Nr. 91. Braşov, Joi în 26 Aprilie (9 Maiu) 1912. Anul LXXY./

Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe */, an 12 cor., pe !/4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 4 0 franci, pe i/8 an 20

franci, pe */4 an 10 franci.

R E D A C Ţ I A ,T I P O G R A F I A Ş l A D M IN IS TR A Ţ IA BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30,

Telefon: Nr. 226.

i * .r,i <

^entru Bnaşbv cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe l/t an 10 coroane, pe i/4 an 5 coroane. Un număr 10 bani. fnserât^ \ un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Războia pe moarte şi vieaţă.— A r t ic o l t r im is d in a f a r ă . —

Urmaşii noştri de vor fi ma trăind sub un cer mai liber, cu cutremur aduce-şi-vor aminte, că pe aceste vechi plaiuri un războiu de veacuri s-a purtat. Şi acest războiu s-a purtat şi se poartă la lumina zilei, în văzul tuturor. Mo­dernele şi pacificatoarele state mari, umaniste ale Europei asis­tând la desfăşurarea evenimentelor.

Tunurile nu bubue; pe câm­pul de luptă morţii nu zac cu su­tele şi miile. Telegraful sau radio- graful nu semnalează învingere, sdrobire-cueerire sau pierdere, ca ziarele să le remarce cu litere groase. Nu, căci numai arareori sunt şi morţi şi răniţi. Şi câmpul de luptă nu e măsurat, restrâns; el se în­tinde aproape cât bate raza soare­lui preste o ţară întreagă.

Şi totul se petrece în tăcere sub scutul legilor, sub pavăza o- cârmuitorilor.

Şi lupta de sdrobire merge înainte împrumutându-şi nefericitul ascendent din falzul convenţiona-

I fam, că fiecare fiind stăpân în casa amestecul străin nu se admite,

b* vie acela dela frate sau oricine ali)ul.

Suntem deci noi Românii din Imperiul austro-ungar avizaţi nu­mai la noi înşine, la puterile noa­stre proprii şi la credinţa tare în Dumnezeu, pe care, lipsiţi de fa- natizm naţional, nu l-am monopo­lizat nici odată, ca să-l fi numit dum nezeul R o m â n ilo r “ , precum

fac compatrioţii noştri maghiari, Ne-avem numai pe noi şi braţul ocrotitor al Celui de sus 1

Pe Dumnezeu l-am avut tot­deauna într-ajutor şi el a luminat ochii şi sufletele, a încălzit inimele popornlni nostru de peste trei mi­lioane din aceasta ţară, fâcându-1 sft treacă preste atâtea dureri şi sbuciumări cum puţine popoare din lume au mai trecut.

Am trăit până azi cu graiul $stru. românesc şi cu strămoşea- ica noastră credinţă în Dumnezeu. Alipirea noastră de aceste clenodii

>o

— O escursiune importantă a unui grup de profesori. —

Vineri seara, 6 Aprilie, un număr fe vre-o douăzeci de profesori plecam din Qara de Nord şi apucam drumul Ardealului. Era o călătorie, pe care o provoca dorinţa de a cunoaşte din vă­zute locuri, oameni şi lucruri, dorinţă nare la oameni trăiţi prea mult în lu­nea cărţilor; mai era dorul de a ne fapărtăşi cu ceva din vi «aţa, gândurile | simţămintele acestei ramuri, politi­ceşte atât de nefericită, a neamului fostru; dar era mai ales bunăvoinţa deosebită a unui bun român ca Isrn&tie Hircea, care se oferise să ne conducă

să ne dea ospitalitate în satul său tal Caţa.

După o noapte petrecută în Fra- îv, ajungeam, dimineaţa următoare în tui acesta, adăpostit de o vale largă Jbogată. In gară ne aştepta o adevâ- stă surprindere plăcută. Fetele gătite

cele mái frumoase podoabe ieşite din mânii* lor şi flăcăii îmbrăcaţi de

Mrbătoare, cu fiori Ja pălărie şi cu mari Mteaguri îâlfâitoare în mâni, în frunte

sfinte, fără de cari am înceta de a mai fi ceea-ce suntem, ne-a adus războiul acesta de veacuri.

Şi mai crâncen de cum a fost până acnm, va fi acest războiu de aici înainte. Zic, va fi, fiindcă de aici încolo lupta pentru nimicirea noastră naţională, p e n tru a m u ţire a

n o a s tră v e c in ică ca b ăştinaş p o­

p o r ro m â n esistent în U n g a r ia de

preste optsprezece sute de v e a c u r i, se v a d a în ju r u l b ise rice i n o a s ­

tre, ca cel d in u r m ă a d ă p o st ome­

nesc ş i dum nezeesc.Lupta şi aici va fi lungă, cu

mult mai lungă decât cucerirea Troiei şi mult mai obositoare de­cât aceea. Pentrucă în lupta din­tre popoare astăzi nu mai poate fi vorbă de V ecern ic ie s ic i l ia n ă

s a u de n o a p te a S fâ n tu lu i B a r to ­

lom e i. Nedoritul şi respinsul con­venţionalism în afacerile interne ale unui stat străin, îşi are uneori şi el intrările şi audienţele sale ori cât de preocupată ar fî Europa de afacerile sale. In timpuri normale deci, n-avem să ne mai temem de astfel de oblăduiri.

Pentru-ca preste furtunile vi­itoare s â p u tem eşi teferi, a v â n -

du-ne b ise rica n o a stră rom ân e a scă

n e p â n g â r itâ ş i d u lcea n o a stră

l im b ă a u z ită ş i cân ta tă în e a , în

aceasta vrem e, la p ă re re de p a ce

d a r de desperat răzb o iu , cu p rin d e-

v o i în u rm ă to a re le s fâ n ta da to -

r in ţ â a f ie c ă ru i ro m â n iu b ito r de

legea ş i n e a m u l s ă u :

1. Cinsteşte şi landă pe D-zeu în limba ta românească!

2. Române, ia-ţi femee numai din neamul tău.

3. De vei avea copii şi careva s-ar înstrăina de limba şi credinţa ta, închină-1 Gheenei, blăstemelor tale şi hulei neamului tău.

4. Creşte-ţi copii astfel, ca chiar şi în faţa împăratului să fie mândri a se numi Români.

5. Deprinde-ţi copilul a şti, că numai Românul îi este adevărat frate şi binevoitor.

6. Dă copilului tău prilej să înţeleagă, că mângăere, mulţumire şi fericire pământească numai în­tre semenii săi poate afla.

7. Luminează-te, trăeşte treaz, cu minte şi nu umbla în dâra

cu învăţătorul, un om tânăr cu faţa blândă şl distinsă ca şi menirea lui, — ne primesc cu imnul: «Pe-al nostru steag e scris unire», care în clipele şi Sn locul In care ne găsim, produce în noi o adevărată răscoală de gânduri şi mai ales, de emoţii. In primul moment, un fior de plăcere ne-a străbătut tru ­pul şi ne-a zăpăcit mintea, surprinsă intr’un chip aşa de neaşteptat.

Pornim încet spre s»fc. In frunte merg fetele, alături de flăcăi. Venim apoi noi, cu lăutarii la spate. De abia ne-am depărtat, de gară şi ne-am înşirat, astfel pe drumul strâmt ce tae ţarinele proaspăt arate şi, în întinderea iiberă a câmpului, răsună din viori «Deşteap- tâ-te Române», cântecul cei mai sfânt copilul cel mai scump inimii Românilor din aceste părţi, copii născut de peste o jumătate de veac din sufletul pămân­tului acestuia, dar prigonit de vitregia vremilcr, înăbuşit ori de câteori e sur­prins şi ţinut departe, tot la fraţi, dar unde nu răsună aşa de cutremurător, nu are atâtea înţelesuri mari, nu răs­coleşte atâtea gânduri adorm>te, a 'â t a porniri înăbuşite, atătea aspiraţii De aceea notele lui suot mai trâgâuate aici, mai prelungi, mai apropiate da accentele doinei, e aproape o rugăciune, care-ţi sfâşie sufletul. Şi ma? e în a­

domnilor străini, cărora numai a- tâta vreme eşti bun, până ce te pot folosi spre scopurile lor.

8. Ajuns Ja lipsă, la grea în­cercare de a fi silit să-ţi vânzi o bucată de pământ, dă-o chiar şi mai ieftin deaproapelui tău — Ro­mânului, cu care totdeauna te-ai ajutat, decât străinului.

9. Nu călca pragul crâjmei ovreiului sau al străinului, că a- colo îţi zace peirea ta şi a fami­liei tale.

10. Intovărăşeşte-te cu alţii ca să-ţi poţi spori avuţia şi dă-ţi banul din urmă pentru înfiinţarea de tovărăşii, reuniuni agricole şi altele.

11. Din puţinul ceai, jertfeşte pentru biserică, şcoală şi pentru tot ce priveşte bunăstarea naţiu- nei tale.

12. Afară de Dumnezeu, nu te teme de nimeni şi de nimic. Fii rezolut şi încrede-te în condu­cătorii neamului tău românesc.

Dacă fiecare român se va nizu i a trăi a măsurat acestor punc­te şi a şi împlini conştienţios dato- rinţele, cred că istoria ne va păs­tra şi nonă o pagină luminoasă despre luptele titanic^ ce le-am purtat într-un timp, când aşa nu­mitele state civilizate ale Europei se lasă să cază jertfă falzului lor umanitarizm.

