WordPress.comManualul a fost aprobat prin O.MEdCT nr. 1262/53 din 6.06.2007, `n urma evalu\rii...

$: WordPress.comManualul a fost aprobat prin O.MEdCT nr. 1262/53 din 6.06.2007, `n urma evalu\rii calitative [i este realizat `n conformitate cu programa analitic\ aprobat\ prin Ordin$

MINISTERUL EDUCAÞIEI, CERCETÃRII ªI TINERETULUI

Manual pentru clasa a XII-a

Octavian Mândruþ

CORINT�

eografieEuropa – România – Uniunea Europeanã

Probleme fundamentale

G

Manualul a fost aprobat prin O.MEdCT nr. 1262/53 din 6.06.2007, `n urma evalu\rii calitative [i este realizat `n conformitate cuprograma analitic\ aprobat\ prin Ordin al ministrului educa]iei [i cercet\rii nr. 5959 din 22.12.2006.

Date despre autor:OCTAVIAN MÂNDRUÞ, doctor în geografie, cercet\tor [tiin]ific principal I [i cadru didactic la Universitatea de Vest „Vasile Goldi[”

din Arad, autor de manuale [colare (pentru clasele IV-XII, ap\rute la Editura Corint), atlase, culegeri de sinteze [i teste, lucr\riîn diferite domenii ale geografiei, ghiduri metodologice, caiete de activitate independent\, cursuri universitare. Dintre lucr\rileactualizate, amintim: România – atlas geografic [colar, Atlas geografic [colar [i Atlas geografic de buzunar (edi]ii 2013, ap\rutela Editura Corint), Geografia Uniunii Europene, România – geografie regional\, Geografie fizic\ [i uman\ general\, Elementede epistemologie geografic\, [.a., Editura „Vasile Goldi[” University Press, 2012–2013.

Referen]i:Prof. univ. dr. Gh. Mãhãra, Universitatea din Oradea Prof. gr. I Lucian Popescu, Colegiul Naþional „George Coºbuc”, Cluj-Napoca

Redactor: Geanina RaduTehnoredactare computerizat\: Andreea ApostolCoperta: Valeria MoldovanCartografie: Petruþa ªerbanControl cartografic: prof. {tefan Popescu

Editura CORINTRedac]ia [i administra]ia:Str. Mihai Eminescu nr. 54 A, sector 1, Bucure[tiTel./Fax: 021.319.47.97, 021.319.47.99Difuzarea:Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucureºti, cod poºtal 060012Tel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33, 0748.808.083, 0758.225.443Fax: 021.310.15.30, 021.319.88.66E mail: [email protected] virtual: www.grupulcorint.ro

ISBN: 978-973-135-367-8

Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT, parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiMÂNDRUÞ, OCTAVIAN

Geografie: Europa - România - Uniunea Europeanã: probleme fundamentale: manual pentru clasa a XII-a /Octavian Mândruþ. – Bucure[ti: Corint, 2008Bibliogr.ISBN 978-973-135-367-8

913(4+498)(075.35)

3

~n urma parcurgerii, `n clasa a XII-a, a tematicii acestei discipline [colare, ve]i avea posibilitatea s\:

� utiliza]i adecvat terminologia presupus\ deaceast\ tematic\;

� raporta]i elementele semnificative din societate,[tiin]\ [i tehnologie la aceast\ tematic\;

� rela]iona]i elementele din realitatea `nconjur\toare(natur\ [i societate) cu reprezentarea lor cartogra fic\.

De asemenea, sper\m s\ v\ dezvolta]i o atitudine potrivit\ fa]\ de educa]ie, cunoa[tere, cultur\ [i civiliza]ie referitoare la Europa, România [i UniuneaEuropean\.

I. EUROPA {I ROMÂNIA -

ELEMENTE GEOGRAFICE

DE BAZ|

II. ROMÂNIA {I UNIUNEA

EUROPEAN|

III. EUROPA {I UNIUNEA

EUROPEAN| ÎN LUMEA

CONTEMPORAN|

IV. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

SOCIAL| {I CULTURAL| A

EUROPEI {I A ROMÂNIEI

V. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

A SERVICIILOR {I

ADMINISTRA}IE ÎN

EUROPA {I ÎN ROMÂNIA

CUPRINS

GEOGRAFIEEuropa – România – Uniunea European\

Probleme fundamentale

I. Europa [i România – elemente geografice de bazã . . . . . . . . . . . . . . . . . .71. Spa]iul românesc [i spa]iul european . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .81.1 Europa [i România – caracteristici geografice generale . . . . . . . . . . .81.2 Pozi]ia geograficã [i limitele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .102. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei [i ale României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122.1 Relieful major – trepte [i unitã]i morfostructurale . . . . . . . . . . . . . .122.2 Tipuri genetice [i unitã]i de relief . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .142.3 Unitã]i majore de relief . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .162.4 Clima – factorii genetici, elementele climatice [i regionarea climaticã .182.5 Harta sinopticã a Europei [i a României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .222.6 Hidrografia – aspecte generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .242.7 Dunãrea [i Marea Neagrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .262.8 Înveli[ul biopedogeografic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .282.9 Resursele naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .303. Elemente de geografie umanã ale Europei [i ale României . . . . . .323.1 Harta politicã a Europei. România ca stat al Europei . . . . . . . . . . . .343.2 Popula]ia [i caracteristicile ei geodemografice . . . . . . . . . . . . . . . . .363.3 Sistemul de ora[e al Europei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .383.4 Analiza geograficã a unor ora[e: Londra, Paris, Viena, Moscova . .403.5 Analiza geograficã a unor ora[e: Bucure[ti, Constan]a, Timi[oara 423.6 Activitã]ile economice – caracteristici generale . . . . . . . . . . . . . . . . .443.7 Analiza unei ramuri industriale – energia electricã . . . . . . . . . . . . .463.8 Sisteme de transport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .483.9 Mediul înconjurãtor [i peisaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .503.10 Regiuni geografice în Europa [i în România . . . . . . . . . . . . . . . . . . 523.11 Caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa [i din România* . 543.12 Carpa]ii – studiu de caz al unei regiuni geografice . . . . . . . . . . . . 563.13 }ãrile vecine României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Test – România [i Europa — elemente geografice de bazã . . . . . . . . 64

II. România [i Uniunea Europeanã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 651. Formarea Uniunii Europene [i evolu]ia integrãrii europene . . . . . . 662. Caracteristici geografice, politice [i economice actuale

ale Uniunii Europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 683. Statele Uniunii Europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 703.1 Privire generalã [i sinteticã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 703.2 Studii de caz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

Fran]a. Germania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .72Regatul Unit. Italia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74Spania. Portugalia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .76Grecia. Austria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78Celelalte ]ãri ale Uniunii Europene* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

4. Diviziuni regionale [i organizarea spa]iului geografic în Uniunea Europeanã.* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

4

SUMAR

5

SUMAR5. România ca parte a Uniunii Europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 5.1 Oportunitã]i geografice ale

României cu semnifica]ie pentru Uniunea Europeanã . . . . . . . . . . . 865.2 România [i ]ãrile Uniunii Europene – interdependen]e

geografice, economice [i culturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 885.3 Organizarea [i amenajarea spa]iului geografic

în Uniunea Europeanã [i în România* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 905.4 Problema energiei în Uniunea Europeanã [i în România.Alte probleme comune* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Test – România [i Uniunea Europeanã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

III. Europa [i Uniunea Europeanã în lumea contemporanã . . . . . . . . . . 951. Problemele fundamentale ale lumii contemporane –

prezentare sinteticã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 962. Rolul Europei în construirea lumii contemporane . . . . . . . . . . . . . . . 983. Uniunea Europeanã [i ansamblurile economice [i geopolitice

ale lumii contemporane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1004. Mondializare, interna]ionalizare [i globalizare din

perspectivã europeanã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1025. Europa, Uniunea Europeanã [i România în urm\toarele decenii 104Test – Europa [i Uniunea Europeanã în lumea contemporanã . . . . 106

IV. Elemente de geografie socialã [i culturalã a Europei [i a României* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107

1. Tipuri tradi]ionale de utilizare a spa]iului geografic* . . . . . . . . . . . 1082. Tipuri de comunitã]i umane. Mentalitã]i* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1103. Diversitatea umanã a Europei* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1124. Structuri teritoriale [i dinamica socialã* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1145. Raportul dintre elemente de geografie socialã [i culturalã

ale Europei [i României* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116Test pentru curriculum op]ional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118

V. Elemente de geografie a serviciilor [i administra]ie în Europa [i în România** . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

1. Cãi de comunica]ie [i mijloace de transport** . . . . . . . . . . . . . . . . . 1202. Rela]ii economice, turism, comer], activitã]i complementare** . . . 1223. Elemente de geografie administrativã** . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124Test final* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .126

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128

* Lec]iile marcate prin litere cursive [i un singur asterisc reprezint\ curriculum diferen]iat pentruclasele de [tiin]e sociale, din cadrul filierei teoretice, profil umanist.** Lec]iile marcate prin litere cursive [i dou\ asteriscuri se adreseaz\ calific\rilor profesionale dindomeniile servicii [i administra]ie, profil tehnologic.

6

UTILIZAREA MANUALULUI

8

EUROPAHarta alãturatã (fig. 1) asigurã o imagine

simplã asupra a ceea ce poate fi consideratspa]iul geografic european, îndeosebi prindimensiunea sa naturalã, care oferã suportulcomunitã]ilor umane.

Ca întindere [i continuitate, Europa areaspectul unei prelungiri a Asiei (fiind o mare„peninsulã” a acesteia). De aceea, se considerãfrecvent cã aceste douã continente (Europa [iAsia) formeazã în realitate o singurã întin-dere, denumitã Eurasia.

Limita dintre Europa [i Asia este fixatã înlungul Mun]ilor Urali, apoi în continuare pefluviul Ural, Marea Caspicã [i Mun]ii Caucaz;aceastã limitã are un pronun]at caracter con-ven]ional.

Analizând harta alãturatã (fig. 1), ob-servãm cã Europa are o serie de caracteristicivizibile, cum ar fi:� ]ãrmurile sunt foarte sinuoase, deter-

minând cel mai mare raport dintre perimetrul[i aria continentului (DOC 1);� existen]a unor întinse peninsule mar-

ginale [i insule exterioare;� organizarea naturalã pe fâ[ii latitudi-

nale, paralele, de la sud spre nord, cu o axãcentralã formatã din sistemul alpino-carpatic[i bazinul Dunãrii;� existen]a unor mãri interioare, cvasiizo-

late (Marea Balticã, Marea Neagrã).

O linie imaginarã trasatã între MareaBalticã [i Marea Neagrã împarte Europa îndouã pãr]i: în est, Europa continentalã [i învest, Europa peninsularã; aceastã linie estedenumitã, uneori, istmul ponto-baltic. Acestistm `ngusteaz\ continentul european `n lun-gul acestei linii imaginare (aproximativ `ntreKaliningrad [i Odessa), care permite astfel oseparare clar\ `ntre cele dou\ p\r]i ale sale.

ROMÂNIAPrivind harta continentului nostru [i harta

spa]iului geografic pe care se aflã situatã ]aranoastrã (fig. 2), observãm cã acestea au încomun câteva componente principale (Car-pa]ii (fig. 3), Dunãrea (fig. 4), Marea Neagrã [iCâmpia Panonicã). Fa]ã de istmul ponto-baltic, România este situatã spre vest. Prin tre-cere de la Europa la România (DOC 2), seobserv\ c\ ]ara noastrã poate fi considerat\astfel o ]arã carpaticã, danubianã, ponticã,panonicã, având o pozi]ie central-europeanã.

Caracterul carpatic al spa]iului geograficeste dat de ponderea relieful carpatic (60% dinteritoriul ]ãrii) [i situarea celei mai mari pãr]idin acest lan] montan pe teritoriul ]ãrii noastre(55%).

Caracterul dunãrean (danubian) al ]ãriiconst\ `n faptul c\ segmentul cel mai mare alfluviului este tangent teritoriului ]ãrii (38%), `nsituarea aproape integralã (97%) a teritoriului]ãrii în bazinul hidrografic al Dunãrii [i al zoneide vãrsare (Delta Dunãrii) pe teritoriul ]ãriinoastre.

De[i ]ãrmul românesc al Mãrii Negre esterelativ redus în raport cu alte ]ãri situate înjurul acesteia, ]ara noastrã poate fi consideratão ]arã ponticã. Caracterul panonic este dat delarga deschidere a reliefului [i hidrografieispre Câmpia Panonicã [i Europa Centralã.

}ara noastrã reprezintã aproape 1/40 dinîntinderea Europei [i peste 3% din popula]iaacesteia. La nivelul planetei, România ocupã0,16% din suprafa]a uscatului [i 0,34% dinpopula]ia Terrei. Sub raportul geografiei fi-zice, România poate fi definitã în acela[itimp ca un spa]iu carpatic, danubian, pano-nic [i pontic. Caracteristica principalã degeografie umanã a acestui spa]iu o reprezin-tã locuirea sa de cãtre o popula]ie neolatinã,care formeazã romanitatea orientalã.

TERMENISpa]iu – termen general, care

are în vedere o anumitã su-prafa]ã, precum [i totalitatea ele-mentelor, proceselor [i fenome-nelor geografice specifice.

Carpatic – termen referitor laMun]ii Carpa]i [i caracteristicileacestora.

Dunãrean (danubian) – ter-men referitor la Dunãre (Danu-biu, în latinã), la caracteristicile [iinfluen]a acesteia asupra teritori-ilor din bazinul hidrografic.

Panonic – termen referitor laspa]iul geografic al DepresiuniiPanonice [i la caracteristicile sale(de relief, climã).

Pontic – referitor la MareaNeagrã (denumitã în trecutPontus Euxinus).

Istm ponto-baltic – linieimaginarã care une[te punctelecele mai apropiate dintre MareaBalticã [i Marea Neagrã.

Romanitate orientalã – par-tea esticã (orientalã) a spa]iuluide romanitate (cu originea în ci-viliza]ia Imperiului Roman).

ACTIVIT|}IUrmãri]i harta Europei (fig. 1)

[i identifica]i alte elemente observabile pe aceasta: locali-zarea, forma, mãrimea [i denu-mirea principalelor peninsule,insule [i mãri exterioare, orientarea fluviilor principale [i alan]urilor montane.

SPA}IUL ROMÂNESC {I SPA}IULEUROPEAN1ca

p.I

A. EUROPA {I ROMÂNIA – CARACTERISTICI GEOGRAFICEDE ANSAMBLU

Text explicativ Dic]ionar cu

principalii termeninoi, care trebuie urm\ri]i odat\ cuparcurgerea lec]iei

Hart\destinat\ analizei [iraport\rii ele-mentelor din text

Document deargumentare a textuluiexplicativ

Imagini asupra unorelemente reprezenta-tive, numerotate (fig. 3, 4) [i cu trimitere `n text

Subtitlullec]iei

Titlullec]iei Document

informativ destinatanalizei [i argument\rii

Aplica]ii destinate complet\rii cerin]elor de concretizare a înv\]\rii

7

Ica

pito

lul

EUROPA {I ROMÂNIAELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZ|

~n urma parcurgerii acestui capitol, ve]i avea posibilitatea s\ dezvolta]icompeten]e noi referitoare la:

� utilizarea terminologiei [i a limbajului specific pen-tru prezentarea elementelor geografice de bazã aleEuropei [i ale României;� explicarea acestor caracteristici prin raportarea lor

reciprocã;� explicarea legãturilor dintre caracteristicile spa]iu -

lui na]ional [i ale celui european;� utilizarea unor surse de informare diferite, referi-

toare la geografia Europei [i a României;� raportarea sistemelor naturale [i umane la nivelul

continentului, al ]ãrii [i al diferitelor diviziuniregionale;� interpretarea reprezentãrilor cartografice analizate;� în]elegerea diversitã]ii naturale [i umane a spa]iilor

geografice studiate.

Prima parte, cea mai sub-stan]ialã, a manualului cuprin -de o prezentare, în paralel, a ca -racteristicilor geografice princi-pale ale Europei [i ale Ro -mâniei. Aceastã prezentare esteprogresiv\, pornind de la ele-mentele generale ale continen-tului nostru, la cele particulareale României.

Analiza corelatã a elemen -telor de geografie a Europei [i aRomâniei are la bazã inclu -derea spa]iului geografic na -]ional în cel continental, ceea cepresupune abordarea caracte -risticilor spa]iului mai extins,apoi a caracteristicilor comune[i, în cele din urm\, a celor spe -cifice spa]iului mai redus ca în tindere.

O aten]ie deosebitã esteacordatã perceperii raportu -rilor dintre spa]iul european [icel na]ional, explicarea acestorraporturi [i identificarea parti -cularitã]ilor geogra fiei Româ -niei în raport cu cea a Europei.

8

EUROPAHarta alãturatã (fig. 1) asigurã o imagine

simplã asupra a ceea ce poate fi consideratspa]iul geografic european, îndeosebi prindimensiunea sa naturalã, care oferã suportulcomunitã]ilor umane.

Ca întindere [i continuitate, Europa areaspectul unei prelungiri a Asiei (fiind o mare„peninsulã” a acesteia). De aceea, se considerãfrecvent cã aceste douã continente (Europa [iAsia) formeazã în realitate o singurã întin-dere, denumitã Eurasia.

Limita dintre Europa [i Asia este fixatã înlungul Mun]ilor Ural, apoi în continuare pefluviul Ural, Marea Caspicã [i Mun]ii Caucaz;aceastã limitã are un pronun]at caracter con-ven]ional.

Analizând harta alãturatã (fig. 1), ob -servãm cã Europa are o serie de caracteristicivizibile, cum ar fi:� ]ãrmurile sunt foarte sinuoase, deter-

minând cel mai mare raport dintre perimetrul[i aria continentului (DOC 1);� existen]a unor întinse peninsule mar-

ginale [i insule exterioare;� organizarea naturalã pe fâ[ii latitudi-

nale, paralele, de la sud spre nord, cu o axãcentralã formatã din sistemul alpino-carpatic[i bazinul Dunãrii;� existen]a unor mãri interioare, cvasiizo-

late (Marea Balticã, Marea Neagrã).

O linie imaginarã trasatã între MareaBalticã [i Marea Neagrã împarte Europa îndouã pãr]i: în est, Europa continentalã [i învest, Europa peninsularã; aceastã linie estedenumitã, uneori, istmul ponto-baltic. Acestistm `ngusteaz\ continentul european `n lun-gul acestei linii imaginare (aproximativ `ntreKaliningrad [i Odessa), care permite astfel oseparare clar\ `ntre cele dou\ p\r]i ale sale.

ROMÂNIAPrivind harta continentului nostru [i harta

spa]iului geografic pe care se aflã situatã ]aranoastrã (fig. 2), observãm cã acestea au încomun câteva componente principale (Car -pa]ii (fig. 3), Dunãrea (fig. 4), Marea Neagrã [iCâmpia Panonicã). Fa]ã de istmul pon-to-baltic, Ro mânia este situatã spre vest. Printrecere de la Europa la România (DOC 2), seobserv\ c\ ]ara noastrã poate fi considerat\astfel o ]arã carpaticã, da nubianã, ponticã,panonicã, având o pozi]ie central-europeanã.

Caracterul carpatic al spa]iului geograficeste dat de ponderea relieful carpatic (60% dinteritoriul ]ãrii) [i situarea celei mai mari pãr]idin acest lan] montan pe teritoriul ]ãrii noastre(55%).

Caracterul dunãrean (danubian) al ]ãriiconst\ `n faptul c\ segmentul cel mai mare alfluviului este tangent teritoriului ]ãrii (38%) [i`n situarea aproape integralã (97%) a teritoriu-lui ]ãrii în bazinul hidrografic al Dunãrii [i alzonei de vãrsare (Delta Dunãrii) pe teritoriul]ãrii noastre.

De[i ]ãrmul românesc al Mãrii Negre esterelativ redus în raport cu alte ]ãri situate înjurul acesteia, ]ara noastrã poate fi consideratão ]arã ponticã. Larga deschidere a reliefului [ia hidrografiei spre Câmpia Panonicã [iEuropa Centralã `i d\ caracterul panonic.

}ara noastrã reprezintã aproape 1/40 dinîntinderea Europei [i peste 3% din popula]iaacesteia. La nivelul planetei, România ocupã0,16% din suprafa]a uscatului [i 0,34% dinpopula]ia Terrei. Sub raportul geografiei fi -zice, România poate fi definitã în acela[itimp ca un spa]iu carpatic, danubian, pano -nic [i pontic. Caracteristica principalã degeografie umanã a acestui spa]iu o reprezin-tã locuirea sa de cãtre o popula]ie neolatinã,care formeazã romanitatea orientalã.

TERMENISpa]iu – termen general, care

are în vedere o anumitã su -prafa]ã, precum [i totalitatea ele-mentelor, proceselor [i fenome -nelor geografice specifice.

Carpatic – termen referitor laMun]ii Carpa]i [i caracteristicileacestora.

Dunãrean (danubian) – ter-men refe ritor la Dunãre (Da nu -biu, în latinã), la caracteristicile [iinfluen]a acesteia asupra teritori-ilor din bazinul hidrografic.

Panonic – termen referitor laspa]iul geografic al DepresiuniiPanonice [i la caracteristicile sale(de relief, climã).

Pontic – termen referitor laMarea Neagrã (denumitã în tre-cut Pontus Euxinus).

Istm ponto-baltic – linieimaginarã care une[te punctelecele mai apropiate dintre MareaBalticã [i Marea Neagrã.

Romanitate orientalã – par -tea esticã (orientalã) a spa]iuluide romanitate (cu originea în ci -viliza]ia Imperiului Roman).

ACTIVIT|}I1. Urmãri]i harta Europei (fig.

1) [i identifica]i alte elemente ob servabile pe aceasta: locali -zarea, forma, mãrimea [i denu-mirea principalelor peninsule,insule [i mãri exterioare, orientarea fluviilor principale [i alan]urilor montane.

2. Urm\ri]i harta României(fig. 2) [i identifica]i elementeleobservabile pe aceasta.

SPA}IUL ROMÂNESC {I SPA}IULEUROPEAN1ca

p.I

1.1 EUROPA {I ROMÂNIA – CARACTERISTICI GEOGRAFICEDE ANSAMBLU

9

20°

60°

50°

40°

60°

50°

40°

0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°10°

10° 20° 30° 40°

M-]ii Caucaz

M-] i i D inar ic i

M a r e a N e a g r \

M. Marmara

M a r e a

T i r e n i a n \Marea Ionic\

Marea Adriatic\

M. Azov

M-]ii Cantabrici

Pen. Bretagne

Pen

. Iut

land

a

I. Irlanda I. MareaBritanie

Vf. Ben Nevis

Vatna Jökull

1343

1041

621

2648

3404

2911

25445642

3482

I-le Hebride

I. Islanda

I-le Baleare

C. Roca

C. TarifaStr. Gibraltar

GolfulBiscaya

Tamisa

Elba

Oder

DravaSava

Dun\rea

Dun\rea

Tisa

Mure[

Prut

Nipru Don

Don

L. LadogaL. Onega

M. Alb\

Torne

Dvina de Nord

Kama

Ural

Done]

Volga

Nistru

Bug

Olt

WeserSena

Rin

LoaraVienne

Duero Ebru

Ron

Vistula

M a r e a

N o r d u l u i

M a r e a

N o r v e g i e i

Str. Calais

I. Sardinia

I. Corsica

I. Sicilia

I. Cipru

Pen. Crimeea

Pen. Pelopones

Pod.

Boemiei

Câmpia

Panonic\

C â m p i a

E u r o p e i

d e

E s t

M-

]i i

Sc

an

di n

av

i ei

Pen. Kola

Podi[ulVolg\i

Podi[ulCentral

RusP

en

in

su

la

Sc

an

di

na

v\

1886

1602

2470

1142

4808

Vf. Olimp

Vf. Elbrus

Vulc. Etna

Vulc. Vezuviu

3323

1281

1894Vf. Narodnaia

2654

2592

Volga

70°Cercul polar arctic

M - ] i iC

a

rpa]i

Cordiliera Betic\Guadalquivir

Guadiana

M a re a

Me d i t

e r a n \

M- ] i i A l p i

Marea

Ca

sp

i c\

M-

]i

i

Ur

al

M- ] i i A

pe

ni n

i

Pe

n. I t a

l i c\

Garonne

M - ] i i P i r i n e i

Str.

Bos

for

PadVf. Moldoveanu

Vf. Durmitor2522

M a r ea

Ba

lt

ic

\G

olfu

l Bot

nic

O c e a n u l A r c t i c Capul Nord M. Barents Peciora

Mezen

MasivulCentral

I-

le

Br

it

an

i c e

P e n. I b e r i c \

Main

Marea Mânecii

0 200 400 600 800 1000 km−200 peste 2000 m1000 20002000

Golful Finic

P e n . B a l c a n i c \

M-]ii Balcani

I. Creta

M. Egee

Dvina de Vest

A S IA

A

SI

A

Câ

mp

i aP

r ec

as

pi c

\

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

A F R I C A

C â m p i a N o r d - E u r o p

ea

n\

Vf. Mont Blanc

46°

21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 29°28°48°

47°

45°

44°

Tisa

Prut

Siret

Mure[

Olt

Mar

eaN

eagr

\

U C R A I N A

UN

G

A

R

IA

RE P UB

LI C

AM

OL

DO

VA

B U L G A R I A

SE

R

BI

A

D u n \ r e a

UC

R

AI

NA

M

un ] i i C

ar

pa

]i

0 20 40 60 80 100 km

Continent Suprafa]a (mil. km2)

Lungimea]ãrmurilor

(km)

L / S (km/mil.

km2) Europa 10,4 38 000 3 654

Asia 44,3 62 000 1 396Africa 30,2 30 500 1 010

Americade Nord

[iCentralã

24,1 75 500 3 133

Americade Sud

18,1 32 000 1 768

Australia 7,6 19 700 2 592 Antarctida 13,1 30 000 2 290

Fig. 1 Spa]iul geografic european

Fig. 2 Spa]iul geografic al României

Raportul dintre perimetru [i suprafa]ãDOC 1

Fig. 3 Carpa]ii – Mun]ii Bucegi

Fig. 4 Valea Dun\rii `n sectorul Bazia[-Por]ilede Fier (Cazane)

De la Europa la RomâniaDOC 2

Hãr]ile de mai sus, în succesiunea lor, de la suprafa]a mai extinsã (Europa) lasuprafa]a mai redusã (România), indic\ foarte clar fenomenul de „trecere de scarã”, încare anumite elemente din prima hartã apar, la o scarã mãritã, cu mai multe detalii.Aceste douã hãr]i aratã foarte sugestiv corela]ia dintre spa]iul european [i cel românesc.

10

TERMENICoordonate geografice – sis-

temul referen]ial format din lati-tudine (care reflectã depãrtareafa]ã de Ecuator) [i longitudine(care reflectã depãrtarea fa]ã deprimul meridian), cu ajutorulcãrora poate fi precizatã pozi]iaoricãrui punct situat pe glob.

Placã tectonicã – diviziunemajorã a scoar]ei terestre.

Ponto-caspic – spa]iu situatîntre Marea Neagrã [i Marea Cas -picã.

Eurasia – supercontinent for-mat din cele douã pãr]i cunoscuteîn mod tradi]ional prin denumi -rile de Europa [i Asia, care for -meazã împreunã o întindere con-tinuã de uscat.

Continentalism – proprietatea climei care reflectã diferen]eletermice mari între anotimpurileextreme; acestea se reflectã [i înînveli[ul biogeografic.

ACTIVIT|}I

EUROPA PE GLOB

Urmãrind un planiglob fizic (fig. 1),observãm cã Europa ocupã un spa]iu conti-nental relativ redus ca întindere, situataproape integral în zona temperatã. Acestaaratã în mod sugestiv cã Europa reprezintão prelungire a Asiei.

Cea mai utilizatã accep]iune care define[te[i delimiteazã spa]iul european este ceareprezentatã pe aceastã hartã [i care considerãcontinentul nostru cuprins între OceanulAtlantic, Oceanul Arctic, Marea Mediteranã,Marea Neagrã, Mun]ii Caucaz [i Mun]ii Ural(înglobând, sub aspectul geografiei fizice, [ipartea europeanã a Federa]iei Ruse).

Europa are dimensiuni reduse în raport cuîntinderea Terrei [i a celorlalte continente, dareste relativ bine populat\. Continentul nostrureprezintã aproximativ 1/50 din suprafa]aTerrei, 1/15 din suprafa]a uscatului terestru [imai mult de 1/10 din popula]ia planetei.

Continentul european este înconjuratpe mai mult de 3/4 din perimetrul sãu deoceane [i mãri [i este legat de Asia prin maipu]in de 1/4 din limitele sale. Limitele arieicontinentale propriu-zise au spre punctelecardinale anumite extremitã]i (spre nord,Capul Nord; spre sud, Capul Tarifa; sprevest, Capul Roca, iar spre est o por]iune aMun]ilor Ural).

Legãtura foarte strânsã dintre Europa [iAsia este ilustratã de continuitatea întin-derii [i de apartenen]a întregului spa]iul laaceea[i placã tectonicã (DOC 1), denumitãplaca Eurasiaticã (fig. 2).

Aceastã hartã a plãcilor tectonice su -gereazã existen]a unei singure întinderi re -lativ continui [i aparent omogene, mãr -ginitã de alte plãci. Din acest punct devedere, limita esticã a Europei are un carac-ter conven]ional.

ROMÂNIA ÎN EUROPAÎn cadrul continentului european

(fig. 3), România este situatã aparent însud-estul acestuia, la distan]e aproapeegale fa]ã de marginile vestic\, nordic\ [iestic\ ale continentului [i mai aproape desudul acestuia.

Pozi]ia sud-esticã este mai clarã în cazulspa]iului ponto-caspic, reprezentat de are-alul Mun]ilor Caucaz [i de regiunile încon-jurãtoare. Prin Mun]ii Carpa]i [i Dunãre,]ara noastrã este legatã de Europa Centralã[i se poate aprecia cã apar]ine acesteia.

Atât pentru Europa, cât [i pentruRomânia, un element al pozi]ionãrii lor peglob îl constituie traversarea acestora deparalela de 45º lat. N, ceea ce le situeazã înplinã zonã temperatã. Principala consecin]ãa acestei pozi]ii o reprezintã caracterultemperat al climei pe aproape întreagaîntindere [i aspectul continental al acesteia,cu cât ne situãm mai spre est.

Centrul geometric al ]ãrii noastre estesituat în apropierea intersec]iei dintremeridianul de 25º long. E [i paralela de 46ºlat. N.

Fa]ã de acest punct imaginar, coordo-natele geografice extreme ale ]ãrii noastre(DOC 2) se aflã situate la distan]e compara-bile, ceea ce sugereazã aspectul aproape cir-cular al perimetrului teritoriului respectiv.

În cazul României, elementele specificeale pozi]iei le constituie situarea sa pe cursul inferior al Dunãrii, cu acces la MareaNeagrã [i o anumitã apropiere fa]ã de Asia(Asia Micã, Orientul Mijlociu [i Apropiat).

Caracteristica principalã a pozi]ieiRomâniei o reprezintã situarea acesteia înplinã zonã temperatã; pozi]ia sa sud-estic\`n Europa determin\ cre[terea continenta -lismului climatic.

Un element interesant al pozi]iei ]ãriinoastre pe glob este situarea în zona demaximã extindere latitudinalã a uscatului(ceea ce reprezintã mai mult o coinciden]ãdecât o consecin]ã).

1.2 POZI}IA GEOGRAFIC| {I LIMITELE

1. Urmãri]i pozi]iile geogra -fice ale continentelor reprezen-tate pe planiglob (fig. 1) [i pre-ciza]i avantajele [i dezavantajeleacestei pozi]ii a Europei în raportcu celelalte continente.

2. Preciza]i, oral sau în scris,pentru fiecare vector de distan]ãreprezentat pe harta alãturatã:direc]ia, lungimea, punctul sprecare este orientat [i consecin]elegeografice pentru ]ara noastrã alefiecãrei direc]ii.

Coordonate geografice extreme ale RomânieiDOC 2

11

ACTIVIT|}I

20°

60°

50°

45°N

40°

60°

50°

40°

0° 10° 20° 25°

25°E

30° 40° 50° 60°10°

10° 20° 30° 40°

M-]ii Caucaz

M-] i i D inar ic i


M. Marmara

M a r e a

T i r e n i a n \Marea Ionic\

Marea Adriatic\

M. Azov

M-]ii Cantabrici

Pen. Bretagne

Pen

. Iut

land

a

I. Irlanda I. MareaBritanie

Vf. Ben Nevis

Vatna Jökull

1343

1041

621

2648

3404

2911

25445642

3482

I-le Hebride

I. Islanda

I-le Baleare

C. Roca


GolfulBiscaya

Tamisa

Elba

Oder

DravaSava

Dun\rea

Dun\rea

Tisa

Mure[

Prut

Nipru Don

Don

L. LadogaL. Onega

M. Alb\

Torne

Dvina de Nord

Kama

Ural

Done]

Volga

Nistru

Bug

Olt

WeserSena

Rin

LoaraVienne

Duero Ebru

Ron

Vistula

M a r e a

N o r d u l u i

M a r e a

N o r v e g i e i

Str. Calais

I. Sardinia

I. Corsica

I. Sicilia

I. Cipru

Pen. Crimeea

Pen. Pelopones

Pod.

Boemiei

Câmpia

Panonic\

C â m p i a

E u r o p e i

d e

E s t

M-

]i i

Sc

an

di n

av

i ei

Pen. Kola

Podi[ulVolg\i

Podi[ulCentral

Rus

Pe

ni

ns

ul

a

Sc

an

di

na

v\

1886

1602

2470

1142

4808

Vf. Olimp

Vf. Elbrus

Vulc. Etna

Vulc. Vezuviu

3323

1281

1894Vf. Narodnaia

2654

2592

Volga

70°Cercul Polar Arctic

M - ] i iC

a

rpa]i

Cordiliera Betic\Guada lquivir

Guadiana

M a re a

Me d i t

e r a n \

M- ] i i A l p i

Marea

Ca

sp

i c\

M-

]i

i

Ur

al

M- ] i i A

pe

ni n

i

Pe

n. I t a

l i c\

GaronneM - ] i i P i r i n e i

Str.

Bos

for

PadVf. Moldoveanu

Vf. Durmitor2522

M a r ea

Ba

lt

ic

\G

olfu

l Bot

nic

O c e a n u l A r c t i c Capul Nord M. Barents Peciora

Mezen

MasivulCentral

I-

le

Br

it

an

i c e

P e n. I b e r i c \

Main

Marea Mânecii

0 200 400 600 800 1000 km−200 peste 2000 m1000 20002000

Golful Finic

P e n . B a l c a n i c \

M-]ii Balcani

I. Creta

M. Egee

Dvina de Vest

22880000 kkmm

22770000 kkmm

228 80 00 0 k km m

22 66 00 00 kkmm

22440000 kkmm22 9900 00

kkmm

11005500 kkmm

A S IA

A

SI

A

Câ

mp

i aP

r ec

as

pi c

\

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

A F R I C A

C â m p i a N o r d - E u r o p

ea

n\

Vf. Mont Blanc

45°N

Punctulextrem

Lat.nordicã

Long. esticã

N Horodi[tea 48º15’06” 26º42’05”

S Zimnicea 43º37’07” 25º23’32”

E Sulina 45º09’36” 29º41’24”

VBeba Veche 46º07’27” 20º15’44”

70°

80°

60°

50°

40°

30°

20°

20°

30°

40°

50°

60°

70°

80°

70°

60°

50°

40°

30°23°30’

20°

30°

40°

50°

60°

70°

90N

66°30’

23°30’

10°

0°

10°

66°30’

90°

10°

10°

Tropicul Racului (Tropicul de Nord)23°30’

23°30’

Cercul Polar Arctic66°30’

Cercul Polar Antarctic66°30’

Tropicul Capricornului(Tropicul de Sud)

Ecuator0°160° 150° 140° 130° 120° 110° 100° 90° 80° 70° 60° 50° 40° 30° 20° 10° 10° 20° 30° 40° 50° 60° 70° 80° 90° 100° 110° 120° 130° 140° 150° 160° 170° 170°180°0°

80°

Cercul Polar Antarctic

I-le. Hawaii

A N T A R C T I D A

O C E A N U L A R C T I C

AMERICA

AMERICA DE SUD

EUROPA

AFRICA

AUSTRALIA

A S I ADE

NORD

OCEANIA

20°

80°

Ecuator

Tropicul de nord

Tropicul de sud

Cercul Polar Arctic

Limita pl\cilor tectonice (rift sau ridge)Direc]ii dedeplasare a pl\cilorSubduc]ieLimite probabile`ntre pl\ci

P l a c a E u r a s i a t i c \

P l a c a

A f r i c a n \

Placa Sco]ia

P l a c a

N a z c a

Placa Antilelor

Placa Pacific\

Placa Filipine

Placa Pacific\2

Pl

ac

a

Am

er

ic

an

\

P l a c a A n t a r c t i c \

34

1

Alte pl\ci majore[i medii:1. Pl. Cocos2. Pl. Arabiei3. Pl. Iranian\4. Pl. Egeean\

Cercul Polar Antarctic

0 2000 km

P l a c a

I n d o - A u s t r a l i a n \

Fig. 3 Pozi]ia fizico-geografic\ a României `n Europa

Fig. 2 Pl\cile tectonice

Plãci tectoniceDOC 1

Imaginea acestor plãci tectonice sugereazãdecupajul real al scoar]ei terestre [i oferã oanumitã imagine asupra continuitã]ii spa]ialedintre diferitele suprafe]e continentale sauoceanice ale globului.

Direc]iile de deplasare ale plãcilor, limiteledintre plãci [i sectoarele de coliziune aratãfelul în care au loc cele mai mari modificãritectonice la scara planetei. Relativa omogeni-tate a plãcii eurasiatice aratã cã, pe întreaga saîntindere, masa continentalã are o origine [i ogenezã comunã. La contactul dintre aceastãplacã [i cele situate spre sud, datoritã procesu-lui de coliziune a pl\cilor, s-a format lan]ulalpino-himalayan.

Ce elemente reprezentate pe h\r]ileal\turate (fig. 1, 2, 3) provin din cu noa[tereamai aprofundatã a scoar]ei terestre?

Fig. 1 Planiglobul fizic

12

TERMENIRelief – ansamblul deni -

velãrilor scoar]ei terestre [i totali-tatea formelor acesteia.

Treaptã de relief – intervalgeneralizator pentru anumitealtitudini.

Morfostructura – aspectulmajor al reliefului determinat decaracteristicile subiacente alescoar]ei terestre.

Caledonian – sistem montanrezultat în urma orogenezei cale-doniene, din prima parte a paleo-zoicului.

Hercinic – sistem morfostruc-tural de mun]i [i podi[uri, for-mate în urma orogenezei herci -nice din a doua parte a paleo-zoicului.

Laurasia – supercontinentdin emisfera nordicã în timpulpaleozoicului, reunind fragmentedin America de Nord, Europa [iAsia.

Gondwana – supercontinentsudic, reunind în paleozoic frag-mente ale unor arii continentale(America de Sud, Africa, Aus -tralia, India, Antarctica).

Alpin – sistem montan for-mat în timpul orogenezei alpinedin mezozoic.

2.1 RELIEFUL MAJOR — TREPTE {I UNIT|}I MORFOSTRUCTURALE

ELEMENTE FIZICO-GEOGRAFICE DEFINITORII ALE EUROPEI {I ALE ROMÂNIEI2ca

p.I

EUROPA – TREPTE DE RELIEFUrmãrind harta Europei (fig. 1) [i

treptele de relief (DOC 1), se poate observacã acest continent se caracterizeazã prinpredominarea reliefului cu altitudinireduse (câmpii [i podi[uri joase).

Urmãrind altitudinile caracteristice alecontinentelor (DOC 2), se observã, de ase -menea, cã Europa este continentul cu celemai mici altitudini.

Altitudinea maximã este consideratã,de obicei, Vf. Mont Blanc din Alpi (4 807 m).Incluzând zona Caucazului la Europa (saucel pu]in la limita acesteia), cel mai înaltvârf poate fi considerat, însã, Vf. Elbrus (5 642 m). Altitudinea minimã o reprezintãnivelul Mãrii Caspice (-27 m).

Europa este traversatã, de la vest la est, deun lan] montan ramificat, care cuprindeMun]ii Alpi, Carpa]i, Caucaz [i alte ramuricunoscute prin altitudinea lor (Mun]ii Pirinei,Mun]ii Dinarici etc.). Treapta montanã are oextensiune mare [i în Peninsula Scandina vã,fiind mãrginitã de regiuni deluroase.

EUROPA – UNIT|}I MORFOSTRUCTURALETreptele de relief prezentate anterior con-

stituie doar generalizãri altimetrice. Sub -stratul scoar]ei terestre are, însã, o varie tatemai mare de forme [i anumite caracteristicicalitative reunite `n marile unitã]i morfostruc-turale (fig. 3): � primul nucleu continental;� Europa caledonianã [i hercinicã , for-

matã din mun]i [i podi[uri amplasate lamarginea nucleului continental ini]ial; � Europa alpinã, situatã în sud, rezul-

tatã în urma coliziunii între fragmentelecontinentului nordic (Laurasia) [i a celuisudic (Gondwana);� arealele cu manifestãri vulcanice re -

cente (Islanda, Peninsula Italicã).

ROMÂNIA – TREPTE DE RELIEFSub aspectul treptelor majore de relief,

Ro mânia poate fi caracterizatã prin propor -]io nalitatea celor trei trepte majore (fig. 2).

Ponderea mai mare a dealurilor [i apodi[urilor (42%) sugereazã cã Româniaeste o ]arã mai mult deluroasã decât mon-tanã (28%) sau de câmpie (30%). Treptelemajore, cele intermediare [i re parti]ia lorteritorialã aratã cã su prafa]a topogra ficã aterenului permite gru pãri altimetrice maiapropiate de realitate [i nu divizãri simple(mun]i, dealuri [i câmpii).

Astfel, fiecare treaptã majorã de reliefare suprafe]e relativ mai înalte, mai joase [iarii depresionare.

ROMÂNIA – UNIT|}I MORFOSTRUCTURALEImaginea generalã pe care o oferã sis-

temul morfostructurii majore a continentu-lui ne permite sã apreciem doar cã, peansamblu, relieful ]ãrii noastre este pre-dominant alpin.

În realitate, existã anumite por]iuni careau alte caracteristici, astfel: � partea de nord-est a ]ãrii (Podi[ul

Moldovei), de[i la suprafa]ã este acoperitcu roci sedimentare provenite din erodareaunor regiuni mai înalte, are un substratasemãnãtor primului nucleu continental(platforma est-europeanã);� Câmpia Românã, de[i reprezintã o

mare acumulare sedimentarã, este formatã înadâncime din structuri foarte vechi; funda-mentul acesteia constituie platforma moesicã;� Podi[ul Dobrogei este format din

structuri vechi, de vârste [i origini diferite;Dobrogea de Nord conservã structuri simi-lare Europei caledoniene [i hercinice.

ACTIVIT|}I1. Compara]i caracteristicile

Europei [i ale României subraportul treptelor de relief, pre-cizând pentru fiecare dintre aces-tea: ponderea (`n Europa [i `nRomânia), pozi]ia geografic\ [iextensiunea.

2. Compara]i figurile 1 [i 3 [ipreciza]i ce elemente sunt în modvizibil identice pe aceste hãr]i.

13

Europa – trepte de reliefDOC 1

Altitudini Treaptã de relief %-28 – 500 m câmpie 57200 – 500 m câmpii înalte, dealuri, podi[uri joase 27

500 – 1 000 m dealuri înalte, mun]i jo[i 10peste 1 000 m mun]i 6

Altitudini caracteristice ale continentelorDOC 2

I. Mun]i [i depresiuni intramontane (28%)Mun]i `nal]i (alt. >1500 m) (4%)Mun]i de altitudine mijlocie (1000–1500 m) [i mun]i jo[i (sub 1000 m) (17%)Depresiuni intramontane mari (7%)

II. Dealuri, podi[uri [i depresiuni intradeluroase (42%)Dealuri [i podi[uria. `nalte (16%)b. joase (12%)Arii depresionare, dealuri [i culoare `n cadrul dealurilor [i podi[urilor (14%)

III. Câmpii (30%)Câmpii `nalte (câmpii piemontane [i tabulare) (23%)Câmpii joase (câmpii de subsiden]\ [i lunc\, câmpii deltaice [i maritime) (7%)

48°

21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

47°

46°

45°

44°

U C R A I N A RE

P. MO

LD

OV

A

UCRAINA

SE

RB

IA

UN

GA

RI

A

B U L G A R I A

Ma r

ea

Ne

ag

r\

0 65 km

20°

60°

50°

40°

60°

50°

40°

0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°10°

10° 20° 40°

Torne

Ron

2470


0 200 400 600 800 1000 km−200 peste 2000 m1000 20002000

A S IA

A

SI

A

A F R I C A

Primul nucleu continental cu structuri:

a) la suprafa]\

b) `n adâncime

Europa veche (caledonian\ [i hercinic\):

a) masive caledoniene

b) masive hercinice

mun]i, platouri, podi[uri

regiuni depresionare

Europa recent\ (alpin\):

a) mun]i

b) regiuni depresionare

vulcani

catene muntoase

regiuni vulcanice recente0 200 400 600 800 1000 km

60°

50°

40°

70°

Cercul polar arctic

Fig. 1 Europa – trepte de relief

Fig. 2 România – trepte de relief

Fig. 3 Europa – harta morfostructural\

Continent Altitudinea (m)

medie maximã minimãEuropa 340 5 642 - 27

Asia 950 8 848 - 408 Africa 750 5 895 - 153

America de Nord [i Centralã 720 6 193 - 86 America de Sud 580 6 960 - 40

Australia 350 5 030 - 16

Antarctida 2 600 6 096- 200 m (sub

ghea]ã)

ACTIVIT|}I1. Utilizând hãr]ile alã-

turate referitoare la Europa(fig. 1-3), compara]i cele treisisteme montane majore(caledonian, hercinic [i al -pin), dupã direc]ie, altitu-dine, formã, continuitate.

2. Preciza]i succesiuneaîn timp a structurilor repre -zentate pe harta alãturatã(fig. 3).

3. Realiza]i un text decel mult o jum\tate de pa -gin\ `n care s\ utiliza]i inte-gral elementele din fig. 2(harta [i legenda acesteia).

14

2.2 TIPURI GENETICE DE RELIEF2EUROPATipurile genetice majore (fig. 1), la

aceastã scarã, sunt determinate de mor -fostructurile majore, care imprimã un anu-mit aspect „tectonic” reliefului (rezultat dincaracteristicile plãcilor [i deplasarea acesto-ra). Tipurile genetice majore sunt date derelieful morfostructurilor majore: � Câmpia Europei de Est, cea mai întin-

sã unitate de relief a Europei (de[i aparentcu relief de câmpie), apar]ine primuluinucleu continental;� sistemele montane (caledoniene,

hercinice [i alpine); � arii depresionare, sub forma unor

câmpii de acumulare exterioarã (fluviale,fluvio-lacustre, fluvio-glaciare) sau depre-siuni interioare;� unitã]i de podi[, pe substraturi di -

ferite (Podi[ul Ardeni, Podi[ul Boemiei,Podi[ul Podolic).

Pe aceste structuri ac]ioneazã agen]i [iprocese determinând un relief derivat cumai multe tipuri genetice, cum ar fi:� relieful glaciar: de tip continental [i

montan (de tip alpin, pirenean [i cauca -zian), cuaternar [i actual;� relieful de acumulare glaciarã format

în urma retragerii calotei cuaternare(Câmpia Nord-Europeanã);� relieful litoral (cu fiorduri, riass,

estuare, de tip dalmatic, cu lagune, limane,delte sau relief litoral tectono-glaciar);� relieful carstic, foarte diferen]iat [i

diversificat în raport de condi]iile concretede carstificare (Podi[ul Karst, Alpi etc.);� relieful structural [i petrografic; din

aceastã categorie, relieful vulcanic cu -prinde platouri (Islanda), vulcani activi [isemiactivi (Peninsula Italicã) [i un lan] vul-canic neogen (în Carpa]i);� relieful piemontan (piemonturile din

nordul Pirineilor, cele din nordul Italiei, înregiunea cunoscutã sub numele de„Piemont” [i în sudul Carpa]ilor Meridio -nali, unde se aflã Piemontul Getic).

ROMÂNIAExisten]a celor trei fragmente rigide de

platformã (fundamentul Câmpiei Române,Dobrogea [i fundamentul Podi[ului Mol -dovei) a determinat forma actualã a arculuicarpatic pe care o are acesta pe teritoriul]ãrii noastre.

Tipurile genetice de relief din ]ara noas-trã sunt redate în harta alãturatã (fig. 2) [icuprind o varietate de forme, grupate înpeste 20 de categorii. Extensiuni teritorialemai mari au, a[a cum se observã, urmã-toarele tipuri:�mun]ii-bloc (pe roci dure, cu urme de

modelare policiclicã); ace[tia formeaz\ celemai vechi, mai rigide [i mai complexe sis-teme montane: Carpa]ii Meridionali,Mun]ii Apuseni, Mun]ii Rodnei);� relieful structural (pe fli[ sau pe

structuri vulcano-sedimentare);� relieful cutat (în Subcarpa]i, în regiu-

nile montane cu fli[); Subcarpa]ii re -prezint\, din acest punct de vedere, un tipde relief original, foarte rar pe glob;� relieful piemontan (Piemontul Getic);� podi[uri pe structuri monoclinale sau

u[or ondulate (Podi[ul Dobrogei, Podi[ulMoldovei);� câmpii (de subsiden]ã, tabulare [i

câmpii piemontane);� relief vulcanic (lan]ul Oa[-Cãlimani-

Harghita) care apar]ine celui mai lung lan]vulcanic din Europa.

La acestea se adaugã, pe întinderi maimici: relieful glaciar (`n Carpa]ii Meri -dionali [i Mun]ii Rodnei), relieful carstic(`n Mun]ii Apuseni, Mun]ii Banatului,Podi[ul Mehedin]i [i `n alte regiuni).

Podi[ul Dobrogei conserv\ o suprafa]\de teren foarte interesant\ sub raportultipurilor de relief: Podi[ul Casimcei. Acestaeste `n prezent un podi[ peneplenizat dez-voltat pe o structur\ subiacent\ de rocifoarte vechi ([isturi verzi), asem\n\toaresistemelor caledoniene.

TERMENIMun]i-bloc – mun]i bine

delimita]i, forma]i pe structuri deroci dure.

Piemont – suprafa]ã de acu-mulare situatã în apropierea uneiregiuni mai înalte (la „piciorulmuntelui”).

Câmpie de acumulare glacia-rã – câmpie formatã prin ac]iuneade acumulare a depozitelorglaciare în partea terminalã aghe]arilor continentali cuater-nari.

Fiord – ]ãrm cu aspect sinuos,abrupt format în locul vãilorglaciare cuaternare.

Tip genetic de relief – aso -ciere de forme, cu elemente co -mune, rezultate din ac]iunea pre-dominantã a unui agent sau aunui element al substratului.

Platformã – structurã ascoar]ei terestre care, în sens geo-logic, constituie o regiune stabilã[i rigidã.

Peneplen\ – suprafa]\ ori-zontal\ rezultat\ `n urma uneieroziuni `ndelungate.

ACTIVIT|}I

cap

.I

1. Compara]i fig. 1 [i fig. 2sub raportul gradului de deta -liere al elementelor reprezentate[i al informa]iei cartografice.

2. Realiza]i un text de 10-15rânduri, referitor la douã tipuride relief, la alegere dintre celeredate în legenda figurii 2.

15

0 200 400 600 800 1000 km

20°

60°

40°

70°0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°10°Cercul polar arctic

A. Treapta montan\

Mun]i bloc dezvolta]i pe un strat deroci dure cu suprafe]e de mode lareciclic\ [i policiclic\, relief petrografic

Relief glaciar

Relief carstic

Mun]i pe structuri caledonice cu reliefglaciar cuaternar (`n\l]a]i `n postglaciar)

Relief montan cu litoral de tip fiord

Podi[uri [i mun]i jo[i, pe structuri predominant hercinice

Podi[uri joase pe structuri foarte vechi(proterozoice), peneplenizate, cu aspectactual de câmpii [i dealuri

Regiuni alpine: mun]i, depresiuni [i culoare intramontane, dealuri marginale cutate

Regiuni joase, cu altitudini [i forme de relief asem\n\toare câmpiilor, dezvoltate pe un substrat dur, predominant proterozoic

Câmpii glaciare (fluvio-glaciare)

Câmpii de acumulare fluvio-lacustre(montane)

C. Câmpii

Câmpii piemontane [i de glacis

Câmpii `nalte de origini diferite

Câmpii tabulare `nalte

Câmpii de subsiden]\

Lunci largi

Câmpie deltaic\

Fig. 1 Europa – tipuri genetice majore de relief (generaliz\ri regionale)

48°

21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

47°

46°

45°

44°

0 100 km

Ma

re

aN

ea

gr

\

U C R A I N A

UC

RA

I NA

SE

RB

IA

U

N

G

A

R

IA

B U L G A R I A

RE

PU

BL

I CA

MO

LD

OV

A

Fig. 2 România – tipuri genetice de relief (pe treptele majore)

Relief pe structuri sedimenta-re-cutate (de tip „fli[“)

Relief pe structuri

vulcano-sedimentare

Relief vulcanic

B. Dealuri [i podi[uri

Depresiuni intramontaneDepresiuni marginaleCuloare depresionareDealuri pe structur\ cutat\ (detip subcarpatic)

Dealuri [i depresiuni dezvoltate pe ostructur\ miopliocen\ slab cutat\ cuaspect subcarpaticRelief piemontan (Piemontul Getic)Relief de dealuri pe o structur\ predominant monoclinal\

Relief de dealuri pe structuride tip „dom”

Dealuri joase (pe o structur\monoclinal\ [i roci mai moi)

Dealuri pe structuri montane(cu relief petrografic [i pedimente)

Podi[ peneplenizat (pe [isturi verzi)

Podi[ ondulat (pe roci sedimentare dure)

16

2.3 UNIT|}I MAJORE DE RELIEF2TERMENI

Unitate de relief – suprafa]ãde teren bine individualizatã, pesuprafa]a cãreia existã o anumitãomogenitate altimetricã [i atipurilor de relief.

Unitate majorã – diviziuneprincipalã, cu un anumit ca racterconven]ional, care depinde descara hãr]ii.

Câmpie fluvio-glaciarã –câmpie formatã în urma avan-sãrii [i a retragerii succesive aghe]arilor continentali.

Câmpie fluvio-litoralã –câmpie formatã pe spa]iul deoscila]ie a liniei ]ãrmului, pe bazasedimentelor aduse de fluviu [icuren]ii litorali.

Hercinic – sistem montan [iorogenezã a cãrei denumire pro -vine de la cea a Mun]ilor Harzdin Germania.

ACTIVIT|}I

cap

.I

Compara]i extensiuneaunitã]ilor taxonomice din re -giunile montane [i din regiu-nile de câmpie, de la cele maimari întinderi (unitã]i majore),pânã la cele mai mici, repre -zentate pe hartã (fig. 4).

Fig. 1 Mun]ii Alpi

EUROPAUnitã]ile majore ale Europei se pot identi-

fica pe orice hartã fizicã a Europei, la un nivelde detaliere corespunzãtor scãrii acesteia.Harta alãturatã (fig. 2) redã, la aceastã scarã,unitã]ile majore semnificative. În cadrul con-tinentului nostru, pot fi identificate urmã-toarele unitã]i majore, grupate pe treptele derelief [i substratul genetic al acestora astfel:

Unitã]i montane, care cuprind:� unitã]i alpine (Mun]ii Alpi – fig. 1,

Apenini, Pirinei, Carpa]i, Caucaz), formatedin lan ]uri montane individualizate [imasive, despãr]ite prin depresiuni intra-montane [i culoare; � unitã]i de mun]i ([i podi[uri mai

înalte), dezvolta]i pe structuri caledoniene(Alpii Scandinaviei) [i hercinice (MasivulRenan, Mun]ii Sude]i, Mun]ii Ural etc.).

Unitã]i de podi[uri:� pe structuri vechi (Podi[ul Done]k,

Podi[ul Central Rus, Podi[ul Dobrogei); � pe structuri hercinice (de exemplu,

Podi[ul Boemiei, care este înconjurat însãde por]iuni mai înalte, cu aspect montan; � pe structuri mai noi (Podi[ul sau Pie -

montul Getic).Unitã]i de câmpie:� câmpii fluvio-glaciare (cum este

Câmpia Nord-Europeanã);� câmpii fluvio-lacustre (Câmpia Ro -

mânã, Câmpia Panonicã [i Câmpia Pa -dului); acestea s-au format prin umplereasuccesivã a unor bazine maritime, semiîn-chise (Bazinul Panonic) sau cu o anumitãdeschidere (în locul Câmpiei Române [i alCâmpiei Padului);� câmpii pe structurã de podi[ (Câmpia

Europei de Est, Câmpia Finlandei); acesteanu sunt propriu-zis câmpii (aparent justifi-cate de altitudinile coborâte), ci adevãratepodi[uri, pe structuri foarte vechi; � câmpii fluvio-litorale (Câmpia Mãrii

Negre, Câmpia Precaspicã), provenite dinalternan]a acumulãrii fluviale continentale[i submerse [i din evolu]ia liniei ]ãrmului.

ROMÂNIAUnitã]ile majore (fig. 3) se pot grupa pe

trepte [i tipuri de relief, astfel:Unitã]i montane carpatice ([i spa]iul

depresionar interior), cuprinzând Carpa]ii [iDepresiunea Colinarã a Transilvaniei (cucele trei ramuri carpatice, care în chid în inte-rior aria depresionarã a Transilvaniei).

Unitã]i de dealuri [i podi[uri, cuprin -zând: Subcarpa]ii, Podi[ul Moldo vei, Po -di[ul Mehedin]i, Piemontul Getic, Dealu -rile de Vest [i Podi[ul Dobrogei.

Unitã]i de câmpie, cuprinzând: Câmpiade Vest, Câmpia Românã, Delta Dunãrii [icâmpia lagunarã Razim-Sinoie.

Fiecare unitate majorã are o serie de sub-diviziuni, mai mult sau mai pu]in individu-alizate, iar acestea, la rândul lor, alte divi-ziuni mai mici. Se formeazã, astfel, o taxono -mie, de la aceste unitã]i majore, pânã ladiviziuni care ocupã suprafe]e foarte reduse.

Pe harta diviziunilor unitã]ilor de relief(fig. 4) se pot identifica nivelurile taxono -mice inferioare unitã]ilor majore [i pot fiprecizate anumite caracteristici ale acesto-ra. Din compararea hãr]ii tipurilor de reliefcu harta unitã]ilor de relief rezultã anumitecaracteristici ale fiecãrei unitã]i de reliefreprezentate, refe ritoare la aspectele calita-tive ale acestuia.

Unitã]ile majore de relief se divid, larândul lor, în areale mai mici. În divizareaacestora, trebuie pãstrat criteriul omoge -nitã]ii relative [i al individualizãrii teritori-ale. Exemplele alãturate (fig. 3 [i fig. 4) sereferã la o situa]ie din ]ara noastrã, daraceasta existã în realitate pentru orice uni-tate de relief situatã în Europa sau pe altcontinent. În cazul unitã]ilor de relief cu omare omogenitate [i o extensiune foartemare (cum ar fi Câmpia Europei de Est,Câmpia Nord-Europeanã), diviziunile sub-ordonate au întinderi mai mari [i sunt maigreu de identificat. Imaginile alãturate (fig. 2, 3, 4) aratã foarte clar cum se poaterealiza trecerea de scarã de la întinderi maimari (fig. 2) la întinderi mai mici (fig. 4).

17

Mun]iDepresiuni intramontane [i culoareZona de podi[Dealuri [i depresiuni submontanePodi[ pe structuri montane (Pod. Mehedin]i)Subcarpa]ii (dealuri [i depresiuni)

Dealuri pericarpatice predominantpiemontane

Podi[uri extracarpatice:cu altitudini mai ridicate (450–600 m) cu altitudini mai coborâte (200–300 m)cu aspect peneplenizatCâmpii `nalte (150–300 m)

Câmpii orizontaleCâmpii joase [i lunciCâmpie deltaic\ [i litoral\

Ora[e

48°

47°

46°

45°

44°

48°

47°

46°

45°

44°

22° 23° 24° 25° 26° 27°

25°24°23°22°21° 26° 27° 28° 29°

M-]ii Oa[

M-]ii Plopi[

Câmpia

Carei

M-]ii

Dognecei

M-]ii

Cernei

M-]i

i Meh

edin]

i

M-]ii M

ese[

M-]ii P\durea Craiului M-]ii

Vl\deasa M-]ii Gil\u

M-] i i Poiana Rusc\

Câmpia

Cri[urilor

C â m p i a

A r a d u l u i

C â m p i a

V i n g \ i

CâmpiaLugojului

Câmpia

B\ile[tilor

CâmpiaBlahni]ei

M-]ii Aninei

M-]ii Locvei

M-]ii }arcu

M-]ii {ureanului

Piemontul J iului

P i e m o n t u l(Podi[ul Getic)

M-]ii

Godeanu

Pod.

Meh

edin]

i

Depr.Vadului

Depr. Beiu[ului

Depr.

Alma[

Depr. Huedin

Depr. Oa[ului

Depr.

Cara[-E

zeri[

Depr.Târgu Jiu

Culoarul

Or\[tiei

Dea

lu

r i leBuzia[u lui

Culoarul Bistrei

Depr . Pet ro[ani

Dea

lul C

odru

Dealur ile Nad\[ului

Depr. ZlatnaP

i em

on

t ul

S t r e h a i e i

M-]ii Codru-Mom

a

Depr . Brad

Culoarul

Tim

i[-Cerna

U

N

G

A

RI

A

G e t i c

O b c i n e l e B u c o v i n e i

Podi[ul Central Moldovenesc

P o d i [ u l

B â r l a d u l u i

Mt.Rar\u

M-]ii Tarc\u

Depr. Crac\u-Bistri]a

Depr.

Neam]ului

M-]ii

Berzun]i

M-]iiH\[ma[u

Mare

Colinele

Tutovei

Podi[ulCovurlui

CâmpiaCovurlui

Delta

Dun\rii

CâmpiaSiretuluiInfer ior

M-]iiM\cinului

Cl. Niculi]el

Podi[ulCasimcei

Podi[ul Babadag

Podi[ul Medgidiei

Podi[ul NegruVod\

Podi[ul Oltinei

Zo

na

li t

or a

l \

M-]ii Nemira

Depr.

Com\ne[ti

M-]i

i Per[

ani

M-]i

i Bar

aolt

M-]ii Bucegi

M-]ii Leaota

M-]ii Bârsei

M-]iiBaiului

M-]iiPiatra

Craiului

Câmpia Gherghi]ei

Câmpia Br\ilei

CâmpiaTârgovi[ te i

Câmpia Titu

Câmpia Mosti[tei

B\r\ganulIalomi]ei

M- ] i i B i s t r i ] e i

Dealul Mare

M-]i i G

o[manu

D e p r . C â m p u l u n g

M o l d o v e n e s c

Depr. R\d\u]i

Depr.

Taz l\u-Ca[in

Depr.

Ciucului

Depr. G

iurgeului

Podi[ul F\lticenilor

Po

di [

ul

Do

br

og

ei

Câm

piaTe cuc ilor

M-]ii H

arghitei

M- ]

i iV

ran

cei

Dealul I st ri]a

Câmpia

M-]ii Igni[-Gutâi

M-]ii }ible[

M-]ii Rodnei

M-]ii Bârg\ului

M-]ii C\limani

M-]iiMaramure[ului

Câmpia

Romana]ilor

Câm

pia Boianului

M-]ii Lotrului

M-]ii

Cindrelului M - ] i i F \ g \ r a [

M-]ii

Parâng

M-]iiCozia

M-]ii IezerM

t. Fr

un]i Mt.

Ghi]u

Piemontul

Cotmeana

GruiurileArge[ului

Câmpia

Depr.Baia Mare

Dealurile

Bistri]ei

Depr.Lovi[tei

Depr.Câmpu-

lung

Depr. F\g\ra[ului

P o d i [ u l

T â r n a v e l o rPodi[ul

Hârtibaciului

Cul

oaru

l Alba

Iulia-T

urda

Depr.Vrancei

Ca

r

pa

]i

i

Or

ie

nt

a

li

U C RA

I NA

Pl

at

fo

rm

ac

on

ti

ne

nt a l \

Su

bc

ar

pa

]i

iM

ol

do

ve

i

S u b c a r p a ] i i

Cu

rb

ur

ii

Dun\rea

Dun\rea

Arge[

Olt

Jiu

Mure[

Tisa

Some[

Mure

[

Olt

Some[

Ialomi]a

Siret

Siret

Prut

Prut

Arad

Satu Mare

Cluj-Napoca

Sibiu

Craiova

Bra[ov

Bac\u

Ia[iDep

r.

Dornelor

29°28°21°

Constan]a

R

EP

UB

LI

CA

MO

LD

OV

AD e a l u r i l e L i p o v e i

M - ] i i Z a r a n d u l u i

Depr. Zarandului

De

al

ur

il

ed

e

Ve

st

Oradea

Câmpia

Ierului

C â m p i aJ i m b o l i e i

Timi[oara

Câ

mp

ia

de

V

e

s

t

C â m p i a

T i m i [ u l u i

SE

RB

I

A

Depr.Oravi]ei

M - ] i iBu z \u

lui

Depr.Sibiului

Podi[ulSeca[elor

Ma

re

aN

ea

g

r \

Depresiunea

a Tr a n s i l v a n i e i

Depr. {imleului

Dealul

Ib\n

e[ti

Câmpia Some[ului

M- ] i i M e t a l i f e r i

Depr.Ha]eg

M-]ii Semenic

Ca

rp

a]

ii

Oc

ci

de

nt

al

i

Depr.

Alm\jului

M-]ii Alm\jului

M-]ii Vâlcan

C a r p a ] i iM-]ii Retezat

M- ] i i Trasc

\ulu

i

DealulFeleac

P o d i [ u l

S o m e [ a n

D e a l u r i l e

S i l v a n i e i

Depr. Maramure[ului

Depr. L\pu[

Culmea Breaza

C â m p i a

T r a n s i l v a n i e ic o l i n a r \

M e r i d i o n a l i

M-]ii C\p\]ânii

Piemontul

Ol te ]ului

S u b c a r p a ] i i G e t i c i

M-]ii Gurghiului

Podi[ul Dragomirnei

P o d i [ u

lS

uc

ev

ei

M-] i i Stâni[oareiM-]ii

Ceahl\u

M-]ii C

iucului

M-]i

i Bod

oc

D e p r . B r a [ o v u l ui

M-]

ii~ntorsurii

M-]iiCiuca[

Depr. V\lenii

de Munte

Câmpia Vl\sieiBUCURE{TI

Câmp i a Bu r n a s u l u i

Ploie[ti

Cu

l oa

ru

lS

i re

t ul u

i

P

od

i[

ul

Mo

ld

ov

ei

Câmpia

Moldovei (Ji j ie i)

L. Stânca-Coste[ti

L. Razim

L. Sinoie

L. Vidraru

L. IzvorulMuntelui

Dealu

rile

F\lc

iulu

i

Dealurile Tulcei

Câm

pia B

ârza

vei

M-]ii Giurgeului

Gala]i

B a l t a I a l om

i ]e

i

Câmpia

Buz\ului

Câmpia Râmnicului

C â m p i aB \ r \ g a n u

l uiB\r\ganul

C\lm\]uiului

Insu

la M

are

a B

r\ile

i

Câmpia Ploie[tilor

B U L G A R I A

Piemontul Cânde[ti

Pite[tilor

G\vanu-Burdea

M-]ii Suhard

Munte le Mare

M- ] i

iB

i ho

r

C â m p i aR

om

â

n

\

U C R A I N A

Subcarpa]i i Transilvaniei

0 100 km

A

A

B

C

D

B

C

D

E

Carpa]ii Maramure[ului [i Bucovinei

Carpa]ii Moldo-Transilvani

Carpa]ii Curburii

Mun]ii Banatului

Mun]ii ApuseniE

Depresiunea

colinar\

a

Transilvaniei

DeltaDun\rii

Pod. Mehedin]i

Piemontul Getic

Podi

[ul D

obro

gei

Po

di [ u

l Mo

l do

ve i

C â m p i a R o mâ n

\

C a r p a ] i iO

r i en

t al i

C a r p a ] i i M e r i d i o n a l iDe

al

ur

il

ed

eV

e s t

Câ

mp

ia

de

Ve

s

t

S u b c a r p

a]

ii

L u n c a

Du n \

ri

i

Ca r

pa ]

i i O

c ci d

e nt a

l i

Mar

ea N

eagr

\

0 100 km

M-

]i

i

Ur

al

M-]ii CaucazM-]ii Alpi

M-]ii Apenini

M-]ii Dinarici M-]ii Balcani

A S I A

A F R I C A

Oc

ea

nu

l

At

la

nt

ic

Marea Neagr\

Marea Nordului

Masivul Renan

Pod. Boemiei

C â m p i a

E u r o p e i

d e E s t

M-]ii Pirinei

M-]i

i Sca

ndin

aviei

0 1000 km

Câmpia Nord-Europe

an\

M a r e aM

e d i t e r a n \

MareaC

a spic\

M-]ii Carpa]i

Fig. 2 Europa – Unit\]i majore de relief

Fig. 3 România – Unit\]ile majore de relief

Fig. 4 România – diviziuni ale unit\]ilor majore de relief

18

2.4 CLIMA – FACTORII GENETICI, ELEMENTELECLIMATICE {I REGIONAREA CLIMATIC|2

EUROPA – FACTORII GENETICIÎn cazul unei întinderi continentale cum

este cea a Europei, principalii factori gene -tici au caracteristici care derivã din factoriigenetici generali ai climei planetei. Princi -palii factori care determinã caracteristicileclimei Europei sunt:� radia]ia solarã (rezultatã din pozi]ia

pe glob), care determinã caracterul tempe -rat al climei; valoarea radia]iei solare glo -bale scade de la sud (130-140 kcal/cm2/an)spre nord (80-100 kcal/cm2/an);� contactul foarte sinuos dintre uscat [i

apã [i existen]a, în cazul Oceanului Atlan -tic, a unui curent maritim (Curentul Atlan -ticului de Nord);� aspectul [i altitudinea reliefului (prin

prezen]a lan]ului alpino-carpatic [i prinzonalitatea verticalã);� existen]a unei mase continentale de

întindere mai mare în est, care determinã con -tinentalismul temperaturii [i precipita]ii lor;� circula]ia generalã a aerului, con-

cretizatã prin deplasarea anualã a zonelorde divergen]ã [i de convergen]ã, pe fondulunei circula]ii predominant vestice.

ELEMENTELE CLIMEIDin hãr]ile alãturate se pot observa ele-

mentele climatice principale: izotermelemedii anuale (fig. 1) [i cantitatea medieanualã de precipita]ii (fig. 3).

Sub raport climatic, continentul are oazonalitate „deformatã” (de la sud-vestspre nord-est), determinatã de ac]iunea cli-maticã simultanã a Curentului Atlanticuluide Nord [i de continentalismul pãr]ii de esta Europei.

Astfel, izotermele lunilor extreme (ia -nuarie [i iulie), precum [i persisten]a stra -tului de zãpadã aratã cã modificarea aces-tor elemente se realizeazã pe o direc]ie careporne[te din sud-vestul continentului, sprenord-estul acestuia (nordul Mun]ilor Ural)[i nu conform zonalitã]ii latitudinale.

ROMÂNIA – FACTORII GENETICIFactorii genetici ai climei la nivelul ]ãrii

noastre, pe fondul celor men]iona]i ante -rior, se referã la urmãtoarele elemente:� persisten]a unei circula]ii predomi-

nant vestice, care influen]eazã reparti]iaprecipita]iilor [i trecerea de la influen]eleoceanice la cele continentale;� etajarea reliefului care induce o eta-

jare climaticã, mai redusã decât în cazulaltor regiuni [i foarte mult nuan]atã deexisten]a depresiunilor intramontane;� diferen]ele termice reduse, datorate

extensiunii în latitudine.O compara]ie climaticã sugestivã între

Europa [i România poate fi realizatã prinanaliza temperaturilor caracteristice vara(iulie) la cele douã scãri de reprezentare(DOC 1).

Din analiza acestor h\r]i se pot observaatât detaliile referitoare la ]ara noastr\ (`nraport cu Europa), cât [i complexitateacrescând\ a situa]iei concrete `n cazul trecerii de la o scar\ mai mare la una mai mic\.

ELEMENTELE CLIMEIPe fondul caracteristicilor continentu-

lui, clima ]ãrii noastre se caracterizeazãprin urmãtoarele elemente specifice (fig. 2,fig. 4):� existen]a unor temperaturi medii

anuale mai mari de 10º C (în sud), de 8,5º C(în nord) [i scãderea acestora în altitudine(între 200 [i 2 500 m) pânã la valori de 0º C;� iarna (ianuarie), aproape întregul teri -

toriu al ]ãrii are temperaturi negative (carecoboarã la -12º C pe vârfurile mun]ilor), iarvara (iulie), cele mai întinse suprafe]e autemperaturi cuprinse între 20 [i 24º C;� precipita]iile medii scad de la vest la

est (de la 650 la 400 mm) [i cresc cuînãl]imea (la peste 1 400 mm în mun]iifoarte înal]i [i cu expunere vesticã).

