Constructionism si Metodologii Calitative in Sociologia Juridica

Masterand Elena UNGURU, Facultatea de Filosofie si Stiinte Social Politice UAIC

Masterand Elena ALEXA Facultatea de Filosofie si Stiinte Social Politice UAIC

Coordonator Lect. Univ. Dr. Antonio SANDU Facultatea de Drept UMK

www.edituralumen.ro

Abstract

Analiza semiologică a fenomenelor Socio-Juridice permite cercetătorului accesul la un univers multidimensional de semnificaţii care este reprezentat de sistemul juridic, nu atât privit ca instituţie, ci ca vector al acţiunii sociale prin strategii reglementate legal.

1. Epistemologii construcţioniste în analiza fenomenelor socio-juridice

Considerăm sistemul juridic ca un fenomen multidimensional întrucât analiza acesteia permite cercetătorului explorarea unei multitudini de ipoteze de cercetare din perspective paradigmatice diferite care converg într-o finalitate de protecţie a drepturilor indivizilor.

Epistemologia construcţionistă are în vedere apariţia paradigmelor ştiinţifice, sociale şi culturale ca pe o ”negociere” a interpretărilor oferite datelor provenite dinspre realitatea empirică sau din alte spaţii ale cunoaşterii cum ar fi teoretizări, modele etc.

1.1. Construcţionism şi postmodernism

Epistemologia construcţionistă este prin structura sa apropiată de postmodernism, de viziunea lyotardiană conform căreia imaginea noastră

despre realitate este o naraţiune, un consens al discursului – consideră Hacking (1999:196).

Discursul juridic este o formă particulară de discurs şi poate fi analizat în manieră construcţionistă ca analiză textuală.

www.edituralumen.ro

1.2 Modelul construcţionist în sociologia Juridică

Modelul construcţionist în general, şi cel al sistemului juridic în cazul studiului nostru, este văzut în maniera propusă de Jean Francois Lyotard ca fiind o deconstrucţie a conceptului de realitate până la nivelul de construcţie socială, de „naraţiune”, de practică discursivă generatoare de consens.

www.edituralumen.ro

2. Metodologii calitative – clarificări conceptuale

Orice demers ştiinţific conţine o serie de etape metodologice pornind de la construirea

ipotezelor şi întrebărilor cercetării, explicarea şi operaţionalizarea cadrelor teoretice şi

coordonate cu acestea a ipotezelor cercetării, stabilirea metodelor, tehnicilor şi

instrumentele utilizate.

www.edituralumen.ro

2.2. Mixarea metodologică şi metisarea teoretică

Mixarea metodelor este văzută de Ştefan Cojocaru ca o utilizare a unor metode combinate în cercetarea socială ce vizează descrierea cât mai exactă şi fidelă a complexităţii realităţii sociale. Mixarea metodologică are avantajul diminuării erorilor inerente aplicării oricăror metodologii, pe de o parte, şi de a genera înţelesuri mai profunde şi mai largi, pe de cealaltă parte (2010a:144).

www.edituralumen.ro

2.3 Validarea datelor

În scopul asigurării validităţii datelor se utilizează triangularea metodelor, a spaţiului cât şi a surselor de date. Ştefan Cojocaru, pornind de la Caracelli şi Greene consideră triangularea ca o strategie de evaluare a aceluiaşi fenomen prin diverse metode, asigurându-se astfel convergenţa şi validitatea cercetării, creind premisele mixării metodologice.

www.edituralumen.ro

3. Grounded Thoery

Literatura de secialitate defineşte grounded theory ca fiind o abordare inductivă, ce porneşte de la observaţii generale şi care pe parcursul procesului analitic creează categorii conceptuale care explică tema cercetată. Cercetarea insistă asupra rolului teoriei sociologice de a manageria datele în cadrul cercetării şi pentru a furniza moduri de conceptualizare a descrierilor şi explicaţiilor (Goulding, 1999; Branc, 2008). www.edituralumen.ro

3.1 Constructive Grounded Theory

Simona Adam consideră pornind de la lucrările lui Charmaz (2006), Constructive Grounded Theory o abordare metodologică care pune accentul pe modul în care datele şi analiza lor sunt produse ale interacţionismului simbolic. Într-o abordare constructivistă se porneşte de la interacţiunea socială şi modul în care aceasta creează sens.