Ruşinea nu va f ia noastră, cari luptând pentru fiinţa noastră naţională, luptăm în aceiaş vreme în numele aceluia, care ne-a lăsat sa fim ca naţiune, cu gândirea şi credinţa noastră, ci a acelora, cari nesocotind legile dumnezeeşti şi omeneşti ne-au adâncit într-o du­reroasă luptă de veacuri. Va fi şi oprobriul Europei, care protestează contra eventualului sclavaj de peste continente, în vreme ce casa-i pro­tejată de falsul convenţionalism, cuprinde milioane de heloţi.

Deci înainte!E .

Din cameră, la şedinţa de eri a camerei după discursul d-lui deputat Dr. Mitaali, care a culminat In cererea înfăptuire! votului universal, egal, se­cret şi după comune, a luat cuvântul deputatul Szabo Istvan cerând în nu­

ceastă rugăciune ceva din tristeţea aş­teptării îndelungate, a aşteptării căreia însă îndelungarea vremii în ioc să-i slă­bească răbdarea, i-a adaos credinţa nes­trămutată, o credinţă îndărătnică şi neclintită în isbândă. 1

Veselia uşoară a dispărut din su­fletele noastre, glumele care curseseră în tot timpul călătoriei s’au stins şi pe faţa celui mai mucalit dintre noi văd împietrite câteva trăsături severe, cari îmi arată desăvârşit solemnitatea clipe­lor. Cu capetele plecate înaintăm tă­cuţi, fi e-ca re ascultă adâucit simfonia necunoscută, pe care i-o cântă sufletul cutremurat şi uimit totdeodată de câte se petrec într’lnsul şi flecare îşi dă scama, că un gest, o vorbă, o între­bare, ar strica, ar profana sfinţenia momentelor. Nici odată n’am înţeles mai bine şi n’am simţit mai cutremu­rător marele adevăr, că durerile cele mai mari ca şi bucuriile cele mai mari sunt cu desăvârşire mute. Adevărul a- cesta îl trăiam acum în toată splendoa­rea lui. Pe tovarăşii mei de alături nu-i văd, dar, după pasul rar, după câlcâ- tura apăsată, după tăcerea deplină în care merg, îi simt străbătuţi de aceeaşi flori, de aceleaşi gânduri.

Ultimele acorduri aie viorilor se pierd în valea cea întinsă, iar corul

mele proprietarilor mici deasemenea introducerea cât mai grabnică a su­fragiului universal. In numele justiş- tilor a vorbit dep. Lovászy Marton, precizând punctul de vedere a! parti­dului său şi declarând, că deşi întâm­pină cu oareşcari speranţe noul gu­vern, până în prezent nu au primit astfel de garanţe, ca partidul justist să poată privi cu linişte în viitor. Au mai vorbit apoi deputaţii croaţi Peja- csevich şi Popovics în chestia croată.

Ud tablou al situaţiei. Deputatul cercului Regbm, Urmáoczy Nándor, a adresat o scrisoare deschisă cătră ale­gătorii săi, In care ne dă următorul tablou remarcabil al situaţiei politice:

«Camera nu stă ia înălţimea che­mării sale. In ea se dau lupte perso­nale şi de partid. Sistemul nostru de guvernament parlamentar este o formă goală. Se supune voinţei mai înalte sau nu e capabil de muncă, in ori ce ches­tia actuală se ciocnesc aceste două puncte de vedere extreme. înţelegerea liniştită, loială, este imposibilă de cele mai multe ori. O face să cază preocu­paţi» sau intriga, ori aici la noi, ori Ia Viena. Partidului muncii îi lipseşte sen­timentul valoarei proprii, partidului kossuthist energia, partidului iusthist judecata serioasă, partidului poporal îi lipseşte partidul însuşi. Din Viena se forţează de vre-o 10 ani urcarea con­tingentului de recruţi, dar îşi tem de noi unitatea armatei. Acum sunt a- proape să li se împlinească dorinţa, fără a se împlini pretensiunile juste ale naţiunii. Fiecare guvern a furnisat ceva Vienei, apoi a tost dimis. Şi Lukács şi-a luat asupra sa acest rol. In camera de azi atârnă singur de la Iusthişti, dacă Lukács va putea face furnisarea. Ori ce chestiune de importanţă a ţării, care aşteaptă rezolvirea, e dată pără­sirii prin forţarea unilaterală, cerbicoasă a reformelor militare.

GODtra Înarmării. In Reîchsrathul din Viena se discută în general proiec­tul reformelor militare, la şedinţa de eri a vorbit între alţii deputatul Deluga, declarându-se contra înarmării continue. El a arătat cât de greu apasă asupra poporaţiunii mai sărace poverile mili­tare şi a prezentat o moţiune, în sen­sul căreia guvernul austriac sâ fie pro­vocat, ca în înţelegere cu guvernul

ungar să se folosească de toate mij­loacele, ca să se stabilească între state o convenţie, prin care să se reducă înarmările de-odată în toate statele.

Vorba: baţi toaca la urechea sur­dului.

Mandatul luf Lukács, cum se ştie, Lukács, în urma numirii sale de prim- ministru, şi-a depus mandatul de de­putat în cameră. »Magy. Táv. Ir.« este informat din Aiud, că comitetul central comitatens din Alba inf. a fixat ziua de ale ger e pe 14 Ma-u c. Probabil că Lu­kács va fi reales cu unanimitate.

Numărul alegătorilor braşoveni.Din listele electorale, espuse spre esaminare în localităţile magistra­tului oraşului, rezultă, că în cer­cul I sunt luaţi în listă 2 2 8 7 a le ­

g ă to r i şi anume: în cetate 531, în Braşovul vechiu 724, în Blu- mena 707, în Stupini 193, în Noa, Dârste, Timişul de jos, Timişul de sus şi Predeal 132 alegători.

In cercul al 11-lea 1240 ale­

g ă to r i şi anume: în oraş 610, iar în Scheiu 630. Numărul total al alegătorilor aparţinători oraşului Braşov pe anul 191Ş este deci de

8527 , ca 94 mai mare ca anul trecut.

In contra acestor liste se pot înainta escepţii până In 15 Mai n. Avis alegătorilor români!

Congresul partidului naţionalist de­mocrat din România S’a ţinut alalt&eri în Bucureşti sub presidiul d-lui colonel Mladian, participând număroşi delegaţi din provincie între cari şi mulţi săteni. Reprezentanţii din toate judeţele ţărei au făcut o amănunţită dare de seamă a activităţei desfăşurate in cursul anu­lui trecut pentru propagarea ideilor na­ţionaliste. Din dările de seamă desfă­şurate rezultă, că toată activitatea par­tidului naţionalist democrat se rezumă la o propagandă culturală, îndreptată mai cu seamă spre pătura ţărănească. Mai prin toate judeţele, prin numă- roase comune rurale, organizaţiile par­tidului d-lui N. Iorga au întemeiat case de cetire cu singura menire de a r i­dica nivelul cultural al celor de jos şi a le infiltra în aceiaş timp ideile naţio­naliste. Rezultatele au început să fie în

flăcăilor şi al fetelor reia melodia, cu care am fost întâmpinaţi >Pe-al nostru steag e scris unire !*... Şi flecare dintre noi simte adânc şi lămurit, că vorbele acestea au aici, pe pământul pe care călcăm, o însemnare deosebită, mare, pe care nimeni n’a simţit-o la noi acasă, în ţară. Fără voe ne ridicăm ochii spre steagurile purtate de flăcăi şi alcătuite din mari basmale de multe şi felurite culori, şi flecare caută şi alege cu ochii roşul, galbenul şi albas­trul, cele trei culori ce ies mai mult ia iveală, pentru ca odată găsite, să le împreune cu sfinţenie în suflet, de vreme ce nu i e permis să le vadă împreunate în afară.

Cele oprite s’au bucurat, de când e lumea, de-o putere de vieaţă înzecit mai intensă decât cele admise şi mai ales decât cele impuse. Adevărul a- cesta, ca o straşnică ironie, îşi râde în străpungătoare hohote de râs de zădăr­nicia sforţărilor omeneşti îndreptate în acest senz. Eşti stăpân peste pământul meu, peste trupul meu, peste îmbrăcă­mintea şi podoaba mea, peste icoanele mele, dar peste gândurile mele, peste simţurile mele, peste aspiraţiile mele, peste sufletul meu, n’ai mijloc ome­nesc să te faci stăpân şi veşnic îţi vor fl străine.

Gândul acesta, care roi-se încheagă acum In minte, care mă străbate din creştet, dealungul şirii spinării, care mă furpică de flori, îl simt cum stăpâ­neşte minţile şi sufletele tuturor diin- prejurul meu şi parcă văd cum aprinde în toţi bucuria răzbunării sufleteşti de astăzi şi cum ne dă credinţa nestră­mutată a răzbunării desăvârşite de mâine.

Glasurile tinere se încălzesc tot mai mult, se ridică tot mai puternice, mai nestăvilite şi mai stăpânitoara, iar în sufletul cutremurat până în adân­curi, se face o învălmăşeală de simţiri nebănuite, de emoţii neaşteptate, de tresăriri surprinzătoare, de înfiorări ne­cunoscute, peste cari gândul în zadar se apleacă acum să le pătrundă, să ie lămurească, să le stăpânească. Dimpo­trivă el e cel stăpânit, şi în suflet se strecoară, tot mai pronunţat, tot mai puternic, o duioşie nelămurită, o feri­cire aşa de mare, aşa de neaşteptată, aşa de dumnezeiască, încât simt cum din clipă în clipă sunt gata să izbuc­nesc în hohote de plâns.