TERMENIFactor genetic – factor care

determinã caracteristicile ele-mentelor meteorologice [i clima -tice.

Radia]ia solarã – cantitateade energie radiantã provenitã dela Soare, mãsuratã pe o anumitãsuprafa]ã.

Element climatic – elementindividualizat al climei: tempe -raturã, precipita]ii, deplasareaaerului.

Izotermã – linie care une[tepunctele cu aceea[i temperaturã.

Climat continental – climatinfluen]at de o masã continentalãprin diferen]e termice importanteîntre lunile extreme.

1. Analiza]i hãr]ile reprezen-tate pe harta alãturatã [i preciza]igradul de detaliere al informa]ieiprezentate.

2. Men]iona]i raportul dintrescara de reprezentare [i diversi-tatea informa]iei.

3. Preciza]i mersul izoter-melor medii anuale [i reparti]iaprecipita]iilor medii, utilizândfig. 1 [i fig. 2.

ACTIVIT|}I

cap

.I

19

21°48°

48°

47°47°

46° 46°

45° 45°

44° 44°

22° 23° 24° 25° 26° 27° 28°RE

PU

BL

IC

AM

OL

DO

VA

U C R A I N A

UN

GA

RI

A

SE

RB

I

A

UC

RA

IN

A

Tisa

Some[

Dun\rea

Dun\reaOlt

Arge[

Olt

Siret

Prut

BUCURE{TI

Bac\u

Sibiu Gala]iBra[ov

Cluj-Napoca

Suceava

Arad

Timi[oara

Craiova

Ia[i

Constan]a

Siret

Mure[

Mure[

Jiu

Ialomi]a

0 20 40 60 80 100 kmB U L G A R I A

Satu Mare

Oradea

Ploie[ti

Ma

r ea

Ne

ag

r\

B uz \ u

Târgu Mure[

21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

Areale cu

valori termicemediimulti-

anuale (°C)

0

sub 0

2

4

6

8

9

10

11

peste11

Ora[e

Tisa

Mure[

Timi[

Dun\rea

Jiu

Olt

Olt

Siret

Moldova

Bistri]a

Bârla

d

Prut

Prut

BUCURE{TI

Bra[ov

Sibiu

Târgu Mure[

Cluj-Napoca

Oradea

Satu Mare Suceava

Ia[i

Craiova

Timi[oara

Ma

r ea

Ne

ag

r\

Siret

Mure[

Some[

Ploie[ti

0 20 40 60 80 100 km

R

EP

UB

LI

CA

MO

LD

OV

A

Gala]i

UC

RA

IN

A

Constan]aArge[

Bac\u

U C R A I N A

B U L G A R I A

SE

RB

I

A

Arealecu valori

ale precipi-ta]iilor mediimulti-

anuale(mm/an)

21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28°

21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

48°

47°

46°

45°

44°

48°

47°

46°

45°

44°

UN

GA

RI

A

Dun\rea

Ialomi]a

sub400

400

500

600

700

800

1000

1200

1400

peste1400

B u z \ u

Ora[e

0 1000 km

20°

60°

50°

40°

70°0° 10° – 5°0°

0°

5°

5°

10°

10°

15°15°

20°20°

– 5°20° 30° 40° 50° 60°10°Cercul polar arctic

20°

60°

50°

40°


0 1000 km

peste 2000 2000

1000

750

500sub 500

Fig. 1 Europa — temperatura medie anual\ Fig. 2 România — temperatura medie anual\

Fig. 3 Europa — precipita]ii medii anuale Fig. 4 România — precipita]ii medii anuale

mm/an

H\r]i climatice: temperatura medie din luna iulie `n Europa [i `n RomâniaDOC 1

Europa — temperatura medie `n luna iulie (°C)

sub 15° 15°

15°

15°

20°

20°

25°25° 25°

25°

20° 25° peste 25°

Izoterme 25°

0 1000 km

România — temperatura medie `n luna iulie (°C)

sub 8° 16°8° 20° 23° peste 23°

Izoterme 23°

23°

23°

20° 16° 16° 20°

0 100 km

20

REGIONAREA CLIMATIC|

EUROPAPe continentul nostru pot fi identificate

mai mute tipuri de climã (fig. 1), care au osuccesiune predominant latitudinalã, dardeformatã de la direc]ia sud-nord ladirec]ia sud-vest – nord-est. Zonalitateaeste dublatã de etajarea verticalã a ele-mentelor climei.

Pentru a ilustra aceastã orientare azonelor de climã pe direc]ia sud-vest –nord-est, trebuie sã arãtãm cã succesiuneacompletã a zonelor de climã începe dinPeninsula Ibericã (unde, pe fondul climatu-lui mediteranean, existã nuan]e de ariditatesimilare latitudinilor tropicale) [i ajunge lacaracteristici climatice extreme, similarecelor polare, în nord-estul continentului(nor dul Mun]ilor Ural).

Din reparti]ia tipurilor de climã seobservã influen]a Curentului Atlanticuluide Nord (în aspectul arealului de climatoceanic [i al reparti]iei temperaturilormedii ale aerului) [i influen]a masei conti-nentale de est (în caracterul continental altemperaturii [i caracterul arid al regimuluiprecipita]iilor).

Principalele tipuri de climã din Europa(fig. 1) au anumite caracteristici ale ele-mentelor climatice componente. Astfel, cli-matul subpolar se caracterizeazã prin tem-peraturi scãzute tot timpul anului (cu va -lori predominant negative), precipita]iireduse (sub formã de ninsoare) [i lungimeafoarte mare a anotimpului rece. Prin con-trast, climatul mediteranean are douãanotimpuri cu diferen]ieri mici sub raporttermic [i al precipita]iilor unde se simteinfluen]a exercitatã de Marea Mediteranã.

Climatul oceanic se caracterizeaz\ prinfaptul c\ iarna este mai cald decât `n cel continental, iar precipita]iile sunt mairidicate. Climatul de step\ are precipita]iireduse, care, spre est, dau nuan]e de ariditate.

ROMÂNIARegionarea clima ticã, `n cazul ]ãrii noas-

tre, cuprinde etaje datorate reliefului [i sec -toare (sau nuan]e) de climã, datorate influ-en]elor exterioare. Din combinarea caracte -risticilor climatice rezultate din etajare cucele datorate influen]elor exterioare, existã oregionare climaticã mai nuan]atã (fig. 2).

Etajele de climã redau într-un mod maifidel treptele majore [i cele intermediare de relief: � în regiunile montane existã un climat

diferen]iat dupã treptele intermediare (cli-mat alpin, climat montan [i climat dedepresiuni); � în regiunile deluroase, dupã altitu-

dinile relative (dealuri înalte, dealuri joase[i depresiuni);

� în cazul climatului de câmpie, dife -ren]ele apar în raport cu pozi]ia regiunilorde câmpie în cadrul ]ãrii. Influen]ele exte-rioare permit identificarea mai multor sec-toare (cu diferite nuan]e).� Climatul cu influen]e oceanice are

precipita]iile mai bo gate (cu 200-300 mmanual) datorit\ vânturi lor de vest, care aiciau un caracter permanent.� Climatul cu influen]e submeditera-

neene are temperaturi mai ridicate [i un aldoilea maxim pluviometric toamna.� Climatul de tranzi]ie `ntre cel cu

influen]e submediteraneene [i climatulde ariditate, cuprinde centrul CâmpieiRomâne, Podi[ul Getic [i Subcarpa]iiGetici. � Climatul de ariditate se manifest\

prin continentalismul termic [i precipita -]iile reduse (500-400 mm/anual), zile tropi-cale [i secete.� Climatul cu influen]e baltice induc

temperaturi mai sc\zute, precipita]ii subform\ de ninsoare mai frecvente [i, uneori,mase de aer descendente din nord.� Climatul cu influen]e pontice se re -

simte pe litoral [i `n Delta Dun\rii. Fiecare tip de clim\, etaj sau nuan]\ pot

fi caracterizate pe baza unor elemente dereper (DOC 1).

TERMENIContinentalism termic – di -

feren]ã mare între temperaturamedie a lunii celei mai calde [i acelei mai reci.

Nuan]ã climaticã – caracte -risticã determinatã de influen]eclimatice exterioare.

Etaj climatic – interval alti-metric generalizat, cu anumitecaracteristici climatice.

Ariditate – caracteristicã aclimei de a avea o evapora]ie maimare decât precipita]iile primite.

Tip de climã – familie de va -lori climatice cu o anumitã omo -genitate în timp [i spa]iu, carepermite individualizarea fa]ã dealte spa]ii înconjurãtoare.

Zonalitate climaticã – va -ria]ia în latitudine a elementelorclimatice.

ACTIVIT|}I1. Compara]i hãr]ile alãturate

(fig. 1, fig. 2) [i preciza]i dife -ren]ele dintre acestea, sub rapor-tul diversitã]ii informa]iilor pre -zentate.

2. Caracteriza]i un tip declimã, la alegere, dintre cele pre -zentate în legenda hãr]ilor.

Caracteristici ale climeiDOC 1

a. Factorii genetici:� factorii radiativi (radia]ie

solar\);� factorii dinamici (circu -

la]ia aerului);� factorii fizico-geografici

(pozi]ie, relief etc.).b. Elementele climei:� regimul termic [i repar -

ti]ia temperaturilor caracteris-tice (temperatura medie, tem-peraturile medii ale lunilorextreme);� regimul [i reparti]ia pre-

cipita]iilor� regimul eolian.c. Diferen]ierile teritoriale:

etaje, nuan]e, sectoare topocli-matice.

21

Climat subpolar

Climat subpolar cu influen]\ oceanic\

Climat boreal cu tendin]\ oceanic\

Climat boreal continental

Climat temperat-oceanic

Climat de tranzi]ie

Climat temperat-continental

Climat temperat de step\ cu precipita]ii moderate

Climat mediteranean

Climat subtropical secetos

Climat montan

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°


0 200 400 600 800 1000 km

Fig. 1 Europa – Regionarea climatic\ (specificul etajelor [i nuan]elor de clim\)

Fig. 2 România – Regionarea climatic\ (specificul etajelor [i nuan]elor de clim\)

47°

46°

45°

44°

22°21° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

Ma

re

aN

ea

gr

\

A

B F

E

C

D

Ion Sion

44,5°C

Bod–38,5°C

Mure[

Olt

Ialomi]a

Arge[

Dâmbovi]aJiu

Siret

SiretMoldova

Prut

Prut

Tisa

Olt

Dun\rea

Dun\rea

BUCURE{TI

Bra[ovSibiu

Târgu Mure[

Cluj-Napoca

Suceava

Ia[i

Bac\u

Craiova Constan]a

Timi[oara

Some[

Buz\u

Satu Mare

Ploie[ti

Gala]i

0 20 40 60 80 100 km

RE P U

BL

I CA

MO

LD

OV

A

U C R A I N A

U C R A I N A

Oradea

Mure[

UN

GA

RI

A

SE

RB

IA

B U L G A R I A

I. Etaje de clim\

Climat alpin

Climat de munte

Climat de dealuri

Climatul ariilor depresionare

Climat de câmpie

Climat de lunc\ [i delt\

Climat de litoral

III. Alte fenomeneAustrul

Criv\]ul

Foehnul

Inversiuni termice

–38,5°C — minima absolut\

44,5°C — maxima absolut\

Ora[e

II. Sectoare de influen]\ cli-matic\ (nuan]e de clim\)

A BC D E F

oceanic\submediteranean\de ariditatescandinavo-baltic\pontic\de tranzi]ielimit\ `ntre regiunile climatice

22

2.5 HARTA SINOPTIC| A EUROPEI {I A ROMÂNIEI2

HARTA SINOPTIC|Harta sinopticã (DOC 1, 2) redã situa]ia

meteorologicã a unui teritoriu la un mo mentdat, dar într-un mod generalizat (deoarecenu sunt men]ionate toate sta]iunile meteoro-logice), într-o formã simplificatã [i cu ele-mente care îi mãresc puterea de sugestie.

EUROPAHãr]ile sinoptice ale continentului se

bazeazã pe prelucrarea simultanã a unuimare numãr de date referitoare la elemen -tele meteorolo gice principale.

O hartã sinopticã a Europei (DOC 1)poate cuprinde urmãtoarele elemente:� presiunea aerului, redatã prin izo-

bare, cu indicarea ariilor ciclonale (cu pre-siune scãzutã) [i a ariilor anticiclonale (cupresiune ridicatã);� tipurile de mase de aer, reprezentate

prin semne specifice, care pot arãta prove-nien]a acestora [i, îndeosebi, raportul ter-mic cu regiunile situate în apropiere, decare sunt despãr]ite prin fronturi atmos-ferice;� arealele cu precipita]ii (care au loc

simultan) [i, uneori, caracteristicile acestora(lichide sau solide);� hãr]ile sinoptice realizate la o scarã

mai mare pot cuprinde [i elemente refe -ritoare la temperaturile înregistrate înpuncte reprezentative.

Hãr]ile sinoptice ale Europei destinatemass-mediei se reduc frecvent la elementelegate de temperaturi, asociate sau nu cuprecipita]ii.

În cazul Europei, situa]iile sinopticesunt determinate de circula]ia generalã aaerului, migra]ia anualã a zonelor de con-vergen]ã [i a celor de divergen]ã, depla -sarea maselor de aer datoratã activitã]iicentrilor barici principali: centre de pre-siune maximã (anticiclonul Azorelor [ianticiclonul central-asiatic) [i centre de pre-siune minimã (ciclonul islandez [i ciclonul

siberian). Anumite aprecieri asupra climeipot fi realizate [i pe baza unor elemente cli-matice medii (DOC 3).

ROMÂNIALa nivelul [i dimensiunea ]ãrii noastre,

hãr]ile sinoptice (destinate publicului larg)cuprind îndeosebi elemente referitoare latemperaturile semnificative [i la arealele cuprecipita]ii. Hãr]ile sinoptice cu un gradmai mare de abordare [tiin]ificã reprezint\[i celelalte elemente referitoare la presiuneaatmosfericã, masele de aer, tipul de precipi-ta]ii [i direc]ia de deplasare a vântului.

Interpretarea hãr]ilor sinoptice ale teri-toriului ]ãrii trebuie realizatã în raport cucele ale întregului teritoriu european [ichiar ale unui spa]iu mai larg. Acestea ducla elaborarea buletinelor meteorologice.

ELABORAREA PROGNOZELORMETEOROLOGICEHarta sinopticã permite vizualizarea

unor modificãri spa]iale ale caracteristiciloratmosferei, care pot sta la baza în]elegeriievolu]iei fenomenelor meteorologice. Ela -borarea prognozelor se bazeazã pe uti-lizarea unor seturi de date meteorologice,prin intermediul unor aprecieri empirice, aunor date rezultate din regularitã]i [i, mainou, pe baza unor programe informatice.Un rol deosebit îl au, în ultima perioadã,imaginile satelitare, prin corelarea acestoracu datele meteorologiei tradi]ionale. Prog nozele se realizeazã pe termen scurt(mai pu]in de o zi), pe termen mediu (câte-va zile) [i chiar pe un termen mai îndelun-gat (câteva sãptãmâni), cu aproximãrilecores punzãtoare.

Forma cea mai simplã prin care suntredate elemente meteorologice la unmoment dat [i prognoza acestora o repre -zintã buletinul meteorologic (DOC 4).

TERMENIBuletin meteorologic – text

cuprinzând informa]ii referitoarela starea elementelor meteorolo -gice la un moment dat [i laevolu]ia probabilã în urmãtorulinterval de timp.

Element meteorologic – în -su[ire (temperaturã, umezealã)sau fenomen (precipita]ii, vânt)ce caracterizeazã atmosfera la unmoment dat.

Front atmosferic – zonã deseparare a douã mase de aer cuproprietã]i diferite.

Baric – termen referitor lapresiunea aerului.

Masã de aer – parte a atmos-ferei, cu anumite proprietã]i aleelementelor meteorologice care îiconferã o anumitã omogenitate.

Anticiclon - zonã de presiuneridicatã, unde aerul are tendin]ade a avea un caracter divergent.

Ciclon – zonã de presiunescãzutã (fa]ã de cea a regiunilordin jur), unde existã tendin]aaerului de a avea un caracter convergent.

Izobarã – linie care une[tepunctele cu aceea[i presiune.

Situa]ie sinoptic\ – caracte -risticile elementelor meteorolo-gice pe un anumit spa]iu, la unmoment dat.

ACTIVIT|}I

cap

.I

1. Preciza]i cum este vremeaîn acest moment, pe baza carac-teristicilor prezentate în buletinulmeteorologic.

2. Realiza]i o previziune avremii, pe termen mediu (una-douã zile) a evolu]iei ele-mentelor meteorologice.

3. Descrie]i `n cuvinte proprii,pe scurt, situa]ia sinoptic\ din DOC 1, utilizând doar informa]iileredate pe hart\.

23

Harta sinoptic\ [i tipurile principale de mase de aer (situa]ia teoretic\)DOC 1

D

DD

D

D

1005

1005

1010

1010

IzobareZone de presiune maxim\Zone de presiune minim\Front receFront cald

Deplasarea maselor de aerrece cald

Mas\ de aer maritim polarMas\ de aer maritim tropical

Areale cu precipita]ii1015

1020 10201020

1015

10151000

D

M

MD

M

mP

mPmT

mP

mT

M

M

1020

0 1000 km

Tipurile principale de masede aer `ntâlnite pe glob sunt:

– mase de aer arctic (A), cuvariet\]ile sale: aer maritim arctic[i continental arctic;

– mase de aer polar (P), cuaer maritim polar [i continentalpolar;

– mase de aer tropical (T), cuaer mari tim tropical [i continen-tal tropical;

– mase de aer ecuatoriale (E).

Sta]ia meteorologic\

Vf. OmuConstan]aBucure[tiGala]iTimi[oaraOradeaSatu MareCluj-NapocaSibiuTârgu Mure[Ia[iSuceavaBac\u

România – date climaticeDOC 3

Temp.medie anual\

(°C)– 2,611,311,010,510,710,39,78,48,78,79,57,49,0

Precipit.mediianuale(mm)1 074382589460609610625581646603532578557

Hãr]i sinopticeDOC 2

Existã mai multe categorii de hãr]i sinop-tice. Cele mai complexe sunt destinate analizeisitua]iei meteorologice în institu]iile specia -lizate, precum [i cele destinate zborurilor avioa -nelor. Caracteristici simplificate sunt redate înhãr]ile cu o destina]ie [tiin]ificã generalã. Celemai simple hãr]i sinoptice sunt acelea care suntpublicate în diferite cotidiene sau sunt folositeîn emisiunile de televiziune.

Aceste ultime hãr]i sinoptice, având ca evi-dentã destina]ie, prin intermediul mass-mediei,un public mai pu]in avizat, sunt pe alocuriextrem de simple, cu informa]ie redus\,cuprinzând îndeosebi elemente legate de tem-peratura aerului (în douã mo mente ale zilei),

mai rar referitoare la preci pita]ii [i extrem derar la aspectul câmpului baric.

Hãr]ile sinoptice profesioniste cuprind ele-mente referitoare la câmpul baric, tipurile demase de aer, arealele cu precipita]ii, direc]ia [iintensitatea vântului, temperaturi caracteristice.

Reprezentãrile la nivelul globului asuprasitua]iilor sinoptice au în vedere îndeosebi cir-cula]ia aerului, pozi]ia diferi]ilor centri barici ([imodificarea acestora), precipita]iile atmosferice(sub forma unor areale) [i temperaturi caracte -ristice.

La nivelul continentelor, hãr]ile sinopticesunt influen]ate de scara la care sunt reprezen-tate [i de întinderea continentului.

Buletinul meteorologic – 24 martie 2007DOC 4

În Bucure[tiAstãzi. Cerul va fi temporar noros, iar vân-

tul va sufla slab [i moderat. Temperatura ma -ximã va fi de 11 ... 12 grade, iar cea minimã vafi de -1 ... 1 grad.

În ]arãAstãzi. Cerul va fi variabil, cu unele

înnorãri ziua în sud [i sud-vest, unde [i vântulva prezenta intensificãri temporare. Izolat lamunte, îndeosebi în Carpa]ii Meridionali, vor fiprecipita]ii slabe, predominant sub formã delapovi]ã [i ninsoare. Temperaturile maxime vorfi cuprinse între 7 [i 15 grade, iar cele minime

între -3 [i 5 grade, u[or mai scãzute în depre-siuni. Noaptea [i diminea]a izolat se va producecea]ã, îndeosebi în Transilvania. În zonele de -luroase [i depresionare vor fi condi]ii de brumã.

Mâine. În cursul zilei, vremea va fi în ge-neral frumoasã, cu cerul variabil. Noaptea vor fiunele înnorãri, iar în Moldova, cu totul izolat,vor fi posibile precipita]ii slabe, mixte. Vântulva sufla slab pânã la moderat. Temperaturilemaxime vor fi cuprinse între 8 [i 16 grade, iarcele minime între -3 [i 5 grade. Vor fi condi]ii decea]ã în zonele joase, îndeosebi `n cele din vest[i din centru.

PORTOFOLIUNota]i, în fiecare zi în care

ave]i orã de geografie, elemen -tele caracteristice ale vremii dinziua respectivã (asemãnãtoarecelor prezentate în buletinele me -teorologice). Aceste date urmea -zã sã se refere la localitatea voas-trã [i nu la tot teritoriul ]ãrii. Lasfâr[itul anului [colar, urmeazãsã aduna]i aceste date [i sã pre-ciza]i, pe scurt, modul în care auevoluat caracteristicile vremii.

Preciza]i aceste modific\riutilizând elementele referitoarela interpretarea situa]iilor sinoptice.

24

2.6 HIDROGRAFIA EUROPEI {I AROMÂNIEI – ASPECTE GENERALE2

EUROPALa dimensiunile continentului nostru,

hidrografia este influen]atã de pozi]iageograficã (prin caracteristicile elementelorclimatice), caracteristicile cantitative [i cali-tative ale circuitului apei în naturã, de con-figura]ia ]ãrmurilor [i de întinderea conti-nentului. Aceste elemente determinã va -rietatea [i caracteristicile domeniilor hi -drosferei exterioare (mãri, fluvii, lacuri,ghe]ari) în aceastã parte a Terrei.

OCEANE {I M|RIEuropa este înconjuratã de mãri [i de

oceane, care au caracteristici diferite. Masaapelor oceanice [i mari time formeazãîmpreunã hidrografia apelor exterioarecare înconjoarã Europa, spre deosebire deapele continentale, interioare.

Influen]a cea mai importantã asupraEuropei o exercitã curentul Atlanticului deNord, care modificã elementele climaticede bazã pe fa]ada vesticã a continentului,influen]ând hidrografia interioarã (debitelerâurilor, regimul termic).

FLUVII {I RÂURIBazinele hidrografice principale sunt

orientate spre spa]iile înconjurãtoare:Oceanul Arctic, Oceanul Atlantic [i mãrileadiacente, Marea Mediteranã, MareaNeagrã [i Marea Caspicã. În cazul Europei,trebuie sã observãm cã bazinele hidro-grafice cele mai întinse (Volga [i Dunãre),care transportã [i cele mai mari cantitã]i deapã, se varsã în mãri relativ izolate.

Principalele râuri [i fluvii (fig. 1, DOC 1)au debite [i lungimi care sunt influen]atede aspectul general al continentului [i decantitatea precipita]iilor atmosferice.

LACURILEPrincipalele categorii de lacuri din

Europa, dupã întindere [i modul de for-mare, sunt:� lacuri glaciare, situate în depresiunile

create de fo[tii ghe]ari cuaternari de calotã

(L. Ladoga, L. Onega etc.) sau în regiunilemuntoase cu glacia]iune alpinã (L. Geneva,L. Garda, L. Como – cel mai adânc lac euro-pean, 410 m);� lacuri de baraj artificial (pe majori-

tatea fluviilor importante), cu acumulãrimai mari pe Dunãre (L. Por]ile de Fier) [iVolga (L. Rîbinsk etc.);� lagune, limane maritime [i alte cate-

gorii de lacuri situate la ]ãrmul mãrii;� diferite alte tipuri de lacuri, cu su -

prafe]e mai mici (în sare, în regiuni carstice,lacuri tectonice, în regiuni vulcanice etc.).

GHE}ARI {I BANCHIZ|Apa sub formã solidã este prezentã mai

ales în regiunile situate în partea de nord acontinentului, în Oceanul Arctic [i insuleleacestuia. Ghe]ari continentali (de calotã)existã în Islanda, Svalbard, Novaia Zemlea,iar ghe]ari montani în Alpi, Pirinei [i înScandinavia. Banchiza este frecventã înmãrile Oceanului Arctic, îndeosebi înMarea Albã.

ROMÂNIAHidrografia ]ãrii noastre este tangentã

Mãrii Negre (care o colecteazã integral) [icuprinde, ca ape continentale, Dunãrea, la -curile, râurile interioare [i apele subte rane.

Râurile interioare sunt organizate înba zine hidrografice, reprezentate de râuri,care se varsã direct sau indirect în Dunãre(fig. 2).

Lacurile cuprind o mare varietate deforme, dar au în general întinderi relativreduse. Cele mai întinse lacuri sunt sis-temul lagunar Razim-Sinoie [i lacurile debaraj hidroenergetic (L. Por]ile de Fier [iOstrovul Mare, pe Dunãre, L. IzvorulMuntelui, pe Bistri]a etc.).

Apele subterane prezintã acumulãrimari în regiunile de câmpie, iar în partea devest a ]ãrii au [i o componentã geotermalã.

TERMENIRe]ea hidrograficã – totali-

tatea formelor pe care le are apape un anumit teritoriu; acesteasunt legate îndeosebi de aspectulrâurilor cu un caracter perma-nent, organizate într-o „re]ea”.

Regim hidrologic – oscila]iiledebitelor [i ale nivelului apeiunui râu în cursul unui an.

Banchizã – suprafa]ã înghe -]atã în mod permanent sau tem-porar a mãrilor sau oceanelor.

Ape geotermale – ape deadâncime, care au temperaturi ri -dicate din cauza c\ldurii din in -teriorul scoar]ei.

Calotã – volum de ghea]ãasemãnãtor unui fragment dintr-o sferã, care a acoperit sauacoperã continuu o întinderecontinentalã.

Lagunã – lac format prinbararea unui fost golf marin.

Endoreic – regiune f\r\scurgere exterioar\.

ACTIVIT|}I

cap

.I

1. Explica]i cum influen]eazãpozi]ia geograficã a unui teritoriucaracteristicile calitative [i canti-tative ale circui tului apei.

2. Grupa]i fluviile principalereprezentate pe harta hidrogra -ficã a Europei (fig. 1) pe urmã-toarele bazine maritime [i ocea -nice: Marea Caspicã, Marea Nea -grã, Marea Medite ranã, OceanulAtlantic ([i Marea Nordului),Marea Balticã [i mãrile OceanuluiArctic.

DOC 1

25

Fig. 2 România – Re]eaua hidrografic\

Fig. 1 Europa – Harta hidrografic\

47°

48°

46°

45°

44°

46°

45°

44°

22°21° 23° 24° 25° 26° 27° 28°

22°21° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

PrutPrut

Siret

Bahlui

Jijia

Jijia

Jijia

Miletin

Vaslui

Tutova

Racova

ZeletinB

erheci

Tazl\uBistri]a

Bistri]a

Bicaz

Neagra

Dor

na

Oitu

z

Ca[in

Uz

Crasna

Siret

Siret

Bra]ul Sulina

Bra]ul Sfântu GheorgheC\lm\]ui Slava

CanalulDun\re-M. Neagr\

Tai]a

Teli]a

Buz\u

Câln\u

Sl\nic

Ni[cov

Bâsca

S\rata

PrahovaD

oftana

Mosti[tea

Dâmbovi]a

SabarNeajlov

Glavacioc

Vedea

Olt

Olt

Olt

Olt

Olt

VedeaC

otmeana

Teleorman

Câlni[tea

Colentina

Arge[

Arge[

Topolog

VâlsanR

âul Doam

nei

Dâm

bovi]a

Teleajen

Ialomi]a

Putna

Putna

Râul

Negr

u

Bârsa

Hârtibaciu

LotruL. Vidraru

Olte]

Olte]

Jiu

Jiu

Jiu

Motru

Co[u[tea Amaradia

Desn\]ui

Drincea

Bahn

a Dun

\rea

Cerna

Nera

Cara[

Pog\ni[

ArancaMure[

Cri[ul Alb

Cri[ul Repede

Barc\uIer

Iada

Dr\g

an

Some[ul Cald

CrasnaSome[

Some[{ieu

Bistri]a

L\pu[

S\l

\u]a

S\sar

S\laj

Alma[

Agrij

Tur Iza

Mar

a Vi[eu

Tisa

Teuz

Cigher

Arie[NirajMure

[

Comlod

Sebe[

Seca[

Ampoi

Iara

Some[

ul Rec

e

CugirS

trei

Râul

Mar

eC

erna

Târnava Mic\

Târnava Mare

Visa

Mure[

Tim

i[

Timi[

Bistra

Timi[

Bega VecheBega

Jiul de Est

Gilort

Teslui

Hom

orod

ul M

are

{u[i]a

Bârlad

Trotu[

Tarc\uAs\u

Crac\u

Topoli]aOzana

Moldova

Moldovi]a

Suha

Suceava

Bârlad

L. Izvorul Muntelui

L. Stânca -Coste[ti

Ialomi]a

Râul Rec

e

Arge[

Ciorogârla

Râul Târgului

Some[ul Mic

Bra]ul Borcea

Bra]ul

M\c

in

T I S A

TUR

S O M E {

C R I { U R I

M U R E {

B E G A

T I M I {

CARA{CERNA

Bazia[Por]ile de Fier

O L T

VEDEA

A R G E {

A R A N C A

Br\ila

SulinaD

Ma

re

aN

ea

gr

\

U

N

G

A

R

IA

BU L G A R I

A

RE

P.

MO

LD

OV

A

UC

RA

IN

A

0 20 40 60 80 100 km

U C R A I N A Prut

Bistri]a Aurie

Topolo

g

Bra]ul Chilia

C

B

ANERA

SE

R

B

IA

Mure[

Gurghiu

Ba[eu

Sitna

P R U T

Siret

S I R E TTrotu[

Râmnicu S\rat

Milcov

Buz\u

I A L O M I } A

C\l\ra[iNeajlov

C\lm\]ui

J I U

Jiul de Vest

Sadu

Cerna

A

B

C

D

Bazine ale afluen]ilor secundari ai Dun\rii [isuprafe]e semiendoreice

Bazine hidrografice ale râurilor care se vars\ `n lagunele [i limanele maritime

Bazia[–Por]ile de Fier (Defileul Dun\rii)Por]ile de Fier–C\l\ra[i (Lunca Dun\rii)C\l\ra[i–Br\ila (B\l]ileDun\rii)Br\ila–Marea Neagr\ (Dun\rea maritim\)

Sectoarele Dun\rii:

Some[ul

Mare

Mo ldova

{omuzul Mare

Cricovul S\rat

Casim

cea

Burdea

Tism

ana

Bl ahni] a

Dun\rea

Bârzava

Cri[ul Negru

Cibin

Lungimea principalelor fluvii europene

(km)

Debitele principalelor fluvii europene

(m3/sec)

Volg

aVo

lga

Dun

\rea

Dun

\rea

Ura

lN

ipru

Don

Pec

iora

Nis

truRin

Elb

a

Rin

Nip

ruVi

stul

aD

on

Pec

iora

4000

5000

6000

7000

8000

m3/sec

km

3000

2000

1000

2500

3000

3500

4000

500

2000

1500

1000

0

0

Pe

n.

I

ta

li

cã

Oc

ea

nu

l

At

la

nt

ic

O c e a n u l A r c t i c

Marea C

aspicã

M a r e a N e a g r ã

Marea Tirenianã

Marea Ionicã

Marea Adriaticã

Marea Egee

M. Marmara

Str. Bosfor

Str. Otranto

Str. Messina

Str. Dardanele

M. Azov

P e n . I b e r i c ã

Pen. Bretagne

Pen.

Iutla

nda

I. MareaBritanie

I. Irlanda

I-le H

ebrid

e

I. Islanda

C. Roca


GolfulBiscaya

Marea Mânecii

Tamisa

Shannon

Ode

r

OderW

arta

Notec

Elba

Dunãrea

Vltava

Raba

Vah

Dunãrea

Tisa

MureºDravaSava

Tibru

Morava

Mariþa

Vardar

PrutSiret

Nipru

Nipru

Neman

PripetDesna

Don

KumaD

on

Koper

Volg

a

Dvina de Vest

L. Ladoga

L. OnegaOnega

M. Albã

M. Barents

Kem

i

Pite

Skellefte

Glom

a

DalKlar

Mezen

Peciora

Izma

Sukon

a

Vice

gda

Peciora

Usa

Kama

Viatka

Sura

Oka

Unj

a

Vetlu

ga

Oka

Samara

Kama

Ufa

Ural

Doneþ

Volga

Nistru

Bugul de Sud

Olt

Main

Weser

Sena

Rin

Loara Loara

Vienne

Garonne

Duero Ebru

IseréPad

Arno

Inn

Guadalquivir

Guadiana

Tejo

Ron

Rin

Ron

Saône

Vistula

M a r e a

N o r d u l u i

M a r e a

N o r v e g i e i

Str. Kattegat

Skagerrak

Str.

Golfu

l Bot

nic

Golful Finic Neva

Str. Calais

I. Sardinia

I. Corsica

I. Sicilia

I. Creta I. Cipru

A s i a

Pen. Crimeea

P e n. B a l c a n i c ã

Pen. Pelopones

Capul Nord

Pen. Kola

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°


Dordogne

Marna

Belaia

Dv ina de Nord

Kuban

Segura

Jucar

M i ño

Bugul de Vest

0 200 400 600 800 1000 km

Pe

n .S

ca

nd

in

av

ã

M a r e aB

a l ti c

ã

M. Liguricã

Ma r e a

M

ed i t e r a n

ã

I-leBaleare

26

2.7 DUN|REA {I MAREA NEAGR|2DUN|READe[i este al doilea fluviu ca lungime [i ca

debit (dupã Volga), poate fi considerat\, dinpunct de vedere al complexitã]ii geo grafice, principalul fluviu european(fig. 1, 3). Sub raportul traficului de mãrfuri,cea mai in tensã circula]ie se realizeazã însãpe Rin. Pe glob, ocupã locul 24 ca lungime [ilocul 40 ca debit. Dunãrea strãbate EuropaCentralã de la vest la est, vãrsându-se înMarea Neagrã printr-o deltã (Delta Dunãrii).

Dunãrea strãbate sau este tangentã teri-toriului a 10 state europene (DOC 1).

Cursul Dunãrii se împarte în trei sectoare:cursul superior (pânã aproape de Viena), cursul mijlociu (de la Viena la Bazia[) [i cursul inferior (de la Bazia[ pânã la vãrsare).

Cei mai importan]i afluen]i dupã debi -tul de apã transportat de Dunãre sunt:Sava, Tisa, Drava [i Inn. Debitul Dunãriicre[te de la 450 m3/s (la Regensburg) la 2 350 m3/s (la Budapesta) [i 6 480 m3/s (laintrarea în Delta Dunãrii).

Pe cursul superior al Dunãrii existã unsistem de canale care fac legãtura cu fluviulRin, iar pe cursul inferior a fost construitcanalul Dunãre-Marea Neagrã.

În ]ara noastrã, Dunãrea are mai multesectoare, astfel:� sectorul dintre Bazia[ [i Por]ile de

Fier (Defileul Dunãrii), care reprezintã celmai important defileu din Europa; înprezent, are aspectul unui adevãrat lac,foarte lung, situat în amonte de barajulhidrocentralei Por]ile de Fier; � sectorul dintre Por]ile de Fier [i

Cãlãra[i (Lunca Dunãrii), cu o lã]ime mare[i pantã redusã;� sectorul Cãlãra[i-Brãila (Bãl]ile Dunã -

rii), cu o direc]ie sud-nord;� sectorul cuprins între Brãila [i Marea

Neagrã (Dunãrea maritimã), care înapropiere de Tulcea se ramificã în cele treibra]e principale ale deltei; pe acest sectorpot urca nave maritime pânã la Brãila.

MAREA NEAGR|Marea Neagrã (fig. 2, 4) poate fi con -

side ratã o mare de tip continental, fiindsemiînchisã [i înconjuratã din toate pãr]ilede uscat. Legãtura cu Oceanul Planetar,foarte dificilã, este realizatã prin strâm-toarea Bosfor, Marea Marmara, strâm-toarea Dardanele, Marea Egee [i MareaMediteranã.

Relieful Mãrii Negre cuprinde urmã-toarele trepte:� platforma continentalã (0 … -200 m),

foarte dezvoltatã în partea de nord-vest, cuaspectul unei câmpii submarine slab înclinate;� abruptul continental (- 200 … - 2 000 m),

face legãtura cu partea centralã, formatãdin bazinul Mãrii Negre;� bazinul Mãrii Negre (situat la

adâncimi mai mari de 2 000 m) este o„câmpie” submarin\ întinsã [i netedã.

O caracteristicã a Mãrii Negre o repre -zintã bilan]ul hidrologic pozitiv (provenitdin cantitã]ile de apã care ajung, prin fluvii[i prin precipita]ii [i cele care se pierd, prinevaporare [i transfer în zona Bosfor).

Salinitatea cre[te u[or cu adâncimea, iarîn profil vertical, Marea Neagrã are douã stra-turi suprapuse de apã (la suprafa]ã un stratmai dulce [i în adâncime unul mai sãrat).Vie]uitoarele sunt prezente în stratul de lasuprafa]ã. Mareele sunt foarte reduse, iarcuren]ii au un caracter ocazional, fiind deter-mina]i de vânt. Existã [i curen]i de transferîntre Marea Neagrã [i Marea Mediteranã.

Litoralul românesc (144 km) sedesfã[oarã între Sulina [i Vama Veche,având în partea de nord un ]ãrm jos, iar înpartea de sud un ]ãrm mai înalt.

Pe baza acestor caracteristici putemaprecia cã Marea Neagrã este o mare unicãpe glob. În timpul glacia]iunilor, nivelulacesteia era mai ridicat decât cel alOceanului Planetar (din cauza îngustãriidin dreptul Str. Bosfor), iar o eventualãridicare actualã a acestuia nu ar influen]anivelul mãrii.

TERMENIBazin hidrografic – suprafa]ã

de teren de unde î[i adunã apeleun râu sau fluviu.

Dunãrea maritimã – por]iunea Dunãrii pe care pot pãtrunde,alãturi de navele fluviale, navemaritime.

Bilan] hidrologic – diferen]adintre cantitatea de apã primitã [icantitatea de apã cedatã.

Platformã continentalã –por]iune a unei mãri situatã înprelungirea uscatului, unde a -dâncimile se pãstreazã la valorifoarte mici (0-200 m).

cap

.I

ACTIVIT|}I1. Explica]i formarea Deltei

Dunãrii prin caracteristicile flu -viului [i ale Mãrii Negre.

2. Realiza]i câte o scurtãprezentare a sectoarelor Dunãriiîn Europa, folosind informa]iileredate pe hartã (fig. 1).

Fig. 1 Dun\rea la Viena

Fig. 2 Marea Neagr\

1. Identifica]i, pe harta bazinului Dunãrii (fig.1), alte elementegeografice reprezentate decât cele redate în textul de mai sus [inota]i, pe o paginã separatã, informa]ia complementarã textului.

2. Compara]i caracteristicile mãrilor situate în jurul Europei(pe baza DOC 1) [i preciza]i specificul Mãrii Negre în raport cuacestea.

27

9° 11° 13° 15° 17° 19° 21° 23° 25° 27° 29°

49°

47°

45°

43°

29°27°25°23°21°19°17°15°

47°

49°

Inn

Isar

Lerh

Enns

Mur

Enns

Rába

Mor

ava

Hron

Tisa

Some[

Drava

Drava

Sava

Drin

a

Morava

Olt

Vedea

Tim

ok

Dun\rea

Ialomi]a

Prut

Jiu

Dun\rea

Dun\rea

Tisa

Mure[

Iske

r

Iantra

München

M-]ii

P\durea

Neagr\

Ulm

Regensburg

LinzViena

Bratislava

M-]ii Tatra

Budapesta

C â m p i a

P a n o n i c \

Belgrad

ZagrebLjubljana

Ruse

Gala]i

Bucure[ti

Sofia

Sarajevo

U C RA

IN

A

P O L O N I A

C E H I A

A U S T R I A

S L O V E N I A

C R O A } I A

B U L G A R I A

U N G A R I A

S L O V A C I A

SERBIA

Depresiunea

colinar\

BOSNIA {I

HER}EGOVINA

ALBANIA MACEDONIA

M-]iiJura Suab\

M-] i i Ju r a Franc

onia

n\

Depr. Vienei

M-]ii P\durea Boemiei

Carpa]ii A

lbi

Carpa]ii P\duro[i

Ca

r pa

] ii

Oc

ci d

en

t al i

Carpa]iiMeridionali

(Po d i [ u l G e t i c)P i e m o n t u l G e t i c

M-]ii Metaliferi

Câmpia Savei

M-]ii Metaliferi

M-]ii Kopadnik

M - ] i i S t a r a P l a n i n a

P o d i [ u l P r e b a l c a n i c

C â m p i aR

om

ân

\

Podi

[ul D

obro

gei

A l p i i B a v a r i e i

Alp i i

M-] ii Bakony

M-]ii Mecsek

M-]ii Matra-BükkSalzburg

A l p i i T a u e r n

Alpii Karavanken

P o d i [ u l B a v a r i e i

3797

2665

2522

2544

Beskizii Occidentali

M-

]i

i

Di

na

ri

c

i

0 50 100 150 km

Dun\rea

R O M Â N I Aa Transilvaniei

Ca

r pa

] i iO

ri

en

ta

li

P o d i [ u lM

ol d

ov e

iR

E P. MO

L DO

VAChi[in\u

Câ

mp

ia

de

V

es t

Unit\]i montaneSisteme montane [i mun]iDepresiuni [i culoare intramontane

Unit\]i de dealuri [i podi[uriPodi[ prealpin cu acumul\ri fluvio-glaciare (Podi[ul Bavariei)DealuriPodi[ pe structuri carpatice (Depresiunea colinar\ a Transilvanei)Podi[ pe structuri hercinice (Podi[ulDobrogei, Podi[ul Prebalcanic)Podi[ pe structuri ale platformei est-europene (Podi[ul Moldovei)

Unit\]i de câmpieCâmpii [i culoare joase

Capitale de state Alte ora[e

Limita bazinuluihidrografic

G

ER

M A N I A

Ma

re

aN

ea

gr

\

Ma

re

a

Ad

ri a t i c \

I T A L I A

1

1. LIECHTENSTEIN

EL

V

E}

I A

Fig. 4 Marea Neagr\

Temperatura medie anual\ a apei (la suprafa]\)Curen]i de suprafa]\NisipuriAdâncimi

PorturiOra[eSta]iuni balneoclimatericeGrani]e de stat

Lungime(km)420370

25

230330

130280

210

490190

0,1

1852860

Ponderea(%)1514

1

811

49

7

177

–

7100

DOC 1Lungimea Dun\rii pe sec-toare [i propor]ia fiec\ruisector din lungimea total\

}ara

GermaniaAustriaAustria–SlovaciaSlovacia–UngariaUngariaCroa]ia–SerbiaSerbiaSerbia–RomâniaRomânia–BulgariaRomâniaRomânia–MoldovaRomânia–UcrainaTotal

Fig. 3 Bazinul Dunãrii

28° 30°

46°

44°

42°

32° 34° 36° 38° 40°

15°14°

2137

14

2118

1950

2042

2135

M A R E A N E A G R |

0 150 km

16°

F E D E R A } I A

R U S |

U C R A I N AREP.MOLDOVA

RO

MÂ

NI

A

BU

LG

AR

IA

T

UR C I

A

G E

OR

GI

A

Ma r e a

Az o v

Peninsula Crimeea

Constan]a

Varna

Odessa

Rostov pe Don

Soci

BatumiSinop

Istanbul

ACTIVIT|}I

28

2.8 ÎNVELI{UL BIOPEDOGEOGRAFIC2EUROPAZonele biopedogeografice se succed de

la SV spre NE, sub forma unor fâ[ii latitudi-nale paralele. Zonele de vegeta]ie reflectã celmai bine aceastã dispunere de la SV la NE(fig. 1). Vegeta]iei îi sunt asociate animalecaracteristice [i un înveli[ de soluri specific(fig. 2), formând împreunã su portul biope-dogeografic al mediului natural.

În extremitatea nord-esticã a continen-tului existã o vegeta]ie de tundrã (cumu[chi, licheni [i vegeta]ie ierboasã adap-tatã la frig). Aici predominã solurile negrede tundrã.

Pãdurile de conifere (taiga) ocupã nordulcontinentului, întinzându-se continuu dinScandinavia pânã la Mun]ii Ural (iar de aici,în continuare, în nordul Asiei). Taigauacuprinde conifere (molid, brad, pin) [i altespecii cu frunze tot timpul verzi. În sudulacesteia existã o fâ[ie continuã de pãduri deamestec (conifere [i foioase). Predominã spo-dosolurile, iar pe mari întinderi turbãriile.

Pãdurile de foioase caracterizeazã cen-trul [i vestul continentului (Europa penin-sularã). Sunt formate din arbori cu frunzecãzãtoare (fag, stejar etc.). Predominã solu -rile brune, cenu[ii [i argiluvisolurile.

Stepa [i silvostepa ocupã partea sud-es ticã a continentului (de la Dunãre laMun]ii Ural). Stepa tipicã are aspectul uneibenzi continui, din Bãrãgan pânã la MareaCas picã [i se caracterizeazã prin vegeta]ieierboasã, adaptatã la uscãciune. Solurilepredominante sunt molisolurile (cer-noziomuri [i soluri bãlane).

Vegeta]ia mediteraneanã (situatã în ju -rul Mãrii Mediterane) cuprinde arbori caracteristici (stejar verde, stejar de plutã,laur) [i tufi[uri cu arbu[ti (maquis [i garri-ga). În prezent, pe mari suprafe]e sunt plan-ta]ii de mãslini [i citrice. În aceastã regiuneexistã soluri maronii, ro[cate [i terra rosa.

Pe mun]ii înal]i existã o vegeta]ie eta-jatã, cu aspecte alpine la cele mai mari alti-tudini (Alpi, Pirinei, Caucaz, Carpa]i).

ROMÂNIAUrmãrind harta Europei (fig. 1), se

poate observa cã, în spa]iul carpato-pon-to-danubian reprezentat de ]ara noastrã, seinterfereazã vegeta]ia caracteristicã Euro -pei Centrale (cu pãduri de foioase) cu ve -geta]ia caracteristicã Europei sud-estice,ponto-caspice (reprezentatã de stepe).

Înveli[ul biopedogeografic al Românieiare o organizare latitudinalã [i o dezvoltareverticalã. Din combinarea succesiunii lati-tudinale (stepã, pãduri de foioase, pãduride conifere) [i dezvoltarea altitudinalã re -zultã urmãtoarele zone de vegeta]ie (fig. 3):� zona stepei [i silvostepei (condi]ionatã

de continentalismul climatic), ocupã spa]iiîn sud-estul ]ãrii, dar [i mici por]iuni dinCâmpia de Vest; stepa propriu-zisã are înCâmpia Bãrãganului cea mai vesticã pozi]ie;� zona de pãdure (între 200 [i 1 800 m)

este ordonatã altimetric, cuprinzând etajulstejarului (200-500 m), etajul fagului (500-1 200 m) [i etajul coniferelor (la peste 1 200 m), cu fâ[ii de tranzi]ie între acestea(stejar-fag [i fag-conifere);� zona alpinã (la altitudini mai mari de

1 800 m), cu un etaj subalpin [i unul alpin.Clasele [i tipurile principale de soluri sunt

(fig. 4): molisoluri (cuprinzând soluri bã lane,cernoziomuri [i soluri cenu[ii); acestea aco -perã regiunile joase, de stepã, silvostepã [ipãduri de stejar; argiluvisolurile (cu soluribrun-ro[cate [i brune); caracte rizeazã regiu-nile joase cu substrat argilos; cambisolurile(soluri brune [i brune acide); caracterizeazãregiunile deluroase; spodosolurile (soluripodzolice [i brune acide montane) suntspecifce mun]i lor mijlocii [i înal]i.

În cazul solurilor, elementul cel mai im -portant îl reprezintã gradul redus deregenerare în timp. Distrugerea solurilornu este urmatã imediat de refacerea lor pecale naturalã. Factorul timp, care influen -]eazã formarea solurilor, poate fi de ordinuldeceniilor sau chiar al secolelor.

TERMENIBiogeografic – termen referi-

tor la vegeta]ie [i faunã.Sol – forma]iune naturalã,

situatã la suprafa]a scoar]ei teres -tre, formatã dintr-un amestec desubstan]e minerale, aer, apã [isubstan]e organice (transformateîn humus), în care î[i dezvoltãplantele rãdãcinile [i care are oproprietate denumitã fertilitate.

Biopedogeografic – termenreferitor la vegeta]ie, animale [isoluri.

Azonal – fenomen biopedo-geografic prin care un anumitelement nu se încadreazã în zo -nalitatea latitudinalã.

Etajare – caracteristicã a în -veli[ului biogeografic de a se mo -difica în raport cu etajele de altitudine.

Pedologic – termen referitorla înveli[ul de sol.

ACTIVIT|}I

cap

.I

1. Analiza]i, utilizând fig. 1,modul de transformare a în -veli[ului biogeografic, pe di rec]iaSV-NE a continentului [i preciza]icauzele acestei transformãridiferen]iate.

2. Comparând hãr]ile vege -ta]iei Europei [i a României (fig. 1[i fig. 3), identifica]i trei elementede asemãnare [i trei elemente dedeosebire între caracte risticilereprezentate.

MolisoluriSoluri b\laneCernoziomuriCernoziomuri cambiceCernoziomuri argiloiluvialeSoluri cenu[iiRendzinePseudorendzine, soluri cernoziomoide [i soluri bruneeumezobazice

ArgiluvisoluriSoluri brun ro[cate [i brunro[cate luviceSoluri brune luvice [i soluribrune argiloiluvialeLuvisoluri albice

CambisoluriSoluri brune eu-mezobazi ce, bruneacide [i soluri brune luvice

Soluri brune acideSoluri brune acide [iandosoluri

SpodosoluriSoluri brune, feriiluviale, soluri brune acide [i podzoluri

UmbrisoluriAndosoluri [i soluri brune feriiluviale

Soluri hidromorfeL\covi[ti [i soluri gleice

Soluri halomorfeSolone]uri [i solonceacuri

Soluri neevoluatePsamosoluriSoluri aluviale

VertisoluriVertisoluri

29

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°


Fig. 2 Europa – tipuri de soluri

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°


0 400 800 1200 1600 2000 km 0 400 800 1200 1600 2000 km

Step\ [i silvostep\Vegeta]ie xeromorf\ de semide[erturiVegeta]ie mediteranean\Vegeta]ia mun]ilor `nal]i

Tundr\P\duri de conifere (taiga)P\duri de amestec (conifere, foioase)P\duri de foioase

Soluri negre acide de tundr\PodzoluriSoluri humico-silicatice de paji[ti alpineSoluri brune luvice

Spodosoluri [i luvisoluriSoluri brune acide montaneCernoziomuri tipiceSoluri b\lane

v

v

vv

v

v

v

v v v v

v v v v

v v v v

v v v v

v v v v

v v v vv v

v v v v v v v v v v v v v



v v v v v v v v v v v v

v v v v v v v

v v v v v v




v v v v v v v v v v

v v v v v v v v v

vvvv

v

vv

vv

vvv

v v v v v

v v

v

v v

v v v v v v v v v

vv v v

v v vv v v

v v v v v v v v

v v v v v v v v

v v v

v v

v

v

v

v

v v v v v v v v v v

v v

v v

v v v v

v v v vv v v vv v v v

v v v vv v v v

v v v v

v v v v

v v v v

v v v v

v v v v

v v v v

v v

vv

v

vv

v

v v

vv

v v

v v

v v

v v

v vv v

v v

v v

v v

v vv v

v v

v v

v vv

vv v v v

v v v v

v v v v

v v v v

v v v v

v v v v

v v v v

v v v v

PsamosoluriVertisoluriRendzineSoluri aluvialeHistosoluri (soluri turboase)Solone]uri [i solonceacuri

Soluri brune [i cenu[ii-brune (de semide[ert)Soluri maronii-ro[cate mediteraneene

vv

vv

v v

v

Fig. 3 România – caracteristicile vegeta]iei actuale

Mure[

Mure[

Some[

Dun\rea

Dun\reaJiu

Olt

Olt

Dâmbovi]a

Arge[

Ialomi]a

Bistri]a

Siret

Prut

Prut

Cluj-Napoca

Sibiu

Ploie[ti

Ia[i

Craiova BUCURE{TI

21°20°48°

47°

46°

45°

44°

22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

Paji[ti [i tuf\ri[uri alpine[i subalpine

P\duri de molid

Amestec de fag cur\[inoase

P\duri montane de fag (cupaji[ti)

P\duri colinare de fag [icarpen

P\duri de gorun [i carpen

Amestec de stejar cu altefoioase

Specii de stejar termofil

P\duri de cer [i gârni]\

Silvostep\

Step\

Vegeta]ie de lunc\

Vegeta]ie de stuf\ri[

Paji[ti meridionale cusadin\

Paji[ti cu specii halofile

Planta]ii de salcâm

Tisa

Siret

0 20 40 60 80 100 km

Târgu Mure[

RE PUBLICAM

OLD

OV

A

Gala]iU C R A I N A

Ma

r ea

Ne

a gr \

Constan]a

Moldova

U C R A I N A

B U L G A R I A

SE

RB

IA

Satu Mare

Oradea

Arad

Timi[oara

UN

GA

R

IA

Fig. 4 România – clasele [i tipurile de soluri

47°

48°

46°

45°

44°

22°21°20° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29° 30°

Prut

Ialomi]a

Siret

Siret

Arge[

OltDun\rea

Olt

Jiu

Mure[

Mure[

Some[

Craiova

Gala]i

Br\ila

Bra[ovSibiu

Satu Mare

Cluj-Napoca

Târgu Mure[

Oradea

Arad

Timi[oara

Ia[i

R E P U

BL

I CA

MO

LD

OV

A

U C R A I N A

U

NG

AR

IA

SE

RB

I

A

B U L G A R I A

U C R A I N A

Buz\u

BUCURE{TI

Dâmbovi]a

Moldova

Bac\u

Ma

re

aN

ea

gr \

Constan]aDun\rea

Ploie[ti

0 20 40 60 80 100 km

Fig. 1 Europa – reparti]ia vegeta]iei naturale

30

2.9 RESURSE NATURALE2Resursele naturale pot fi clasificate în

func]ie de mai multe criterii (DOC 1).

EUROPAResursele mediului geografic au urmã-

toarele caracteristici: � înveli[ul de soluri este favorabil prac-

tic\rii agriculturii pe cea mai mare parte acontinentului;� în cadrul fondul funciar, predominã

terenurile arabile (34%), foarte extinse înpartea de est a continentului (unde ajung lapeste 50% din suprafa]a totalã);� pã[unile naturale întinse caracte -

rizeazã îndeosebi nordul Europei;� pãdurile (care ocupã 1/3 din întin-

derea continentului) sunt mai extinse [icontinui în partea sa de nord-est (unde seîntinde taigaua eurasiaticã);� resursele de apã au un poten]ial ridi-

cat (datoritã regimului climatic), iar amena-jãrile hidroenergetice [i pentru ameliora]iicaracterizeazã principalele râuri europene(Volga, Dunãre, Don, Rin);� resursele piscicole ale Europei sunt

larg exploatate în ]ãri situate spre OceanulAtlantic (Islanda, Norvegia, Irlanda); aces-tea caracterizeazã [i anumite mãri inte-rioare, fluvii [i lacuri.

Resursele scoar]ei terestre (fig. 1) auurmãtoarele caracteristici:� resursele de huilã, de[i importante,

s-au diminuat sensibil; exploatãri semni-ficative, dar mult mai reduse, existã în ba -zinele tradi]ionale (Done]k, Silezia [i, maipu]in, Ruhr); unele exploatãri au fost dimi -nuate (Ruhr) sau au fost închise (în Belgia);� resursele de petrol sunt cantonate în

trei areale: Marea Nordului, `n zona Vol-ga-Ural [i `n Câmpia Precaspicã;� zãcãmintele de fier, în trecut foarte

importante, sunt exploatate în cantitã]i maireduse, pãstrându-se arealele tradi]ionale(Ucraina, Federa]ia Rusã, Suedia);� zãcãmintele de potasiu [i sulf sunt

semnificative la nivel mondial;

� rocile de construc]ie (marmurã [i gra -nit îndeosebi) reflectã structura geologicã asubstratului.

ROMÂNIAResursele mediului geografic au urmã-

toarele caracteristici:� terenurile arabile (cu 42% din totalul

fondului funciar) constituie principala re -sursã naturalã a ]ãrii noastre; aceasta seaflã, însã, într-un proces de diminuare,cauzat de degradarea terenurilor [i decre[terea extensiunii altor utilizãri;� în cadrul poten]ialului biogeografic,

men]ionãm extensiunea semnificativã apãdurilor (27%), a pã[unilor [i fâne]elor(peste 30%); suprafa]a forestierã se aflãînsã, într-o diminuare acceleratã;� resursele de apã au utilizãri com-

plexe, iar, dintre acestea, resursele hidroe -nergetice au fãcut obiectul unor amenajãrisuccesive (pe Bistri]a, Arge[, Dunãre, Oltetc.); în partea de vest a ]ãrii, existã apegeotermale.

Resursele scoar]ei terestre (fig. 2) auurmãtoarele caracteristici:� resursele de cãrbuni au o structurã

internã deficitarã (predominând lignitul),de[i pot fi utilizate în viitor un timp îndelun-gat; resursele de huilã s-au diminuat foartemult datoritã exploatãrii îndelungate;� resursele de petrol sunt modeste (pro-

duc]ia acoperind 1/3 din necesarul actual),ca rezultat al unei exploatãri tradi]ionale;� resursele de gaze naturale (din care

1/4 gaze asociate petrolului [i 3/4 gazmetan) constituie, în prezent, principalaresursã energeticã a ]ãrii noastre;� minereurile feroase [i neferoase au,

pe ansamblu, dimensiuni modeste, chiardacã exploatarea unora (fier, cupru, aur) afost semnificativã în trecut;� dintre substan]ele nemetalifere, sarea

constituie o resursã importantã pentru ]aranoastr\;� la acestea se adaugã rocile de con -

struc ]ie (marmur\, calcar, granit).

TERMENIMediu geografic – ansamblul

elementelor naturale [i al celorintroduse de om, care alcãtuiescîmpreunã mediul de via]ã al soci-etã]ii omene[ti.

Fond funciar – totalitatea te -renurilor care pot avea o utilizareeconomicã.

Hidroenergie – energia ape -lor curgãtoare.

Huilã – cãrbune superior,cocsificabil, cu o concentrare ma -re de carbon.

Minereuri complexe – mine -reuri care au în compozi]ia lormai multe metale neferoase(cupru, plumb, zinc).

ACTIVIT|}I

cap

.I

1. Compara]i cele douã cate-gorii de resurse (ale mediului [iale scoar]ei terestre), folosindurmãtoarele criterii: gradul deasigurare în timp, regenerabili-tatea, influen]a asupra mediului[i influen]a asupra dezvoltãriitehnologice.

2. Demonstra]i cã terenurilearabile reprezintã principalaresursã naturalã a ]ãrii noastre [ipreciza]i consecin]ele economice,financiare, tehnologice, sociale [iadministrative ale acestei con-statãri din perspectiva evolu]ieisocial-economice a ]ãrii în viitor.

31

Clasificarea resurselor naturaleDOC 1

Fig. 1 Europa – resurse ale scoar]ei terestre

Silezia

Ruhr

Gälivare

Kursk

Marea

Nordului

Donbass

U

r

a

l

Petrol

Gaze naturale

C\rbuni superiori

C\rbuni inferiori

Minereuri de fier

Marmur\

Minereuri neferoase

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°

Cercul polar arctic

70°

0 1000 km

Wales

0 20 40 60 80 100 km

Bucure[ti

Constan]a

Videle

Ploie[ti

Gala]i

Bac\u

Ia[i

Suceava

Bra[ov

Sibiu

Cluj-Napoca

Baia MareSatu Mare

Oradea

Arad

Timi[oara

Petro[ani

Motru

Por]ile deFier I

Por]ile deFier II

Rovinari

Craiova

Gaze naturale

Petrol

Huil\

Lignit

C\rbune brun

Hidroenergie

Ape geotermale

Minereu de fier

Mangan

Minereuri complexe (Cu, Pb, Zn)

Minereuri auroargentifere

Bauxit\

Sare

Granit

Marmur\

Calcar

Ora[e

U C R A I N A

SE

RB

I

A

B U L G A R I A

U

NG

AR

IA

Ma

re

aN

ea

gr

\

R

EP

UB

LI

CA

MO

LD

OV

A

Dun\rea Olt

Arge[

UC R A I N A

Prut

Bistri]a

Tisa48°

47°

46°

45°

44°

Dun\rea

Dun\rea

21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

21°

48°

47°

22° 23° 25° 26° 27° 28° 29°24°

45°

44°

46°

Fig. 2 România – resurse ale scoar]ei terestre

Resursele naturale pot fi clasificate în raportde mai multe criterii:� dupã posibilitatea de regenerare a acesto-

ra, pot exista resurse regenerabile (care se refacîn circuitele de materie [i energie) [i neregene -rabile (care nu se refac sau care se refac în inter-vale foarte mari de timp, la scarã geologicã);� dupã apartenen]a resurselor în cadrul

fiecãrei geosefere, pot exista resurse extraat-mosferice, resurse ale atmosferei, litosferei,biosferei;� dupã modul de folosire, existã re surse

energetice (cu ajutorul cãrora se poate produceenergie), resurse de materii prime industriale [iresurse agroalimentare;� dupã locul de exploatare [i posibi litã]ile

de transport, pot fi resurse transportabile (sub-stan]e minerale, lemn) [i netransportabile(ener gia mareelor, a va lurilor, solul);� dupã criteriul durabilitã]ii, pot exista

resurse inepuizabile [i resurse epuizabile;�dupã valorificarea economicã, resur sele

pot fi ordonate conform unei scãri cuprinseîntre resursele teoretice (care ar putea sã existe,având caracter ipotetic), cele mãsurate sau esti-mate [i cele exploatabile [i exploatate;� dupã pozi]ia lor [i apartenen]a la ele-

mentele mediului geografic, resursele pot fi si -tuate în interiorul scoar]ei terestre (denumiteimpropriu uneori „resurse ale subsolului”) [iresurse situate la exteriorul scoar]ei terestre(denumite, prin antitezã, tot impropriu, „re -surse ale solului”);

Sub raportul explicãrii din punct de vederegeografic a rolului resurselor naturale în con-textul economiei contemporane [i al apartenen -]ei spa]iale a acestora (precum [i pe baza unorcriterii dintre cele de mai sus), se pot distingedouã categorii principale de resurse:� resursele mediului geografic, cu prinzând:

fondul funciar, solurile, resursele biogeografice(pã[uni, pãduri, resurse energetice [i piscicole),resursele de apã, resursele secundare de ener -gie (vânt, ener gie geotermalã), precum [i totali-tatea condi]iilor oferite de caracteristicile me -diului pentru locuire [i realizarea activitã ]iloreconomice;� resursele scoar]ei terestre, care cuprind:

resursele energetice (cãrbuni, petrol, gaze natu-rale, minereuri radioactive), resurse minerale(minereuri de fier, minereuri neferoase, sub-stan]e nemetali fere) [i roci de construc]ie.

32

CARACTERISTICI GENERALECaracteristicile de geografie umanã ale

unui teritoriu, indiferent de întindere (con-tinent, ]arã, regiune, unitate administra-tivã), se referã la urmãtoarele componente:popula]ia [i caracteristicile acesteia, a[ez\ -rile omene[ti, precum [i la diferitele aspectede geografie economic\, geografie po liticã,geografie socialã, geografie culturalã [iadmi nistrativã.

Elementele comune principale aleEuropei sub aspectul geografiei umanesunt: concentrarea demografic\, diversi-tatea comunit\]ilor, sporul natural redus [ibilan]ul migratoriu.

EUROPAEuropa este un teritoriu de locuire strã -

veche, intensificatã dupã sfâr[itul ultimeiglacia]iuni. Succesiunea unor civiliza]ii(cretanã, minoicã, elenistic\, etruscã, celti -cã, romanã, bizantinã, medie val\, modern\[i contemporan\) a influ en]at aspectulactual al culturilor europene [i al civiliza]ieimondiale actuale.

În prezent, Europa are o popula]ietotalã de peste 700 milioane de locuitori(incluzând [i popula]ia totalã a Federa]ieiRuse), ceea ce reprezintã aproximativ 11%din popula]ia totalã a Terrei, care este deaproape 6,4 miliarde de persoane.

Continentul nostru cuprinde 44 de statesituate integral în cadrul sãu [i douã statecare se extind atât în Europa, cât [i în Asia — Federa]ia Ru sã [i Turcia — (fig. 1).

Popula]ia realã a Europei trebuie rapor-tatã la teritoriul pe care îl luãm în consi de -ra]ie. În acest sens, existã mai multeaccep]iuni ale Europei ca entitate continen-talã de geografie umanã (DOC 1):� considerarea continentului nostru

pânã la limita sa estic\ natural\ (Mun]iiUral, fluviul Ural, Marea Caspicã, Mun]iiCaucaz); în acest context este inclusã [ipartea europeanã a Federa]iei Ruse [i ceaeuropeanã a Turciei;

� includerea, `n Europa, a `ntinderii [i apopula]iei integrale a Federa ]iei Ruse, darfãrã partea european\ a Turciei; aceas tã ac -cep]iune a reprezentat o idee proeminentãîn urmã cu 3-4 decenii [i a fost denumitã„Europa de la Atlantic la Pacific”;� considerarea continentului nostru ca o

grupare a 44 state situate integral pe terito riulacestuia; în acest caz, suprafa]a sa nu ar inclu -de Federa]ia Rusã [i nici Turcia; � includerea `n continentul nostru a

p\r]ii europeane a Federa]iei Ruse, dar fãrãpartea europeanã a Turciei;� uneori, Europa este definit\ într-un

sens mai restrâns, cuprinzând ]ãrileUniunii Europene; în acest caz, Federa]iaRusã, Ucraina [i Belarus nu sunt incluse,aceastã viziune fiind folositã mai mult subraport statistic;� o parte a Europei o reprezintã Uniunea

Europeanã, frecvent prezentatã statistic înansamblul ei (în care nu sunt incluse ]ãrieuropene care nu fac parte din UE).

ROMÂNIADin punct de vedere al geografiei

umane, România se caracterizeazã prinanumite particularitã]i ale popula]iei, a[e -zãrilor, organiz\rii administrativ-teritoriale(fig. 2) [i activitã]ilor economice. Elementulcel mai important îl reprezintã tipul depopula]ie care locuie[te pe acest teritoriu.Popula]ia României este formatã prepon-derent dintr-o popula]ie neolatinã, situatãîn extremitatea esticã a acesteia. Deoarecetermenii de latinitate [i romanitate suntfolosi]i în mod complementar (referindu-secu aproxima]ie la aceea[i realitate), prinsituarea sa în partea esticã (orientalã) aacestei romanitã]i, teritoriul [i popula]iapot fi reunite sub denumirea genericã de„roma nitate orientalã”.

Asem\n\tor restului continentului, ]aranoastr\ reprezint\ o concentrare uman\semnificativ\, aflat\ `n prezent `n stagnaredemogra fic\.

TERMENIGeografie politicã – ramurã

[i preocupare a geografiei care seocupã cu studiul statelor (ca en -tit\]i teritoriale), a rela]iilor spa -]iale dintre acestea, precum [i curaporturile dintre state [i comu-nitã]ile umane.

Geografie istoricã – preocu-pare [tiin]ificã de interferen]ã,care î[i propune sã redea crono-logic aspecte principale alerela]iei dintre comunitã]ile uma -ne [i mediul lor de existen]ã.

Antropic – termen care serefer\ la om.

1. Urmãri]i harta politicã aEuropei (fig. 1) [i identifica]i câte-va modalitã]i de grupare teritori-alã a statelor europene precizând,pentru fiecare op]iune, criteriulde grupare [i principalele statecomponente.

2. Alege]i una dintre accep -]iunile referitoare la Europa(DOC 1) [i preciza]i care sunt ar -gumentele în favoarea sau îm potriva acesteia.

ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMAN| ALE EUROPEI {I ALE ROMÂNIEI3

ACTIVIT|}I

cap

.I

33

Accep]iuni ale EuropeiDOC 1

EuropaPopula]ie(mil.loc.)

Europa (+FRE,+TE) 713,8Europa (+FRE,–TE) 703,6Europa (–FRE,–TE) 696,2Europa (–FRE,+TE) 615,7Europa (+FRT,+TE) 749,3Europa (+FRT,–TE) 728,8Europa (+FRT,+TT) 813,8

UE (28 ]ãri) 504,0

F E D E R A } I A

R U S |

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII {I IRLANDEI DE

NORD

PO

RT

UG

AL

I A

S P A N I A

MonacoANDORRAMadrid

Moscova

Londra

Dublin

Reykjavik

RomaValenciaBarcelona

Napoli

Palermo

MALTA

I. Sicilia

I. Creta (Gr.)

I. Sardinia

I. Corsica(Fr.)

Sevilla

Malaga

Porto

ZaragozaLisabona

FRAN}A

ITALIA

BULGARIA

GRECIA

AUSTRIAELVE}IAUNGARIA

CROA}IABOSNIA {IHER}EGOVINA

SLOVENIA ROMÂNIA

BELARUSP O L O N I A

GERMANIA

2

3

4

5

6

8

7

Luxembourg

IRLANDA DANEMARCA

OLANDA

BELGIA

ISLANDA

REP. CEH|SLOVACIA

LITUANIA

LETONIA

ESTONIA

Marea Ionic\

Marea Egee

Marea Adriatic\

Marea Tirenian\

M. Azov

Golful Biscaya

M. Alb\

M. Barents

Marea

Nordulu i

M a r e a N o r v e g i e i

G.

Bo

t ni c

Marea

Baltic\

TorinoMarsilia

BilbaoOviedo

La CoruñaBerna

Le Hâvre

Liverpool Manchester

Glasgow

Oslo

Stockholm

Helsinki

Iaroslavl

Sankt Petersburg

Arhanghelsk

Malmö

Göteborg

Trondheim

Turku

Tampere

Espoo

Bergen

NijniNovgorod

Sevastopol

Ia[i

Constan]a

Cluj-Napoca

Timi[oara

Volgograd

Saratov

Harkov

Odessa

LvovCracovia

Poznan

WroclawLódz

Rostov pe DonDone]kDnepropetrovsk

KrasnodarChi[in\u

Bucure[ti

Sofia

Istanbul

Varna

Patras

Iraklion

Kiev

Minsk

Var[ovia

Praga

Viena BratislavaBudapesta

Zagreb

Belgrad

Skopje

Salonic

Tirana

Atena

Liublijana

Sarajevo

BerlinAmsterdam

Copenhaga

Bruxelles

GdanskKaliningrad

Hamburg

KölnHaga

Frankfurt

München

Vilnius

Riga

Tallinn

Astrahan

Groznâi

Murmansk

Kazan

Samara

Ufa

PermEkaterinburg

I-le Orkney

I-le Shetland(UK)

I-le Faerøe(Dan.)

I-le H

ebrid

e

Belfast

Birmingham

Lyon

MACEDONIA

Voronej

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

60°

50°

50°

40°


0 200 400 600 800 1000 km

M a r e a

M

ed i t e r a n \

Nantes

Bordeaux

Toulouse

U C R A I N A

FI

NL

AN

DA

SU

ED

I

A

N

O

R

VE

G

IA

A f r i c a

Marea

Caspic\

Ma r e a

N e a g r \

ALBANIA

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

Paris

I-le Baleare (Span.)

Milano

As

ia

0° 10° 20° 30° 40°

Cifrele de pe hart\reprezint\:

1. LUXEMBURG2. MONACO3. LIECHTENSTEIN4. SAN MARINO5. VATICAN6. Teritoriu apar]inând

FEDERA}IEI RUSE

7. REP. MOLDOVA8. Partea european\

a TURCIEI9. SERBIA10. MUNTENEGRU

Marea Mânecii

40°

15–10 mil. loc.

1–5 mil. loc.

500 000–1 mil. loc.

100 000–500 000 loc.

sub 100 000 loc.