www.edituralumen.ro

3.2 Construcţia categoriilor în Grounded Theory

Constructivist Grounded Theory porneşte în opinia Simonei Adam de la o codificare a datelor folosind concepte senzitive – instrumente de analiză care pot fi revizuite pentru a fi concordante cu nuanţele subiectului cercetat. Codarea datelor urmează două faze: codarea iniţială şi codarea selectivă/focalizată (Lincoln, Denzin, 2000).

www.edituralumen.ro

Codarea iniţială are ca scop cercetarea datelor în scopul descoperirii temelor sau categoriilor semnificative. Aceasta este urmată de o codare focalizată, ce presupune o categorizare a datelor mai apropiată de teorie.

www.edituralumen.ro

3.3 Analiza de conţinut

Analiza de conţinut calitativă se întemeiază pe paradigma constructivistă (construcţionistă în accepţiunea restrânsă utilizată de noi anterior). Analiza de conţinut calitativă presupune un proces de codare şi analiză statistică a datelor extrase din conţinutul lucrării sub forma extragerii frecvenţelor, analiza contingenţei etc (Adam, 2009).

www.edituralumen.ro

Activitatea inductivă se realizează prin trei paşi succesivi primul selecţia structurilor in vivo, asupra cărora cercetătorii au căzut de acord ca fiind semnificative, extragerea cuvintelor cheie din spusele participanţilor la focus-grup, şi cea de-a doua inducţie succesivă, extragerea unor categorii globalizante.

www.edituralumen.ro

Interpretarea este urmată de o analiză a semnificaţiilor categoriilor, şi a sensurilor decriptate în răspunsurile subiecţilor. În cazul de faţă interpretarea este realizată printr-o “grilă axială” reprezentată de categoriile identificate.

www.edituralumen.ro

4. Tehnici de culegere a datelor utilizate frecvent în Grounded Theory

4.1 Focus grupul

Interviul de tip focus grup este un interviu de grup, focalizat pe o anumită temă, strict

delimitată, care este condus de un moderator şi face parte din categoria tehnicilor calitative

de culegere a datelor pentru analiza percepţiilor, motivaţiilor, sentimentelor,

nevoilor şi opiniilor oamenilor.

www.edituralumen.ro

Interviul

“Jucând un rol secundar într-o investigaţie sociologică, tehnica interviului are menirea

de a ne furniza date suplimentare şi complementare cu privire la tema studiată,

date care sprijină sau care repun în discuţie concluziile formulate pe baza datelor

observaţiei directe sau ale documentării”(Miftode, 2003, p:244).

www.edituralumen.ro

Metodologia construcţionistă generează în planul juridic o viziune conform căreia cercetarea juridică este un proces de creare constructivă şi colaborativă a realităţii în procesul de comunicare şi cu instrumentele limbajului fiecare individ influenţând şi modelând răspunsurile celorlalţi (Sandu, Cojocaru, Ponea, 2010).

www.edituralumen.ro

Ancheta apreciativă (investigaţia apreciativă)

Presupune investigarea a ceea ce este ce mai bun, cel mai de valoare într-o organizaţie la indivizi şi în mediul social.

Cercetătorul îţi propune să descopere ceea ce dă viaţă sistemului.

Cercetarea se focusează pe imaginaţie şi inovativitate socială.

www.edituralumen.ro

Principalul instrument utilizat

Interviul apreciativ care presupune identificarea puntelor pozitive, momentelor şi strategiilor de succes, transformarea unor situaţii de eşec în situaţii de succes.

Interviul apreciativ urmăreşte proiecţia imaginilor pozitive existente la nivelul sistemului asupra dezvoltării acelui sistem.

www.edituralumen.ro

Grupul de investigaţii apreciative

Pornind de la Metodologia anchetei apreciative, s-a constituit grupul de investigaţii apreciative alcătuit din 19 magistraţi din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii. Grupul îşi propune realizarea unui profil al magistratului şi strategii de formare profesională.

www.edituralumen.ro

Aspectele cele mai importante conturate

necesitatea unui profil al magistratului care să pornească de la principalele probleme cu care se confruntă, în prezent, sistemul juridic românesc; concentrarea evaluării şi educaţiei profesionale pe competenţele care duc la rezolvarea acestor probleme; înţelegerea profilului magistratului ca un mijloc de cunoaştere sistematică a competenţelor care pot îmbunătăţi performanţa magistratului, ajutându-l în autoevaluare şi învăţare profesională continuă, un mijloc transparent, aflat în întregime în controlul magistraţilor. (csm1909.ro)

www.edituralumen.ro

Cerinţe faţă de profilul magistratului

Profilul magistratului trebuie să rezulte din identificarea principalelor probleme cu care se confruntă sistemul juridic din ţara noastră;