Păstram în taina sufletului această înduioşare, această pornire spre plâns şi o socoteam ca o slăbiciune proprie, ca o isbucnire răsleaţă, ca o tulburare pricinuită de faptul că pentru întâia

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 91—1912.

multe părţi evidente. Pătura sătească, acolo unde propaganda culturală naţio­nal democrată a pătruns şi a persistat, a devenit mai luminată.

In decursul desbaterilor au luat cuvântul în mai multe rânduri d-nii Iorga, Buţureanu, Codreanu, Cuzin etc. Din provincie au sosit nuraăroase a- derenţe.

Externe- Din ştirile mai nouă re­zultă, că luarea în posesiune a insulei Rodos de cătră Italieni nu s*a făcut fără opunere, precum o anunţau aceasta telegramele prime.

A genţia Ş tefan i află d in JRo- dos, că duşm anu l în n u m ăr de 3 0 0 0 oam eni, a fost bătut în m a i m ulte râ n du ri pân ă sub porţile capita le i in su lei llodos. N oaptea du şm an u l s*a îm p ă r ţit în m ic i grupe îm prăştiin du -se în centrul in su lei. I ta lie n ii au avu t 7 r ă n iţi ş i X m ort, T u rcii 23 m o^ţi ş i 48 ră n iţi . S9au fă cu t 5 7 p rizo n ieri p r in tr e c a r i un ofiţer. L u n i d im i­neaţa s’a som at oraşu l să se pre­dea în in terva l de o oră am en in - ţăndurse altfel cu bom bardarea..Bom bardarea nu s'a fă cu t însă pen tru că la ora 8 locţiitoru l gu­vernatoru lu i a fă cu t act \de supu­nere. L a 9 trupele ş i m a r in a r ii au ocupat oraşu l f iin d bine p r i ­m iţ i de populaţiune . Generalul A m eglio a publicat o proclam aţie ş i a lu a t m ă su ri pen tru sigu ran ţa oraşu lu i ş i relu area v ie ţe i norm ale.

— In urma acţiunei Italienilor în Archipelag, cercurile tinerilor turci vor­besc din nou de necesitatea expulzărei Italienilor din Gonstantinopole.

— Deputatul De Felice, care se află pe câmpul de războiu, leiegraflază din Tripolis, că spionii arabi confirmă ştirea, cum-că mai mulţi aviatori cu aeroplane au sosit în tabăra turcă.

— Agenţia bulgară este autori­zată a desminţi în mod formal toate svonurile de vre-o alianţă sau acord al Bulgariei fie cu Rusia fie cu Grecia, tot astfel şl aserţiunea, că în demersurile tăcute la Poartă pentru redeschiderea Dardanelelor, Bulgaria ar ti iost spriji­nită sau chiar împinsă de Rusia.

Formaţiunea statelor naţionale şi chestiunea fopiaţionalitate-

/ iii.jPartea a VÖFáf este cea din urmă

a studiului d-lui Iászi Oszkár. In ea autorul îşi expune în câteva capitole părerile justificate pentru rezolvirca chestiunii de naţionalitate şl In urmă tace concluziile necesare, arătând, că chestiunea de naţionalitate nu gravi­tează spre dezmembrare, ci spre unitate.

In capitolul despre programul mi­nimal, amintind despre programul lui Vandervelde şi Benner cu privire la chestia valonă, işi rezumează părerea pentru rezolvirea în general a chesti­unii de naţionalitate astfel:

Validitarea păcii cu naţionalităţile are două condiţii sine qua non :

Una este: şcoală bună, adminis­traţie bună, justiţie bună în limba po­porului.

A doua: recunoaşterea dreptului fiecărei naţionalităţi, ca să şi poată des- volta liber limba şi cultura sa.

dată treceam munţii, ca să mă duc să văd cu ochii locuri şi oameni, pe cari nu-i cunoscusem până atunci decât din cărţi. Şi iată că, ceva mai târziu, în jurul unei îndestulate mese româneşti, în ciocnetul paharelor de vin, când su fletele se mai reculeseseră şi mintea căuta sS-şi lămurească cele petrecute, spre mirarea mea, spre surprinderea mea, spre încântarea mea, aud proves- tită, din gura tovarăşilor mei de călă­torie, toată turburarea plăcută a sufle­tului meu, ce se încheia cu plânsul, cel mai fericit plâns din câte au fost vreo­dată.

Se înseninaseră de mult. feţele, se umpluseră de lumină, de încredere, de fericire ochii tuturor, cântau acum fe­tele cântece de dor, de iubire, de vese­lie şi cu toate acestea colegul nostru cel mucalit tăcea, tăcea mereu. Iar mai târziu, când vre-o doi trei inşi porni­răm cu ei spre dealurile din preajma satului, ca să vedem felul locurilor şi unul din noi îl întrebă mirat: >Cum de n’ai spus nici o vorbă, să mai râ­dem?« ei răspunse, tot serios: »Nu era locul, nene, pentru astfel de fleacuri ?«

** *

Satul Caţa, aşezat la o depărtare de vre-o 60 kilometri de Braşov, însem­nează o victorie a neamului românesc.

Aceste le-am declarat eu — zice d-nul lászi — ca program minimal de naţionalitate şi susţin, că acesta e con­gruent cu programul social minimal.

D-nul Iászi află în chestiunea de naţionalitate ungară următoarele note caracteristice speciale:

a) Forţa mare economică şi cul­turală a maghiarimii, prin care îi este asigurată egemonia.

b) In chestiunea de naţionalitate ungară nu află nici o complicaţie de drept public: nu există la noi nizuinţe pentru formare de state noui, nu există şl nu a existat nizuinţe de gravitare în afară. In privinţa aceasta chestiunea ungară de naţionalitate se deosebeşte strict de chestiunea cehă, irică, polonă, finlandeză, daneză şi alsaţiană.

c) Lumea feudală a desvoitat foarte mult vieaţa din comitate, cari erau asemenea unor republici neme- şeşti. Dacă acestor corporaţiuni auto­nome li s-ar puteá dâ un spirit demo­cratic, dacă s-ar putea introduce în ele poporul pe ruinele dominaţiunii gen- try-ilor, multe pretensiuni drepte de naţionalitate şi-ar afla rezolvirea lor aici. Legea de naţionalitate a şi căutat în adevăr rezolvirea pretensiunilor in cadrele comitatense.

Cum vedem, Iászi este de o părere cu bătrânul Polyt. Amândoi sunt de acord, că în cadrul autonomiei comita­tense democratizate s ar putea rezolvi o bună parte a chestiunii de naţio­nalitate.

Bazat pe aceste, d-nul Iászi arată în cele următoare conturele rezolvirii concrete a chestiei de naţionalitate, cam în sensul legii de naţionalitate neexecutată.

In capitolul următor, d-nul Iászi se ocupă cu obiecţiunile cunoscute, ce se fac pretensiunilor îndreptăţite, com- bătându-ie cu mult succes.

In capitolul 111. d-nul Iászi rele- vează chestiunea proiectului Gross- Österreich. Gravi tarea în afară şi alte bazaconii — zice el — nu sunt lucruri serioase, dar federaţiunea popoarelor in o monarhie austriacă, având fiecare drepturile sale naţionale, îi pare şi d-lui Iászi, foarte — ademenitoare.

Cu tema aceasta se ocupă mai pe larg şi arată, că Ungaria numai atunci îşi va putea validita indepen­denţa sa economică etc. de Austria, dacă va da o soluţie potrivită şi loială chestiunii de naţionalitate. In privinţa aceasta d-nul iászi se provoacă la «corbul alb» de odinioară al Ungariei, la Mocsáry Lajos. In urmă, ca deduc­ţie zice:

«Eu susţin, că chestiunea de. na­ţionalitate este punctul lui Arhimede al democraţiei şi al independenţei de stat, fără rezolvirea căreia întreg par­lamentarismul maghiar nu este altceva decât o constituţie pe hârtie.»

In capitolul IV. d-nul Iászi arată raportul dintre statul naţional şi ches­tiunea de naţionalitate şi în cel din urmă capitol arată — cum am amintit — cu argumente logice, că chestiunea de naţionalitate nu înseamnă derăpă- nare, ci gravitare spre unitatea unui stat poliglot.

De-ale meseriaşilor noştri.Adunarea generală a <Asociaţiunei>

meseriaşilor noştri.

Braşov 7 Mai n. 1912.In 5 Maiu n. a. c. s’a ţinut adu­

narea generală ordinară a «Asociaţiu- nei pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodaliior români meseriaşi din Braşov»,

înfiinţat de Saşi (după cum îl arată şi numele Katzendorf, probabil încă de prin secolul al XHI-lea, adecă in pri­mele timpuri ale colonizării germane în aceste locuri, el a fost muită vreme un sat curat săsesc. Caşa învăţătorului sas din Gaţa, casă, care e şi cea mai veche din sat, durează, după mărturii sigure, încă de prin anul 1500. Românii au venit aici mai Intâiu ca păstori ai Saşilor. Aşa spune tradiţia, păstrată din generaţie în generaţie până astăzi.

Cu mult mai iscusiţi decât ^aşii în această ocupaţiune, care de veacuri bătrâne a fost preocuparea cea mai iu­bită a strămoşilor noştri, Românii au ajuns să aibă, prin muncă şi stăruinţă, turme frumoase şi numeroase, în timp ce Saşii, mai puţin aplicaţi spre păs­torit, putând căpăta uşor acum dela Români toate brânzeturlle, lasă tot mai mult această preocupare în mânile Ro­mânilor, cari ajung stăpânii acestor bogăţii mişcătoare, destul de însemnate. Dar numărul ciobanilor nu se poate înmulţi prea muit, fără ca starea lor materială să nu scadă şl atunci priso­sul de Români, care nu-şi mai puteau găsi ocupaţia în păstorit, se Îndreaptă spre cultura pământului, stăpânit pe atunci în întregime de Saşi. Acesta a fost un fapt foarte însemnat, fiindcă, mulţumită Ini Românii prind rădăcini

sub conducerea neobositului prezident Petru Pop, jude î. p.

