [i Marea Neagrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .262.8 Înveli[ul biopedogeografic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .282.9 Resursele naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .303. Elemente de geografie umanã ale Europei [i ale României . . . . . .323.1 Harta politicã a Europei. România ca stat al Europei . . . . . . . . . . . .343.2 Popula]ia [i caracteristicile ei geodemografice . . . . . . . . . . . . . . . . .363.3 Sistemul de ora[e al Europei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .383.4 Analiza geograficã a unor ora[e: Londra, Paris, Viena, Moscova . .403.5 Analiza geograficã a unor ora[e: Bucure[ti, Constan]a, Timi[oara 423.6 Activitã]ile economice – caracteristici generale . . . . . . . . . . . . . . . . .443.7 Analiza unei ramuri industriale – energia electricã . . . . . . . . . . . . .463.8 Sisteme de transport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .483.9 Mediul înconjurãtor [i peisaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .503.10 Regiuni geografice în Europa [i în România . . . . . . . . . . . . . . . . . . 523.11 Caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa [i din România* . 543.12 Carpa]ii – studiu de caz al unei regiuni geografice . . . . . . . . . . . . 563.13 }ãrile vecine României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Test – România [i Europa — elemente geografice de bazã . . . . . . . . 64

II. România [i Uniunea Europeanã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 651. Formarea Uniunii Europene [i evolu]ia integrãrii europene . . . . . . 662. Caracteristici geografice, politice [i economice actuale

ale Uniunii Europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 683. Statele Uniunii Europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 703.1 Privire generalã [i sinteticã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 703.2 Studii de caz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

Fran]a. Germania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .72Regatul Unit. Italia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74Spania. Portugalia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .76Grecia. Austria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78Celelalte ]ãri ale Uniunii Europene* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

4. Diviziuni regionale [i organizarea spa]iului geografic în Uniunea Europeanã.* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

4

SUMAR

5

SUMAR5. România ca parte a Uniunii Europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 5.1 Oportunitã]i geografice ale

României cu semnifica]ie pentru Uniunea Europeanã . . . . . . . . . . . 865.2 România [i ]ãrile Uniunii Europene – interdependen]e

geografice, economice [i culturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 885.3 Organizarea [i amenajarea spa]iului geografic

în Uniunea Europeanã [i în România* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 905.4 Problema energiei în Uniunea Europeanã [i în România.Alte probleme comune* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Test – România [i Uniunea Europeanã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

III. Europa [i Uniunea Europeanã în lumea contemporanã . . . . . . . . . . 951. Problemele fundamentale ale lumii contemporane –

prezentare sinteticã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 962. Rolul Europei în construirea lumii contemporane . . . . . . . . . . . . . . . 983. Uniunea Europeanã [i ansamblurile economice [i geopolitice

ale lumii contemporane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1004. Mondializare, interna]ionalizare [i globalizare din

perspectivã europeanã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1025. Europa, Uniunea Europeanã [i România în urm\toarele decenii 104Test – Europa [i Uniunea Europeanã în lumea contemporanã . . . . 106

IV. Elemente de geografie socialã [i culturalã a Europei [i a României* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107

1. Tipuri tradi]ionale de utilizare a spa]iului geografic* . . . . . . . . . . . 1082. Tipuri de comunitã]i umane. Mentalitã]i* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1103. Diversitatea umanã a Europei* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1124. Structuri teritoriale [i dinamica socialã* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1145. Raportul dintre elemente de geografie socialã [i culturalã

ale Europei [i României* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116Test pentru curriculum op]ional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118

V. Elemente de geografie a serviciilor [i administra]ie în Europa [i în România** . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

1. Cãi de comunica]ie [i mijloace de transport** . . . . . . . . . . . . . . . . . 1202. Rela]ii economice, turism, comer], activitã]i complementare** . . . 1223. Elemente de geografie administrativã** . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124Test final* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .126

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128

* Lec]iile marcate prin litere cursive [i un singur asterisc reprezint\ curriculum diferen]iat pentruclasele de [tiin]e sociale, din cadrul filierei teoretice, profil umanist.** Lec]iile marcate prin litere cursive [i dou\ asteriscuri se adreseaz\ calific\rilor profesionale dindomeniile servicii [i administra]ie, profil tehnologic.

