1. Introducere

Societatea umană supravieţuieşte astăzi într-un mediu natural-antropic în permanentă schimbare, fiind expusă unei mari diversităţi de situaţii mai mult sau mai puţin periculoase, generate de numeroşi factori, atât de provenienţă naturală, cât şi antropică. Manifestările frecvente ale fenomenelor naturale extreme, cum sunt seismele puternice, secetele, precipitaţiile abundente, inundaţiile, alunecările de teren, furtunile şi uraganele puternice la care se adaugă multiple accidente tehnogene şi diversele situaţii sociale de conflict, pot avea o influenţă directă asupra sănătăţii şi nivelului de trai al fiecărei persoane, precum şi societăţii în ansamblu. Într-un termen destul de scurt hazardurile pot submina serios rezultatele investiţiilor pentru dezvoltare şi rămân unul din cele mai serioase obstacole în realizarea dezvoltării durabile şi diminuării sărăciei pe planeta noastră. În legătură cu aceasta, evidenţa cuvenită a impactului hazardurilor, apte să intensifice vulnerabilitatea şi reducerea pericolului lor în scopul creării posibilităţilor pentru asigurarea dezvoltării durabile a ţărilor este una din cele mai importante sarcini, care stau în faţa comunităţii mondiale în secolul XXI.

În ultimele trei decenii, diferitele calamităţi naturale au generat pe Terra peste trei milioane de victime, au cauzat boli, sărăcie şi multiple suferinţe pentru un miliard de oameni, precum şi pagube materiale de sute de miliarde de dolari. Toate acestea şi multe alte fenomene naturale de risc din ultimele decenii au condiţionat necesitatea intensificării activităţilor de prevenire si minimalizare a consecinţelor hazardelor naturale, atât in plan naţional, cât şi internaţional, a cooperării internaţionale în domeniu.

Devine tot mai evident că investiţiile relativ–modeste în pregătirea către dezastrele naturale pot reduce esenţial numărul deceselor, pot salva bunuri materiale enorme, pot reduce costul acţiunilor de refacere după ce aceste fenomene au avut loc. În acest context, mai multe organizaţii internaţionale, instituţii de asistenţă internaţionala şi-au elaborat strategii proprii, au creat unităţi specializate care activează in acest domeniu. Deşi majoritatea fenomenelor extreme încă nu pot fi complet combătute, cunoaşterea

1

prealabilă a arealului şi intervalelor posibile de manifestare a lor ar diminua semnificativ impactul distructiv al acestora.

2. Conceptul de hazard

Conceptul de hazard se poate defini ca "o situaţie cu potenţial de accident" "un eveniment ameninţător, reprezentând posibilitatea unui fenomen potenţial dăunător să se întâmple".

Un hazard este compus din trei elemente de bază:

1. Proprietatea periculoasă - sursa de bază a hazardului care creează hazard 2. Mecanismul de iniţiere - evenimentul care declanşează sau iniţiază apariţia hazardului, transformând-ul din stare de hazard pasiv la unul activ. 3. Ţintă şi ameninţare - persoana, obiectul, situaţia vulnerabilă daunelor cauzate de materializarea hazardului.

Aceste trei elemente alcătuiesc triunghiul hazardului prezentat în Figura 1:

Figura 1 – Triunghiul hazardului

2

Termenul "hazard" este strâns legat de termenul "risc". Nu puţine sunt cazurile în care apare o confuzie între sensurile acestor două concepte. Numai atunci când un hazard depăşeşte anumite valori critice care conduc la pagube materiale sau victime acesta devine un risc. Prin urmare, un hazard reprezintă ameninţarea asociată unui eveniment şi nu evenimentul în sine. În cazul în care prin manifestarea hazardului rezultă efecte negative, acesta devine risc. O definiţie larg acceptată defineşte riscul ca fiind produsul dintre probabilitatea pentru ca un eveniment să se întâmple şi consecinţele negative pe care le poate avea, fiind exprimat după cum urmează: R = F x C unde: R-risc (pierderi / unitate de timp), F-frecvenţa de apariţie (nr. de evenimente / unitate de timp), C-consecinţe (pierderi / eveniment). O altă definiţie este dată de Ozunu şi Anghel în anul 2007: R = F x C x V caz în care: R - risc; F-frecvenţa; C - consecinţele, V-vulnerabilitate