După-ce se constată, că sunt pre­zenţi atâţia membrii, ca să se poată a- duce concluze valide, prezidentul Aso- ciaţiunei d-1 Petru Pop jud. î. p. a des­chis adunarea prin următorul discurs :

Onorată adunare generală !Stimaţilor Domni!

De-astădată nu voiusă vă întreţin cu un discurs de deschidere mai lung pentrucă deoparte programul adunărei de astăzi, este mai lung ca de altădată, iar de altă parte d-voastră ştiţi prea bine din cuvântările mele anteriore, că ce idei şi ce credeu am faţă de Asocia- ţi unea noastră.

Vă salut deci domnilor membrii cu tot respectul şt mă bucur peste mă­sură, că a-ţi binevoit a vă prezenta în număr aşa friimos la această adunare Un semn acesta că aveţi tragere de i- nimă pentru Asociaţia noastră şi mă rog, ca acest interes să-l cultivaţi şi păstraţi şi pe viitor.

D-voastră domnilor membrii sun­teţi chemaţi a conţribui cu înţelepciu­nea şi experienţa d-voastră la o rezol- vire salutară şi potrivită atât a agen­delor de astăzi, cât şi la aflarea mij­loacelor, prin cari am putea ajunge scopul indicat în statutele Asociaţiunei adecă: «a forma meseriaşi români şi a-i sprijini».

In vieaţa popoarelor de astăzi ne­goţul şi industria sunt un factor de prima ordine. Un popor lipsit de clasa de mijloc n’are viitor. — Conducătorii neamului românesc ţinând seamă de mersul vremii, in timpul din urmă, stă- ruesc din toată puterea pentru a ne forma o clasă de mijloc puternică. E- xistenţa acesteia însă e condiţionată de sprijinul publicului românesc. Dându-ne banul Ia oamenii noştri, ne întărim şi înbogăţim înşine. Sânul dat românului e avuţie naţională. Având industriaşi cu s ta re : vom cuceri oraşele. Jar fără oraşe nu avem putere, şi fără putere nu avem nici trecere nici valoare îna­intea celorlalte popoare.

Dar ca să sprijinim meseriaşii, in­dustriaşii şi neguţătorii noştri: să re- cere necondiţionat, ca aceştia să ne mulţumească în toată privinţa, căci la dineontră muşteriul să disgustează şi fără vina lui va recurge la străini.

Domnilor I Oamenii au învăţat din experienţă, că numai cu puteri unite respective întovărăşite pot desvolta a- cea energie, care este neapărat de lipsă spre a ajunge scopuri salutare şi ducă­toare Ia fericire. Priu urmare au înfiin­ţa t fel de fel de reuniuni, societăţi şi institutiuni culturale-sociale.

Noi românii avem de aceste, în raport cu numărul nostru cel mare, du­rere, prea puţine ; iar înfiinţarea lor astăzi cam stagnează, pentrucă întâm­pinăm multe greutăţi.

Trebue deci să ne însufleţim cu mic şi mare de un gând, şi anume: să susţinem şi păstrăm morţiş instituţiu- nile noastre culturale-sociale, pe cari ni-le au lăsat părinţii noştri, cu limbă de moarte drept moştenire.

Gradul de cultură al unui popor 11 judecă lumea după umărul ioştitu- ţiunilor, ce le are. La congresele euro­pene, când e vorba de soartea unui popor, atunci membrii acelora, numai decât iau statistica la mână şi spicuesc din ea numărul instituţiunilor ale resp. popor, căci pentru ei acesta este com­pasul şi barometrul.

Ca să ne putem însă păstra ne­clintit instituţiunile noastre peste tot, eventual să le mai sporim, sunt de pă­rere : că noi românii trebue să muncim zi şi noapte, mai departe trebue să fim

aici. Lupta pentru câştigarea pământu­lui n’a fost însă uşoară. Ea nu s’a sfâr­şit nici până astăzi, când Românii stă pânesc a treia parte din înfnderea to­tală a pământului. La Început Românii au ajuns stăpâni pe mici porţiuni de pământ, pe câri le primeau dela Saşi în schimbul brâhzeturilor. Astfel, încetul cu încetul Românii se întăresc, ca păs­tori de o parte, ca mici proprietari de altă parte şi moşioara le creşte prin sârguinţa lor, creşte prin dragostea şi statornicia ior, prin puterea lor de vieaţă şi prin încrederea de mâine.

Iar aceia, cari formează iarăşi pri­sosul şi nu pot lucra nici în păstorit, nici în ţările restrânse, pleacă în alte părţi, în centrele mari din ţara noastră sau chiar ş1 în alte ţâri înde părtate, până in America, de unde, după o muncă de câţiva ani de zile, se întorc cu bani îndestulători ca să-şi cumpere o moşloară, de cete mai multe ori moşia vre unui sas scăpătat, şi din roadele ei să-şi crească copiii.

in sfârşit aceia, pe cari împreju­rări mai tari decât dânşii, i-au oprit să se mai întoarcă în sat şi s-au întărit pe aiurea, pe unde şi-au întocmit că­minele şi rosturile lor, dacă nu se pot întoarce, ca să trăiască la un ioc cu fraţii şi cu părinţii, apoi nimic nu-i poate opri *ă nu se gândească cu dra-

oneşti şi mai pre sus de toate fii cre­dincioşi ai neamului nostru.

Cu aceste doriri domnilor declar adunarea generală de deschisă zicându- vă u n : Bine aţi venit!

Adunarea întâmpină discursul d-lui preşedinte cu un puternic »să trăiască« şi după ce-şi exprimă reverinţa faţă de memoria membrului onorar, lacob Grin- du, întră în desbaterea obiectelor dela ordinea ziiei:

Cu verificarea procesului verbal al acestei adunări se încredinţează d-nii loan Pricu, Nicolae Arsu şi Constantin Voicu.

Raportul general al comitetului şi raportul de cassă pro «1911 se pri­vesc de cetite, fiindcă au fost împărţite de mai ’nainte între membrii, şi se Iau în general )a cunoştinţă.

D-1 Joan C. Panţu ceteşte rapor­tul comisiei externe despre cenzurarea socotelilor pe a. 1911.

Raportul dovedeşte, că comisia a controlat amănunţit aceste socoteli şi »având în vedere administraţia corectă . . . propune ca adunarea generală să descarce comitetul de gestiunea din a- nul 1911«.

Raportul se ia la cunoştinţă şi comitetului i-se dă absoiutorul pentru gestiunea din a. 1911.

Urmează punct 6 din program a- decă: alegerea Comitetului pe trieniul 1912—1914. In legătură cu aceasta pre­şedintele, spre orientare, ceteşte acei §§. din statute, cari precizează modali­tatea alegerei, totodată Invită adunarea ca alegerea să o îndeplinească In cea mai bună înţelegere. Apoi mulţămind în termini caizi pentru încrederea de pân’acum îşi exprimă totodată adânc simţită mulţămită membrilor din comi­tet, cari l-au sprijinit timp îndelungat în conducerea Asociaţiunei şi cu cari a muncit în perfectă armonie aproape nouă ani în jurul aceleia. Iar acum depune mandatul espirat în mâna »du­nărei şi pentru conducerea actului de alegere propune de preşedinte adhoc pe d-i Nicolae Qaroiu advocat. Aduna­rea îl aclamează de atare.

Preşedintele adhoc ocupând tocul presidial salută adunarea cu puţine dar măduoase cuvinte, apoi suspinde şedinţă pe un timp potrivit, peutruca membrii să se poată consulta în privinţa alegerei. După 10 minute preşedintele adhoc re- deschizând şedinţa: loan Panţu pro­pune de membrii ordinari şi supienţi cei numiţi mai jos şi adunarea îi de­clară unanim de membrii aleşi ai co­mitetului. După aceasta comitetul se constitue, conform statutelor, în faţa adunărei generale şi rezultatul se anunţă prin Petru Pop după cum urmează: preşedintele comitetului resp. Asociaţiu­nei : Petru Pop, jude în pensiune, — vicepreşedinte: ilie Savu comerciant, — secretar: Romul Frateş dir. şcolar, — cassar: Dumitru Haiier măiestru cojocar, — controlor: loan Pricu prof. la şcoala comercială. Iar membrii ordinari: Nico­lae Balea pantofar, — Dumitru N Că- plţână măcelar, — Eugen Precup măies­tru lăcătuş—şi loan Voicu zidar. Apoi membrii supienţi: loan Bratu caucelist,— Nicolae Furnică învăţător, — loan Mură- roiu oficiant de bancă totodată şi contabil

goste, cu sprijin sufletesc, cu ajutoare băneşti.