6

UTILIZAREA MANUALULUI

8

EUROPAHarta alãturatã (fig. 1) asigurã o imagine

simplã asupra a ceea ce poate fi consideratspa]iul geografic european, îndeosebi prindimensiunea sa naturalã, care oferã suportulcomunitã]ilor umane.

Ca întindere [i continuitate, Europa areaspectul unei prelungiri a Asiei (fiind o mare„peninsulã” a acesteia). De aceea, se considerãfrecvent cã aceste douã continente (Europa [iAsia) formeazã în realitate o singurã întin-dere, denumitã Eurasia.

Limita dintre Europa [i Asia este fixatã înlungul Mun]ilor Urali, apoi în continuare pefluviul Ural, Marea Caspicã [i Mun]ii Caucaz;aceastã limitã are un pronun]at caracter con-ven]ional.

Analizând harta alãturatã (fig. 1), ob-servãm cã Europa are o serie de caracteristicivizibile, cum ar fi:� ]ãrmurile sunt foarte sinuoase, deter-

minând cel mai mare raport dintre perimetrul[i aria continentului (DOC 1);� existen]a unor întinse peninsule mar-

ginale [i insule exterioare;� organizarea naturalã pe fâ[ii latitudi-

nale, paralele, de la sud spre nord, cu o axãcentralã formatã din sistemul alpino-carpatic[i bazinul Dunãrii;� existen]a unor mãri interioare, cvasiizo-

late (Marea Balticã, Marea Neagrã).

O linie imaginarã trasatã între MareaBalticã [i Marea Neagrã împarte Europa îndouã pãr]i: în est, Europa continentalã [i învest, Europa peninsularã; aceastã linie estedenumitã, uneori, istmul ponto-baltic. Acestistm `ngusteaz\ continentul european `n lun-gul acestei linii imaginare (aproximativ `ntreKaliningrad [i Odessa), care permite astfel oseparare clar\ `ntre cele dou\ p\r]i ale sale.

ROMÂNIAPrivind harta continentului nostru [i harta

spa]iului geografic pe care se aflã situatã ]aranoastrã (fig. 2), observãm cã acestea au încomun câteva componente principale (Car-pa]ii (fig. 3), Dunãrea (fig. 4), Marea Neagrã [iCâmpia Panonicã). Fa]ã de istmul ponto-baltic, România este situatã spre vest. Prin tre-cere de la Europa la România (DOC 2), seobserv\ c\ ]ara noastrã poate fi considerat\astfel o ]arã carpaticã, danubianã, ponticã,panonicã, având o pozi]ie central-europeanã.

Caracterul carpatic al spa]iului geograficeste dat de ponderea relieful carpatic (60% dinteritoriul ]ãrii) [i situarea celei mai mari pãr]idin acest lan] montan pe teritoriul ]ãrii noastre(55%).

Caracterul dunãrean (danubian) al ]ãriiconst\ `n faptul c\ segmentul cel mai mare alfluviului este tangent teritoriului ]ãrii (38%), `nsituarea aproape integralã (97%) a teritoriului]ãrii în bazinul hidrografic al Dunãrii [i al zoneide vãrsare (Delta Dunãrii) pe teritoriul ]ãriinoastre.

De[i ]ãrmul românesc al Mãrii Negre esterelativ redus în raport cu alte ]ãri situate înjurul acesteia, ]ara noastrã poate fi consideratão ]arã ponticã. Caracterul panonic este dat delarga deschidere a reliefului [i hidrografieispre Câmpia Panonicã [i Europa Centralã.

}ara noastrã reprezintã aproape 1/40 dinîntinderea Europei [i peste 3% din popula]iaacesteia. La nivelul planetei, România ocupã0,16% din suprafa]a uscatului [i 0,34% dinpopula]ia Terrei. Sub raportul geografiei fi-zice, România poate fi definitã în acela[itimp ca un spa]iu carpatic, danubian, pano-nic [i pontic. Caracteristica principalã degeografie umanã a acestui spa]iu o reprezin-tã locuirea sa de cãtre o popula]ie neolatinã,care formeazã romanitatea orientalã.

TERMENISpa]iu – termen general, care

are în vedere o anumitã su-prafa]ã, precum [i totalitatea ele-mentelor, proceselor [i fenome-nelor geografice specifice.

Carpatic – termen referitor laMun]ii Carpa]i [i caracteristicileacestora.