3. Clasificarea hazardurilor

În funcție de geneza lor, hazardele pot fi lasificate în:

1. Hazarde naturale2. Hazarde antropice

1. Hazardele naturale pot fi de mai multe tipuri, în funcție de geneză:

3

• Hazarde endogene a căror acțiune este generată de energia provenită din interiorul planetei(cutremure, erupții vulcanice).

• Hazarde exogene, generate de factori climatici, hidrologici, biologici.

2. Hazardele antropice sunt clasificate în funcție de suprafața afectată:

• Hazarde globale seistemice – tendința de încălzire a clime datorită efectului de seră, tendința de ridicare a Oceanului Planetar, redeucerea stratului de ozon. • Hazarde globale cu efecte regionale – eroziunea solurilor • Hazarde regionale care afectează suprafețe întinse pe continente și oceane - poluarea apei, aerului și a solului, explozii nucleare. • Hazarde locale și punctuale – alunecări de teren, procesele de ravenare.

4. Hazardele naturale

Hazarde naturale - sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundațiile, secetele, care au o influență directă asupra vieții oamenilor, asupra societății și a mediului înconjurător, în ansamblu.

Producerea unor asemenea fenomene face posibilă atingerea unor anumite praguri de adaptare a societății la condițiile mediului. Atunci când hazardele produc distrugeri de mare amploare și pierderi de vieți omenesti, ele sunt numite dezastre și catastrofe naturale. Efectele acestor fenomene sunt atât de puternice încat sunt necesare intervenții rapide din partea unor echipe special antrenate la nivel național și internațional. Un fenomen natural extreme poate fi numit un dezastru dacă sunt înregistrate cel puțin 10 pierderi de vieți omenești sau 50 de personae rănite și dacă se produc pierderi materiale de peste un million de dolari.

Trăsături ale hazardelor naturale

• Vulnerabilitatea pune în evidență gradul de expunere a omului și a bunurilor sale față de diferița hazarde, indicând nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen.

• Riscul reprezintă nivelul probabil al pierderilor de vieți omenești, al numarului de răniți, al pagubelor aduse proprietăților și activităților economice

4

de către un anumit fenomen natural sau un grup de fenomene într-un anumit loc și într-o anumită perioadă.

PRINCIPALELE TIPURI DE DEZASTRE NATURALE

Inundaţiile pot fi prevăzute, cu excepția celor instantanee, care se manifestă similar spargerii unui baraj. Astfel, acest tip de dezastru este precedat, de obicei, de intervale mari de prevenire. În funcție de amploarea lor, inundațiile pot distruge imobile, poduri și recolte, pot ucide oameni, animale domestice și fauna.

Inundatiile ce se produc instantaneu (ruperea unui baraj/dig sau ploaia torentiala cu cantitate mare de apa pe unitatea de timp si suprafata) sunt provocate de volume extreme de apa ce apar brusc si curg rapid, acoperind mari suprafete. Datorita instalarii lor rapide, inundatiile instantanee sunt dificil de prevazut si le ofera oamenilor putin timp pentru a scapa in locuri mai inalte si a lua cu ei apa potabila, alimente, imbracaminte groasa, mijloace de comunicare si alte articole esentiale pentru asigurarea supravietuirii.

Dupa producerea inundatiei pot aparea riscurile izbucnirii unor epidemii, cele mai probabile fiind bolile infectioase de genul holerei sau hepatitei A.