ORA{E:

910

Fig. 1 Europa – harta politic\

Fig. 2 România – harta administrativ\

21°48°

47°

46°

45°

44°

22° 23° 24° 25° 26° 27° 28°

47°

46°

45°

44°

Boto[ani

Bac\uVaslui

Foc[ani Gala]i

Br\ilaTulcea

Constan]aC\l\ra[i

Slobozia

Buz\u

Giurgiu

Slatina

Craiova

Pite[ti

Curtea deArge[Târgu Jiu

Sibiu

Bra[ov

Miercurea-Ciuc

Târgu Mure[

Alba Iulia

Bistri]a

Baia Mare

Zal\u

Arad

Re[i]a

Deva

Drobeta-Turnu Severin BUCURE{TI

BOTO{ANI

IA{I

VASLUI

GALA}I

TULCEA

ARGE{DÂMBOVI}A

BR|ILA

BUZ|U

GORJ

TIMI{

CLUJ

MURE{HARGHITA

BAC|U

NEAM}

SUCEAVA

S|LAJ

ALBA

SIBIU

BRA{OVVRANCEA

OLT

DOLJ

R\d\u]iDorohoi

Roman

One[tiBârlad

Tecuci

Urziceni

Medgidia

Mangalia

Turnu M\gurele

Caracal

CâmpulungPetro[ani

Brad

Aiud

TurdaCâmpiaTurzii

Media[ Sighi[oara

Reghin

Sighetu Marma]iei

Carei

Caransebe[

Or\[tieHunedoara

CâmpulungMoldovenesc F\lticeni

Ia[i

SE

RB

I

A

UC R A I N

A

B

U L G A R I A

UC

RA

IN

AMoine[ti

Adjud

Lupeni Vulcan

Moreni

Topli]a

Vatra Dornei

TârguSecuiesc

Gheorghieni

Marghita

Salonta Beiu[

Or[ova Motru

B\ile[ti

U

N

G

A

R

IA

Dr\g\[ani

Calafat

VÂLCEA

RâmnicuVâlcea

Cluj-Napoca

BISTRI}A-N|S|UD

MARAMURE{

Bucure[ti

Municipiu

Municipiure[edin]\ de jude]

capitala

Suceava

Sfântu Gheorghe

COVASNA

PRAHOVA

Ploie[ti

Odorheiu Secuiesc

Pa[cani

ILFOV

Alexandria

Ro[iori de Vede

Lugoj

ARAD

Timi[oara

BIHOR

Oradea

Satu Mare

Hu[i

Piatra Neam]

BlajTârn\veni

Gherla

Sebe[

Fete[ti

Olteni]a

Râmnicu S\rat

Dej

Tisa

Prut

C|L|RA{I

IALOMI}A

TELEORMAN

MEHEDIN}I

CARA{- SEVERIN

HUNEDOARA

SATU MARE

CONSTAN}AGIURGIU

F\g\ra[

S\celeCodlea

Câmpina

Ma

r ea

Ne

ag

r\

23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

0 20 40 60 80 100 km

RE

PU

BL

IC

AM

OL

DO

VA

Dun\rea

22°21°

Târgovi[teAbrevieri:FRT – Federa]ia Rus\ (total,

inclusiv partea asiatic\)TT – Turcia (total, inclusiv

Turcia asiatic\)FRE – Federa]ia Rus\ (partea

european\)TE – Turcia (partea european\)UE – Uniunea European\

(Popula]ia `n 2011)

34

3.1 HARTA POLITIC| A EUROPEIROMÂNIA CA STAT AL EUROPEI3

În prezent, continentul nostru are 46 destate. Dintre acestea, douã se aflã situateatât în Europa, cât [i în Asia — Federa]iaRusã [i Turcia (DOC 1).

Se poate observa cã Federa]ia Rusã, de[ica întindere are o propor]ie mai mare a te -ritoriul sãu în Asia, popula]ia acesteia esteconcentratã foarte mult în spa]iul si tuatpânã la Mun]ii Ural. De altfel ru[ii repre -zintã, fãrã nicio îndoialã, un popor euro-pean cu rãdãcini comune cu celelalte popu-la]ii de origine indoeuropeanã.

De[i Turcia este mai mult un stat asiatic(ca pozi]ie, întindere [i popula]ie), partea saeuropeanã a jucat un rol bine individualizat[i foarte activ de-a lungul timpului în isto-ria europeanã. Trebuie sã amintim, în acestsens, cã în partea europeanã a Turciei ac -tuale a existat ultimul teritoriu al Impe -riului Bizantin [i capitala acestuia (Bizan],apoi Constantinopol [i Istanbulul deastãzi). Dimensiunea europeanã a Turcieieste subliniatã [i de aspira]iile acestui statde a intra în Uniunea Europeanã.

Existã state de mici dimensiuni (An -dorra, San Marino, Vatican, Malta [i Lie chtenstein), dar care sunt considerateen titã]i teritoriale care au caracteristicistatale. Dintre acestea, Republica SanMarino are cea mai veche organizare statalãde tip republican (din sec. al XIII-lea), cumult înaintea Italiei sau a altor state.

Harta politicã a Europei s-a modificatsensibil de-a lungul secolului al XX-lea [i asuferit ultimele transformãri importante înperioada anilor 1990, când au apãrut stateindependente provenite din URSS: stateeuropene (Federa]ia Rusã, Ucraina, Be larus,Republica Moldova, Estonia, Letonia, Litua -nia); la acestea se adaugã cele trei ]\ri cau-caziene (Armenia, Georgia [i Azerbaid jan) [icinci state central-asiatice. Alte ]\ri auapãrut prin divizarea pa[nicã a Cehos -lovaciei (Cehia [i Slovacia) [i prin dezmem-brarea Iugoslaviei (Serbia [i Muntenegru,Croa]ia, Bosnia [i Her]egovina, Macedonia,Slovenia). Ulti mele state europene desprin se

din Federa]ia Serbia [i Munte negru suntSerbia [i Republica Mun tenegru.

Anumite ]ãri europene au, în prezent,teritorii extraeuropene care sunt depen-dente de acestea, cum este cazul Fran]ei,Olandei, Regatului Unit, Danemarcei.

În ultimii ani se observã o anumitãtendin]ã de a include printre ]ãrile euro pene[i ]ãrile din zona Caucazului (Azer baidjan,Georgia, Armenia). Cipru, care este un statasiatic ca pozi]ie, poate fi considerat un stateuropean (bazat pe rela]iile cu Grecia [iapartenen]a la Uniunea Europeanã).

Principalele caracteristici ale stateloreuropene (DOC 5) aratã o mare diversitate aacestora.

România este, prin pozi]ie [i caracteris-tici, un stat european. Istoria [i geografiaistoricã a României aratã cã evolu]ia aces-teia s-a realizat într-un context european,chiar dacã anumite evenimente istorice i-aufost mai pu]in favorabile. Teritoriul ]ãrii aajuns în forma actualã dupã anumiteevolu]ii (DOC 4). În cazul diferitelor stateeuropene, a existat un nucleu ini]ial, de lacare a început construc]ia statului modern.În cazul României, un nucleu si milar `lreprezint\ Mun tenia. Aceastã re giune este,la origine, partea de nord a provinciei is -torice denumitã }ara Româ neascã (Va -lahia) (DOC 2).

Defini]ia României ca stat include astfel ocomponentã naturalã (carpaticã, danubianã,ponticã, panonicã), locuitã de o popula]iecare formeazã romanitatea orientalã.

Prin situarea sa într-un spa]iu carereprezintã (prin Carpa]i [i Dunãre) o pre-lungire a Europei Centrale, România poatefi consideratã un stat central-european.De[i, în anumite situa]ii, România este con-sideratã ca o entitate care apar]ine, aparent,Peninsulei Balcanice, prin pozi]ia ei la nordde Dunãre [i prin identificarea sa cu arculcarpatic nu poate fi consideratã, pro-priu-zis, o ]arã balcanicã.

În prezent, România este organizatã în 41de jude]e [i municipiul Bucure[ti (DOC 3).

TERMENIStat – unitate teritorialã cu

anumite caracteristici (întindere,grani]ã, formã), bine definitespa]ial [i recunoscute interna -]ional, în care autoritatea politicãinternã î[i exercitã suveranitateaasupra propriului teritoriu.

Capitalã – ora[ care concen-treazã activitatea politicã, admi -nistrativã [i decizionalã a unuistat; aceastã activitate se poateexercita [i în cazul unor teritorii,provincii sau state care fac partedin statele federale.

Frontierã – spa]iu de sepa -ra]ie între douã ]ãri, situat în lun-gul liniei de demarca]ie denumitãgrani]ã.

Stat federal – stat format dinmai multe unitã]i teritoriale com-ponente, cu o anumitã autonomiedecizionalã fa]ã de autoritateacentralã.

Stat na]ional – stat indepen -dent în care majoritatea locuito-rilor apar]in unei anumite na]iuni.

ACTIVIT|}I

cap

.I

1. Observa]i DOC 4 [i enu-mera]i câte cinci state din urmã-toarele categorii:

a. cele mai întinse;b. cele mai populate;c. cele mai mici ca `ntindere.2. Pornind de la DOC 3 enu-

mera]i câte cinci jude]e din urmã-toarele categorii:

a. cele mai întinse;b. cele mai populate;c. cele mai mici ca `ntindere.

Jude]ele României, date statistice 2011 DOC 3

35

(INS, Popula]ia României pe localit\]i, 2011)

România [i regiunile sale istorico-geograficeDOC 2

Entitã]ile teritoriale de naturã istorico-geograficã (Muntenia, Transil -vania, Banat, Zarand-Cri[ana, Moldova, Bucovina, Mara mure[, Oltenia,Dobrogea) au gravitat spre spa]iul central al ]\rii, format din arculcarpatic. Fixarea capitalei României (Bucure[ti) în capitala }ãriiRomâne[ti (Mun tenia) a avut ca efect cre[terea importan]ei relative aacesteia [i a regiunii înconjurãtoare în ansamblul organizãrii statuluiromân.

State eurasiatice: Turcia, Kazahstan [i Federa]ia Rusã (2011)DOC 1

Statul Popula]ia (mil. loc.)

Suprafa]a (km2)

Densitatea popula]iei (loc./km2)

Turcia (total)a) partea european\b) partea asiatic\

74 724 00010 243 00064 481 000

785 34723 641

761 706

9543385

Kazahstan (total)a) partea european\b) partea asiatic\

16 675 600669 600

16 005 800

2 724 900148 715

2 576 185

656

Federa]ia Rus\ (total)a) partea european\b) partea asiatic\

142 835 800108 355 00034 480 800

17 075 4004 238 500

12 836 900

8263

Popula]ia, suprafa]a, densitatea popula]iei [i capitala principalelor ]\ri europene

(inclusiv Federa]ia Rus\ integral, Cipru) (2011)DOC 5

Albania 2,8 28 748 99 TiranaAustria 8,4 83 871 101 VienaBelarus 9,5 207 600 46 MinskBelgia 10,9 30 528 359 BruxellesBos. [i Her]. 3,8 51 210 75 SarajevoBulgaria 7,4 111 002 66 SofiaCehia 10,5 78 866 134 PragaCipru 0,8 5 896 143 NicosiaCroa]ia 4,3 56 594 76 ZagrebDanemarca 5,5 43 098 129 CopenhagaElve]ia 7,9 41 285 193 BernaEstonia 1,3 45 227 30 TallinnFed. Rus\ 142,8 17 075 400 8 MoscovaFinlanda 5,4 338 430 16 HelsinkiFran]a 65,3 543 965 120 ParisGermania 82,1 357 124 230 BerlinGrecia 10,8 131 957 82 AtenaIrlanda 4,6 70 273 65 DublinIslanda 0,3 102 750 3 ReykjavikItalia 59,5 301 336 197 RomaLetonia 2,1 64 560 32 RigaLituania 3,1 65 300 47 VilniusLuxemburg 0,5 2 586 198 LuxemburgMacedonia 2,0 25 713 80 SkopjeMalta 0,4 316 1 323 VallettaMoldova 4,1 34 483 118 Chi[in\uMuntenegru 0,6 13 810 45 PodgoricaNorvegia 4,9 323 800 15 OsloOlanda 16,6 41 543 403 AmsterdamPolonia 38,5 312 680 123 Var[oviaPortugalia 10,6 92 212 115 LisabonaRegatul Unit 62,4 242 514 257 LondraRomânia 19,0 238 391 80 Bucure[tiSerbia 9,8 88 361 112 Belgrad Slovacia 5,4 49 034 111 BratislavaSlovenia 2,0 20 273 101 LjubljanaSpania 47,0 505 906 93 MadridSuedia 9,5 450 292 21 StockholmUcraina 45,6 603 500 76 KievUngaria 10,0 93 030 107 Budapesta

Statul Popula]ia(mil. loc.)

Suprafa]a(km²)

Densitatea(loc./km²) Capitala

Momentele principale în formarea statuluiDOC 4

Momentele principale în formarea statului actual sunt:� existen]a unei popula]ii predominant romanice înaceastã parte a Europei (cu origini în provincia romanãDacia), pãstratã continuu pe spa]iul de locuire;� unirea Munteniei cu Moldova (1859), formând Româniaîn sens ini]ial, urmatã de integrarea Dobrogei (1878);� unirea tuturor teritoriilor române[ti într-un stat unitar(1918) [i formarea României moderne;� fixarea grani]elor actuale, dupã al Doilea Rãzboi Mondial.

Suprafa]a(km2)

Jude]ulSuprafa]a

(km2)Num\rul de

locuitoriJude]ul

6 2427 7546 8266 6217 5445 3554 9865 3634 7666 1038 5205 0886 6747 0713 7104 0547 4144 4663 5265 6026 6397 063

4 4535 4761 5936 3044 9336 7145 8965 4984 7164 4183 8645 4328 5535 7908 6978 4995 3185 7654 857

238

327 224409 072591 353583 588549 752277 861398 938304 925505 442432 054274 277285 050659 370630 679206 261501 996618 335507 402265 494334 238304 969396 523

258 669723 553364 241461 290254 570531 380452 900415 530735 903329 079217 895375 992614 451360 178649 777201 462375 146355 320323 080

1 677 985

AlbaAradArge[Bac\uBihorBistri]a-N\s\udBoto[aniBra[ovBr\ilaBuz\uCara[-SeverinC\l\ra[iClujConstan]aCovasnaDâmbovi]aDoljGala]iGiurgiuGorjHarghitaHunedoara

Num\rul delocuitori

Ialomi]aIa[iIlfovMaramure[Mehedin]iMure[Neam]OltPrahovaSatu MareS\lajSibiuSuceavaTeleormanTimi[TulceaVasluiVâlceaVranceaMunicipiulBucure[ti

36

3.2 POPULA}IA {I CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE3

EUROPAPopula]ia actualã a Europei este aproxi-

matã la 700 milioane locuitori, luând înconsidera]ie extensiunea continentului caentitate naturalã.

În statistici se considerã cã popula]iaacesteia este de 726 milioane locuitori (prinincluderea popula]iei Federa]iei Ruse, darfãrã popula]ia pãr]ii europene a Turciei).Aceastã situa]ie presupune un continent de45 de state, în care este inclusã ca popula]ie[i Federa]ia Rusã.

Reparti]ia popula]iei pe continente [ievolu]ia acesteia (DOC 2) su gereazã pon-deri [i modificãri u[or de identificat. Existã,`n acest document, [i aprecieri asupraevolu]iei popula]iei pe continente pânã lajumãtatea acestui secol.

Reparti]ia geograficã a popula]iei î[igãse[te o expresie graficã intuitivã în hartadensitã]ii popula]iei (fig. 1, fig. 2).

Pe ]ãrile componente existã valoridiferite, între limite largi, ale densitã]ii popu la]iei (fa]ã de media europeanã, careeste de 65 loc./km2). Aceste valori nu in -dicã propriu-zis densitatea realã a po-pu la]iei, ci uneori reflectã mai mult dimen -siunea teritorialã a ]ãrilor (DOC 3). Den -sitatea popula]iei are semnifica]ie pentru]ãri care au suprafe]e aproximativ egale.

Structura pe grupe de vârst\ indicã,pentru Europa, areale cu popula]ie relativîmbãtrânitã [i areale cu popula]ie pro -por]ional mai tânãrã. Pe ansamblu însã,continentul european se caracte rizeazãprintr-o pondere mare a popula]iei învârstã de peste 60 de ani.

Sub raportul structurii profesionale apopula]iei pe ramuri economice, existãdiferen]e importante între partea centralã [icea vesticã (unde predominã popula]ia dindomeniul serviciilor) [i estul continentului(unde cele trei domenii — agriculturã,industrie, servicii — au propor]ii apropiateîntre ele).

ROMÂNIADe-a lungul secolului al XX-lea, atât

popula]ia Europei, cât [i cea a Românieis-au dublat numeric.

Popula]ia actualã a României este de21,7 milioane locuitori, mai micã cu 1,4 mi -lioane decât în anul 1989, când a avut va -loarea maximã de 23,1 milioane locuitori.Cauza diminuãrii numerice a popula]iei înultimul deceniu o reprezintã scãdereaaccentuatã a sporului natural (care a avutvalori negative) [i a bilan]ului migratoriunegativ.

Valorile sporului natural sunt reparti-zate diferen]iat pe teritoriul ]ãrii; cele maimici valori (care ajung la -6 … -8 ‰) seînre gistreazã în sudul [i sud-vestul ]ãrii, iarcele mai mari (în sens relativ, deoarece suntîn realitate foarte mici, dar pozitive 1-2 ‰),se înregistreazã în partea de nord-est [inord a ]ãrii.

Densitatea popula]iei (fig. 3) aratã oreparti]ie inegalã a acesteia pe teritoriul]\rii noastre, cu valori ridicate în jurul ora -[elor foarte mari.

Structura popula]iei pe na]ionalitã]iindicã o predominare importantã a celei dena]ionalitate românã (aproape 90%), urma -tã de cea de na]ionalitate ma ghiarã (6,6%) [ialte grupuri na]ionale sau etnice (DOC 1).

În prezent, popula]ia urbanã a depã[it55% din popula]ia ]ãrii.

Asemãnãtor altor state europene, Ro mânia se aflã în faza finalã a tranzi]ieide mografice.

Pentru ]ara noastrã, cea mai numeroasãgenera]ie este cea nãscutã în perioada 1967-1968. Contingentul anului 1967 a avutpeste 1/2 milioane persoane (550 000 per-soane). Numeric este cel mai mare contin-gent din istoria României.

TERMENITranzi]ie demograficã – fe -

nomen demografic de trecere apopula]iei dintr-un stadiu în caresporul natural este foarte ridicat(cu natalitate [i mortalitate mare)spre un stadiu în care sporul na -tural este redus (cu o natalitate [imortalitate scãzute).

Contingent – numãr de per-soane nãscute în acela[i an.

Politicã demograficã – an -samblu de mãsuri luate de un statpentru a-[i asigura o cre[teredemograficã în acord cu obiec-tivele sale de dezvoltare pe ter-men lung.

Densitatea popula]iei – ra -port `ntre numãrul de locuitori [io anumitã suprafa]ã.

ACTIVIT|}I

cap

.I

1. Compara]i evolu]ia nu me -ricã a popula]iei pe continente [ipreciza]i elementele constatate.Analiza]i proiec]ia evolu]iei nu -merice a po pula]iei pânã în 2050.

2. Preciza]i trei cauze ale scã -derii popula]iei ]ãrii noastre dinanul 1992 pânã în prezent.

3. Analiza]i modalit\]ile dereprezentare cartografic\ a den-sit\]ii popula]iei Europei (fig. 1,2) [i preciza]i care dintre acesteaeste mai obiectiv\.

37

ACTIVIT|}IAnaliza]i reparti]ia geograficã a

popula]iei `n Europa (fig. 1) [i `n România(fig. 3) [i preciza]i cauzele pentru careaceasta nu este uniformã.

Grupele de densitate ale stateloreuropene*DOC 3

5 ]\ri

3 ]\ri

12 ]\ri

13 ]\ri

13 ]\ri*

peste 200 loc./km2

150-200 loc./km2

100-150 loc./km2

50-100 loc./km2

sub 50 loc./km2

1.

2.

3.

4.

5.

* inclusiv Federa]ia Rus\

Evolu]ia popula]iei pe continente în ultimele douã secoleDOC 2

Fig. 3 Harta densit\]ii popula]iei

48°

21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 29°

47°

46°

45°

44°

Ma r

ea

Ne

ag

r\

0 20 40 60 km

peste 500 loc./km2

250-500 loc./km2

100-250 loc./km2

50-100 loc./km2

25-50 loc./km2

sub 25 loc./km2

R E P.

MO L D O VA

SE

RB

IA

UN

GA

RI

A

U C R A I N A

UCRAINA

B U L G A R I A

Boto[ani

Piatra Neam]

Bac\u

One[ti

RomanVaslui

Buz\u

Foc[ani

Bârlad

Gala]i

Br\ilaTulcea

Constan]a

Slobozia

C\l\ra[i

Ploie[tiTârgovi[te

GiurgiuAlexandria

Slatina

Craiova

Pite[ti

Râmnicu Vâlcea

Târgu Jiu

Petro[ani

Sibiu

Media[

Bra[ov

Sfântu Gheorghe

Târgu Mure[Turda

Alba Iulia

Cluj-Napoca

Bistri]a

Baia Mare

Satu Mare

Zal\uOradea

Arad

Timi[oara

Re[i]a

Lugoj

Deva

Hunedoara

Drobeta-Turnu Severin

BUCURE{TI

Suceava

Ia[i

Continent 1800 1850 1900 1950 2000 2010 2050

Europa* 203 276 408 547 701 719 628

Asia 635 809 947 1 402 3 789 4 195 5 268

Africa 107 111 133 321 805 1 017 1 766

America deNord [iCentral\

7 26 82 172 480 538 650

America deSud

24 38 74 167 340 389 750

Australia [iOceania

2 2 6 13 31 38 46

TOTAL 978 1 262 1 650 2 521 6 050 6 896 8 910

* inclusiv Federa]ia Rus\

Fig. 1 Harta densit\]ii medii a popula]iei statelor europene

peste 200 loc./km2

150 - 200 loc./km2

100 - 150 loc./km2

50 - 100 loc./km2

sub 50 loc./km2

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°

Cercul polar arctic

Marea Neagr\

Oc

ea

nu

l A

t la

nt i

c

Marea Med iteran\0 2000 km

Fig. 2 Harta densit\]ii popula]iei europene

peste 200 loc./km2 150 - 200 loc./km2 50 - 150 loc./km2 sub 50 loc./km2

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°

Cercul polar arctic

Marea Neagr\

Oc

ea

nu

l A

t la

nt i

c

Marea Med iteran\0 2000 km

Na]ionalitate

Total

Români

Maghiari

Rromi

Germani

Alte na].

Nr. persoane

22 760 449

20 352 980

1 620 199

409 723

119 436

257 811

1977 1992Nr. persoane

21 559 910

18 999 565

1 713 928

227 398

359 109

259 000

%

100

89,4

7,1

1,8

0,5

1,2

%

100

88,1

7,9

1,1

1,6

1,3

DOC 1

Nr. persoane

19 042 936

16 869 816

1 237 746

619 007

36 884

279 483

2011%

100

88,6

6,5

3,2

0,2

1,5

Structura na]ional\ a popula]iei României la recens\mintele din:

38

3.3 SISTEMUL DE ORA{E AL EUROPEI3Sistemul actual de ora[e al Europei este

rezultatul unor transformãri succesive.Mult timp ora[ele europene au fost cele maimari din lume (Roma, în Antichitate,Constantinopol, în Evul Mediu, Lon dra, înepoca modernã).

Cele mai vechi centre urbane au apãrutîn jurul Mãrii Mediterane (Atena, Roma,Marsilia). În Evul Mediu se dezvoltã ora[elehanseatice (Anvers, Brugges, Hamburg,Bremen), cele din ba zinul medi teranean(Bizantium — Constan tinopol, Genova,Vene]ia), precum [i alte ora[e cu o impor-tan]ã crescândã (Paris, Kiev, Moscova,Londra, Cracovia, Praga, Viena, Milano).

Sub aspectul fizionomiei ora[elor euro -pene, se poate observa cã, pe lângã ora[elecare au avut o evolu]ie determinatã demodificãri organice, existã ora[e pe care[i-au pus amprenta dezvoltãrile teritoriale,economice [i de locuire, proprii concep]ieidirijiste centralizate, de tip socialist; acestlucru este vizibil într-un numãr mare deora[e din ]ãrile foste socialiste, în carecartierele noi de locuin]e au un caracteruniformizator.

În prezent, re]eaua urbanã a Europeicuprinde o situa]ie diversificatã sub rapor-tul structurii interne a zonelor func]ionale[i al func]iilor economice pe care le `n -deplinesc ora[ele (DOC 1).

Ierarhia principalelor aglomera]ii eu -ropene (DOC 2) este dependentã de modulîn care sunt definite acestea.

Majoritatea ora[elor mari pot fi definiteprin cel pu]in trei forme teritoriale de bazã:ora[ul propriu-zis, ora[ul [i localitã]ileurbane satelit, aglomera]ia (sau conurba]ia)urbanã.

Astfel, ora[ul Paris are 2,2 milioane lo -cuitori, cu zona administrativã înconjurã-toare aproape 4 milioane locuitori, iaraglomera]ia urbanã ajunge la 11,3 milioanelocuitori.

În acest context, ierarhia urbanã poate fifoarte diferitã în raport cu arealul pe care `llu\m în considera]ie.

În prezent, aglomera]ia urbanã Mos -cova este consideratã, frecvent, principalaentitate urbanã europeanã.

Dacã apreciem c\ ora[ul Istanbul esteunul european (deoarece este situat înpartea europeanã a Turciei), este dea[teptat ca în urmãtorul deceniu sã devinã[i cel mai mare sub raport demografic.

În cazul unor conurba]ii (Rin-Ruhr,Ranstad, Katowice), popula]iile ora[elorcomponente sunt comparabile între ele,dimensiunea demograficã fiind apreciatãpentru întregul teritoriu pe care îl ocupã.

În cazul României, re]eaua urbanã are oierarhie internã, care poate fi observatãanalizând harta principalelor ora[e (fig. 1)[i dimensiunile demografice ale ora[elormari (DOC 3).

Prin dimensiunea demograficã, ora[ulBucure[ti poate fi considerat centru urbanmare la nivel european, cu anumite carac-teristici de metropolã regionalã pentruaceastã parte a Europei.

Se observã cã, în cazul re]elei urbane a]ãrii noastre, existã câteva ora[e care au unrol proeminent prin influen]a asupra terito-riului înconjurãtor (Timi[oara, Cluj-Na -poca, Ia[i, Craiova, Constan]a, Bra[ov,Gala]i, Bacãu, Ploie[ti, Oradea).

Dezvoltarea ora[ului capitalã [i a altorora[e mari a avut o influen]ã negativãasupra ora[elor mijlocii, mici [i foarte mici,care [i-au pierdut unele func]ii economice[i [i-au limitat evolu]ia urbanã.

Un fenomen foarte interesant pentruultimii ani (dupã recensãmântul din 2002)îl constituie scãderea demograficã `n celemai multe ora[e ale ]ãrii.

TERMENIHabitat urban – ansamblul

condi]iilor de locuire a teritoriu-lui unui ora[, cuprinzând carac-teristicile sale naturale [i celederivate din existen]a ora[ului [ia activitã]ilor sale economice.

Func]ie economicã – activi-tate economicã sau socialã pre-dominantã, pe care o îndepli -ne[te un ora[.

Structurã func]ionalã – mo -dul în care sunt reprezentatediferitele func]ii economice [isociale pe care le desfã[oarã unspa]iu urban.

Zone func]ionale – zone sauareale ale ora[ului în care pre-dominã o anumitã activitate eco-nomicã sau socialã.

Hanseatic – genera]ie [i tipde ora[e-porturi apãrute în EvulMediu la Marea Nordului, careau dezvoltat un comer] maritimimportant în aceastã regiune [i aufost reunite într-o asocia]ie ur -ban-comercialã denumitã „LigaHanseaticã”.

ACTIVIT|}I

cap

.I

1. Preciza]i ce elemente, înafara dimensiunii demografice,pot fi luate în considera]ie îndefinirea importan]ei unui ora[.

2. Men]iona]i câteva modi-ficãri recente (din ultimul dece-niu) pe care le-a]i observat înora[ul vostru, referitor la evolu]iasa economicã, demograficã [i lacea edilitarã.

39

ACTIVIT|}IUtilizând harta alãturatã (fig. 1) [i

legenda acesteia, preciza]i caracteristici -le re]elei urbane care rezultã în exclusi -vitate din aceste informa]ii.

Tipuri func]ionale de ora[eDOC 1

Func]iile predominante ale ora[elorau origini [i explica]ii istorice, pãstrân-du-se [i în aspectul actual. Uneori, însã,aceste func]ii s-au transformat foarte ra -pid în ultimele decenii, înlocuindu-le pecele ini]iale, care au contribuit la dezvol -tarea ora[elor (de exemplu, regiuneaurbanã Rin-Ruhr). Acest fenomen s-atransmis [i aspectului urban al acestora,func]ia ini]ialã fiind doar un element degeografie istoricã.

În prezent, ora[ele pot avea mai multefunc]ii, cum sunt:

� func]ia comercialã (care a stat la bazadezvoltãrii unor ora[e, cum au fost Ge -nova, Leipzig, Vene]ia, Anvers, Lyon,Cracovia);� func]ia industrialã (foarte importan-

tã pentru ora[e cum ar fi Manchester,Birmingham, Essen, Katowice, Done]k,Torino);� func]ia culturalã, semnificativã pen-

tru toate ora[ele mari (Viena, Roma,Floren]a, Sankt Petersburg), dar eviden -]iatã în cazul unor ora[e mici (Salzburg,Bayreuth);� func]ia universitarã, de asemenea

prezentã în toate ora[ele mari, este maipregnantã în cazul unor ora[e europene cutradi]ii în acest sens (Cambridge, Oxford,Heidelberg);� func]ia administrativã [i politicã este

caracteristicã tuturor capitalelor, precum [iunor ora[e cu semnifica]ie regionalã;� func]ia financiarã (mai importantã la

nivel global în cazul ora[elor Londra,Paris, Zürich, Frankfurt);� func]ia portuarã, cu deosebitã

tradi]ie pentru ora[ele europene (Ham -burg, Rotterdam, Liver pool, Gdansk,Constan]a etc.).

48°

21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

47°

46°

45°

44°

U C R A I N A

BUCURE{TI

Ia[i

Boto[aniSuceava

Piatra Neam]

Bac\u

Vaslui

Roman

One[ti

Foc[ani

Slobozia

C\l\ra[iGiurgiuAlexandria

Slatina

Târgu Jiu

Petro[ani

Deva

Lugoj

Re[i]a

Alba IuliaMedia[

Turda

Zal\u

Bistri]a

Hunedoara

Tulcea

Bârlad

Sfântu Gheorghe

Br\ilaBuz\u

Ploie[tiPite[ti

Râmnicu VâlceaDrobeta-

Turnu Severin

Sibiu

Târgu Mure[

Arad

Oradea

Satu MareSighetu Marma]iei

Bor[a

R\d\u]i

F\lticeniPa[cani

Hu[i

Tecuci

RâmnicuS\rat

Moine[ti

Com\ne[ti Tg. Ocna

S\cele

Dorohoi

Carei

AiudCâmpia Turzii Târn\veni Miercurea Ciuc

Reghin

Dej

Baia Mare

Cluj Napoca

Bra[ov

Craiova

Constan]a

Gala]i

Timi[oara

RE

P. M

OL

DO

VA

UCRAINA

SE

RB

IA

UN

GA

RI

A

B U L G A R I A

Mar

ea

Ne

ag

r\

0 20 40 60 km

Fig. 1 M\rimea demografic\ a ora[elor (2010)

BUCURE{TI – 1,5–2 mil. loc.

Ora[e cu 150 000-350 000 loc.

Ora[e cu 80 000-150 000 loc.

Ora[e cu 40 000-80 000 loc.

Ora[e cu 20 000-40 000 loc.

Ora[e cu 10 000-20 000 loc.

Ora[e sub 10 000 loc.

Sunt nominalizate ora[ele cu o popula]iemai mare de 25 000 de locuitori.

OdorheiuSecuiesc

Sighi[oara

Z\rne[ti

Câmpulung

Curtea de Arge[

MioveniB\icoi

Turnu M\gurele

Caracal

Ro[iori de Vede

Motru

Lupeni

CugirSebe[

Caransebe[ VulcanPetrila

F\g\ra[

CâmpinaMoreni

Târgovi[te

Olteni]a

Mangalia

N\vodari

Medgidia

Fete[ti

Principalele aglomera]ii urbane europene (2009)DOC 2 Principalele ora[e ale României (2011)DOC 3

Ora[ul }ara Popula]ia (mil. loc.)

Istanbul Turcia 13,6

Moscova Federa]ia Rusã 13,5

Paris Fran]a 12,0

Londra Regatul Unit 8,1

Madrid Spania 5,8

Essen Germania 5,8

Sankt Petersburg Federa]ia Rusã 5,3

Berlin Germania 4,2

Atena Grecia 3,2

Kiev Ucraina 2,8Sursa: INS, Popula]ia României

pe localit\]i, 2011

Ora[ulNum\r

loc.Ora[ul

Num\r loc.

Ora[ulNum\r

loc.Bucure[ti 1 677 985 Pite[ti 148 264 Suceava 86 282Cluj-Napoca 309 136 Arad 147 992 Târgu Jiu 78 553Timi[oara 303 708 Sibiu 137 026 Piatra Neam] 77 393Ia[i 263 410 Bac\u 133 460 Târgovi[te 73 964Constan]a 254 693 Târgu-Mure[ 127 849 Foc[ani 73 868Craiova 243 765 Baia Mare 114 925 Bistri]a 70 493Gala]i 231 204 Buz\u 108 384 Tulcea 66 708Bra[ov 227 961 Boto[ani 100 899 Re[i]a 65 509Ploie[ti 197 542 Satu Mare 94 948 Slatina 63 524Oradea 183 123 Râmnicu-Vâlcea 92 573Br\ila 168 389 Drobeta-Turnu Severin 86 475

40

3.4 ANALIZA GEOGRAFIC| A UNOR ORA{E:LONDRA, PARIS, VIENA, MOSCOVA3

LONDRACapitala Regatului Unit (fig. 1) este si -

tuatã în sud-estul ]ãrii, într-o pozi]ie aparentexcentricã fa]ã de teritoriul acesteia, dar cares-a dovedit în timp foarte favorabilã.

Situarea acesteia în apropierea estuaru-lui fluviului Tamisa (unde mareele au oputernicã influen]ã) a favorizat dezvoltareaunei func]ii portuare care, completândimportan]a economicã, a fãcut posibilã afir-marea ora[ului ca un centru de importan]ãmondialã, îndeosebi în perioada coordo -nãrii imperiului colonial britanic.

Nucleul ora[ului are origini în Antichi -tate (Londinium), dar cunoa[te o dez-voltare deosebitã când a devenit capitalã [iport al celei mai mari puteri maritime alumii. Un timp îndelungat (între 1800-1950)a fost cel mai mare ora[ de pe glob.

Industriile ini]iale, care î[i au originea întimpul revolu]iei industriale, au fostamplasate în interiorul ora[ului, dar, decurând, acestea au fost transformate [i delo-calizate în spa]ii situate la distan]e mai mari.

În prezent, se distinge ca un centru finan-ciar, economic [i politic de primã mãrime încadrul re]elei urbane mondiale [i a „ora[uluiglobal”. Din perspectiva ora [ului Londra, cametropolã de dimensiuni mondiale, intensi-tatea legãturilor cu alte ora[e diferã fa]ã deapropierea geograficã.

PARISSituat asemãnãtor Londrei, într-o

pozi]ie aparent excentricã, Parisul este con-siderat nucleul originar al Fran]ei [i ele-mentul determinant al formãrii teritoriale astatului francez.

Originile sale urbane se regãsesc tot înAntichitate, unde ora[ul ini]ial era situat înpartea centralã a Parisului (Île de la Cité).Mult timp a fost principala metropolã co -mercialã [i culturalã a Europei.

În prezent, func]ia culturalã [i turisticãjoacã un rol foarte important. Activitã]ileindustriale au fost dezvoltate îndeosebi înexterior; în ultimii ani s-au dezvoltat teh-

nopoli de inova]ie [tiin]ificã [i industrialã. Forma ora[ului aratã dezvoltarea ra-

diar-concentricã, pornind din zona cen-tralã. Este, în prezent, un mare centrufinanciar [i de comunica]ii (DOC 1).

VIENAOra[ul Viena este strâns legat pozi]ional

[i ca evolu]ie de situarea în zona de ie[ire aDunãrii din sectorul sãu superior unde,încã din timpul Imperiului Roman, aapãrut o a[ezare cu func]ii militare [iadministrative (Vindobona). Dezvoltareaora[ului a fost realizatã în timpul în careera capitala Imperiului Habsburgic [i con-centra activitã]i de organizare [i adminis-trare a unui teritoriu mult mai întins decâtteritoriul na]ional actual al Austriei.

Peisajul urban al Vienei este influen]atmult de prezen]a Dunãrii, care i-a imprimatdirec]iile de dezvoltare a re]elei urbaneinterioare [i a func]iilor sale economice. Înprezent, Viena începe sã exercite o influ-en]ã crescândã asupra spa]iului sud-esteuropean. Este atât un centru culturalrecunoscut, cât [i unul financiar regional.

MOSCOVAApari]ia [i dezvoltarea unui centru

urban important (fig. 2) în aceastã parte acontinentului este rezultatul rolului pe carel-a avut ora[ul feudal ini]ial în concentrareaeforturilor de organizare statalã a popu -la]iilor slave din aceastã parte a lumii.

Condi]iile climatice deosebit de asprenu au împiedicat însã fixarea [i dezvoltareaora[ului în aceastã pozi]ie, precum [i dez-voltarea sa importantã din ultimele douãsecole. Aceste condi]ii au avut chiar un rolfavorabil în diferite rãzboaie, teritoriulora[ului neputând fi ocupat.

Cãile de comunica]ie radiare sugereazãoportunitatea pozi]iei în controlarea admi -nistrativã a unui spa]iu extins.

Chiar dacã are o pozi]ie excentricã încadrul Federa]iei Ruse, reprezintã un „loccentral” pentru partea sa europeanã.

TERMENIOra[ global – termen care

desemneazã ansamblul de ora[emari ale lumii contemporane,legate prin linii aeriene, infor -ma]ii [i comunica]ii.

Delocalizare – transferul in -dustriilor din zonele interioareale ora[elor în exteriorul acestora.

Zonã func]ionalã – zonã in -dividualizatã distinct pe hartaunui ora[, care reflectã func]iileeconomice ale teritoriului respec-tiv.

Func]ie urbanã – rolul pecare îl are o anumitã caracteris-ticã a ora[ului în re]eaua de a[e -zãri [i în teritoriul înconjurãtor.

Hinterland – regiune situatãîn jurul unei localitã]i sau al uneiregiuni.

Zonã func]ionalã – zonã in -dividualizatã distinct pe hartaunui ora[, care reflectã func]iileeconomice ale teritoriului respec-tiv.

Func]ie urbanã – rolul pecare îl are o anumitã caracteris-ticã a ora[ului în re]eaua de a[e -zãri [i în teritoriul înconjurãtor.

ACTIVIT|}I

cap

.I

Realiza]i un text despre unanumit ora[ pe care îl cunoa[te]imai bine (din ]arã sau din Euro -pa), în care sã preciza]i: pozi]iageograficã, elemente demografice[i istorice, activitã]i urbane, eco-nomice [i comerciale, structura [iorganizarea internã, influen]a înteritoriu, particularitã]i urbane.

41

Utilizarea planului unui ora[ (Paris)DOC 1

În anumite situa]ii, îndeosebi când neaflãm într-un alt ora[, trebuie sã avemposibilitatea ca, pe baza planului acestuia,sã ne putem deplasa eficient dintr-o parteîn alta. Pe planurile turistice (cum este [icel de mai sus al ora[ului Paris) suntreprezentate o serie de obiective semnifica-

tive, cãile rutiere [i, uneori, mijloacele detransport. Orientarea planului permite sãfixãm pozi]ia strãzilor, a cartierelor [i aobiectivelor urbane în raport de punctelecardinale. Scara de propor]ie sugereazãdistan]ele, iar mãrimea obiectelorreprezentate este propor]ionalã cu cea din

realitate. Trebuie sã fim aten]i, deoarecere]eaua de strãzi este redatã într-un modesen]ializat [i selectiv. În mod similar, pen-tru orice alt ora[, utilizarea planului tre-buie sã porneascã de la în]elegerea legen-dei, orientarea strãzilor, ordinele demãrime [i distan]ele.

Planul ora[ului Paris

0 2 km

P\durea Vincennes

Gara deNord

Garade Est

Gara St. Lazare

Gara Lyon

Bercy

Charonne

Belleville

Menilmontant

La Chapelle

Geoda

Montmartre

Sacre-Coeur^

Muzeul {tiin]ei[i Tehnicii

Les Batignolles

Gara Austerlitz

Gr\dinaBotanic\ Sena

Sena

Sena

Gara Montparnasse

PalatulLuxembourg

Casa Radio-Fran]a

PalatulChaillot

{coalaMilitar\

TurnulEiffel

TurnulMontparnassse

Vaugirard

Grenelle

Auteuil

StadionulParc desPrinces

AdunareaNa]ional\

Domul InvalizilorMuzeulOrsay

Câmpullui Marte

PalatulCongreselor

Pia]aTrocadero

Pia]a Ch. de Gaulle

Arcul deTriumf

PalatulRegal

CentrulGeorges

Pompidou

OperaParis-

Bastilia

Pia]aBastiliei

Pia]aItaliei Biblioteca

Na]ional\ Fr. Mitterand

Pia]a Denfert-Rochereau

Pia]a Clichy

ElyseeGrand Palais

Tuileries

Pia]aConcorde

Pia]aRepublicii

CimitirulPere-Lachaise

Pantin

Le Pre-St-Gervais

Le Pre-St-Gervais

^

^

^^

Les Lilas

Bagnolet

Charenton-le-Pont

Ivry-s.-SeineMontrouge

Malakoff

Vanves

Boulogne-Billancourt

Issy-les-Moulineaux

Puteaux

Neuilly-s-Seine

Levallois-Perret

Clichy

Courbevoie

Montreuil

Vincennes

St-Mande

Prim\riaGeneral\

Palatul Sporturilor

Sorbonna

Pantheonul

Piramida

Bursa

Opera

Louvre

Notre-Dame

Ora[ul universitar

P\durea Boulogne

Fig. 1 Planulora[ului Londra

Fig. 2 Moscova

0 10 20 30 40 km

Tamisa

Milton Keynes

Stevenage

M11

M25

M20

M26 M20N

M25

M23

M25

M25M40

M4

M3

40 km

M1

A1

Welwyn

Hotfield

Harlow

Basildon

Crawley

Marea Londr\

„centura verde”

ora[e satelit

c\i ferate

autostrad\

Bracknell

HemelHempstead

42

3.5 ANALIZA GEOGRAFIC| A UNOR ORA{E:BUCURE{TI, CONSTAN}A, TIMI{OARA3

BUCURE{TIPozi]ia geografic\ a Bucure[tiului, `n par -

tea sudic\ a ]\rii, este una excentric\ `n cadrulterito riului. Aceast\ pozi ]iei a ora[ului Bu cu -re[ti are `ns\ un caracter central din punct devedere al func]iilor econo mice, administrative[i din punct de vedere geografic.

Evolu]ia teritorial\. Ora[ul ini]ial `[i areoriginea `ntr-o por ]iune central\ a perimetru-lui s\u (zona Pia]a Unirii – Pia]a SfântulGheorghe); `n acest peri metru a fost mutat\capitala }\rii Române[ti de la Târgovi[te, pen-tru a fi mai u[or supra vegheat\ de turci,prezen]i `n raiaua Giurgiu. De la acest nucleucentral, ora[ul s-a dezvoltat teritorial `n maimulte etape. ~ntre 1920 [i 1940 a fost amenajatrâul Colentina, (creându-se salba de lacuri situ a -te pe acesta) [i s-a dezvoltat edilitar (fig. 5).

~n perioada contemporan\ (fig. 1, 6), ora[uls-a extins teritorial prin construirea unorcartiere noi (Drumul Taberei, Titan, Militari,Berceni, Colentina etc. – fig. 4) pe terenurilibere sau pe spa]ii semiurbane cu cl\diri joase.

Caracteristicile economice actuale [iinfrastructura; de[i nu are resurse importante`n apropi ere, ora[ul concentreaz\ aproape 1/5din produc]ia industrial\ a României.

Infrastructura ora[ului (re]eaua de cana -lizare, alimentare cu ap\, energia electric\,re]eaua de drumuri, mijloace de transport)este realizat\ la un nivel satisf\c\tor.

Func]iile [i zonele func]ionale. Ora[ulBucure[ti are multiple func]ii `n cadrul terito-riului na]ional: administrativ\, comercial\,industrial\ (par]ial dimi nuat\ `n ultimul dece-niu), cultu ral\ [i universitar\, reziden]ial\, detransport (feroviar, rutier, aerian) [i, ca o sin-tez\ a acestora, func]ia geo grafic\ de ora[polarizator al teritoriului ]\rii.

Poten]ialul demografic. Capitala Ro -mâniei, pe o suprafa]\ restrâns\ (238 km2), areo popu la]ie de aproape 2 mi lioane locuitori.Cu aceast\ popula]ie, se situeaz\ pe locul 90 `nlume [i poate fi consi derat un ora[ mare.

CONSTAN}AOra[ul Constan]a (fig. 2, fig. 7) reprezint\

pentru re ]eaua urban\ a României cel mai bunexemplu de dezvoltare teritorial\ rapid\, decre[ tere economic\ [i de organizare ra]ional\a spa]iului urban interior. Prin cre[terea func -]iilor sale economice legate de pozi]ia geogra -fic\ [i activitatea de transport maritim, ora[ula c\p\tat o baz\ economic\ nou\, care a atrasdup\ sine transformarea spa]iului urban.Dezvoltarea `n imediata apropiere a unor acti -vit\]i economice complementare (petro chi mie`n zona Midia, industrie chimic\ la N\vodari,activit\]i economice noi `n lungul canaluluiDun\re-Marea Neagr\, portul nou Constan]aSud-Agigea) [i altele a f\cut ca ora[ul s\ seextind\ func]ional `n teritoriu. Utilizareafalezei, amenajarea unor spa]ii anterior nefo -losite, construirea sta]iunii Mamaia (inclus\ora[ului) au permis acestuia o dezvoltare re -lativ armonioas\. ~n perspectiva dezvolt\riidurabile, apar o serie de aspecte noi, cum ar fi:tranzitarea unei p\r]i din petrolul exploatat `njurul M\rii Caspice, dezvoltarea capacit\]iiportuare, apari]ia unor localit\]i-satelit, dez-voltarea func]iei cultu rale [i comerciale.

TIMI{OARATimi[oara (fig. 3) are o pozi]ie special\ `n

cadrul re]elei urbane a ]\rii prin aceea c\ estecel mai important ora[ din partea de vest, estefoarte cunoscut la nivel interna]ional (ca loc deori gine a revolu]iei din decembrie 1989), are oanumit\ diversitate cultural\ [i etnic\, o pu -ternic\ baz\ econo mic\ [i o organizare radi-ar-concentric\ bine cunoscut\. La acestea seadaug\ restructurarea mai rapid\ a activi t\]ilorecono mice `n raport cu noile exigen]e. Ca ele-mente de perspectiv\ care ]in de dezvoltareadurabil\ a ora[ului, men]ion\m: reamenajareacentrului istoric, conservarea spa ]iilor verzi,alimentarea cu ap\, reciclarea de[e urilorurbane [i industriale, precum [i ameliorareare]elei de transporturi interna]ionale.

TERMENISemiurban – por]iune

dintr-un ora[ (cartier) care nu aretotalitatea caracteristicilor urba -ne, având elemente care îl asea -mãnã mai mult cu localitã]ilerurale.

Infrastructurã urbanã – sis-temul de strãzi, clãdiri, canali -zare, comunica]ii, mijloace detransport, noduri, re]ele, dotãri,care asigurã func]ionalitatea unuiora[.

cap

.I

Fig. 1 Bucure[ti

Fig. 3 Timi[oara – zona central\

Fig. 2 Constan]a

43

Fig. 4 Zonele func]ionale ale ora[ului Bucure[ti

zona central\ cu construc]ii vechi

areale cu blocuri (cartiere noi)

zone reziden]iale

zone [i platforme industriale

zone verzi

localit\]i exterioare

lacuri

zone comerciale noi

drumuri [i str\zi principale

c\i ferate

VOLUNTARI

Pantelimon

Giule[ti

MilitariDrumulTaberei

Cotroceni

Rahova

Ferentari

Berceni

TitanVitan

ColentinaTei

OborFloreasca

Bucure[tiiNoi

Avia]iei

V\c\re[ti

MOGO{OAIA

OTOPENI

POPE{TILEORDENI

JILAVA

M|GURELE

BRAGADIRU

CHIAJNA

CHITILA

0 8 km

Popula]ia121 000369 428639 040

1 041 8071 360 6841 807 2391 979 0762 027 5212 009 2001 921 751

Anul1859191019301948196619771982199720002002

Fig. 7 Zonele func]ionale ale ora[ului Constan]a

zone reziden]ialezon\ comerical\ [i administrativ\zone industriale [i de depozitarezona portuar\ Constan]azone verzirada portuluiartere urbane principalelimita perimetrului construitc\i ferate

alte spa]ii limita administrativ\ a ora[ului

Zone industriale [i de depozitare:1. Zona industrial\ Palas2. Zon\ de depozite produse petroliere3. Zon\ de depozite [i industrie

local\

{antier naval

Tomis Nord

Tomis I−III

Mamaia

Coiciu

12

3Centru

Peninsula

SN

SNViile Noi

km 5

Anadalchioi

M

ar

ea

Ne

ag

r\

0 1 km

Lacul

Siutghiol

Lacul

T\b\c\riei

Fig. 5 Bucure[ti – imagine din perioada inter-belic\

Fig. 6 Bucure[ti – imagine contemporan\

Constan]a – specificul urbanDOC 1

Imaginea portului [i planul ora[uluisugereazã legãtura foarte strânsã, în cazulora[ului Constan]a, între aspecte exte-rioare [i func]iile economice. Activitã]ileportuare sunt, în cazul ora[ului Constan]a,semnificative, fiind între]inute de o infra-structurã corespunzãtoare (docuri, dane,chei, macarale, depozite). Forma [i dez-voltarea ora[ului [i-au avut originea înportul antic; de aici porneau drumurile peuscat care au imprimat forma re]elei destrãzi, iar mai târziu forma ora[ului.

ACTIVIT|}I1. Explica]i reparti]ia principalelor zone

func]ionale ale ora[ului Bucure[ti, utilizândfig. 4.

2. Urm\ri]i planul ora[ului Constan]a [iidentifica]i principalele elemente reprezen-tate.

44

3.6 ACTIVIT|}I ECONOMICE –CARACTERISTICI GENERALE3

EUROPAEuropa reprezintã regiunea de origine

[i dezvoltare a economiei moderne. Aceas -ta se bazeazã pe importante tradi]ii manu-facturiere, dezvoltate în anumite regiuni(în deosebi în Flandra: la Amsterdam,Anvers [i Bruges) [i în câteva ora[e (Lyon,Praga, Milano).

În secolele al XVII-lea [i al XVIII-lea serealizeazã trecerea de la activitatea manu-facturierã la economia bazatã pe dez-voltarea industrialã.

La începutul secolului al XVIII-lea, areloc „revolu]ia industrialã”, cu origini înAnglia Centralã, care s-a extins dup\ aceeaîn toat\ Europa, în mai pu]in de jumãtatede secol.

Structura economicã a Europei, pe celetrei componente principale (sectorul pri-mar, secundar [i ter]iar) aratã o pondererelativ redusã a agriculturii (5%), o pondereimportantã a industriei (28%) [i predo -minarea serviciilor (67%).

Aceste cifre sunt aproape identice cucele din America anglo-saxonã (SUA [iCanada), ceea ce aratã similitudinea celordouã economii.

Industria europeanã a cunoscut încursul unui deceniu (1995-2005) o cre[tere

globalã de aproximativ 15% (cu o medieanualã de 3-4 %), dar cu diferen]e mari pe]ãri (de la ]ãri care au înregistrat cre[teri de20%, la ]ãri care au sta]ionat sau chiar auscãzut).

Agricultura s-a remarcat printr-un pro-ces de concentrare (sub forma unor fermecu suprafe]e crescânde), prin intensificareaexploatãrii fondului funciar, specializareaproduc]iei [i integrarea agroindustrialã.

În prezent, în Europa existã mai multeconcentrãri industriale (fig. 2).

Europa este `n prezent o mare concen-trare financiar-bancarã (fig. 1), de transpor-turi [i telecomunica]ii [i principala regiuneturisticã a lumii.

ROMÂNIA}ara noastrã se caracterizeazã prin di -

feren]e sensibile fa]ã de situa]ia medie aEuropei.

Existã o serie de elemente co mu ne, cumar fi: utilizarea timpurie [i extensivã ahuilei pentru siderurgie, dezvoltarea ex -ploatãrii petrolului [i a petrochimiei [i vari-etatea ramurilor industriale.

Diferen ]ierile se referã la structurainternã a economiei (în care cele trei sec-toare, primar, secundar [i ter]iar au pon-deri apropiate în realizarea PNB), dez-voltarea dirijistã, centralizatã, în a douajumãtate a secolului al XX-lea, repartizareateritorialã relativ echilibratã a industriei [iun nivel ridicat al produc]iei industriale îndeceniile 7-8 ale secolului al XX-lea.

Prin trecerea la economia de pia]ã auavut loc transformãri semnificative (atât înRo mânia, cât [i în alte state care au avut unregim socia list), dintre care cea mai impor-tantã o repre zintã restructurarea semnifica-tivã a ramurilor industriale [i a reparti]ieiteritoriale.

În acest context, dupã o anumitã pe -rioadã de scãdere a produc]iei industrialeglobale, în ultimii ani se constatã o cre[tereasemãnãtoare celei europene.

Caracteristicile reparti]iei teritoriale aprincipalelor ramuri ale economiei suntredate alãturat (fig. 3).

Utilizând harta alãturatã (fig. 3), sepoate crea impresia unei economii dez-voltate pe multiple planuri [i cu o marevarietate a activitã]ilor industriale. Acestlucru este u[or de observat la o lecturãobi[nuitã a hãr]ii, dar în realitate situa]iaeste mai complexã. De aceea, geografia eco-nomic\ a României se afl\ `n prezent`ntr-un proces de transformare.

TERMENIPNB – produs na]ional brut,

valoarea tuturor bunurilor [i aserviciilor realizate `ntr-un stat.

Agriculturã comercialã – tipde agriculturã în care cea maimare parte a produc]iei agricolenu este utilizatã pentru subzis-ten]a producãtorilor agricoli, cipentru comercializare.

Tehnopol (nucleu neoindus-trial) – concentrare de unitã]iindustriale, axate pe noile indus-trii [i pe noi tehnologii.

Grupare industrialã – aso -ciere teritorialã a mai multor cen-tre industriale, pe un anumitareal delimitat.

ACTIVIT|}I

cap

.I

1. Identifica]i pe harta eco-nomicã a Europei (fig. 2) princi-palele concentrãri industriale [iexplica]i localizarea acestora.

2. Analiza]i harta economicã aRomâniei (fig. 3) [i preciza]i ele-mentele care pot fi identificate peaceastã hartã, astfel încât sã fieposibilã realizarea unei scurtecaracterizãri din punct de vedereeconomic a ]ãrii noastre.

Fig. 1 Frankfurt – important centrufinanciar al Europei

A. Geografia agriculturiiTerenuri arabile Suprafe]e forestiereP\[uni LiveziViiLacuri [i b\l]i

B. Geografia industriei CombinatepetrochimiceRafin\riiTermocentraleHidrocentrale

Atomocentral\

Metalurgia feroas\

(centre mari [i mici)

Metalurgia neferoas\

Utilaje

Produse electronice

[i electrotehnice

Nave (produc]ie [i

repara]ii)

Mijloace de transport

auto

Mijloace de transport

feroviar

Aeronave (produc]ie[i repara]ii)Produse clorosodice~ngr\[\minte chimiceProduse petrochimice Industria lian]ilor(ciment)Ceramic\, sticl\Industria lemnului Industria textil\, a confec]iilor [i tricotajelorIndustria alimentar\

45

Fig. 2 Harta economic\ a Europei (utilizareaterenurilor, resurse naturale, concentr\ri industriale)

0 660 km

A. Utilizarea terenurilor:Terenuri arabileP\duriP\[uni naturaleP\[uni [i arabilTerenuri neproductive

B. Resurse naturale:C\rbuniPetrolGaze naturaleFierC. Activit\]i industriale:Concentr\ri ale industriei

Fig. 3 România – geografie economic\ (agricultur\ [i industrie)

21°

48°

47°

46°

45°

44°

22° 23° 24° 25° 26° 27°

Boto[ani

Piatra Neam]

Bac\u

Gala]i

Foc[ani

Br\ilaTulcea

MidiaN\vodariCernavod\Fete[ti

Medgidia

Mangalia

Constan]a

Buz\u

Ploie[ti

Craiova

Pite[ti

Râmnicu Vâlcea

Sibiu

Bra[ov

Târgu Mure[

Cluj-Napoca

Satu MareBaia Mare

Sighetu Marma]iei

Vi[eu de Jos

Bor[a

Câmpulung-Moldovenesc

R\d\u]i

F\lticeni

RomanS\vine[tiRoznov

Buhu[i

Vaslui

BârladBorze[tiOne[ti

D\rm\ne[ti

Târgu-Secuiesc

Miercurea-Ciuc

Carei

Blaj

Ro[iori de Vede

Oradea

Salonta

Arad

Timi[oara

Jimbolia

Drobeta-Turnu Severin BUCURE{TI

Suceava

Pa[cani

Dorohoi

Hu[i

Tecuci

Râmnicu-S\rat

}\nd\rei

Slobozia

Urziceni

C\l\ra[i

Olteni]a

Giurgiu

Alexandria

Turnu M\gurele

Caracal

Slatina

Dr\g\[ani

I[alni]a-CraiovaOstrovu Mare

Por]ile de Fier

Rovinari(Rogojelu)

Turceni

Târgu Jiu

Paro[eni

Caransebe[

Re[i]a

Moldova Nou\

Boc[a

LugojO]elu Ro[u

C\lanHunedoara

DevaOr\[tie

Chisc\dagaMintia

BradRo[ia-Poeni

Reghin

Sighi[oaraMedia[Cop[a Mic\

Sebe[

Alba Iulia

Turda

Gherla

Zal\u

Ale[d

Suplacu de Barc\u

Odorheiu Secuiesc

GheorgheniTa[ca

BicazTopli]a

Bistri]a

BecleanDej

Ocna Mure[Târn\veni

Ludu[-Iernut

Petro[ani

Cisn\dieMâr[a

AvrigVictoria

F\g\ra[ Hoghiz

CodleaSfântu Gheorghe

S\celeRâ[nov

Z\rne[ti

Bu[teniSinaia

Câmpina

Bolde[ti-Sc\eni

BraziG\e[ti

Târgovi[te

MoreniFieni

CâmpulungVidraru

Curtea de Arge[Mioveni

Lotru-Ciunget

Ia[i

Ma r e

aN

e a gr \

U C R A I N A

U

N

G

A

R

IA

SE

RB

I

A

B U L G A R IA0 20 40 60 80 100 km

Olt

Olt

Mure[

Mure[

Some[

Tisa

Prut

Siret

Jiu

Arge[

Dun\rea

Dun\rea

Ialomi]a

Siret

Buz\u

RE

PU

BL

IC

AM

OL

DO

VA

UC

RA

IN

A

Prut

Cugir

Câmpia Turzii

46

3.7 ANALIZA UNEI RAMURI INDUSTRIALE –ENERGIA ELECTRIC|3

EUROPAProduc]ia de energie electricãÎn prezent, Europa produce aproxima-

tiv 1/3 din energia electricã a lumii contem-porane [i 1/2 din cea produsã în centraleleatomoelectrice, pondere care aratã, în ra -port de suprafa]a [i popula]ia sa, pozi]iaimportantã a continentului nostru din acestpunct de vedere.

Principalele ]ãri europene producãtoarede energie electricã (DOC 1) au o structurãcomplexã a utilizãrii purtãtorilor primari înob]inerea energiei electrice.

Produc]ia de energie electricã se rea -lizeazã în termocentrale, hidrocentrale,centrale nuclearo-electrice [i, într-o mãsurãfoarte micã, în alte tipuri de centrale.

Ponderea atomocentralelor este foarteimportantã în ]ãri cum ar fi Fran]a, Belgia,Regatul Unit, Lituania, Federa]ia Rusã,Ucraina [i Suedia. În cazul altor ]ãri existã opondere mare a energiei electrice produse întermocentrale (Polonia, Cehia, România).Fran]a este, de asemenea, a doua producãtoa -re de energie nuclearo-electricã (dupã SUA),cu 18% din produc]ia mondialã a acesteia.

Analizând structura internã a produc -]iei de energiei electricã pe principalii purtã -tori primari în majoritatea ]ãrilor euro pene(DOC 2) se observã cã existã o anumitãvarietate a acesteia. În urmã cu cinci deceniipredominau însã, într-un mod absolut, caprincipalã sursã a energiei electrice, cãr-bunii. Resursele neconven]ionale (energiamareelor, energia eolianã – fig. 1, energiatermalã) ocupã încã ponderi nesemnifica-tive. Cea mai mare pondere a unor sursealternative se înregistreazã în cazul Islan -dei, unde energia geotermalã acoperã 10%din produc]ia de energie electricã.

În perspectivã, existã ]ãri care [i-au pro-pus sã renun]e în urmãtoarele douã deceniila energia nuclearã (Suedia) [i la utilizareacãrbunilor (Belgia, Fran]a). Dezvoltareahidroenergiei are importante limite natu-rale, iar resursele alternative de energie vorfi limitate în perioada urmãtoare.

ROMÂNIAProduc]ia de energie electricã a cunos-

cut mai multe momente de dezvoltare de-alungul ultimelor patru-cinci decenii, înraport de politica energeticã dintr-un anu-mit moment. În perioada deceniilor 6-8 alesecolului al XX-lea, s-a pus un accentdeosebit pe construirea unor termocentralebazate pe utilizarea gazului metan, iar îndeceniile 9-10, pe termocentrale, care uti-lizau lignitul [i a început produc]ia de ato-moenergie. În prezent, produc]ia de ener -gie electricã are o valoare relativ constantã,acoperind aproximativ 9/10 din necesarulactual intern. Principalele companii produ -cãtoare de energie electricã se aflã într-unimportant sistem competi]ional pentru dis-tribuirea acesteia la consumatorii cu cereri[i exigen]e foarte diferite.

Cea mai mare parte a produc]iei deenergie electricã este destinatã consumato-rilor economici (aproximativ 65%, din careALRO Slatina utilizeazã 7% din produc]iade energie electricã internã), urmatã de uti-lizarea energiei electrice în gospodãriilepopula]iei (15%). O parte semnificativã seutilizeazã în consumul intern al centralelorelectrice (12%) [i o parte (variabilã de la unan la altul) la export (8%). Principaleleunitã]i de producere a energiei electrice din]ara noastrã (fig. 2) sunt legate de existen]aunor importante resurse de lignit (Turceni,Rovinari), de transportul purtãtorilor deenergie (Mintia-Deva, Craiova, Bucure[ti),de amenajarea unor cursuri de apã (Du -nãre, Arge[, Lotru, Bistri]a). Amplasa reacentralei atomoelectrice la Cernavodã s-abazat pe anumi]i factori obiectivi.

În perspectivã, produc]ia de energieelectricã are în vedere, pe termen scurt,mãrirea capacitã]ii de produc]ie a centraleiatomoelectrice de la Cernavodã [i dimi -nuarea ponderii gazului metan. În privin]autilizãrii cãrbunilor inferiori existã difi-cultã]i care se referã la randamentul termo-centralelor, transportul materiilor prime [ila poluarea atmosfericã.

TERMENIPurtãtor primar de energie –

orice resursã care poate fi utiliza-tã în ob]inerea energiei electrice.

Crizã energeticã – crizã pro-dusã de diminuarea unor resurseenergetice de bazã, exploatateintensiv pânã în prezent, inclusivprin utilizarea lor în producereade energie electricã.

ALRO – intreprinderea dealuminiu de la Slatina, unde seob]ine, pe baza aluminei, alu-miniu [i produse din aluminiu;procesul de electrolizã consumão cantitate mare de energie elec-tricã.

Resurse neconven]ionale –resurse utilizate în mod alterna-tiv la cele tradi]ionale (cãrbune,petrol, gaze naturale), conside -rate conven]ionale.

ACTIVIT|}I

cap

.I

1. Analiza]i reparti]ia geogra -ficã a principalelor centrale elec-trice din ]ara noastrã [i identifi-ca]i cauzele construirii lor înlocurile respective.

2. Analiza]i datele din DOC 2[i încerca]i sã identifica]i anumiteexplica]ii pentru structura internãa purtãtorilor primari de energiepe ]ãri.

Fig. 1 Mori de vânt – Olanda

Uniunea European\ – baza energetic\ (2010)DOC 2}ãri europene producãtoare de energie electricã (2009)DOC 1

47

}ara

Produc]iade energie

electricã(mld.

kwh/an)

Produc]iade energie

electricã(kwh /

loc.)

Ponderedin totalmondial

(%)

Federa]iaRusã

983 6 900 5,0

Germania 589 7 200 3,1

Fran]a 540 8 300 3,0

RegatulUnit

363 6 000 1,9

Italia 307 5 100 1,7

Spania 289 5 900 1,4

Ucraina 185 4 000 0,9

Suedia 145 14 500 0,8

Polonia 145 3 900 0,8

Norvegia 140 28 000 0,8

29°

47°

48°

46°

45°

44°

47°

46°

45°

44°


U C RA

I NA

Cernavoda

Br\ila(Chi[cani)

One[ti

Bârlad

Ia[i

Stânca-Coste[ti

Suceava

Bac\u

Piatra Neam]

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

T

TT

T

T

T

T

T

T

T

TT

T

T

T

T

T

TT A

Ludu[-Iernut

Câmpia Turzii

Timi[oara

Oradea

Arad Brad

M\ri[eluTarni]a

Zal\u

Baia Mare

Sighetu Marma]iei

Satu Mare

Mintia-Deva

Paro[eniRe[i]a

V\liug

Rovinari(Rogojelu)

Turceni

Lotru-Ciunget Arge[ (Vidraru)

Doice[ti

T

Pite[ti

T Slatina

Brazi

BUCURE{TI

T

C\l\ra[iT

Constan]a

I[alni]a

Calafat

Por]ile de Fier I

Por]ile de Fier II

0 100 km

U C R A I N A

SE

RB

I

A

B U L G A R I A

RE

PU

BL

I CA

MO

LD

OV

A

M

ar

ea

Ne

ag

r\

UN

GA

R

IA

Dun\re

a

Olt

Jiu

Dun\rea

Mure[

21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

Stejaru (Bicaz)

22° 23° 24° 25° 26° 27°

T

APrut

Siret

Tisa

Fig. 2 Industria enegiei electrice

HidrocentraleTermocentralemari `n func]iuneTermocentrale deputere mai mic\Atomocentral\

T

28°

Boto[ani

Statul Petrol (mil. t) C\rbuni (mil. t) Gaze naturale (mld. m3)Austria 0,8 – 1,7Belgia – 0,01 0,01

Bulgaria 0,1 27,1 0,05Cehia 0,2 11,0 0,1

Croa]ia 0,7 – 1,9Danemarca 12,3 – 8,4

Estonia – 14,9* –Finlanda – 6,7 –

Fran]a 1,0 – 0,8Germania 2,4 185,0 14,5

Grecia 0,1 64,7 –Irlanda – 4,3* 0,4Italia 5,2 0,1 9,3

Letonia – 1,0* –Lituania 0,1 0,5* –Olanda 1,0 – 78,9Polonia 0,7 131,0 5,8

Regatul Unit 61,5 17,8 59,1România 4,4 30,6 10,8Slovacia 0,1 2,5 0,1Slovenia – 4,4 –Spania 0,1 15,5 –Suedia – 1,2* –

Ungaria 0,8 8,9 2,6

48

3.8 SISTEME DE TRANSPORT3EUROPATransporturile feroviare europene be -

neficiazã de cea mai densã re]ea de cãi fe -rate (dar nu cea mai extinsã) [i de predo -minarea ponderii cãilor ferate electrificate.În prezent, este în curs de dezvoltare onouã genera]ie de transporturi feroviare,prin extinderea mijloacelor de transport tipTGV, provenite din Fran]a, spre sudul [iestul Europei, urmând a depã[i, pe unelesectoare, 300 km/h (Paris-Strasbourg).

Transporturile rutiere (fig. 2) benefi -ciazã de un sistem dezvoltat de autostrãziîn Europa de Vest [i în curs de amenajare înEuropa Centralã [i de Est. Acest tip detransport are cea mai mare pondere în ca -zul numãrului de pasageri [i a volumuluide produse transportate.

Transporturile maritime, cu tradi]iideosebite în bazinul Mãrii Mediterane [i al]ãrilor cu deschidere la Oceanul Atlantic,cunosc o dezvoltare importantã în ultimaperioadã prin transportul unor materii primenecesare economiilor euro pene. De aseme-nea, s-a revigorat transportul de pasageri. Înprivin]a mãrimii flotei, cea mai însemnatã]arã europeanã la nivel interna ]ional esteGrecia (locul 1 pe glob), urmatã de Norvegia(locul 3), Germania (locul 6), Federa]ia Rusã[i Malta. Principale porturi europene sunt:Ro tterdam – fig. 1 (locul 2 în lume, dupãSingapore), Anvers, Londra, Bremen, Ham -burg, Marsi lia, Genova, Pi reu, Constan]a.

Transporturile fluviale se realizeazã în -deosebi pe Rin (locul 1 în privin]a traficului),Dunãre, Volga, Tamisa, Elba etc. Principalulport fluvial european este Duisburg.

Transporturile aeriene asigurã legãturaaeroporturilor europene cu principalele aero-porturi din lume. În ultimii ani, Londra a fostprincipalul aeroport al lumii în traficul depasageri. Printre cele mai mari aeroporturiinterna]ionale se numãrã Paris [i Frankfurt.

Transporturile speciale cuprind sis-temele de conducte (transportul petrolului[i al gazelor naturale), liniile de distribu]iea energiei electrice [i telecomunica]iile.

ROMÂNIASistemele de transport din ]ara noastrã au

anumite diferen]ieri fa]ã de cele euro pene.Principala deosebire se referã la ab sen]a unorsegmente semnificative de autostrãzi, la ca -racterul relativ învechit al infrastructurii fe -roviare [i la absen]a unor ini]iative certe detranzitare a petrolului [i a gazelor naturaledin zona Mãrii Caspice spre Europa.

Transporturile feroviare se dezvoltãîntr-un sistem de 9 magistrale, care pornescdin Bucure[ti, în direc]ii diferite. În ultimiiani, ponderea transporturilor feroviare întransportul de mãrfuri [i de cãlãtori s-adiminuat considerabil.

Transporturile rutiere (fig. 3) au o formãcare valorificã sistemul de vãi [i culoare oferitde arhitectura reliefului. Construc]ia unor noiautostrãzi va facilita realizarea unor legãturicu alte regiuni [i ]ãri din Europa Centralã.

}ara noastrã dezvoltã [i transporturifluviale (pe Dunãre [i pe canalul Dunã-re-Marea Neagrã), fluvio-maritime [i trans-porturi maritime. Portul Constan]a tinde sãredevinã principalul port al Mãrii Negre.

Principalul aeroport al ]ãrii este situat înnordul capitalei (Aeroportul Henri Coand\),iar `n ultimul deceniu s-a dezvoltat foartemult aeroportul din Timi[oara. Sezonier, untra fic mai mare se înregistreazã [i în cazul aero -portului Mihail Kogãlniceanu (Constan]a).

Sistemul de transporturi speciale cu -prinde conductele de gaz metan [i petrol(sau produse petroliere).

În România, sistemele de transport suntinterconectate în anumite noduri, având uncaracter convergent. Ora[ele sunt, în acestcaz, puncte centrale ale sistemelor de trans-port, asigurând totodatã posibilitatea tre-cerii dintr-un tip de transport în altul.Aparent, o complexitate mai mare o auanumite ora[e care pot avea, pe lângã trans-porturi feroviare [i rutiere, aeroporturi sauporturi. Hãr]ile alãturate (fig. 1 [i 2) su -gereazã gradul de detaliere al [oselelor înraport cu scara pe care sunt reprezentate.

TERMENIPort fluvio-maritim – port

situat pe un fluviu, unde potajunge [i nave maritime.

Sistem feroviar – sistem detransport format din cãi ferate,sta]ii, noduri feroviare [i punctede frontierã.

Flotã maritimã – totalitateanavelor înregistrate într-o anu-mitã ]arã.

Port – sistem de amenajãri [idotãri care permit acostareanavelor la ]ãrm [i activitã]ilelegate de acestea.

Nod de comunica]ii – centruurban în care se intersecteazã maimulte tipuri de cãi de comuni-ca]ie [i unde se realizeazã un trafic intens.

Infrastructurã – sistemultehnic care permite realizareaunei anumite activitã]i (econo -mice, urbane sau de transport).