Dunãrean (danubian) – ter-men referitor la Dunãre (Danu-biu, în latinã), la caracteristicile [iinfluen]a acesteia asupra teritori-ilor din bazinul hidrografic.

Panonic – termen referitor laspa]iul geografic al DepresiuniiPanonice [i la caracteristicile sale(de relief, climã).

Pontic – referitor la MareaNeagrã (denumitã în trecutPontus Euxinus).

Istm ponto-baltic – linieimaginarã care une[te punctelecele mai apropiate dintre MareaBalticã [i Marea Neagrã.

Romanitate orientalã – par-tea esticã (orientalã) a spa]iuluide romanitate (cu originea în ci-viliza]ia Imperiului Roman).

ACTIVIT|}IUrmãri]i harta Europei (fig. 1)

[i identifica]i alte elemente observabile pe aceasta: locali-zarea, forma, mãrimea [i denu-mirea principalelor peninsule,insule [i mãri exterioare, orientarea fluviilor principale [i alan]urilor montane.

SPA}IUL ROMÂNESC {I SPA}IULEUROPEAN11ca

p.I

A. EUROPA {I ROMÂNIA – CARACTERISTICI GEOGRAFICEDE ANSAMBLU

Text explicativ Dic]ionar cu

principalii termeninoi, care trebuie urm\ri]i odat\ cuparcurgerea lec]iei

Hart\destinat\ analizei [iraport\rii ele-mentelor din text

Document deargumentare a textuluiexplicativ

Imagini asupra unorelemente reprezenta-tive, numerotate (fig. 3, 4) [i cu trimitere `n text

Subtitlullec]iei

Titlullec]iei Document

informativ destinatanalizei [i argument\rii

Aplica]ii destinate complet\rii cerin]elor de concretizare a înv\]\rii

7

Ica

pito

lul

EUROPA {I ROMÂNIAELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZ|

~n urma parcurgerii acestui capitol, ve]i avea posibilitatea s\ dezvolta]icompeten]e noi referitoare la:

� utilizarea terminologiei [i a limbajului specific pen-tru prezentarea elementelor geografice de bazã aleEuropei [i ale României;� explicarea acestor caracteristici prin raportarea lor

reciprocã;� explicarea legãturilor dintre caracteristicile spa]iu -

lui na]ional [i ale celui european;� utilizarea unor surse de informare diferite, referi-

toare la geografia Europei [i a României;� raportarea sistemelor naturale [i umane la nivelul

continentului, al ]ãrii [i al diferitelor diviziuniregionale;� interpretarea reprezentãrilor cartografice analizate;� în]elegerea diversitã]ii naturale [i umane a spa]iilor

geografice studiate.

Prima parte, cea mai sub-stan]ialã, a manualului cuprin -de o prezentare, în paralel, a ca -racteristicilor geografice princi-pale ale Europei [i ale Ro -mâniei. Aceastã prezentare esteprogresiv\, pornind de la ele-mentele generale ale continen-tului nostru, la cele particulareale României.

Analiza corelatã a elemen -telor de geografie a Europei [i aRomâniei are la bazã inclu -derea spa]iului geografic na -]ional în cel continental, ceea cepresupune abordarea caracte -risticilor spa]iului mai extins,apoi a caracteristicilor comune[i, în cele din urm\, a celor spe -cifice spa]iului mai redus ca în tindere.

O aten]ie deosebitã esteacordatã perceperii raportu -rilor dintre spa]iul european [icel na]ional, explicarea acestorraporturi [i identificarea parti -cularitã]ilor geogra fiei Româ -niei în raport cu cea a Europei.

8

EUROPAHarta alãturatã (fig. 1) asigurã o imagine

simplã asupra a ceea ce poate fi consideratspa]iul geografic european, îndeosebi prindimensiunea sa naturalã, care oferã suportulcomunitã]ilor umane.

Ca întindere [i continuitate, Europa areaspectul unei prelungiri a Asiei (fiind o mare„peninsulã” a acesteia). De aceea, se considerãfrecvent cã aceste douã continente (Europa [iAsia) formeazã în realitate o singurã întin-dere, denumitã Eurasia.

Limita dintre Europa [i Asia este fixatã înlungul Mun]ilor Ural, apoi în continuare pefluviul Ural, Marea Caspicã [i Mun]ii Caucaz;aceastã limitã are un pronun]at caracter con-ven]ional.