Profilul magistratului trebuie alcătuit în spiritul unui echilibru (mereu analizat şi perfecţionat) între independenţa şi răspunderea judecătorului şi a justiţiei;

www.edituralumen.ro

Profilul magistratului trebuie să cuprindă toate competenţele absolut necesare şi suficiente satisfacerii cerinţelor de bază ale profesiunii de magistrat, cerinţe derivate, la rândul lor, din cele mai importante probleme cu care se confruntă în prezent sistemul juridic romanesc.

www.edituralumen.ro

Profilul trebuie înţeles ca un mijloc de sprijire a magistratului individual şi a sistemului juridic în ansamblu, în direcţia dezvoltării competenţelor care permit acţiunea independentă şi imparţială. Competenţele incluse în profil trebuie, aşadar, înţelese drept conditii interne, intrapersonale ale acţiunii corecte, independente şi imparţiale a magistratului.

www.edituralumen.ro

Profilul funcţiei de magistrat: cerinţele de bază ale exercitării profesiunii de magistrat în sistemul juridic românesc

1. Să fie în stare să gândescă independent în chestiuni juridice.

2. Să recunoască factorii intrapersonali care îi pot împiedica judecata corectă.

3. Să înţeleagă societatea românească. 4. Să manifeste integritate morală; să aibă

capacitatea şi curajul înbunătăţirii mediului social intraorganizaţional în care îşi desfăşoară activitatea profesională.

www.edituralumen.ro

5. Să comunice clar şi logic şi să fie receptiv la informaţia care îi poate îmbunătăţi mesajul.

6. Să fie credibil, demn de încredere. Judecătorii şi procurorii trebuie să acţioneze, şi să fie percepuţi ca acţionând, cu profesionalism şi corectitudine.

7. Să fie eficient în managementul propriilor îndatoriri şi să contribuie la îmbunătăţirea administrarii instanţei.

www.edituralumen.ro

Satisfacerea cerinţelor exercitării profesiunii de magistrat este posibilă prin acţiunea actorilor cu un anumit profil personal. Profilul cuprinde calităţi mentale care permit persoanei să îşi dezvolte, conştient şi intenţionat competenţele care condiţionează (intrapersonal, mai direct sau mai strâns decât factorii extrinseci, de ex. salariul decent) rezolvarea corectă şi imparţială a fiecărui caz particular.

Profil de personalitate

www.edituralumen.ro

Calităţille mentale care satisfac cerinţele profesiunii de magistrat:

1. Gândire independentă/critică 2. Integritate/cosistenţă cognitiv-morală 3. Conştientizare socială şi angajament 4. Predispoziţie pentru muncă intensă şi invăţare

profesională continuă; autenticitate (identificare cu valorile profesiunii de magistrat) şi motivare intrinsecă a activităţilor profesionale

5. Comunicare clară şi logică, receptivitate faţă de orice informaţie care ar putea îmbunătăţi mesajul; autocontol

6. Conştiinciozitate, diligenţă, respect colegial.

www.edituralumen.ro

1. Gândire independentă/ critică

Gândirea critică se manifestă în capacitatea de a identifica concluzii inadecvate, necorespunzătoare; de a identifica date care pot susţine o ipoteză; de a identifica informaţia nouă necesară pentru a trage o concluzie; capacitatea de a învăţa şi a înţelege informaţia într-un domeniu nefamiliar; capacitatea de a face inferenţe pe informaţii separate şi a formula concluzii; capacitatea de a comunica eficient.

www.edituralumen.ro

2. Integritate/cosistenţă cognitiv-morală.

Este calitatea personală care îi permite magistratului să se sustragă oricărui fel de influenţă asupra procesului prin care el caută/admite probe şi deliberează. A avea integritate înseamnă a avea anumite principii morale şi a acţiona consecvent în acord cu ele. Comportamentul verbal trebuie să exprime aceste valori, iar conduita în orice situaţie trebuie să fie consistentă cu valorile declarate.

www.edituralumen.ro

3. Conştientizare socială şi angajament

Este competenţa care-i permite magistratului să analizeze, să evalueze şi să se angajeze creativ în reconstruirea modelelor (schemelor) după care se desfăşoară practicile sociale curente legate de exerciţiul profesiunii de magistrat în sistemul juridic românesc.

www.edituralumen.ro

4. Predispoziţie pentru muncă intensă şi invăţare profesională continuă; autenticitate (identificare cu valorile profesiunii de

magistrat) şi motivare intrinsecă a activităţilor profesionale.