ACTIVIT|}I

cap

.I

1. Explica]i felul în care suntinterconectate diferitele sistemede transport în cadrul unornoduri de comunica]ii.

2. Preciza]i din ce cauzãGrecia are cea mai mare flotã co -mercialã din lume.

Fig. 1 Portul Rotterdam

49

Fig. 2 Principalele c\i de comunica]ie rutiere din Europa

Madrid

Malaga

Moscova

Londra

RomaBarcelona

Valencia Napoli

Palermo

Lisabona

Marea

Nordulu i

Berna

Glasgow

Oslo

Stockholm

HelsinkiSankt Petersburg

Arhanghelsk

HarkovKiev

Odessa

Sevastopol

LvovCracovia

Rostov pe DonDnepropetrovsk

Bucure[ti

Sofia

Istanbul

Minsk

Var[ovia

Praga

VienaBudapesta

ZagrebBelgrad

Salonic

AtenaPatras

BerlinAmsterdam

Hamburg

Frankfurt

Riga

Astrahan

Samara

Ufa

Perm

Lyon

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

60°

50°

50°

40°


0 200 400 600 800 1000 km

M a r e a

M

ed i t e r a n \

Bordeaux

Bilbao

A f r i c a

Ma r e a

N e a g r \

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

Paris

Milano

München

As

ia

0° 10° 20° 30° 40°

40°

CopenhagaMalmö

Le Hâvre

21°20°

48°

47°

46°

45°

44°

22° 23° 24° 25° 26° 27° 28°

Boto[ani

Piatra Neam]

Bac\u

Foc[ani

Bârlad

Adjud

Gala]i

Br\ilaTulcea

Constan]a

Slobozia

Mangalia

MedgidiaBasarabi

Cernavod\ N\vodariC\l\ra[i

Râmnicu S\rat

Tecuci

Hu[i

Târgu Secuiesc

Com\ne[ti

Moine[ti

Târgu Ocna

Sl\nic Moldova

Caracal

Corabia

Dr\g\[ani

Filia[i

G\neasa

Or[ova

Oravi]aNaid\[

Caransebe[ VulcanLupeni

Zlatna

Uricani

Câmpeni

F\g\ra[

{ercaia

S\cele

Sighi[oara

Târn\veni

Ineu

Radna

Apahida

Salva

Dej

Bor[a

Topli]a

Vatra DorneiGura Humorului

SolcaR\d\u]iPutnaSiret

Dorohoi

F\lticeniPa[cani

Roman

Târgu Neam]

Carei

Sighetu Marma]iei

Câmpulung

Miercurea-Ciuc

Odorheiu Secuiesc

Vl\hi]a

Cristuru Secuiesc

Ro[iori de Vede

Olteni]a

Buz\u

Ploie[tiTârgovi[te

GiurgiuRuse

Alexandria

Slatina

Craiova

Pite[tiRâmnicuVâlcea

Târgu Jiu

Petro[ani

Sibiu

Media[

Bra[ov

Sfântu Gheorghe

One[ti

Târgu Mure[

Alba Iulia

Cluj-Napoca

Bistri]a

Baia Mare

Satu Mare

Zal\u

Arad

Timi[oara

Re[i]a

Lugoj Hunedoara

Deva


BUCURE{TI

Suceava

Ia[i

Turnu M\gurele

Târgu C\rbune[ti

B\l\u[eriSovata

Blaj Cop[a Mic\

Ludu[

T\[nadMarghita

Ale[d

Nu[f\l\u Jibou

Seini

PeteaHalmeu

Negre[ti-Oa[

Huedin

Beclean

Vârfurile

{teiBeiu[Chi[ineu Cri[

V\r[and

Bor[

Valea lui Mihai

Aiud

Baia de Arie[

Turda

Abrud

Anina

Moldova Nou\

Boc[aDeta

Moravi]a

Voiteg

Soceni

Bazia[

N\dlac

Turnu

Cenad

Jimbolia

Sânnicolau Mare

Sebe[Simeria

HorezuNovaci

Brad

Ilia

Negre[ti

Târgu FrumosMo]ca

S\veni

Darabani

Stânca-Coste[ti

Sculeni

Ungheni

Albi]a

Vi[eu de Sus

N\s\ud

CâmpulungMoldovenesc

BicazGheorgheniReghin

Z\rne[ti

Avrig

Brezoi

G\e[ti

Ghimpa]i

Curtea de Arge[

StrehaiaGura V\ii

Motru

Baia de Aram\

B\ile Herculane

O]elu Ro[u

F\get

Ha]eg

Coste[ti

BechetCalafat

Zimnicea

Crasna

Tu[nad

Vama Veche

Negru Vod\

Fete[tiDrajna Nou\

Lehliu-Gar\

Urziceni

Comarnic

Sinaia

Hâr[ovaGiurgeni–Vadu Oii

Ostrov

M\r\[e[ti

E60

E85

E85

E70

E70

E70

E60

E85

E60

F\lciu

U

N

G

A

R

IA

B U L G A R I A

RE

PU

BL

IC

AM

OL

DO

VA

UC R A

I NA

S

E

R

B

IA

Oradea

�

�

�

�

�

��

�

�

�

� � �

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

��

0 20 40 60 80 100 km

Dun\rea

Dun\rea

U C R A I N A

M

ar

ea

Ne

ag

r\

Fig. 3 Re]eaua rutier\ [i aeroporturile din România

Autostrad\

Drumuri cu patru benzi

Drumuri na]ionale [i interna]ionale

Alte drumuri na]ionale

Indicativul drumului interna]ional

Poduri rutiere

Punct de trecere a frontierei

Puncte de traversare cu bacul

Aeroporturi

E85

�

�

50

EUROPAMediul înconjurãtor al Europei are carac -

teristici care derivã din pozi]ia geogra ficã acontinentului, elementele biogeogra fice [iclimatice, transformarea antropicã [i evo lu]iapostglaciarã a mediului natural.

Principalele medii geografice zonale(fig. 2) reflectã zonalitatea temperatã întrelatitudinile de 40 [i 60º lat. N. Spre deose-bire de alte continente, care au o zonalitatelatitudinalã sub forma unor fâ[ii paralele(America de Sud, Africa, Australia) sau ozonalitate influen]atã de existen]a unormari lan]uri montane (Asia, America deNord), Europa apare ca un continent influ-en]at foarte mult de un element vizibil doarpe harta curen]ilor oceanici: prezen]acurentului cald al Atlanticului de Nord.

Pe un spa]iu relativ redus se succedtipuri de medii foarte mult fragmentate [inuan]ate spa]ial de aspectul liniei ]ãrmului.În cazul Europei, o extensiune importantã oau mediile umanizate [i mediul litoral, influ-en]ate de prezen]a unui ]ãrm foarte extins.

Peisajele geografice redau mai multaspectul exterior al caracteristicilor vizibile pecare le ia teritoriul european [i au o impor -tantã componentã fiziograficã, legatã de relief.

Pot fi distinse urmãtoarele tipuri de peisajeeuropene (Dupã World Regions, 2005):� Europa atlanticã (sau fa]ada atlanticã

a Europei), cu elemente de omogenitate in -troduse de condi]iile bioclimatice (datoratecurentului Atlanticului de Nord), contactulocean-continent [i amplitudinea mareelor;elementele de diferen]iere sunt date deforma ]ãrmurilor (cu fiorduri în Scandina -via [i insulele britanice), ]ãrmuri relativjoase în zonele de câmpie (cu faleze înalteîn multe locuri) [i ]ãrm cu riass înPeninsula Ibericã; � Europa joasã, cuprinzând peisajele de

câmpie de la Atlantic pânã la MareaNeagrã [i Scandinavia, cu un aspect speci -fic în cazul câmpiei fluvio-glaciare din nor-dul Europei;

� Europa centralã înaltã (fig. 1),cuprinzând sistemele montane centrale(Alpi, Pirinei, Carpa]i) [i regiunile her -cinice, cu o evidentã etajare verticalã a ele-mentelor de mediu [i a peisajelor;� Europa mediteraneanã, cu originali-

tatea cunoscutã, dar cu multiple diferen -]ieri regionale [i locale (meseta spaniolãfiind aridã, iar ]ãrmurile peninsulelorsudice cu elemente de umiditate);� Europa continentalã (Europa de Est),

cu extensiunea reliefului relativ neted (culatitudini de câmpie, dar cu un substrat depodi[), în care zonalitatea latitudinalã are osuccesiune paralelã mai accentuatã (de lapeisajul arid din regiunile caspice, la peisajulde stepã, cel al pãdurilor de amestec, pânã lapeisajul pãdurilor de conifere);� peisaje antropice, azonale, foarte

diferen]iate (peisaje turistice, urbane [i cul-turale, peisaje industriale, peisaje portu-ar-urbane etc.).

ROMÂNIAMediul înconjurãtor pe care îl are ]ara

noastrã (fig. 3) reprezintã o detaliere [inuan]are a mediului continental moderat(care ocupã cea mai mare parte a teritoriu-lui) [i a celui cu nuan]e de ariditate dinpartea de sud-est a ]ãrii. Pe fondul acestordouã tipuri zonale de mediu apar dife -ren]ieri teritoriale impuse de arhitecturareliefului cu altitudini medii [i coborâte(sub 800 m) [i de pozi]ia geograficã afiecãrei regiuni în raport cu influen]ele bio-climatice exterioare.

Peisajele geografice pot fi definite, ladimensiunile ]ãrii noastre, într-un mod maicomplex, dar în acela[i timp mai nuan]at [idiferen]iat, care le apropie foarte mult decaracteristicile peisajelor unor suprafe]erelativ omogene, reduse ca întindere.

Principalele tipuri de peisaje pot fi orga-nizate într-o taxonomie care reflectã foartebine caracteristicile exterioare vizibile [ipredominante (fig. 4).

TERMENIZonalitate – caracteristica

fenomenelor naturale de a se dis-pune în anumite fâ[ii paralele,latitudinale.

Mediu înconjurãtor – totali-tatea elementelor componente, aproceselor [i a fenomenelor carese desfã[oarã în apropierea su -prafe]ei terestre [i în care î[idesfã[oarã activitatea societateaomeneascã.

Peisaj geografic – aspectulexterior, vizibil, al elementelorgeografice care compun un anu-mit teritoriu.

Mediu geografic – mediunatural transformat în urma ac -tivitã]ilor umane; acesta cuprindeatât elemente naturale cât [i ele-mente introduse de om.

ACTIVIT|}I1. Compara]i no]iunile de me -

diu înconjurãtor [i peisaj, subraportul elementelor componenteprincipale.

2. Descrie]i, pe scurt, caracte -risticile mediului înconjurãtor [itipul de peisaj predominant din -tr-o regiune din ]ara noastrã, pecare o cunoa[te]i mai bine.

3.9 MEDIUL ÎNCONJUR|TOR {I PEISAJE3cap

.I

Fig. 1 Peisaj din Europa Central\`nalt\

I. Peisaje montane

Alpin

Mun]i `nal]i

Montan vulcanic

Mun]i `mp\duri]i pe

structur\ de tip fli[

Depresiuni intramon-

tane, submontane [i

culoare largi

Regiuni calcaroase

Mun]i jo[i

II. Peisaje de dealuri [i

câmpii

Subcarpatic

Dealuri mijlocii [i `nalte

Dealuri joase

Dealuri, depresiuni [i

m\guri

Dealuri piemontane

Dealuri joase

Câmpii `nalte

Step\

Step\ `n regiuni de

podi[

Lunc\ [i câmpii joase

Podi[ cu p\duri

Deltaic [i lagunar

III. Peisaje antropice:

Litoral amenajat

Urban (areale mari)

51

Fig. 2 Tipuri de medii geografice zonale

mediu forestier rece

mediu oceanic

mediu continental

mediu arid [i semiarid

mediu mediteranean

medii montane

0 4000 km

Fig. 4 România – harta peisajelor

Râmnicu Vâlcea

Pite[ti

Ploie[ti

Buz\u

BUCURE{TI

Gala]iBr\ila

Bra[ov

Târgu Mure[

Sibiu

Baia Mare

Cluj-Napoca

Arad

Timi[oara

Boto[aniSuceava

Piatra Neam]

Ia[i

Ma

re

aN

ea

gr \

48°

47°

46°

45°

44°

48°

47°

46°

45°

44°

21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

Some[

Mure[

Olt

Mure[

Siret

Prut

Siret

Buz\u

Ialomi]a

Olt

Jiu

Drobeta-TurnuSeverin

Craiova

RE

PU

BL

CA

MO

LD

OV

A

U C R A I N A

Constan]a

Bac\u

Satu Mare

U C R A I N A

U

N

G

A

RI

A

OradeaS

ER

B

I

A

B U L G A R I A0 20 40 60 80 100 km

Dun\rea

22°

1. Mediu continental moderatal Dealurilor [i Câmpiei de Vestal Depresiunii Colinare a Transilvanieial Dealurilor Moldoveial Subcarpa]ilor Sudiciregiuni joase din sud2. Mediu continental cu nuan]e de ari ditateal p\r]ii de est a Câmpiei Române (cu peisaj de step\ [i silvostep\)al Podi[ului Dobrogeial Deltei Dun\rii3. Mediu montanal mun]ilor `nal]ial mun]ilor mijlocii [i jo[ial depresiunilor intramontane4. Mediu litoralmediu litoral

Fig. 3 Tipuri de medii din spa]iul carpato-danu-biano-pontic

MareaNeagr\

U C R A I N A

UN

GA

RI

A

SE

RB

IA

B U L G A R I A

UC

RA

IN

A

RE

PU

BL

I CA

MO

LD

OV

A

52

EUROPARegiunile geografice ale Europei (fig. 1)

pot fi identificate [i descrise în raport decomponentele bioclimatice (care dau notadominantã a mediului înconjurãtor), dearhitectura reliefului [i de modul de grupareîn entitã]i teritoriale. Acestea au [i o impor-tantã componentã antropicã, mai bine pusãîn eviden]ã în cazul diviziunilor interioare.

Deoarece la nivel continental caracteris-ticile naturale au o predominare în carac-teristicile mediului, a peisajelor [i a acti -vitã]ilor socio-umane, regiunile geograficeale Europei sunt, într-o mare mãsurã,regiuni naturale. Astfel, pot fi distinse maimulte unitã]i regionale mari: � în sud, Europa mediteraneanã (cu -

prinzând cele trei peninsule majore);� în vest, Europa oceanicã; � în nord, Europa nordicã (cuprinzând

Scandinavia [i Finlanda, ca zonã de legã-turã spre Europa continentalã);� în est, Europa de Est, pânã la Urali,

Marea Caspicã [i Caucaz;� în sud-est, zona Caucazului;� în partea centralã, Europa de mijloc

(Europa Centralã), cuprinzând sistemulalpino-carpatic, podi[uri hercinice, CâmpiaNord-Europeanã [i câmpiile dunãrene.

Aceste diviziuni regionale majore pot fisubdivizate în unitã]i teritoriale regionalede dimensiuni tot mai mici. De exemplu,Europa mediteraneanã poate fi divizatãregional în cele trei peninsule componente,iar fiecare peninsulã în diviziuni internecare reflectã diversitatea sa teritorialã.

Existã [i regionãri care au în vedere, înmod predominant, o anumitã componentãnaturalã, grupe de componente naturale,elemente socio-economice individualizate(de exemplu regionarea economicã, împãr -]irea administrativã etc.), fãrã a avea uncaracter geografic integrat, care sã îmbine,pe acela[i teritoriu, criterii naturale [i cri-terii socio-economice.

ROMÂNIASpa]iul în care se aflã situatã ]ara noas-

trã (carpatic, pontic, danubian [i panonic),în proximitatea istmului ponto-baltic (darla vest de acesta), face parte din „Europa demijloc”, cuprinzând însã regiuni care auanumite asemãnãri cu alte spa]ii limitrofe.Acest spa]iu poate fi divizat în unitã]iregionale mai mici.

Pentru teritoriul ]ãrii noastre (fig. 2), potfi identificate urmãtoarele mari regiunigeografice, cu mai multe subdiviziuni interioare:� în partea centralã, ocupând cea mai

mare întindere a teritoriului, se aflã o parte aCarpa]ilor prezen]i în Europa de mijloc;aceastã regiune o reprezintã Carpa]ii [i De -presiunea colinarã a Transilvaniei; acestspa]iu geografic este format din [ase divizi -uni carpatice (de la Carpa]ii Maramu re[ului[i Bucovinei, pânã la Carpa]ii Apu seni) [idepresiunea interioarã a arcului carpatic,denumitã Depresiunea Transilva niei;� regiuni extracarpatice situate, ca po -

zi]ie, la exteriorul arcului carpatic: în parteade vest o regiune panonicã (Câmpia [iDealurile de Vest), în sud o succesiune deregiuni cuprinse între Carpa]i [i Dunãre (dela Subcarpa]i la Câmpia Românã), în est oregiune deluroasã, situatã între Carpa]i [iPrut (Subcarpa]ii [i Podi[ul Moldovei), cuelemente geografice care se regãsesc [i laest de Prut;� regiuni pontice (între Dunãre [i Ma -

rea Neagrã), care au unele asemãnãri, maimult de continuitate, cu PeninsulaBalcanicã.

Fiecare regiune majorã poate fi divizatãîn unitã]i mai mici, unde componentaantropicã poate deveni foarte important\ înidentificarea acestora [i în definirea lor te ritorialã.

TERMENIRegiune geograficã – terito-

riu individualizat care încearcã sãsurprindã realitatea geograficãintegratã (cu elemente naturale [isocio-economice în acela[i timp),care sã aibã caracteristici deomogenitate relativã (în raport cualte teritorii învecinate) [i sã fiedelimitabil.

Regiune naturalã – teritoriuindividualizat pe baza omoge -nitã]ii relative a elementelor na -turale.

Regionare – proces [tiin]ificde identificare a diferen]ierilorteritoriale, la o anumitã scarã (dela dimensiuni continentale launitã]i elementare), ale unorcomponente individualizate (cli -mã, relief, vegeta]ie, utilizareaterenurilor) sau ale unor grupãride componente.

Taxonomie – organizarea sis-temelor (deci [i a regiunilorgeografice) într-o ordine deînscriere reciprocã, succesivã (dela cele mai mici la cele mai mari)sau de cuprindere (de la celemari la cele mici); taxonomiacuprinde o ierarhizare teritorialãpe mai multe niveluri.

ACTIVIT|}I1. Realiza]i o scurtã prezen -

tare, la alegere, dintre regiunilegeografice ale Europei, utilizândtoate elementele studiate pânãacum (pozi]ie geograficã, relief,caracteristici climatice, vegeta]ie,caracteristici ale popula]iei, a[e -zãrilor, activitã]i economice predominante).

2. Preciza]i elementele careconsidera]i cã justificã regionareateritoriului ]ãrii noastre în trei„domenii” majore (Carpa]ii [iDepresiunea Transilvaniei, regiu-nile extracarpatice [i pontice).

3.10 REGIUNI GEOGRAFICE ÎN EUROPA {I ÎN ROMÂNIA3ca

p.I

53

0 200 400 600 800 1000 km

20°

60°

50°

40°


I. Europa de Nord1. Fenoscandiaa. Mun]ii Scandinavieib. Podi[ul Finlandei2. Islanda

II. Europa de Vest (Atlantic\)1. Arhipelagul Britanic2. Câmpia Francez\

III. Europa Central\1. Câmpia Nord European\2. Europa Hercinic\3. Europa Alpino-Carpatic\

IV. Europa Meridional\1. Peninsula Iberic\2. Peninsula Italic\3. Peninsula Balcanic\4. Europa meridional\ insular\

V. Europa de Est1. Câmpia glaciar\ arctic\2. Ural3. Câmpia Est European\4. Câmpia Ponto-Caspic\5. Caucaz

1

1

a

b

1

2

2

2 3

4

Fig. 1 Europa – regiuni geografice

Fig. 2 România – regiuni geografice

22°21° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

47°

48°

46°

45°

44°

48°

47°

46°

45°

44°

23° 28°27°26°25°24° 29°

II

II II

II II II

IIVV

VV

VVII VVII II

VVII II IIIIXX

XX

XXII

XXII II

XXII II IIXXIIVV

XXVV

XXVVII XXVVII II

UC

RA

I NA

Ma

r ea

Ne

ag

r\

0 20 40 60 80 100 km

Legend\:

Cifrele de pe hart\ reprezint\:

I. Carpa]ii Maramure[ului [i

Bucovinei

II. Carpa]ii Moldo-Transilvani

III. Carpa]ii Curburii

IV. Carpa]ii Meridionali

V. Carpa]ii (Mun]ii) Banatului

VI. Carpa]ii (Mun]ii) Apuseni

VII. Depresiunea colinar\ a

Transilvaniei

VIII. Dealurile de Vest

IX. Câmpia de Vest

X. Podi[ul Mehedin]i

XI. Subcarpa]ii

XII. Podi[ul Moldovei

XIII. Piemontul Getic (Podi[ul

Getic)

XIV. Câmpia Român\

XV. Delta Dun\rii

XVI. Podi[ul Dobrogei

XVII. Platforma continental\ a

M\rii Negre 22°

SE

RB

I

A

UN

G

A

RI

A

U C R A I N A RE

P

UB

LI

CA

MO

LD

OV

A

BU L G A R I A

54

3Regiunile geografice ale Europei pot fi

definite [i caracterizate, la scãri diferite, dela suprafe]e de mari întinderi (CâmpiaEuropei de Est), la suprafe]e foarte mici(Grindul Letea din Delta Dunãrii).

Mun]ii (Alpii) Scandinaviei au altitu-dini mijlocii, dar prin caracteristicile sub-stratului, relieful subiacent, climã, ]ãr -murile cu fiorduri [i ocupa]iile tradi]ionaleale locuitorilor, pot fi considera]i, fãrãîndoialã, o regiune geograficã. Denumireape care o au (Alpi) este justificatã de reliefulaccidentat (chiar dacã altitudinile sunt maimici, depã[ind în pu]ine locuri 2 000 m), depersisten]a zãpezilor, relieful glaciar [i declimatul asemãnãtor celui alpin (dardatorat pozi]iei latitudinale). Fiordurile aufavorizat naviga]ia încã din Evul Mediu (întimpul vikingilor), iar relieful accidentat [iprecipita]iile bogate au permis amenajareahidroenergeticã a spa]iului montan.

Podi[ul Iberic ocupã partea centralã aPeninsulei Iberice, fiind înconjurat [i tra-versat de sisteme montane (care au influ-en]at aridizarea climatului). Podi[ul sesuprapune unui peisaj specific, denumitmesetã. Diviziunile interioare fragmen -teazã omogenitatea aparentã a podi[ului [iau favorizat formarea unor entitã]i terito -riale de geografie umanã (Castilia, Leon, LaMancha, Estremadura).

Mun]ii Alpi (fig. 1) reprezintã o regiunegeo graficã bine conturatã pe orice hartã.Forma lor este determinatã de dispunereafragmentelor hercinice anterioare oroge -nezei alpine. Ace[tia se caracterizeazã prinaltitudini ridicate, cu vârfuri care depã[esc 4 000 m (Mont Blanc – 4 807 m, Monte Rosa – 4 634 m, Matterhorn – 4 478 m), unrelief glaciar actual caracteristic, vãi adânci,climat alpin (cu etajarea cores punzãtoare avegeta]iei) [i traversãri dificile. }ãrilealpine au valorificat foarte mult poten]ialulturistic [i hidroenergetic al Mun]ilor Alpi.

Mun]ii Ural, situa]i la limita esticã aEuropei, constituie în mod neîndoielnic oregiune naturalã, dar în acela[i timp, o enti-tate de geografie economicã. Resurseleminerale (minereuri feroase [i neferoase)au favorizat dezvoltarea unor industriibazate pe utilizarea acestora (siderurgie,construc]ii de ma[ini). Aceste activitã]iindustriale au stat, la rândul lor, la bazadezvoltãrii unei genera]ii de ora[e de tip„socialist” (în prezent existã [ase ora[e cupeste 1 000 000 locuitori) [i conturarea uneiregiuni economice importante pentruFedera]ia Rusã.

Podi[ul Podolic, situat la exteriorularcului carpatic, spre Europa continentalã,face trecerea, prin substrat, de la regiunilehercinice la primul nucleu continental(Platforma rusã). Are denumiri [i aspectediferite, dar [i elemente de omogenitatepentru întreg spa]iul situat între Carpa]i,Vistula, Nipru [i Marea Neagrã. Pe teritori-ul ]ãrii noastre, se aflã o parte a acestuia,denumitã Podi[ul Moldovei.

Podi[ul Central Francez (denumit [iMasivul Central) este o regiune geo graficãbine eviden]iatã, cu un substrat her cinic,care a influen]at curbarea Alpilor. Alti -tudinile relativ reduse [i omogenitateapeisajului dau podi[ului un aspect de pla-tou întins, care pe alocuri are altitudini maimari, datorate masivelor vulcanice mai re -cente (ajungând însã la pu]in peste 1 800 m).

Podi[ul Dobrogei reprezintã o unitateconsideratã hercinicã (substratul carecuprinde structuri ale primului nucleu con-tinental european [i ale orogenezei cale-doniene); are altitudini joase [i a influen]atforma curburii estice a lan]ului carpatic.Datoritã pozi]iei, altitudinilor reduse [i cli-matului este o regiune de stepã [i sil-vostepã. Podi[ul Dobrogei pare o prelun-gire a Peninsulei Balcanice între Dunãre [iMarea Neagr\.

Anumite regiuni au similaritã]i fizio -grafice evidente (DOC 1).

TERMENIOrogenezã alpinã – mi[care

generalã de ridicare a scoar]eiterestre care a început în cretacic[i a dus la formarea celui mai nousistem montan, sistemul alpin.

Piemont – formã de reliefacumulativã, u[or înclinatã, situ-atã la baza unei regiuni maiînalte.

Mesetã – peisaj relativ neted(cu relief de podi[), care are unclimat arid.

Fiziografic – termen referitorla aspectul exterior, fizic.

ACTIVIT|}I

cap

.I

1. Identifica]i grupe de câtedouã regiuni din Europa care auanumite aspecte exterioare ase -mãnãtoare.

2. Numi]i câteva regiuni geo -grafice din ]ara noastrã asemãnã-toare cu cele din alte pãr]i aleEuropei.

3.11 CARACTERISTICI ALE UNOR REGIUNIGEOGRAFICE DIN EUROPA {I DIN ROMÂNIA*

Fig. 1 Mun]ii Alpi

55

Asem\n\ri [i deosebiri `ntre Câmpia Padului [i Câmpia Român\DOC 1

Urmãrind o hartã a Europei, pot fiidentificate diferite spa]ii regionale, careau anumite similitudini geografice. Sis -temul alpino-carpatic are asemãnãri întrecomponentele sale principale, Alpii [iCarpa]ii. Mun]ii Pirinei [i Caucaz, chiardacã sunt situa]i la mari distan]e, au anu-mite asemãnãri.

Existã regiuni în ]ara noastrã care auasemãnãri cu regiuni similare ca întinderedin Europa. Astfel, Podi[ul Mol dovei sea -mãnã foarte mult cu alte regiuni situateîntre Carpa]i [i Câmpia Europei de Est.Cele mai multe asemãnãri geografice par aexista între Câmpia Padului (fig. 2) [iCâmpia Românã (fig. 3).

Se observã cã aceste douã regiuni seaflã situate în interiorul unor curburi sem-nificative ale catenelor muntoase, ceea ce leconferã o formã de ansamblu asemãnã-toare. Au un caracter depresionar [i sunt

strãbãtute de bazine hidrografice (Pad [iDunãre) cu anumite asemãnãri. Formareacelor douã câmpii s-a realizat prin acumu-larea succesivã a sedimentelor depuse într-oarie depresionarã, de la vest spre est, într-unbazin maritim în retragere pe aceea[idirec]ie (de la vest la est). Atât CâmpiaPadului, cât [i Câmpia Românã au întrearia montanã [i axa depresionarã o treaptãpiemontanã. În Câmpia Padului aceastãtreaptã piemontanã dã [i numele uneiregiuni istorice (Piemont), iar în CâmpiaRomânã aceasta este cea mai tipicã unitatede relief de acest fel (Piemontul Getic).

Deosebirile între aceste douã regiuni sereferã la înãl]imea [i la aspectul ariilormontane înconjurãtoare (Alpii fiind maiînal]i decât Carpa]ii Meridionali, iarMun]ii Apenini au altã orientare decâtMun]ii Balcani), tipul [i debitul fluviilorprincipale (Dunãrea fiind un râu alogen

pentru Câmpia Românã, iar debitul este de8 ori mai mare decât al Padului). ÎnCâmpia Padului, principalele ora[e suntsituate la marginile ariei depresionare(Milano, Torino, Bologna), iar în CâmpiaRomânã, în partea centralã (Bucure[ti).

Un element de asemãnare, sub rapor-tul geografiei umane, îl reprezintã locuireacelor douã regiuni cu popula]ii neolatine.În partea de sud a Câmpiei Padului se aflão regiune denumitã Emilia Romagna, iarCâmpia Românã este suprapusã regiuniiistorice Valahia. Este [tiut cã popula]iileslave îi denumesc pe români [i pe italienicu acela[i termen. Câmpia Padului, princentrele sale urbane [i industriale constitu-ie cea mai dezvoltatã regiune a Italiei, iarCâmpia Românã, prin prezen]a capitalei [ia altor ora[e (Ploie[ti, Craiova, Pite[ti,Brãila, Gala]i), o regiune cu un înaltpoten]ial demografic, urban [i economic.

Fig. 2 Câmpia Padului

Fig. 3 Câmpia Român\

0 100 200 300 500 750 1000 1250 1500 2000 2500 peste

2500 m0 20 40 60 80 100 km

C â m p i a R o m â n \

Pianoro

Gala]i

Br\ila

Constan]a

Ploie[ti

Pite[ti

Târgovi[te

Craiova

Giurgiu

Rimini

CarpiFerrara

Bucure[ti

Padova

Cerea

Verona

Codigoro

Treviso

Vene]ia

Caorle

Chiari

Orb

a

Belb

o

Tanaro

Pad

Trebbia

Arda

Taro

Parma

Vara Serchio

Secchia

Secchia

Reno

Savena

Sillaro

PanaroPad

Tanaro

Mincio

Adige

PadA

dda

Sante

rno

Lamone

Agogna

Sesia

Toce

Seri

o

Ogl

io

Mel

la

Astico

Agno

Monticano

Chi

ese

L. Como

L. Iseo

Adda

L. Maggiore

Adda

Bergamo

Parma

Bologna Ravenna

0-100 m

100-200 m

200-500 m

500-1000 m

1000-1500 m

1500-3000 m

peste 3000 m

ghe]ari montani

Tanar

o

Curone

Ticino

Milano

Piave

Reno

Ma

re

aA

dr

ia

ti

c\

Ma

re

aN

ea

gr

\

Udine

Brenta

Lagu

naVen

e]ia

Borm

ida

Mu

n] i

i

L i g u r i c i

M a r e a

L i g u r i c \

3554

Piacenza

Fidenza

L. Garda

1799

L. Lugano

Del

t aP

ad

ulu

i

Sarc

a

Nure

Torino

Mu n ] i i

A p e n i n i iN o r d i c i

L

o

m

ba

rd

ia

Ve

ne

to

E m i l i a - R o m a g n a

56

3.12 CARPA}II – STUDIU DE CAZ AL UNEIREGIUNI GEOGRAFICE3

Urmãrind o hartã pe care este reprezentatsistemul alpino-carpato-himalayan, ne dãmseama cã existã o continuitate evidentã aprin cipalelor segmente muntoase, ceea cearatã originea lui comunã, ca urmare a coli -ziunii plãcilor tectonice. Fragmentul euro-pean cuprinde Cordiliera Beticã, Mun ]iiPirinei, Mun]ii Carpa]i, Alpii Dinarici, StaraPlanina [i Mun]ii Caucaz (ace[tia la limitadintre Europa [i Asia). Continuitatea cea maievidentã este în cazul Alpilor [i al Carpa]ilor.

Cu toate asemãnãrile generale, existãdiferen]ieri între Carpa]i [i Alpi, care sereferã la altitudini (Alpii au 4 807 m altitu-dine maximã, iar Carpa]ii ajung la 2 655 m,în Mun]ii Tatra), gradul de fragmentare [imãrimea depresiunilor interioare.

Carpa]ii sunt cuprin[i între Dunãre (laBratislava) [i Valea Timocului, întinzân -du-se sub forma unui arc de cerc pe olungime de peste 1 200 km [i sunt mãrgini]ispre exterior (nord-vest, nord, nord-est [iest) de podi[uri hercinice (Podi[ul Boemiei,Lysa Gora, Podi[ul Podolic [i Podi[ulDobrogei) [i de douã arii mai coborâte (De -presiunea Panonicã [i Câmpia Ro mânã). Îninteriorul arcului carpatic existã o întinsãdepresiune (Depresiunea Transilva niei), iarspre exterior se curbeaz\. Spre interior,Carpa]ii au un aliniament de mun]i vul-canici, care formeazã cel mai lung lan] vul-canic din Europa.

Carpa]ii se extind pe teritoriul mai mul-tor ]ãri (DOC 2), care au în acest fel un ca -racter carpatic. Ace[tia pot fi împãr]i]i întrei sectoare: sectorul nord-vestic (Carpa]iide Nord-Vest, situa]i pe teritoriul Slovaciei,Poloniei, Ungariei [i, foarte pu]in, al Ce -hiei), sectorul central (Carpa]ii Pãduro[i, încea mai mare parte pe teritoriul Ucrainei) [isectorul sud-estic (Carpa]ii de Sud-Est, peteritoriul României [i, foarte pu]in, alSerbiei). Altitudinile maxime ale Carpa]ilorsunt atinse în Vf. Gerlakovska (2 655 m), înMun]ii Tatra [i Vârful Moldoveanu (2 544 m), în Carpa]ii Meridionali.

Sub aspect climatic, hidrografic [i bio-geografic, au caracteristici co mune, peîntreaga întindere. Resursele naturale aufavorizat dezvoltarea activi tã]ilor econo -mice bazate pe prelucrarea acestora (meta -lurgia neferoasã, metalurgia feroasã, eco -nomia forestierã).

La curbura sud-estic\ a Carpa]ilor au locfrecvent cutremure de p\mânt (fig. 1) [i s-aformat cel mai complex sector subcarpatic(DOC 1). Carpa]ii au elemente de omogeni-tate a utilizãrii lor economice: economiafores tierã, utilizarea fondului de pã[uni na -turale (inclusiv prin elemente tradi]ionale detrans human]ã), amenajarea hidroenergeticã[i valorificarea turisticã, prin sta ]iuni mon-tane destinate sporturilor de iarnã.

Diviziunile regionale ale Carpa]ilor (fig. 2):Carpa]ii de Nord-Vest (Occidentali), cu -

prind Mun]ii Beschizi, Mun]ii Tatra, Mun]iiMetaliferi Slovaci; la acestea se adaugã oculme mai joasã de legãturã între Alpi [iCarpa]i, formatã din Mun]ii Bakony-Matra-Bukk, care despart Câmpia Vienei de De -pre siunea Panonicã. Carpa]ii de Nord-Vestgraviteazã din punct de ve dere demografic[i econo mic, astfel: Bes kizii spre Ostrava(Cehia) [i Cracovia (Po lonia), Mun]ii Tatra[i Mun]ii Metaliferi Slovaci spre Bratislava[i Kosic4e, iar mun]ii din sud (Bakony-Matra) spre Bu dapesta [i Miskolc.

Carpa]ii de Mijloc, situa]i pe teritoriulUcrainei, sunt forma]i, de asemenea, dinfâ[ii paralele, fiind înconjura]i spre exteriorde cursul superior al Nistrului. Acest sectormontan, care for meazã cea mai înaltã treap-tã de relief a Ucrainei, graviteazã economicîndeosebi spre ora[ele Lvov [i Cernãu]i.

Carpa]ii Sud-Estici, situa]i pe teritoriulRomâniei [i, foarte pu]in, pe cel al Serbiei,cuprind diviziunile transversale cunoscute(Carpa]ii Orientali, Meridionali [i Occiden -tali), închizând în interior Depresiunea Tran -silvaniei. Carpa]ii sunt traversa]i în apro -pierea extremitã]ii lor sudice de cel mai im -portant defileu din Europa, Defileul Dunãrii.

TERMENIBazin – areal depresionar fa]ã

de regiunile înconjurãtoare care,în sens geologic, este o regiune deacumulare a stratelor sedimenta-re (de exemplu bazinul Vienei,bazinul Panonic, bazinul Transil -vaniei).

Transhuman]ã – fenomen dedeplasare sezonierã a oilor dinregiunile joase, de câmpie (iarna),în regiunile montane, mai înalte(vara).

ACTIVIT|}I

cap

.I

1. Utilizând harta alãturat\(fig. 1), explica]i fenomenele carese observã la curbura exterioarã aarcului carpatic situatã spreMarea Neagrã.

2. Preciza]i douã elemente deomogenitate a spa]iului carpatic.

Subcarpa]ii CurburiiDOC 1

Deplasarea pl\cilor tectonice[i a fragmentelor acestora(micropl\ci) au determinat for-marea, la exteriorul curburiiCarpa]ilor, a unei zone decoborâre pe planul c\reia se pro-duc mi[c\ri tectonice genera-toare de cutremure [i o `ncre]ire(cutare) accentuat\ a suprafe]eiscoar]ei terestre; deplasarea are-alului montan spre exterior(spre sud-est) a determinatcutarea foarte strâns\ [i for-marea unui relief de tip sub-carpatic, cu alternan]\ de dealuri[i depresiuni.

57

}ãri carpaticeDOC 2

}ara

Pondereareliefului

carpatic dinsuprafa]atotalã a

fiecãrei ]ãri(%)

Pondereareliefului

carpatic dinîntinderea totalã

a arcului carpatic (%)

Slovacia 80 28Polonia 3 2Ucraina 6 7România 60 55

Serbia 6 2

Ungaria 10 4Cehia 4 2

� Fig. 1 – Elemente geografice ale cutremurelor de p\mânt din zona seismic\ Vrancea

Fig. 2 Carpa]ii (dup\ Vintil\ Mih\ilescu)

U C R A I N A

1

2

3

4

RE

P. M

OL

DO

VA

UCRAINA

SE

RB

IA

UN

GA

RI

A

B U L G A R I A0 100 km

III. Subduc]ii [i fracturi

Structura de orogen aCarpa]ilor Orientali [i aCarpa]ilor Meridionali

1. Banat2 Cri[ana3. Târnave4. Mun]ii F\g\ra[

II. Elemente structurale

IV. Alte areale seismice

Placa Est-European\

Placa Moesic\

Placa Intraalpin\ Limit\ de fractur\ principal\

Subduc]ie actual\ (activ\)

Fracturi secundare

Focare ale cutremurelor

Ma r

ea

Ne

ag

r\

I. Pl\ci [i micropl\ci tectonice Zon\ de coborâre

Coborâre maxim\

Regiuni vulcanice neogene

I – Carpa]ii de Nord-Vest; II – Carpa]ii de Mijloc; III – Carpa]ii Sud-Estici (IIIa – Carpa]iiOrientali; IIIb – Carpa]ii Meridionali; IIIc –Carpa]ii Occidentali)

Altitudini absolute de peste 2 000 m, forme glaciare, p\[uni alpineAltitudini absolute `ntre 1 500-2 000 m, predominarea coniferelor `n p\duri masiveAltitudini absolute `ntre 500-1 500 m, od\i, exploat\ri forestiere intenseDepresiuniSpa]ii extracarpaticeLocalit\]i situate pe margine

Bucure[tiTurnu Severin

Dun\rea

Cul. M

oraviei

Ni[

PODI{UL BOEMIEI

Tatra

MUN}IIALPI

D E P R E S I U N E A P A N O N I C |

A l f ö l d

PODI{UL PODOLO MOLDAV

Belgrad

Depr. Some[ano-Transilvan\

Depr. Volhiniei

IIIc

IIIb

IIIc

IIIa

III

Bumbe[tiC\lim\ne[ti

Comarnic

Mânz\le[ti

Tg. Ocna

PiatraNeam]

Kuty

Delatyn

Dolina

SanokDuklaMystenice

2663

C u l oa r u l

Mo r a v i e

i

Gottwaldov

Viena

L. Balaton

Bratislava

Györ

Depre

siune

a

Györ

BudapestaVák

Miskolc

UzhorodMuncacevo

Hust

Baia Mare

Cluj

Turda

Alba IuliaLipova

Boc[a

Oravi]a

502Dukla

1365

1747

25072543

58

REPUBLICA MOLDOVASituatã între România [i Ucraina, Re pu -

blica Moldova are o popula]ie cu o istorie [iorigini comune cu cea dintre Prut [i Carpa]i(DOC 3).

Mediul natural (fig. 3) are o importantãomo genitate datoritã teritoriului redus caîntindere, a predominãrii regiunilor delu -roase cu altitudini mici (Platoul Moldoveiîn nord, Podi[ul Moldovei Centrale [iPodi[ul Nistrului în centru) [i a regiunilorde câm pie (Câmpia Moldovei de Sud [iCâmpia Nistrului în sud), a substratului [ia con di]iilor bioclimatice relativ uniforme.

Poten]ialul uman este important, darsporul natural [i mi[carea migratorie sem-nificativã au contribuit la reducerea nu -mãrului de locuitori. Structura popula]ieipe na]ionalitã]i (65% moldoveni, 14% ucrai -neni [i 13% ru[i, la care se adaugã alteminoritã]i) sugereazã o anumitã diversi-tate, care reflectã elemente ale istoriei.

Structura economicã este predominantagrarã, în care agricultura pãstreazã ele-mente ale organizãrii anterioare, iar indus-tria are o dezvoltare modestã. Se remarcãexisten]a unor acumulãri hidroenergetice(pe Prut [i pe Nistru), precum [i activitã]iindustriale în ora[ele importante.

Organizarea spa]iului geografic este in -fluen]atã de dispunerea hidrografiei [i a re -liefului, precum [i de concentrarea popula]ieiîn câteva ora[e mari (Chi[inãu – fig. 1, cupeste 600 000 de locuitori, Bãl]i, Tighina [iTiraspol). Spa]iul situat la est de Nistru(Transnistria) are tendin]a de autonomizarefa]ã de restul Republicii Moldova.

În Europa, pozi]ia [i ponderea Repu -blicii Moldova sunt la dimensiuni modeste,dar existã inten]ia rea lizãrii unor legãturimai strânse în viitor cu Uniunea Europeanã.

Problemele geopolitice principale î[iau originea în rezolvarea statutului regiuniisituate la est de Nistru, în dependen]a ener-geticã a ]ãrii de Federa]ia Rusã [i în pozi]iape care o are ca teritoriu situat între Ro mâ -nia [i Ucraina.

UCRAINAUcraina este al doilea stat ca întindere

din Europa (dupã Federa]ia Rusã), maresub raport demografic [i cu un ridicatpoten]ial economic.

Mediul natural (fig. 4) este organizat petrei trepte majore: în sud-vest Carpa]ii, încentru Po di[ul Podolic, iar în est [i sudregiuni de câmpie (Câmpia Niprului [iCâmpia Mãrii Negre). Deschiderea laMarea Neagrã [i existen]a PeninsuleiCrimeea leagã foarte mult Ucraina de bazi -nul acestei mãri. O caracteristicã importantão reprezintã tangen]a la Dunãre. La aceastase adaug\ alte elemente comune (DOC 4) cu]ara noastr\.

Poten]ialul uman este numeric impor-tant (46 milioane de locuitori), dar într-oscãdere sensibilã în ultimul deceniu. Struc -tura internã a popu la]iei (78% ucraineni, 17%ru[i [i 5% alte na]ionalitã]i) demonstreazã oanumitã legãturã a acesteia cu Federa]iaRusã.

Structura economicã predominantãeste datã de agricultura extensivã [i deindustria bazatã pe utilizarea resur selorproprii (cãrbuni [i minereu de fier).

Organizarea spa]iului geografic ur mã -re[te cele trei trepte naturale [i marile con-centrãri umane [i economice reprezentatede principalele ora[e: Kiev – fig. 2 (2,6 mi -lioane persoane, capitala Ucrainei),Harkov, Dnipropetrovsk, Odessa, Done]k(fiecare cu peste 1 milion de locuitori),Lvov [i Za porojie.

În Europa, Ucraina este cunoscutã prinprodusele agroalimentare, produc]ia dehuilã (Done]k a rãmas principalul bazineuropean), rolul acesteia la Marea Neagrã(prin portul Odessa [i Peninsula Crimeea).

Problemele geopolitice principale ale]\rii rezultã din pozi]ionarea acesteia întreaspira]iile actuale predominant europene [iapropierea de Federa]ia Rus\, precum [idin situa]ii nerezolvate total în perioadeleanterioare.

TERMENITransnistria – teritoriu situat

la est de Nistru, spre Ucraina, încare existã o tendin]ã de separarefa]ã de Republica Moldova, cuorigini în ponderea popula]ieiruse [i existen]a unei prezen]emilitare a Federa]iei Ruse.

ACTIVIT|}I1. Preciza]i asemãnãrile geo -

grafice dintre Podi[ul Moldovei(cuprins între Carpa]i [i Prut) [ipodi[ul situat între Prut [i Nistru.

2. Men]iona]i elementele carepot sã reprezinte un interes co -mun între România [i Ucraina cuprivire la utilizarea cursului infe-rior al Dunãrii [i al platoului con-tinental al Mãrii Negre situat încontinuarea acestor ]ãri.

3. Utilizând datele statisticeprezentate în DOC 1 [i DOC 2,realiza]i un text, de cel mult ojumãtate de paginã, pentru fieca -re ]arã, în care sã preciza]i ele-mentele specifice rezultate [i ca -racteristicile de geografie umanã.

3.13 }|RILE VECINE ROMÂNIEI3cap

.I

Fig. 1 Chi[in\u

Fig. 2 Kiev

59

România [i Republica Moldova – elemente comuneDOC 3

Elementele comune princi-pale provin din istoria co -munã, cu anumite inter mi -ten]e, a celei mai mari pãr]i apopula]iei, a teritoriilor dintreCarpa]i [i Nistru, inclusiv încadrul unui singur stat. Popu -la]ia acestui spa]iu, care î[i areoriginea în statul feudalMoldova, vorbe[te o limbã cudeosebiri dialectale minorefa]ã de limba românã. O seriede personalitã]i istorice [i cul-turale (printre care {tefan celMare, Vasile Lupu, Mihai

Eminescu, Ion Creangã) suntcomune pentru regiuneaistoricã Moldova (din Ro -mânia) [i pentru RepublicaMol dova. Locuitorii teritoriu-lui dintre Prut [i Carpa]i auîntre]inut legãturi mult maistrânse cu restul romanitã]iiorientale centrate pe arculcarpatic, ceea ce a oferit posi-bilitatea realizãrii unei con-struc]ii politice statale cu o sta-bilitate [i continuitate maimare (sec. XIV-XIX).

MoldovaDOC 1

Denumirea oficialã: Republica MoldovaSuprafa]a: 34 483 km2

Popula]ia: 3 998 000 loc.Densitatea popula]iei: 118 loc./km2

Spor natural: –1‰Capitala: Chi[inãu (664 000 loc.)Popula]ia urbanã: 46 %Alte ora[e mari: Tiraspol,

Tighina, Bãl]i, CahulRegimul politic: republicã cu

regim semipreziden]ial

Unitã]i administrative: 33raioane

Limba oficialã: moldoveneascãLimbi utilizate: moldoveneascã,

rusã, ucraineanãNa]ionalitã]i: moldoveni (76%),

ucraineni (8%), ru[i (6%),alte na]ionalitã]i

Religii: ortodoxism (93%)Monedã: leu moldovenescProduse principale: vin (rang 21)

UcrainaDOC 2

Denumirea oficialã: UcrainaSuprafa]a: 603 500 km2

Popula]ia: 45 600 000 loc. (2012)Densitatea popula]iei: 76 loc./km2

Spor natural: –4‰Capitala: Kiev (2 816 000 loc.)Popula]ia urbanã: 69 %Alte ora[e: Odessa, Lvov,

Harkov, Done]k, Dniprope -trovsk, Zaporojie, Mariupol

Regimul politic: republicã curegim semipreziden]ial

Unitã]i administrative: 24 re-giuni, 2 ora[e [i republicaautonomã Crimeea

Limba oficialã: ucraineanaNa]ionalitã]i: ucraineni (78%),

ru[i (17%), tãtariReligii: ortodoxism (46%),

catolicism (8%), protestantism, iudaism

Monedã: griwnaProduse principale: sfeclã de

zahãr (rang 6), grâu (rang 11),o]el (35,3 mil. t, rang 8),huilã (54 mil. t, rang 15),energie electricã (176 mld. kwh/an), gaze naturale (19,9 mld. m3)

România [i Ucraina – elemente comuneDOC 4

Existã mai multe compo-nente fizico-geografice avândcontinuitate în cele douã ]ãri:Carpa]ii, regiuni de podi[exterioare acestora, bazinulinferior al Dunãrii [i ]ãrmulMãrii Negre. Legãtura estefoarte importantã la limitacarpaticã a acestor douã ]ãri,unde Depresiunea Maramu -re[ului (extinsã ca unitate na -turalã atât în România, cât [i în

Ucraina) are elemente naturale[i umane comune. În lungulDunãrii, între Gala]i [i deltasecundarã a Chiliei, existã pre-ocupãri pentru pãstrarea echi -librului natural [i realizareaunor transporturi fluviale reci-proc avantajoase. În urmã cuun secol, ora[ul Odessa era unloc de atrac]ie pentru româniimoldoveni cu posibilitã]ifinanciare.

RO

MÂ

NI

A

B\l]i

Tiraspol

Slobozia

Tighina

Podi[ul Moldovei Centrale

Platoul Moldovei Pod. Nistrului

Cahul

Leova

Hânce[ti

Ungheni

Edine]

Râ[cani

C\l\ra[iOrhei

Dub\sari

Soroca

Râbni]a

Chi[in\u

Marea

Neagr\

Câm

pia

Moldovei de Sud

27°

48°

29°

46°

M. Azov

Nistru Bugul de Sud

Nipru

Marea Neagr\

Str.

Ker

ci

B E L A R U SR

US

IA

RO

MÂ

NI

A

REP.

MO

LDO

VAPen.

Crimeea

Câmpia M\ri i Negre

Cernigov

Sum`

RovnoLu]k

Ialta

Jitomir

Vinni]a Cerkassi

Kremenciug

Kirovograd

SimferopolSevastopol

Kerci

Kherson

Kiev

Harkov

Odessa

Dnipropetrovsk

Done]k

Krivoi-RogLugansk

Lvov

Ivano-Frankovsk

Cern\u]i

0 125 250 375 500 625 km

30° 35° 40°25°

50°

45°

U C R A I NA

PO

LO

NI

A

Po d .

P o d o l i c

Fig. 3 Republica Moldova Fig. 4 Ucraina

60

UNGARIA Situatã în partea de nord-vest a ]ãrii noas-

tre (fig. 2, DOC 1), ocupând o parte impor-tantã a Câmpiei Panonice, Ungaria reprezin-tã teritoriul de legãturã directã, prin cãile decomunica]ie, a teritoriului ]ãrii noastre cuEuropa Centralã [i Uniunea Europeanã.

Mediul natural se caracterizeazã prinpredominarea re giunilor joase, de câmpie,care formeazã partea centralã a Depresiunii[i a Câmpiei Panonice. Aceasta imprimã oînsemnatã omogenitate spa]iului geografic.

Poten]ialul uman se caracterizeazãprintr-o popula]ie relativ numeroasã pe unspa]iu limitat (de unde o densitate ridicatãa popula]iei) [i o omogenitate na]ionalãdeosebitã.

Structura economicã se caracterizeazãprintr-o agriculturã modernã, având uncaracter intensiv [i activitã]i industrialebazate pe materii prime importate.

Resur sele proprii (bauxitã, fier, gazenaturale) sunt insuficiente.

Organizarea spa]iului geografic esteinfluen]atã de traseul Dunãrii (care îm parte,de la nord la sud, teritoriul ]ãrii în douãpãr]i aproximativ egale) [i de orientarea sis-temului de mun]i jo[i (Bakony-Matra-Bukk,care desparte un sector de câmpie în nord-vest (Micul Alföld) de alt sector însud-est (Alföld).

Organizarea spa]iului este influen]atãde prezen]a aproape centralã a capitalei –fig. 1, de mãrimea demograficã (concen-trând 1/5 din popu la]ie) [i de importan]aeconomicã. Celelalte ora[e, mult mai mici,sunt legate direct de capitalã (Miskolc, De -brecen, Szeged, Pécs, Györ).

În Europa, Ungaria se distinge prinpozi]ia favorabilã [i prin anumite produse(bauxit\, aluminiu).

Problemele geopolitice principale suntlegate de prezen]a unor minoritã]i ma -ghiare semnificative în ]ãrile înconjurãtoare(reprezentând împreunã aproximativ 1/3din popula]ia actualã a Ungariei), ca rezul-tat al evolu]iei istorice a acestui spa]iu.

SERBIASituatã în partea de sud-vest a ]ãrii noas-

tre (fig. 3, DOC 2), Serbia reprezintã nucleulîn jurul cãruia s-a format [i a existat Iugos -lavia (statul „slavilor de sud”). Din acestas-au desprins, în 1990, statele componente.

Mediul natural se caracterizeazã prin -tr-un relief jos în partea de nord (unde seaflã situatã Câmpia Panonicã) [i un reliefmai înalt în sud, peste care se suprapun ca -racteristici bioclimatice de interferen]ã.

Poten]ialul uman este important, dar seaflã în prezent, ca [i în alte ]ãri învecinate,într-o stagnare nu mericã. Structura etnicãcuprinde, pe lângã majoritatea popula]iei for-matã din sârbi, o minoritate maghiarã(Voivodina) în nord [i o minoritate albanezãîn sud (Ko sovo).

Structura economicã este datã de unanumit echilibru între produc]ia industri-alã [i produc]ia agricolã. Resursele semni-ficative sunt: minereurile neferoase, mine -reurile de crom [i cãrbuni inferiori. Princi -palele centre industriale sunt amplasate laBelgrad, Kragujevac, Nisv, Novi Sad. Celmai important obiectiv economic îl consti-tuie însã hidrocentrala de la Por]ile de Fier.

Organizarea spa]iului geografic esteinfluen]atã de cursurile principale ale râu -rilor, care imprimã acestuia atât o direc]ievest-est (pe Sava, Drava [i Dunãre), cât [inord-sud (pe Tisa [i Morava).

În Europa, Serbia este perceputã ca unstat care, pe lângã o anumitã izolare geo -graficã (accentuatã prin independen]a Re publicii Muntenegru), are [i o aparentãpozi]ie singularã între ]ãrile din PeninsulaBalcanicã.

Problemele geopolitice principalederivã din consecin]ele dezmembrãrii fos-tei Iugoslavii, în urma cãreia pe teritoriulSerbiei existã alte minoritã]i na]ionale, iarîn regiunile înconjurãtoare (îndeosebi înBosnia [i Her]egovina) existã o importantãminoritate sârbã, reprezentând aproape1/3 din popula]ia acestei ]ãri. Cea maiimportantã problemã pentru acest stat oconstituie, însã, inten]ia popula]iei alba -neze, majoritarã în partea sudicã (Kosovo),de a se organiza într-un stat independent.

TERMENIPanonic – termen referitor la

spa]iul central-european care aconstituit provincia romanã Pa -nonia.

Alföld – teritoriu de câmpiecu peisaj de stepã [i silvostepã,care desemneazã, prin caracteris-ticile sale, o regiune geograficãbine conturatã a Ungariei.

Voivodina – regiune geogra -ficã de câmpie, situatã în nordulSerbiei, cuprinsã între Tisa [iDunãre.

Banat – regiune geograficãsituatã între Mun]ii Banatului,Mure[ [i Tisa, strãbãtutã de gra -ni]a dintre România [i Serbia [isituatã în cele douã ]ãri (Banatulsârbesc [i Banatul românesc).

ACTIVIT|}I1. Compara]i hãr]ile celor

douã ]ãri (fig. 2, fig. 3) [i identifi-ca]i elemente comune.

2. Preciza]i, pe scurt, caracte -risticile pozi]iei geografice aRepublicii Serbia.

3. Determina]i importan]a po -zi]iei geografice a Ungariei pen-tru ]ãrile înconjurãtoare.

Fig. 1 Budapesta

61

România [i Ungaria – elemente comune

DOC 1

Elementele comune ale spa]iilorgeografice ocupate de aceste statesunt reprezentate de existen]a unorregiuni (Câmpia Panonicã, în Un -garia [i prelungirea acesteia în ]aranoastrã, Câmpia de Vest) [i a unorartere hidrografice importante (Tisa,Some[, Cri[uri, Mure[) situate înambele ]ãri. De asemenea, existen]aunei minoritã]i maghiare impor-tante în ]ara noastrã (reprezentândaproape 7% din popula]ie) [i a uneiminoritã]i române[ti în Ungaria,creeazã un interes reciproc pentruacestea. Ambele ]ãri s-au constituitca entitã]i statale independente, înforma lor actualã, dupã PrimulRãzboi Mondial (1918), Ungaria con-stituindu-se ca stat individualizatdupã destrãmarea Imperiului Aus -tro-Ungar, iar România ajungând laforma actualã prin reunirea tuturorteritoriilor locuite predominant de opopula]ie româneascã. Diferite per-sonalitã]i politice [i culturale (MateiCorvin, Iancu de Hunedoara) suntcomune pentru popula]iile dinambele ]ãri. Evolu]ia comunã înaceea[i entitate teritorialã a spa]iilorsituate pe teritoriul celor douã ]ãri ainfluen]at aspectul urban al unorora[e din ]ara noastrã (Satu Mare,Ora dea, Arad, Cluj-Napoca, TârguMure[), care au asemãnãri cu ora[edin Ungaria. Ambele ]ãri sunt con-fruntate cu un sensibil declin demo -gra fic, dar au obiective comune,rezultate din apartenen]a lor laUniunea Europeanã.

România [i Serbia – elemente comuneDOC 2

Elementele comune ale celor douã ]ãrise referã atât la componentele mediuluinatural (Câmpia Banatului, Carpa]ii,Dunãrea), care sunt situate în ambele ]ãri,cât [i la elemente comune de geografieumanã. Astfel, Banatul reprezintã oregiune istorico-geograficã împãr]itã, în

prezent, de cele douã ]ãri, cu minoritã]icare existã re ciproc în fiecare parte.

Pe Valea Timocului se aflã o vechecomunitate româneascã. Între Serbia [iBanatul românesc au existat [i existã rela]iicomerciale tradi]ionale [i un schimb eco-nomic activ. Defileul Dunãrii, dintre

Bazia[ [i Por]ile de Fier, constituie un pa trimoniu geografic comun al celor dou\]\ri.

Poten]ia lul hidroenergetic al Dunãrii afost valorificat în comun, prin construireasistemului hidroenergetic [i de naviga]iede la Por]ile de Fier.

Fig. 2 Ungaria

Belgrad(Beograd)

A U S T R I A

Da

lm

a]

ia

Voivodina

B O S N I A { I

AL

BA

NI

A

RO

MÂ

NI

AB

UL

GA

RI

A

L. Shköder

Ibar

Sava

Timi[

Drin

a

Sava

Drava

Una

Bega

Tis

a

Tim

oc

Vardar

0 45 90 135 180 225 km

M-

]i

i

Di

na

ri

ci

M - ] i i M e t a l i f e r i a i

B o s n i e i

M-] i i KapelaM

-]ii Velebit

Pod. Karst

Alpii Iulieni

L. Ohrid

L. Prespa

2863Vf. Triglav

2601

2540Vf. KorabM-]i

i Šar

M-]ii Miro…

2764

2522Vf. Durmitor

Bitola

Skopje

Priština

„a…ak

Dubrovnik

Dakovica

Prilep

Prizren

Kruševac

LeskovacNikšiaƒ

Bor

Kikinda

Vukovar

Valjevo

Šabac

Pirot

Kragujevac

CraljevoVi[egrad

Podgorica

Mostar

Jablanica

Zenica

Split

Pen. IstriaI. Cres

I. Brac

I. Kor…ula

I. Mljet

C. KamenjakTuzla

Osijek

Banja Luka

Rijeka

Bihaƒ

Maribor

Ljubljana

C â m p i a P a n o n i c \

Câmpia Savei

Niš

Novi Sad

Subotica

Morava

deS

ud

Sarajevo

H E R } E G O V I N A

K o s s o v o

Slavonia

Istria

Pola

KranjVarañdin

Sisak

Zadar

Šibenik

Al p i i D

i n a r i c i

Zagreb

C R O A } I A

46°

14°

14°

16°

16°

18°

18°

20°

20°

22°

22°

44°

42°

Vršac

Neretva

Dun\rea

Ma

re

aA

d

ri

at

ic

\

UN

G A R IA

IT

AL

IA

Sava

SL

OV

EN

I A

G.T

ries

tKupa

Bos

na

Drin

DrinulAlb

Dun\rea

Drinul Negru

M-]i

i Crina Gora

G R E C I ACrn

aR

eka

Nišava

Morava de Vest

Mor

ava

ITA

LI

A

Drava

Peƒ

M A C E D O N I A

46°

44°

42°

Prahovo

S E R B I A

MUNTENEGRU

Fig. 3 Serbia [i spa]iul fostei Federa]ii Iugoslavia (Slovenia, Croa]ia, Bosnia-Her]egovina, Muntenegru, Macedonia

Câ

mp

ia

T

is

eiAlföldul Mic

(Kissalföld)

M- ] i i

B a k o n y

M- ] i i

V é r t e s

M-]ii

Pilis

M-]ii M

ecsek

M-]ii Matra

M-]ii Bükk

S L O V A C I AU

C R AI N

A

AU

ST

RI

A

SERBIA

L. BalatonL. MiculBalaton

Mur

Drava

Zagyva

Tisa

Cris (Körös)

Cri[ul Alb

Dun\rea

L. Fertö

Tisa

Szeged

Székesfehérvár

Pécs

Debrecen

Miskolc

NyiregyházaGyör

Szombathely

Zalaegerszeg

Nagykanizsa Kaposvár

Kecskemét

Eger

SzolnokDunaujvárosVeszprém

Makó

Gyula

Békéscsaba

Sopron

Budapesta

0 200 300 500 1000 peste 1000 m

1014

709

958

680

89416°

48°

47°

48°

47°

46°

17° 18° 19° 20° 21° 22° 23°

CR

OA

}

I A R

O

M

ÂN

IA

Dun\rea

A

l

f

ö

l

d

Du

n\rea

Drava

Mure[

Cri[ul Negru

Cri[ul Repede

Barc\u

Crasna

Canalul de

Est

TisaSome[

SLOVENIA

0 25 50 75 100 125 km

46°

Vác

Baja

16° 17° 18° 19° 20° 21° 22° 23°

62

BULGARIA Bulgaria este situatã în sudul ]ãrii noastre

(fig. 2, DOC 1) [i, în acela[i timp, în parteanord-esticã a Peninsulei Balcanice. Prin pozi]ie[i anumite caracteristici, este o ]arã balcanicã.

Mediul natural (fig. 2) este organizat înfâ[ii paralele, care se succed de la nord lasud (Dunãrea, Podi[ul Prebalcanic, Mun]iiStara Planina, mun]ii înal]i din sud-vest [izona depresionarã axatã pe fluviul Mari]a);altitudinile maxime depã[esc 2 900 m (2 925m în Mun]ii Rila [i 2 915 în Mun]ii Pirin).

Poten]ialul uman a suferit anumitemodificãri numerice, cu o cre[tere de la 8 la9 milioane persoane în urmã cu douã dece -nii, la o scãdere, de la 9 la 8 milioane per-soane, în ultimul deceniu. Bulgaria se carac -terizeazã printr-una dintre cele mai micivalori ale sporului natural ( -3 [i -4 ‰) ceeace, împreunã cu mi[carea migratorie nega-tivã, au determinat scãderea demograficã.

Structura economicã este în transfor-mare [i începe sã aibã caracteristicile eco -nomiei de pia]ã. Resursele naturale suntmodeste. Cea mai importantã resursã o con-stituie lignitul, prin a cãrui produc]ie ocupãun loc important la nivel mondial (3% dinproduc]ia mondialã [i locul 12 pe glob).

Organizarea spa]iului geografic estedependentã de prezen]a Dunãrii, a MãriiNegre (pe litoralul cãreia se aflã cea maiimportantã regiune turisticã [i principalulport de recep]ionare a produselor petro li-ere — Burgas) [i a modului de dispunere atreptelor de relief. Pozi]ia excentricã a capi-talei (în partea vesticã a ]ãrii) influen ]eazãtextura cãilor de comunica]ie. Celelalte ora[emari (Plovdiv, Varna – fig. 1, Ruse) au o po -zi]ie secundarã în raport cu ora[ul capitalã.

În Europa, Bulgaria este perceputã caun partener ie[it de sub influen]a spa]iuluiex-sovietic, dupã primirea acestei ]ãri înNATO (2004) [i în Uniunea Europeanã.

Problemele geopolitice principalederivã din raporturile cu unele ]ãri înveci-nate; în raporturile cu Turcia existã anu-mite aspecte legate de prezen]a unei mi noritã]i turce importante în Bulgaria(apro ximativ 9% din popula]ia totalã).

VECIN|TATEA APROPIAT|În afarã de vecinii propriu-zi[i, anumite

spa]ii [i ]ãri situate într-o anumitã proximi-tate (DOC 2, 3) reprezintã „vecinãtateaapro piatã” a ]ãrii noastre. Din aceastã gru -pã de spa]ii apropiate fac parte MareaNeagrã [i ]ãri cu care România este legatãprin intermediul prezen]ei Mãrii Negre(Federa]ia Rusã, Georgia, Turcia).

Marea Neagrã, situatã la limita esticã,pare a reprezenta o prelungire directã a]ãrii noastre. }ãrile din jurul acesteia suntreunite într-o comunitate de cooperare eco-nomicã (CEMN), dar reune[te [i ]ãri si tuateîn exteriorul spa]iului pontic.

Federa]ia Rusã, de[i nu are grani]ã di -rectã cu ]ara noastrã, reprezintã un parte -ner de interes economic deosebit, rezultatîn urma modelelor de evolu]ie economicãde tip socialist din deceniile anterioare [i denecesitã]ile actuale energetice, minerale [itehnologice ale ]ãrii noastre.

Georgia, situatã fa]ã de ]ara noastrã înpartea opusã a Mãrii Negre, se aflã în trans-formãri economice [i sociale în contextulinten]iei acesteia de a se apropia de mo -delul [i spa]iul european.

Turcia, cu cel mai lung litoral la MareaNeagrã [i dimensiunile sale demografice, consti-tuie un spa]iu deosebit de important. Existen]asistemului de strâmtori (Bosfor [i Dardanele) peunde se rea lizeazã legãtura între Marea Neagrã[i Marea Mediteranã, mãre[te importan]a aces-tei pãr]i a Turciei (cu ora[ul Istanbul, Turciaeuropeanã [i podul care traverseazã Strâm -toarea Bosfor) în aceastã parte a Europei. Lungiperioade de istorie comunã între }ãrile Române[i Imperiul Otoman au favorizat existen]a unorlegãturi economice [i demografice.

ALTE SPA}IIExistã anumite spa]ii care au o semnifica]ie

referitoare la vecinãtatea cu ]ara noastrã, rezul-tate din evolu]ii istori ce mai îndepãrtate saumai apropiate. Aces tea repre zintã al doileanivel, mai îndepãrtat, al acestor vecinãtã]i:Grecia, Slovacia, Mace donia, Croa]ia, Albania,Armenia. Cu fiecare dintre aces tea, Româniaare elemente de naturã geograficã, istoricã [ieconomicã de interes comun.

TERMENIBalcanic – situat în Peninsula

Balcanicã; acest termen se referãla elemente naturale (de florã [ifaunã) [i la diferite elemente degeografie umanã.

Vecinãtate apropiatã – spa]iisituate în apropierea ]ãrii, cu carenu existã o legãturã directã [i olinie de grani]ã, dar care au încomun cu ]ara noastrã situarea laMarea Neagrã.

CEMN (Comunitatea Econo -micã a Mãrii Negre) – grup destate situate în jurul Mãrii Negresau în apropierea acesteia, care[i-au dezvoltat un sistem propriude cooperare economicã, facilitatde existen]a acesteia.

ACTIVIT|}I1. Preciza]i elementele geo -

grafice comune dintre Bulgaria [iRomânia [i felul în care acesteareprezintã elemente de interes aleintegrãrii europene.

2. Men]iona]i importan]a geo -politicã a Bulgariei, ca stat alUniunii Europene [i al NATO.

Fig. 1 Varna

63

România [i Bulgaria – elemente comune

DOC 1

Cele douã ]ãri au numeroaseele mente comune care rezultã dincaracteristicile lor geografice (cursulDunãrii, aria depresio narã dintreMun]ii Stara Planina [i Carpa]iiMeridionali, litoralul Mãrii Negre,existen]a unor minoritã]i).

Elemente comune semnificativeau existat la începutul EvuluiMediu (dupã venirea bulgarilor dinzona Volgãi în nordul Pe ninsuleiBalcanice [i slavizarea acestora),când se considerã cã întregul spa]iusituat la sud de Carpa]ii Meri -dionali (Câmpia Ro mânã [i cea maimare parte a teritoriului Bulgariei)au format o singurã entitate terito -rialã cu elemente statale (}a ratulromâno-bulgar).

Dupã întregirea Ro mâniei cuDobrogea (1878), trasarea grani]eiîn lungul Podi[ului Dobrogei s-arealizat cu dificultate [i în maimulte momente, din cauza între-pãtrunderii teritoriale a locali -tã]ilor cu popula]ii din ambelena]ionalitã]i, într-o zonã denumitã,în perioada respectivã, Cadrilater.

Negocierile referitoa re laaceas tã problemã [i transfe rurilede popula]ie au permis trasarealiniei de grani]ã pe traseul actual.

R O M Â N I A

G R E C I AMA

CE

DO

NIA

SE

RB

IA

0 25 50 75 100 125 km

Stara P

lan ina de Vest

M - ] i i R o d o p i

M-]ii Rodopi de Nord

M-] i i P

i r in

M- ] i i R i la

M-]ii Vitosa

^

P o d i [ u l P r e b a l c a n i c

P o d i [ u l

L u d o g o r i eC. Kaliakra

Stara Plan ina Centra l\

Stara Planina de Est

M-] i i Sredna Gora

M-

]i i

Ba

l c a n i ( S t a r a P l a n i n a )

Câmpia Tracic\ Superioar\

Lom

Kamciia

G. Varna

G. Burgas

Osam

Tibri]

a

Mesta

Mari]a

Arda2915

2212

2191

Vf. Vihren

2925Vf. Musala

Vf. Botev

2290

2252

2376

2016

2168

Vf. Kom

Vf. Midjar

Sofia

Ruse

Pleven(Plevna)

Plovdiv

BurgasSliven

Varna

DobriciGrivi]a

Levski

Veliko T\rnovo

Šumen

T\rgovište

Silistra

Dimitrovgrad

K\rdjali

Smoljan

Asenovgrad

Kremikov]`

KozloduiNikopol

Vraca

Pernik

Orjahovo(Rahova)

Vidin

Lom

Blagoevgrad

Kiustendil

Petrici

Elhovo

Jambol

44°

23°

23°

24°

24°

25°

25°

26°

26°

28°

28°

27°

27°

43°

42°42°

Iska

r Iantra

Dun\rea

Provadiia

Ogosta

Strum

a

Tu

ndja

Ma

re

aN

ea

gr

\

Topolni]a

TU

RC

I

A

Stara Zagora

Fig. 2 Bulgaria

Spa]ii din vecinãtatea apropiatãDOC 2

Mãri sau stateSuprafa]a

(km2)Popula]ia(mil. loc.)

Capitala

Marea Neagrã 450 000 – –

Fed. Rusã 17 075 400 142,2 Moscova

Georgia (Gruzia) 69 870 4,7 Tbilisi

Turcia 785 347 74,7 Ankara

}ãri ponticeDOC 3

}araLungimea

litoralului (km)Ponderea (%)

Ucraina 620 23

Fed. Rusã 300 11

Georgia 230 8

Turcia 1 020 38

Bulgaria 280 11

România 244 9

ACTIVITATE DE GRUPPresupunem cã inten]iona]i sã cãlãtori]i în vacan]a de varã

într-una din ]ãrile vecine sau dintre cele situate în vecinãtateaapropiatã (Turcia, Georgia, Federa]ia Rusã). În momentul de fa]ãnu v-a]i decis ce destina]ie sã alege]i. {i colegii vo[tri sunt intere-sa]i de o astfel de excursie. În scopul pregãtirii acesteia, realiza]iurmãtoarele activitã]i, pe parcursul a douã luni.

1. Realiza]i opt grupe de câte 3-4 elevi [i asuma]i-vã, printragere la sor]i, câte o ]arã.

2. În interiorul fiecãrui grup, negocia]i problemele pe careurmeazã sã le studieze fiecare, referitoare la ]ara respectivã.Scopul acestei activitã]i este ca, în final, fiecare grup sã poatã rea -liza o prezentare a ]ãrii respective, astfel încât sã încerce sãconvingã celelalte grupe de utilitatea [i posibilitã]ile realizãriiexcursiei în acea ]arã.

Problemele pe care urmeazã sã le ave]i în vedere se referã la:� informa]ii geografice generale (climã, locuitori, ora[e, acti -

vitã]i economice);

� informa]ii cartografice (hãr]i ale ]ãrii, planuri ale unorora[e);� informa]ii referitoare la posibilitã]ile de transport (mijloace

de transport, orar, costuri);� modalitã]i de organizare a excursiei (individual, în grup,

agen]ie, cazare etc.);� elemente ale vie]ii sociale [i culturale din ]ara respectivã;� sistemul de asigurare a bunurilor [i a persoanelor;� repere financiare (monedã, rata de schimb, puterea de

cumpãrare, modalitã]i de platã);� obiective turistice care pot fi vizitate;� evenimente previzibile în perioada aleasã în ]ara de desti-

na]ie.Pentru ob]inerea acestor informa]ii, pute]i folosi atlase, hãr]i,

internetul, informa]ii de la agen]ii de turism, mass-media etc.3. Realiza]i o prezentare cât mai obiectivã [i convingãtoare a

]ãrii respective, pe baza tuturor informa]iilor culese, pentru colegiidin celelalte grupe.