Analizând harta alãturatã (fig. 1), ob -servãm cã Europa are o serie de caracteristicivizibile, cum ar fi:� ]ãrmurile sunt foarte sinuoase, deter-

minând cel mai mare raport dintre perimetrul[i aria continentului (DOC 1);� existen]a unor întinse peninsule mar-

ginale [i insule exterioare;� organizarea naturalã pe fâ[ii latitudi-

nale, paralele, de la sud spre nord, cu o axãcentralã formatã din sistemul alpino-carpatic[i bazinul Dunãrii;� existen]a unor mãri interioare, cvasiizo-

late (Marea Balticã, Marea Neagrã).

O linie imaginarã trasatã între MareaBalticã [i Marea Neagrã împarte Europa îndouã pãr]i: în est, Europa continentalã [i învest, Europa peninsularã; aceastã linie estedenumitã, uneori, istmul ponto-baltic. Acestistm `ngusteaz\ continentul european `n lun-gul acestei linii imaginare (aproximativ `ntreKaliningrad [i Odessa), care permite astfel oseparare clar\ `ntre cele dou\ p\r]i ale sale.

ROMÂNIAPrivind harta continentului nostru [i harta

spa]iului geografic pe care se aflã situatã ]aranoastrã (fig. 2), observãm cã acestea au încomun câteva componente principale (Car -pa]ii (fig. 3), Dunãrea (fig. 4), Marea Neagrã [iCâmpia Panonicã). Fa]ã de istmul pon-to-baltic, Ro mânia este situatã spre vest. Printrecere de la Europa la România (DOC 2), seobserv\ c\ ]ara noastrã poate fi considerat\astfel o ]arã carpaticã, da nubianã, ponticã,panonicã, având o pozi]ie central-europeanã.

Caracterul carpatic al spa]iului geograficeste dat de ponderea relieful carpatic (60% dinteritoriul ]ãrii) [i situarea celei mai mari pãr]idin acest lan] montan pe teritoriul ]ãrii noastre(55%).

Caracterul dunãrean (danubian) al ]ãriiconst\ `n faptul c\ segmentul cel mai mare alfluviului este tangent teritoriului ]ãrii (38%) [i`n situarea aproape integralã (97%) a teritoriu-lui ]ãrii în bazinul hidrografic al Dunãrii [i alzonei de vãrsare (Delta Dunãrii) pe teritoriul]ãrii noastre.

De[i ]ãrmul românesc al Mãrii Negre esterelativ redus în raport cu alte ]ãri situate înjurul acesteia, ]ara noastrã poate fi consideratão ]arã ponticã. Larga deschidere a reliefului [ia hidrografiei spre Câmpia Panonicã [iEuropa Centralã `i d\ caracterul panonic.

}ara noastrã reprezintã aproape 1/40 dinîntinderea Europei [i peste 3% din popula]iaacesteia. La nivelul planetei, România ocupã0,16% din suprafa]a uscatului [i 0,34% dinpopula]ia Terrei. Sub raportul geografiei fi -zice, România poate fi definitã în acela[itimp ca un spa]iu carpatic, danubian, pano -nic [i pontic. Caracteristica principalã degeografie umanã a acestui spa]iu o reprezin-tã locuirea sa de cãtre o popula]ie neolatinã,care formeazã romanitatea orientalã.

TERMENISpa]iu – termen general, care

are în vedere o anumitã su -prafa]ã, precum [i totalitatea ele-mentelor, proceselor [i fenome -nelor geografice specifice.

Carpatic – termen referitor laMun]ii Carpa]i [i caracteristicileacestora.

Dunãrean (danubian) – ter-men refe ritor la Dunãre (Da nu -biu, în latinã), la caracteristicile [iinfluen]a acesteia asupra teritori-ilor din bazinul hidrografic.

Panonic – termen referitor laspa]iul geografic al DepresiuniiPanonice [i la caracteristicile sale(de relief, climã).

Pontic – termen referitor laMarea Neagrã (denumitã în tre-cut Pontus Euxinus).

Istm ponto-baltic – linieimaginarã care une[te punctelecele mai apropiate dintre MareaBalticã [i Marea Neagrã.

Romanitate orientalã – par -tea esticã (orientalã) a spa]iuluide romanitate (cu originea în ci -viliza]ia Imperiului Roman).

ACTIVIT|}I1. Urmãri]i harta Europei (fig.