Fiecare din competentele incluse în profil este înţeleasă ca rezultat al învăţării, pe fondul unor calităţi personale. Niciuna din competenţe nu se dezvoltă în afara unei atitudini mentale de deschidere faţă de învăţarea noului, nefamiliarului, şi a disponibilităţii faţă de efort intelectual susţinut.

www.edituralumen.ro

5. Comunicare clară şi logică, receptivitate faţă de orice informaţie care ar putea îmbunătăţi mesajul; autocontol.

Magistratul cu bună capacitate de comunicare se exprimă în mod precis, clar şi inteligibil şi nu ignoră indicatorii nonverbali prin care îşi comunică mesajul.

www.edituralumen.ro

6. Conştiinciozitate, diligenţă, respect colegial

Aceste calităţi presupun constanţă, perseverenţă şi concentrare. Alături de ele atenţia şi respectul arătat colegilor, încrederea în capacitatea lor de a contribui valoros la realizarea sarcinii comune sunt baze ale dezvotării priceperilor de administrare a actului de justiţie şi de muncă în echipă.

www.edituralumen.ro

11. Refrences

Adam, S., (2009), Profesia de cadru didactic între reprezentare socială şi vocaţie individuală, in Revista de Cercetare în Ştiinţele Educaţiei , noiembrei 2009 disponibila la http://rcsedu.info

Agrabian, M. (2004), Cercetarea calitativă a socialului, Editura Institutlui European, Iaşi Bandura, A, Ross, D., Ross, S. (1961). Transmission of aggression though imitation of

aggressive models in Journal of abnormal and social pshylogy, Vol. 63, pp.575-582 Branc, S. (2008). Generaţii în schimbare. Modele de educaţie familială în Banatul

secolului XX, Editura Lumen, Iaşi Charmaz, K. (2006), Constructing Grounded Theory: A Practical Guide Through

Qualitative Analyses, Sage Publications, London, UK. Chelcea, S., (2007). Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, Bucureşti Cojocaru, D. (2003). Focus grupul-tehnica de cercetare a socialului, în Revista de

Cercetare şi Intervenţie Socială, Vol. 1/aprilie, Editura Lumen, Iaşi Cojocaru, D., Cojocaru, Şt, Bunea, O. (2009). Evaluarea serviciilor din perspectiva

managementului de caz. Centrul de servicii de tip familial, DGASPC Bacău, în Revista Social Research Reports, Vol. 1/ Iulie, Editura Expert Projects, Iaşi

Cojocaru, Şt, (2010a). Evaluarea programelor de asistenţă socială, Polirom, Iaşi. Cojocaru, Şt. (2005b). Focus grupul - tehnica utilizata pentru evaluarea nevoilor din

comunitate, în Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială, Vol. 8/martie, Editura Lumen, Iaşi

www.edituralumen.ro

Cooperrider, D.L., Sorensen, P.F., Whitney, D., Yaeger, T. F. (Eds.) (2005). Appreciative inquiry : Rethinking human organization toward a positive theory of change (pp. 99-109). Champaign, Illinois: Stripes.

Fernando, M.S.C. (2010). Appreciative inquiry: a positive approach to organizational planning and learning. Social Research Reports, 10, 3-105. Gergen, K. (2005). Social construction in context, Sage Publications, UK Glasser, B., Strauss, A (1967), Discovery of Grounded Theory: The Strategies for

Qualitative Research, New Jersey, Aldine Transaction. Goulding, C. (1999). Grounded Theory: some reflections on paradigm, procedures

and misconceptions, Working Paper Series June Gross, P., Levitt, N., , (1988) Higher Supertition: The Academic Left and its Quarrels

With Science, the Johns Hopkins University Press Haar, Van Der, D., (2002). A Positive Change. A Social Constructionist Inquiry into

the Possibilities to Evaluate appreciative Inquiry, Master Thesis, Tilburg University Hacking, Ian (1999) The Social Construction of What? . Harvard University Press,