64

cap

.I

TEST — EUROPA {I ROMÂNIA — ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZÃ

Citi]i cu aten]ie întrebãrile urmãtoare [i formula]i rãspunsurile solicitate pe o paginã alãturatã.

I. Analiza]i harta alãturatã (fig. 1) [i pe bazaacesteia îndeplini]i urmãtoarele cerin]e.

1. Realiza]i un text, pornind de la elementelegenerale redate în aceastã hartã, prin care sã pre-ciza]i douã elemente geografice specifice Europei.

2. Analiza]i raporturile dintre Europa [i Asia[i determina]i:

a) ce argumente existã pentru a consideraEuropa [i Asia douã continente diferite;

b) ce argumente existã pentru a consideraEurasia un singur continent.

3. Identifica]i elementele geografice comuneEuropei [i României.

4. Explica]i, pornind de la aceastã hartã, formaarcului alpino-carpatic, utilizând urmãtorii ter-meni: placã tectonicã, orogenezã, depresiune,hercinic, alpin, nucleu continental, Laurasia.

5. Preciza]i, pe baza acestei hãr]i, dacãRomânia poate fi consideratã un stat balcanic.

I (1-5) = 58 p.

II. Analiza]i harta alãturatã (fig. 2) [i pe bazaacesteia îndeplini]i urmãtoarele cerin]e.

1. Preciza]i elementele care sunt reprezentateîn mod strict pe aceastã hartã [i categoriile deinforma]ii care pot fi ob]inute din aceasta.

2. Explica]i forma curbatã a Carpa]ilor de Sud-Est în spa]iul în care aceastã curburã estefoarte evidentã.

3. Men]iona]i elementele figurate pe aceastãhartã care sunt comune cu cele geograficeeuropene.

4. Demonstra]i cã ]ara noastrã este o ]arã cen-tral-europeanã.

II (1-4) = 32 p.Din oficiu = 10 p.Total test = 100 p.

Fig. 1 Harta fizicã a Europei

Fig. 2 România – hartã fizicã

65

IIca

pito

lul

ROMÂNIA {I UNIUNEA EUROPEAN|


� utilizarea terminologiei [i a limbajului specific pen-tru prezentarea elementelor geografice de bazã aleRomâniei [i ale Uniunii Europene;� identificarea asemãnãrilor [i deosebirilor geo -

grafice semnificative dintre diferite ]ãri ale UniuniiEuropene;� interpretarea datelor statistice [i a modelelor gra fice

referitoare la Uniunea Europeanã [i la România;� utilizarea unor surse de informare diferite, referi-

toare la geografia Uniunii Europene;� explicarea diversitã]ii naturale [i umane a spa]iului

format din ]ãrile Uniunii Europene;� raportarea sistemelor naturale [i umane la nivelul

continentului, al Uniunii Europene, al ]ãrii noastre[i al diferitelor diviziuni regionale;� interpretarea reprezentãrilor cartografice analizate;� în]elegerea diversitã]ii naturale [i umane a spa]iilor

geografice studiate.

În aceastã parte a manualului serealizeazã o abordare geogra ficãsemnificativã a principalelor pro -bleme care caracterizeazã UniuneaEuropeanã. Prin intrarea ]ãrii noastreîn Uniunea Europea nã, la 1 ianuarie2007, a fost înde plinitã o aspira]ielegitimã a lo cuitorilor României, de aapar]ine unui spa]iu de progres [i deprosperitate, care s-a dovedit a fispa]iul Uniunii Europene.

Elementele geografice prezentatevor sublinia coeziunea interioarã acelei mai importante [i eficienteasocieri de state care existã la nivelmondial, deoarece, dupã cum estecunoscut, Uniunea Europeanã repre -zintã cea mai importantã concentrarea lumii contemporane.

Coeziunea internã a UniuniiEuropene valorificã complementari-tatea ]ãrilor [i a regiunilor compo-nente. În raport cu restul spa]iuluieuropean, România are anumiteoportunitã]i care au o dimensiunespa]ialã, geograficã, evidentã. Influ -en]a integrãrii eu ropene a ]ãrii noas-tre se va rãsfrânge, în urmãtorii ani,[i asupra propriei geografii, deoarecemodificãrile spa]iului locuit presu-pus de aceastã integrare î[i vor pro -pune sã aibã un caracter durabil [i înconcordan]ã cu mediul de existen]ã asocietã]ii omene[ti.

66

Uniunea Europeanã este fondatã peprincipiile democra]iei, libertã]ilor funda-mentale ale statului de drept, precum [i perespectarea identitã]ii na]ionale a statelormembre. Aceasta î[i propune sã oferecetã]enilor sãi un spa]iu de securitate,justi]ie [i libertate în interiorul cãruia sãfunc]ioneze o pia]ã liberã.

Bazele construc]iei europene moderneî[i au originea într-o declara]ie a ministru-lui francez de externe, care, la 9 mai 1950,sugera Fran]ei [i Germaniei sã creeze unorganism suprana]ional de coordonare aindustriei cãrbunelui [i o]elului. În prezent,aceastã datã este consideratã de c\trestatele membre Ziua Europei.

Un moment semnificativ l-a constituitfondarea, în anul 1951, a comunitã]iieuropene a cãrbunelui [i o]elului. În perioa-da 1950-1957, [ase state s-au arãtat intere-sate de punerea în practicã a asocierii înaceastã organiza]ie.

Anul 1957 este considerat ca momentulde început al realizãrii Uniunii Europene.Momentul ini]ial l-a reprezentat „Tratatulde la Roma”, semnat [i dus la îndeplinirede aceste [ase state (Germania, Belgia,Olanda, Luxemburg, Fran]a [i Italia). Cuaceastã ocazie, se înfiin]eazã ComunitateaEconomicã Europeanã. Strategiile de inte-grare a ]ãrilor Uniunii Europene au la bazãun raport echilibrat între suprana]ionalism[i cooperare interguvernamentalã.

În 1973, se ajunge la nouã ]ãri, prinaderarea Irlandei, a Regatului Unit [i aDanemarcei.

Numãrul ]ãrilor ajunge, `n 1981, la zece,prin includerea Greciei, iar în 1986 aderãSpania [i Portugalia, astfel încât UniuneaEuropeanã numãra 12 state.

~n anul 1990, Uniunea European\ sem\re[te `n urma procesului de reunificare aGermaniei.

Un moment important al evolu]iei inte-grãrii europene l-a reprezentat semnarea„Tratatului de la Maastrich” (1993), care,

printre altele, consfin]e[te denumirea deUniunea Europeanã a acestei asocieri destate europene.

În 1995, se ajunge la o Uniune formatãdin 15 ]ãri, prin aderarea Suediei, Finlandei[i a Austriei.

S-a creat, `n 1998, zona Euro, la care auaderat imediat (1999) 11 state.

Cel mai mare val al extinderii a fost rea -lizat în anul 2004, prin intrarea în UniuneaEuropeanã a altor zece state, dintre care optdin spa]iul ex-sovietic (Estonia, Letonia,Lituania) sau de influen]ã sovie ticã (Polonia,Cehia, Slovacia, Slovenia [i Ungaria).Celelalte douã ]ãri sunt Cipru [i Malta.

La 1 ianuarie 2007 au aderat România [iBulgaria (fig. 2), iar la 1 iulie 2013, Croa]ia.

În prezent, Uniunea Europeanã este for-matã din 28 de ]ãri, care ocupã o suprafa]ãde 4 376 640 km2 [i num\r\ 504 347 230locuitori. Sediul acestui organism se afl\ laBruxelles (fig. 1), iar cel al ParlamentuluiEuropean la Strasbourg (DOC 1). Dacãapreciem Uniunea Euro peanã ca pe o enti-tate cu o structur\ asemãnãtoare statelor,prin aceastã popula]ie se situeazã pe locul 3(dupã China [i India, dar înaintea SUA) înceea ce prive[te mãrimea demograficã.

Se aflã în proces de negociere intrarea înUniunea Europeanã a Turciei.

În prezent, în acest organism suntfolosite 22 de limbi oficiale. În perioadaactualã, existã un interes deosebit pentru adezvolta proiectul constitu]ional al UniuniiEuropene. În afara Uniunii Europene existãdouã ]ãri care sunt situate, sub raportulperforman]elor, la un nivel asemãnãtorcelor mai evoluate; acestea sunt Norvegia(cu exploa tãri petrolifere, un nivel de traifoarte ridicat [i cea mai mare cantitate deenergie electricã pe cap de locuitor) [iEve]ia (un important centru bancar mon-dial). Din motive diferite, aceste douã ]ãriau traiectorii independente de UniuneaEuropeanã.

TERMENIZiua Europei (9 mai) – zi care

este consideratã ca moment deorigine a Uniunii Europene.

CEE – Comunitatea Econo -micã Europeanã, denumire subcare a func]ionat reuniunea destate europene (cunoscutã [i subdenumirea de Pia]a Comunã)între 1958-1993, când a fost trans-formatã în Uniunea Europeanã.

Zona Euro – ansamblu de ]ãriîn care se folose[te Euro ca mo -nedã na]ionalã [i zona în careeste consideratã principala mo -nedã de schimb.

ACTIVIT|}I

FORMAREA UNIUNII EUROPENEEVOLU}IA INTEGRÃRII EUROPENE1ca

p.I

I

1. Explica]i modul în careUniunea Europeanã a evoluat [is-a dezvoltat teritorial de la înfi-in]are.

2. Preciza]i motivele pentrucare existã o perioadã de a[tep -tare a ]ãrilor înainte de integrarealor în Uniunea Europeanã.

Fig. 1 Sediul Uniunii Euro pene dinBruxelles

67

Fig. 2 Formarea [i evolu]ia Uniunii Europene

Institu]iile principale ale Uniunii EuropeneDOC 1

Institu]ia Sediul Domeniul

Agen]ia Europeanã a Mediului (EEA) CopenhagaActivitatea de coordonare a proiectelor din domeniul mediului

înconjurãtor

Banca Centralã Europeanã FrankfurtElaborarea politicii monetare comunitare [i a politicilor legate de

moneda unicã

Banca Europeanã pentru Investi]ii Luxemburg Stimularea proiectelor de investi]ii în ]ãrile membre

Comitetul Economic [i Social Bruxelles Coordonarea activitã]ilor economice [i sociale

Curtea de Justi]ie Luxemburg Reprezintã instan]a principalã de arbitraj european

Parlamentul European Strasbourg Elaborarea documentelor de politicã europeanã

Consiliul Uniunii Europene BruxellesOrganizarea activitã]ii de secretariat [i management

a documentelor Uniunii Europene

Comitetul regiunilor Bruxelles Coordonarea proiectelor de dezvoltare regionalã

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°

Cercul polar arcticPO

RTUG

ALIA

SPANIA

1

2

3

4

7 5

FRAN}AELVE}IA

BELGIA

OLANDA

GERMANIA

POLONIA

CEHIA

AUSTRIA

SLOVACIA

UNGARIASLOVENIA

CROA}IABOSNIA

{I HER}EGOVINA

ITALIA BULGARIA

ROMÂNIA

MACEDONIA

SERBIA

MUNTENEGRU

GRECIA

MALTACIPRU

NO

RVEG

IA

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII {I IRLANDEI DE

NORD

IRLANDA

SUED

IA

FINL

AN

DA

ESTONIA

LETONIA

LITUANIA

BELARUS

UCRAINA

ISLANDA

A F R I C A

F E D E R A } I A

R U S |

A S I A

0 200 400 600 800 1000 km

6

8

9

Cifrele indic\:1. Republica Moldova2. Luxemburg3. Andorra4. Vatican5. San Marino6. Liechtenstein7. Monaco8. Partea european\ a Turciei9. Teritoriu apar]inând Federa]iei Ruse

DANEMARCA

O c e a n u l A r c t i cO

ce

an

ul

At

la

nt

ic


M a r e a

Me d i t e r a n \

M a r e a

Ba

l ti

c\

M a r e a

N o r d u l u i

Mare

aC

as p

i c\

1957 (6 ]\ri)

1973 (9 ]\ri)

1981 (10 ]\ri)

1986 (12 ]\ri)

1995 (15 ]\ri)

2004 (25 ]\ri)

2007 (27 ]\ri)

2013 (28 ]\ri)

ALBANIA

68

CARACTERISTICIGEOGRAFICEConfigura]ia Uniunii Europene (fig. 1),

conform aspectului limitelor exterioare,este datã de grani]ele ]ãrilor care au vecinisitua]i în afara acestui spa]iu [i are unaspect complex.

Uniunea Europeanã cuprinde o partesemnificativã a Europei (fãrã Federa]ia Rusã,Ucraina, Belarus [i Republica Mol dova), cuspa]ii situate în continuitate. Prin aderareaRomâniei [i a Bulgariei s-a realizat o legãturãteritorialã directã între Europa Centralã(Austria [i Ungaria) [i extremitatea sudicã(Grecia). Cuprinde 27 de state (DOC 1).

În prezent, existã teritorii cu tr\s\turieuropene certe, care nu fac parte dinUniunea Europeanã (Nor vegia, Elve]ia),dar care îndeplinesc [i, deseori, chiar depã -[esc criterii europene de eficien]ã socialã [ieconomicã.

Spa]iul pãr]ii de nord-vest a PeninsuleiBalcanice (Croa]ia, Serbia, Bosnia [i Her]e -govina, Macedonia, Muntenegru [i Alba nia)reprezintã cea mai importantã întindereinterioarã a Europei care nu face parte dinUniunea European\. Partea de est a conti-nentului (Federa]ia Rusã, Belarus, Ucraina [iMol do va) este situatã în afara UniuniiEuropene, chiar dacã anumite ]ãri î[i dez-voltã aspira]ii în acest sens (Moldova).

Acest spa]iu extins are numeroase ele-mente de diferen]iere, dar [i caracteristicicare îi dau o anumitã omogenitate geogra -ficã. Elementul cel mai important îl repre -zintã constatarea cã asocierea de state careformeazã acest organism reprezintã rezul-tatul unei voin]e politice a statelor compo-nente de a se asocia pentru optimizarea efi-cien]ei muncii sociale, ridicarea bunãstãriicolective [i individuale [i pentru a avea opozi]ie importantã la nivel mondial.

CARACTERISTICI POLITICEUniunea Europeanã constituie o diver-

sitate de ]ãri sub raportul structurii politice[i a tipului de stat, reunite sub aceea[iinten]ie politicã, de construire [i dezvoltareîn continuare, a unei structuri care sã asi -gure dezvoltarea unei „economii bazate pecunoa[tere, cea mai competitivã [i dina -micã din lume”, spre orizontul anilor 2010,conform strategiei de la Lisabona.

Prin amplasarea principalelor sedii decoordonare a Uniunii Europene la Bru xelles, acesta poate fi considerat o ade-vãratã capitalã a acesteia.

CARACTERISTICI ECONOMICEÎn prezent, Uniunea Europeanã este

prin cipala putere economicã mondialã,contribuind cu 1/3 la PIB-ul mondial. Înultimii ani, cre[terea economicã medie afost de aproximativ 3%. For]a de muncã(225 milioane persoane) are o ocupare încare predominã serviciile (67%), urmate deindustrie (28%) [i agriculturã (5%).

Uniunea Europeanã este principalulproducãtor mondial de automobile (27%din total), de avioane civile [i este cea maimare producãtoare de energie atomicã. Re prezintã, totodatã, principala putere co -mercialã mondialã, cu 40% din schimburileinterna]ionale (inclusiv 50% schimburi in -tracomunitare). Este prima destina]ie turis-ticã mondialã, cu jumãtate din numãrultotal de turi[ti.

Cre[terea anualã a PIB s-a men]inutîntr-un ritm ridicat (de aproximativ 3%anual). Un element negativ `l constituie`ns\ sporul natural foarte redus al popu-la]iei, compensat `ns\ de un spor migrato-riu pozitiv.

TERMENIStrategia Lisabona – docu-

ment orientativ, cu caracter pro-gramatic, referitor la dezvoltareasocialã, a educa]iei [i cercetãrii înUniunea Europeanã, care î[i pro -pune sã accelereze introducereadezvoltãrilor [tiin]ifice în proce-sele tehnologice.

PIB – (produs intern brut) in -dicator care reprezint\ suma va -loricã a tutu ror produselor rea -lizate în inte riorul unui stat pe oanumit\ perioad\; `n statistici seexprim\ `n dolari pentru a facilitacompara]ia la nivel mondial.

ACTIVIT|}I

CARACTERISTICI GEOGRAFICE, POLITICE {I ECONOMICE ACTUALE ALE UNIUNII EUROPENE2ca

p.I

I

1. Analiza]i tabelul al\turat(DOC 1) [i preciza]i:

a. cinci ]ãri cu cele mai marivalori ale PIB/loc. [i explica]iaacestor valori;

b. raportul dintre numãrul delocuitori [i valoarea PIB;

c. sursele activitã]ilor econo -mice pentru ]ãrile cu cel mai micnumãr de locuitori;

d. din ce cauzã existã dife -ren]e între ]ãrile intrate în Uniu -nea Europeanã dupã 2004 [i ]ãrileanterior integrate.

2. Analiza]i densitatea popu -la ]iei pe ]ãri [i determina]i dife -ren]ele între valorile întâlnite.

69

Statele Uniunii Europene – date statistice de baz\ (2011)DOC 1

Fig. 1 Uniunea European\

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°

Cercul polar arctic

EP 3

4

7 5

F CH

B

NL

DBruxelles

Copenhaga

PL

CZ

A

SK

HSLO

HR

BH

I BG

CYP

RO

SR

M

GR

MK

M

N

IRL

GB

S SF

EST

LV

LTRUS

RUS

BELARUS

UKR

MOL

ISLANDA

A F R I C A

A S I A

0 200 400 600 800 1000 km

6


ce

an

ul

At

la

nt

ic


M a r e a

Me d i t e r a n \

M a r e a

Ba

l ti

c\

M a r e a

N o r d u l u i

Mare

aC

as p

i c\

AL

]\rile UE

sedii ale unorinstitu]ii aleUniuniiEuropene

2Luxemburg Frankfurt

Strassbourg

DK

Harta alãturatã redã imaginea actualã aextensiunii Uniunii Europene. Centruldecizional comun se aflã situat în spa]iulindicat de ora[ele care reprezintã sedii aleunor institu]ii ale Uniunii Europene; dintreacestea, o anumitã proeminen]ã existã încazul ora[ului Bruxelles, considerat o ade-vãratã capitalã a Uniunii Europene. }ãrilesunt localizate pe aceastã hartã [i notateprin indicativul auto. Se observã existen]aunor ]ãri importante în afara UniuniiEuropene: Elve]ia [i Norvegia (situate lanivelul celor mai evoluate ]ãri sub raportulcerin]elor Uniunii.), spa]iul format din ]ãricare au apar]inut Iugoslaviei (Croa]ia,Bosnia-Her]egovina, Serbia, Muntenegru,Macedonia) [i Albania. Se observã, deasemenea, enclava Kaliningrad, apar]i nândFedera]iei Ruse, care constituie cea mai ves-ticã pozi]ionare a acesteia în Europa.

Statul Suprafa]a (km2) Popula]ia (mil. loc.) PIB (USD/loc.) Capitala Densitatea popula]iei (loc./km2)1 Austria 83 879 8,4 33 900 Viena 1002 Belgia 30 528 10,8 32 000 Bruxelles 3553 Bulgaria 111 000 7,4 4 800 Sofia 664 Cehia 78 856 10,5 13 800 Praga 1345 Cipru 5 896 0,8 21 700 Nicossia 1366 Croa]ia 56 594 4,3 14 500 Zagreb 767 Danemarca 42 960 5,6 42 000 Copenhaga 1298 Estonia 45 227 1,3 10 500 Tallin 309 Finlanda 338 400 5,4 33 600 Helsinki 16

10 Fran]a 543 900 65,0 29 500 Paris 12011 Germania 357 124 82,1 30 500 Berlin 23012 Grecia 131 960 11,3 20 000 Atena 8613 Irlanda 70 280 4,6 34 400 Dublin 6514 Italia 301 330 60,6 25 000 Roma 20115 Letonia 64 560 2,2 8 000 Riga 3516 Lituania 65 300 3,2 8 100 Vilnius 5017 Luxemburg 2 586 0,5 82 100 Luxemburg 19418 Malta 316 0,4 15 000 La Valetta 1 31019 Olanda 41 543 16,6 35 600 Amsterdam 40120 Polonia 312 680 38,2 9 500 Var[ovia 12221 Portugalia 92 590 10,7 16 200 Lisabona 11722 Regatul Unit 242 520 61,9 5 700 Londra 25523 România 238 391 21,5 7 200 Bucure[ti 9024 Slovacia 49 040 5,4 12 100 Bratislava 11125 Slovenia 20 270 2,0 17 300 Ljubljana 10126 Spania 505 900 46,8 23 100 Madrid 9327 Suedia 450 300 9,4 37 000 Stockholm 2128 Ungaria 93 030 10,0 9 800 Budapesta 108

70

3.1 PRIVIRE GENERAL| {I SINTETIC|

De[i Uniunea Europeanã constituie unorganism cu un pronun]at caracter econo -mic, dar [i cu unele elemente de naturãpoli ticã, aceasta reprezintã un ansamblu de]ãri în care se îmbinã colaborarea intergu-vernamentalã, deciziile na]ionale [i celesuprana ]ionale.

Acest ansamblu este format însã din ]ãricare au tradi]ii istorice [i caracteristicigeografice individualizate, chiar în acestcontext, de integrare economicã [i politicã.

Pozi]ia geograficã a fiecãrei ]ãri se dife -ren]iazã în raport de amplasarea sa terito -rialã în Europa, fa]ã de celelalte ]ãri aleUniunii Europene, la care se adaugã elemen -te geografice clasice (pozi]ia matematicã,accesul la mãri [i oceane, pozi]ia în raport cuanumite elemente geografice de reper).Existã, în acest sens, ]ãri care fac parte dinnucleul ini]ial (situate mai aproape despa]iul decizional) [i ]ãri care au devenit mairecent membre ale Uniunii Europene, situ-ate la periferia geograficã a acesteia.

Întinderea statelor componente se ca -rac terizeazã, pe ansamblu, prin predomi -narea ]ãrilor cu suprafe]e mici. De altfel, lanivel mondial, ]ãrile europene au întinderimedii, mijlocii [i mici. Între cele mai întinsestate (Fran]a [i Spania) [i cele mai mici(Cipru [i Malta) existã suprafe]e intermedi-are (sub 100 000 km2), caracteristice unuinumãr mare de ]ãri.

Caracteristicile naturale diferã în ra -port de regiunea geograficã în care sunt si -tuate. Pentru ]ara noastrã, spre exemplu,sunt definitorii [i semnificative prezen]aCarpa]ilor, a Dunãrii [i a Mãrii Negre.Pentru Ungaria, elementul predominant îlreprezintã situarea în Depresiunea Pano -nicã [i existen]a Dunãrii. Pentru Grecia,caracteristicile principale sunt legate depozi]ia geograficã la Marea Mediteranã,cele ale climatului, relieful accidentat, arti -

cula]iile ]ãrmurilor [i existen]a unui marenumãr de insule. Danemarca se caracte -rizeazã printr-un relief foarte jos, similitu-dini cu ]ãrile din nordul Europei (ceea cecreeazã posibilitatea plasãrii acesteia înEuropa Nordicã), fragmentarea insularã [isituarea în zona de legãturã dintre MareaBalticã [i Oceanul Atlantic.

Popula]ia fiecãrei ]ãri diferã de la câte-va sute de mii (Malta, Cipru), la peste 50 demilioane (Ger mania, Regatul Unit, Italia,Fran]a). Cel mai populat stat este Germania(cu peste 82 milioane locuitori). Principalacaracteristicã a popula]iei ]ãrilor compo-nente o reprezintã stagnarea numericã(datorit\ sporului natural negativ saufoarte redus) a acesteia sau chiar dimi -nuarea relativã în ultimii ani, în unele ]ãri(DOC 1). O serie de state se caracterizeazãprintr-un aport migratoriu foarte important(Ger mania, Fran]a, Italia, Spania, RegatulUnit, Olanda).

Resursele naturale, repartizate neuni-form, sunt modeste, pe ansamblul ]ãrilorUniunii Europene. Resursele de cãrbunisuperiori din ]ãrile cu tradi]ie în acest sens(Regatul Unit, Germania, Polonia, Cehia),de[i încã importante, sunt exploatate într-omãsurã tot mai micã. Cea mai importantãresursã o reprezintã hidrocarburile dinMarea Nordului (a cãror exploatare a deter-minat trasarea unor zone de explorare [iexploatare pentru ]ãrile din jurul acesteia).

Activitã]ile economice au cunoscut,pentru majoritatea ]ãrilor, o evolu]ie canti-tativã pozitivã, cre[teri anuale semnificative[i dezvoltãri calitative. }ãrile UniuniiEuropene au pozi]ion\ri semnificative lanivel mondial la o serie de produse de baz\(DOC 2, 3, 4, 5).

Produc]ia socialã, exprimatã în valori alePNB/locuitor, aratã însã diferen]ieri mariîntre statele intrate `nainte de extinderea dinanul 2004 [i cele integrate ulterior. Un ele-ment important îl constituie tendin]a degeneralizare în timp a monedei europene.

TERMENIProduc]ie socialã – totalitatea

bunurilor [i a serviciilor produsede o anumitã popula]ie pe terito-riul ei de existen]ã.

Spor migratoriu – cre[tere apopula]iei unui stat sau a uneiregiuni, pe baza afluxului de per-soane din alte pãr]i.

Spor natural – diferen]ã din-tre natalitate [i mortalitate, carepermite evolu]ia biologicã acomunitã]ilor umane.

IDH – indicele de dezvoltareumanã, termen calculat dupã oformulã complexã, care reflectãsuma bunurilor [i a serviciiloranalizate sub aspect calitativ [icantitativ, de care beneficiazãmembrii societã]ii; IDH cuprindecriterii demografice, gradul deeduca]ie [i criterii economice(PIB/loc.).

ACTIVIT|}I

STATELE UNIUNII EUROPENE 3cap

.II

1. Privi]i o hartã a Europei [iidentifica]i, dintre ]ãrile UniuniiEuropene, pe cele care au urmã-toarele caracteristici: a) ]ãri cu ie -[ire la Oceanul Atlantic; b) ]ãrime diteraneene; c) ]ãri fãrã ie[irela mare; d) ]ãri dunãrene.

2. Analiza]i pozi]ia capitalelor[i preciza]i, pentru ]ãrile cu o su -pra fa]ã mai mare de 30 000 km2,unde este situatã capitala în ra -port cu restul teritoriului.

3. Determina]i diferen]eledin tre ritmurile de dezvoltare in -dustrialã anualã din diferite stateale Uniunii Europene.

4. Explica]i pozi]iile pe care leau în ierarhia mondialã, în pri -vin]a indicelui IDH, ]ãrile euro -pene care se afl\ pe primelepozi]ii.

71

Statele Uniunii Europene – date economice de baz\DOC 1

Principalele ]\ri ale U.E. produc\toare de energie electric\ (2011)DOC 5

Principale ]\ri ale U.E. produc\toare de o]el (2011)DOC 2

Principalele ]\ri ale U.E. în comer]ul mondial (2011)DOC 4 }ara Rang mondial Produc]ie (mld. kwh/an) Pondere (%)

Germania 7 577 3,8Fran]a 8 540 3,3

Regatul Unit 11 353 2,2Italia 12 291 1,8

Spania 13 280 1,4Polonia 21 148 0,8Suedia 22 147 0,8Olanda 24 108 0,6

}ara Pondere (%)Germania 8,9

Fran]a 4,9Regatul Unit 4,5

Italia 3,3Olanda 3,3Belgia 3,2

}ara Rang mondial Produc]ie (mil. t) Pondere (%)Germania 7 44,3 3,8

Italia 11 28,6 1,8Fran]a 12 16,0 1,6Spania 14 15,6 1,2

Regatul Unit 17 9,5 0,9Polonia 20 8,8 0,7Belgia 22 8,1 0,5

Principalele ]\ri ale U.E. produc\toare de grâu (2011)DOC 3

}ara Rang mondial Produc]ie (mil. t) Pondere (%)

Fran]a 5 38,3 5,1

Germania 6 24,2 3,3

Regatul Unit 13 14,9 2,1

Polonia 15 9,5 1,5

Italia 18 6,2 1,1

Spania 21 5,6 0,9

Produse [i resurse }\ri (produc]ii)

Produse agroalimentare

GrâuFran]a (39 mil. t, loc 5 mondial), Germania (24 mil. t, loc 6 mondial), Regatul Unit, Polonia,Italia, România, Spania

Porumb Fran]a (14 mil. t, loc 8), Italia (9,8 mil. t, loc 11), România (9 mil. t, loc 12), Germania, Ungaria

OrzGermania (10,4 mil. t, loc 1 mondial), Fran]a (10,1 mil. t, loc 2 mondial), Spania, Regatul Unit, Polonia, Danemarca, Cehia

Cartofi Germania (10,3 mil. t, loc 6 mondial), Polonia, Olanda, Fran]a, Regatul Unit, România

Resurse energetice [i minerale

Huil\Polonia (77,9 mil. t, loc 9 mondial), Germania (19,1 mil. t), Regatul Unit (17,8 mil. t), Cehia,Spania

Lignit Germania (175 mil. t), Polonia (57 mil. t), Grecia (65 mil. t), Cehia (45 mil. t), România (30 mil. t)

PetrolRegatul Unit (51,1 mil. t, loc 19 mondial), Danemarca (13,0 mil. t), România (4,3 mil. t), Polonia(4,1 mil. t)

Gaze naturale

Olanda (88,6 mld. m3, loc 8 mondial), Regatul Unit (56,6 mld. m3, loc 15 mondial), România(10,6 mld. m3)

Minereuri feroase [i neferoase

Argint Polonia (1,2 mil. t, loc 9 mondial), Suedia (0,3 mil. t, loc 14)Cupru Polonia (0,4 mil. t, loc 11 mondial), Bulgaria (0,1 mil. t, loc 20)Bauxit\ Grecia (2,2 mil. t, loc 11 mondial), Spania, Italia

EnergieEnergie electric\

Germania (577 mld. kwh, loc 7 mondial), Fran]a (540 mld. kwh, loc 8 mondial), Regatul Unit(353 mld. kwh, loc 11 mondial), Italia (291 mld. kwh, loc 12 mondial), Spania (280 mld. kwh,loc 13 mondial)

SiderurgieO]el

Germania (44 mil. t, loc 7 mondial), Italia (29 mil. t), Regatul Unit, Fran]a, Spania, Polonia,Belgia, Austria

Aluminiu Germania (0,9 mil. t, loc 12 mondial), Italia (1,0 mil. t, loc 11 mondial), Fran]a, Spania

Ma[ini [i echipamente

AutomobileGermania (5,8 mil. buc., loc 3 mondial), Fran]a (1,9 mil. buc., loc 8 mondial), Spania (1,8 mil. buc.,loc 9 mondial), Regatul Unit, Cehia, Polonia, Slovacia, Italia

72

FRAN}AEste cel mai întins stat al Uniunii Eu -

ropene, are forma unui hexagon, desprecare geografii francezi spun cã reprezintã,la o scarã mai micã, întreaga Europã.

Mediul natural (fig. 3) cuprinde o va -rietate de caracteristici, influen]ate depozi]ia geo graficã [i de dezvoltarea verticalãa reliefului. În sud [i în est, teritoriul francezcu prinde regiuni înalte, despãr]ite de ]ãrmulmedite ranean, `n centru, masive vechi, dez-voltate pe structuri hercinice (Masivul Cen -tral Francez), iar spre fa]ada atlanticã se aflãîn tinse regiuni joase.

Poten]ialul uman a avut un rol foarteimportant în istoria [i evolu]ia Fran]ei.Evolu]ia demograficã din ultimele decenii afãcut ca popula]ia alogenã sã reprezinte oparte foarte mare din totalul popula]iei.

Structura economicã: este a [asea pu -tere economicã mon dialã, are o agriculturãcomercialã moder nã, industrii de vârf,transporturi mo derne [i o prezen]ã activãîn lumea contemporanã. Un element dis-tinctiv deosebit îl reprezintã pondereaimportantã a energiei nucleare (85%) înproduc]ia de energie electricã, pondereaimportantã a resurselor regenerabile (14%).

Organizarea spa]iului geografic. Struc -tura urbanã cuprinde metropole re gionale(Lille, Marsilia, Lyon, Bordeaux, Nantes,Strasbourg – fig. 1, Toulouse) care echili-breazã raportul dintre capitalã, cu o pozi]ieexcentric\ [i teritoriu. Spa]iul geograficfrancez cuprinde [i teritorii de peste mãri.

În Europa [i Uniunea Europeanã,Fran]a are o pozi]ie importantã, justificatãde realizãrile [i de ini]iativele care au dus ladezvoltarea construc]iei europene.

Problemele geopolitice principale de -rivã din prezen]a mondialã a Fran]ei, roluleuropean [i dimensiunile puterii militare.

Fran]a a avut o influen]\ semnificativ\`n istorie asupra ]\rii noastre (DOC 1).

GERMANIAGermania este cel mai populat stat al

Uniunii Europene [i are cea mai mare pon-dere economicã în cadrul acesteia. Asem\ -n\tor Fran]ei [i Germaniei are anumite ele-mente comune cu ]ara noastr\ (DOC 2).

Mediul natural este rezultat al pozi]ieipe care o are aceastã ]arã în centrul Euro -pei. Acest mediu este dezvoltat pe substra-turi diferite (în sud un spa]iu alpin, în cen-tru podi[uri hercinice [i în nord zona decâmpie glaciarã). Climatul cu nuan]e ocea -nice [i pãdurile de foioase au dat nota do -minantã mediului natural.

Poten]ialul uman este ridicat, Germa -nia fiind cel mai populat stat european(82,3 milioane locuitori).

Structura economicã. În cazul indus-triei constructoare de ma[ini, de]ineaproape 1/5 din produc]ia mondialã. Areproduc]ii mari la nivel mondial de o]el,energie electric\, automobile.

Organizarea spa]iului geografic ur -meazã succesiunea treptelor de relief de lasud spre nord, dar are o puternicã notã degeografie umanã, prin extinderea terito rialãa ora[elor, înglobarea zonelor industriale [itendin]a naturalã de a se crea mari grupãrite ritoriale de tipul conurba]iilor. Aceste gru -pãri urbane cuprind urmãtoa rele zone: Rin-Ruhr (cu peste 12 mi lioane locuitori),Frankfurt, München, Hamburg – fig. 2, Berlin.

În Europa, Germania, alãturi de Fran]a,sunt considerate principalele ini]iatoare aleconstruc]iei Uniunii Europene.

Problemele geopolitice principale rezul -tã din evolu]ia istoricã a acestui stat care, înurma modificãrilor grani]ei dupã cel de-alDoilea Rãzboi Mondial, au gene rat o situa]ienouã, cu ]ãri învecinate. Anumite aspira]iigeopolitice pe care le-a avut Germania înprima parte a secolului al XX-lea nu se regã -sesc în politica actualã pe care o promoveazã.În prezent, reprezintã un factor de cre[tere aeconomiei Uniunii Europene [i joacã un rolimportant în procesul de globalizare.

TERMENITeritorii franceze de peste

mãri - teritorii situate în spa]iiextraeuropene, care sunt consi -derate regiuni ale Fran]ei.

Metropolã regionalã – ora[cu o func]ie proeminentã în teri-toriu [i pozi]ie de echilibru fa]ãde ora[ul capitalã.

Conurba]ie – aglomerareteri torialã de ora[e care au popu-la]ii comparabile, ocupã un teri-toriu bine delimitat [i pãstreazãcaracterul polinuclear; acestea aucontinuitate teritorialã.

ACTIVIT|}I

3.2 STUDII DE CAZ3cap

.II

1. Identifica]i elementele co -mune ale geografiei Fran]ei [iGermaniei.

2. Compara]i sistemul de ora -[e al fiecãrei ]ãri, precizând ase -mãnãri [i deosebiri între acestea.

Fig 1 Strasbourg - sediul Par lamentului European

Fig. 2 Hamburg

73

România [i Fran]a – elemente comuneDOC 1

Situate la extremit\]ile spa]iului romanic,România [i Fran]a au multiple elementecomune.

Modelul statal al României a încercat sãpreia, la începutul secolului trecut, modelul deorganizare al Fran]ei.

O serie de personalitã]i din ]ara noastrãs-au afirmat în spa]iul cultural francez(Constantin Brâncu[i, Emil Cioran, EugenIonesco etc.).

Ora[ul Bucure[ti a avut o perioadã în caredezvoltarea urbanã a avut ca model stilul arhi-tectonic al Parisului. Datoritã asemãnãrilordintre cele dou\ ora[e, Bucure[tiul a fost de -numit în prima jumãtate a secolului al XX-lea„Micul Paris”. Acest lucru este justificat [i prinaspectul re]elei stradale [i a formei circulare acelor douã ora[e.

În prezent, existã o colaborare importantãîn realizarea autoturismelor române[tiDacia-Renault.

De-a lungul timpului, România a gãsit înFran]a un sus]inãtor important la nivel interna]ional.

România [i Germania – elemente comuneDOC 2

De câte ori este evocat fluviul Dunãrea [i este descristraseul sãu, prezentarea cuprinde precizarea regiunii deizvoare (Mun]ii Pãdurea Neagrã din Germania), caracteristicilecursului superior [i continuitatea acesteia pânã la vãrsarea înMarea Neagrã.

Dunãrea este, în acest fel, un fluviu care începe în Germania[i se terminã în România.

Realizarea canalului Main-Dunãre a permis, cel pu]in teo-retic, formarea unei axe de transport fluvial care `ncepe de laMarea Nordului, prin intermediul Rinului [i apoi al Dunãrii, [ise termin\ la Marea Neagrã.

La sfâr[itul secolului al XIX-lea, o parte importantã a in -telectualitã]ii române[ti s-a format în Germania.

Elementele de naturã istoricã au apropiat sau au îndepãrtatcele douã ]ãri de la obiective comune.

În prezent, de[i Germania reprezintã o mare putere eco-nomicã, prezen]a acesteia în România este deocamdatã subposibilitã]ile reale.

ANDORRA

IT

AL

IA

EL

VE

}I

A

LUX

EMB

UR

G

GE R M

AN

I A

BE

LG

IA

MONACO

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII {IIRLANDEI DE NORD

Câ m

p i a

L a n g u e d o c

M - ] i i P i r i n e i

M- ]

i i C

ev

en

ni

M-

]i i

Al p

iAlpii

Maritimi

M-]

ii Vo

sgi

M-

]i

i

Ju

ra

M a s i v u l

C e n t r a l

B a z i n u l

A q u i t a n i e i

P e n i n s u l aB r e t a g n e

A n j o u

P i c a r d i e

G u y e n n e

Au v e r g n e

Da

up

hi

né

Ga

sc

og

ne

La

nd

es

P r o v e n c e

Bo u r g o g n e

Lo

re

na

Al

sa

ce

La

ng

ue

do

c

C o l i n e l eN o r m a n d i e i

P o d . A r d e n n i

Pod.

Lorenei

B a z i n u l

P a r i z i a n Paris

Somme

Sena

Oise

Sena

Marna

Loir Loara

Cher

Vienne

Dronn

e

Isle

Lot

G o l f u l

B i s c a y a

( G a s c o g n e )

Isére

Ron

(R

hône

)

Tarn

Saô

ne

Ron

Rin

Ain

L. Geneva(Leman)

SaôneDoubs

Allier

Adour

Vila

ine

Canalul Brest

Gol fu l L ion

CannesAix-en-Provence

Valence

Avignon

Nevers

Vierzon

Vichy

Chalon-sur-Saòne

Cherbourg

St. MaloSt. Brieuc

Quimper

La Rochelle

La Roche

Bayonne

BergeracBrive

Biarritz PauTarbes

Carcassonne

G. St. Malo

M a r e a M â n e c i i

I-le Channel(UK)

Pen. Cotentin

Dijon

Marsilia(Marseille)

Lyon

Toulon

N`mes

Grenoble

St. Etienne

Villeurbane

Colinele

Gâtine

Limoges

Bordeaux

PerpignanM a r e a M e d i t e r a n \

MontpellierToulouse Nisa (Nice)

Nantes

Angers

Rennes

I. Belle

I. Noirmoutier

I. Yeu

I. Oléron

I. Ré

Caen

Le Hâvre Rouen

Reims

Orléans

Nancy Strasbourg

Mulhouse

Besançon

Amiens

LilleMaubeuge

Brest

Tours

Roubaix

Dunkerque

Angoulème

2877

3298

2785

)(

)(

)(

)(

)()(

)(

)(

)(

)(

)(

17534102

Vf. Les Écrins

P.Tenda

4807

Mont Blanc

Vf. Puy de Sancy

3852

4°

50°50°

48°

46°46°

44°

2° 0° 2° 4° 6° 8°

Loara (Loire)

N o r m a n d i e

G. Senei ThionvilleMetz

Ma

in

e

Be

r r y

L i m o u s i n

T o u r a i n e

Ch

am

pa

gn

e

Mos

selle

Can. Marna-Rin

Can

.Marna-S

aône

Lo

ara

Coastade

Azur

Durance

Can. du Midi

Vignemale

Leyre

Garonne

Garo

nne

Dordog

ne

Gironde

Cha renteClermont-Ferrand

Can. Ce

ntral

Can. Burgundiei

May

enne

Sarth

e

Creuse

B r e t a g n e

Meuse

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

0° 2° 4°

48°

44°

Calais

Dieppe

Le Mans

1886

2°

Sa

vo

ie

M a r c h é

M a r e a

B a l t i c \M a r e a

N o r d u l u i

Neckar

IllerL. Boden(Constan]a)

Lec

h

Rin

Isar

Isar

Inn

Main

Main

Fulda

Mosel

Saar

Rin

Elba

Elba

Saale

Neisse

Elba

G. Kiel

Wes

er

Aller

Lippe

Em

s

Ruhr

Lippe

Wes

erEms

Sieg

Rur

OderCan.

Havel-Oder

Altmühl

Berlin

Hamburg

Bremen

MünsterBielefeld

Emden

Bremerhaven

Osnabrück

I. Fehmarn I. RügenStralsund

Hanovra(Hannover) Braunschweig

Wolfsburg

Magdeburg

HalleGöttingen

Kassel

Koblenz

BonnAachen

Köln

Düsseldorf

Duisburg

Essen

Dortmund

Mainz

Darmstadt

Mannheim

Saarbrücken

Kaiserslautern

Karlsruhe

Freiburg

Ulm

Augsburg

Ingolstadt

Regensburg

Nürnberg

Würzburg

ChemnitzErfurt

Cottbus

Görlitz

Postdam

Kiel

Lübeck

Rostock

C. Arkona

Dresda(Dresden)

Leipzig

München

BEL

GIA

C E H I A

M - ] i i M e t a l i f

e r i

1214950

843

Vf. Zug

2713

2963

1456

1051

M-]ii H

ünsruckM-]ii

Taunus

M-] i

i Ei fe

lM-]ii

Westerwald

M-]ii Harz

M-]ii

Vogelsberg M-]i

i Rhö

n

Rothaar

M-]ii

M a s i v u l { i s t o s

R e n a n

M-]ii P\durea Turingiei

1493

879

1142Vf. Brocken

818

982

Canalu

lM

ain - Dun\

re

Wilhelmshaven Neustrelitz

Oldenburg

Frankfurt

Stuttgart

Aglomera]ia urban\ Rin-Ruhr

M-]ii J

ura Suab\

Passau

Canalul Dortmund-E

ms

M - ] i i J u ra

Fra

nc

on

ian

\

Elsterul N

egru

8°

54°

52°

50°

48°

54°

52°

50°

48°

10° 12° 14°

M-]ii P\durea Bavariei

A US

T

R

IA

OL

AN

D

A

D un\rea (Don au)

I-leFrisice

de

Nord

M-]ii P\durea

Boemiei

D A N E M A R C A

Can. Mittelland

(M. N

ordu

lui-M. B

altic\)

Can

al

ulKiel

Câ

mp

i aN

o r d - E u r o p e a n \

Can.

Se

iten

Havel

Rando

w

G. Lübeck

Peene

Mulde

Spree

Saale

I-leFrisice de Est

Leine

Bode

Werra

Nie

d

Na

ab

Regen

Dun\rea

M - ] i i A l p i iB a v a r i e i

Neckar

1015

M-]ii P

\dur

eaN

eagr

\

F

RA

N}

A

PO

LO

NI

A

0 35 70 105 140 175 km0 200 500 1000 2000

LU

XEM

BU

RG

Po d i [ u l B a v a r i e i

10° 12° 14°peste 2000 m

E L V E } I A

Fig. 3 Fran]a

Fig. 4 Germania

ACTIVIT|}IAnaliza]i hãr]ile alãturate (fig. 3, 4) [i preciza]i în ce mãsurã

scara de propor]ie influen]eazã realizarea unor compara]ii teri-toriale bazate în exclusivitate pe dimensiunile ]ãrilor reprezen-tate pe hartã.

0 45 90 135 180 225 km

0 200 1000 3000 peste 3000 m

6°

S P A N I A

74

REGATUL UNITPozi]ia [i localizarea. Regatul Unit al

Marii Britanii [i Irlandei de Nord (fig. 2)este amplasat în nord-vestul Europei,ocupând integral Insula Marea Britanie,partea de nord-est a Insulei Irlanda [i câte-va insule mai mici. Este format din Anglia,Sco]ia, }ara Galilor [i Irlanda de Nord. Areanumite elemente comune cu ]ara noastr\(DOC 1).

Mediul natural (fig. 2) se caracterizeazãprintr-o nuan]ã oceanicã a sistemului bio-climatic, un relief de mun]i jo[i, podi[uri [icâmpii (dezvoltate pe un substrat caledo -nian în nord [i hercinic în sud). Carac te -risticile mediului natural sunt datorate, încea mai mare mãsurã, influen]ei exercitatede Curentul Atlanticului de Nord.

Poten]ialul uman [i economic estefoarte dezvoltat în raport cu întinderearedusã a teritoriului, dar este în concordan -]ã cu evolu]ia istoricã a economiei. Pozi]iageograficã, construc]iile navale [i dezvol -tarea economicã i-au permis sã reprezinteun timp cea mai dezvoltatã economie dinlume [i sã-[i cons truiascã un imperiu colo-nial extins.

Organizarea spa]iului geografic ur -meazã, în mod natural, treptele de relief.Regatul Unit se caracterizeazã prin existen]aunor concentrãri urban-industriale foartebine definite prin denumirile gene rice uti-lizate, de exemplu: Central Lowlands(Glasgow-Edingurgh, în Sco]ia Centralã),Merseyside (Liverpool), Greater Man chester(Man chester), West Yorkshire (Leeds), SouthYorkshire, West Midlands (Birmingham),South Wales (Cardiff), Greater London.

În Europa, pãstreazã anumite caracteris-tici care provin din relativa „izolare” geo -graficã fa]ã de continent: o anumitã pozi]ieparticularã în cadrul Uniunii Europene(printr-o integrare care pãstreazã unelenuan]ãri, pãstrarea lirei ca monedã, în loc deeuro) [i legãturile foarte strânse cu SUA.

Problemele geopolitice principale re -zultã din trecerea Regatului Unit din po -zi]ia de centru de coordonare al unei pãr]iimportante a lumii contemporane, la cea departe a Europei.

ITALIAPozi]ia [i localizarea. Italia ocupã

Peninsula Italicã [i Câmpia Padului fa]adamediteraneeanã a Alpilor. La acestea seadaugã douã insule mai mari (Sardinia,Sicilia) [i câteva insule mai mici. Se aflã înmijlocul Mãrii Mediterane, pe care o îm -parte în douã sectoare, vestic [i estic.

Mediul natural al Italiei (fig. 3) este pre-dominant mediteranean, cu o etajare verti-calã în Mun]ii Alpi. Este o ]arã mai multmontanã [i deluroasã; altitudinile maximedepã[ind 4 000 m în Mun]ii Alpi. Existãpatru vulcani activi, dintre care Vezuviu,cu erup]ii în vremuri istorice, [i Etna.

Poten]ialul uman [i economic al terito-riului Italiei a fost întotdeauna deosebit desemnificativ în cadrul culturii [i civiliza]ieimondiale. Ca nucleu al Impe riului Roman[i al Rena[terii, Italia a adus o contribu]iede o complexitate deosebitã la aspectulactual al Europei [i al lumii contemporane.De[i are resurse naturale limitate, Italia areo economie foarte dezvoltatã în raport cuacestea. Reprezintã, de asemenea, o desti-na]ie turisticã foarte solicitatã.

Organizarea spa]iului geografic urmã -re[te diviziunile naturale, regiunile admi -nistrative (20) [i o anumitã împãr]ire terito-rialã în nord, centru [i sud. Regiunea ceamai dezvoltatã o reprezintã CâmpiaPadului (cu aria montanã înconjurãtoare),larg des chisã spre Marea Adriaticã; aici esteconcentratã o parte semnificativã a indus-triei italiene (Torino, Milano – fig. 1).Spa]iul geografic italian este organizat [i înjurul sistemelor de ora[e.

În Europa [i în Uniunea Europenã rolulItaliei este subliniat de caracterul pe care îlare aceasta, de membru fondator al Uniunii[i de importan]a sa în cadrul economieieuropene.

Problemele geopolitice principale suntlegate de influen]a economicã a Italiei înEuropa [i în bazinul Mãrii Mediterane.Experien]a din prima parte a secolului al XX-lea, de a redeveni o putere mondialã,a avut un caracter limitat.

Pentru ]ara noastr\, Italia reprezint\ o ]ar\de reper prin limb\, cultur\ [i istorie (DOC 2).

TERMENIImperiu colonial britanic –

totalitatea ]ãrilor, teritoriilor [iregiunilor care au fost depen-dente, la un moment dat, dinpunct de vedere politic [i eco-nomic de Regatul Unit.

Rena[tere – mi[care culturalã(cu origini în Italia) care a dus ladezvoltarea fãrã precedent aartelor (picturã, sculpturã, arhi-tecturã, muzicã), apãrutã cainten]ie de a readuce în actuali-tate modelul Greciei Antice.

ACTIVIT|}I1. Compara]i peninsulele

sudice ale Europei [i stabili]itrãsãturile comune de bazã.

2. Preciza]i rolul pozi]ieigeografice a Regatului Unit îndecursul istoriei [i al expansiuniieconomice.

Fig. 1 Domul din Milano

75

România [i Regatul Unit – elemente comuneDOC 1

Distan]ele apreciabile dintre Rega tul Unit [i ]ara noastrãcreeazã aparent impresia unor legãturi foarte slabe. Acesteasunt însã foarte vechi sub raportul popula]iilor care locuiescaceste teritorii. Este cunoscut faptul cã spa]iul carpato-danubiana fost locuit în acela[i timp, înaintea Imperiului Roman, de popu-la]ii tracice [i celtice. Popula]iile celtice s-au deplasat apoi sprevestul Europei [i insulele brita nice. Spa]iul geogra fic actual con-servã, printre altele, construc]ii foarte vechi de tipul tumulilor,existente în ambele ]ãri. În timpul Imperiului Roman, cele douãspa]ii au fãcut parte din aceea[i entitate te ritorialã. Rolulîmpãratului Hadrian este cunoscut atât pentru provincia Dacia,cât [i pentru provincia romanã Britannia (unde a construit,printre altele, „valul lui Hadrian”, care strãbate Anglia de la sudla nord). Legãturi recente între cele douã ]ãri au la bazã, printrealtele, colaborarea în domeniul aeronautic, prin intermediulactivitã]ii lui Henri Coandã. În cazul Regatului Unit, se observão trecere substan]ialã de la economia bazatã ini]ial peexploatarea cãrbunilor, la cea care prelucreazã resursele ener-getice din Marea Nordului, spre o economie de înaltã tehnolo-gie. Bursa din Londra [i-a pãstrat proeminen]a mondialã [iformeazã, împreunã cu burse similare, nucleul financiar al lumiicontemporane. Un fenomen deosebit de important îl constituiediminuarea poluãrii în ultimele decenii. Cunoscutul „smog”londonez nu mai existã, iar Tamisa a redevenit un fluviu careprezintã caracteristicile ini]iale.

România [i Italia – elemente comuneDOC 2

Dintre ]ãrile europene, România pare sã aibã cele maimulte afinitã]i [i asemãnãri cu Italia. Acestea au o ori gineîndepãrtatã, construitã [i consolidatã în timpul în care Im -periul Roman cuprindea [i Dacia. Arheologia romanã a]ãrii noastre (Tomis, Napoca, Dro beta, SarmizegetusaUlpia Traiana) cuprinde construc]ii similare celor dinItalia. Columna lui Traian, aflat\ la Roma, conservã înminiaturã istoria Daciei [i a cuceririi sale de cãtre ro mani.Este interesant de subliniat cã maghiarii [i popula]iileslave denu mesc popula]ia situatã pe teritoriul României [icea situatã pe teritoriul Italiei cu acela[i nume. De altfel,numele de Romania este prezent [i în Italia. Limbajul neo-latin asemãnãtor al celor douã ]ãri faciliteazã comunicareaîntre italieni [i români, ceea ce reprezintã o motiva]ie indi-rectã a migra]iei ac tuale a for]ei de muncã în Italia.

Se considerã cã existã o diferen]ã între nordul maidezvoltat al Italiei [i regiunile sudice, care au anumiterãmâneri în urmã sub raport economic [i social(Mezzogiorno). Aceastã diferen]iere are un caracter rela-tiv, deoarece sudul Italiei este o regiune cu un nivel eco-nomic mai ridicat decât al unor ]ãri intrate în UniuneaEuropeanã dupã 2004. În cazul Italiei, s-a observat înultimii ani un interes deosebit pentru conservarea me-diului înconjurãtor [i îndeosebi a spa]iilor forestiere. „Laforesta perduta” este un concept integrator, care ilus-treazã fenomenele de defri[are anterioare.

C â m p i a

L o n d r e i

IRLANDA

DE NORD

IRLANDA

Munster

Leinster

Connaught

Ulster

Pen. C

ornw

all

M-]

ii C

ambr

ieni

}A

RA

GA

LI

LO

R

M-]ii

Penini

M-]ii Cheviot

M-]ii Cumbrian

M-]ii Grampian

M-]i

i Sco

]iei d

e No

rd

I-le

Heb

ride

I-le Orkney

C. Duncasby

C. Kinnaird

C. Wrath

I-le Channel(UK)

I. Man

I. Wight

C. Lizard

C. Mizen

C. Benwee

C. Malin

C. St. David

I. Anglesey

G. Forth

Str. Pentland

Estuarul D

ornoch

Estuarul M

oray

G. Humber

G. Lyme

G. Bristol

Avon

Severn

L. Ree

L. Derg

G. Solway

L. Neagh

G. Wash

Str. Calais

(Dove

r)

Canalul St. G

eorge

M a r e a

I r l a n d e i

Cardiff

NewportSwanseaBristol

Oxford

Brighton

Derby Nottingham

CoventryLeicester Norwich

Cambridge Ipswich

York

MiddlesbroughScarborough

Carlisle

Grimsby

Newcastle

Edinburgh

Dundee

Aberdeen

Bradford

PortsmouthSouthampton

Poole

Plymouth

Corcaigh(Cork)

Limerick(Luimneach)

Dun Dealgan(Dundalk)

Londonderry

Gloucester

Loch Garman(Wexford)

Port Láirge(Waterford)

Douglas

CanterburyHastingsSalisbury

Stonehenge

Exeter

Londra(London)

Birmingham

0 200 500 1000 peste 1000 m

0 45 90 135 180 225 km

1343

839

978

893

998

Vf. Ben Nevis

Dublin(Baile Átha Cliath)

Belfast

SheffieldLiverpool

Blackpool

Glasgow

1310Vf. Ben Macdhui

622

1085926

1041Vf. Carrantuohill

Inverness

SC

O}

IA

M-]iiSco

]iei d

e Sud

12° 10°

10°

8°

8°

6°

6°

4°

4°

2°

2°

2°

2°

0°

0°

58°58°

56° 56°

54° 54°

52° 52°

50°

AN

GL

IA

∴

Can a lu lN

or d

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

Str.

LitlleM

inch

Can. C

aled

onia

n

Est

. Lorne

G. Cly

de

G. Donegal

Mor

ec

ambe

G.

G. G

alway

Shanno

n

G. Cardig

an

M a r e a M â n e c i i

( E n g l i s h C h a n ne l )

Ta

misa

Manchester

HullLeeds

Ma

re

aN

or

du

lu

i

50°

I. Skye

I. Mull

L. Ness

F RA

N

}A

C â m p i a

I r l a n d e iGaillimh(Galway)

L. Corrib

A U S T R I A

E L V E } I A

FR

AN

}A

MONACO

SLOVENIA

C â m p i a P a d u l u i

Alpi

i Dol

omiti

ci

L o m b a r d i a

T o s c a n a

U m b r i a

Ab

ru

zz

i

Campidano

S i c i l i a

La

ti

um

Alpii G

raici

Alpii PenniniL. Como

L. Garda

L. Comacchio

G. Vene]ieiPad

Arno

Tibru

Bradano

Salso

Str.

Mes

sina

G. Napoli

Str. Bonifacio

G. GaetaM a r e a

T i r e n i a n \

Etna

1277 Vezuviu

926Stromboli

1055

2271

1979

Vf. Dolcedorme

1834

Vf. Cimone

Vf. Corno Grande

Vf. MarmoladaM. Cervino

Vf. Mont Blanc

Vf. Monviso

P. Tenda

P. Brenner

3342

44784807

3841

I. Corsica (Fr.)

I. Elba

I-le Toscane

I. Sardinia

I. Sicilia

I. Cap

ri

I. Ischia

I-le Lipari

I. Ustica

Messina

Catania

Siracusa

C. Passero

C. SantaMaria

di Leuca

C. Gargano

C. Maestra

Agrigento

Marsala

Trapani Reggio diCalabria

Catanzaro

Potenza

Campobasso

Taranto

Foggia

Lecce

PescaraTerni

Perugia

PisaPrato

ParmaModena

Bolzano

Trento

BergamoNovara

Piacenza

La Spezia

Ferrara

Treviso

Ravenna

San Remo

Livorno

Olbia

Carbonia

Oristano

Ancona

RiminiSAN MARINO

VATICAN

Salerno

Napoli

Roma

Torino Milano

BariLatina

Cagliari

SassariAlghero

Palermo

Floren]a(Firenze)

BolognaGenova

Trieste

Vene]iaPadova

VicenzaBrescia

0 200 1000 3000 peste 3000 m

0 45 90 135 180 225 km

)(

)(

)(

)()(

)(

)(

Udine

M -]

ii

A

p

e

n

in

i

2165

2914

Ma

re

a

Ad

ri

at

ic

\

Ma

r

ea

Io

ni

c\

8°

46°

44°

42°

40°

38°

10° 12°

12°

14°

C a m

pa

ni

a

G. T

aranto

Flum

endosa

Ve

ne

t o

Ap

en

i ni i

Ca

l ab

rie

i

Ca

la

br

ia

CROA}IA

Câm

pia Vene]iei

Tibru

Ap

ul

iaG. Salerno

G. Asinara

Ti

rso

Tanaro

Alpii Maritimi

M

ar e a

L i g u r i c \

Alpii Lombard

iei

E m i l i a - R o ma g n a

I. Pantelleria

10°C. Carbonara

C. Teulada

Verona

L. Maggiore

G. Genova

Pen. Salentino

3340

Savona

8°

14° 16° 18°

40°

38°

42°

44°

16° 18°

46°

Alessandria

P

ie

mo

nt

Fig. 2 Regatul Unit

Fig. 3 Italia

G. Tamisei

76

SPANIAPozi]ia [i localizarea. Spania ocupã cea

mai mare parte a Peninsulei Iberice (fig. 2),având deschidere spre Oceanul Atlantic [iMarea Mediteranã. Spre restul Europei, legã-tura o reprezintã sistemul Mun]ilor Pi ri nei.

Mediul natural este influen]at de pre-dominarea podi[urilor întinse (cu peisajede tip mesetã), întrerupte de lan]uri mon-tane [i mãrginite spre exterior de câmpii(mai întinsã fiind Câmpia Andaluziei).Pozi]ia Spaniei a favorizat foarte mult na -viga]ia maritimã, începutã în perioada des -coperi rilor geografice, care a permis expan-siunea maritimã spaniolã.

Poten]ialul uman [i economic se carac-terizeazã prin dimensiuni demo graficemedii (dar cu o importantã eficientã amuncii sociale) [i o dezvoltare economicãsemnificativã, realizatã dupã integrarea înUniunea Europeanã.

Organizarea spa]iului geografic a avutîn timpurile istorice o importantã compo-nentã naturalã, în sensul cã entitã]ile terito-riale apãrute în Evul Mediu au utilizat spa -]ii geografice cu o bunã delimitare [i coe ren]ã naturalã: Catalonia (partea denord-est), Castilia – Leon (Podi[ul CastilieiVechi), Castilia – La Mancha (Podi[ul Casti -liei Noi), Andaluzia (Câmpia Anda luziei),Asturia (Mun]ii Cantabrici), Galicia (ex -tremitatea nord-vesticã), Aragon (Valea flu-viului Ebru). În prezent, centrele urbaneprincipale (Madrid, Barcelona, Sevilla,Valencia) reprezintã concentrãri economice.

Rolul Spaniei în Europa a fost deosebitde activ ca spa]iu al Imperiului Roman,apoi al Evului Mediu (Reconquista a oprit`naintarea arabilor în Peninsula Ibericã [iimplicit în Europa) [i ca principal actor ma -ritim în descoperirile geografice (prinCristofor Columb [i Magellan). De[i dis-tan]a fa]\ de ]ara noastr\ este mare, exist\anumite elemente comune (DOC 1).

Problemele geopolitice principale re -zultã din legãturile preferen]iale pe care leare cu ]ãri hispanice mari din AmericaLatinã (Mexic, Venezuela, Peru, Columbia,Argentina) [i din pozi]ia geograficã (atlan -ticã [i mediteraneeanã).

PORTUGALIAPozi]ia [i localizarea. Portugalia ocupã

partea de sud-vest a Peninsulei Iberice (fig. 2),cu o largã deschidere la Oceanul Atlantic.De[i are aceastã pozi]ie, Portugalia este per -ceputã ca o ]arã mediteraneanã. Situa rea sala Oceanul Atlantic a imprimat Por tugalieio puternicã dimensiune maritimã [i deexplorare. {i `ntre România [i Portugaliaexist\ elemente comune (DOC 2).

Mediul natural, predominant oceanic,are [i caracteristici mediteraneene. Reliefulmontan, de podi[ [i de câmpie, alterneazãîn fâ[ii perpendi culare pe ]ãrm, ca rezultatal prelungirii catenelor montane dinPodi[ul Iberic spre Oceanul Atlantic.

Poten]ialul uman [i economic al Portu -galiei pare modest, având în vedere ele-mentele cantitative. În prezent, existã re -giuni semnificative ale lumii contemporane,care au o origine lusitanã, cum ar fi Brazilia[i unele ]ãri care au apar]inut imperiuluicolonial portughez (Mozambic, Angola).

Organizarea spa]iului geografic estedeterminatã de coborârea în trepte a relie -fului spre Oceanul Pacific [i de dimen siuneadeosebitã a aglomera]iei urbane a capitalei.

Rolul în Europa [i în lumea contempo-ranã este subliniat de dimensiunile influ-en]ei mondiale pe care a avut-o Portugaliala un moment dat. Asemãnãtor Spaniei,dupã o anumitã perioadã de dezvoltarelimitatã, integrarea în Uniunea Europeanãa reprezentat momentul unei relansãri eco-nomice substan]iale.

Problemele geopolitice principale de -rivã din legãturile privilegiate pe care le areaceastã ]arã cu Brazilia, în contextul în carecel mai important stat de limbã portughezãdin lume (Brazilia) se aflã într-un proces dedezvoltare [i de cre[tere a importan]ei salela nivel regional [i mondial. Un elementsemnificativ îl repre zintã rela ]iile de coo -perare dintre Brazilia [i Portu galia, inclusivsub raportul pãstrãrii unitã]ii lingvistice.Ca stat implicat în construc]ia europeanã,Portugalia realizeazã o legãturã semnifica-tivã a acesteia cu teritoriile extraeuropenede limbã portughezã.

TERMENIMeseta – regiune care de -

nume[te în mod generic podi[ul[i vegeta]ia sa caracteristicã.

Lusitan – temen referitor laLusitania, denumire folositã une-ori pentru a desemna Portugalia.

Hispanic – de origine spa -niolã.

Catalan – termen referitor laCatalunia (limbã, grup etnic,spa]iu cultural).

Castilian – termen referitor laCastilia (locuitor, limbã, spa]iucultural).

ACTIVIT|}I1. Urmãrind harta Peninsulei

Iberice (fig. 2), preciza]i deosebi -rile [i asemãnãrile dintre Portu -galia [i Spania, sub raportul con-secin]elor pozi]iei geografice.

2. Preciza]i consecin]ele inte-grãrii acestor ]ãri în UniuneaEuropeanã.

3. Preciza]i elemente de ase -mãnare [i de deosebire întreSpania [i Portugalia, care pot fiidentificate pe harta alãturatã(fig. 2).

4. Pot fi considerate: a) Por -tugalia o ]arã mediteraneeanã; b) Spania o ]arã atlanticã? Argu -menta]i pentru fiecare caz înparte.

Fig. 1 Barcelona

77

România [i Spania – elemente comuneDOC 1

Elementele comune î[i au originea în extensi-unea Imperiului Roman, care a cuprins, la unmoment dat, Hispania [i Dacia ca re giuni ale sale,pozi]ionate la o anumitã distan]ã.

Dupã cum aratã Alexandru Busuioceanu, uncunoscãtor al culturii spaniole [i române, a avutloc deplasarea unei popula]ii semnificative de peteritoriul actual al ]ãrii noastre în PeninsulaIbericã, în epoca dezmembrãrii ImperiuluiRoman [i a migra]iei popoarelor „barbare”. Oparte din aceste popula]ii au fost formate din go]icare, dupã o anumitã sta]io nare în spa]iul carpa -tic, au ajuns în Peninsula Ibericã, ducând cu eimituri [i legende cu ori gini în cultura dacicã.Existen]a unor denumiri cu o asemenea origine înrândul nobilimii hispanice din Evul Mediu a fostexplicatã prin respectul ini]ial fa]ã de persona jelereprezentate de aceste denumiri. Clasa de cava-leri ai Spaniei care a preluat aceste denumiri s-aimpus ca organizatoare a Reconquistei.

România [i Portugalia – elemente comuneDOC 2

Este cunoscut faptul cã popoarele, ]ãrile[i comunitã]ile umane situate la extremitã]ileunui spa]iu cultural comun (cum a fostlumea latinã din timpul Imperiului Roman),au cele mai mari asemãnãri [i pãstreazã,fiecare, elemente arhaice netransformate.Este [i cazul Portugaliei [i al României, careau elemente comune cum ar fi unele cuvinte[i obiceiuri. Textele portugheze pot fi citite [iîn]elese foarte u[or de cunoscãtori ai limbiiromâne. Un element deosebit de interesant îlreprezintã modul de adresare pentru su -ge rarea genealogiei, în Portugalia [i în anu-mite regiuni din România. Astfel, existã locuriîn ]ara noastrã, la sat, unde se spune, spreexemplu, „Ion al lui Vasile al lui Maria” (ceeace înseamnã cã Ion este al lui Vasile, care esteal Mariei). În portughezã se folosesc acelea[isintagme, cu nume, evident, schimbate.

42°

10° 8° 6° 4° 2° 0° 2° 4°

40°

38°

36°36°

S P A N I A

PO

RT

UG

AL

IA

F R A N } A

Gibraltar (UK)

I. Formentera

I. Ibiza

I. Mallorca

I. Menorca

Palma deMallorca

Cartagena

Murcia

Granada

Córdoba

Alicante

Valladolid

León

Vigo

Braga Zamora

Guadalajara

El Ferrol

Coimbra

Burgos Logroño

PamplonaVitoria

Vila Novade Gaia

Oviedo

Gijón SantanderBilbao

San Sebastian

La Coruña

G. Setúbal

G. A

lican

teG

. Val

enci

a

G . B i s c a y a

Jerez de la Frontera

Huelva

Cádiz

Algeciras

C a t a l o n i a

} a r aB a s c i l o r

L a M a n c h a

L e \ n

Es

t re

ma

du

r a

A n d a l u z i aA l g a r v e

B e i r a s

M i n h o

A l e n t e j o

N a v a r r a

A s t u r i a

M - ] i i C a s t i l i e i

C â m p i a

A n d a l u z i e i Sierra Nevada

S i e r r a M o r e n a

Câmpia Aragonului

Podi[ul Castiliei

Miño

Lima

Sabor

Tejo

Sado

Odi

el

Zújar

Guadiana

Genil

Jucar

Ter

AragónArga

Gal

lego

Ebro (Ebru)

Duero

Arlanzo

n

Taju

ña

Cabirel

Esl

a

Sil

Madrid

Lisabona(Lisboa)

Barcelona

SevillaC. São Vicente

C. Estaca de Bares

C. Creus

C. Nao

C. Gata

CapulRoca

Málaga

Valencia

Zaragoza

Salamanca

Badajos

Porto

3404

2262

2615Pico de Europa

2313

Vf. Pico d’Aneto

2020

2430

2592Vf. Almanzór

3478

1323

2381Vf. La Sagra

Vf. Mulhacén

1415

2188Vf. Teleno

Serra da Estrela

Vf. Estrela

1445

AmadoraSetúbal

Barreiro

Faro

Sines Moura

Mérida Ciudad Real

Toledo

Segovia

Lérida

Gerona

Tarragona

Albacete

Lorca

Ibiza

Almeria

Castellón de la Plana

Lagos

Don Benito

Puertollano

Linares

0 45 90 135 180 225 km

C o s t a V e r d e C o s t a R e a l

Mu

n

]i

iI

be

r i c i

Ar

a

go n

Ca

st

il

ia

Costa de

Rias Bajas

Cos

ta B

lanc

aC o s t a d e l S o l

Costa

Bra

va

Costa

Del

Aza

har

)()(

)(

)(

Costa Dorada

Guadalo

pe

Záncara

G a l i c i a

I-le

Pi t

i u z e

M- ] i i A n d a l u z i e i

M u r ci a

Va

le

nc

i

a

I

-l

e

Ba

l e a r e (Span.)

M a r e a M e d i t e r a n \

M u n ] i i P i r i n e i

Cinca

Ebru

Gu

ad

alaviar

Jum

illa

Almanzora

C o r d i l i e r a B e t i c \

Guadalquivir

Str. Gibraltar

G. Cádiz

Gua

dia

na

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

Mondego

Tâmega

Douro

Minho

M - ] i i C a n t a b r i c i

Torm

es

Alagón

Tajo

Guadiana

Jabalon

Segura

Tajo

Zézere

1991

8° 6° 4° 2° 0°

40°

38°

4°

2°

42°

Tudela

Vf. Javalambre

ANDORRA

Fig. 2 Spania [i Portugalia

Spania [i Portugalia –compara]ii geograficeDOC 3

Pe fondul elementelorgeografice comune oferite demediul natural al PeninsuleiIberice, existã anumite dife -ren]ieri. Portugalia, prin pozi]iaspre Oceanul Atlantic, benefici-azã de precipita]ii importante,care diminueazã ponderea iri -ga]iilor. Centrul Spaniei este,prin esen]ã, o regiune cu pre-cipita]ii reduse, chiar aridã, carea necesitat realizarea unor mul-tiple construc]ii hidrotehnice [i aunor sisteme de iriga]ii; înSpania existã un adevãrat res -pect pentru utilizarea ra]ionalã aapei, atât în marile ora[e, cât [iîn mediul rural. Turismul înPortugalia este adaptat caracteris -ticilor sale atlantice, iar Spania[i-a dezvoltat un turism litoralcare valorificã ]ãrmul medite -ranean [i Insulele Baleare. Existãanumite afinitã]i între provinciaspaniolã Galicia [i Portugalia.Diviziunile administrative aleSpaniei au grade diferite deautonomie fa]ã de autoritateacentralã, în timp ce Portugaliaare un caracter mai centralizat.

0 200 1000 3000 peste 3000 m

78

GRECIAPozi]ie [i localizare. Grecia este situatã

în sudul Europei, având o largã ie[ire laMarea Mediteranã (fig. 2), prin mãrile aces-teia. Lungimea [i forma ]ãrmului [i legã-turile tradi]ionale cu alte regiuni meditera-neene, au facilitat dezvoltarea maritimã aGreciei. Are elemente comune cu ]ara noas-tr\ (DOC 1).

Mediul natural, mediteranean, esteinfluen]at de predominarea reliefului mon-tan (cu Muntele Olimp, 2 913 m, cel maiînalt), de articula]iile litoralului [i de mul]i -mea insulelor.

Poten]ialul uman [i economic a fostinfluen]at de integrarea europeanã, înurma cãreia Grecia a cunoscut o dezvoltarefoarte rapidã (la care sectorul ter]iar con-tribuie cu peste 70%).

Organizarea spa]iului geografic urmã -re[te caracteristicile naturale, cu îmbinareaspa]iului continental, peninsular [i insular,a reliefului accidentat, cu suprafe]elereduse de câmpii [i articula]iile ]ãrmurilor,care au facilitat dezvoltarea unor ora-[e-porturi. Sistemul urban [i portuarAtena-Pireu (fig. 1) concentreazã peste 1/3din popula]ie [i din activitatea economicã aGreciei.

În Europa, Grecia a avut o influen]ãdeosebitã prin multiple realizãri [i ini]ia -tive. Se considerã cã modelul Greciei anticestã la baza culturii [i civiliza]iei europene,prin dezvoltarea [tiin]elor, a filosofiei, artei,mitologiei [i democra]iei.