1) [i identifica]i alte elemente ob servabile pe aceasta: locali -zarea, forma, mãrimea [i denu-mirea principalelor peninsule,insule [i mãri exterioare, orientarea fluviilor principale [i alan]urilor montane.

2. Urm\ri]i harta României(fig. 2) [i identifica]i elementeleobservabile pe aceasta.

SPA}IUL ROMÂNESC {I SPA}IULEUROPEAN1ca

p.I

1.1 EUROPA {I ROMÂNIA – CARACTERISTICI GEOGRAFICEDE ANSAMBLU

9

20°

60°

50°

40°

60°

50°

40°

0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°10°

10° 20° 30° 40°

M-]ii Caucaz

M-] i i D inar ic i

M a r e a N e a g r \

M. Marmara

M a r e a

T i r e n i a n \Marea Ionic\

Marea Adriatic\

M. Azov

M-]ii Cantabrici

Pen. Bretagne

Pen

. Iut

land

a

I. Irlanda I. MareaBritanie

Vf. Ben Nevis

Vatna Jökull

1343

1041

621

2648

3404

2911

25445642

3482

I-le Hebride

I. Islanda

I-le Baleare

C. Roca

C. TarifaStr. Gibraltar

GolfulBiscaya

Tamisa

Elba

Oder

DravaSava

Dun\rea

Dun\rea

Tisa

Mure[

Prut

Nipru Don

Don

L. LadogaL. Onega

M. Alb\

Torne

Dvina de Nord

Kama

Ural

Done]

Volga

Nistru

Bug

Olt

WeserSena

Rin

LoaraVienne

Duero Ebru

Ron

Vistula

M a r e a

N o r d u l u i

M a r e a

N o r v e g i e i

Str. Calais

I. Sardinia

I. Corsica

I. Sicilia

I. Cipru

Pen. Crimeea

Pen. Pelopones

Pod.

Boemiei

Câmpia

Panonic\

C â m p i a

E u r o p e i

d e

E s t

M-

]i i

Sc

an

di n

av

i ei

Pen. Kola

Podi[ulVolg\i

Podi[ulCentral

RusP

en

in

su

la

Sc

an

di

na

v\

1886

1602

2470

1142

4808

Vf. Olimp

Vf. Elbrus

Vulc. Etna

Vulc. Vezuviu

3323

1281

1894Vf. Narodnaia

2654

2592

Volga

70°Cercul polar arctic

M - ] i iC

a

rpa]i

Cordiliera Betic\Guadalquivir

Guadiana

M a re a

Me d i t

e r a n \

M- ] i i A l p i

Marea

Ca

sp

i c\

M-

]i

i

Ur

al

M- ] i i A

pe

ni n

i

Pe

n. I t a

l i c\

Garonne

M - ] i i P i r i n e i

Str.

Bos

for

PadVf. Moldoveanu

Vf. Durmitor2522

M a r ea

Ba

lt

ic

\G

olfu

l Bot

nic

O c e a n u l A r c t i c Capul Nord M. Barents Peciora

Mezen

MasivulCentral

I-

le

Br

it

an

i c e

P e n. I b e r i c \

Main

Marea Mânecii

0 200 400 600 800 1000 km−200 peste 2000 m1000 20002000

Golful Finic

P e n . B a l c a n i c \

M-]ii Balcani

I. Creta

M. Egee

Dvina de Vest

A S IA

A

SI

A

Câ

mp

i aP

r ec

as

pi c

\

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

A F R I C A

C â m p i a N o r d - E u r o p

ea

n\

Vf. Mont Blanc

46°

21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 29°28°48°

47°

45°

44°

Tisa

Prut

Siret

Mure[

Olt

Mar

eaN

eagr

\

U C R A I N A

UN

G

A

R

IA

RE P UB

LI C

AM

OL

DO

VA

B U L G A R I A

SE

R

BI

A

D u n \ r e a

UC

R

AI

NA

M

un ] i i C

ar

pa

]i

0 20 40 60 80 100 km

Continent Suprafa]a (mil. km2)

Lungimea]ãrmurilor

(km)

L / S (km/mil.