Cei rămaşi in Bucureşti, stăpâniţi tot de gândul acesta bun pentru fraţii lor de acasă, au alcătuit o societate »Frăţia«, în frunte cu Jgnatie Mircea şi prin obolul adunat dela Românii binevoitori, prin serbări, prin sacrifici- proprii, au ridicat în satul lor o impu­nătoare şcoală românească, dându-ne astfel aici în capitala României, învă­ţătura cea mai mândră de cele ce tre- buesc să facă Românii, dacă vor să fie un popor al viitorului. Şi când oameni ca aceştia se întorc cu dragoste spre satul ior, când prin sprijinul ce-1 dau ridică mândre şcoli româneşti, ca cea din Caţa, în faţa căreia am rămas în­mărmuriţi în zilele de 8 şi 9 Aprilie, o şcoală, care fără sprijinul lor ar fi a- juns Li mânile Statului unguresc, bu­curos să-ţi clădească şcoală nouă, dar şi să-ţi trimeată dascăl ungur, când oameni ca aceştia fac astfel de lucruri în linişte, în tăcere, fără răsunătoare zgomote de gazete şi deşarte Vorbe mari, îţi creşte inima de bucurie şi simţi cu o putere toţ mai mare încre­derea în ziua de mâne, Încredere aşa de binefăcătoare sufletului.

(V« urma).

al Asociaţiunei, — şi Irodîon Neguţ cojocar.

Preşedintele adhoc bineventează comitetul constituit şi predă locul nou alesului preşedinte Petru Pop; acesta mulţămind adunărei pentru încrederea acordată de nou face acea făgăduinţă cumcă şi de aici înainte va muncii cu tovarăşii săi din comitet tot cu acelaşi zel ca şi în trecut pentru binele Aso­ciaţiunei, după cea mai bună ştiinţă şi cunoştinţă. Totodată apelează şi la spri­jinul membrilor respective întreg pu­blicul românesc.

Urmează apoi pertractarea şi vo­tarea bugetului pro anul 1912, care ce- tindu-se se primeşte întocmai aşa cum l-a proiectat comitetul.

Nemai fiind obiecte de pertractat preşedintele mulţămeşte membrilor pre- senţi pentru tragerea de inimă ce o au faţă de Asociaţiune, iar de altă parte constată cu regret, că intelectua­lii noştri — onoare excepţiunilor — au excelat şi astădată prin absenţa lor, până când aveau datorinţa a veni în mijlo­cul poporului meseriaşi, ca să-I încura­jeze şi povăţuiască barem cu o vorbă bună, căci numai prin făptuire, ci nu prin vorbe late şi umflate vom ajunge limanul dorit.

Raportorul.

►

Pentru „Luceafărul“.Apucăturile detestabile ale fl-er-

tatei «Tribune» arădane au început de un timp încoace să se reediteze în coloanele revistei «Luceafărul» şi, de­oarece pacea încheiată la Arad a pus capăt atacurilor îndreptate în contra organului oficial al partidului, «Lucea­fărul» şi-a luat ca ţintă ziarul nostru sau în jargonul adoptat dela răposata «Tribuna»: «baba noastră politică Gazeta Transilvaniei».

fn nrul recent «Luceafărul» ne gratifică cu următoarele epitete: necu* viincioşi, clevetitori inconştienţi, detec- t»vi naţionali, demoralizatori etc. etc. şi toate aceste pentrucă într’un număr al nostru am avut cutezanţa, să <ne per­mitem a întreba cu tot respectul pe dl Mihu: dacă e adevărat sau nu, că doi cameleoni politici (Brote şi MangJ3’ au fost la dânsul, şi dacă da, în scop ?» ^

Dar să ne lămurim. Ştirea despre pretinsa vizită acelor doi politiciani ră suflaţi şi discreditaţi la dl Dr. Mihu ne-a venit din partea unor bărbaţi cins tiţi, integri şi cu tragere de inimă faţă de nevoile neamului, cărora nu se poate atribui nici cea mai mică rea credinţă Primind aeeastă ştire, despre care ni se mai spunea că formează în cercurile intelectualilor noştri obiect de discuţie, am crezut tocmai de bine şi de un lucru cuviincios a adresa distinsului nostru bărbat Dr. I. Mihu cu tot respectul în­trebarea de mai sus pentru ca d-sa, cel mai competent, să lămurească svo­nurile lăţite în public. Şi credem ci am făcut un serviciu chiar d-lui Dr. Mihu, căci i-am dat un priiegiu bine­venit, deoparte de-a desminţi un svou, despre a cârui existenţă era însuşi in' format, după cum ne comunică aceast^ în scrisoarea d-sale, iar de altă par de-aşi precisa punctul său de vedere, ca opinia publică românească să «albii o orientare sigură asupra situaţiei vederilor d-sale politice».

Şi tot din respect faţă de dl Dr.j Mihu, al cărui carecter integru nici prin minte nu ne-a trecut să-l punem la k doială — ne-a oi abţinut dela orice co mentar al scrisorii d-sale, cu toate ri în alte împrejuri am fi avut de zis nele şi altele cu privire la pasagiul din scrisoarea d-sale, în care ne spune d întâinindu-se în viitor ocazional cu c* meleonii noştri politici d-sa e gata si discute cu dânşii chestii politice de ac­tualitate.

Acesta este pe scurt istoricul între bării noastre şi a răspunsului d-lui Mihn iar oameni de bună credinţă nu pol făuri din aceasta o armă contra nou tră. Redactorul «Luceafărului» are o altă mentalitate. A adresa cu respectul unui bărbat politic român întrebare într’o chestiune, care formed obiect de discuţie în societăţi fără a desminţită şi a da loc de cinste r* pur. sul ui primit — înseamnă după taiitatea d-lui Tăslăuanu a fi «necuvii; cios», «clevetitor inconştient», «demii

, Jzafcor» şi D-zeu mai ştie ce,

Nr. 91.— 1912. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3

Dar să trecem la al doilea cap de acuză făurit contra noastră de «Lucea­fărul» pe motiv, că am avertisat publi­cul românesc să se ferească de doi in­divizi din România, despre care ni s’a comunicat că strâng bani pentru «A- nuarul presei române» şi pentru «Pa­latul sindicatului ziariştilor din Româ­nia» fără a avea autorizaţie să facă acea-ta.

SA ne lămurim! Reprezentantul ziarului nostru la'serbările jubilare ale societăţii «Petru Maior» a fost iuformat de mai mulţi d-ni clujeni, prezenţi ia serbările din Budapesta, între cari şi reprezentantul foilor «Unirea» şi «Siolia satelor», că doi indivizi suspecţi au În­casat parale dela câţiva fruntaşi clujeni şi au dispărut fără urmă. întrebat la telefon ziarul «Minerva» a răspuns Clujenilor, că sindicatul din România n’a autorizat pe nimeni să colecteze bani. Prin urmare s’a dedus cu totul drep­tul, că cei doi indivizi au fost nişte — pungaşi. Iar do astfel de pungaşi, cari sub masca de ziarişti au cutrierat Ar­dealul, am avut parte şi noi Braşovenii în câteva rânduri. Ba, ce e mai mult însuşi directorul «Anuarului pressei şi a lumei politice» vine şi confirmă exis­tenţa celor doi escroci avertizând pe Românii din Transilvania să nu se lase a fi escrocaţi. De sine înţeles, că dacă s’ar prezenta în casele Românilor ade­văratul d-w /. Severeanu, singurul re­prezentant autorizat de-a strîage ma­terial pentru anuarul pressei, şi nu cu­tări escroc’, cari se folosesc de nu­mele oamenilor cinstiţi, desigur va fi primit cu cinstea, care ii se cuvine.

Iar »Luceafărul« ce face? in loc să ne sprijicească în nizuinţa noas­tră, de-a feri publicul românesc de nişte pseudo-Severeni, cari se înmulţesc pe zi ce merge, ne denunţă fraţilor din regat punându-ne următoarea întrebare: Ce ar zice d-nii dela »Gazeta«, dacă oamenii lor ar fi întâmpinaţi tot aşa în pressa din România, când se duc să facă abonamente ?«

Apoi, d-le Tâslăuanu, te rugăm să lai la cunoştinţă, că noi n-am prea umblat prin România să facem abona­mente, ceea-ce insă despre d-taşi soţul fi-taîe de principii şi aventuri Sever Bocu nu se poate spune.

De încheiere »Luceafărul«, ca să tragă de păr o fnouă dovadă despre „inconsecvenţa« Gazetei, atrage aten­ţiunea publicului asupra articolului a- părut în Nr. 77 al Gazetei despre »Au­tonomia Ardealului." Ce să-ţi facem d-le Tâslăuanu, dacă nu-ţi încape în mintea d-tale genială, că într’un ziar politic naţional se pot discuta şi chestii principiare în eadrele programului na­ţional, fără a deveni inconsecvent în atitudine-aţi politică şi fără a depăşi cadrele largi şi discutabile ale acestui program. D-tale însă, care ne faci impre­sia, că eşti exponentul unei clic!, care şi-a propus discreditarea »Gazetei«, îţi place, precum se vede, să tragi lucru­rile de păr şi să interverteşti adevărul, pentru a făuri cronici »spirituale.«

Mai bine ai face să-ţi cheltueşt' puterile d-tale în serviciul „Asociaţiunei«, care aşteaptă dela d-ti multe şi Înainte de toate o muncă de consolidare ar­monică şi nu de ziz&nie şi discreditare a unor persoane şi instituţiuni cu tre ­cut şi tradiţii cinstite româneşti, că­rora le zac la inimă cel puţin în ace­iaşi măsură ca şi d-tale marile interese ale neamului. Nu fii sfârnar, ci fii ceea ce eşti şi poţi să fii, dacă te laşi de Împunsăturile veninoase: un apostol al »Asociaţi un ei« noastre culturale.

Ş T I R I .- 25 Aprilie 1912.