Imperiul Bizantin (continuator al pãr]iide est a Imperiului Roman) a fost un terito-riu grecesc. Muntele Athos (organizat caregiune autonomã în cadrul Greciei),reprezintã principalul centru ecumenic alortodoxiei sud-estului european.

Problemele geopolitice rezultã îndeo -sebi din istoria acestei pãr]i a Europei.Grecia are anumite probleme negociabilecu Turcia, dar [i cu alte ]ãri din apropiere(Macedonia [i Albania).

Prezen]a mondialã a Greciei este afir-matã prin prezen]a mondialã a flotei pro-prii sau sub pavilionul ]ãrii.

AUSTRIAPozi]ie [i localizare. Austria, un stat mic,

este situatã în Europa Centralã [i nu areie[ire la mare (fig. 3). Prin pozi]ie, rea lizeazãlegãtura între regiuni [i ]ãri europene situateîn nord [i sud, în est [i în vest.

Mediul natural este determinat de pre-dominarea regiunilor alpine [i a fluviuluiDunãrea. Alpii ocupã cea mai mare parte ateritoriului ]ãrii (cu altitudini maxime de 3 797 m), Austria fiind cea mai „alpinã” ]arã.

Poten]ialul uman [i economic este ridi-cat în raport cu dimensiunile teritoriului; înstructura produc]iei industriale, de[i ser-viciile ocupã locul principal, industria are opondere importantã (prin industria chi -micã, electronicã [i metalurgicã). Formareasa ca stat modern este relativ recentã (1918).

Organizarea spa]iului geografic esteinfluen]atã de sistemul alpin [i de Dunãre,precum [i de situarea regiunii mai joase [ibine populate (Câmpia Vienei), care estesituatã în nord-vestul ]ãrii. De[i regiuneacapitalei concentreazã cea mai mare partedin popula]ie [i activitã]ile economice, sis-temul modern de transporturi asigurã,chiar în condi]iile reliefului accidentat, olegãturã foarte bunã [i rapidã pe întregulsãu teritoriu.

În Europa, Austria se distinge ca statdes cendent din Imperiul Habsburgic (DOC 2). Este consideratã o ]arã cu oimportantã tradi]ie muzicalã [i culturalã.

Problemele geopolitice, în cazul Aus -triei, sunt influen]ate de pozi]ia sa de ]arãneutrã (nu este membr\ NATO). Neu -tralitatea nu este atât de tran[antã ca încazul ]ãrii vecine, Elve]ia, din cauza aparte-nen]ei la Uniunea Europeanã. În prezent,joacã un rol activ, prin expansiunea eco-nomicã [i financiarã, îndeosebi spre est, în]ãri [i regiuni apropiate.

Popula]ia Austriei, de[i este de originegermanã (vorbind limba germanã), se con-siderã diferitã de cea a Germaniei.Legãturile Austriei spre Europa Meditera -neeanã sunt aparent dificile, din cauzareliefului accidentat, dar sunt compensateprintr-un sistem modern de autostrãzi [icãi ferate.

TERMENIPolis – ora[-stat în Grecia

Anticã.Alpin – sistem montan, tip de

peisaj, etaj bioclimatic, care carac-terizeazã Mun]ii Alpi [i reprezin-tã o proprietate aplicabilã pentruregiuni cu dezvoltare verticalã.

Imperiul Habsburgic – im -periu din centrul Europei, cu -prinzând diferite regiuni [ipopoare, având capitala situatã laViena.

Olimpic – termen generic,care se referã la jocurile sportivecu originea în Grecia Anticã,amintind denumirea MunteluiOlimp.

ACTIVIT|}I1. Identifica]i printre ]ãrile

europene pe aceea care are celemai multe asemãnãri cu Austria[i preciza]i care sunt asemãnãrile[i deosebirile dintre acestea.

2. Men]iona]i elemente, con-cep]ii, practici care î[i au ori gineaîn Grecia anticã [i sunt, înprezent, în situa]ia de a fi utilizatela nivel mondial.

Fig. 1 Atena

79

România [i Grecia – elemente comuneDOC 1

La origine douã popula]iiindoeuropene înrudite, tracii [i greciiau ocupat spa]ii diferite ale sud-estu-lui european. Coloniile [i ora[elegrece[ti de la Marea Neagrã (Histria,Callatis) au fost primele centreurbane de pe teritoriul actual alRomâniei. Convie]uirea înde lungatãdintre greci [i români în spa]iul deinfluen]ã al Imperiului Otoman [ipracticarea religiei ortodoxe au fãcutca, în anumite momente, scopurilena]ionale sã fie asemãnãtoare. Pe te -ritoriul Româ niei s-a înfiin]at [i afunc]ionat Eteria, organiza]ie care amilitat [i a realizat independen]ana]ionalã a Greciei. Minoritatea ele -nã din România a fost prezentã înactivitatea economicã [i comercialã amai multor ora[e din ]ara noastr\. Înprezent, Grecia are o importantãprezen]ã economicã [i financiarã însocietã]i comerciale mari [i bãnci si -tuate pe teritoriul României —Romtelcom, Banca Româneascã,Piraeus Bank.

România [i Austria – elemente comuneDOC 2

O serie de elemente comune î[iau origini mai îndepãrtate sau maiapropiate (rezultate din exten -siunea Imperiului Roman [i a Im -periului Habsburgic). Dunãrea re -prezintã o axã naturalã de legãturãîntre cele douã ]ãri. Influen]a aus-triacã în apari]ia [i dezvoltareametalurgiei feroase din zoneleRe[i]a [i Hunedoara (cu peste douãsecole în urmã) este un elementcunoscut de mult timp; dezvoltareaacestor regiuni a fost consecin]apierderii de cãtre Imperiul Habs -burgic a altor regiuni cu resursesimilare. În ultimii ani, Austria esteo prezen]ã activã în România, însectorul petrolier (OMV – Petrom)[i bancar (BCR – Erste Bank).Arhitectura [i organizarea unorora[e (Timi[oara [i Arad) este simi-larã cu cele din Austria.

I. Creta

I. KarpathosI. Kásos

I. RódosI. Thira(Santorin)

I. Milos

I. Zante

Pen. Pelopones

Mt. Ida

Sparta

Phaistos

Corint

I. Kefallinia(Kefaloniá)

I. Kythira

I. Antikythira

C. Tainaron(Matapan)

I. Lefkas

A r c a d i a

B e o ] i a

A t i c a

E p i r

Te

sa

li

a

Pen. Calcidic\

2917Mt. Olimp

2457

2637

Vf. Parnass

)(

)(

Vf. Smólikas

I. Corfu(Kerkira)

I. Paxos

I. Itháki

I. Thassos

I. Limnos

I. Lésvos

I. Chios

I. SamosI. Ikaria

I. EubeeaI. Skyros

I. Samothráki

I. Amorgos

I. NáxosI. Páros

I. Mykonos

I. Tinos

I. Ándros

AL

BA

NI

A

M A C E D O N I A B U L G A R I A

Str. Kasos

G. ArgolideiG

. Mesiniak

Str.

Kaf

ireu

Str. Karpathos

G. Corint

G. Term

aikos

Nestos

Str. D

arda

nele

G. Kassandra

G. Strimon G. Saros

G. Agion Oros

M. Marmara

Axios

Aliakm

on

Pinios

Termopile

Kalamata

PyrgosMegara

Delfi

24522456 2148

2407

2376

Iraklion

Knossos

Patras

Pireu

Larissa

∴

∴

∴

∴

Olimpia∴

Marathon∴

MiceneEpidaur

Teba

∴∴

∴

∴

∴

∴

Olinthos∴

Salonic

Lamia

Halkida

Katerini

Ioannina

Volos

Komotini

Kavala

Drama

Amphipolis

Dodona

Meteora

Athos

Trikala

Arta

Tripoli

Florina

Serrai

20°

40°

40°

38°38°

36°36°

22° 24°

24°

26°

26°

28°

28°

Ma

re

a

Eg

ee

I-

le

Ci c

l ad

e

T r a c i a

M a c e d o n i a

L a c o n i a

M

ar e a

C r e t e i

I-le Sporade de Nord

M-

]i

iP

i

nd

Ma

re

a

Me

di t e r a n \

T

U

R

CI

A

Atena(Athinai)

Vardar

Strimon

Evros

I - l eS

po

r ad

ed e

S u d

G. Petalion

G. Lakonia

Ma

re

aI

on

ic

\

G.Kiparissia

L. Nestos

0 200 1000 2000 peste 2000 m

0 40 80 120 160 200 km

L. Neusiedl

Inn

Inn

Mur

Enns

Mur

Feistritz

Raab

Drava

Mürtz

Salzburg

Linz

Krems Stockerau

GrazLIECHTENSTEIN

Ta u e r n u l ~ n a l tTauernul Jos

Alpii de Est

C o l i n e l e

S t y r i e i

M-]ii Karawanken

A l p i i C a r n i c i

Alpii Algau

Alpii Salzburgului

2941

2862

3674 3798Vf. Grossglockner

2963

3768

Vf. Zug

Vf. Wild

VienaWelsSteyr

Klagenfurt

Spittal

Jundenburg

Drava

Traun

Enns

Ste

yr

Salza

Leitha

Morava

Leoben

10°

48°

47°

12°

14° 16°

16°

GE

R

M

A

N

IA

C E H I A

UN

GA

RI

A

S L O V EN

IA

M-] i i Ö tzta ler

A l p i i T a u e r n

Al p

i i S t y r i e i

BazinulV

i en

eiS

LO

VA

CI

ADun\rea

Wiener NeustadtBaden

InnsbruckLech

14°

E L V E } I A

0 25 50 75 100 125 km

12°

10°

I

TA

LI

A

L. Boden

10°

St. Pölten

P o d . A u s t r i e i

Gmünd

0 200 500 1000 1500 2000 3000 peste 3000 m

Grecia [i Austria – compara]ii geograficeDOC 3

Hãr]ile de mai sus sugereazã cã în cazulacestor douã ]ãri, ne aflãm în prezen]a unor ca -racteristici geografice cu elemente de diferen -]iere, dar [i anumite aspecte comune. Elementulprincipal de diferen]iere îl constituie caracterul

maritim al Greciei [i cel continental, închis, alAustriei. Elementele de asemãnare rezultã dinrelieful predominant montan al celor douã ]ãri[i din concentrarea demograficã [i economicãîn cazul celor douã capitale.

Fig. 3 Austria

Fig. 2 Grecia

80

3.3 CELELALTE }|RI ALE UNIUNII EUROPENE*3Belgia (fig. 2) se caracterizeazã prin

„divi zarea” sa interioarã, lingvisticã [i cul-turalã în douã comunitã]i: flamandã (cu 60%din popula]ie) [i valonã (cu 40% din popula]ie) [i prin situarea la Bruxelles a„capitalei” Uniunii Europene. Divizareainterioarã a Belgiei în cele douã comunitã]iare origini foarte vechi; Imperiul Roman aavut limita nordicã în te ritoriul mai înalt,deluros, al Belgiei actuale de unde spre nord,în regiunea de câmpie, mai joasã, erauprezente popula]ii germa nice. Densitateamare a popula]iei (de peste 300 loc./km2) [iconcentrarea economicã fac din Belgia unstat cu o deosebitã utilizare antropicã a me di-ului natural. Spa]iul geografic este organizatîn cele douã regiuni — Flandra, Valonia — lacare se adaug\ regiunea capitalei, având con-centrãri semnificative în marile ora[e(Anvers, Liège, Charleroi – fig. 1). Belgia esteconsideratã sediul „ad mi nistrativ” al UniuniiEuropene (având ca racteristicile unei capitalea acesteia), sediul NATO [i al unor institu]iiinterna]ionale.

Olanda (fig. 2). Denumirea de Olanda,utilizatã în multe ]ãri pentru a desemnaRegatul }ãrilor de Jos, este relativ impro-prie, deoarece Olanda reprezintã doar oregiune a }ãrilor de Jos (iar olandezii con-stituie o parte a neerlandezilor). Aceastãasociere este par]ial justificatã de concen-trarea în aceastã regiune (Olanda) a acti -vitã]ilor economice, financiare, comerciale,politice [i administrative în principaleleora[e (Amster dam, Haga, Rotterdam). Aicise aflã situatã [i conurba]ia cunoscutã subnumele de Ranstad. Mediul natural se ca -racterizeazã prin influen]ele atlantice [irelieful de câmpie (situat, pe alocuri, subnivelul mãrii). În peisajul Olandei, polde -rele constituie un element specific.Poten]ialul uman [i economic se caracte -rizeazã printr-o concentrare deosebitã apopula]iei (cu peste 400 loc./km2), a acti vi -tã ]ilor comerciale în portul Rotterdam (aldoilea din lume) [i prin activitã]i semnifica-

tive în celelalte ora[e. Olanda constituie oimportantã putere economicã [i comercialãa Europei [i a lumii contemporane (cuaproximativ 3% din economia mondialã,ceea ce reprezintã foarte mult prin rapor -tare la popula]ie [i la teritoriu). Spre deose-bire de alte ]ãri, Olanda are resurse semni-ficative de gaze naturale ([i mai pu]in depetrol) situate în partea de nord a ]ãrii [i înMarea Nordului.

Luxemburg este un stat mic ca întindere,dar cu o pozi]ie proeminentã în cadrulUniunii Europene [i în lumea contemporanã.Me talurgia feroasã are o mare importan]\ lanivel na]ional (bazatã ini]ial pe mine reurilede fier din apropiere), cât [i interna]ional. Unelement specific îl repre zintã dezvoltareadeose bitã a sistemului bancar (cu peste 200de bãnci), nivelul foarte ridicat de capi-talizare [i prezen]a unor institu]ii europene(legate de justi]ie [i activitã]ile financiare).

Irlanda (Éire în irlandezã) este o ]arã si -tuatã în insula Irlanda din arhipelagul bri-tanic, împãr]itã între aceastã ]arã [i Ulster(sau Irlanda de Nord), care face parte dinRegatul Unit. Irlanda se caracterizeazãprintr-un spor natural ridicat [i o puternicãdezvoltare economicã. Aceasta este concen-tratã foarte mult în zona capitalei (Dublin),cu 1/3 din produc]ia economicã.

În popula]ia actualã a Statelor Unite, celmai numeros grup na]ional îl constituiedescenden]ii irlandezilor.

Danemarca se distinge printr-un mediunatural omogen, desfã[urat pe o regiunefoarte joasã, formatã din PeninsulaIutlanda [i diferite alte insule. Are o pozi]ieimportantã în tranzitul dinspre Scandi -navia spre Europa Centralã [i dinspreMarea Nordului spre Marea Balticã. Esteun stat cu o economie foarte dezvoltatã.Are douã regiuni autonome (Groenlanda [iinsulele Feroë), dintre care Groenlanda estecea mai întinsã insulã de pe glob. Daneziireprezint\ o popula]ie predominant deorigine scandinavã.

TERMENIBenelux – denumire generic\

pentru Belgia, Olanda [i Lu -xemburg.

Polder – suprafa]\ de teren carea fost transformat\ `n uscat prin`ndiguiri succesive ale unei por -]iuni din mare.

ACTIVIT|}I

cap

.II

1. Identifica]i [i explica]i ele-mentele de asem\nare dintreBelgia, Olanda [i Luxemburg.

2. Demonstra]i c\ ora[ulBruxelles este [i capitala UniuniiEuropene.

Fig. 1 Charleroi

81

Fig. 2 Belgia, Olanda,Luxemburg

ACTIVIT|}I1. Compara]i Olanda

cu Danemarca [i identifi-ca]i câte dou\ asem\n\ri [idou\ deosebiri `ntre aces-tea.

2. Groenlanda poate ficonsi derat\ o parte com-ponent\ a Uniunii Euro -pene? Argumenta]i de ce.

B E L G I A

Dig 1932

I. AmelandI. Schiermonnikoog

I. Terschelling

I. Vlieland

I. Texel

L. Ijssel

L. M

arke

n

P o d.

A r d e n n i

C â m p i a

F l a n d r e i

Dudelange

Redange

DifferdangeLuxembourg

Diekirch

Mons

Chimay

CourtraiYpres

Vlissingen

Bruges

Gand(Gent) Malines

Louvain (Leuven)

Breda

Leiden

De Helder

Zoetermeer

Zwolle

Hoogeveen

Lelystad

Emmen

Assen

Leeuwarden

Liège

Namur

Genk

Charleroi

Ostende

Anderlecht

Dordrecht

Tilburg

Eindhoven

NijmegenArnhem

Utrecht

DeventerApeldoorn

Enschede

Maastricht

Groningen

Semois

Sûre

Sambre

Lys

Schelde

Vecht

Lek

Mos

elle

Bruxelles(Brussel)

Amsterdam

Rotterdam

Almelo

Helmond

Anvers (Antwerpen)

Haga

B r a b a n t

F l a n d r a

Ze

el

an

d

Ho

ll

an

d

F r i e s l a n d

D r e n t e

G e l d e r l a n d

O v e r i j s s e l

Flevoland

U t r e c h t

N o o r d

H o l l a n d

N o o r d

B r a b a n tL

im

bu

rg

V a l o n i a

LUXEMBURG

O

LA

N

D

A

694

651

M-]ii Hautes Fagnes

699

4°

4°

3°

3°

53° 53°

52° 52°

51° 51°

50°50°

5°

5°

6°

6°

7°

7°

G r o n i n g e n

Tournai

Rin

Maas

Meuse

Demer

I- l e

F

r i s i c e d e V e s t

Can.Albert

Meuse

Our

the

Den

der

Scheld

e

Sauer

Ma

re

a

No

rd

ul

ui

Haarlem

Ambléve

Ijssel

0 25 50 75 100 125 km

0 100 200 500 peste 500 m

F

R

A

N

}

A

−20

GE

RM

AN

IA

Delfzijl

Amersfoort

Couvin

Neufchâteau

Z u i d

H o l l a n d Waal

Cele trei ]ãri redate cartografic sunt reunite, uneori, sub denu-mirea comunã de Benelux. Existã o anumitã întrepãtrundere denaturã geograficã [i istoricã între caracteristici ale acestor ]ãri [i întrecomunitã]ile umane. Astfel, partea de nord a Belgiei, denumitãFlandra, are o popula]ie de origine germanicã foarte strâns legatã delocuitorii Olandei. Partea sud-esticã (Luxemburg, care acoperãPodi[ul Ardeni), are asemãnãri geografice cu Marele Ducat alLuxemburgului. În partea sudicã a Belgiei, Valonia, se vorbe[te

limba francezã. În Luxemburg se considerã cã existã o limbã aparte,cu elemente franceze, germane, [i olandeze, denumitã luxem-burghezã. Olanda se distinge prin întinderile mari cu teritorii situatesub nivelul mãrii [i provenite, în parte, din îndiguirea acestora (de -numite poldere). Sistemul de canale din cele trei ]ãri leagã râurileprincipale [i cursurile acestora cu estuarele. Porturile Rotterdam [iAnvers (cele mai importante porturi europene) reprezintã adevãratecentre de convergen]ã a transporturilor continentale [i maritime.

82

Suedia este un stat întins, dar pu]inpopulat. Prin diviziunile regionale (Norr -land în nord, Svealand în centru [iGötaland în sud), are o organizare atât lati-tudinalã (de la nord la sud), cât [i transver-salã (de la regiunea montanã înaltã lapodi[ul central [i câmpia glaciarã litoralã).Amenajarea hidroenergeticã a râurilor,resursele de minereu de fier [i dezvoltareaeconomicã modernã (concentratã laStockholm, Malmö, Göteborg) asigurãsuedezilor un nivel de trai foarte ridicat.

Finlanda (Suomi în finlandezã) este, deasemenea, un stat întins [i pu]in populat.Finlandezii, împreunã cu ungurii [iestonienii, fac parte din grupul de popula]iiugro-finice, originare din Asia Centralã.Aproape întregul teritoriu al Finlandei îlreprezintã o regiune de podi[, dezvoltatãpe un substrat foarte vechi, modelat inte-gral de calota glaciarã cuaternarã din nor-dul Europei [i cu altitudini de câmpie;modelarea glaciarã a generat denivelãri, încare s-au format un mare numãr de lacuri,ceea ce s-a reflectat [i în denumirea aces-teia, de „]ara celor o mie de lacuri”.

Þãrile baltice (Estonia, Letonia [iLituania) au anumite legãturi cu ]ãrilenordice, datoritã popula]iilor cu originicomune. Includerea acestora, în anul 2004,în Uniunea Europeanã le-a permis odeosebitã dezvoltare economicã.

Polonia (fig. 2), prin dimensiunile teri-toriale [i demografice, precum [i prinpozi]ia pe care o are în Europa, devine o]arã importantã a Uniunii Europene. De[iproduc]ia de cãrbune s-a diminuat, Sileziarãmâne un bazin huilifer important la nivelmondial, fiind cel mai mare din UniuneaEuropeanã. Aici s-a dezvoltat o importantãconcentrare urban-industrialã, Katowice(cu peste 3,3 mil. loc.). Teritoriul este orga-nizat pe direc]ia sud-nord, pe cele treitrepte principale de relief, spre MareaBalticã [i porturile sale.

Cehia (fig. 3) se suprapune unei regiuninaturale [i istorice denumite în mod gene -ric Boemia. La aceasta se adaugã un spa]iu

de interferen]ã naturalã [i umanã întrezona de podi[ hercinic (Podi[ul Boemiei [imun]ii înconjurãtori) [i sistemul montancarpatic, reprezentat de o zonã depresio -narã (Moravia). Cehia este un stat dezvoltatdin punct de vedere economic [i are toatecaracteristicile unei ]ãri central-europene.Ora[ul Praga reprezintã o atrac]ie econo -micã [i turisticã semnificativã pentru ]ãriledin vestul Europei.

Slovacia (fig. 4) este un stat carpatic,mãrginit de Dunãre, pe care se aflã situatã[i capitala ]ãrii, Bratislava. Economia s-atransformat sensibil în ultimii ani, pãstrândînsã caracteristici anterioare care derivã dinexploatãrile de cãrbuni [i din metalurgiaferoasã [i neferoasã (Nitra, Kosvice). Are oimportantã minoritate maghiarã. Legã -turile principale ale Slovaciei sunt în con-tinuare cu Cehia, ambele ]ãri provenind dindivizarea pa[nicã a Cehoslovaciei. Ca întin-dere [i aspect al peisajului, Slovacia este celmai reprezentativ stat carpatic.

Slovenia este primul stat din fostul te -ritoriu al Iugoslaviei care s-a integrat înNATO [i în Uniunea Europeanã. Spredeosebire de celelalte state ale Iugoslaviei,nu a suferit rãzboaie interetnice [i nu faceobiectul unor dispute teritoriale.

Malta (fig. 1) constituie, pe un teritoriufoarte redus, o importantã concentrareumanã (densitatea popula]iei este extremde ridicatã, fiind de 1 200 loc./km2). A avutun rol deosebit în istorie, prin pozi]ia sa înmijlocul Mãrii Mediterane. Turismulreprezint\ o ramur\ foarte important\,asigurându-i resur se financiare foarte mari.

Republica Cipru, locuitã predominantde greci, poate fi consideratã o insulã aEuropei (mai ales dupã integrarea înUniunea Europeanã), dar este perceputã caun spa]iu asiatic.

Croa]ia, integrat\ recent `n UniuneaEuropean\ (2013), este o ]ar\ relativ mic\,are un relief variat, care spre MareaAdriatic\ formeaz\ un ]\rm cu insule (dal-matin) [i are un mare poten]ial turistic.

TERMENIUgro-finic – grup de popoare

[i familie lingvisticã cu origini înAsia Centralã.

Concentrare urban-industri-al\ – concentrare teritorial\ apopula]iei, ora[elor [i activit\]ilorindustriale, pe un teritoriu co -mun, relativ bine determinat.

ACTIVIT|}I1. Compara]i cele trei hãr]i de

mai sus [i identifica]i elemente deasemãnare [i cele de diferen]iereîntre acestea; ave]i în vedere ur -mãtoarele criterii: pozi]ia în Eu -ropa, aspectul general al reliefu-lui, caracteristicile climei [i alehidrografiei, consecin]ele carac -teris ticilor geografice asupratransporturilor.

2. Preciza]i douã elementesemnificative pentru fiecare ]arã,care eviden]iazã asemãnãri sauaspecte comune cu ]ara noastrã.

Fig. 1 Malta

83

ACTIVITATE DE GRUP

Analiza]i o hartã [i o listã a ]ãrilorcare formeazã Uniunea Europeanã.Forma]i grupe de câte 2-3 elevi. Discuta]iîntre voi [i alege]i (prin negociere sauprin tragere la sor]i), pentru fiecaregrup, una dintre ]ãrile prezentate (pot sãnu fie alese toate ]ãrile).

Ave]i în vedere urmãtoarele pro -bleme, pentru fiecare dintre ]ãri:� informa]ii geografice ge nerale

(climã, popula]ie, ora[e, activitã]i eco-nomice);� informa]ii cartografice (hãr]i ale

]ãrii, planuri ale unor ora[e);� informa]ii referitoare la mijloacele

de transport, elemente ale vie]ii sociale [iculturale, repere financiare, obiectiveturistice.

Realiza]i, în fiecare grup, câte o ca -racterizare cât mai obiectivã [i convingã-toare a ]ãrii alese, pe baza prelucrãriiinforma]iilor de mai sus, în scopulprezentãrii acesteia colegilor vo[tri.Aduce]i argumente care sã trezeascã in -teresul celorlal]i pentru cunoa[ terea [ivizitarea ]ãrii. Dupã pre zentarea realiza-tã de colegii vo[tri, adresa]i întrebãri [irãs punde]i, de asemenea, celor refe -ritoare la ]ara pe care a]i prezentat-o.

C o l i n e l e Ma z u r i e i

Câ m

p i a Si l e z i e i

C â m p i a

M a z o v i e i

Podi[ul Lysa Gora

M - ] i i S u d e ] i

S u b c a r p a ] i i P o l o n e z i

P o d i [ u l P o l o n i e i M i c iP o d i [ u l L u b l i n

C â m p i aL i t o r a l \ a M \

ri i

B a l t i c e

G. Gdansk

G. Szczecin

BE

LA

RU

S

LITUANIA

F E D. . R U S |

Warta

Obra Prosna

Vis

tula

Vistula

Drweca

Wkra

Notec

Odra

LacurileMazuriei

Odra

Vistul

a

M-]ii Tatra

Var[ovia

Lódï

Cracovia

Wroclaw

Poznan

Torun

Olsztyn

GdanskGdynia

Bydgoszcz

Szczecin

Swinoujscie

Lublin

Kielce

RzeszowTarnów

Czestochowa

Kalisz

Bielsko-Biala

Zakopane

Opole

Bialystok

Kolobrzeg Koszalin

1725

2499 Vf. Rysy

Gorzow

PlockWloclawekC â m p i a C e n t r a l \

Po

l on

\

Câ m p i a S u d i c \

Nar

ew

Pilica

Warta

Wieprz Bug

San

17° 19°

19°

21°

21°

23°

23°

54° 54°

52° 52°

50°50°

Bug

S L O V A C I A

UC

RA

IN

A

GE

RM

AN

IA

Odra

Depresiunea Precarpatic\

C o l i n e l e P o m e r a n i ei

Can. Elblag

Narew

Katowice

0 200 500 1000 1500 peste 1500 m

Aglomera]ia urban\ Katowice

15° 17°

0 30 60 90 120 150 km

CE

HI

A

Ilawa

Klodzkó

Jelenia Góra Radom

Grudziadz

Lomza

Elk

Elblag

ZielonaGóra

M - ] i i B e s k i z iG E R M

A N I A

SL

OV

AC

IA

A U S T R I A

Ohre

Mñe

Úhl

ava

Úslava

Vltava

Otava

Sazava

Blani

ce

Luñn

ice

Jihlava

Mor

ava

Be…va

Elba

Elba

0 200 500 1000 2000 m

0 25 50 75 100 125 km

Praga

^

C â m p i a

D u n \ r i i

M - ] i i S u d e ] i

M-]ii

Javorniky

M-]ii Jeseniky

Podi[ul Cehiei Centrale

C â m p i a E l b e i

Po

di [ u

l

Ce

ho

- Mo

r av

Ostrava

Olomouc

Krnov

Trebi… BrnoM-] i i

Besk iz i

M- ] i i S um

avaCeské

Budejovice

Tabor

Pisek

Pardubice

Ústi nad Labem

D�…in Liberec

JihlavaZlin

Kladno

Kolin„eskáTÍebová

Karlovy-VaryCheb

Plzen

Hradec Králové

Trutnov

M - ] i i M e t a l i f e r i

1244

1602

1492 1115

1324

1362

983

13°

13°

50°

49°

14°

14°

15°

15°

16° 17° 18°

M a s i v u l B o e m i e i

Dyje

Svitava

Svratka

Morava

Orlice

GE

RM

A

NI

A

Radbuza

B

erounka

M-]ii P

\durea

Cehiei

Vlta

va

Odra(O

der)

Jize

ra

16°

17° 18°

50°

51°

49°

BÍeclavZnojmo

PO

LO

NI

A

27°

CE

HI A

P O L O N I A0 200 500 1000 2000 peste 2000 m

M-]ii Tatra

M-]ii F

atra

Mic\

Carp

a]ii

Mici Podi[ul

Krupinei

M-]ii Fatr

a

Mare

M-]ii M\gura

Oravei

M-]ii Vihorlat

Bratislava

Trnava

Tren…in

Topol…any Banská BystricaZvolen

Lu…enec

ðilina

„adca

MartinRuzomberok

PrešovPoprad

MichalovñceKošice

Komárno

Câ

mp

i a

Du

n\

r i i

Nitra

Levice

Nové Zámsky

Hron

Vah

Morava

Nitr

a

Vah

Topla

Ondava

Uh

Torysa

Rim

ava

Kru

pini

ca

Ipel

L. Orava

Orava

2043

Vf. Bystra

Vf. Gerlachovka2250

1290

2655

1346

22°21°20°

20°

19°

19°

18°

18°

17°

17°

49°

49°

48°

M - ] i i C a r p a ] i i

Al b

i

M- ] i i Meta l i fer i S lovac i

UC

RA

IN

A

Humenné

M - ] i i B e s k i z i i d eE s t

M - ] i i C a r p a ] i

PopradM-]ii Beskizii de Vest

Dun\rea Mic\

Dun\rea

M - ] i i Ta t r a M i c \

Hron

Laborec

U N G AR

I

A

0 25 50 75 100 125 km

21°

Piešt’any

AU

ST

RI

A

Fig. 3 Cehia

Fig. 4 Slovacia

În cazul Poloniei (fig. 1), se poate observa scãdereaaltitudinalã a reliefului în trepte, spre Marea Balticã.Teritoriul ]ãrii îmbinã regiuni alpine, regiuni hercinice[i întinsa câmpie glaciarã, care ocupã cea mai mareparte a suprafe]ei ]ãrii. De altfel, traseul vãilor princi-pale (Vistula, Odra) sugereazã direc]ia de retragere aghe]arului de calotã care a acoperit câmpia glaciarã. Ocaracteristicã o reprezintã [i existen]a unei concentrãriurban-industrialã semnificative (cu peste 3,3 milioanelocuitori), situatã în jurul ora[ului Katowice, cu originiîn exploatarea huilei [i apoi în industria siderurgicã.Are anumite asemãnãri cu zona Ruhr din Germania; `nprezent, se aflã într-un proces de restructurare, care seva baza într-o mãsurã mai micã pe exploatarea cãr-bunilor.

Polonia se indivi dualizeazã printr-o relativã echili-brare a re]elei urbane, în sensul cã principalele ora[e derang doi sunt repartizate echilibrat [i au dimensiunidemografice asemãnãtoare.

Fig. 2 PoloniaM a r e a B a l t i c

\

84

Diviziunile regionale ale fiecãrei ]ãri aurezultat în urma unor evolu]ii de naturãistoricã, politicã, economicã [i administra-tivã. Foarte rar acestea sunt comparabile(dupã suprafa]ã, popula]ie, raportul dintrepopula]ia majoritarã [i minoritã]i, structurãreligioasã, putere economicã).

Diviziunile regionale ale fiecãrei ]ãri audenumiri diferite (regiuni, landuri, dis-tricte, teritorii, provincii, voievodate, jude -]e), care provin din tradi]ia acestora.

În divizãrile regionale pot fi întâlnitemai multe criterii, avute în vedere în modexplicit sau implicit. Acestea sunt: eficien]aadministrativã, caracterul istoric, etnico-mi -noritar, lingvistic, confederativ [i economi-co-statistic.

Diviziunile de acest fel sunt, în cea maimare mãsurã, unitã]i teritoriale, adminis-trative [i, uneori, unitã]i de naturã istoricã.Acestea diferã de diviziunile naturale aleteritoriului [i de regiunile geografice.

În unele ]ãri, criteriul istoric este deter-minant, cum ar fi cazul landurilor germane.În alte ]ãri existã preocupãri de conturare aunor regiuni pe baza unor criterii mai com-plexe, de naturã economicã [i istoricã; unexemplu în acest sens îl reprezintã regiu-nile din Fran]a, cu diviziunile interioarecomponente (departamente). În cazul altor]ãri existã un decupaj cultural, social [iistoric (în cazul provinciilor spaniole [i alprovinciilor din Italia).

Indiferent de caracterul unitã]ii admi -nis trative, un rol foarte important îl areexisten]a unor centre urbane cu mare pute -re de atrac]ie asupra regiunii înconjurã-toare, precum [i dimensiunea capitalei înraport cu popula]ia totalã [i celelalte ora[e.

Raportul dintre popula]ia unui stat [ipopula]ia capitalei, dimensiunile demo -grafice ale altor ora[e în raport cu popula]ia

capitalei [i unit\]ile administrative, repre -zintã bune indicii ale modului de organi-zare intern\ a spa]iului geografic dinfiecare ]ar\ (DOC 1).

Pentru uniformizarea raportãrilor sta-tistice, Uniunea Europeanã a adoptat, în1989, un sistem denumit „NomenclatorulUnitã]ilor Teritoriale Statistice”, prescurtat(NUTS). Aceastã viziune încearcã sã com-patibilizeze, sub raportul statisticii teritori-ale, unitã]ile regionale din fiecare ]arã.Existã patru niveluri, dintre care NUTS 1presupune unitã]i teritoriale cu 3-7 mi -lioane locuitori, NUTS 2 cu 0,8-3 milioanelocuitori, celelalte douã (NUTS 3 [i NUTS 4) fiind mai mici. Chiar în acestecondi]ii existã diferen]ieri mari între re-giuni consi derate `n aceea[i categorie.

Ca rezultat al acestui nomenclator sta-tistic, în România a fost imaginat un sistemde raportare statisticã pe a[a-numitele„regiuni de dezvoltare”, care nu au ofunc]ie efectivã, ci reunesc doar mai multejude]e (fiecare dintre acestea reprezentândo unitate teritorialã cu un ca racter func -]ional).

Organizarea spa]iului geografic repre -zintã o activitate de optimizare a ele-mentelor componente pentru realizareaunei dezvoltãri cu unele caracteristici dura-bile. Existã mai multe niveluri [i categoriide te ritorii asupra cãrora se exercitã organi-zarea spa]iului geografic. Sub raportul ca -tegoriilor de teritorii [i al tipului de organi-zare a spa]iului, pot fi distinse: organizareaspa]iului urban [i rural, organizareaspa]iului agricol, industrial, turistic, orga-nizarea spa]iului natural [i a celui uma -nizat etc.

O imagine general\ [i sintetic\ a orga-niz\rii spa]iului socio-economic este redat\cartografic al\turat (fig. 1).

TERMENINUTS – nivel de accep]iune

regionalã, numerotat de la unitã -]ile de dimensiuni mari (NUTS 1)spre cele mici (NUTS 4), constru-ite pentru raportare statisticã, înconformitate cu nomenclatorulunitã]ilor teritoriale statistice,elaborat de Uniunea Europeanã.

Land – regiune a unui statfederal, rezultatã în urma uneievolu]ii istorice, nemodificatãprin schimbãri administrative.

Regiune de dezvoltare – uni-tate teritorialã care are un carac-ter statistic, creatã în ]ara noastrãpentru a reuni jude]ele situateîntr-o anumitã parte (NV, SV, S,SE, N [i Centru), în vederea com-patibilizãrii statistice cu unitã]iteritoriale asemãnãtoare celor dinUniunea Europeanã.

ACTIVIT|}I

DIVIZIUNI REGIONALE {I ORGANI-ZAREA SPAÞIULUI GEOGRAFIC ÎNUNIUNEA EUROPEANÃ ca

p.I

I

4

1. Compara]i datele referi-toare la ]ãrile redate alãturat(DOC 1) [i preciza]i raportul din-tre popula]ia totalã a ]ãrii, gradulde urbanizare, popula]ia capi-talei, raportul dintre popula]ia]ãrii [i cea a capitalei.

2. Care sunt ]ãrile europenecu asemãnãri mai semnificativecu ]ara noastrã în privin]a rapor-tului dintre popula]ia totalã a]ãrii [i cea a capitalei?

85

Organizarea spa]iului geografic (popula]ia capitalei, alte ora[e, unitã]i administrative – `n anul 2011)DOC 1

AustriaCapitala: Viena (1 724 000 loc., 2 000 000 loc. aglomera]ia urbanã)Popula]ia: 8 430 000 (2011); Popula]ia urbanã: 68%Alte ora[e mari: Graz, Linz, Salzburg, InnsbruckUnitã]i administrative: 9 teritorii (state) federale (landuri)Fran]aCapitala: Paris (2 234 000 loc., 12 090 000 aglomera]ia urban\)Popula]ia: 65 350 000 (2012); Popula]ia urbanã: 86 %Alte ora[e mari: Marsilia, Lyon, Lille, Strasbourg, Bordeaux,Toulouse, Nice; Unitã]i administrative (regiuni): 21 departamenteGermaniaCapitala: Berlin (3 460 000 loc., 4 200 000 loc. aglomera]ia urbanã)Popula]ia: 82 162 000 (2011); Popula]ia urbanã: 74 %Alte ora[e mari: conurba]ia Essen (Ruhr), Ham burg, München,Köln, Frankfurt pe Main, Stuttgart, Leipzig; Unitã]i administra-tive: 16 landuri (state confederate)GreciaCapitala: Atena (790 000 loc., 3 158 000 loc. aglomera]ie urban\)Popula]ia: 10 787 000 (2011); Popula]ia urbanã: 62 %Alte ora[e mari: Salonic (Thessalonikki), Patras, Lárisa, Joannina,Lámia, Tripolis; Unitã]i administrative: 13 regiuni (provincii)

ItaliaCapitala: Roma (2 664 000 loc.)Popula]ia: 59 465 000 (2011); Popula]ia urbanã: 68 %Alte ora[e: Milano, Torino, Napoli, Geno va, Floren]a (Firenze),Palermo; Unitã]i administrative: 20 regiuni (provincii)PortugaliaCapitala: Lisabona (565 000 loc., 2,0 mil. aglomera]ia urbanã)Popula]ia: 10 562 000 (2011); Popula]ia urbanã: 60 %Alte ora[e: Porto, Coimbra, Amadora, Setubal, BragaUnitã]i administrative: 18 districte [i douã regiuni autonomeRegatul UnitCapitala: Londra (7 600 000 loc., 8,2 mil. aglomera]ia urbanã)Popula]ia: 62 417 000; Popula]ia urbanã: 80 %Alte ora[e mari: Birmingham, Leeds, Glasgow, Liverpool,Manchester, Sheffield; Unitã]i administrative: 4 regiuni istorice —Anglia (cu 42 comitate), Walles (22 comitate), Sco]ia (32 comitate),Irlanda de Nord (26 comitate)SpaniaCapitala: Madrid (3 265 000 loc., 5 760 000 loc. aglomera]ie urban\)Popula]ia: 47 030 000 (2011); Popula]ia urbanã: 78%Alte ora[e mari: Barcelona, Sevilla, Zaragoza, Valencia, Málaga,Bilbao, Grenada; Unitã]i administrative: 17 regiuni [i douã teritorii

Fig. 1 Organizarea economic\ a spa]iuluigeografic `n Uniunea European\

0 660 km

A. Utilizarea terenurilor:Terenuri arabileP\duriP\[uni naturaleP\[uni [i arabilTerenuri neproductiveB. Resurse naturale:C\rbuniPetrolGaze naturaleFierC. Activit\]i industriale:Concentr\ri ale industriei

A F R I C A

Oc

ea

nu

lA

tl

an

t

ic

M a r e aM

ed

it e r a n \

26

1

2

3

4

6

5

9

8710

17

1615

14

1312

11

18

24

23

22

21

20

19

25

1 Sco]ia Central\ (Glasgow)2 Anglia Central\ (Manchester-Bir -

mingham)3 Anglia de Sud (Londra)4 Paris5 Rotterdam-Anvers6 Nantes7 Bordeaux-Toulouse8 Lyon9 Marsilia

10 Oviedo-Bilbao11 Barcelona12 Torino-Milano13 Ploie[ti-Bucure[ti14 Györ-Budapesta15 Brno16 Praga17 München18 Frankfurt-Main19 Rin-Ruhr20 Hamburg21 Berlin22 Silezia23 Var[ovia - Lodz24 Copenhaga25 Malmö26 Stockholm

86

Problematica integr\rii europene aRomâniei, eviden]iaz\ complexitatea subraport teoretic [i pragmatic a acestui demers(DOC 1). Aceasta porne[te de la premisa legit-i mit\]ii acestei integr\ri care nu poate fi pus\la `ndoial\ având [i o anumit\ tradi]ie istoric\.

Problema care se pune din punctul devedere geografic al abord\rii integr\rii euro -pe ne este urm\toarea: `n ce m\sur\ pot fiiden tificate [i dezvoltate acele oportunit\]ioferite de teritoriul concret care s\ maximi -zeze (`n ambele sensuri) integrarea european\a ]\rii noastre?

Vom prezenta pe scurt principalele di men -siuni geografice ale integr\rii europene (fig. 1).� Pozi]ia geografic\ a României constitu-

ie un element foarte important [i semnificativdin ambele puncte de vedere: pentru Uniunereprezint\, cel pu]in deocamdat\, extremi-tatea estic\ a ariei asumate, iar pentru ]aranoastr\ pot fi puse `n eviden]\ anumite ele-mente favorabile [i limit\ri (care provin toc-mai din faptul c\ o parte important\ a grani]eiRomâniei reprezint\ grani]a estic\ a UniuniiEuropene).

Elementul principal al acestei pozi]ii `lconstituie „apropierea” acestui organism(prin spa]iul geografic al ]\rii noastre) de zonaponto-caspic\ [i de Orientul Apropiat. Dac\sub raport economic aceast\ proximitate estefavorabil\ (judecând [i din perspectiva roluluicrescând al resurselor de petrol din jurul M\riiCaspice), sub alte aspecte (migra]ia interna -]ional\ din spa]iul asiatic spre Europa, traficulilegal, apropierea de anumite focare de con-flict, apropierea de zona relativ instabil\ aCaucazului [i altele) aceast\ pozi]ie are [i ele-mente mai pu]in favorabile.

}ara noastr\ este interesat\ s\-[i dezvolteacest poten]ial de pozi]ie prin valorificareasistemului Dun\re-Marea Neagr\, prin utilizarea poten]ialului deosebit al portului

Constan]a [i a anumitor leg\turi tradi]ionalecu spa]iul ponto-caspic.� Dimensiunile ]\rii noastre schimb\

sensibil ierarhia tradi]ional\ a ]\rilor UniuniiEuropene. � Resursele naturale ale României, prin

compara]ie cu cele ale Uniunii Europene, auanumite caracteristici [i particularit\]i.

Principala resurs\ natural\ a ]\rii noastre,fondul funciar (prin propor]ia deosebit\ aterenurilor arabile), reprezint\ elementul spe-cific cel mai important.

~n condi]iile `n care se va ajunge la o va -lorificare economic\ apropiat\ de cea a ]\rilorcu tradi]ie agricol\ din Uniunea Europen\,acesta va deveni un furnizor de produse agro-alimentare `n propor]ii mult mai mari decâtnecesarul prezumat.

Resursele energetice [i minerale, aparentdiversificate (c\rbuni, petrol, gaz metan,minereuri neferoase), sunt, cantitativ [i calita-tiv, de dimensiuni modeste.

Resursele de sare sunt semnificative canti-tativ [i calitativ, dar utilizarea acestora este re -la tiv limitat\. Exist\ resurse complementare(poten]ialul turistic, apele subterane, hidroe -ner gie etc.) care vor putea fi valorificate `nviitor.� Poten]ialul geodemografic Poten]ialul demografic (21,5 mil. loc.),

aparent ridicat, dar `n diminuare are anumitediferen]ieri teritoriale.

Sc\derea popula]iei României (cu 1,5 mil. loc.`n 2002, de la maximul `nregistrat `n 1988) ridic\o serie de probleme pe termen mediu, iar pentruviitor vor fi necesare anumite op]iuni de politic\demografic\.

Popula]ia României, `ndeosebi popula]iatân\r\ (fig. 2) va trebui s\ devin\ un factor deafirmare a ]\rii `n context european [i mondial.

ROMÂNIA CA PARTE A UNIUNIIEUROPENE5ca

p.I

I Repere „ini]iale”ale integr\rii europeneDOC 1

Problematica integr\rii Româ -niei `n Uniunea European\ (sau,altfel spus, a „integr\rii euro -pene”) are câteva re pere „ini]iale”care, cel pu]in `n momentul actualsunt fundamentale. Acestea sunt:� `n ce m\sur\ Uniunea

European\ va fi `ntr-adev\r o con-struc]ie democra tic\ (la nivelul]\rilor [i comunit\]ilor compo-nente);� cum va rezista economia (`n

forma `n care este acum) la „pre-siunea comunitar\” (unde econo-mia de pia]\ are tradi]ii [i regulipracticate de mult timp);� Uniunea European\ va fi

`ntotdeauna o „federa]ie de sta -te-na]iuni” (cum este acum) sauva evolua spre o form\ `n careregiunile [i entit\]ile umane aleacestora vor fi „unit\ ]ile ele-mentare” ale Uniunii ([i nustatele);� care va fi raportul real de

decizie (nu cel formal) `ntre „na -]ional” [i „suprana]ional” (UniuneaEuropean\) sau, altfel spus, cedimensiune va avea „transferul desuveranitate” spre autorit\]ilecomunitare;� va putea asigura Uniunea

European\ un nivel al „bun\st\rii”statelor periferice (economic [i capozi]ie) care s\ le asigure acestora osecuritate intern\ durabil\ [i s\ nuperturbe `n plan social dezvoltareaeuropean\ [i democra]iile „noi”;� care poate fi contribu]ia

]\rii noastre la patrimoniul comun[i cum va fi p\strat\ identitateacultural\ [i na]ional\;� ce raport se va stabili `ntre

Uniunea European\ [i celelalte]\ri sau grupuri de ]\ri din spa]iuladiacent (sud, est) [i, `ntr-un sensmai larg, din spa]iul geograficangrenat `n glo balizare.

5.1. OPORTUNIT|}I GEOGRAFICE ALE ROMÂNIEI CUSEMNIFICA}IE PENTRU UNIUNEA EUROPEAN|

87

� Elementele geografice de interes europeanredate `n harta de mai sus pun `n eviden]\, `n modfoarte clar, posibilit\]ile reale ale României de aasigura o anumit\ ofert\ cu elemente de favorabi -litate asupra Uniunii Europene `n ansamblul s\u.

� ~n primul rând este vorba despre arealeleeconomice de interes european; acestea sunt:

— regiunea industrial\ Bra[ov – Ploie[ti –Bucure[ti;

— regiunea portuar-urban\ Constan]a(Constan]a – Midia – Mangalia);

— regiunea portuar-urban\ Gala]i – Br\ ila.

� Ierarhia urban\ pune `n eviden]\ ometropol\ de nivel european, zece metropoleregionale [i aproape dou\zeci de ora[e de echili-bru; aceast\ re]ea urban\ are semni fica]ie [i lanivelul Uniunii Europene.

� Infrastructura de transport, `n generalmodest\ (cu excep]ia construc]iilor portuare),poate fi ameliorat\ prin:

— realizarea unor poduri noi pe Dun\re (`nzonele Br\ila, C\l\ra[i [i Calafat);

— dezvoltarea unor segmente noi deautostr\zi;

— realizarea unor c\i ferate de mare vitez\(orientate `n principal pe direc]ia vest-est).

� Exist\ [i alte elemente de interes euro-pean, cum ar fi:

— arcul carpatic; — terenurile arabile pentru agricultur\ inten-

siv\, atomocentrala de la Cernavod\, litoralulM\rii Negre, Dun\rea, Rezerva]ia Biosferei DeltaDun\rii, Canalul Dun\re-Marea Neagr\.

„Noua Românie `n noua Eu rop\”DOC 2

~n anul 1921, profesorulfrancez Emmanuel de Martonne a]inut o cuvântare la Societatea Re -gal\ Român\ de Geografie, intitu-lat\ „Noua Românie `n noua Eu -rop\”. Aceasta red\ situa]ia poli -tic\ nou\ a Europei dup\ PrimulR\z boi Mondial [i pozi]ia Româ -niei `n noul context. ~n final,autorul arat\:

„Cred, deci, c\ pot conchide c\situa]ia noii Românii, `n nouaEurop\, `nf\]i[at\ de o manier\absolut obiectiv\, pe baza faptelorriguros controlate, apare ca unviitor plin de promisiuni.

Geografia politic\ trebuie s\considere ]ara dumneavoastr\ cauna din noile forma]iuni cele maifericite [i cele mai solide ale noiiEurope”.

1. Preciza]i specificul României`n procesul de integrare `n UniuneaEuropean\.

2. Demonstra]i legitimitateaintegr\rii europene a României.

3. Demonstra]i complemen-taritatea resurselor României cuale Uniunii Europene.

4. Preciza]i raportul dintrecaracteristicile geografice princi-pale ale României [i ale UniuniiEuropene.

5. Identifica]i alte elemente, înafara celor prezentate pânã acum,care pot constitui elemente deinteres pentru Uniunea Euro peanã.

23°22°21° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

46°

47°

48°

45°

44°

Alte elemente geografice de intereseuropean

Carpa]ii

Terenuri arabile utilizabile prin agricultur\ intensiv\

Central\ nuclear\

Rezerva]ia Delta Dun\rii

Litoralul M\rii Negre

Dun\rea

Canalul Dun\re-Marea Neagr\

1

BUCURE{TI

2

A

A

1

1

2

2

3

3

3

3

4

4

3

�

�

�

�

�

�

Cernavod\

Constan]aCraiova

Ploie[ti

Bra[ov

Bac\u

Ia[i

Gala]i

Cluj-Napoca

Oradea

Timi[oara

Târgu JiuRâmnicu Vâlcea

Pite[ti

Târgovi[te

Slatina

Alexandria Giurgiu

Dun\rea

C\l\ra[i

Slobozia

Buz\u Tulcea

Bârlad

Foc[ani

Piatra Neam]Roman

Boto[aniSuceava

Bistri]a

Târgu Mure[

Sibiu

Alba Iulia

Zal\u

Arad

Re[i]a

Drobeta- Turnu Severin

Calafat–VidinBechet

C\l\ra[i–Silistra

Br\ila–M\cin

Baia MareSatu Mare

Br\ila

0 100 km

U C R A I N A

UN

GA

RI

A

SE

RB

IA

B U L G A R I A

UCRAINA

RE

PUB

LI C

AM

OL

DO

VA

M a r e aN

ea

gr\

� Fig. 1 – Elemente geografice ale integr\rii europeneFig. 2 Copil european

Regiuni economice de interes european

Regiunea industrial\ Bra[ov-Ploiesti-Bucure[ti

Regiunea portuar-urban\ Constan]a (Constan]a, Midia, Mangalia)

Regiunea portuar-urban\ Gala]i-Br\ila

1

2

3

A[ez\ri urbane

Metropol\ de nivel european

Metropole regionale

Ora[e de echilibru

Infrastructur\ de transport

Poduri posibile

{osele principale existente

Autostrad\ existent\

Autostr\zi `n construc]ie

Autostr\zi posibile

C\i ferate de mare vitez\

(trasee posibile)

Aeroporturi interna]ionale�

ACTIVIT|}I

88

5.2 ROMÂNIA {I }|RILE UNIUNII EUROPENE —INTERDEPENDEN}E GEOGRAFICE, ECONOMICE {I CULTURALE5

ROMÂNIA CA PARTE AUNIUNII EUROPENEIntegrarea României, la 1 ianuarie 2007,

în Uniunea Europeanã, reprezintã con-cretizarea unei aspira]ii legitime a ]ãriinoastre [i a locuitorilor acesteia pentru par-ticiparea efectivã la acest spa]iul de efi-cien]ã [i bunãstare.

Raportul dintre România [i restulUniunii Europene este ilustrat de o serie dedate comparative care aratã, printr-o sim-plã parcurgere, dimensiunile reciproce aleacestora (DOC 1, 3). Se observã anumitedife ren]e între indicatori care caracte -rizeazã Uniunea Europeanã [i România:ponderea diferitelor categorii ale popula]ieiocupate, produsul intern brut [i chiarsporul natural.

Ca parte a Uniunii Europene, Româniaare o serie de caracteristici care îi subliniazãspecificul: � dimensiunile teritoriale [i demo -

grafice care fac din ]ara noastrã un statîntins [i populat al Uniunii Europene;� existen]a unor resurse naturale sem-

nificative la nivel european (terenurile ara-bile îndeosebi, dar [i resurse de cãrbuni [igaze naturale);� legãtura geograficã pe care o are în

mod natural cu ]ãri din Europa Centralã,prin intermediul Dunãrii (fig. 1) [i al arcu-lui carpatic;� pozi]ia geograficã la extremitatea

actualã a Uniunii Europene;� popula]ia neolatinã, predominantã

numeric, asemãnãtoare ]ãrilor latine dinUniunea Europeanã;� deschiderea spre Marea Neagrã, care

asigurã Uniunii Europene (împreunã cuBulgaria) posibilitatea unor legãturi eco-nomice semnificative în viitor, cu spa]iulponto-caspic [i resursele energetice situateîn jurul Mãrii Caspice;� pozi]ionarea dificilã a ]ãrii noastre sub

raportul fluxurilor migratorii interna]ionale.

ROMÂNIA {I }|RILEUNIUNII EUROPENEÎntre ]ara noastrã [i ]ãrile Uniunii

Europene existã multiple interdependen]egeografice, economice, culturale, care au uncaracter de grup sau un aspect biunivoc.

Interdependen]ele geografice princi-pale se referã la:� forma [i existen]a arcului carpatic

(comun pentru toate ]ãrile carpatice);� bazinul Dunãrii (care leagã [ase ]ãri

ale Uniuni Europene);�Marea Neagrã;� caracteristicile bioclimatice (de

tranzi]ie între cele ale Europei Centrale [icele ale Europei de Est).

Interdependen]ele economice rezultãîndeosebi din convergen]a modelelor ]ãrilorintegrate în 2004 [i 2007, spre mo delul eco-nomic al Uniunii Europene; la acestea semai adaugã alte aspecte, referitoare la carac-terul modest al resurselor na turale (cantita-tiv [i calitativ); integrarea României în acestorganism va trebui sã aibã ca efect cre[tereaproductivitã]ii muncii sociale, astfel încâtaceasta sã se apropie tot mai mult de mediaUniunii Europene.

Interdependen]ele culturale suntdeosebit de complexe, au un caracter istoric[i se manifestã în toate domeniile presu-puse; este cunoscutã legãtura pe care o are]ara noastrã sub raport cultural cu fiecaredintre ]ãrile Uniunii Europene; existã anu-mite afinitã]i de limbã [i rela]ii privilegiate,care au facilitat în anumite momente afir-marea unor personalitã]i române[ti înspa]iul european.

În condi]iile în care România urmeazãsã aibã [i o pozi]ie decizionalã în cadrulUniunii Europene, dimensiunile saledemografice îi conferã în viitor o ponderesemnificativã (DOC 2). ~n acest context, sepoate observa c\ România are o ponedere [io pozi]ie asem\n\toare altor ]\ri impor-tante din Uniunea European\.

TERMENIPopula]ie neolatinã – popu-

la]ie descendentã a romanilor,care vorbe[te o limbã neolatinã,provenitã din transformarea lim-bii latine vulgare.

Spa]iu ponto-caspic – spa]iusituat între Marea Neagrã [i Ma rea Caspicã, unde au fost des coperite importante resurseenergetice.

Bioclimatic – termen referitorla climã [i la înveli[ul biotic alunui teritoriu.

ACTIVIT|}I

cap

.II

1. Urmãri]i datele alãturate(DOC 1, DOC 2, DOC 3) [i pre-ciza]i, pentru cinci state, laalegere, profilul geografic [i eco-nomic predominant care rezultãdin aceste date.

2. Realiza]i trei grupe de ]ãri,formate fiecare din câte douã ]ãri,cu cele mai mari asemãnãri dupãstructura economicã, folosinddatele din tabele.

3. Compara]i elementele ca -racteristice ale României cu celedin ]ãrile Uniunii Europene(DOC 3) [i identifica]i douã ]ãricu care ]ara noastrã are asemãnãrimai importante; argumenta]iacest lucru.

Fig. 1 Dun\rea la Cazane

Þãrile Uniunii Europene – produse principale (2011)DOC 3România [i U.E. (28 ]\ri) –

date comparative (2010)DOC 1

Uniunea Europeanã: locuri în parla-ment [i în Consiliul de Mini[triDOC 2

89

Indicatori RomâniaUniunea

European\

Suprafa]a (km2) 238 391 4 376 640Popula]ia (loc.) 21 462 000 504 347 230Sporul natural (‰) - 1,9 1,0Densitatea popula]ie(loc./km2)

90 114

PIB (mil. USD) 60 800 10 428 000PIB/loc. (USD/loc.) 7 200 24 000Ponderea popula]ieiîn sectorul primar (%)

32,0 5,0

Ponderea popula]iei însectorul secundar (%)

31,0 25,0

Ponderea popula]ieiîn sectorul ter]iar (%)

37,0 70,0

{omaj (%) 7,3 9,7

Statul Produse principaleAustria o]el (5,7 mil. t, loc. 24), energie electric\ (63 mld. kwh/an)Belgia o]el (8,1 mil. t), sfecl\ de zah\r (loc 10), energie electric\ (84 mld. kwh/an)Bulgaria vin (1,3 mil. hl, loc 22), lignit (28 mil. t, loc 12)Cehia o]el (4,6 mil. t, loc 23), automobile (loc 14), lignit (45 mil. t, loc 7),

uraniu (loc 15)Cipru flot\ sub pavilion cipriot (loc 7 mondial)Croa]ia gaze naturale (1,9 mld. m3, nave)

Danemarca grâu (6 mil. t, loc 22), petrol (12,3 mil. t, loc 32), pescuit (loc 17)Estonia energie electric\ (10,1 mld. kwh/an)Finlanda telefoane mobile (Nokia), zinc, energie electric\ (68 mld. kwh/an)Fran]a sfecl\ de zah\r (loc 1), cereale (loc 7), orz (loc 2), grâu (38 mil. t/an,

loc 5), porumb (14 mil. t/an, loc 8), o]el (16 mil. t, loc 12), automobile (1,9 mil. buc.), avioane civile (loc 1), vin (loc 2), energie electric\ (540 mld. kwh/an, loc 8), zah\r (loc 3)

Germania grâu (24 mil. t, loc 6), zah\r (loc 10), vin (loc 8), o]el (44 mil. t, loc 7),automobile (5,8 mil./an, loc 3), cauciuc sintetic (loc 5), energie electric\(577 mld. kwh/an, loc 7), orz (loc 1), sfecl\ de zah\r (loc 3), sare (loc 3)

Grecia ulei de m\sline (loc 3), vin (loc 13), lignit (65 mil. t), flot\ maritim\ (156 mil. t. depl., loc 1)

Irlanda energie electric\ (26 mld. kwh/an), bovine (loc 32)Italia o]el (29 mil. t/an, loc 11), automobile (0,8 mil. buc., loc 12), cauciuc

sintetic (loc 11), ulei de m\sline (loc 2), vin (loc 1), energie electric\(291 mld. kwh/an, loc 12), porumb (loc 11), aluminiu (loc 11)

Letonia pescuit, energie electric\, produse agroalimentareLituania energie electric\ (12 mld. kwh/an)Luxemburg o]el (2,1 mil. t), servicii financiareMalta servicii financiare, turismOlanda brânzeturi, o]el (5,1 mil. t, loc 24), aluminiu, gaze naturale (88,6 mld.

m3, loc 8), energie electric\ (108 mld. kwh/an)Polonia zah\r (loc 18), o]el (8,8 mil. t, loc 20), cupru, construc]ii navale (loc 6),

huil\ (77,5 mil. t, loc 8), energie electric\ (148 mld. kwh/an, loc 21)Portugalia cupru, vin (loc 10), ulei de m\sline (loc 9), servicii turisticeRegatul Unit

grâu (14,9 mil. t, loc 13), o]el (9,5 mil. t, loc 17), automobile (1,3 mil. t, loc 12), cauciuc sintetic (loc 10), huil\ (17,8 mil. t), energie electric\(353 mld. kwh/an, loc 11), gaze naturale (56,6 mld. m3, loc 15), petrol (51,5 mil. t/an, loc 19)

România lignit (30 mil. t), petrol (4,3 mil. t), prelucrarea petrolului (12,4 mil. t),gaze naturale (10,6 mld. m3), o]el (6 mil. t), autoturisme (323 000 buc.),energie electric\(62 mld.kwh/an), porumb (loc 12), uraniu (loc 16)

Slovacia o]el (3,4 mil. t, loc 32), automobile (556 000 buc.), aluminiuSlovenia porumb, energie electric\, produse turisticeSpania o]el (15,6 mil. t, loc 14), automobile (1,8 mil. buc., loc 9), ulei de

m\sline (loc 1), vin (loc 2), energie electric\ (280 mld. kwh/an, loc 13)Suedia o]el (2,8 mil. t.), cupru, automobile, energie electric\ (147 mld. kwh,

loc 22), minereu de fier (25 mil. t, loc 11)

Ungaria porumb (7,5 mil. t, loc 14), vin (loc 15), energie electric\ (34 mld. kwh/an)

}ara Popula]ia(mil. loc.)

Locuri înparlamentul

european

Voturi înConsiliul de

Mini[triGermania 82,2 99 29Regatul Unit 60,0 72 29Fran]a 63,4 72 29Italia 57,6 72 29Spania 43,5 50 27Polonia 38,6 50 27România 22,3 33 14Olanda 17,4 25 13Grecia 10,6 22 12Cehia 10,2 20 12Belgia 10,8 22 12Ungaria 10,0 20 12Portugalia 10,5 22 12Suedia 9,0 18 10Bulgaria 7,4 17 10Austria 8,4 17 10Slovacia 5,4 13 7Danemarca 5,4 13 7Finlanda 5,3 13 7Irlanda 4,5 12 7Lituania 3,5 12 7Letonia 2,3 8 4Slovenia 2,0 7 4Cipru 0,7 6 4Estonia 1,3 6 4Luxemburg 0,5 6 4Malta 0,4 5 3Total 486 732 345

90

5.3 ORGANIZAREA {I AMENAJAREASPA}IULUI GEOGRAFIC ÎN UNIUNEAEUROPEAN| {I ÎN ROMÂNIA*

Organizarea spa]iului geografic are elemente generale comune, care derivã din caracteristicile teritoriului supus ame-najãrii.

Prin organizarea [i amenajarea spa -]iului se în]elege ac]iunea voluntarã pe careo realizeazã societatea omeneascã, de rea -ranjare func]ionalã a elementelor compo-nente, în vederea ob]inerii unui sistemspa]ial ameliorat.

La nivel mondial, organizarea spa]iuluieste, în principial, aceea[i la nivelul unuicontinent, al unor grupe de state (cum esteUniunea Europeanã), al unor regiuni [i ]ãri.

Organizarea spa]iului geografic vizeazãanumite caracteristici ale acestuia, cum arfi: structura economicã (spa]iul agrar,industrial, forestier etc.), tipul de unitateteritorialã (regiune geograficã, regiuneistoricã, unitate administrativã), tipul demediu, de peisaj sau de habitat.

În cadrul Uniunii Europene existã opreocupare de amenajare globalã aspa]iului, dar [i un cadru de afirmare aini]iativelor regionale (DOC 1).

Din punct de vedere al resurselor finan-ciare, suportul organizãrii spa]iului îl con-stituie unitatea administrativ-teritorialã. Încadrul acesteia, existã abordãri sectorialepentru spa]iul agrar, turistic sau urban.

Amenajarea marilor regiuni geograficeeste limitatã de fãrâmi]area administrativã,dar aceastã activitate ar avea o coeren]ãsuplimentarã, datoritã omogenitã]ii rela-tive a substratului.

În Uniunea Europeanã existã exemplede amenajare a unor spa]ii geografice cuanumite caracteristici.

În Olanda, desecãrile succesive au per-mis amenajarea unui spa]iu agricol nou,sub formã de poldere (fig. 1). În RegatulUnit, amenajarea spa]iului agricol a fostrealizatã în raport cu extensiunea arealelor

urbane (cãrora li s-a limitat extinderea teri-torialã necontrolatã).

În Belgia, fosta regiune minierãCharleroi [i-a schimbat aproape total pro-filul, spre industrii [i tehnologii înalte.

Un exemplu deosebit în constituie ba -zinul Ruhr care, chiar dacã [i-a mai pãstratprofilul ini]ial bazat pe exploatarea cãr-bunilor, s-a transformat într-o regiune cuun caracter complex [i accent pe cercetarea[tiin]ificã.

În România, exemplele de amenajare aspa]iului se referã mai ales la amenajareaLuncii Dunãrii, a unor por]iuni din deltã [ila organizarea spa]iului turistic.

Unitatea administrativã asupra cãreiase pot îndrepta resursele financiare nece-sare amenajãrii teritoriale o reprezintãjude]ul [i, într-o anumitã mãsurã (în urmaintegrãrii europene), regiunile de dez-voltare.

Cre[terea importan]ei ComitetuluiRegiunilor în cadrul Uniunii Europene su-ge reazã o dimensiune nouã în procesul deamenajare a spa]iului locuit.

Pentru ]ara noastrã existã un anumitinteres în amenajarea regiunilor geograficesituate în diferite unitã]i administrative.

Un exemplu îl poate constitui Carpa]iiMoldo-Transilvani, care pot fi amenaja]iunitar sub raportul poten]ialului turistic(fig. 2, DOC 2).

Ca o constatare negativã, trebuie sãobservãm cã, în cazul ]ãrii noastre,cre[terea teritorialã a ora[elor (prin apari]iaunor cartiere reziden]iale la marginea aces-tora) s-a fãcut în detrimentul spa]iului agricol.

Exemplele de ora[e care au cartie-re-satelit sunt foarte numeroase. De exem-plu, ora[ul Bucure[ti este înconjurat la exte-rior de o centurã de zone reziden]iale noi.

TERMENISistem teritorial – ansamblu

func]ional format din elemente,procese [i rela]ii care definesc unspa]iu bine delimitat; în proiec -tarea dezvoltãrii sistemelor teri-toriale pot fi urmãrite mai multescopuri de naturã economicã.

Dezvoltare regionalã – dez-voltare teritorialã care are învedere o anumitã regiune geo -graficã, identificatã obiectiv sau ounitate administrativã, definitã înmod conven]ional.

Dezvoltarea durabilã – dez-voltare economicã [i socialã (cu ocomponentã teritorialã pregnan-tã) în care existã o preocuparepentru pãstrarea pe viitor aresurselor naturale [i a mediuluiînconjurãtor.

ACTIVIT|}I1. Urmãri]i harta alãturatã

(fig. 1) [i preciza]i elementele caretrebuie luate în considerare pen-tru amenajarea turisticã.

2. Identifica]i elemente aledezvoltãrii spontane a ora[elordin ]ara noastrã.

5cap

.II

Fig. 1 Peisaj cu agricultur\ intensiv\ – Olanda

91

Fig. 2 Carpa]ii Moldo-Transilvani — amenajare teritorial\

Amenajarea spa]iului geograficDOC 1

Amenajarea spa]iului geografic reprezintã o activitate care arelegãturi importante cu dezvoltarea regionalã [i cu cea durabilã.Geografia poate sã aibã contribu]ii semnificative, indiferent descara spa]iului reprezentat, de la nivelul planetei ca întreg, lanivelul unei a[ezãri elementare.

Posibilitatea trecerii de la o scarã la alta reprezintã un elementde specificitate pe care geografia poate sã îl aducã amenajãriispa]iului prin înscrierea unui anumit teritoriu în întinderi mai marisau prin subînscrierea în cadrul acestuia a unor spa]ii mai mici.

Inser]ia geografiei se poate realiza la nivelul unor macrosis-teme teritoriale (regiuni geografice sau pãr]i ale continentelor) saupe probleme cu un caracter liniar (amenajarea bazinelor hidro-grafice, amenajarea localitã]ilor).

Elementul central al dezvoltãrii [i amenajãrii spa]iului îl con-stituie însã identificarea [i caracterizarea regiunilor geografice.Prin caracterul relativ omogen, acestea constituie o premisãini]ialã în în]elegerea caracteristicilor actuale ale spa]iului

geografic urmând a fi supuse efortului transformator.În prezent, în cazul ]ãrii noastre existã anumite componente

ale dezvoltãrii teritoriale, cum ar fi: � sprijinirea agriculturii [i a dezvoltãrii rurale;� protejarea [i îmbunãtã]irea calitã]ii mediului înconjurãtor;� îmbinarea structurilor economice ale regiunilor;� sprijinirea dezvoltãrii regionale echilibrate [i durabile;� îmbunãtã]irea [i dezvoltarea infrastructurii.Se observã cã aceste componente au în vedere un teritoriu cu

anumite caracteristici ini]iale [i cu un caracter de „sistem deschis”.Ca teme de reflec]ie pentru viitorul apropiat, men]ionãm:

posibilitatea dezvoltãrii sistemului de autostrãzi, [osele de marevitezã; realizarea (spre mijlocul secolului alXXI-lea) unor trasee cutrenuri de mare vitezã; amenajarea unor teritorii utilizate maipu]in (regiunile montane înalte, Dobrogea de Sud, Delta Dunãrii);amenajare turisticã a spa]iilor din jurul ora[elor foarte mari; dez-voltarea unei zone metropolitane în jurul Bucure[tiului.

Moldova

Neam]

Suha

Crac\u

Bistri]a

Tazl\u

Oituz

Vârghi[

Ca[in

Hom

orod

Târnava Mare

Târnava Mic\

Niraj

Mur

e[

Gurghiu

Mure[

L. Ro[u

L. IzvorulMuntelui

Uz

Trotu[

Bicaz

Nea

gra

Bistri]a Aurie

Bistr

icioa

ra

Bistri]a

Tarc\u

Olt

Vf. Rar\u1651

Vf. Giumal\u1857

Vf. Pietrosu

P. Tihu]a (Bârg\u)1201

P. Mestec\ni[

M- ] i i G

r i n ] i e [ u l u i

O b c i n e l e B u c o v i n e i

P o d i [ u lM o l d o v e i

Subcarpa]ii

Curburii

M - ] i i C e a h l \ u

21001590

1545

Vf. Bivolu

Vf. Budacu1859

1530

1907

1442Vf. Geam\na

1664

Vf. Nemira Mare

1649

Vf. Fâncelu

Vf. Saca1776

1684

Vf. Harghita-M\d\ra[

Vl\hi]aOdorheiuSecuiesc

Rupea Baraolt

B\ileTu[nad

Sovata

Cristuru Secuiesc

Praid

Reghin

Deda

Târgu Secuiesc

D\rm\ne[ti

M-]ii

Berzun]i

Miercurea-Ciuc

B\lan

Borsec

Depr. Glod

Depr. Bilbor

Depr. V\r[ag

C

B

A

Depr. Pl\ie[i

Tulghe[

CheileBicazului

H\[ma[u Mare(Curm\turii)

M-]ii

Topli]a

Gheorgheni

Vatra Dornei

Târgu Neam]

Piatra Neam]

Bicaz

Girov

Ciceu

Moine[ti

Com\ne[ti

TârguOcna

Sl\nicMoldova

Câmpulung Moldovenesc

Suceava

1800

)(

)(

P. Bicaz1256

P. Stâni[oara

)(

)(

P.

P. Vl\hi]a985

)(

)(

)(

P. Oituz866)(

P. Tu[nad

P. Uz1085

Defileul Raco[

)(

)(

M - ] i i C \ l i ma

ni

De

pr

.C

i uc

De

pr

.G

iu

r

g e u

M

- ] i iG

i ur g

eu

l ui

M- ] i i G iumal\u

(B

i st

ri ]

ei )

M- ] i i

Go [m

an u

M-

]i

iH

ar

gh

it

ei

M-

]i

iG

ur

gh

iu

lu

i

M - ] i i N e m i r a

-Rar\u

46°

47°

26° 46°

47°

26°

Ilva Mic\

Su

bc

ar

pa

]i

iM

ol

do

ve

i

L. Sf. Ana

M - ] i i C i u c u l u i

P. Ghime[

M - ] i i Vr a nc e i

0 10 20 30 km

M-]iiBaraolt

De

pr e

si u

ne

ac

ol i n

ar \

aT

r an

si l v

an

i ei

D e f i l e u l To p l i ] a - D e d a

M-

]i

iT

ar

c\

ul u i

Vf. Grindu[u

M- ]

i iB

o d o c

Vf. Ocola[u Mare

M-

]i

iS

tâ

ni

[o

ar

ei

M - ] i i B â r g \ u l u i

Gura Humorului

Vf. Ciomatu Mare1301

C a r p a ] i i M a r a mu

re

[

ul u i [ i B u c o v i n e i

Depr. Câmpulung Moldovenesc

Depr. Ostra

Depr. Dornelor

Depr. Neagra {arului

Depr. Borsec

Depr. Ag\[

Depr. Com\ne[ti

Nea

gra

{aru

lui

Localit\]i:

100 000–350 000 loc.