km2) Europa 10,4 38 000 3 654

Asia 44,3 62 000 1 396Africa 30,2 30 500 1 010

Americade Nord

[iCentralã

24,1 75 500 3 133

Americade Sud

18,1 32 000 1 768

Australia 7,6 19 700 2 592 Antarctida 13,1 30 000 2 290

Fig. 1 Spa]iul geografic european

Fig. 2 Spa]iul geografic al României

Raportul dintre perimetru [i suprafa]ãDOC 1

Fig. 3 Carpa]ii – Mun]ii Bucegi

Fig. 4 Valea Dun\rii `n sectorul Bazia[-Por]ilede Fier (Cazane)

De la Europa la RomâniaDOC 2

Hãr]ile de mai sus, în succesiunea lor, de la suprafa]a mai extinsã (Europa) lasuprafa]a mai redusã (România), indic\ foarte clar fenomenul de „trecere de scarã”, încare anumite elemente din prima hartã apar, la o scarã mãritã, cu mai multe detalii.Aceste douã hãr]i aratã foarte sugestiv corela]ia dintre spa]iul european [i cel românesc.

10

TERMENICoordonate geografice – sis-

temul referen]ial format din lati-tudine (care reflectã depãrtareafa]ã de Ecuator) [i longitudine(care reflectã depãrtarea fa]ã deprimul meridian), cu ajutorulcãrora poate fi precizatã pozi]iaoricãrui punct situat pe glob.

Placã tectonicã – diviziunemajorã a scoar]ei terestre.

Ponto-caspic – spa]iu situatîntre Marea Neagrã [i Marea Cas -picã.

Eurasia – supercontinent for-mat din cele douã pãr]i cunoscuteîn mod tradi]ional prin denumi -rile de Europa [i Asia, care for -meazã împreunã o întindere con-tinuã de uscat.

Continentalism – proprietatea climei care reflectã diferen]eletermice mari între anotimpurileextreme; acestea se reflectã [i înînveli[ul biogeografic.

ACTIVIT|}I

EUROPA PE GLOB

Urmãrind un planiglob fizic (fig. 1),observãm cã Europa ocupã un spa]iu conti-nental relativ redus ca întindere, situataproape integral în zona temperatã. Acestaaratã în mod sugestiv cã Europa reprezintão prelungire a Asiei.

Cea mai utilizatã accep]iune care define[te[i delimiteazã spa]iul european este ceareprezentatã pe aceastã hartã [i care considerãcontinentul nostru cuprins între OceanulAtlantic, Oceanul Arctic, Marea Mediteranã,Marea Neagrã, Mun]ii Caucaz [i Mun]ii Ural(înglobând, sub aspectul geografiei fizice, [ipartea europeanã a Federa]iei Ruse).

Europa are dimensiuni reduse în raport cuîntinderea Terrei [i a celorlalte continente, dareste relativ bine populat\. Continentul nostrureprezintã aproximativ 1/50 din suprafa]aTerrei, 1/15 din suprafa]a uscatului terestru [imai mult de 1/10 din popula]ia planetei.

Continentul european este înconjuratpe mai mult de 3/4 din perimetrul sãu deoceane [i mãri [i este legat de Asia prin maipu]in de 1/4 din limitele sale. Limitele arieicontinentale propriu-zise au spre punctelecardinale anumite extremitã]i (spre nord,Capul Nord; spre sud, Capul Tarifa; sprevest, Capul Roca, iar spre est o por]iune aMun]ilor Ural).

Legãtura foarte strânsã dintre Europa [iAsia este ilustratã de continuitatea întin-derii [i de apartenen]a întregului spa]iul laaceea[i placã tectonicã (DOC 1), denumitãplaca Eurasiaticã (fig. 2).

Aceastã hartã a plãcilor tectonice su -gereazã existen]a unei singure întinderi re -lativ continui [i aparent omogene, mãr -ginitã de alte plãci. Din acest punct devedere, limita esticã a Europei are un carac-ter conven]ional.

ROMÂNIA ÎN EUROPAÎn cadrul continentului european

(fig. 3), România este situatã aparent însud-estul acestuia, la distan]e aproapeegale fa]ã de marginile vestic\, nordic\ [iestic\ ale continentului [i mai aproape desudul acestuia.

Pozi]ia sud-esticã este mai clarã în cazulspa]iului ponto-caspic, reprezentat de are-alul Mun]ilor Caucaz [i de regiunile încon-jurãtoare. Prin Mun]ii Carpa]i [i Dunãre,]ara noastrã este legatã de Europa Centralã[i se poate aprecia cã apar]ine acesteia.