USA. Hatos, A. (2009). Focus grup. Tehnica utilizată pentru evaluarea nevoilor din

comunitate http://ahatos.rdspr.ro/cursuri/focus_grup_cojocaru.doc Iluţ, P. (1997). Abordarea calitativă a socio-umanului. Iaşi: Polirom

Krueger R., Casey M. (2005). Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată, Collegium, Polirom, Iaşi,

Liotard, J.,F., (1984). The postmodern condition: a report on knowledge, University of Minnesota Press

Lincoln, Y., Denzin, N., (2000). Handbook of Qualitative Research. Londra: SAGE. Madrid, F.V., (2008). La intervention apreciativa: una nueva manera de descrrubir, crear,

compartir, e implementer conociemiento para el cambio en institutions gubernamentales o privadas, in Revista de Cercetare si Interventie Sociala, Vol 20, 2008, Editura Lumen, Iasi.

Marvasti, A (2003), Qualitative Research in Sociology. Sage Publication, London, UK. Miftode, V. (2003). Tratat de metodologie sociologică, Editura Lumen, Iaşi Plugaru, A., Ponea, S., (2010). Evaluation of Supervision Practice of the Social Services

provided to Elderly in Home Care Centre, in Postmodern Openings, Vol 3, 2010, Editura Lumen, Iasi

Ponea, S., Chicos, C., Romii intre pozitiv si negativ, lucrarea prezentata in cadrul seminarului de prezentată în cadrul seminarului Sandu, A. (coord., 2010), Supervizare de caz în asistenţa socială, în cadrul Programului Masteral Supervizare şi Planificare Socială, Universitatea “ Al. I. Cuza” Iaşi.

Preskill, Castambas (2006). Reframing Evaluation Through Appreciatuve Inquiry, Sage Publications UK

Sandu A. (2002). Asistenţă şi intervenţie socială, Ed. Lumen, Iaşi. Sandu, A. (2009b). Tehnici afirmativ-apreciative. O sociopedagogie a succesului, Editura

Lumen, Iaşi

www.edituralumen.ro

Sandu, A., Cojocaru, S., Ponea S., Unguru, E., (2010), An analysis of the competencies in supervision of social services, Social Research Report, December 2010 (Accepted Paper Series)

Sandu, A., Cojocaru, Şt., Ponea, S. (2010). Appreciative evaluation training. Case Study: Lumen Consulting and Training Center / Evaluarea apreciativă a programelor de training. Studiu de caz: Centrul de Consultanţă şi Training Lumen, în Social Research Reports, Vol 8. / Febrauary, Editura Expert Projects, Iaşi,

Sandu, A., Ponea, S. (2010). Appreciative counselling. Methodological framework/ Consilierea apreciativă. Cadre metodologice, în Revista Postmodern Openings, Vol. 2 / iunie, Editura Lumen, Iaşi

Sandu, A., Ponea, S. (2010a). Applied protocol for appreciative group socialization / Protocol de aplicare a grupului de socializare apreciativ, în Revista Postmodern Openings, Număr Special mai, Editura Lumen, Iaşi

Sandu, A., Ponea, S. (2010b). Appreciative counselling. Methodological framework/ Consilierea apreciativă. Cadre metodologice, în Revista Postmodern Openings, Vol. 2/ iunie, Editura Lumen, Iaşi

Sandu, A., Ponea, S. (2010c). Social constructionism as a semiotical paradigm. An analytical aproach of social creativity, în volumul Conferinţei Internaţionale Inventica, Iaşi, 2010

Sandu, A., Ponea, S., Vlasă, B., (2010), Grilă de analiză calitativă a datelor cercetării „Analiza oportunităţii introducerii ocupaţiei de „Supervizor în serviciile sociale” în COR şi elemente de analiză ocupaţională” Master Supervizare şi Planificare socială Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi www.edituralumen.ro

Socorro, M., Fernando C. (2010). Appreciative inquiry: a positive approach to organizational planning and learning, în Revista Social Research reports, Vol. 10/Aprilie

Strauss, A., Corbin, J. (1998). Basics of qualitative research: Teachniques and procedures of Developing Grounded Theory, Sage Publications, UK

Yballe, L., O’Connor, D. (2004). Toward a pedagogy of appreciation, in Cooperrider, D., Avital, M. (editors) (2004). Constructive discourse and human organization, Elsevier,

www.edituralumen.ro