In amintirea lui Bariţ- in sibiiu se va serba asemenea cente­narul naşterii ini George Bariţ. In Sâmbăta Rusaliilor se va sluji un parastas în biserica gr. cat. ro­mână, la care va participa în cor- pore comitetul central ai „Asocia- ţiunii". In ziua de Rusalii d-nul

Goga va ţinea o conferenţă des­pre importanţa pressei şi înteme­ietorul ei ia noi.

Prelegeri poporale. Comitetul des­părţământului Diciosânmărtin al »Aso- ciaţiuoei pentru literatura română şi cultura poporului român« va ţinea la 12 Maiu a. c. două prelegeri poporale şi anume: la 11 oare a. m. în comuna Şa- roşul unguresc şi ia 3 oare după prânz în comuna Boziaş, la cari învită cu dra­goste pe toţi din Şaroşul unguresc, Bo­ziaş şi jur, cari doresc înaintarea cultu­rală a poporului român. — Comitetul despărţământului.

Gonoilie. D-şoara liozica Căpuşan şi d-1 Mihail Şerban profesor ne anunţă celebrarea religioasă a cununiei lor, ce va avea loc în 12 Maiu a. c. la orele 11 1 a. în biserica catedrală din Blaj.

Felicitări.

0 bandă de ţigani cortur&ri s-a o- prit zilele trecute pe moşia proprieta­rului Virajos Marton de pe Hortobágy. Conducătorul bandei s-n prezentat la Virajos, cerându-i de lucru. Virajos i-a şi angajat ca să-i pregătească 3000 bu­căţi de cărămizi. S-au pus ţiganii pe lucru, dar abia au lucrat o zi în linişte, — şi-n noaptea următoare servitorii proprietarului au fost treziţi din somn de găgăitui galiţelor. Copii ţiganilor se furişaseră în curtea lui Virajos să le fure, dar autóst prinşi. Dimineaţa întreaga bandă de ţigani s-a prezent at la curtea lui Virajos, ameninţându-1, că de nu le dă toţi banii, vor face bae de sânge. Tocmai voiau să năvălească în casa proprietarului, când au fost surprinşi de 5 jandarmi, cari fuseseră avizaţi despre cele ce se petrec. Întreagă banda de ţigani a fost prinsă şi dusă’n lanţuri la Dobriţin, unde prin dactiloscopie s-a constatat că toată caravana se compune din familiile lui Rostái şi Lakatom, cari fuseseră complicate în fiorosul omor dela Dános. S-a mai aflat despre aceşti ţigani pribegi, că de săptămâni de zile se nutriau cu carne de mortăciuni, pe cari le desgropau din îngropătoarea vi­telor moarte de pe Hortobágy.

Gomună nimicită de foc. in comuna Gnezda din comit. Szepes s-a iscat săp­tămâna trecută un mare incendiu, care a distrus 140 case împreună cu toate acareturile lor. Alimentat de un vânt, fo­cul s-a întins cu o iuţeală vertiginoasă, aşa că toate sforţările sătenilor de a potoli marea de flăcări au rămas zadar­nice. Clopotele din turnul bisericii, care încă a fost cuprinsă d« flăcări, s-au to­pit de puterea căldurii. Pagubele prici­nuite de incendiu se urcă la 2 milioane şi apasă cu atât mai greu asupra co­munei, cu cât şi in 1907, un alt incen­diu prefăcuse în cenuşă 80 de ca^e din această comună.

Un preot ucis de un muncitor, ingaleria Vittorio Emanuele din Milano, care e cercetată de foarte mult public, un necunoscut s-a repezit asupra preo­tului Della Văile şi dupăce i-a tăiat gâ­tul cu o săcure, a început să tragă fo­curi de revolver asupra persoanelor din prejur, rănind grav pa două femei şi un bărbat. Asasinul a cercat apoi să fugă, a dar fost prirs de un poliţist şi arestat. La poliţie a mărturisit, că e un muncitor, care cu suma de 3 lire, cât câştigă pe zi, nu-şi poate susţinea soţia şi copii şi câ simte o mare bucurie, că a putut ucide un preot. Numele nu vo- eşte să şi-i spună.

Iară craniul principelui Karagbeor- ghevíci. îşi vor aduce aminte cetitorii de istoria craniului acestui principe, când în anul trecut a fost furat în Viena de nişte râu făcători necunoscuţi încă. După multe căutări şi cercetări craniul a fost aflat şi depus iarăşi In sicriu. Osămin- tele pământeşti ale principelui au fost apoi ridicate şi aduse în Serbia, unde au fost din nou îngropate în cripta prin­ciară din Topolja. Se vede însă că nici în patria sa, decedatul principe n-are odihnă. Zilele acestea voind să-i facă principelui un sarcofag, şi deschizând cripta în care era aşezat sicriu), pentru ca să-l măsure,—într-o lădiţă lângă si­criu a fost aflat un alt craniu, care dfo nou dă de gândit. Acum se crede, că a- cesta ar fi adevăratul craniu al principe­lui, iar nu cel adus din Viena.

Pentru un Câne. Soldatul Demeter Lajos dela al 12 reg. de cavalerie, ple­case Dumineca trecută cu trenul din Timişoara la Pesta. Ducea cu sine şi un câne. Pe drum cânele sări din tren, iar soldatul, ca să nu-1 piardă, se aruucă după el din trenul, care alerga cu mare viteză. Oprindu-se imediat trenul, neno­rocitul soldat a fost ridicat şi transpor­ta t la spitalul de garnizoană din Pesta, unde se luptă cu moartea.

Un omor misterios. Din Zalaeger­szeg se anunţă, că comersantul Márkus lozsef, care plecase zilele trecute la un târg şi în drum trăsese la o cârciumă în comuna Bűrős, a dispărut de atunci fără urmă. Rudeniile au anunţat cazul jandarmeriei, care după cercetări de câteva zile a găsit cadavru] ciuntit al iui Márkus într-o vale pe hotarul co­munei Selye. S’a constatat că nenoro­citul după ce a fost ucis, a fost jefuit de toţi banii ce-i avusese la sine. Cu toate cercetările poliţiei, până acum ucigaşul n-a fost descoperit.

Ravagiile cauzate de vărsarea râ ­ului Mlssisfpi — după cum se telegra- fiază din New-York — sunt de nedes- cris. Cel puţin 125 mii persoane au ră­mas fără adăpost. Toţi aceşti nenorociţi s-au salvat pe locurile mai sus situate, unde apa râului n-a putut pătrunde. O mulţime de case aa fost prăbuşite si duse de valurile râului. Va dura cel puţin 2 luni de zile până când apa râ­ului, care a rupt o mulţime de zăgazuri şi a înecat teritorii estinse, se va re­trage iarăşi în ai vie.

0 groaznică catastrofă a avut loc alaltaeri in oraşul Toronto din Canada. S-a surpat un palat de închiriat, cons­tatator din 6 etaje, îngropând în ruine mai multe persoane. Până acum au fost scoase de sub dărâmături 32 cadavre şi 20 greu răniţi. Numărul ceior îngro­paţi este însă cu mult mai mare.

Ştiri mărunte. Din Bruxella se a-nunţă, că aviatorul Oibrecht a căzut cu biplanul dela o înălţime considerabilă, suferind răni mortale.

— Greva declarată zilele trecute de tipografii din Chicago se estinde tot mai mult, mai ales în tipografiile, uode se tipăresc ziare. Ziarele de Duminecă au apărut numai în câte o ediţie.

— Din Paris se anunţă : Unui principe indian, care a sosit alaltăieri aici, venind din Marsilia, i-s-a furat pe drum caseta, în care avea obiecte în valoare de 600 mii coroane. Hoţii până acum n-au putut fi prinşi.

—■ In internatul, pentru copii im­piegaţilor dela liniile ferate din Sătmar, unde se află internaţi vreo 300 copii, s-a ivit epidemia de trahomă. S-au luat toate măsurile necesare pentru locali­zarea epidemiei.

Aviz. D-1 Dr. Ludovic Csato, advo­cat în Budapesta, delà 1 Maiu a. c. $-a mutat cancelaria advpcaţială în 11. Mar­git körút 60

Pf Oblema cea mare, cum să se hră­nească copii, s-a deslfgat. Dacă copiilor după înţărcat li se dă renumitul prepa­rat de nutriment »Pbosphatine Falieres« sunt feriţi de catar de intestine şi de­ranjare de stomac. După esperienţa ce­lor mai renumiţi medici de copii, nu există mijloc mai bun pentru hrana co­piilor ca Phospatine Falieres, care are un gust plăcut, se mistue uşor şi înles­neşte eşirea dinţilor.

Din BraşoY şi Ţara-Bârsei.f Efrosina T. Meţianu născ.

Tipei văduvă de protopop, după scurte dar grele suferinţe, fiind împărtăşită cu Sfintele Taine şi-a dat nobilul său su­flet în raânile Creatorului, astăzi, Marţi, 26 Aprilie (7 Maiu) 1912 la oarele 2 din zi, în etate de 56 ani şi al 10-lea al văduviei. Despre această dureroasă şi ireparabilă perdere încunoştiinţâm pe toate rudeniile, amicii şi cunoscuţii răposatei. Rămăşiţele pământeşti ale scumpei decedate se vor depune spre vecinică odihnă Joi, în 28 Aprilie (9 Maiu) a. c. la oarele 11 a, m., tn cimi- terul rom. gr. or. din Zârneşti.

Râşnov, în 26 April (7 Maiu) 1912. — T. Meţianu şi soţia Carolinan. Deweys, ca fiu şi noră. Eugenia, Ivonne, Simonne şi Hector, nepoate şi nepot. Ecaterina Tacit, Sabina Frateşi, şi Sever Tipei, ca frate şi surori. Văd. Sora B. Meţianu, ca soacră. Costi Proca, ca ginere. Ioan Frateşi şi Sergiu Me- dean, ca cumnaţi.