Atât pentru Europa, cât [i pentruRomânia, un element al pozi]ionãrii lor peglob îl constituie traversarea acestora deparalela de 45º lat. N, ceea ce le situeazã înplinã zonã temperatã. Principala consecin]ãa acestei pozi]ii o reprezintã caracterultemperat al climei pe aproape întreagaîntindere [i aspectul continental al acesteia,cu cât ne situãm mai spre est.

Centrul geometric al ]ãrii noastre estesituat în apropierea intersec]iei dintremeridianul de 25º long. E [i paralela de 46ºlat. N.

Fa]ã de acest punct imaginar, coordo-natele geografice extreme ale ]ãrii noastre(DOC 2) se aflã situate la distan]e compara-bile, ceea ce sugereazã aspectul aproape cir-cular al perimetrului teritoriului respectiv.

În cazul României, elementele specificeale pozi]iei le constituie situarea sa pe cursul inferior al Dunãrii, cu acces la MareaNeagrã [i o anumitã apropiere fa]ã de Asia(Asia Micã, Orientul Mijlociu [i Apropiat).

Caracteristica principalã a pozi]ieiRomâniei o reprezintã situarea acesteia înplinã zonã temperatã; pozi]ia sa sud-estic\`n Europa determin\ cre[terea continenta -lismului climatic.

Un element interesant al pozi]iei ]ãriinoastre pe glob este situarea în zona demaximã extindere latitudinalã a uscatului(ceea ce reprezintã mai mult o coinciden]ãdecât o consecin]ã).

1.2 POZI}IA GEOGRAFIC| {I LIMITELE

1. Urmãri]i pozi]iile geogra -fice ale continentelor reprezen-tate pe planiglob (fig. 1) [i pre-ciza]i avantajele [i dezavantajeleacestei pozi]ii a Europei în raportcu celelalte continente.

2. Preciza]i, oral sau în scris,pentru fiecare vector de distan]ãreprezentat pe harta alãturatã:direc]ia, lungimea, punctul sprecare este orientat [i consecin]elegeografice pentru ]ara noastrã alefiecãrei direc]ii.

Coordonate geografice extreme ale RomânieiDOC 2

11

ACTIVIT|}I

20°

60°

50°

45°N

40°

60°

50°

40°

0° 10° 20° 25°

25°E

30° 40° 50° 60°10°

10° 20° 30° 40°

M-]ii Caucaz

M-] i i D inar ic i

M a r e a N e a g r \

M. Marmara

M a r e a

T i r e n i a n \Marea Ionic\

Marea Adriatic\

M. Azov

M-]ii Cantabrici

Pen. Bretagne

Pen

. Iut

land

a

I. Irlanda I. MareaBritanie

Vf. Ben Nevis

Vatna Jökull

1343

1041

621

2648

3404

2911

25445642

3482

I-le Hebride

I. Islanda

I-le Baleare

C. Roca

C. TarifaStr. Gibraltar

GolfulBiscaya

Tamisa

Elba

Oder

DravaSava

Dun\rea

Dun\rea

Tisa

Mure[

Prut

Nipru Don

Don

L. LadogaL. Onega

M. Alb\

Torne

Dvina de Nord

Kama

Ural

Done]

Volga

Nistru

Bug

Olt

WeserSena

Rin

LoaraVienne

Duero Ebru

Ron

Vistula

M a r e a

N o r d u l u i

M a r e a

N o r v e g i e i

Str. Calais

I. Sardinia

I. Corsica

I. Sicilia

I. Cipru

Pen. Crimeea

Pen. Pelopones

Pod.

Boemiei

Câmpia

Panonic\

C â m p i a

E u r o p e i

d e

E s t

M-

]i i

Sc

an

di n

av

i ei

Pen. Kola

Podi[ulVolg\i

Podi[ulCentral

Rus

Pe

ni

ns

ul

a

Sc

an

di

na

v\

1886

1602

2470

1142

4808

Vf. Olimp

Vf. Elbrus

Vulc. Etna

Vulc. Vezuviu

3323

1281

1894Vf. Narodnaia

2654

2592

Volga

70°Cercul Polar Arctic

M - ] i iC

a

rpa]i

Cordiliera Betic\Guada lquivir

Guadiana

M a re a

Me d i t

e r a n \

M- ] i i A l p i

Marea

Ca

sp

i c\

M-

]i

i

Ur

al

M- ] i i A

pe

ni n

i

Pe

n. I t a

l i c\

GaronneM - ] i i P i r i n e i

Str.