Un cutremur este reprezentat de o neasteptata vibratie a pamantului, cauzata de separarea si deplasarea placilor tectonice sub suprafata pamantului. Cutremurele, in functie de intensitate, pot avea ca efect prabusirea cladirilor si a podurilor, intreruperea liniilor de telecomunicatii si de electricitate, producerea incendiilor, exploziilor si alunecarilor de teren. Cutremurele mai pot cauza, de asemenea, modificari ale mediului si imense valuri in oceane, asa-numitele tsunami, care strabat distante mari in apa pana cand lovesc si devasteaza regiunile de coasta intalnite in cale. Desi stiinta este preocupata in permanenta de perfectionarea mijloacelor de predictibilitate a seismelor, in prezent, acest fenomen poate fi anuntat, prin intermediul unei aparaturi sofisticate, cu doar cateva zeci de secunde inainte de a se produce.

5

Alunecarile de teren - reprezinta alunecarea unor straturi de pamant aflate la suprafata solului peste cele de dedesubt sau desprinderea unor bucati masive de sol si pietre. Alunecarile de teren sunt provocate si se asociaza de cele mai multe ori cu alte dezastre cum ar fi furtunile locale puternice si inundatiile provocate de rauri, defrisari masive, caderi de ploi abundente, topirea brusca a zapezii, eroziunea solului sau cutremure, putand, de asemenea, sa se produca in zone aflate sub un strat gros de zapada. Ele iau nastere cand apa se acumuleaza rapid in sol, in timpul ploilor masive sau in urma topirii bruste a zapezii, transformand pamantul intr-un torent de noroi si alte materiale. Acestea se pot deplasa rapid in josul pantei sau prin canale si pot lovi la viteze de avalansa, fara avertisment sau cu un preaviz foarte scurt. Pot sa se deplaseze cativa kilometri de la sursa, crescand in marime, antrenand copaci, bucati mari de piatra, masini si alte materiale din cale.

Incendiile. Un incendiu reprezintă un proces complex cu evoluţie aleatorie care apare atunci cănd în acelaşi timp şi spatiu se afla simultan o cantitate suficientă de material combustibil, aer (oxigen) şi o sursă de aprindere. Când focul nu mai poate fi controlat putem vorbi despre un incendiu. Însă nu orice foc este incendiu (de ex. flacăra de la aragaz, flacăra de la şemineu, etc.) Focul, dezlănţuit de multe ori pe suprafeţe întinse nu poate fi stins cu mijloace obişnuite (stingătoare, apă, nisip, pământ , etc.) fiind necesară o mare mobilizare de forţe tehnice şi umane şi mari cantităţi de apă. Astfel de incendii pun în pericol vieţile oamenilor, având efecte majore şi asupra mediului înconjurător.

6

Tornadele reprezintă furtuni violente, caracterizate printr-o spirala, un nor in forma de palnie care, deplasandu-se cu viteza, provoaca distrugeri importante. Tornada este insotita de tunete si fulgere (cateodata este rezultatul unui uragan) si apare atunci cand un strat de aer rece se suprapune peste unul cald, fortand aerul cald sa se ridice imediat. Dezastrul ramas in urma unei tornade este, de fapt, rezultatul vitezei ridicate a vantului si al actiunii distructive a fragmentelor imprastiate de acesta. Anotimpul tornadelor este in general din martie pana in august, desi pot aparea in orice alta perioada a anului. Desi s-au facut progrese importante in domeniul previziunilor meteorologice, timpul de avertizare poate fi foarte scurt sau, uneori, este chiar imposibil sa se prevada aparitia unei tornade. Primind si interpretand corect avertismentul dat de autoritati, oamenii isi pot salva viata, adapostindu-se intr-un loc cat mai sigur.