25 000–50 000 loc.

10 000–25 000 loc.

sub 10 000 loc.

alte localit\]i

)(

A. Mun]i vulcaniciB. Mun]i din zona cristalino-mezozoic\C. Mun]i din zona fli[uluiDepresiuni intramontaneDealuri exterioare

Regiuni montane exterioareZona de interferen]\ carpato-subcarpatic\Cratere principaleDefilee, cheiPasuriLimit\ `ntre regiuniVârfuri{oseleC\i ferateC

ar

pa ] i i C u r b

ur

i

i

Harta alãturatã redã o regiunegeograficã reprezentând un model de teri-toriu asupra cãruia poate fi realizatã oamenajare teritorialã, pornind de la carac-teristicile mediului natural. Din punct devedere al amenajãrii spa]iului geografic,aceste caracteristici dau elemente comuneteritoriului, indiferent de unitatea adminis-trativã cãreia le apar]ine. Elementele co -mune sunt vizibile pe aceastã hartã, careeviden]iazã posibilitã]ile [i limitãrile sis-temelor de transport [i poten]ialul turistic.

92

PROBLEMA ENERGIEI ÎNUNIUNEA EUROPEAN| {I ROMÂNIAResursele energetice clasice, neregene -

rabile sunt, la nivelul Uniunii Europene,modeste. Chiar dacã Europa (în sens larg,incluzând [i Federa]ia Rusã) are resurse maibogate, accesibilitatea lor (din diferite moti -ve) restric]ioneazã folosirea acestora (fig. 2).

Uniunea Europeanã se aprovizioneazãcu resurse energetice de bazã astfel: � din Marea Nordului, petrol [i gaze

naturale; deoarece acestea nu sunt sufi-ciente, în porturile europene sunt adusemari cantitã]i de petrol [i gaze naturale;� din bazinele carbonifere proprii

(Ruhr, Silezia), din regiuni apropiate(Done]k) sau din areale situate la mari dis-tan]e (Australia, Republica Africa de Sud).

Aceste resurse de energie [i îndeosebicele de petrol [i gaze naturale nu sunt sufi-ciente, ceea ce presupune realizarea unorimporturi mari prin intermediul con-ductelor din diferite ]ãri [i mai ales dinzona Mãrii Caspice.

În prezent, aprovizionarea Uniunii dinestul Europei [i de la Marea Caspicã esteîngreunatã de dificultã]ile presupuse deconstruirea [i exploatarea conductelor, decre[terea progresivã a pre]ului materiilorprime [i de disputele dintre diferite ]ãri tra-versate de gazoducte [i oleoducte.

În prezent, existã câteva tendin]e mani-festate în ]ãri din Uniune cum ar fi:� diminuarea [i chiar excluderea cãr-

bunelui din balan]a energeticã;� cre[terea ponderii energiei atomice;� realizarea unor conducte noi.Speran]ele puse în energia neconven -

]ionalã au fost infirmate, chiar dacã existãunele realizãri minime, cum ar fi centralamareomotricã de la Rance (Fran]a – fig. 1).

Dependen]a energeticã a României deresurse exterioare ajunge la aproximativ40% din totalul necesar.

ALTE PROBLEME COMUNE*În prezent, Europa este confruntatã cu o

serie de probleme, cum ar fi:� cre[terea demograficã redusã [i

scãderea relativã a propor]iei Europei înpopula]ia mondialã (de la 15%, în anul 1980la 11%, în anul 2005);� pãstrarea unui ritm înalt al imigra]iei,

inclusiv cu fenomene negative pe care legenereazã;� productivitatea activitã]ilor agricole;� modificarea mediului înconjurãtor (cu

fenomenele de poluare [i cu încãlzirea globalã);� amenajarea spa]iului în perspectiva

unei dezvoltãri durabile.Aceste probleme se reflectã [i în cazul

]ãrii noastre, chiar dacã unele sunt de datãmai recentã.

Dintre problemele comune, prezentãm,sub forma unor scurte studii de caz, douãdomenii de interes deosebit în viitor: polu-area mediului înconjurãtor (DOC 2) [imigra]ia popula]iei [i a for]ei de muncã(DOC 3). Între aceste probleme ale lumiicontemporane [i reflectarea lor la nivelulEuropei, Uniunii Europene [i al României,existã o legãturã foarte strânsã, acesteaavând o dimensiune globalã, cu efecte ladiferite scãri [i suprafe]e.

Aria problemelor comune pentru spa ]iuleuropean este posibil sã se extindã foartemult în urmãtoarele decenii. În afara pro -blemelor centrale, cum ar fi mediul încon-jurãtor [i migra]ia popula]iei, pot apãreapreocupãri semnificative în domenii cum arfi: utilizarea resurselor de apã, încãlzireaglobalã ([i cre[terea corespunzãtoare a ni -velului oceanului planetar), efectele clima -tice ale despãduririlor, turismul de iarnã înzonele montane, modificãri ale bilan]uluiapei în regiunile în curs de aridizare.

Una dintre problemele principale va fiprobabil utilizarea unor resurse energeticeneconven]ionale (în prezent cu o ponderesimbolicã) [i a combustibilului în transpor-turile rutiere.

TERMENIOleoduct – conductã de

transport a petrolului neprelucrat(]i]ei) sau prelucrat.

Gazoduct – conductã detransport a gazului metan.

Electroenergie – energie elec-tricã produsã din diferite altesurse energetice (petrol, cãrbuni,gaze naturale).

ACTIVIT|}I

5.4 PROBLEMA ENERGIEI ÎN UNIUNEA EUROPEAN|{I ROMÂNIA. ALTE PROBLEME COMUNE*

1. Preciza]i ce elemente depoliticã energeticã ar putea fiavute în vedere pentru cre[tereaindependen]ei energetice aUniunii Europene.

2. Men]iona]i în ce mãsurãpolitica energeticã a Românieipoate sã fie corelatã cu cea aUniunii Europene [i în ce mãsurãaceasta trebuie sã aibã un caracterindependent.

5cap

.II

Fig. 1 Barajul centralei mareomotrice de la Rance, Fran]a

93

Fig. 2 Europa – harta energiei (resurse, conducte, centre deprelucrare)

Mediul `nconjur\torDOC 1

O problemã comunã importantã o reprezintã mediulînconjurãtor. Acest exemplu aratã cã, de la nivelul pro -blemelor mondiale la cel al Europei, al unei pãr]i a continen-tului (Uniunea Europeanã) [i pânã la nivelul unei ]ãri [i alregiunilor sale, existã probleme comune care diferã, cantitativ[i calitativ, [i se manifestã în raport cu întinderea spa]iului. Înacest caz, putem spune cã este mai mult o trecere de scarã dela o problemã globalã la o problemã localã, deoarece întreaceste spa]ii înscrise reciproc ac]ioneazã aproape acelea[i ca -racteristici ale mediului [i probleme ale degradãrii sale.

Poluarea aerului, care a dus la actuala tendin]ã deîncãlzire globalã, se manifestã la toate aceste niveluri [i con-stituie un fenomen atât global, cât [i local.

Industria metalurgicã, electroenergeticã [i consumulurban sunt areale de poluare intensã, realizatã în diferite ]ãrieuropene [i care are apoi un circuit mondial. În UniuneaEuropeanã, politica privind mediul înconjurãtor a impusrestric]ii foarte clare, care au avut ca efect reducerea sesi -zabilã a poluãrii aerului [i apelor în ultimii ani. Vechileareale industriale (Anglia Centralã, Ruhr, Belgia, Italia deNord) [i-au transformat succesiv tehnologia [i sunt, înprezent, regiuni lipsite de poluare. Acelea[i exemple se potda în domeniul transporturilor rutiere, unde benzina de tipEuro a scãzut foarte mult poluarea, a transporturilor fero -viare (electrificate aproape în totalitate), precum [i `n cazulpolu\rii accidentale în porturi (controlatã foarte mult înprezent). Existã, desigur, exemple cunoscute de poluare acci-dentalã a mãrilor. Un grad ridicat de poluare se constat\ `nc\în cazul fluviilor, în care sunt deversate substan]e poluanteindustriale care, la rândul lor, sunt transportate în mãri.

În prezent, Uniunea Europeanã are un program coerentde combatere a poluãrii [i de reducere a fenomenului deîncãlzire globalã.

Migra]ia popula]iei [i a for]ei de muncãDOC 2

Europa este cunoscutã ca o regiune de atrac]ie a popula]iei lanivel mondial. Performan]ele economice ale Uniunii Europene aumãrit [i mai mult atractivitatea acestui spa]iu. Dezvoltarea ]ãriloreuropene a avut la bazã, în ultima perioadã de timp, printre altele, [iun anumit aflux migratoriu în contextul în care sporul natural alpopula]iei acestor ]ãri a fost modest.

Fluxul de popula]ie imigrantã î[i are originea atât în fostele ]ãricoloniale, cât [i în alte ]ãri.

Astfel, între 1970 [i 2000, spre Regatul Unit vin grupuri umaneîndeosebi din India, Pakistan, în Spania, din Maroc, în Fran]a din fos-tele colonii africane [i din Algeria, în Germania din Turcia [i dinfosta Republicã Federativã Iugoslavã, în Olanda din Indonezia [i dinzona Caraibeeanã. În unele ]ãri, existã termenul de „muncitor vizita-tor”. În Fran]a, dintre cele 4 milioane de persoane sosite, 1 milionsunt cetã]eni francezi.

O categorie aparte de imigran]i o reprezintã refugia]ii. Numãrullor a crescut dupã 1990. În urma rãzboaielor din Iugoslavia,Germania a acceptat, spre exemplu, 300 000 de refugia]i din Bosnia[i Her]egovina.

În prezent, un numãr mare de refugia]i au venit din diferite ]ãriaflate în rãzboi (Iran, Afganistan, Somalia, Sri Lanka, Etiopia) saudin ]ãri în care existã regimuri de oprimare individualã sau colectivã.

Dupã integrarea noilor ]ãri membre în Uniunea European\, în2004, fluxul migratoriu din aceste ]ãri spre vestul Europei a crescut.Acesta este mai consistent în cazul ]ãrilor cu o popula]ie mare(Polonia), dar foarte mic în cazul ]ãrilor care au, ele însele, un anu-mit deficit de for]ã de muncã (Slovenia, Ungaria).

În esen]ã, sub raport economic, migra]ia for]ei de muncã este unfenomen pozitiv (mai accentuat în ]ãrile primitoare), dar poate avea[i elemente negative (scãderea for]ei de muncã din ]ãrile emergentesau lucrul în ilegalitate).

Din România se apreciazã cã lucreazã în prezent (în mod legal),în diferite ]ãri europene, peste 1 milion de persoane.

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°

Cercul polar arctic

2

4

5

ISLANDA

A F R I C A

0 200 400 600 800 1000 km

6

9


ce

an

ul

At

la

nt

ic

Harta alãturatã redã principalele sisteme de trans-port al resurselor energetice de bazã (petrol [i gazenaturale). Se observã aprovizionarea ]ãrilor europenecu resurse energetice din Federa]ia Rusã, nordulAfricii [i Marea Nordului. Pe traseul principalelor con-ducte sau în porturi existã capacitã]i de rafinare sem-nificative. Harta eviden]iazã foarte clar dependen]aenergeticã a Europei de Federa]ia Rusã, prin sistemulde conducte care leagã cele douã entitã]i teritoriale.

oleoductegazoductepetrolrafin\riigaze naturale

94

TEST — ROMÂNIA {I UNIUNEA EUROPEAN|

Citi]i cu aten]ie întrebãrile urmãtoare [i for-mula]i rãspunsurile solicitate.

I. Analiza]i harta alãturatã (fig. 1) [i, pe bazaacesteia, realiza]i urmãtoarele cerin]e:

1. Elabora]i un text, pornind de la aceastãhartã, prin care sã descrie]i formarea [i evolu]iateritorial\ a Uniunii Europene.

(22 p.)2. Analiza]i raporturile spa]iale dintre

Uniunea Europeanã [i Europa [i preciza]i:a) douã elementele naturale comune;b) raportul spa]ial (cu aproxima]ie);c) ]ãrile vest-europene care nu apar]in

Uniunii Europene;d) ]ãri est-europene care nu apar]in

Uniunii Europene.(16 p.)

3. Men]iona]i douã caracteristici ale UniuniiEuropene rezultate din integrarea Bulgariei [i aRomâniei.

(8 p.)II. Analiza]i harta alãturatã (fig. 2) [i, pe baza

acesteia, realiza]i urmãtoarele cerin]e:1. Demonstra]i cã principala resursã naturalã

a României o reprezintã terenurile arabile.(12 p.)

2. Identifica]i douã elemente geografice din]ara noastrã care prezint\ un interes european.

(8 p.)3. Men]iona]i douã elemente care pot facilita

realizarea unor legãturi de transporturi mai buneîntre ]ara noastrã [i celelalte ]ãri ale UniuniiEuropene.

(6 p.)4. Preciza]i douã elemente comune între

România [i Bulgaria redate pe aceastã hartã.(6 p.)

III. Utilizând harta de mai sus (fig. 1), realiza]io compara]ie între douã ]ãri reprezentate pehartã, la alegere, sub raportul unor elementegeografice fundamentale: pozi]ie geograficã,

Fig. 1 Uniunea European\

Fig. 2 România

23°22°21° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

46°

47°

48°

45°

44°

BUCURE{TIA

1

23

3

3

4

�

�

�

�

�

�

Cernavod\

Constan]aCraiova

Ploie[ti

Bra[ov

Bac\u

Ia[i

Gala]i

Cluj-Napoca

Oradea

Timi[oara

Târgu JiuRâmnicu Vâlcea

Pite[ti

Târgovi[te

Slatina

Alexandria Giurgiu

Dun\rea

C\l\ra[i

Slobozia

Buz\u Tulcea

Bârlad

Foc[ani

Piatra Neam]Roman

Boto[aniSuceava

Bistri]a

Târgu Mure[

Sibiu

Alba Iulia

Zal\u

Arad

Re[i]a

Drobeta- Turnu Severin

Calafat–VidinBechet

C\l\ra[i–Silistra

Br\ila–M\cin

Baia MareSatu Mare

Br\ila

0 100 km

U C R A I N A

UN

GA

RI

AS

ER

B

IA

B U L G A R I A

UCRAINA

RE

PUB

LI C

AM

OL

DO

VA

M a r e aN

ea

gr

\

caracteristici ale mediului natural, elemente geodemografice,poten]ial economic, organizarea spa]iului geografic.

(6 p.)

Punctaj I + II + III = 90 p.Din oficiu = 10 p.Total test = 100 p.

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°

Cercul polar arctic

EP 3

4

7 5

F CH

B

NL

DBruxelles

Copenhaga

PL

CZ

A

SK

HSLO

HR

BIS

I BG

CYP

RO

SR

M

GR

MK

M

N

IRL

GB

S SF

EST

LV

LTRUS

RUS

BELARUS

UKR

MOL

ISLANDA

A F R I C A

A S I A

0 200 400 600 800 1000 km

6


Oc

ea

nu

lA

tl

an

t

ic


M a r e a

Me d i t e r a n \

M a r e a

Ba

l ti

c\

M a r e a

N o r d u l u i

Mare

aC

as p

i c\

AL

2Luxemburg FrankfurtStrassbourg

DK

95

IIIca

pito

lul

EUROPA {I UNIUNEA EUROPEAN| ~NLUMEA CONTEMPORAN|


� utilizarea terminologiei [i a limbajului specific pen-tru prezentarea elementelor geografice de bazã aleEuropei, Uniunii Europene [i ale României;� formularea unor probleme referitoare la regio -

nalizare [i globalizare, din perspectivã europeanã;� explicarea rela]iilor dintre lumea contemporanã [i

Europa;� utilizarea unor surse de informare diferite;� raportarea sistemelor naturale [i umane la nivelul

continentului, al ]ãrii [i al diferitelor diviziuniregionale;� interpretarea reprezentãrilor cartografice analizate.

În aceastã parte ve]i avea posibili-tatea sã în]elege]i modul în careUniunea Europeanã [i Europa joacãun rol proeminent în lumea contem-poranã, în condi]iile în care diferiteregiuni [i grupãri de state ale acesteias-au dezvoltat foarte rapid în ultimaperioad\.

Ponderea României în lumea con-temporanã la diferi]i indicatori aratão pozi]ie modestã sau chiar nesemni-ficativã, dar `n contextul în care con-si derãm ]ara noastrã parte a UniuniiEuropene, iar aceasta ca parte aEuropei, datele se schimbã foartemult.

Declara]ia de la Lisabona sublini-azã cã Uniunea Europeanã trebuie sãdevinã cea mai importantã regiunede dezvoltare economicã a lumiibazatã pe cunoa[tere.

96

Prezentarea problemelor fundamentaleale lumii contemporane are o importan]ãmajorã pentru aprecierea corectã a pozi]ieiEuropei [i a Uniunii Europene în cadrulacesteia.

Problemele globale, continentale, ale]ãrilor [i regiunilor sunt corelate între ele.

În anumite pãr]i ale globului, existãunele probleme care lipsesc însã în alteregiuni.

Cadrul general al acestora rãmâne unsistem de referin]ã suficient de complex, lacare sã ne raportãm.

În prezent, principalele probleme alelumii contemporane, care au o reflectare încontinentul european [i în spa]iile sale,sunt:� modificarea caracteristicilor mediului

înconjurãtor, ca rezultat al fenomenelor depoluare a aerului (fig. 1), a apelor [i deîncãlzire globalã;� cre[terea rapidã a popula]iei (dife -

ren]iatã pe continente [i ]ãri), care rea -lizeazã o presiune tot mai mare asupramediului ei de via]ã [i asupra resurseloragroalimentare;� persisten]a unor conflicte interne [i

externe, cu un caracter local sau regional,care pericliteazã stabilitatea anumitor spa]iigeografice;� epuizarea resurselor neregenerabile [i

utilizarea, într-o mãsurã foarte redusã, aunor resurse noi, alternative;� explozia urbanã, dezvoltarea teritori-

alã a ora[elor [i presiunea pe care acestea oexercitã asupra entitã]ilor individuale;� transformarea unor elemente de tip

tradi]ional în bunuri cu utilizare [i eficien]ãlimitatã, în condi]iile expansiunii procesu-lui de mondializare [i de globalizare;� modificarea puterii economice [i

militare a diferitelor ]ãri [i regiuni, careasigurã un cadru nou pentru reflexiile denaturã geopoliticã; � reducerea diversitã]ii biologice [i

diminuarea resurselor biotice ale planeteinoastre;� transformarea peisajelor naturale în

peisaje culturalizate [i, în mod frecvent, înpeisaje degradate;� cre[terea masivã a tuturor categoriilor

de de[euri nereciclate suficient pânã înprezent, care nu pot fi incluse ca atare încircuitele naturale de materie [i de energieale planetei;� apari]ia unor fenomene meteorolo -

gice în forme extreme (secete, inunda]iietc.), care afecteazã suprafe]e terestre totmai întinse;� cre[terea accentuatã a fenomenului

migra]ionist în lumea contemporanã, prindeplasarea accentuatã din ]ãrile sãrace în]ãrile dezvoltate a unor grupuri de persoane;� persisten]a „problemei apei în lume”,

chiar în condi]iile în care rezervele mondi-ale actuale sunt suficiente, dar inegalrãspândite.

La nivelul continentului european, aces-te probleme capãtã anumite nuan]e [i con-cretizãri în raport cu starea actualã a me -diului înconjurãtor (fig. 2).

La nivelul României, o serie de ele-mente de acest fel au o frecven]ã mai mare(fig. 3).

În perspectiva unui ideal comun alomenirii pe termen mediu (care poate fi, deexemplu, oprirea degradãrii mediuluiînconjurãtor, a[a cum s-a sugerat recent `ncadrul Uniunii Europene), efectul acestorprobleme poate fi diminuat printr-un efort[tiin]ific, tehnologic [i economic comun.

TERMENIÎncãlzire globalã – fenomen

de cre[tere a temperaturii mediianuale a globului, ca efect indi-rect al fenomenelor de poluare.

Explozia demograficã – fe -nomen de cre[tere rapidã a popu-la]iei globului.

Hazarde naturale – feno -mene întâmplãtoare, accidentale,cauzate de manifestãri ale altorfenomene cu origine în mediulnatural.

Reciclarea de[eurilor – pro-ces obligatoriu pentru echilibrulnatural, de transformare ade[eurilor în pãr]i componente,care pot fi integrate în circuiteleterestre.

ACTIVIT|}I

PROBLEMELE FUNDAMENTALE ALELUMII CONTEMPORANE –PREZENTARE SINTETICÃca

p.I

II

1

1. Identifica]i problemele ma -jore ale lumii contemporane care[i-au avut originea în continentuleuropean.

2. Preciza]i ce probleme, din-tre cele pe care le-a]i men]ionatmai sus, considera]i cã vã potafecta direct în activitatea cotidi-anã.

3. În cadrul cãror problemepute]i avea o contribu]ie, în sco -pul ameliorãrii sau limitãrii lor?Men]iona]i care sunt aceste posi-bile contribu]ii.

Fig. 1 Poluarea aerului

97

Fig. 2 Principalele elemente distructive în Europa [i în lumea contemporanã

Exxon Valdez

Showa MaruSea Star

Cernob`l

Three Mile Island

Henderson

Mexic

Caracas

Iacoa

Cubatao

Guadalajara

Samara

Bhopal

Minamata

Egipt

Novaia Zemlea


Novosibirsk

R\zboiuldin Golf

Poluare marin\ ridicat\

Poluare marin\ medie

Poluare accidental\ cu hidrocarburi (maree neagr\)

Poluare accidental\ a aerului

Râuri poluate

Braer

Erika

Los Alfaques

IrenesSerenade

Torrey Canyon

AegeeanSea

AtlanticExpres

AmoccoCadiz

O c e a n u l

I n d i a n

Oc

ea

nu

lP

ac

if

ic

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

Oc

ea

nu

lP

ac

if

ic

Tropicul de Nord

Tropicul de Sud

Ecuator

0 2000 km

48°21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28°

23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

47°

46°

45°

44°

48°

46°

45°

44°Constan]a

Ploie[ti

Buz\u

Brazi

Gala]i

Bac\u

BârladD\rm\ne[ti

Piatra Neam]Roman

S\vine[ti

Ia[i

Bra[ov

Sibiu

Baia Mare

Ocna Mure[

Blaj

Satu Mare

DejZal\u

Oradea

Re[i]a

Craiova

Giurgiu

N\vodariMidia

Medgidia

Pite[tiDrobeta-TurnuSeverin

Br\ila

Tulcea

C\l\ra[i

One[ti-Borze[ti

M\r\[e[ti

Slobozia }\nd\rei

Bicaz

Hoghiz

SuceavaBor[a

Rodna

Boto[ani

F\g\ra[

Câmpulung

RâmnicuVâlcea

Govora

Fieni

Târn\veni

Ludu[-IernutBaia de Arie[

Brad

Suplacu de Barc\u

Hunedoara

Chi[c\daga

Ale[d

Paro[eni

ZlatnaMintia

C\lan

PetrilaLivezeni

Lupeni

O]elu Ro[u

Turceni

Rovinari(Rogojelu)

Bârse[ti(Tg. Jiu)

I[alni]a

Slatina

Turnu M\gurele

Industria minier\

Industria metalurgic\

Petrochimie

Industria cimentului

Termoenergie

Industria chimic\

Zootehnie [i industria

alimentar\

Alte ramuri

Surse majore de poluare:

Cop[a Mic\Arad

Timi[oara

Roznov

U C R A I N A

SE

RB

I

A

B U L G A R I A

UC R A I N A

UN

G

AR

IA

Ma

r ea

Ne

ag

r\

0 100 km

RE

PU

BL

I CA

MO

LD

OV

A

Cluj-NapocaTârgu Mure[

BUCURE{TI

Turda

Fig. 3 România harta surselor de poluare

98

Anterior ultimei glacia]iuni care a avutloc la sfâr[itul pleistocenului (pânã acum12-15 000 ani), Europa a fost un teritoriuslab populat, din cauza condi]iilor climaticedeosebit de aspre, asemãnãtoare regiunilorsubpolare actuale. Jumãtatea de nord a con-tinentului era acoperitã de un ghe]ar conti-nental (de tip inslandsis), asemãnãtorAntarcticii sau Groenlandei.

Încãlzirea climaticã postglaciarã a per-mis venirea unor popula]ii din Africa [iAsia care, pe teritoriul european, [i-auschimbat ulterior fizionomia. Civiliza]ianeoliticã (cu origini în Mesopotamia [iDelta Nilului) s-a extins [i în Europa. Veni -rea popoarelor indo-europene a schimbatstructura popula]iilor anterioare. Dezvol -tarea unor civiliza]ii (în Insula Creta,Grecia, Peninsula Italicã) a contribuit laevolu]ia lumii din acel moment.

Un rol important în omogenizarea cul-turalã, umanã [i economicã a Europei înAntichitate l-a avut Imperiul Roman. Îm pãr]irea sa în douã spa]ii descendente(în vest, Imperiul Roman de Apus, unde s-adezvoltat catolicismul [i în est, ImperiulRoman de Rãsãrit, predominant ortodox) agenerat aparent douã civiliza]ii europene.

De[i Europa a jucat un rol important înEvul Mediu, prin dezvoltarea me[te[u -gurilor [i a comer]ului, atât la MareaMediteranã (prin ora[ele-state Vene]ia [iGenova), cât [i la Marea Nordului (prinora[ele hanseatice), cea mai importantãexpansiune a Europei a fost posibilã înurma perioadei „descoperirilor geogra -fice”.

Aceste „descoperiri”, începute de navi-gatori cunoscu]i (Cristofor Columb, Ma -gellan, Americo Vespucci etc.) au lãrgit ariade influen]ã a Europei. Explorãrile s-auextins pânã la dimensiunile planetei.

Expansiunea Europei a atins dimen-siuni maxime la începutul secolului al XX-lea, când s-au format principalele„imperii coloniale” (fig. 1).

Un rol important în aspectul actual allumii contemporane l-a avut Revolu]iaIndustrialã (originarã din Anglia), care a„industrializat” areale extinse din lumeamodernã [i contemporanã. Cele douã rãz -boaie mondiale din secolul al XX-lea aumodificat sistemul geopolitic mondial [i aureprezentat un exemplu negativ de influ-en]ã a continentului asupra lumii contem-porane.

Aceasta a continuat cu „împãr ]irea”Europei în blocuri politico-econo mice [imilitare adverse, care au imprimat o impor-tantã competi]ie ideologicã [i militarã întimpul „Rãzboiului Rece” (1949-1990). Înparalel cu aceste op]iuni politice [i ideolo -gice diferite, în vestul Europei a început sãfie edificatã o structurã economicã [i apoipoliticã reprezentatã de Uniunea Euro -peanã.

În perioada actualã, rolul Europei lanivel mondial începe sã aibã elemente cu oproeminen]ã mai clarã, vizibilã înurm\toarele situa]ii: � exemplul coeziunii interioare [i al

proiectului comun reprezentat de UniuneaEuropeanã;� realizãri semnificative în diferite

domenii tehnologice, [tiin]ifice, economice[i culturale;� afirmarea principiilor democra]iei ca

op]iune fundamentalã a statelor lumii con-temporane;� dezvoltarea pozi]iei proeminente a

Europei în domeniul economic [i comer-cial;� nivelul evoluat al structurii econo -

mice al ]ãrilor europene (fig. 2).

TERMENIPleistocen – ultima parte a

epocii glaciare, caracterizatã prininstalarea [i apoi retragereaghe]arilor.

Indo-european – conceptcare define[te originea comunã aacestui grup de popula]ii, careprovin dintr-un spa]iu originarcomun; popoarele indo-europeneau aceastã denumire pentru asugera extremitã]ile spa]iuluiocupat de acestea.

Descoperiri geografice –perioadã istoricã în care diferi]inavigatori, explorând regiuniexterioare Europei, au cunoscutteritorii noi.

Bloc politico-militar – struc-turã cu elemente de suprana]io -nalitate, formatã din grupe de]ãri cu ideologii similare [i custructuri militare integrate; Pac -tul de la Var[ovia, în estul Euro -pei [i NATO, în vestul Europei,au avut, în principiu, un caracteradvers.

Rãzboiul Rece – perioadãcaracterizatã prin dispute ideo-logice, politice [i militare întregrupuri de state (comuniste [idemocratice), pentru afirmarea [idezvoltarea teritorial\ a acestora.

ACTIVIT|}I

ROLUL EUROPEI ÎN CONSTRUIREALUMII CONTEMPORANE2ca

p.I

II

1. Preciza]i câteva consecin]e,pozitive [i negative, ale desco -peririlor geografice asupra popu-la]iilor extraeuropene.

2. Identifica]i câteva domeniiîn care contribu]ia ]ãrilor euro -pene la tehnologia mondialã afost evidentã [i substan]ialã.

99

Fig. 2 Categorii de state dup\ nivelul de dezvoltare

Imperiul colonial britanic

Imperiul colonial francez

posesiuni temporare aleGermaniei

posesiuni olandeze

posesiuni ale Italiei

posesiuni ale Portugaliei

posesiuni ale Belgiei

posesiuni ale Spaniei

Tropicul de nord

Tropicul de sud

Ecuator


O c e a n u l

I n d i a n

O c e a n u l

P a c i f i c

O c e a n u l

P a c i f i c

0 3000 km

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

}\ri industrializate

}\ri `n dezvoltare

}\ri `n tranzi]ie

}\ri exportatoare de petrol

}\ri subdezvoltate

Alte ]\ri din sud

}ar\ `n dezvoltare [i `ntranzi]ie

Tropicul de Nord

Tropicul de Sud

EcuatorO

ce

an

ul

Pa

ci

fi

c

Oc

ea

nu

lP

ac

if

ic

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

O c e a n u l

I n d i a n


0 2000 km

Fig. 1 Principalele posesiuni coloniale la `nceputul secolului al XX-lea

100

SISTEMUL ECONOMICMONDIALEvolu]ia economiei mondiale [i a sis-

temului economic mondial a dus laasocierea unor state, regiuni, teritorii, înstructuri supraordonate, bazate pe anumiteîn]elegeri, care î[i propun sã aibã o ac]iunecomunã, convergentã în vederea afirmãriiacestora în lumea contemporanã.

Existã câteva structuri importante alelumii contemporane [i sisteme teritorialecare s-au dezvoltat foarte mult. În acestcontext, trebuie sã men]ionãm rolul mon -dial crescând al Chinei, al altor teritorii(Asia de Sud-Est, Asia de Sud, OrientulMijlociu [i Apropiat, America Latinã), încondi]iile în care state sau grupãri de state,recunoscute prin realizãri anterioare, [i-auconservat pozi]iile (Europa Occidentalã,America anglo-saxonã, Japonia).

Sistemul mondial actual nu are o struc-turã omogenã, în sensul c\ toate regiunilemari sã aibã elemente de similaritate.Anumite grupãri teritoriale (ASEAN, MER-COSUR, Comunitatea Economicã a AfriciiAustrale) au o coeren]ã limitatã.

De altfel, chiar împãr]irea lumii contem-porane în astfel de ansambluri teritorialepoate fi privitã cu anumite nuan]ãri,deoarece la baza constituirii lor existã criteriidiferite.

Dintre criteriile care atestã diversitateaaccep]iunii ansamblurilor, men]ionãm: ariileculturale majore, asocierea militarã, criteriistatistice, nivelul de dezvoltare al statelor,proximitatea teritorialã, pozi]ia geograficã,elemente de naturã etnicã, religioasã sauistoricã.

Imaginea cea mai sugestiv\ a sistemuluimondial actual este ilustrat\ de ansam-blurile lumii contemporane (fig. 1). Aceastapermite [i o apreciere generoas\ asuprapozi]iei geostrategice actuale a României(DOC 1) `n contextul sistemului mondial.

UNIUNEA EUROPEAN| {ISISTEMUL ECONOMICMONDIALFa]ã de celelalte ansambluri economice

ale lumii contemporane recunoscute înmomentul de fa]ã, Uniunea Europeanã secaracterizeazã printr-o suprafa]\ redusã, cu opopula]ie relativ numeroasã care facili teazãperforman]e economice deosebite în raportcu resursele, întinderea [i popula]ia. Astfel,produsul total brut al Uniunii Europene estede aproximativ 1/3 din cel mondial, ceea cereprezintã o va loare foarte ridicatã. Deasemenea, peste 40% din comer]ul mondialeste de]inut de Uniunea Europeanã. Subraportul deciziilor, se apreciazã cã, la nivelulUniunii Europene se realizeazã un raport deaproximativ 1/2 între deciziile adoptate lanivel na]ional [i cele la nivelul Uniunii.

Anumite teritorii situate în exteriorulEuropei sunt considerate ca apar]inândacesteia, prin legãturile cu teritoriul ]ãriieuropene respective. În aceastã categorie seîncadreazã teritoriile de peste mãri aleFran]ei (Polinezia Francezã, Guyana Fran -cezã etc.), insulele portugheze din OceanulAtlantic, teritoriile dependente de RegatulUnit sau Groenlanda prin legãturi maistrân se pe care le are cu Danemarca.

Diferitele ]ãri ale Uniunii Europene au,prin tradi]ie, rela]ii privilegiate cu spa]iiextraeuropene. Astfel, Regatul Unit arelegãturi privilegiate cu SUA, Canada,Australia, Noua Zeelandã [i ]ãrile care auapar]inut Imperiului Britanic, reunite subformula de cooperare economicã aCommonwealth-ului. Fran]a are rela]iiprivilegiate cu ]ãrile francofone [i Canada,iar Portugalia cu Brazilia, Angola [iMozambic. În acest fel, existã o cooperare lanivelul Uniunii Europene cu ansamblurileeconomice mondiale, dublatã de o coope -rare economicã [i culturalã biunivocã, între]ãri ale Uniunii Europene [i alte state.

TERMENIIntracomunitar – activitate

desfã[uratã în interiorul comu-nitã]ii formate din statele UniuniiEuropene; comer]ul intracomuni-tar reprezintã totalitatea schim-burilor dintre aceste ]ãri.

Sistem economic – sistem dematerii, produse [i energie încare au loc procese economice detransformare a unor materii pri -me [i substan]e în produse desti-nate oamenilor.

Sistem economic mondial –reprezintã totalitatea economiilor]ãrilor componente [i intercondi -]ionarea lor sub raportul apro -vizionãrii cu materii prime, des-facerea produselor [i asigurarearesurselor financiare.

ACTIVIT|}I

UNIUNEA EUROPEANÃ {I ANSAMBLURILEECONOMICE {I GEOPOLITICE ALE LUMIICONTEMPORANEca

p.I

II

1. Determina]i caracterulmon dial al economiei din perioa-da contemporanã, analizând ele-mentele sale componente (resursenaturale, resurse umane, tehnolo-gie, activitã]i economice, resursefinanciare).

2. Demonstra]i dependen]acrescândã a României de subsis-temul economic al Uniunii Euro -pene [i de sistemul economicmondial.

3

101

Dimensiunea geostrategic\ a RomânieiDOC 1

Dimensiunea geostrategic\ a României(`n sensul actual [i mo dern al termenului)cuprinde ur m\toarele grupe de probleme:

a. Sub aspect militar, ]ara noastr\ a fostprimit\ `n NATO, `n prezent fiind `ntr-unparteneriat strategic cu acesta.

Extinderea NATO de la sfâr[itul anului2002, a cuprins un num\r de 7 state.

Fa]\ de actorii militari principali ai lumiicontemporane (mari le puteri), România seafl\ `n vecin\tatea imediat\ a celei de a douaputeri mondiale (Federa]ia Rus\), la o anu-mit\ dep\rtare de principala superputere

(SUA) sau de alte puteri regio nale (Fran]a,China etc.);

b. Fa]\ de resursele naturale de baz\ alelumii contemporane (`n deosebi resursele depetrol [i gaze naturale), România, ]ar\ cu unan samblu de resurse energetice [i mi neralemodeste, se afl\ `ntr-o po zi]ie acceptabil\,`ndeosebi da torit\ noilor resurse de petrol [igaze natu rale din zona M\rii Caspice;

c. Fa]\ de actorii geopolitici principali,]ara noastr\ [i-a exprimat op]iunea cunoscut\pentru Uniunea European\ [i NATO.

~n acela[i timp, exist\ un interes fa]\ de

alte ]\ri cu rol `n deciziile interna]ionale saufa]\ de ]\ri cu un poten]ial `n cre[tere. ~ntr-oanumit\ m\sur\, pot exista [i alte op]iuni `nperspectiv\. Este, de asemenea, cunoscut\ [iopinia ]\rii noastre `n problematica tero -rismului interna]ional, a traficului de droguri,a migra]iei clandestine [.a.

România, prin apartenen]a la diferite or -ganisme interna]ionale (ONU, UNESCO,Banca Mondial\, OMM, OMS, Oraganiza]iaEconomic\ [i Comercial\ a ]\rilor din jurulM\rii Negre), joac\ un rol activ `n poblemati-ca lumii contemporane.

Tropicul de Sud

Ecuator

Fig. 1 Ansamblurile regionale ale lumii contemporane

3

4

5

12

6

7

8

9

10

11

12

11. Europa12. Federa]ia Rus\13. America de Nord14. America Central\15. America de Sud16. Africa de Nord – SV Asiei17. Africa Subsaharian\18. Asia de Sud19. Asia de Est10. Asia de Sud-Est11. Australia12. Pacific

0 2000 km

Tropicul de Nord

Harta de mai sus reprezint\ un punct devedere asupra ansamblurilor regionale alelumii contemporane, care `ncearc\ s\ sinte-tizeze anumite elemente de natur\ geogra -fic\, pozi]ional\, cultural\ [i economic\. Sunttotodat\, `n mare m\sur\, „arii culturale”.Acestea nu `ncorporeaz\ dimensiuneageopolitic\ [i geostrategic\ a lumii fiind, mai

mult un punct de vedere geografic (H. J. deBlij, Peter Muller, „Geography Realms Regionsand Concepts, 2000”).

Fiind o reprezentare cartografic\ utilizat\larg ([i presupus acceptat\) permite o situarecorect\ a ]\rii noastre `n cadrul acesteia. De[inu ofer\ o raportare de natur\ geopolitic\,permite aprecierea obiectiv\ a locului

României `n lumea contemporan\. Cea maiimportant\ constatare este lipsa de echivoc `nprivin]a apartenen]ei sale europene.

~n acela[i timp `ns\, prin pozi]ia sa `napropierea lumii islamice (prin Asia de SV [iAfrica de Nord), România va trebui s\ seadapteze exigen]elor noi impuse de aceast\proximitate.

102

Mondializarea constituie un procesprin care anumite valori încep sã aibã o cir-cula]ie mai largã, pe alocuri cu un caracterglobal. Multiple elemente de origine euro-peanã au, în prezent, un caracter mondial:jocurile olimpice, diferite jocuri sportive(fotbal, rugby), limbile europene vorbite înlume (limba englezã, francezã, spaniolã,portughezã), unitã]ile de mãsurã, sistemulde coordonate geografice, mãsurarea tim-pului, circula]ia aerianã, elemente ale cul-turii, literaturii, artelor [i arhitecturii (cuoriginea în Europa, dar prezente în ]ãriextraeuropene).

Un studiu atent al elementelor de mon-dializare eviden]iazã constatarea cã fiecare]arã europeanã are o anumitã contribu]ie înacest sens, prin promovarea [i afirmareaunor crea]ii proprii.

Rezultatul principal al mondializãrii îlreprezintã crearea sistemului economicmondial, cu influen]e asupra fiecãrei re-giuni [i ]ãri componente.

Interna]ionalizarea reprezintã maimult un element în care se presupune [i unanumit proces de negociere asupra pro -blematicii respective. În aceastã categorie arintra diferitele conflicte interna]ionale,folosirea economicã a platformelor conti-nentale, exploatarea regiunilor arctice [iantarctice etc. Din pãcate, un fenomeninterna]ionalizat îl reprezintã terorismul,care are la bazã elemente ideologice saureligioase.

Schimburile economice reprezintã oexpresie evoluatã a interna]ionalizãriicomer]ului, prin stabilirea unor reguli decomportament al statelor [i al companiilorla nivel mondial, astfel încât sã nu fie pro-movate mãsuri cu un caracter protec]ionistevident. Organiza]ia mondialã a comer -]ului reprezintã forma sub care se realizea -zã corelarea aspira]iilor economice indivi -duale ale ]ãrilor [i companiilor cu anumite

cerin]e [i reguli considerate a fi asumate deto]i partenerii.

Un alt element de interna]ionalizare îlrepre zintã poluarea aerului, dar [i a apelor,care cre eazã anumite dispute între ]ãrileapropiate.

Globalizarea reprezintã o formã maiavansatã [i mai complexã prin care anu-mite elemente (indiferent de ]ara de prove-nien]ã) încep sã aibã o utilizare globalã. Înacest context, elemente de globalizare evi-dente le au utilizarea internetului, atehnologiei informa]iilor, a sistemuluimondial de comunica]ii [i anumite ele-mente culturale cu un caracter global.

Limba englezã, de[i are o utilizarefoarte largã, reprezintã un vector al globa -lizãrii, fãrã a fi utilizatã pe întreagasuprafa]ã a planetei.

Perspectivele europene ale interna]io -nalizãrii, mondializãrii [i globalizãrii puncontinentul nostru într-o pozi]ie privile-giatã, de[i vectorul principal al globalizãriiîl reprezintã SUA. Trebuie sã observãm cã,într-o perspectivã istoricã apropiatã, StateleUnite au reprezentat un efect al mondia -lizãrii valorilor europene referitoare lademocra]ie [i modelul economic capitalist,bazat pe economia de pia]ã. SUA au dez-voltat foarte mult sisteme care au contribuitfoarte rapid la globalizare [i au dat odimensiune nouã limbii engleze, ca purtã-tor elementar al informa]iei.

În prezent, Europa contribuie la feno -menul de globalizare, printr-o serie de ele-mente noi, cum ar fi: modelul coeziuniiinterne între o asociere de state, cum esteUniunea Europeanã, modelul democra -]iilor evoluate, modelul social al economieide pia]ã (în care existã elemente de redis-tribuire a produselor muncii sociale) [imodelul culturii moderne [i contemporane(care este mult diversificatã de contribu]iiindividuale).

TERMENIMondializare – tendin]a de

utilizare la scarã mondialã a unorelemente economice, sociale [iculturale realizate într-un anumitspa]iu geografic.

Globalizare – generalizare lascarã globalã a unor idei, con-cepte [i produse utile activitã]iioamenilor.

ACTIVIT|}I

MONDIALIZARE, INTERNA}IONALIZARE{I GLOBALIZARE DIN PERSPECTIVÃEUROPEANÃca

p.I

II

4

1. Urmãri]i harta alãturatã(fig. 2) [i preciza]i extensiuneateritorialã a grupãrilor economicereprezentate.

2. Compara]i harta de mai sus[i datele statistice (DOC 1) [i, pebaza acestora, realiza]i o scurtãca racterizare a douã ansambluriteritoriale reprezentate.

Fig. 1 Elemente ale mondializ\rii [iglobaliz\rii

103

Fig. 2 Grup\rile economice [i comerciale ale lumii contemporane

0 3000 km

ALENAAmerica de SudUE (27) [i alte ]\rieuropeneFedera]ia Rus\ [ispa]iul conexMaghreb [i OrientulMijlociuAfrica Subsaharian\Asia de SudPacificul Occidental

Tropicul de nord

Tropicul de sud

Ecuator


O c e a n u l

I n d i a n

O c e a n u l

P a c i f i c

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

Oc

ea

nu

lP

ac

if

i

c

Date statistice generale ale ansamblurilor teritoriale regionaleDOC 1

Ansamblul economic Suprafa]\(mil. km2 [i %)

Popula]ie(mil. loc [i %)

PNB(mld. USD [i %)

Export(%)

ALENA 21,616,3

4606,8

12 00032,5

18,9

America de Sud 18,611,0

4906,9

1 4503,9

2,9

UE (28) 4,43,2

5047,1

11 60032

42,1

Federa]ia Rus\ 22,116,3

2406,5

7902,1

4,3

Maghreb [i OrientulMijlociu

12,69,5

4706,8

9903,0

3,6

Africa Subsaharian\ 24,618,5

74011

3010,9

1,0

Asia de Sud 4,53,5

1 56022,1

5951,6

1,0

Pacificul Occidental 25,018,7

2 18033,4

7 62024

26,2

Total 133,2100

6 580100

33 346100

100

104

Proiec]iile de viitor referitoare la Europa[i Uniunea Europeanã ([i, în acest context, [ial României) diferã foarte mult în func]ie dedomeniul pe care îl avem în vedere.

Sub raport demografic, proiec]ia estenumeric defavorabilã continentului nostru,deoarece alte regiuni [i ]ãri înregistreaz\cre[teri deosebite. Efectul imediat îl repre -zintã scãderea relativã a ponderii europe-nilor în popula]ia totalã a planetei noastre.Aceastã scãdere are un caracter relativ,deoarece se referã doar la o componentãnumericã, absolutã [i relativã. Scãdereasporului natural în ]ãrile europene (înprezent, pentru multe, având valori nega-tive) este compensatã, în parte, de mi[careamigratorie extraeuropeanã. De aici rezultã,pe termen mediu [i lung, o altã tendin]ã aevolu]iei demografice în viitor, care are învedere schimbarea structurii sale inte-rioare, pe na]ionalitã]i, grupuri etnice [icategorii de vârstã. Cre[terea procentualã apopula]iilor alogene de origine extraeuro-peanã va putea fi un element favorabil deevolu]ie dacã se realizeazã integrarea cul-turalã, economicã [i lingvisticã a acestora.

Sub raport economic, actuala pondere aEuropei va rãmâne în continuare neschim-batã, pe un interval mediu de timp. Esteposibil ca, în condi]iile în care se pãstreazãritmurile actuale de dezvoltare pentru anu-mite ]ãri (India [i China îndeosebi), pon-derea economiei europene sã se diminuezepe termen îndelungat.

Participarea Europei la sistemul deci -zional mondial depinde foarte mult deini]iativele ]ãrilor componente. Chiar dacãinfluen]a ONU s-a redus sensibil, prezen]areprezentan]ilor europeni în Consiliul deSecuritate rãmâne foarte importantã. Unelement interesant îl va reprezenta în viitorfelul în care Federa]ia Rusã (consideratã caparte a Europei) va reu[i sã exercite o influ-en]ã constructivã în Asia [i în alte regiunide pe glob (în condi]iile în care popula]ia

acesteia scade [i, prin compara]ie, a unor]ãri asiatice cre[te accelerat).

Sub raportul prezen]ei militare în lumeacontemporanã, Europa nu pare sã aibã înviitor o cre[tere semnificativã, chiar dacãexistã inten]ia realizãrii, la nivelul UniuniiEuropene, a unei armate comune.

Evolu]ia viitoare a Uniunii Europene [ia Europei depinde foarte mult derezolvarea unor probleme conflictuale pecontinentul nostru (fig. 1, DOC 1) [i deevolu]ia extinderii Uniunii Europene.Conflictele actuale cunosc dimensiuni [imotiva]ii foarte diferite: anumite diferen]ede opinii sau dispute relativ minore [isitua]ii conflictuale mai grave. În cazulEuropei, existã minoritã]i care au tendin]ede afirmare a unor aspira]ii specifice comu-nitã]ilor respective; în acest sens, estecunoscutã inten]ia Sco]iei de sporire aautonomiei, disputele intraconfesionale dinIrlanda de Nord (în prezent, în curs derezolvare negociatã, dupã secole de situa]iiconflic tuale), tendin]ele autonomiste din}ara Bascilor, Catalunia, nordul Italiei(unde Padania a reprezentat o op]iunedepã[itã în prezent), anumite teritorii pecare trãiesc minoritã]i semnificative nume -ric, conflictele din zona Caucazului (undefosta autoritate dominantã, reprezentatã înprezent de Federa]ia Rusã, are scopuridivergente în raport cu aspira]iile indivi -duale ale statelor [i regiunilor respective).

Cea mai complexã situa]ie o reprezintã,însã, spa]iul fostei Republici Iugoslavia, dincare au apãrut state descendente, cuprin -zând în interiorul lor o varietate de situa]iide divizare pe criterii etnice, lingvistice [ireligioase. Un caz în acest sens l-a reprezen-tat Republica Serbia [i Muntenegru, ulti -mul fragment al Iugoslaviei, despãr]itãprin tr-un referendum organizat în Mun -tenegru (unde popula]ia localã a decis, cu ofoarte micã diferen]ã, dobândirea indepen-den]ei) în Serbia [i Muntenegru.

TERMENIPadania – regiune care

cuprinde nordul Italiei (CâmpiaPadului [i regiunile înconjurã-toare), cu o anumitã identitateistoricã [i geograficã, în care oparte din popula]ie a avutinten]ia separãrii de restul Italiei,într-un stat independent.

Þara Bascilor (Euskadia) –teritoriu situat în nordul Spaniei([i extremitatea sud-vesticã aFran]ei), locuit de basci (o popu-la]ie de origine celticã), cutendin]e autonomiste.

Kosovo – regiune istoricã aSerbiei (Kosovo-Metohia), înprezent cu o popula]ie majoritaralbanezã, cu tendin]e autono-miste; sârbii considerã aceastãregiune locul lor de origine.

ACTIVIT|}I

EUROPA, UNIUNEA EUROPEANÃ {I ROMÂNIA ÎN URM|TOARELE DECENII5ca

p.I

II

1. Identifica]i în presã sau laemisiuni TV, pe parcursul unuiinterval de timp de cel mult osãptãmânã, un element referitorla o problemã conflictualã exis-tentã în Europa, în acest moment.Prezenta]i, într-un text scurt,originile, evolu]ia [i explica]iafenomenului identificat.

2. Realiza]i un scenariu alevolu]iei viitoare a Uniunii Euro -pene, în care presupune]i absen ]aunor elemente negative.

105

Viitorul Uniunii EuropeneDOC 1

În prezent, Uniunea Europeanã se aflãîntr-un proces în care, în urma ultimeiextinderi din anul 2007 (cu includereaRomâniei [i a Bulgariei), s-a creat o situa]ienouã, existând diferen]ieri mari întrenucleul ini]ial, ]ãrile integrate pânã în anul2004 [i cele 12 ]ãri integrate în 2004 [i 2007.Se contureazã, în acest fel, un spa]iu cen-tral, o zon\ apropiatã [i alta mai îndepãr-tatã, situatã spre est. Pe termen scurt, per-spectivele se referã la lãrgirea ariei de com-

peten]e constitu]io nale ale Uniunii Euro pene (inclusiv prin adoptarea posibilãa unei Constitu]ii), la ridicarea performan -]elor spa]iilor marginale [i la valorificareaposibilitã]ilor noilor ]ãri integrate.

Într-un anumit interval de timp, Uniu -nea Europeanã ar urma sã ia o decizie înprivin]a integrãrii Turciei, a statelor candi-date care s-au exprimat în acest sens(Croa]ia [i Macedonia), precum [i a altorstate posibile candidate. Integrarea Turciei

ar mãri dimensiunile demografice [i econo -mice ale Uniunii Europene [i i-ar schimbasensibil structura etnicã [i religioasã.

În viitorul apropiat sau îndepãrtat,principala speran]ã a evolu]iei UniuniiEuropene este legatã de reformarea sa inte-rioarã, astfel încât sã fie mãritã coeziuneaacesteia în vederea dezvoltãrii ulterioare.Func]ionarea institu]iilor Uniunii Euro -pene va deveni, în acest context, determi-nantã pentru evolu]ia acesteia.

Fig. 1 – Europa – afirmareaidentitã]ilor

MILE

KILOMETRI

DistrictulKaliningrad

Flandra

Transnistria

Croaþia

Irlanda de Nord

InsuleleFeroe

CorsicaCatalonia

S

F

MB

MKSR

BiH

HRSLO

SK

LT

LI

EST

RUS

MOL

F

I

GaliciaEuskadia

MuntenegruKosovo

(Albania)

Republica Sârbã

Tirolulde Sud

Padania

Macedonia(Albania)

Valonia

state rezultate din secesiuni recente

regiuni cu sentimente recesioniste majore,dar cu perspective de succes limitat

regiuni cu sentimente separatiste minore

Bretagne

Scoþia

F

B

Acest\ hart\, prelu-at\ dup\ o lucrare cularg\ r\spândire inter-na]ional\ (World Regio -n al Geography, Pearson,New Jersey), ilustreaz\un punct de vedere rela-tiv obiectiv asupra aspi-ra]iilor unor minorit\]i `nafirmarea propriilor iden-tit\]i. Orice alt\ con-struc]ie cartografic\ ar fiimplicat elemente desubiectivitate, de aceeaam optat pentru „pre -luarea” unei opinii cu oanumit\ notorietate `nrândul lucr\rilor recentede geografie a lumii con-temporane. De la apari]iaacestei lucr\ri (2005) si -tua]ia este pu]in modifi-cat\ prin apari]ia unuinou stat, Muntenegru.

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

50°

40°

Cercul polar arctic

EP 3

4

7 5

F CH

B

NL

DBruxelles

Copenhaga

PL

CZ

A

SK

HSLO

HR

BIS

I BG

CYP

RO

SR

M

GR

MK

M

N

IRL

GB

S SF

EST

LV

LTRUS

RUS

BELARUS

UKR

MOL

ISLANDA

A F R I C A

A S I A

0 200 400 600 800 1000 km

6


Oc

ea

nu

lA

tl

an

t

ic


M a r e a

Me d i t e r a n \

M a r e a

Ba

l ti

c\

M a r e a

N o r d u l u i

Mare

aC

as p

i c\

AL


DK

106

TEST — EUROPA {I UNIUNEA EUROPEAN| ~N LUMEA CONTEMPORAN|

Citi]i cu aten]ie întrebãrile urmãtoare [i formula]i rãspunsurile pe o paginã alãturatã.

I. Pe baza observãrii hãr]ii alãturate (fig. 1), realiza]i urmãtoarele cerin]e:1. Elabora]i un text, pornind de la aceastã hartã, prin care sã descrie]i, cu aproxima]ie, pozi]ia Uniunii Europene (inclu-

siv a spa]iului situat `n interiorul ei) în ansamblul lumii contemporane. (10 p.)2. Analiza]i raporturile spa]iale dintre Uniunea Euro peanã, Europa [i lumea contemporanã [i preciza]i:a) ansamblul teritorial care are cele mai multe asemãnãri cu Uniunea Europeanã, men]ionând douã dintre acestea; b) ansamblul teritorial fa]ã de care Uniunea Europeanã are cele mai mari deosebiri, men]ionând douã dintre acestea;c) denumi]i ansamblurile teritoriale situate în est [i sud de Uniunea Europeanã, men]ionând, pentru fiecare, douã ase -

mãnãri [i douã deosebiri. (20 p.)3. Men]iona]i douã caracteristici ale Uniunii Europene care îi subliniazã specificitatea în raport cu celelalte ansambluri

teritoriale. (8 p.)

0 3000 km

Tropicul de nord

Tropicul de sud

Ecuator


O c e a n u l

I n d i a n

O c e a n u l

P a c i f i c

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

Oc

ea

nu

lP

ac

if

i

c

II. Urm\rind spa]iul reprezentat pe hartaalãturat\ (fig. 2), realiza]i urmãtoarele cerin]e:

1. Demonstra]i cã Uniunea Europeanã areresurse naturale modeste în raport cu cele-lalte ansambluri ale lumii contemporane, pre-cizând douã resurse abundente [i douãresurse care lipsesc. (8 p.)

2. Preciza]i douã resurse naturale aleRomâniei care reprezintã interes pentruUniunea Europeanã. (8 p.)

3. Men]iona]i douã asemãnãri între România[i Uniunea Europeanã sub raportul evolu]ieidemografice în viitor. (8 p.)

4. Preciza]i legãtura dintre poluarea aeru-lui [i cea a apelor în România, UniuneaEuropeanã, Europa [i lumea contemporanã,demonstrând caracterul comun al acesteiprobleme. (12 p.)

5. Realiza]i un text, de maximum o jumã-tate de paginã, în care sã preciza]i perspectivaeuropeanã asupra unor pro bleme ale lumiicontemporane, folosind urmãtorii termeni:mondializare, globalizare, interna]ionali -zare, integrare, diversitate, dezvoltare dura-bilã, geopoliticã. (16 p.)

Total I + II = 90 p.Din oficiu = 10 p.Total test = 100 p.

Fig. 1

Fig. 2

107

IVca

pito

lul

ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAL| {ICULTURAL| A EUROPEI {I A ROMÂNIEI


� explicarea unor sisteme, structuri sociale [i cultu -rale pe baza informa]iilor din diferite surse;� explicarea raporturilor dintre componenta socialã a

Europei [i suportul ei teritorial;� utilizarea informa]iilor ob]inute prin mijloacele de

documentare;� utilizarea mijloacelor de reprezentare graficã [i car-

tograficã a spa]iului social [i cultural;� interpretarea reprezentãrilor cartografice analizate.

În acest capitol, ve]i studia anu-mite aspecte minimale referitoare lageografia socialã [i culturalã a Euro -pei, precum [i raporturile dintreproblemele abordate atât la niveleuropean, cât [i la nivelul ]ãrii noas-tre. Geografia socialã [i culturalãrepre zintã dimensiuni noi alegeografiei umane [i redau, într-o per-spectivã cuprinzãtoare, raporturiledintre co munitã]ile umane, caracte -risticile lor (demografice, lingvistice,etnice [i religioase) [i mediul în careacestea î[i desfã[oarã activitatea.Peisajul geografic este, din multepuncte de vedere, un peisaj cultura -lizat, iar elementele de geografiesocialã repre zintã proiec]ia societã]iiasupra me diului ei de existen]ã.

* Curriculum diferen]iat (CD) pentru clasele de [tiin]e sociale (2 ore)

108

În prezent, se poate aprecia cã întregulspa]iu locuit al planetei este utilizat, directsau indirect, de societatea omeneascã.Oicumena constituie, în acest caz, suprafa]auscatului. Sfera socioumanã a crescut foartemult în importan]ã, odatã cu cre[terearapidã a popula]iei mondiale.

Popula]ia actualã (6,4 miliarde locui -tori), prin activitã]ile [i necesitã]ile sale,exercitã o exploatare fãrã precedent a me -diului natural al planetei noastre, con-tribuind totodatã, în mod progresiv, ladegradarea acestuia. Utilizarea spa]iuluigeografic este propor]ionalã, într-o anu-mitã mãsurã, cu mãrimea numericã a po-pu la]iei care locuie[te un anumit teritoriu [iî[i gãse[te expresia valoricã în densitateamedie a popula]iei. Este cunoscut cã repar-ti]ia popula]iei este inegalã, existând câtevaconcentrãri foarte mari (DOC 1).

Existã mai multe tipuri de utilizaretradi]ionalã a spa]iului geografic.

În Europa, sunt cunoscute urmãtoareletipuri:� economia forestierã tradi]ionalã,

îmbinatã cu vânãtoare, pescuit [i activitã]iagricole minimale; aceasta caracterizeazã,în prezent, nordul continentului;� agricultura itinerantã, în prezent

foarte rarã, cu o prezen]ã mai importantã întimpul migra]iei popoarelor (Evul Mediu);� agricultura intensivã, bazatã pe

metode agrotehnice evoluate, instalatã înEuropa în urmã cu douã secole [i dez-voltatã sub forma agriculturii de tip comercial;� utilizarea caracteristicilor ]ãrmului

pentru dezvoltarea unor activitã]i legate denaviga]ie; acest tip de utilizare a spa]iuluigeografic este, pentru Europa, foarte vechi;men]ionãm cã, în Evul Mediu, porturilemediteraneene [i cele situate la OceanulAtlantic au dezvoltat importante activitã]icomerciale, care au imprimat anumite

carac teristici fizionomiei ora[elor [i struc-turii economice;� exploatarea resurselor minerale [i

prelucrarea lor industrialã; în cazulEuropei, este, de asemenea, o activitatetradi]ionalã, succedând `n timp activitã]ilorme[te[ugãre[ti (fig. 1);� realizarea unor construc]ii monu-

mentale, ca expresie a înfrângerii unor li -mitãri impuse de caracteristicile spa]iuluigeografic (podul lui Traian construit laDrobeta, Valul roman din Marea Britanie,construit în timpului împãratului Hadrian,aduc]iuni de apã, viaducte, structurileurbane ale unor ora[e, cum ar fi Brugge,Vene]ia);� exploatarea regiunilor alpine

printr-o economie pastoralã diversificatã.În România, tipurile tradi]ionale de uti-

lizare a spa]iului geografic vizeazã urmã-toarele elemente:� realizarea unor construc]ii bazate pe

materii prime din orizontul apropiat (lemn,piatrã), în diferite regiuni (Bucovina,Maramure[, Oltenia Subcarpaticã), DOC 2;� explorarea [i exploatarea resurselor

minerale (încã din perioada daco-romanã),a resurselor de cãrbuni (din secolul al XVIII-lea) [i dezvoltarea timpurie a acti -vitã]ilor de prelucrare a fierului [i aminereurilor neferoase;� activitã]ile legate de agriculturã

(extinderea suprafe]elor agricole în secolulal XIX-lea [i cre[terea efectivelor de ani-male), pe întregul teritoriu al ]ãrii.

Sinteza geografic\ a spa]iului locuit oreprezint\ peisajul antropizat, adic\„peisajul culturalizat”; acesta este vizibilprin ceea ce numim spa]ii [i peisaje cultu -rale (DOC 3).

TERMENIOicumenã – spa]iul locuit.Sferã socio-umanã – geosferã

formatã din totalitatea comu-nitã]ilor umane care locuiesc peplaneta noastrã (antroposferã).

Densitatea medie a popu -la]iei – indicator aproximativ,care reflectã numãrul de locuitoripe o anumitã suprafa]ã, cu oanumitã omogenitate.

ACTIVIT|}I1. Realiza]i o scurtã caracteri-

zare a unei regiuni din ]ara noas-trã, care sã aibã elemente de cul-turã tradi]ionalã, precizând speci-ficul acesteia referitor la urmã-toarele elemente: spa]iul identifi-cat, denumirea, caracteristici alemediului natural, modul de lo -cuire, tipuri de a[ezãri, ac -tivitã]ile economice tradi]ionale,elemente de naturã istoricã, etno-graficã [i folcloricã.

2. Explica]i similitudinile careexistã între diferite regiuni aleEuropei, sub raportul utilizãriitradi]ionale a spa]iului geografic.

TIPURI TRADI}IONALE DE UTILIZAREA SPA}IULUI GEOGRAFIC*1ca

p.I

V

Fig. 3 Carier\ de c\rbune la zi

109

Concentrãri mari de popula]ieDOC 1

Principalele concentrãri de popula]ie sunt:� Asia de Est, cu 1,6 miliarde locuitori;� Asia de Sud, cu 1,4 miliarde locuitori;� Europa, cu 700 milioane locuitori;� nord-estul Americii de Nord, cu 110 milioane locuitori;� Golful Guineii, cu 140 milioane locuitori.Concentrarea mare a popula]iei în aceste spa]ii se manifestã

prin exploatarea resurselor, utilizarea intensivã a terenurilorarabile [i degradarea mediului înconjurãtor.

Regiuni istorico-geograficeDOC 2

În cazul ]ãrii noastre, regiunile istorico-geografice (a[a-nu -mitele „]ãri”) au, fiecare, elemente tradi]ionale de utilizare aspa]iului geografic. ~nainte de orice, acestea sunt forme deextensiune spa]ialã a comunitã]ilor umane tradi]ionale, identifi-cate cu un anumit teritoriu bine individualizat. Aceste entitã]iteritoriale de tip „]ãri” reprezintã o formã de organizare terito-rialã care se regãse[te în Spania, Fran]a, Italia, România [i, într-oanumitã mãsurã, în Peninsula Balcanicã. Aceste spa]ii con-tureazã împreunã arealul romanitã]ii, în sens foarte larg.

Spaþii ºi peisaje culturaleDOC 3

Tipurile tradi]ionale de utilizare a spa]iului geografic, precum[i utilizarea lui actualã creeazã un anumit peisaj distinct, care estedenumit „peisaj cultural”. Conceptul de peisaj cultural constituieun punct de vedere nou asupra peisajului geografic, punândaccentul în mod deosebit pe componenta construitã de om a aces-tui spa]iu, care introduce elemente de omogenitate (prin ceea ceeste adãugat de societatea omeneascã), precum [i elemente dediferen]iere. Totodatã, spa]iile [i peisajele culturale de acest tiptrebuie sã fie privite [i din prisma coeren]ei dintre un anumit te -ritoriu [i comunitatea umanã care îl locuie[te.

Spa]iile [i peisajele culturale definite `n sensul de mai sus nucuprind acea component\ de tip „cultural” (`n sensul culturiitradi]ionale sau academice, a muzicii, picturii, arhitecturii) care arfi presupus\ de acest concept. Spa]iul [i peisajul cultural se refer\la modul `n care un anumit mediu natural a fost transformat`ntr-un teritoriu cu o nou\ calitate, vizibil\ prin elemente cu oanumit\ permanen]\ [i omogenitate: utilizarea terenurilor (dar [itipul predominant al culturilor agricole), structura a[ez\rilor,arhitectura spa]iului construit, elementele de infrastructur\,comunit\]ile umane care locuiesc acest teritoriu [i, mai nou,tehnologia industrial\ predominant\; este vorba, cu alte cuvinte,de un peisaj `n care se reg\se[te amprenta modului de via]\ allocuitorilor. Geografia cultural\ reprezint\ astfel un mod nou dea percepe spa]iul geografic „culturalizat”, adic\ transformat deom. Originalitatea viziunii rezult\ din amprenta uman\ asuprateritoriului, care nu se poate identifica, repetabil, `n alte spa]ii.Pentru locuitorii comunit\]ilor respective spa]iul lor `nconjur\torreprezint\ un „univers `n sine”, cu elemente tradi]ionale [i men-talit\]i legate de aceastea.

Se poate observa cã existã anumite diferen]ieri la nivelulEuropei între mãrimea teritorialã [i demografic\ a acestor spa]iigeografice culturale.

Astfel, în Regatul Unit se pot identifica patru spa]ii majorecare coincid cu unitã]ile majore componente (Sco]ia, Anglia, ]araGalilor, Irlanda de Nord). În cadrul acestora existã anumite divi -ziuni interioare majore precum [i, pe un nivel taxonomic inferior,

alte diviziuni de mai micã întindere; aceste diviziuni elementarecoincid, în cea mai mare mãsurã, cu extensiunea administrativã aunor comitate (Cornwall, Devon, Somerset, Cumbria, Durhametc.).

În cazul Fran]ei, diviziunile majore care au func]ia unor spa]ii[i peisaje culturale au o extensiune care le face similare cu regiu-nile geografice (fãrã a fi la fel cu acestea), suprapunându-se par]ialcu entitã]i administrative de tipul regiunilor; câteva exemple:Picardia, Champagne, Normandia, Bretania, Savoia, Languedoc,Burgundia etc. Aceste entitã]i au o coloraturã istorico-geograficãevidentã [i reprezintã peisaje geografice [i culturale cu o identi-tate care nu este necesar sã fie descrisã.

O situa]ie similarã este în Spania. Aici întâlnim spa]ii cultu raleprecum Asturia, Galicia, Aragon, Catalunia, la Mancha,Andaluzia.

În Belgia, existã nu numai o diferen]ã de peisaj, ci si în aspec-tul comunitã]ii umane [i în structura culturalã între Flandra [iValonia.

În cazul Germaniei, regiunile [i peisajele culturale au o anu-mitã coeren]ã administrativã: Bavaria, Brandenburg, Saxonia,Renania-Palatinat, Renania de Nord-Westfalia.

În cazul Italiei, situa]ia este mai complexã, deoarece spa]iileculturale, regiunile geografice [i regiunile administrative au labazã o anumitã evolu]ie istoricã [i o coeren]ã teritorialã; câtevaexemple: Lobardia, Piemont, Liguria, Toscana, Umbria, Latium,Apulia, Campania, Calabria, Sicilia.

Pentru a ne face o idee asupra acestor spa]ii [i peisaje cultu -rale, ar fi util sã le comparãm cu cele din ]ara noastrã. În acestsens, men]ionãm cã existã o anumitã accep]iune [i generalizare aspa]iilor geografice cu semnifica]ie istoricã pentru ceea ce estedenumit frecvent „regiune istoric\”: Muntenia, Dobrogea,Moldova, Bucovina, Maramure[, Transilvania, Oltenia, Banat. Înafara acestora, existã spa]ii cu aceea[i legitimitate istoricã dar care,datoritã întinderii mai reduse, nu sunt considerate regiuni„tradi]ionale”; acestea sunt: Vrancea, Ha]eg, Zarand, Silvania. Laacestea se adaugã alte spa]ii, de tipul „]ãrilor”.

110

TIPURI DE COMUNIT|}IÎn prezent, existã o taxonomie a comu-

nitã]ilor umane (DOC 1), indicând felul încare este concentratã popula]ia pe un anu-mit teritoriu, definit [i delimitat.

~n comunitã]ile umane elementare(locu in]a individualã, cãtunul, a[ezãrilefoarte mici sau a[ezãrile izolate de obsta-cole na turale) este asigurat\ o comunicareîntre pu]inii ei membri componen]i, iaraccesul la spa]iului înconjurãtor locuit dealte comunitã]i este mai dificil [i accidental.

Sistemele de a[ezãri, dezvoltate în re]ea,cu legãturi bine conturate între ele, repre -zintã o formã superioarã de integrare alocuitorilor. În Imperiul Roman, re]eleleerau desenate de drumuri (limes) în care, înfiecare punct, exista o perspectivã asupralocului urmãtor în traseul de parcurs. Acestsistem a fost foarte dezvoltat în Evul Mediu[i în epoca modernã.

Ora[ele industrializate, bazate pe uti-lizarea resurselor de materii prime dinapropiere, care au favorizat constituireaunor comunitã]i noi, aglomerate dupã cri-terii economice.

Comunitã]ile dezvoltate în ora[elemari, cu multiple func]ii, î[i construiau otradi]ie în timp, care era pãstratã [i trans-misã mai departe (Paris, Praga, Viena).

Comunitã]ile umane din centreleurbane industriale adunau pe un anumitteritoriu oameni din regiuni diferite, lega]iprin tipul de activitate productivã.

Ora[ele foarte mari, aglomera]iileurbane [i metropolele reprezintã forme cuo deosebitã concentrare umanã [i econo -micã, în care individul are o pozi]ie neglija-bilã în raport cu ansamblu comunitã]ii.Chiar dacã aceste structuri teritoriale aumultiple avantaje, pe plan individual,raportul dintre avantaje [i dezavantaje estedeterminat de felul particular în care indi-vidul se reg\se[te în structura vie]ii sociale.

MENTALIT|}IMentalitã]ile formeazã un model inte -

lectual care se aplicã unor situa]ii diferitede via]ã, în func]ie de experien]a ante-rioarã, cuno[tin]ele [i pãrerile construite deo comunitate umanã pânã într-un anumitmoment.

Mentalitatea comportamentalã a indi-vidului diferã în raport de caracteristicilecomunitã]ii umane (mãrimea demograficã,structura socialã, componen]a lingvisticã,op]iunile religioase), de elemente ale per-forman]ei economice (concretizate în nive -lul de via]ã), precum [i în anumite tradi]iiistorice.

Comunitã]ile arhaice au modele carerealizeazã o legãturã strânsã între acestea [iteritoriul pe care îl locuiesc. Ora[ele demari dimensiuni asigurã un anumit aer deapartenen]ã la acestea, dar contribuie la oanumitã „izolare” a individului fa]ã demediul lui de existen]ã.

Comunitã]ile umane de tipul a[ezãrilorrurale (fig. 1), bine stabilizate numeric [iteritorial, cu rãdãcini foarte vechi în istoriaEuropei, faciliteazã o anumitã dezvoltare,rezultatã din numãrul mai mare delocuitori [i posibilitatea comunicãrii unorexperien]e cu alte comunitã]i asemãnã-toare.

Mentalitã]ile sunt legate foarte mult depercep]ia construitã în timp asupra comu-nitã]ii proprii sau a altora, mai apropiatesau mai îndepãrtate. La noi, un element îlreprezintã, pe plan mental, raportul dintreora[ [i sat (DOC 2). Este foarte cunoscut\,de asemenea, mentalitatea popular\ per-sistent\ de-a lungul istoriei, de leg\tur\`ntre un anumit teritoriu [i proprietateaasupra acestuia, `ntre un anumit spa]iubine definit [i comunitatea uman\ care `l locuie[te.

TERMENIComunitate uman\ – grup

uman cu o anumit\ coeren]\ interioar\ (familial\ sau de alt\natur\), care ocup\ un spa]iu binedeterminat.

Mentalitate – fel particular de agând al unui individ sau al uneicolectivit\]i.

ACTIVIT|}I

TIPURI DE COMUNITÃ}I UMANEMENTALITÃ}I*2ca

p.I

V

1. Realiza]i o scurtã pre -zentare geografic\ a unei comu-nit\]i teritoriale, la alegere dintrecele amplasate pe harta al\turat\(fig. 1) precizând elemente speci-fice de geografie uman\.