Bos

for

PadVf. Moldoveanu

Vf. Durmitor2522

M a r ea

Ba

lt

ic

\G

olfu

l Bot

nic

O c e a n u l A r c t i c Capul Nord M. Barents Peciora

Mezen

MasivulCentral

I-

le

Br

it

an

i c e

P e n. I b e r i c \

Main

Marea Mânecii

0 200 400 600 800 1000 km−200 peste 2000 m1000 20002000

Golful Finic

P e n . B a l c a n i c \

M-]ii Balcani

I. Creta

M. Egee

Dvina de Vest

22880000 kkmm

22770000 kkmm

228 80 00 0 k km m

22 66 00 00 kkmm

22440000 kkmm22 9900 00

kkmm

11005500 kkmm

A S IA

A

SI

A

Câ

mp

i aP

r ec

as

pi c

\

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

A F R I C A

C â m p i a N o r d - E u r o p

ea

n\

Vf. Mont Blanc

45°N

Punctulextrem

Lat.nordicã

Long. esticã

N Horodi[tea 48º15’06” 26º42’05”

S Zimnicea 43º37’07” 25º23’32”

E Sulina 45º09’36” 29º41’24”

VBeba Veche 46º07’27” 20º15’44”

70°

80°

60°

50°

40°

30°

20°

20°

30°

40°

50°

60°

70°

80°

70°

60°

50°

40°

30°23°30’

20°

30°

40°

50°

60°

70°

90N

66°30’

23°30’

10°

0°

10°

66°30’

90°

10°

10°

Tropicul Racului (Tropicul de Nord)23°30’

23°30’

Cercul Polar Arctic66°30’

Cercul Polar Antarctic66°30’

Tropicul Capricornului(Tropicul de Sud)

Ecuator0°160° 150° 140° 130° 120° 110° 100° 90° 80° 70° 60° 50° 40° 30° 20° 10° 10° 20° 30° 40° 50° 60° 70° 80° 90° 100° 110° 120° 130° 140° 150° 160° 170° 170°180°0°

80°

Cercul Polar Antarctic

I-le. Hawaii

A N T A R C T I D A

O C E A N U L A R C T I C

AMERICA

AMERICA DE SUD

EUROPA

AFRICA

AUSTRALIA

A S I ADE

NORD

OCEANIA

20°

80°

Ecuator

Tropicul de nord

Tropicul de sud

Cercul Polar Arctic

Limita pl\cilor tectonice (rift sau ridge)Direc]ii dedeplasare a pl\cilorSubduc]ieLimite probabile`ntre pl\ci

P l a c a E u r a s i a t i c \

P l a c a

A f r i c a n \

Placa Sco]ia

P l a c a

N a z c a

Placa Antilelor

Placa Pacific\

Placa Filipine

Placa Pacific\2

Pl

ac

a

Am

er

ic

an

\

P l a c a A n t a r c t i c \

34

1

Alte pl\ci majore[i medii:1. Pl. Cocos2. Pl. Arabiei3. Pl. Iranian\4. Pl. Egeean\

Cercul Polar Antarctic

0 2000 km

P l a c a

I n d o - A u s t r a l i a n \

Fig. 3 Pozi]ia fizico-geografic\ a României `n Europa

Fig. 2 Pl\cile tectonice

Plãci tectoniceDOC 1

Imaginea acestor plãci tectonice sugereazãdecupajul real al scoar]ei terestre [i oferã oanumitã imagine asupra continuitã]ii spa]ialedintre diferitele suprafe]e continentale sauoceanice ale globului.

Direc]iile de deplasare ale plãcilor, limiteledintre plãci [i sectoarele de coliziune aratãfelul în care au loc cele mai mari modificãritectonice la scara planetei. Relativa omogeni-tate a plãcii eurasiatice aratã cã, pe întreaga saîntindere, masa continentalã are o origine [i ogenezã comunã. La contactul dintre aceastãplacã [i cele situate spre sud, datoritã procesu-lui de coliziune a pl\cilor, s-a format lan]ulalpino-himalayan.

Ce elemente reprezentate pe h\r]ileal\turate (fig. 1, 2, 3) provin din cu noa[tereamai aprofundatã a scoar]ei terestre?

Fig. 1 Planiglobul fizic