2. Hazardele antropice - datorate unor acţiuni umane (incendii provocate, atacuri teroriste, manifestaţii violente de stradă, războaie, sabotajul etc.), de origine tehnologică ( în transporturi, accidente cu materiale periculoase, explozii industriale, incendii, prăbuşiri de poduri, accidente nucleare, reîntoarcerea şi lansarea navetelor spaţiale din/în spaţiu etc.)

PRINCIPALELE HAZARDE ANTROPICE SUNT:

7

Hazarde industrialeAceastă categorie include o gamă largă de accidente, declanşate de om cu

sau fără voia sa, legate de activităţile industriale, cum sunt exploziile, scurgerile de substanţe toxice, etc. Asemenea hazarde sunt mai frecvente în industriile chimice şi metalurgice, mai ales în prima, datorită emisiilor de substanţe nocive în procesul de producţie şi cantităţilor mari de deşeuri care afectează solul, apa şi aerul.

Hazarde legate de transporturiTransporturile au cunoscut o evoluție spectaculoasă corelată cu creșterea

demografcă explozivă și cu dezvoltarea economico-socială. Pe șoselele Terrei circulă peste 600 de milioane de autovehicule, pe căile ferate circulă câteva sute de mii de terenuri, în aer se află simultan câteva mii de avioane, fluviile și mările planetei sunt străbătute de mii de vapoare. Această activitate implică existența unor riscuri variate, atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru societatea umană.

Hazarde nucleareAcestea sunt produse de răspândirea necontrolată a unor substanțe

radioactive în afara instalațiilor nucleare și a dispozitivelor de deșeuri radioactive, substanțele respective pot să iradieze populația și mediul înconjurător și pot produce victime omenești și pagube material. Hazardele nucleare sunt legate de centralele atomoelectrice, de instalațiile nucleare din unele institute de cercetare

8

științifce, de căderea pe Pământ a unor sateliți artifciali cu propulsie nucleară, precum și de transportul și depozitarea deșeurilor radioactive.

4. Metode calitative de identificare a hazardurilor

O analiză calitativă presupune utilizarea unor criterii calitative, folosind diferite categorii pentru separarea parametrilor, utilizând scări calitative pentru fiecare categorie în parte. De asemenea, deciziile sunt luate calitativ, bazate pe experienţa evaluatorului cu scopul de a atribui elemente în categorii. Această abordare este subiectivă, dar permite un grad de generalizare mai mare, fiind mai puţin restrictivă. Identificarea hazardurilor tehnologice este pasul de bază în procesul de evaluare a riscurilor.

Hazardurile apar în industrie tot timpul, ca urmare a procesului, a condiţiilor de funcţionare a instalaţiilor şi proprietăţilor fizice, chimice şi toxicologice ale substanţelor utilizate în aceste procese. Acesta este motivul pentru care este foarte important să se identifice proprietăţile substanţelor periculoase, precum şi condiţiile de funcţionare care pot genera situaţii periculoase şi seria de evenimente care pot duce la materializarea unui hazard.

O analiză preliminară de hazard este punctul de plecare al oricărei evaluări şi reprezintă cea mai generală formă de evaluare a hazardurilor şi a riscurilor, rezultând în cele mai multe cazuri, înt-o matrice de risc calitativă (Tabelul 1), care descrie riscul ca produs al frecvenţei şi consecinţelor (Tabelul 2).

Tabelul 1 – Matricea riscului

În conformitate cu tabelul 1 nivelul de risc este descris calitativ după cum urmează:

9

Tabelul 2 - Nivelurile de risc

https://books.google.ro/books?id=qySM9XWBn5wC&pg=PA38&lpg=PA38&dq=identificarea+hazardurilor&source=bl&ots=b4o4YjWbby&sig=YJFKMQIhAnJ3Lt8azMlv26jVFe8&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjvgKGi8uXJAhUDhhoKHeq6Do8Q6AEIHTAA#v=onepage&q=identificarea%20hazardurilor&f=false

http://omicron.ch.tuiasi.ro/~mgav/pdf/EMR/Curs_10.pdf

10