Odihnească îp pace, iar familiile întristate primească sincere condolenţe!

Concertul reuniunel noastre decântări. fixat pe ziua de Miercuri 2/15 Mai, promite a deveni o mani­festaţie artistică-muzicală deosebit de frumoasă areunîunei noastre. Pe Luni este aşteptată sosirea d-nei V e tu r ia T r ite a n u , care precum, am anunţat, a avut amabilitatea să-şi dea preţiosul concurs la concertul de Miercuri. In nrii viitori vom aduce amănunte cu privire la pro­

gramul concertului şi la distribuirea şi plasarea biletelor.

Ştiri şcolare. Examenele finale de clasă ale elevilor din c). VIII. a gim- nasiului nostru vor avea loc Vineri şi Sâmbătă în 4 şi 5 Maiu v.

, La 7 Maiu v. se începe la gimna­ziu examenul în scris de maturitate.

Elevii privatişti, cari au să depună examenul de pe cl. VIII. gimn., vor fi examinaţi în zilele de 1 şi 2 Maiu v.

Apollo-Bioscop. O surpriză strălu­cită va avea loc Joi şi Vineri în 9 şi 10 Maiu. Se va reprezenta următo­rul program: »Recunoscutul« dramă senzaţională morală în 3 acte. Filmul lung de artă 1800 metri. Rolurile prin­cipale sunt astfel distribuite. Contesa Claire Wolf-Metternich Walentin, doamna Eugenie Bernay, domnii Eutschera şi Lackner dela teatrul german poporal, Cari Blasel dela k. u. k. priv. Carl- theater. Voiajul cu trenul în Alpii (ve­dere). Vederi din Roma. Doi amători (humoristic). Pali ca slugă (humoristic). După cererea generală. Groaza pustiilor (dramă). Filmul lung 1000 metri. Două Eroine (dramă).

In pregătire : »Mama Indianului« dramă scoală în 2 acte. Film artistic monopc ir, de 1000 metri.

Sâmbătă şi Duminecă program nou.

Teatru, concerte şi petreceri.Concertul societăţii academice <Ro­

mânia Jună». Societatea academică «Ro­mânia Jună» din Viena învită la con­certul pe care-1 aranjează Vineri, în 10 Mai a. c., ora 7y2 seara precis în Josef- ssaal (Viii. Josefsgasse 12) cu binevoi­torul concurs al d-nei Valeria de Herbay, născ. Papp, al d«relor Madeleine Coco- rescu şi Elena Topliceanu şi al d-lor Silviu Florescu, Ştefan Mărcuş, Ionel Crişian şi Ionel Rădulescu.

Venitul curat e destinat pentru scopurile culturale ale societăţii.

Tinerimea şcolară dela gimnaziul superior fundaţional din Năsăud invită la Maiaiu) ce-1 va aranja Mercuri în 15 Maiu st. n. 1912 în alea din Castru e- ventual în sala de gimnastică. Venitul curat e destinat în favorul fond ului de requisite dela gimnaziu.

Societatea meseriaşilor din Blaj în­vită la producţiunea corală teatrală îm­preunată cu dans, ce va avea loc Sâm­bătă la 11 Maiu n. 1912 în sala «Ote­lului Univers» sub conducerea dlui profesor Iacob Mureşianu. Venitul curat este destinat fondului Societăţii.

Cărţi şi reviste*

Cosânzeana. Din această revistă literară a ieşit n-rul 18 (anul II) dela 5 Maiu n. c. cu cuprins bogat şi variat, ca de obiceiu, şi cu frumoase ilustraţii. Din cuprinsul acestui număr remarcăm următoarele bucă.ţi :

Cuprinsul: Al. Ciura: Muzica Mor­ţii. M. Săulescu: Umbra, poezie. Ion Agârbiceanu: Căsnicia lui Ludovic Pe- trescu, nuv. Vasile Stoica: »Cobzarul«, dare de seamă. T. Mureşan: Noaptea cu pătrar de lună, poezie. A. Fogaz- zaro — D. Tomescu : Misterul poetului, roman. Radu S. Dragnea: A Il-a ediţie a romanului »Înstrăinaţii« etc.

Ilustraţii: Port naţional: Costum de pădureancă; Iana, Nedelca, Viorica şi Pradea, în opera »Cobzarul«.

linem a constata, că Cosânzeana este azi cea mai bună revistă literară ilustrată a Românilor din Ardeal şi Ungaria şi cea mai potrivită pentru familiile noastre. Pe când alte reviste de-ale noastre, cari se amestecă şi în politică, sunt în plină decadenţă, re­vista Cosânzeana a făcut şi face pro­grese însemnate spre a corăspunde tot mai mult şi mai bine exigenţelor pu­blicului nostru.

Din cauza aceasta atragem aten­ţia publicului cetitor asupra acestei re­viste şi o recomandăm cu căldură tuturor.

*A ap ăru t:Corespondenţa Episcopului Qhe-

rashn Adamovici şi Mişcarea de eman­cipare a Clerului şi Poporului Româ­nesc în anul 1791. De Dr. S. Drsgomir, prof. seminarial. Retipărire din »Revista Teologică«.

ULTIME ŞTIRI.Timişoara, 8 Mai. Şedinţa de

eri a congregaţiei comitatului Ti­miş a fost foarte agitată în urma atitudinei bărbăteşti a membrilor români. Protopopul Pepa a cerut cercetare disciplinară în contra solgăbirăului cercnal, care a dis­pus în mod volnic închiderea şcoa- lei confesionale gr. or. române din Şoşdia. Advocatul Dr. Aurel Cosma a adus pe tapet presiunea ce s*a făcut din oficia în ajunul alegeri­lor funcţionarilor comitatenzi, pu- blicându-se lista oficială prin ziare. Mamelucii an făcut mare tărăboin adresând invoctive membrilor ro­mâni, cari la rândnl lor au ripos­tat energic. La cererea mamelu- cilor protopopul Pepa a fost pe­depsit cn 200 coroane pentru pur­tarea sa agresivă. D-1 Pepa a a- chitat imediat amenda. In mijlo­cul celei mai mari agitaţii s-a fă­cut apoi alegerea funcţionarilor.

Budapesta, 8 Mai. In vieaţa internă politică domneşte nesigu­ranţă completă. Nn se poate şti ce aduce ziua de m âne: pace sau obstrucţie. Se crede, că după ter­minarea desbaterei asupra progra­mului guvernului şedinţele se vor în­trerupe pentru câtva timp, ca Lu­kács să poată continua necontur­bat tratativele pentru restabilirea unei păci.

Viena, 8 Mai. Fostul preşe­dinte al Camerei franceze Descha- nel, a fost primit în audienţă de împărat. Dnpă audienţă, Deschanel a declarat ziariştilor care-1 asaltau cu întrebările, că e încântat de gentileţa Majestăţei Sale. „Neues Wiener Tagblatt" declară de ne­întemeiată versiunea, că Deschanel ar fi venit la Viena să sondeze terenul în vederea numirii sale ca ambasador.

Gonstantinopol, 8 Mai. Ziarul „PrQodos“ primeşte din Athena o depeşă spunând că 12 vase mari de răsboiu italiene au treout, alaltaeri, în dreptul capului Matapan mer­gând spre marea Eget, urmate de câţi-va transportori, pa bordul că­rora se aflau trupe. Se afirmă de asemenea că 18 vase italiene se află în faţa insulei Lemnos.

Halifax, 28 Aprilie. Medicul vaporului de cabluri „Minia" a de­clarat, că din 17 călători de pe „Titanic" ale căror cadavre au fost aduse pe bordul vasului „Mi- nia«, numai unul era înecat, cei­lalţi muriseră de frig.

Londfa 8 Aprilie. Opt mii de croitori şi croitorese g'au adunat eri în Begent-Streeţ şi s’au retras în palatul de ghiaţă, unde au ţinut o întrunire publică. S’a hotărât declararea şi menţinerea grevei a- tâta timp cât patronii nu vor lua în consideraţie cererile lor.

POSTA REDACŢIEI-El. Fii deplin liniştit. Manuscrisul s’a

ars Salutări.D . D. i n A. Vom vedea.

Proprietar:Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp

Redactor respoozabil:Ioan Brotea.

Flori proaspetese află în bogat asortiment în

Hala de floriW i l h e l m F i n k ,S t r a d a , "V* a m © i 3 3 .

Palatul Czell, vis-â-vis de cafeneau Tran*: silvauia. — Telefon Nr. 88. :

Recomand grădinăritul tehnic pentru aranjarea de grădini moderne ia case.

FRAŢII SIMAY, Braşov Târgul grâului 3:Becomandă toate articolele cele mai modeme pen­

tru dame şi domni.Stofe, Mătăsării, Confecţiuni, Bluze şi rufărie solidă pentru trusourl.

Serviciu prompt şi preţuri moderate. Nr. 161—10

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 91— 1918.

iQ O O O O O O O O O O O O O O t iO O O O O O O O O O O O O t

XAduc la cunoştinţa Onor. public din Braşov JJ şi din împrejurime, că m’am reîntors din vo- J ţ iajul meu de târguială din Viena seeonul de Jg

primăvară şi vară şi am adus )£Aviz!Modele de pălării de dame

d in Y i e n a şi P a r i sşi sunt în stare a vinde cu preţurile cele mai moderate. Totdeauna avem un bogat asortiment de Pălării în maga­zinul meu. Pălării vechi prelucrez pe formele cele mai mo­derne cu preţuri ieftine. Asemenea se găseşte Pălării de (:—:) doliu totdeauna gata. (:—:)Rog pe Onor. Pubic a sprijini şi a vizita magazinul meu.