2. Preciza]i cum influen]eaz\comportamentul individual m\ -rimea comunit\]ii (dintre cele dela DOC 1) `n care `[i def\[oar\activitatea.

111

Taxonomia comunitã]ilor umaneDOC 1

Forme de aglomerare uman\ Suprafa]a (km2) Popula]ie (loc.)

Locuin]\ individual\ 0,01 - 0,1 1 - 1⋅10

Grup de locuin]e (c\tun) 0,1 - 1 1⋅10 - 1⋅102

Sat 1 - 10 1⋅102 - 1⋅104

Grup de sate 110 - 1⋅102 1⋅103 - 1⋅105

Ora[ (individual) 1⋅102 - 1⋅103 1⋅104 - 1⋅106

Aglomera]ie urban\ 1⋅102 - 1⋅104 1⋅106 - 1⋅107

Conurba]ie 1⋅102 - 1⋅104 1⋅106 - 1⋅107

Metropol\ 1⋅102 - 1⋅104 1⋅106 - 1⋅107

Tipuri de mentalitã]iDOC 2

În societatea româneascã a existat oanumitã deosebire între „mentalitateaurbanã” [i „mentalitatea ruralã”, în sensulunei opozi]ii relative a acestora [i a consi -derãrii comunitã]ilor urbane ca purtãtoaresingure de progres [i de civiliza]ie. În re -a litate, mediul rural asigurã o legãturã maibunã între om [i spa]iul lui de existen]ã.Aceastã legãturã este foarte bine conturatãîn cazul unitã]ilor teritoriale de tipul„]ãrilor” unde, pe un anumit spa]iu, existãcaracteristici naturale, de geografie umanã,o anumitã mitologie, elemente folclorice [i de mentalitate [i un mod de a vedeaapartenen]a indivizilor la lumea înconjurãtoare.

Fig. 1 Comunit\]ile teritoriale cu origini istorice

I. Tipuri de habitat rural

Habitatul rural al regiunilor muntoase

Habitatul rural al depresiunilor intramontane

Areale industrial-urbane

Habitatul rural al regiunilor submontane [isubcarpatice

Habitatul rural al regiunilor deluroasedeschise

Habitatul rural al regiunilor de câmpie

Habitatul rural agropiscicol al Deltei Dun\rii

II. Variet\]i regionale specifice ale habitatului rural (exemple)

1. Oa[; 2. Maramure[; 3. Obcine; 4. Girgeu–Ciuc; 5. }ara Bârsei; 6. Vrancea; 7. Lovi[tea; 8. }inutul P\durenilor; 9. }ara Mo]ilor; 10. Silvania; 11. L\pu[; 12. N\s\ud; 13. „Câmpie” (Câmpia Transilvaniei); 14. Târnave; 15. F\g\ra[; 16. M\rginimea Sibiului; 17. Oltenia Subcarpatic\; 18. Alm\j; 19. Muscel; 20.Tutova; 21. Suceava–Neam]; 22. Câmpia Moldovei; 23. Banat; 24. Delta Dun\rii.

48°

21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

47°

46°

45°

44°

Ma r

ea

Ne

ag

r\

0 20 40 60 km

RE

P. MO

LD

OV

A

SE

RB

IA

UN

GA

RI

A

U C R A I N A

UCRAINA

B U L G A R I A

4

13

12

3

21

20

65

19

1523

24

22

14

4

7

168

17

18

9

1011

12

112

DIVERSITATEA LINGVISTIC| Diversitatea lingvistic\ `nseamn\ c\ `n

spa]iul european se vorbesc mai multelimbi (fig. 1). Acestea sunt:

a) Limbi indo-europene, care cuprind:� limbile romanice (italiana, franceza,

spaniola, româna, catalana, portugheza [iretoromana) ocupã aproape integral terito -riul Italiei, Fran]ei, Spaniei, Portugaliei [iRomâniei; limba retoromanã este utilizatãde o popula]ie minoritarã în Elve]ia; în Re -publica Moldova, autoritã]ile locale actualeconsiderã cã existã o altã limbã decât limbaromânã — limba moldoveneascã;� limbile slave (rusa, bielorusa, ucrai -

neana, ceha, slovaca, slovena, sârbo-croata,poloneza, bulgara etc.) ocupã teritoriile]ãrilor sugerate de aceste denumiri; � principalele limbi germanice (ger-

mana, engleza, daneza, olandeza, flaman-da, norvegiana, suedeza, islandeza) su -gereazã teritoriile unde sunt utilizate;� existã câteva limbi vorbite doar de un

grup restrâns de popula]ii (greaca, albane -za [i limbile celtice).

b) Limbi ugro-finice, care se vorbesc înFinlanda, Estonia [i Ungaria.

c) Limbi altaice (turca, tãtara), vorbitede popula]iile respective din PeninsulaCrimeea [i partea europeanã a Turciei.

Geografia lingvisticã este corelatã în -deaproape cu na]ionalitã]ile [i grupurileetnice care formeazã comunitã]ile dife -ritelor state. În diverse surse, se considerãcã, între termenul de na]ionalitã]i [igrupuri etnice nu poate fi fãcutã întotdeau-na o diferen]iere foarte clarã, folosindu-seuneori într-un mod complementar. Estevorba de aceea[i realitate, consemnatã înop]iunea locuitorilor pentru o anumitãna]ionalitate sau un anumit grup etnic,chiar dacã aceastã apartenen]ã are mai multo componentã lingvisticã.

DIVERSITATEA NA}IONAL|În anumite situa]ii, între grupul etnic,

na]ionalitate [i grupul lingvistic nu existã osuprapunere totalã.

În cazul Europei, existã mai multesitua]ii ale raporturilor dintre popula]iamajoritarã [i popula]iile cu un caracterminoritar, `n ceea ce prive[te numãrul delocuitori [i ponderea lor total\ în ansamblulpopula]iei ]ãrii.

Diversitatea na]ionalã (DOC 1) aratã ogamã largã de situa]ii, care pot fi rezumateîn câteva tipuri caracteristice:� ]ãri care au o na]ionalitate covâr -

[itoare (peste 95%) [i minoritã]i asociate înpropor]ii mai reduse: Albania, Danemarca,Grecia, Irlanda, Italia, Malta, Norvegia,Polonia; aceastã structurã a rezultat înurma unor cauze istorice diferite;� ]ãri care au o na]ionalitate predomi-

nantã (între 70-95%) [i mai multe minoritã]ietnice (cu un total de 6-30%); aici putemmen]iona Belarus, Bulgaria, Cehia, Croa]ia,Finlanda, Fran]a, Germania, Luxemburg,Regatul Unit, Olanda, România, Serbia,Slovacia, Slovenia, Ucraina, Ungaria;� ]ãri cu minoritã]i foarte puternice,

dintre care una este, din punct de vederenumeric, mai importantã: Letonia (cu peste30% ru[i), Macedonia (cu 20% albanezi);� ]ãri cu douã grupuri na]ionale

aproape egale numeric: Belgia (formatã dinflamanzi [i valoni), Bosnia [i Her]egovina(unde majoritatea bosniacã [i minoritateasârbã sunt comparabile).

Aceastã situa]ie, care redã diversitateaetnicã, sugereazã [i anumite probleme carepot sã aparã între grupul majoritar [igrupurile minoritare.

În ]ara noastrã, structura popula]iei esteformatã din români (89%), maghiari(aproape 7%), romi (2,5%), germani (0,3%),cetã]eni de alte na]ionalitã]i.

TERMENIGeografie lingvisticã – disci-

plinã din sfera geografiei socialecare se ocupã cu reparti]ia terito-rialã a diferitelor familii [i grupelingvistice, precum [i cu expli-carea acestor diferen]ieri pe baza raportului pe care îl au cumediul de locuire al popula]iilorrespective.

Altaic – originar din regiuneaMun]ilor Altai din centrul Asiei.

Na]iune – grupare umanã cuo coeren]ã interioarã de naturãistoricã, lingvisticã [i culturalãcare are obiective comune.

ACTIVIT|}I1. Explica]i, pe scurt, cauzele

pentru care pe un anumit teri -toriu întâlnim popula]ii de na -]ionalitã]i diferite, majoritare sauminoritare.

2. Preciza]i rolul sporului na -tural în evolu]ia numericã a popula]iilor unui anumit teri -toriu, indiferent de ponderea loractualã.

DIVERSITATEA UMANÃ A EUROPEI*3cap

.IV

113

Europa – diversitate na]ionalã DOC 1Statul Na]ionalitã]i / Grupuri etnice

Albania albanezi (96%), greci (2%), al]iiAndorra catalani (61%), castilieni (31%), al]iiAustria austrieci (91%), imigran]i iugoslavi (4%), turci (2%), al]iiBelarus belaru[i (78%), ru[i (13%), polonezi (4%), al]iiBelgia flamanzi (58%), valoni (32%)Bosnia [i Her]egovina

bosniaci (44%), sârbi (31%), croa]i (14%)

Bulgaria bulgari (85%), turci (9%), români (3%), macedoneni (3%)Cehia cehi (85%), moravi (13%)Cipru greci (77%), turci (18%)

Croa]ia croa]i (80%), sârbi (12%), unguri, sloveni

Danemarca danezi (96%), ferroezi (1%)

Elve]iaelve]ieni de limbã germanã (62%), de limbã francezã (17%),de limbã italianã (3,5%), al]ii

Estonia estonieni (68%), ru[i (26%), ucraineni (2%), beloru[i (1%)

Finlanda finlandezi (93%), suedezi (6%)Fran]a francezi (92%), nord-africani (3%)

Germania germani (92%), turci (3%), al]ii (5%)

Grecia greci (98%), turci, al]iiIrlanda irlandezi (98%)Italia italieni (98%)Letonia letoni (57%), ru[i (30%), belaru[i (4%), al]ii

Statul Na]ionalitã]i / Grupuri etnice

Lituania lituanieni (83%), polonezi (7%), ru[i (6%), al]ii (4%)

Luxemburg luxemburghezi (72%), portughezi (9%), italieni (5%), al]iiMacedonia macedoneni (67%), albanezi (20%), turci (4%)Malta maltezi (98%)Moldova moldoveni (65%), ucraineni (11%), ru[i (13%), al]ii

Muntenegrumuntenegreni (43%), sârbi (32%), bosniaci (8%), albanezi(5%), al]ii (17%)

Norvegia norvegieni (96%), laponiOlanda olandezi (83%), al]ii (17%, din care 9% marocani, turci etc.)Polonia polonezi (98%)Portugalia portughezi (98%)Regatul Unit englezi (82%), sco]ieni (11%), irlandezi (4%), galezi (3%)România români (89%), maghiari (7%), romi (2,5%), germani (0,5%)San Marino sanmarinezi (95%), italieniSerbia sârbi (83%), maghiari (4%), bosniaci (2%), al]ii

Slovacia slovaci (86%), maghiari (10%), romi (2%), ucraineni (1%)

Slovenia sloveni (84%), croa]i (2%), sârbi (2%), bosniaci (1%)

Spania spanioli (castilieni), catalani, basciSuedia suedezi (91%), finlandezi (2,5%), laponiUcraina ucraineni (73%), ru[i (22%), tãtari, al]ii

Ungaria maghiari (92%), romi (2%), al]ii (6%)

Fig. 1 Europa – limbi vorbite0 2000 km

Limbi indo-europeneRomanice (italiana, franceza, spaniola, româna, portugheza, retoromana etc.)Slave (rusa, bielorusa, ucraineana, ceha, slovaca, slovena, sârbo-croata,poloneza, bulgara etc.)Germanice (germana, engleza,daneza, olandeza, flamanda, norvegiana, suedeza, islandeza etc.)Alte limbi (greaca, cecena,albaneza, letona, lituaniana, limbiceltice: irlandeza, sco]iana, basca,vel[a, bretona)Limbi uralo-altaiceUgrofinice (maghiara, finlandeza,estoniana, lapona etc.)Altaice (turca, t\tara, g\g\uza)

114

STRUCTURA RELIGIOAS|Structurile teritoriale de bazã ale vie]ii

sociale sunt reprezentate de comunitate,etnie, structura confesionalã, structura for]eide muncã, structura pe medii [i modul încare sunt repartizate grupurile etnice [ilingvistice în diferite unitã]i administrative.

În cadrul structurilor teritoriale, oimportan]ã mare la nivelul statelor estereprezentatã de structura religioasã speci-ficã a fiecãruia.

Aceasta determinã anumite modele ide-ologice, comportamentale [i mentale co -respunzãtoare. Asemãnãtor grupuriloretnice, cele religioase au ponderi foartediferite în cadrul statelor, având un aspectasemãnãtor raporturilor dintre majoritate [iminoritate pe un anumit teritoriu.

Diversitatea religioasã (DOC 1, fig. 1, 2)poate fi exprimatã cartografic [i cu ajutorulunor date sinte tice complementare, care potfi interpretate la o simplã lecturã.

În ]ara noastrã, structura confesionalãindicã o predominare a cre[tinilor orto -doc[i (88%), urma]i de catolici (5%), refor-ma]i (3%) [i alte religii. Libertatea religi -oasã, etnicã [i culturalã sunt garantate deConstitu]ia României.

STRUCTURILE TERITORIALEStructurile teritoriale la nivelul Europei

sunt asemãnãtoare, în linii gene rale, cu ta -xonomia comunitã]ilor umane, în interiorulfiecãrei comunitã]i, însã, existã diferen]ieriîn func]ie de structura religioasã, structuraetnicã [i lingvisticã, mentalitã]i, concep]ii,ideologii [i de nivelul de trai.

Unitatea teritorialã asupra cãreia pot fifãcute anumite aprecieri privind structurileteritoriale o reprezintã unitatea administra-tivã de cel mai înalt rang a ]ãrii respective.La nivelul acestor structuri teritoriale existã

o serie întreagã de indici care pot fi plasa]ipe un suport cartografic.

Anumite tipuri comportamentale pot firedate spa]ial. Cei mai simpli indici (expli-ca]i pentru ]ara noastr\) se pot referi la rata[omajului sau indicele de infrac]ionalitate.

Aceste date permit sesizarea unorraporturi teritoriale, care în realitate suntmult mai complexe, deoarece fiecare uni-tate teritorialã este formatã din mai multelocalitã]i [i comunitã]i tot mai mici.

Structura teritorialã a popula]iei poate fiprivitã [i din alte puncte de vedere, cum arfi structura popula]iei ocupate, pondereapopula]iei neocupate, structura pe medii [istructura pe grupe de vârstã [i sexe.

DINAMICA SOCIAL|Dinamica socialã presupune trecerea

dintr-o categorie socialã în alta, deplasãrilede popula]ie [i, în general, traiectoria pecare o are o comunitate (formatã din indi-vizii acesteia) în cursul evolu]iei saleistorice în timp.

Dinamica socialã presupune [i modifi-carea profesiunilor.

În România, este de a[teptat sã se mani-feste în urmãtorii ani o trecere a popula]ieiactive din sectorul primar [i secundar sprecel ter]iar, la anumite valori, care sã apropie]ara noastrã de valorile Uniunii Europene.

Transformãrile economice [i politice dinultimul deceniu au avut un anumit efectasupra popula]iei active, prin scãdereanumericã din sectorul secundar [i cre[terearelativã din cel ter]iar.

Au apãrut, de asemenea, numeroaseactivitã]i liberale [i activitã]i ocazionale,existând, totodatã, o mai mare mobilitateprofesionalã [i teritorialã a for]ei de muncã.

Un numãr important de persoane din]ara noastr\ lucreazã în strãinãtate (aproxi-mativ 1 mi lion de locuitori).

TERMENIGeografie socialã – domeniu

al geografie umane care studiazãansamblul de fenomene [i pro-cese care caracterizeazã evolu]iacomunitã]ilor umane vãzute înraport cu mediul lor de existen]ã.

Comunitate umanã – grup deoameni cu o anumitã coeziuneinterioarã, care ocupã un teritoriubine determinat [i are anumiteobiective comune referitoare lapropria dezvoltare.

ªomaj – fenomen social [ieconomic reprezentat depierderea temporarã a locului demuncã de o anumitã persoanã,care a prestat anterior o activitateremuneratã.

Structurã teritorialã – modulîn care o comunitate ocupã unanumit teritoriu.

ACTIVIT|}I1. Analiza]i datele referitoare

la diversitatea lingvisticã, na]io -nalã [i religioasã (DOC 1) a Eu -ropei [i preciza]i, pe scurt, princi-palele constatãri care rezultã dincompararea acestor date.

2. Explica]i diversitatea reli-gioasã a Europei [i pondereadiferitelor religii pe baza ele-mentelor de naturã istoricã pecare le cunoa[te]i.

STRUCTURI TERITORIALE {I DINAMICA SOCIALÃ*4ca

p.I

V

Europa – diversitate religioas\DOC 1

115

Statul ReligiiAlbania islamism (70%), ortodoxism (20%), catolicism (10%)Andorra catolicism (84%)Austria catolicism (73 %), protestantism (4%), islamism (4%)Belarus ortodoxism (60%), catolicism (8%), nedeclara]i, al]iiBelgia catolicism (81%), protestantism, islamismBosnia [i Her]egovina

islamism (40%), ortodoxism (31%) catolicism

Bulgaria ortodoxism (84%), islamism (12%)

Cehiacatolicism (44%), protestantism (6%), alte religii cre[tine(12%)

Cipru ortodoxism (78%), islamism (18%), alte religii (4%)

Croa]iacatolicism (77%), ortodoxism (11%), protestantism (1%),nedeclara]i, al]ii (10%)

Danemarca luteranism (91%)Elve]ia catolicism (44%), protestantism (37%), islamism (4,5%), al]ii

Estonialuteranism (14%), ortodoxism (13%), al]i cre[tini (35%), altereligii [i nespecificate (32%)

Finlanda luteranã (84%)

Fran]acatolicism (83%), protestantism (2%), iudaism (1%), islamism(5%), altele

Germaniaprotestantism (34%), catolicism (34%), islamism (4%), neafil-ia]i [i al]ii (28%)

Grecia ortodoxism (98%)Irlanda catolicism (92%), protestantism (3%), alte religiiItalia catolicism (99%)Letonia luteranism (85%), alte confesiuni cre[tine (15%)

Statul ReligiiLituania catolicism (79%), ortodoxism (4%), protestantism (2%), altele

(5%), nedeclara]i (10%)Luxemburg catolicism (87%), protestantism (13%)Macedonia cre[tinism (66%), islamism (30%), alte religiiMalta catolicism (98%)Moldova ortodoxism (98%)Muntenegru ortodoxism, islamism, catolicismNorvegia protestantism (88%), alte confesiuni cre[tine (12%)Olanda catolicism (31%), protestantism (21%), islamism (5%)Polonia catolicism (90%), alte confesiuni cre[tine (10%)Portugalia catolicism (97%)Regatul Unit protestan]i (anglicani) (70%), catolici (15%), musulmani

(2,5%)România ortodoxism (88%), catolicism (5%), al]iiSan Marino catolicism (96%)Serbia ortodoxism (83%), islamism (8%), catolicism (5%), protestantism

(4%)Slovacia catolicism (70%), protestantism (11%), ortodoxism (4%), alte

religii [i nedeclara]iSlovenia catolicism (60%), ortodoxism (2%), islamism (1%), alte religii

[i nedeclara]i (37%)Spania romano-catolici (94%), alte religii (6%)Suedia luteranism (87%), catolicism, ortodoxism, alte religiiUcraina ortodoxism (66%), greco-catolicism (19%), catolicism, al]iiUngaria catolicism (52%), calvinism (16%), luteranism (3%), al]i

cre[tini (4%), nespecifica]i [i neafilia]i (25%)

Fig. 1 Biserica Mân\stirii Curtea de Arge[ Fig. 2 Biserica Sf. Sofia (Istanbul), transformat\ `n moschee

116

Geografia socialã are acelea[i obiective,indiferent de întinderea teritoriului. Aceas -ta cuprinde: a) geografia elementelor cecaracterizeazã societatea (sub raport canti-tativ, calitativ, de structurã [i dinamicã), b) elementele (faptele) sociale care au uncaracter marginal sau sunt neglijate(infrac]ionalitate, [omaj etc.), c) dispari -tã]ile teritoriale ale activitã]ii profesionalepe care o desfã[oarã persoanele.

Aria este, a[adar, foarte largã, dar aceas-ta trebuie în]eleasã cu un anumit discernã -mânt deoarece, în multe situa]ii, feno -menele sociale au doar o reprezentarespa]ialã, teritorialã, fãrã a se putea identifi-ca întotdeauna mecanismele producerii lor.

La nivelul Europei, existã diferen]e destatut social între persoanele aparent deaceea[i profesiune, în func]ie de ]ara în careî[i desfã[oarã activitatea [i, în principal, denivelul de trai reflectat în salarizare.

Diferen]ieri apar, de asemenea, în pon-derea relativ crescutã a indicelui deinfrac]ionalitate, în grupele umane alogene,în cele situate în suburbiile ora[elor sauchiar în anumite grupuri etnice minoritare,neavând însã un caracter determinant [inereprezentând un fenomen general. Existãdiferen]ieri comportamentale între dife -ritele grupuri etnice sau religioase, în cadrul]ãrilor sau al comunitã]ilor regionale.

În cazul României, existã anumite dis-crepan]e aparente între ora[ul capitalã [icelelalte ora[e, între ora[ele mari [i ora[elemai mici, între ora[e [i localitã]i rurale,între regiunile aparent mai dezvoltate [icele care reprezintã arii defavorizate, întrediferitele regiuni istorico-geografice ale]ãrii [i între centrul ora[elor [i periferia acestora.

Geografia culturalã (DOC 1) î[i pro -pune sã abordeze problema semnifica]iilorculturale ale raporturilor dintre om [imediu. Geografia culturalã nu studiazã

cultura propriu-zisã [i nici mediul naturalca atare, ci mai mult un anumit raport întreacest mediu [i modul în care a fost transfor-mat de om. Se vorbe[te foarte frecventdespre peisaj cultural, în]elegându-se însãmai mult ideea de peisaj transformat deom. Peisajul cultural se poate identificafoarte bine cu no]iunea de peisaj antropicutilizatã în mod frecvent (fig. 1, 2, 3, 4, 5, 6).

Un element important îl reprezintãidentificarea unor spa]ii culturale în careexistã o omogenitate relativã atât a mediu-lui natural, cât [i a felului de transformare aacestuia de cãtre om, adicã a peisajului cul-tural.

În Europa, existã spa]ii culturale care,prin denumirea lor, eviden]iazã o legãturãstrânsã între componenta umanã [i cea na -turalã: Andaluzia, Castilia, Normandia,Champagne, Burgundia (Bourgogne), Al sacia, Flandra, Bavaria, Hessen, Ka -rinthia, Apulia, Toscana, Emilio-Romagna,Lom bardia, Umbria, Silezia, Galicia,Polesia, Pommerania, Laponia etc. (DOC 2).

În ]ara noastrã, spa]iile culturale pot fidefinite [i pentru regiuni mai mici decâtcele istorico-geografice (Transil vania, Ba -nat, Muntenia etc.); acestea sunt: Zarand,Vrancea, Nãsãud, Muscel, Oa[, Mara -mure[, Trei Scaune, Ciuc, Dorna, Tutova,Fãgãra[, Lãpu[, Silvania, Almãj, Lovi[tea,Ha]eg etc., reprezentând totodat\, arii `ncare se poate vorbi de o anumit\ memoriecolectiv\ a regiunilor respective.

Geografia culturalã a României [i aspa]iului ei geografic aratã o anumitã com-plexitate a spa]iilor culturale definite maisus. Pe lângã elementele de mediu, existãcomponente cu aspecte de omogenitate(cultura, etnografia, folclorul, dialectul, ele-mente de istorie, comunitatea familialã,identitatea teritorialã [i, în anumite situa]ii,obiective de dezvoltare comune).

TERMENIGeografie culturalã - dimen-

siune metodologicã integratoarea geografiei, prin care feno -menele culturale sunt raportate laun anumit spa]iu concret.

Peisaj cultural – tip de peisajîn care transformarea umanã amediului natural este evidentã(peisaj antropic).

Arie culturalã – spa]iu pecare se dezvoltã o anumitã cul-turã [i unde aceasta î[i are exten-siunea naturalã.

ACTIVIT|}I1. Preciza]i elemente de na -

turã socialã [i culturalã semni-ficative pentru ]ara noastrã, carepot avea o reflectare [i o relevan]ãîn spa]iul european, argumentân-du-vã alegerea fãcutã.

2. Identifica]i douã spa]ii cul-turale europene [i preciza]i ele-mentele care le caracterizeazã.

RAPORTUL DINTRE ELEMENTE DEGEOGRAFIE SOCIALÃ {I CULTURALÃALE EUROPEI {I ROMÂNIEI*

5cap

.IV

Sensul geografiei culturaleDOC 1

Diversitatea culturilor seexprimã prin maniera de a locui,a lucra [i a se distra a oamenilor.Aceasta se reflectã în peisaje, caurmare a nivelurilor de dez-voltare. Nãscutã în diversitateamodurilor de via]ã [i diversi-tatea peisajelor, geografia cul-turalã se ocupã de reprezen-tãrile [i sentimentele de identi-tate care le leagã. Totodatã, cul-tura are o influen]ã asuprastructurii spa]iale a societã]ilor.Cultura se ocupã de indivizi,societã]i, teritorii, grupuri [i deidentitã]i colective. De aseme-nea, existã o amprentã a so -cietã]ii asupra mediului încon-jurãtor. Cultura asigurã oame-nilor modalitã]i de orientare, deindividualizare a spa]iilor [i deexploatare a mediului. Mediulînconjurãtor devine el însu[i oparte a culturii.

117

Europa – spa]ii [i centre culturaleDOC 2

Accep]iunea cea mai simplã a peisajului [i spa]iului cultural oreprezintã legãtura pe care o are cu anumite fenomene, eveni-mente [i caracteristici culturale. Acestea pot sã se refere la festiva -luri de film (Cannes, Berlin, Vene]ia), de teatru (Sibiu, Avignon),festivaluri de muzicã simfonicã (Viena, Salzburg, Bayreuth), cen-tre expozi]ionale (Londra, St. Petersburg, Paris, Berlin) sau demanifestãri culturale care au loc cu o anumitã ocazie.

Un impuls edilitar [i cultural l-au avut, în ultimii doi ani,ora[ele care au fost investite cu titulatura de „capitalã culturalã” aEuropei. În acest sens, men]ionam transformarea profundã aora[ului Lille, precum [i transformarea vizibilã a centrului istoric

al ora[ului Sibiu. În cazul ora[ului Luxemburg, capitalã culturalãeuropeanã împreunã cu Sibiul în anul 2007, transformarea estemai pu]in observabilã la nivelul peisajului urban (care este undeosebit exemplu de amenajare modernã a unui spa]iu cu tradi]iiistorice) [i mai mult la nivelul dimensiunii culturale.

Alte ora[e au o semnifica]ie importantã prin încãrcãturaistoricã (Verona, Roma, Vene]ia, Stanford upon Avon, Edinburg,Praga, Cracovia, Weimar). Existã, de asemenea, o serie de ora[ede dimensiuni mici [i mijlocii, cu o componentã universitarã [iculturalã inconfundabilã (Cambridge, Oxford, Freiburg,Heidelberg, Bologna, Uppsala, Montpelier, Coimbra).

Fig. 1 Brugge Fig. 2 Paris Fig. 3 Praga

Fig. 6 LausanneFig. 5 Bucure[tiFig. 4 Viena

118

cap

.IV

TEST PENTRU CURRICULUM OP}IONAL

Citi]i cu aten]ie întrebãrile urmãtoare, formulând rãspunsurile pe o paginã alãturatã.

I. Pe baza analizei hãr]ii alãturate (fig. 1), realiza]i urmãtoarele cerin]e:1. Scrie]i o scurtã caracterizare geograficã a unei ]ãri, la alegere, dintre: Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Suedia,

Danemarca, Irlanda, Finlanda, Ungaria, Belgia, Olanda, Luxemburg. În aceastã caracterizare, urmeazã sã preciza]i urmã-toarele elemente: momentul integrãrii în Uniunea Europeanã, ]ãrile vecine, capitala, mãrimea aproximativã a teritoriului,structura lingvisticã [i pe religii, specificul economic, ora[e importante. (16 p.)

0 2000 km

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

50°

40°

Cercul polar arctic

EP 3

4

7 5

F CH

B

NL

DBruxelles

Copenhaga

PL

CZ

A

SK

HSLO

HR

BIS

I BG

CYP

RO

SR

M

GR

MK

M

N

IRL

GB

S SF

EST

LV

LTRUS

RUS

BELARUS

UKR

MOL

ISLANDA

A F R I C A

A S I A

0 200 400 600 800 1000 km

6


Oc

ea

nu

lA

tl

an

t

ic


M a r e a

Me d i t e r a n \

M a r e a

Ba

l ti

c\

M a r e a

N o r d u l u i

Mare

aC

as p

i c\

AL


DK

Fig. 1

Fig. 2

2. Identifica]i câte douã elemente comuneîntre:

a) ]ãrile nordice;b) ]ãrile care formeazã Benelux;c) ]ãrile baltice;d) Polonia, Cehia [i Slovacia. (16 p.)3. Prezenta]i, pe scurt, douã caracteristici

comune ]ãrilor care au fost integrate în UniuneaEuropeanã în 2004. (8 p.)

II. Pe baza analizei hãr]ii alãturate (fig. 2),realiza]i urmãtoarele cerin]e:

1. Prezenta]i, pe scurt, diversitatea umanã aEuropei redatã prin grupele lingvistice ale conti-nentului, precizând trei exemple de raporturicare existã între aceste grupe [i statele europene.

(12 p.)2. Realiza]i o compara]ie între diversitatea

lingvisticã [i diversitatea na]ionalitã]ilor Europei,precizând câte douã elemente de asemãnare [idouã elemente de deosebire între aceste caracte -ristici de geografie socialã. (8 p.)

3. Preciza]i douã asemãnãri [i douã deosebiriîntre harta lingvisticã a Europei [i principalelegrupuri lingvistice din ]ara noastrã. (8 p.)

4. Realiza]i un text de maximum o jumãtatede paginã, în care sã preciza]i elemente degeografie culturalã ale României [i ale Europei,utilizând urmãtorii termeni: peisaj cultural,comunitate umanã, geografie culturalã, spa]iucultural, identitate, teritoriu. (22 p.)

Punctaj I + II = 90 p.Din oficiu = 10 p.Total test = 100 p.

119

Vca

pito

lul

ELEMENTE DE GEOGRAFIE A SERVICIILOR {IADMINISTRA}IEI ~N EUROPA {I ~N ROMÂNIA


� explicarea unor sisteme [i structuri teritoriale refe -ritoare la servicii, comer] [i administra]ie, pe bazaunor informa]ii din diferite surse;� elaborarea unor proiecte de dezvoltare teritorialã

care au [i componente de geografie a serviciilor [iadministra]ie;� explicarea raportului dintre componentele sociale,

economice [i de servicii la nivelul Uniunii Euro -pene [i al României;� utilizarea mijloacelor de reprezentare graficã [i car-

tograficã a elementelor de geografie administrativã[i a serviciilor;� interpretarea reprezentãrilor cartografice analizate.

Profilul de turism [i adminis tra -]ie, incluzând anumite calificãri pro-fesionale legate de domeniul mai largal serviciilor, presupune dobân direaunor competen]e suplimentare [i stu -dierea unor elemente care sã asigureprofesionalizarea celor in teresa]i.

În acest context, capitolul de fa]ãcuprinde o serie de elemente mini-male referitoare la cãile de comunica -]ie, rela]iile economice, turism, co -mer] [i la geografia administrativã.Aceasta se bazeazã pe date învã]ateanterior în cadrul primelor trei capi-tole [i au în vedere aceea[i realitateteritorialã formatã din Europa, Ro -mânia [i Uniunea Europeanã, subraportul problemelor geografice fun-damentale pe care le abordeazã.

** Obligatoriu pentru calificãrile profesionale care apar]in domeniilor servicii[i administra]ie (tehnician în turism, activitã]i de po[tã, activitã]i economice,administra]ie, achizi]ie [i contractãri, coafor stilist, tehnician în turism, activitã]ide comer], gastronomie, banketing, din cadrul filierei tehnologice).

120

Sistemul cãilor de comunica]ie [i almijloacelor de transport reprezintã un ade-vãrat „sistem vascular” al economiei mon-diale, al regiunilor [i al ]ãrilor. Principaleletipuri de cãi de comunica]ie (DOC 1) asi -gurã transportul materiilor prime, al pro-duselor [i al oamenilor, dar [i un caracterdinamic acti vitã]ii [i existen]ei societã]ii.

Cãile de comunica]ie feroviar\, care auavut un rol deosebit de-a lungul timpului,tind sã-[i diminueze importan]a în raportcu alte mijloace de transport (transport ruti-er, naval [i aerian). Dupã o perioadã deavânt în construirea cãilor fe rate (în primaparte a secolului al XX-lea), acestea au, înprezent, un caracter stagnant. Noile dez-voltãri privesc accesul în zone di ficile (cumar fi calea feratã spre Tibet) sau realizareaunor performan]e de vitezã (în Japonia,Fran]a, Germania). În Europa (fig. 1), cãileferate realizeazã legãturi între principaleleora[e. Acestea au mai mult o coeren]ã lanivelul statelor, cu interconectãri întrestatele învecinate [i mai pu]in la nivelul uneire]ele unitare continentale. În prezent, existãinten]ia realizãrii unui sistem unitar lanivelul Uniunii Europene. În România (fig. 2), transporturile feroviare sunt organi-zate pe magistrale feroviare, care fac legãtu-ra, prin puncte de frontierã, cu ]ãrile vecine.În prezent, coexistã trei tipuri de ecartament(îngust, normal [i larg).

Cãile de comunica]ie rutierã cunosc înprezent o dezvoltare calitativã, prin con-struirea de autostrãzi sau [osele moderne,cu patru benzi. Re]eaua rutierã a Europei[i-a dezvoltat un sistem de autostrãzi aflatîntr-o continuã dezvoltare. Existã un sistemde codificare a numelor ]ãrilor, iar în interi-orul acestora, al unitã]ilor administrativeunde sunt înmatriculate autovehiculele.Construc]ia de autostrãzi în România, limi-tatã pânã în prezent la douã segmente dedimensiuni modeste (Pite[ti – Bucure[ti [iBucure[ti – Cernavodã), urmeazã sã seextindã progresiv. Un proiect rutier aflat în

derulare urmeazã sã realizeze o legãturãdirect\ între Bucure[ti – Bra[ov – Oradea(Bor[) [i, în acest fel, spre centrul Europei.

Transporturile aeriene asigurã legãturirapide între ]ãri [i ora[e îndepãrtate, într-uninterval scurt de timp. Aproape jumãtatedin transporturile mondiale sunt realizatede SUA [i un sfert de ]ãrile europene.

Transporturile fluviale faciliteazã legã-turile dintre ]ãrile situate în lungul fluviilor. Încazul Europei, în afarã de Rin [i Dunãre, prin-cipalele fluvii sunt amenajate pentru naviga]ie;existã mai multe canale fluviale, îndeosebi înregiunea Câmpiei Nord-Europene.

Transporturile maritime au cunoscut oimportantã dezvoltare, impulsionatã denecesitatea schimburilor de mãrfuri [i derezolvãri de naturã tehnologicã. Se trans-portã minereuri, produse petroliere, cãr-buni, produse agroalimentare [i, mairecent, s-a revigorat transportul de per-soane (cu un predominant scop turistic).Porturile au, în unele cazuri, zone libere.Existã ]ãri europene cu o pozi]ie importan-tã la nivel mondial: Grecia (cu 18% din flotamaritimã mondialã), Norvegia (cu 7%),Germania. În cadrul transporturilor ma -ritime predominã transportul petroluluibrut (cu 1/3 din tonajul total transportat).

Transporturile speciale cuprind sis-temele de conducte [i de transport al energieielectrice. Pentru aprovizionarea cu gaz metan[i produse petroliere a ]ãrilor din centrul [ivestul continentului, urmeazã sã fie constru-ite conducte noi, pe trasee care pornesc dinzona Mãrii Caspice. Dificul tã]ile construiriiunor asemenea conducte sunt mãrite dera]iuni de ordin economic (costurile fiindfoarte mari) [i de perspectivele unor modi-ficãri decizionale la nivelul statelor tranzitate.

Un tip special de transport îl constituietransporturile po[tale, într-o formã clasicãsau prin mijloace moderne. Existã un sis-tem modern, codificat, de adrese po[tale.

TERMENIZonã liberã – parte a unui

port (maritim sau fluvial) în carepot fi realizate opera]iuni comer-ciale în sistem liber, fãrã taxevamale.

Flotã maritimã – totalitateanavelor înregistrate sub pavi -lionul unei ]ãri.

Ecartament – distan]a între[inele de cale feratã.

ACTIVIT|}I1. Utilizând harta cãilor ferate

din ]ara noastrã (fig. 2), preciza]idirec]ia magistralelor feroviare [ipunctele de frontierã care faclegãtura cu ]ãrile vecine.

2. Utilizând hãr]ile cãilor fe -rate (fig. 1, fig. 2) [i elemente con-semnate în bro[ura „Mersul tre -nurilor” (DOC 2), preciza]i cumse poa te realiza legãtura întreBucure[ti [i urmãtoarele ora[e:Praga, Berlin, Viena, Vene]ia,Sofia, Istanbul, Chi[inãu, Var[o -via. Nota]i, pentru fiecare desti-na]ie, traseul urmat, durata cãlã-toriei, tipul de tren.

CÃI DE COMUNICAÞIE {I MIJLOACEDE TRANSPORT**1ca

p.V

121

Fig. 1 Transporturile feroviare în Europa

Fig. 2 Transporturile feroviare în România

Tipuri de transporturiDOC 1

a) Transporturi pe uscat(terestre):� transporturi rutiere;� transporturi feroviare;� transporturi tradi]ionale.b) Transporturi pe apã:� transporturi fluviale(in clusiv pe lacuri);� transporturi maritime.c) Transporturi aeriened) Transporturi speciale:conducte;linii de înaltã tensiune.e) Po[tã [i telecomu -nica]ii

Mersul trenurilorDOC 2

În anumite ]ãriexistã un document sin-tetizator asupra modu-lui în care se desfã[oarãtransportul feroviar depasageri, care cuprinde:numerotarea liniilor fe -ro viare, tipul de tren,sta ]iile situate pe parcurs,reperele tempora re. În]ara noastrã, prin Mersultrenurilor se poa te ob]i -ne o imagine a circula]ieiacestora la un momentdat. Utilizarea mersuluitrenurilor este facilitatãde indica]ii pre cise [i unsistem de codificare co -res punzãtor. Existã, încadrul aces tuia, infor-ma]ii des pre trenurile cucircu la ]ie directã spredestina]ii din alte ]ãri,precum [i asupra legã-turilor care pot fi rea -lizate în alte direc]ii, în]ara de destina]ie. Infor -ma]ii privind mersultrenurilor, în România [iîn alte ]ãri europene, potfi accesate pe internet.

MonacoMadrid

Moscova

Londra

Dublin

RomaValenciaBarcelona

NapoliSevilla

Porto

Lisabona

Marea Ionic\

Marea Egee

Golful Biscaya

Torino

Berna

Glasgow

Oslo

Stockholm

HelsinkiSankt Petersburg

Arhanghelsk

Saratov

HarkovKiev

Odessa

LvovCracovia

Rostov pe DonDnepropetrovsk

Bucure[ti

Sofia

Istanbul

MinskVilnius

Var[ovia

Praga

VienaBudapesta

ZagrebLublijana Belgrad

Salonic

Atena

BerlinAmsterdam

Bruxelles

GdanskHamburg

Copenhaga

Göteborg

Malmö

Frankfurt

Riga

Astrahan

Groznâi

Murmansk

Samara

UfaKazanNijni

Novgorod

Perm

Ekaterinburg

Belfast

Lyon

Voronej

Volgograd

20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

60°

50°

40°


0 200 400 600 800 1000 km

M a r e a

M

ed i t e r a n \

Bordeaux

Toulouse

A f r i c a

Ma r e a

N e a g r \

Oc

ea

nu

lA

tl

an

ti

c

ParisLe Hâvre

Milano

As

ia

0° 10° 20° 30° 40°

21°20°

48°

47°

46°

45°

44°

22° 23° 24° 25° 26° 27° 28°

Boto[ani

Piatra Neam]

Bac\u

Vaslui

Foc[ani

Bârlad

Adjud

Gala]i

Br\ila

Tulcea

Constan]a

Slobozia

Mangalia

Sulina

MedgidiaCernavod\ N\vodari

BasarabiC\l\ra[iCiulni]a

Râmnicu S\rat

Tecuci

Târgu Bujor

Hu[i

Târgu Secuiesc

Barbo[i

Bre]cu

Com\ne[ti

Caracal

Corabia

Dr\g\[ani

Filia[i

Piatra Olt

Or[ova

Oravi]aIam

Caransebe[

Zlatna

Vin]u de JosCugir

F\g\ra[Vurp\r

Vân\tori

Agnita

Sighi[oara

Târn\veniIneuCurticiSântana

Salva

Ilva Mic\

Câmpulung la Tisa

DedaS\r\]el

Dej

Topli]a

Vatra Dornei

Gura Humorului

R\d\u]iPutna

Vere[ti

SiretDorne[ti

Vic[ani

F\lticeni

Pa[cani

Roman

Târgu Neam]

Carei

Sighetu Marma]iei

Câmpulung

Curtea de Arge[

Arge[elPietro[i]a

Miercurea-Ciuc

CiceuOdorheiu Secuiesc

Ro[iori de VedeOlteni]a

Buz\u

Ploie[tiTârgovi[te

Giurgiu

Ruse

Alexandria

SlatinaCraiova

Pite[ti

RâmnicuVâlceaTârgu

Jiu

Petro[ani

Sibiu

Media[

Bra[ov

Sfântu Gheorghe

One[ti

Târgu Mure[

Alba Iulia

Cluj-Napoca

Bistri]a

Baia Mare

Satu Mare

Oradea

Zal\u

Arad

Timi[oara

Re[i]a

HunedoaraDeva


BUCURE{TI

Suceava

Ia[i

Turnu M\gurele

Târgu C\rbune[ti

SovataPraid

Blaj Cop[a Mic\

Ludu[

Câmpia Turzii

R\zboieni

T\[nad

Marghita

Ale[dJibou

S\rm\[ag

HalmeuNegre[ti-Oa[

Huedin

Beclean

Va[c\u

Holod

Chi[ineu Cri[

Episcopia Bihor

Valea lui Mihai

AiudTeiu[

Anina

MoldovaVeche

Stamora Moravi]a

VoitegCruceni

BerzoviaG\taia

N\dlacRadnaCenad

Lovrin

Jimbolia

Sânnicolau Mare

Ner\uV\lcani

Simeria

Brad

Ilia

Podu Olt

B\beniAlunuAlbeni

Negre[ti

Podu Iloaiei

Ungheni

Buh\ie[ti

Hârl\u

Vi[eu de Jos Câmpulung

Moldovenesc

BicazGheorgheniReghin

Z\rne[ti

Titu

Moreni

Strehaia

Motru

Rovinari

O]elu Ro[uBuzia[

Bou]ariHa]eg

Coste[ti

Gole[ti

CalafatPoiana Mare

Zimnicea

Crasna

Negru Vod\

Fete[ti

}\nd\rei

F\urei

Urziceni

SinaiaSl\nic

CâmpinaM\neciu

Nehoia[u

~ntorsura Buz\ului

Mizil

M\r\[e[ti

800

800

700

500

600

600

300

500

500

700

300

400

400

400

400

300

300

300

900

900

200

200

500

500

900

900

RodnaFloreni

Dorni[oara

Ciumeghiu

Cermei

F\lciu

Apahida

Dorohoi

Lugoj

�

�

�

�

�

�

� �

�

�

U

N

G

A

R

I

A

B U L G A R I A

UC

RA

I NA

U C R A I N A

0 20 40 60 80 100 km

S

E

R

B

IA

M

ar

ea

Ne

ag

r\

Dun\rea

Dun\rea

RE

PU

BL

IC

AM

OL

DO

VA

C\i ferate

Num\rul magistralei fero vi are

Punct de trecere a frontierei

Porturi maritime

Porturi fluvio-maritime

Porturi fluviale

Poduri feroviare

600

�

122

RELA}II ECONOMICERela]iile economice se referã la toate

schimburile care au loc la nivelul sistemu-lui economic interna]ional, cuprinzândrela]iile comerciale, financiar-bancare, decredit [i asisten]ã. Acestea reprezintã unconcept mai larg decât rela]iile comerciale,care sunt incluse în acestea [i se referãîndeosebi la schimbul de produse [i bunuri.

TURISMTurismul reprezintã un domeniu al ser-

viciilor cu o dezvoltare deosebitã în conti nua -re. Existã ]ãri în care numãrul de turi[ti sosi]ianual depã[e[te popula]ia ]ãrii (DOC 1).

Un aport important în dezvoltarea tu -rismului îl au cunoa[terea [i valorificareapatrimoniului turistic. Acesta cuprindeobiective de interes natural, istoric, arhitec-tonic [i urban, grupate în anumite regiuni.

În Europa (fig. 1), atrac]iile turisticeprincipale sunt situate pe ]ãrmul meditera-neean, în diferite ora[e mari, în spa]iulMun]ilor Alpi, precum [i în alte puncte deinteres ale continentului.

Cunoa[terea poten]ialului turistic alRomâniei (fig. 2) constituie o premisã princare acesta poate sã reprezinte, într-omãsurã mai mare, o oportunitate a ]ãriinoastre la nivelul Uniunii Europene [i alcontinentului nostru.

COMER}Volumul total al schimburilor comer-

ciale a crescut în mod continuu, facilitânddiviziunea interna]ionalã a muncii. De[icomer]ul reprezintã o activitate cu tradi]iiîn Antichitate, Evul Mediu [i lumea mo -dernã, a atins dimensiuni mondiale, glo -bale, în ultimele decenii, prin integrareatuturor ]ãrilor în schimbul mondial debunuri [i valori.

Comer]ul exterior al unei ]ãri cuprindetoate activitã]ile de schimb realizate lanivelul statului, al firmelor [i al persoanelor

individuale din ]ara respectivã. Comer]ul interior cuprinde acelea[i

activitã]i, realizate însã în interiorul terito-riului na]ional. În ]ara noastrã, comer]ulinterior s-a diversificat foarte mult, prinînfiin]area unui numãr foarte mare deagen]i economici axa]i pe aceastã activitate.

În cazul unei ]ãri, un indicator impor-tant într-un anumit moment îl constituiebalan]a comercialã (reprezentând diferen]adintre valoarea produselor exportate [i alcelor importate), care poate fi pozitivã(excedentarã) sau negativã (deficitarã).

În cadrul comer]ului mondial, UniuneaEuropeanã de]ine o pondere foarte impor-tantã (aproape 40%), ceea ce aratã rolulacesteia în lumea contemporanã. Un exem-plu foarte relevant pentru intensitatea legã-turilor comerciale [i al ponderii unei ]ãri încomer]ul mondial îl constituie Olanda, încare, în raport cu popula]ia (0,3% în popu-la]ia mondialã) [i suprafa]a (0,1%), se rea -lizeazã un comer] de 3,6% din comer]ulmondial (mai mare decât al unor ]ãri foarteîntinse sau populate — China, India,Federa]ia Rusã).

Comer]ul electronic reprezintã achizi -]ionarea de bunuri, pornind de la un calcu-lator [i prin intermediul unui card bancar.

ACTIVIT|}I COMPLEMENTAREActivitã]ile complementare se referã la

diferite servicii realizate pentru satisfacereanecesitã]ilor popula]iei. Acestea cuprindsistemul de învã]ãmânt [i sistemul sanitar.

O categorie de activitã]i complementarefoarte importantã o constituie telecomuni-ca]iile (care au crescut în ultimele douãdecenii, ajungând sã reprezinte aproxima-tiv 8% din PIB mondial). În cadrul acestora,pe lângã telecomunica]iile clasice, s-a dez-voltat foarte mult internetul, telefoniamobilã, televiziunea prin cablu [i cea digitalã.

TERMENIRegiune turisticã – teritoriu

cu o anumitã omogenitate a po -ten]ialului turistic natural, a ofer-tei turistice [i a amenajãrilor.

Centru turistic – localitate cuo concentrare mare de obiectiveturistice vizitabile.

Circula]ia turisticã – depla -sarea persoanelor în afara loca -litã]ii de re[edin]ã, cu un pre-dominant scop recreativ.

ACTIVIT|}I1. Identifica]i pe harta turis-

tic\ a Euro pei (fig. 1) principaleleregiuni, centre [i tipuri de turismre prezentate. Prezenta]i, pe scurt,caracteristicile unei anumite re -giuni sau a unui ora[ din Europa,la alegere, despre care ave]i informa]ii.

2. Identifica]i pe harta turis-tic\ a României principaleleregiuni turistice [i preciza]i, pescurt, specificul fiecãreia.

RELA}II ECONOMICE, TURISM, COMER}{I ACTIVITÃ}I COMPLEMENTARE**2ca

p.

V

Numãrul de turi[ti dincâteva ]ãri europene

(2010)DOC 1

ÞaraNr. turi[ti (mil. pers.)

Austria 21,4Belgia 6,8Bulgaria 5,8Cehia 6,0Fran]a 76,8Germania 24,2Grecia 14,9Irlanda 8,0Italia 54,4Olanda 9,9Polonia 11,9Portugalia 12,3Regatul Unit 28,2România 7,5Spania 52,2

123

Fig. 1 Harta turisticã a Europei

Fig. 2 Harta turisticã a României

48°

47°

46°

45°

44°

45°

44°

22° 23° 24° 25° 26° 27° 28°

22°21° 23° 24° 26° 27° 29°25°

Arad

Timi[oara

Oradea

Satu Mare

Baia Mare

Cluj-NapocaTârgu Mure[

Turda

Sighi[oara

Târgu Jiu

Craiova

Târgovi[tePloie[ti

Bra[ov

Buz\u

Foc[ani

Bac\u

Piatra Neam]

Bistri]a

Bor[a

Ia[i

Suceava

Boto[ani

Br\ila

Constan]a

Gala]i

Pite[ti

BUCURE{TI

RâmnicuVâlcea

Sibiu

Media[

Alba Iulia

Dur\u

Lacu Ro[u

Poiana Bra[ov Predeal

P\ltini[

Voineasa

Buzia[ Lugoj

Macea

{iria

Ineu

Chi[ineu Cri[

Salonta

Carei

S\lacea

Biharia

{imleu Silvaniei

Zal\u

SighetuMarma]iei

Huedin

CiuceaBologa

Or\[tie Câlnic

C\pâlna

Tili[ca

SânnicolauMare

Ciacova

PeriamHodo[-Bodrog

Brad

Abrud

Cric\u

Râme]i

Ludu[

Gherla

Nicula

Beiu[

Dezna

Sâmb\ta

F\g\ra[

Rupea

Saschiz

Prejmer

M\cin

Niculi]el

Cilic-Dere Tulcea

Babadag

Enisala (Heracleea)

Cetatea Histria

Hâr[ova

Topalu

Medgidia

Adamclisi

C\l\ra[i

Pas\rea

Cernica

C\ld\ru[ani

Tropaeum Traiani

Aiud Blaj

Deva

Hunedoara

Caransebe[Re[i]a

Oravi]aTismana

Strehaia

Bucov\]

Densu[

Slatina

Caracal

V\dastra

TurnuM\gurele

Brâncoveni

Cotmeana

Curtea de Arge[

Horezu

Sebe[ Agnita

Dej

Herina

Târgu L\pu[

Bârsana

Vad

Gârbou

T\[nad

Rieni

Troa[

Gurasada

Bogdan Vod\

Reghin

Beclean N\s\ud

Putna

Humor

Sucevi]a

Vorone]

DragomirnaArbore

Vorona

Ipote[ti

Hârl\u

Darabani

DorohoiSiret

Pa[cani Ruginoasa

Vaslui

Bârlad

M\r\[e[ti

Miercurea-CiucOdorheiuSecuiesc

Gheorgheni

Codlea

Râ[novBran

Cheia

Potlogi

Snagov

C\lug\reni

Giurgiu

ZimniceaCelei

Calafat

Roman

Neam]AgapiaV\ratec

Bistri]a

Târgu Neam]

Sarmizegetusa

B\ile HerculaneS\celu

C\lim\ne[tiB\ile

Ol\ne[ti

B\ile Govora

Pucioasa

Amara

Lacul S\rat

N\vodariMamaia

Eforie NordEforie Sud

Techirghio

Neptun

Mangalia

Sl\nic

Soveja

Covasna

Sl\nic Moldova

B\ile Tu[nad

AzugaBu[teni

Sinaia

Sovata

BorsecB\l]\te[ti

Vatra Dornei

CâmpulungMoldovenesc

Sângeorz-B\i

Bazna

Ocna Sibiului

Radna

S\vâr[inLipova

Geoagiu B\i

1 Mai

B\ile Felix

Tinca

Moneasa

S\rataMonteoru

Moldovi]a

1

2

3

4

5

6

7

20

198

9

10

11

13

14

15

16

18

17

12Câmpulung

Siret

Prut

Bistri]a

Siret

Buz\u

Ialomi]a

Dun\rea

Bâr

lad

Some[

Tisa

M

ar

ea

Ne

ag

r\

Mure[

Timi[

Jiu

Olt

Bârzava

Dun\r

ea

Mure[

Drobeta-Turnu

Severin

Stâna de Vale

0 20 40 60 80 100 km

SarmizegetusaUlpia Traiana

U N G A R I A

SE

RB

IA

U C R A I NA

BU

L G A RI

A

R

EP

UB

LI

CA

MO

LD

OV

A

U C R A I N

A

A. Regiuni turisticeTurism de munte (sporturi de iarn\)Turism balnear (vara)Alte forme de turism

B. Poli de turismTurism urbanTurism balnearSporturi de iarn\C. Leg\turi turistice majoreLeg\turi rutiereLeg\turi maritime (croaziere)

Sankt Petersburg

Moscova

CretaRhodos

Antalya

Mamaia

AtenaFaroAlicanteMalaga

Lisabona Madrid

Paris

Londra

Edinburg

Amsterdam

Bruxelles

Oslo

Copenhaga

StockholmHelsinki

BerlinVar[ovia

CracoviaKiev

Palma

Barcelona

Vene]ia

Roma

Milano

München

Praga

0 1500 kmA f r i c a

As

ia

Principalele areale turistice

Litoralul românesc al M\rii Negre

(Mamaia– Constan]a–Mangalia)

Bra[ov–Bucegi–Valea Prahovei

Nordul Moldovei (Târgu

Neam]–Suceava– Boto[ani)

Bucure[ti [i `mprejurimile

(Snagov–C\ld\ru[ani)

Oa[–Gutâi–Maramure[

C\limani–Dorna– Câmpulung

Moldovenesc

Ceahl\u–Cheile Bicazului

M-]ii F\g\ra[

M-]ii Parâng–{ureanu– Cindrel

M-]ii Retezat–Godeanu

M-]ii Semenic [i Aninei

Delta Dun\rii

M-]ii Vl\deasa–Bihor

M-]ii Trasc\ului

Podi[ul Târnavelor

Subcarpa]ii Getici

Defileul Dun\rii

Muntele Mic

M-]ii Ciuca[

Miercurea-Ciuc–B\ile Tu[nad

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

Tipuri de areale turisticeAreale turistice cu un poten ]ialnatural deosebit (elemente depeisaj, relief, vegeta]ie, poten]ialclimateric)Areale turistice cu un poten]ialcultural istoric [i arhitectonicAreal turistic amenajat cu un `naltpoten]ial balneoclimatericAreal natural neamenajat

Localit\]i cu monu-mente istorice, arhitectonice [i de art\ Sta]iuni climatericede interes generalSta]iuni balneare [ibalneoclimaterice de interes generalSta]iuni climaterice[i balneoclimaterice de interes regional[i localMonumente de art\religioas\

Obiective turisticeOra[e mari cu obiective turistice diversificate [i capacitate mare de cazare

124

Teritoriile ]ãrilor cuprind anumitediviziuni interioare, cu un pronun]at carac-ter administrativ. În anumite situa]ii, acestediviziuni interioare au o origine istoricã(landurile din Germania [i regiunile dinSpania).

În multe situa]ii, diviziunile interioaresunt construite pentru a oferi o eficien]ãmai mare gestionãrii teritoriului.

Sistemul administrativ al fiecãrei ]ãriare [i o structurã ierarhicã, pe verticalã,pornind de la institu]iile na]ionale de coor-donare a activitã]ilor sociale [i economice,pânã la nivelul unitã]ilor elementare (deobicei o localitate sau o comunitateinvestitã [i cu func]ie administrativã).

Organizarea verticalã (de la nivelul cen-tral la nivelul local) poate cuprinde în inte-rior mai multe niveluri intermediare. Înacest caz, existã diferen]ieri ale decizieiadministrative pentru fiecare nivel.

În cazul statelor federale, diviziunileintermediare între autoritatea centralã [istatele componente lipsesc, existând doarniveluri inferioare (de la statul federal lacomunã).

Sistemele administrative diferã foartemult între ele (de exemplu organizareaadministrativã în Fran]a [i pe landuri înGermania, fig. 1 [i fig. 2) [i, în anumitesitua]ii, au suferit modificãri importante.Astfel, Polonia a trecut de la o organizarefãrâmi]atã (pe 80 de voievodate), la unamai concentratã, construitã pe 20 devoievodate; în acest caz, teoretic, unitateaadministrativã de bazã, voievodatul, arãmas ca denumire, modificându-se doarcon]inutul sãu.

Geografia administrativã studiazãmodalitã]ile în care este organizat adminis-trativ fiecare stat, tipul unitã]ilor adminis-trative, raportul acestora cu ora[ele coordo-natoare, precum [i legãtura dintre entitã]ileadministrative [i ansamblul teritoriuluina]ional.

România este organizatã administrativpe urmãtoarele niveluri: 41 de jude]e,municipii (dintre care 40 municipii re[e -din]ã de jude]), ora[e [i comune. Întreadministra]ia centralã, administra]ia jude -]elor [i cea a comunelor existã o ierarhizarea activitã]ilor [i a deciziilor.

În prezent, existã inten]ia descentra -lizãrii administrative, prin transferul uneipãr]i importante a mecanismelor decizio -nale spre jude]e [i comune.

În ]ara noastrã, au fost conturateasocieri de jude]e, sub forma unor regiunide raportare statisticã, denumite [i „regiunide dezvoltare”.

Aceste regiuni de dezvoltare nu repre -zintã însã unitã]i administrative, ci doaransambluri de raportare statisticã pentrufacilitarea rela]ionãrii cu unitã]i compara-bile ca mãrime cu cele din UniuneaEuropeanã.

Geografia administrativã se ocupã [i deprezentarea caracteristicilor geograficeprincipale ale unitã]ilor administrative.Acestea se referã la elemente ale cadruluinatural, popula]ie, a[ezãri, activitã]i economice.

Organizarea administrativã, în felul încare existã în momentul de fa]ã, asigurã uncadru corespunzãtor realizãrii unor proiec -te de dezvoltare teritorialã la niveluljude]elor, al asocierii unor jude]e limitrofesau al diferitelor comunitã]i locale. Existãelemente comune pentru spa]ii mai largi,pânã la nivelul teritoriului na]ional (infra-structura de transport).

În anumite cazuri, existã rela]ii decolaborare mai strânse între unitã]i admi -nistrative situate de o parte [i de alta a fron-tierei dintre douã ]ãri.

Aceste asocieri, denumite euroregiuni,au grade foarte diferite de colaborare [icoordonare a activitã]ilor, astfel încât nu sepoate face o apreciere asupra evolu]iilor lor`n viitor.

TERMENIGeografie administrativã –

componentã din sfera geografieiumane, care î[i propune sãstudieze entitã]ile administrativeale ]ãrilor, evolu]ia lor istoricã [icaracteristicile lor geografice.

ACTIVIT|}I1. Compara]i modul de orga-

nizare administrativã a douã ]ãri(Fran]a [i Germania), pe bazahãr]ilor de la fig. 1 [i 2 [i identifi-ca]i douã asemãnãri [i douãdeosebiri dintre acestea.

2. Compara]i, pe baza fig. 3 [ia DOC 1, unitã]ile administrativeale României (jude]ele). Iden -tifica]i [i localiza]i cele mai în -tinse cinci jude]e [i cele mai populate cinci jude]e.

3. Realiza]i o caracterizare, decel mult o paginã, a jude]ului na -tal sau a municipiului Bucure[ti,în care sã preciza]i urmãtoareleelemente: pozi]ia geograficã,unitã]i învecinate, caracteristiciale mediului natural (unitã]i derelief, râuri etc.), principaleleora[e, activitã]ile economice,mijloacele de transport.

ELEMENTE DE GEOGRAFIE ADMINISTRATIVÃ**3ca

p.V

1. Nord-Pas-de-Calais2. Picardia (Picardie)3. Haute-Normandie4. Ile-de-France5. Champagne-Ardenne6. Lorena (Lorraine)7. Alsacia (Alsace)8. Basse-Normandie9. Centre

10. Bourgogne11. Franche-Comté12. Bretania (Bretagne)13. Loara (Pays de la Loire)14. Poitou-Charentes15. Limousin16. Auvergne17. Rhône-Alpes18. Acvitania (Aquitaine)19. Midi-Pyrénées20. Languedoc-Roussillon21. Provence-Alpes-Côte d’Azur22. Corsica

125

Fig. 1 Fran]a – organizarea administrativã pe regiuni Fig. 2 Germania – organizarea administrativã pelanduri federale

Fig. 3 România – harta administrativã [i a regiunilor de dezvoltare

OC

EA

NU

LA

TL

AN

TIC

ToulouseMontpellier Marseille

Lyon

Bordeaux

Poitiers

Nantes

Rennes

Caen

RouenAmiens

Lille

Châlons-en-Champagne

Metz

Strasbourg

BesançonDijonOrléans

Paris

Limoges Clermont-Ferrand

Ajaccio

1

2 5

67

11109

13

83

4

12

14 1516

17

21

22

201918

GER

MA

NIA

BELGIA

EL

VE

}IA

ITA

LIA

S P A N I A

HamburgMecklemburg

Schleswig-Holstein

Brandenburg

Thüringen

Saxonia-Anhalt

Saxonia-Inferioar\

Bremen

Saxonia

Hessen

Westfalia

BadenBayern

Saarland

Renania-Palatinat

Berlin

22°21° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

21° 22° 23° 25°

Dun\rea

Prut

24° 28° 29°

47°

48°

46°

45°

44°

48°

47°

46°

45°

44°

SloboziaPite[ti

Târgovi[te Ploie[ti

BUCURE{TI

Râmnicu Vâlcea

Slatina

Târgu Jiu

Deva

Arad

Oradea

Baia Mare

Sibiu

Alba Iulia

Târgu Mure[

Boto[ani

Ia[i

Piatra Neam]

Bac\uVaslui

Drobeta- Turnu

Severin

NORD–EST

BUCURE{TI

BOTO{ANI

IA{I

VASLUI

GALA}I

DÂMBOVI}A IALOMI}A

BUZ|U

GORJ

TIMI{

HUNEDOARA

MURE{

HARGHITA

BAC|U

NEAM}

SUCEAVA

ALBA

VRANCEA

DOLJOLT

VÂLCEAPRAHOVA

ILFOV

ARAD

BIHOR

CONSTAN}A

C|L|RA{I

TULCEA

SIBIU

ARGE{

RE

PU

BL

IC

AM

OL

DO

VA

B U L G A R I A

SE

RB

I

A

0 20 40 60 80 100 km

Constan]a

Ma

re

aN

ea

gr

\

SUD

GiurgiuGIURGIU

Alexandria

TELEORMAN

MEHEDIN}I

Craiova

SUD–VEST

UC

R A IN

A

CENTRUMiercurea-Ciuc

COVASNA

Sfântu GheorgheBRA{OV

Bra[ovSUD–EST

Br\ilaBR|ILA

Gala]iFoc[ani

Buz\u

Suceava

MARAMURE{

BISTRI}A-N|S|UD

Bistri]a

Cluj-Napoca

CLUJS|LAJ

Zal\u

Satu Mare

SATU MARENORD–VEST

VEST

Timi[oara

Re[i]a

CARA{-SEVERIN

C\l\ra[i

UCRA INA

Tulcea

U

N

G

A

RI

A

126

TEST FINAL*

I. Întrebãrile urm\toarese referã la hartaal\turat\.

5. Pentru ]ara notatã pe hartã cu 5, realiza]i o scurtã carac-terizare a mediului natural, precizând: caracte risticilereliefului, tipul de climã [i de vegeta]ie [i caracte risticilehidrografiei.

(6 puncte)6. Pentru ora[ul notat cu 6, preciza]i: numele acestuia, ca -racteristicile urbane principale [i importan]a sa.

(6 puncte)7. Descrie]i, în aproximativ 10 rânduri, specificul economical ]\rii notate cu cifra 7.

(6 puncte)8. Preciza]i caracteristicile ]\rii notate cu 8, pentru comer] [itransport.

(6 puncte)II. Realiza]i un text, de cel mult o jumãtate de paginã, în caresã preciza]i rolul Uniunii Europene în lumea contemporanã,utilizând urmãtorii termeni: globalizare, comer], energieelectricã, automobile, energie atomicã, Londra, Euro,Bruxelles, Frankfurt, Germania, SUA, popula]ie.

(14 puncte)

Alege]i rãspunsul corect, pentru fiecare dintre întrebãrileurmãtoare:1. Prin cifra 1 este reprezentatã Peninsula:a. Balcanicã; b. Ibericã;c. Italicã; d. Scandinavã.

2. Marea localizatã pe hartã prin cifra 2 se caracterizeazãprin:a. maree reduse; b. banchizã temporarã;c. caracter semiînchis; d. temperaturã ridicatã a apei.

3. Prin cifra 3 este localizat ora[ul:a. Budapesta; b. Praga;c. Var[ovia; d. Viena.

4. În regiunea notatã cu 4 existã resurse de:a. huilã; b. petrol;c. minereuri feroase; d. minereuri neferoase.

(8 puncte)

Citi]i cu aten]ie`ntreb\rile urm\toare [iformula]i r\spunsurilesolicitate pe o pagin\separat\.

* Model orientativ pentru o evaluare final\ din partea obligatorie.

1

3

5

6

4

7

2

8

127

1. Regiunea notatã cu 1 reprezintã:a. Carpa]ii Meridionali; b. Carpa]ii Curburii;c. Subcarpa]ii Curburii; d. Carpa]ii Moldo-Transilvani.

2. Ora[ul notat cu 2 se caracterizeazã prin urmãtoarea pro-prietate:a. are în apropiere o importantã întreprindere siderurgicã;b. are în apropiere o întreprindere de automobile;c. se aflã într-o depresiune intracarpaticã;d. are peste 500 000 locuitori.

3. Regiunea notatã cu 3 are un climat cu influen]e:a. oceanice; b. pontice;c. continentale; d. submediteraneene.

4. În regiunea notatã cu 4 existã resurse de:a. huilã, lignit, petrol;b. petrol, lignit, gaze naturale;c. gaze naturale, huilã, petrol;d. petrol, minereuri feroase, sare.

(8 puncte)

5. Preciza]i, în cel mult zece rânduri, specificul reliefuluiregiunii notate cu A.

(6 puncte)6. Preciza]i, în cel mult zece rânduri, specificul climei [i alhidrografiei din regiunea notatã cu B.

(6 puncte)7. Prezenta]i, pe scurt, importan]a regiunii notate cu C pen-tru realizarea unor legãturi cu Uniunea Europeanã.

(6 puncte)8. Men]iona]i oportunitã]ile regiunii notate cu D, pentruUniunea Europeanã.

(6 puncte)IV. Compara]i cele douã hãr]i [i realiza]i câte o scurtã carac-terizare a douã dintre elementele comune reprezentate pefiecare hartã. În aceste caracterizãri, pentru fiecare element,ve]i preciza: denumirea elementului respectiv, douã carac-teristici principale, importan]a [i modul în care realizeazã olegãturã între România [i Europa.

(12 puncte)

Punctaj I – IV = 90 puncteDin oficiu = 10 puncte

Total = 100 puncte

III. Întrebãrileurm\toare sereferã la hartaal\turat\.

C

4D

A

B

2

13

128

BIBLIOGRAFIEEuropaBär, O. (1977), Géographie de l’Europe, Librairie de l’Etat de

Berne, BernaBoyer, J.-C. (2003), Les villes européennes, Hachette, ParisCote], P. (1967), Europa [i Asia. Geografie fizicã, Editura

Didacticã [i Pedagogicã, Bucure[tiFoucher, M. (coord), (1994), L’Europe prochaine. Essai sur

les alternatives et les strategies pour une nouvelle visionde l’Europe, Fundation BBV, Bilbao

Foucher, M. (1993), Fragments d’Europe, FayardLévy, J. (1997), Europe. Une géographie, Hachette, ParisLopez Palomeque, F. (coord.) (2000), Geografia de Europa,

Ariel Geografia, Barcelona. Thébault, V., Elissalde, B. (coord.), (2006), Géopolitique de

l’Europe, Nathan, Paris.

RomâniaIano[, I. (1987), Ora[ele [i organizarea spa]iului geografic,

Editura Academiei Române, Bucure[tiIano[, I. (2000), Sisteme teritoriale. O abordare geograficã,

Editura Tehnicã, Bucure[tiIelenicz, M. (1999), Dealurile [i podi[urile României, Editura

Funda]iei „România de mâine”, Bucure[tiIelenicz, M., Pãtru, Ileana (2005), România – geografie fizicã

(vol. I), Editura Universitarã, Bucure[tiMartonne. Emm. de (1981, 1985), Lucrãri geografice despre

România, vol. I, vol. II, Editura Academiei, Bucure[tiMartonne, Emm. de (2000), Noua Românie în noua Europã,

text din 1921, republicat în Buletinul Societã]ii deGeografie din România, serie nou\, tom IX, CD Press

Mândru], O. (2002) România – geografie regional\, EdituraUniversit\]ii de Vest „Vasile Goldi[” Arad

Mândru], O. (1993), Geografia României, Editura Coresi,Bucure[ti

Mândru], O. (2011), Geografie regional\. Geografia regional\ aRomâniei, Editura „Vasile Goldi[” University Press, Arad.

Mih\ilescu, V. (1964), Carpa]ii Sud-Estici, Editura {tiin]ific\,Bucure[ti

Posea, G. (2003-2004), Geografia fizicã a României (partea I[i partea a II-a), Editura Funda]iei „România de mâine”,Bucure[ti

{andru, I. (1978), România – geografie economicã, E.D.P.,Bucure[ti

Tufescu, V. (1974), România. Naturã, om, economie, Editura{tiin]ificã, Bucure[ti

Ungureanu, A., Groza, O., Muntele, I. (2002), Moldova –popula]ia, for]a de muncã [i a[ezãrile umane întranzi]ie, Editura Corson, Ia[i

* * * (2011), Recensãmântul popula]iei [i al locuin]elor dinanul 2011 – date preliminare, Institutul Na]ional deStatisticã Bucure[ti

* * * (2005), Institutul de Geografie, România [i spa]iu, soci-etate, mediu, Editura Academiei, Bucure[ti.

Uniunea EuropeanãBârzea, C. (2005), Cet\]enia european\, Politeia-SNSA,

Bucure[ti.Ghica, Luciana - Alexandra (coord.), (2006), Enciclopedia

Uniunii Europene, Editura Meronia, Bucure[tiHen, C., Léonard, J. (2002), Uniunea Europeanã, Editura

C.N.I. „Coresi” S.A., Bucure[tiMândru], O. (2012), Geografia Uniunii Europene, Editura

„Vasile Goldi[” University Press, Arad. * * * (2001), România [i viitorul Europei, Monitorul Oficial,

Bucure[ti

Europa, Uniunea Europeanã, lumea contemporanãBlij, H.J., Muller, P. (2000), Geography – Realms, Regions

and Concepts, J. Wiley Ed., New YorkClawson, D., Merril, J. (2004), World Regional Geography,

Pearson, New Jersey, USAInstituto Geografico de Agostini (2012), Calendario Atlante

de Agostini, De Agostini Libri, Novara. Marston, Sallie, Knox, P., Liverman, Diana (2005), World

regions in global context, Pearson, New Jersey, USAMândru], O. (2012), Geografia fizic\ [i uman\ general\,

Editura „Vasile Goldi[” University Press, Arad. Rowentree, L., Lewis, M., Price, Marie, Wyckoff, W. (2005),

Diversity and Globalization – World Regions, Pearson,New Jersey, USA

* * * (2013), Calendario Atlante de Agostini

Geografie socialã, culturalã [i administrativãClaval, P. (1995), La géographie culturelle, Nathan, ParisClaval, P. (2001), Geopolitic\ [i geostrategie, Editura Corint,

Bucure[tiMali]a, M. (1998), Zece mii de culturi, o singurã civiliza]ie,

Editura Nemira, Bucure[tiSãgeatã, D. R. (2004), Modele de regionare politico-adminis-

trativã, Editura Top Form, Bucure[ti

Atlase* * * (2013), Atlas geografic [colar, Editura Corint, Bucure[ti* * * (2013), România – atlas geografic [colar, Editura Corint,

Bucure[ti* * * (2013), Atlas geografic de buzunar, Editura Corint

WordPress.comManualul a fost aprobat prin O.MEdCT nr. 1262/53 din 6.06.2007, `n urma evalu\rii...

Documents

Transcript of WordPress.comManualul a fost aprobat prin O.MEdCT nr. 1262/53 din 6.06.2007, `n urma evalu\rii...