Cu deosebită stimă :B r a ş o v ,

La pălăria parisianăşo v , S t r a d a J P o r ţ i i & & (Casa Fleh(Casa Fleischer).

I X X X X X X X X J E X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X #

X n bancà g

TRANSSYLVANIA“m. de asigurarei Sibiiu

recomandă încheierea de(Nagyszeben)

A s ig u r ă r i pe v ie a făîn condiţinnile cele mai favorabile.

Pentru preo ţi ş i în vă ţă to ri ro m ă n i gr.-or. dela şcoalele X confesionale a va n ta g ii deosebite. %

Special de remarcat sunt combinaţiunile următoare: WAsigurări mixte cu restituirea inte-

H reselor de 3% garantată.

Asigurări simple şi mixte cu parti­cipare la câştig de 40%.

Asigurări de pensiuni simple sau y ţ combinate cu asigur, unui capital. X

Asignrări mixte cu plătirea necon- ^ diţionat de 2-ori a capitalului. ^

A s i g u r ă r i de foc

5.275.798.23

deasemenea foarte ieftine.Dela existenţa „Transsylvaniei“ s’au plătit din partea e i:

Capitale asigurate pe vieaţă. . . . . Cor. o» 146.556*63Pagube de f o c ............................................Sumele asigurate pe vieaţă erau cu fi­

nea anului 1911 . . . . .A sigurări de f o c ......................................Capital de fondare şi rezerve , . . .

Informaţii şi prospecte se dau gratuit prin direcţiune în Sibiiu, prin agenturile principale din Arad, Braşov, Bistriţa, şi Ciuj,

cum şi prin toţi agenţii din comune.Agentura principală pentru Braşov se afiâ la d-1 — — H- Herman, Strada Porţii JSir. 51. —— ■ ■

Persoane versate în achiziţii cn cercuri bune de cunoştinţă, se

10.931.322 — 127.763-744-

2.520.492 -

— primesc în condiţii favorabile în serviciul institutului. —

X X X 0 K X X X X 3 E M X 0 3 E > t X X X S i X X X K X X S a C X X W I {

Stabilimentul de hydroterapie din Braşovinstalat pe lângă băile de aburi ale Eforiei şcolare române gr. or. s’a deschis la i Maiu st. n.

Stabilimentul este aranjat conform cerinţelor timpului mo­dern şi provăzut cu aparatele de cură cele mai perfecte.

Există două secţii separate: una pentru domni şi alta pen­tru doamne.

Stabilimentul este condus de d-1 Dr. G. Baiulescu şi bol­navii lac cura cu apă în mod sistematic şi raţional, după pre­scripţia medicului dirigent

D-1 Dr. Baiulescu dă consultaţiuni îa stabiliment în fiecare zi dimineaţa dela oarele 7—9 şi după amiazi dela 4 - 5.E f o r ia şcoale lor cen tra le g r . or.

ro m â n e d in B ra s s â . Administraţia băilor.i — 25

Lăptăria centrală din Braşovrecomandă productele ei, prepáiate după cele mai moderne principi lr gienice’ Lapte de vacă şi bivoliţă pasteurizat, în sticle, Unt prima pentru ciaî, Caimac. Smântână, Cbefir şi Iaurt. Productele noastre se capătă în halele noastre proprii de vânzare şi anume; Târgul boilor 2 (cu vânzare de lapte) şi strada de mijloc 80 (Lăptăria). Mai departe la prăvăliile următoare; F. A'lam Valea morii a/11.; E. R. Fernengel, Str. Hlr3oher í ; G. Flaischer Str. Caterinei 9; Kari Glas, Str. Neagră 55: A. Gal Str. Neagră 1; Lazar losef cofetărie, Str. Porţii 67 ; H. Lies, Str. Aţei; W. Nagelschmidt, Str. Hirscher 19, Secwald suc. prăvălie cu delica­tese, F. Peter3berger Str. Orfanilor 6; A. Servatius, Târgul cailor 2; G. Vas, Str. Spitalului militar 38; Hala de vânzare Str. Mihail Veis 17; M. Bartesch Str- Prundului 5; Kővari István Str. Neagră 5 ; Isak Iacob Str. Neagră 23; Deak Laslo Str. Neagră 6; M. Tontsch, Str. de mijloc; Todor Xanos Str. Fân­tâni 24; M. Zeimes Str. Egriş ; Fritz Wallitsch Str. Lungă; Ana Plejer Str.

Castelului 14; Kovács P. Str. spitalul militar. Thomandl A. Str. mori 20.

Pi

1. 25.

M agazinul fabricei de pălării

HENRI T ISCHLERBRA ŞOV, Piaţa Francise Iosif (Târgul inului) 27.

Depozitulp. C- H A B I Gfabricantul curţii imp. reg. de pă­

lării din Yiena.

DepozitulB 0 R 8 A L I N 0fabricant de pă­lării din Alexán^

dria, Italia.

Specialităţi in pălării de pâslă, de paie, precum şi in caschete pentrumodă, sport şi turistică.

—----- C urăţire pentru pălării de Panam a.

Avem onoare a aduce ia cu­noştinţa on. public că proiectatul institut de baui „Românul“ cu începere dela 1 Aprilie 1912 n. şi-a început activitatea sub nu­mirea de

mBrancoveanau

institut de credit şi economii, so­cietate pe acţli în Zârneşti.

Capitalul societar e de 80.000coroane.

peor

Totodată aducem la cunoş­tinţă că institutul nostru să ocu­pă şi respective se va ocupa suc­cesiv cu următoarele operaţiuni:

a) . Primeşte bani spre fruc­tificare pe lângă libele de depu­nere sau. în cont-curent pe lângă interesele ce le va stabili din când în când direcţiunea.

b) . Acoardă împrumuturi obligaţiuni pe lângă cavanţi asigurare hipotecară.

c) . Acoardă împrumuturi amortizare.

d) . escompteaza cambii, efecte şi pretenziuni sigure.

e) . Acoardă împrumuturi pe lângă amanetare de efecte.

f) . Acoardă credite cambiale şi de cont curent cu acoperire hi­potecară, amanetare de efecte, monete, mărfuri, producte şi alte valori.

g) . Oumpără şi vinde efecte, monete, mărfuri şi alte producte.

pe

h) . Primeşte în deposit efecte, producte şi alte valori.

i) . Cumpără şi vinde, arân- dează şi esarândează imobile şi mijloceşte astfel de afaceri.

l) . Iniţiază, mijloceşte şi în­fiinţează pe teritoiulj său de ope raţiune reuniuni de interes econo mic ca d. e. reuniuni pentru asi

gurarea vitelor, pentru valorizare de producte, esploatoare de pă duri şi lăptării.

m) . îngrijeşte afaceri de co misiune şi de tot felul de afaceri de bancă.

n) . Sprijineşte înfiinţarea reu­niunilor de credit săteşti.

Notăm că conform statutelor cel puţin 10^ din venitul curat sunt destinate pentru scopuri cul­turale şi de binefacere.

Zârneşti la 21 Aprilie 1912.Direcţiunea.

MICH K0YAC1CS.Instalator de gaz şi apaduct. Antre­prenor de canalisări. Tinichigiu de— lucrări de galanterie şi zidiri. —

Braşov, strada neagră 57.— TELEFON 480. — Hr. 1 - 1 2

Avis!Recomanzi on., public

Magazinul' mea cu ciassrnicedin Strada neagră 24, medern a- ranjat ou diferite ciasornice. Mare asortiment de pendîcnlore, Preţuri foarte ieftine.

Hepapaturi ce cad în branşa mea, le execut cu preţ ieftin şi garantez.

Tot odată fac cunoscut, ca ciasornicile reparate ce s’află la mine de un an, co finea luneiMai le vând cu preţul reparaturei.

Cu toată stima1—25. W illi. Kamner.

Ad Nr. 7 —1912.

Publicaţiune,Lucrările, privitoare la trans­

formarea actualului magazin dela cuartinl parohial de sub Nr. 3 din Piaţa-Prundului în cancelarie, să dau în întreprindere pe cale de lieitaţiun« publică cu oferte închise, care să va ţinta Joi im 10 (23) Mai 1912 la oarele 11 a. m. în sala dt şedinţe a Comitetului pa­rohial dela Biatrica 8f. Neculae din Brassó (Braşov)-Schei. Devi­zul, condiţiunele şi ori-ce informa­ţi uni, să pot afla dela Dl Ipitrop- Econom Andrei Lupan sen-(Cacova- de sus Nr. 4)

Brassó (Braşov) în 22 Mai 1912Comitetul parochial al bisericei

române ort: res: dela St. Nicolae în

Brassó (Braşov)Dr. V. Safiu

prezidentI Prisensecr. prov.

A te n ţ iu n e !! !„BRAŞOVIA«,

vă apără ră couservă, a^ută! „BRAŞOVIA«,

e bun formator de sânge, întăreşte, şi nutreşte corpul omenesc slăbit neputincios, lipsit de patere la

mic şi mare. „BRAŞOVIA«,

face corpul omenesc resistător, îm­bunătăţeşte nervii atacaţi, încetează iritaţiunilo nervoase, simţirea rea

în general, dă bucurie de trai. „BRAŞOVIA«,

lungeşte viaţa omenească, înain­tează schimbarea stofelor în corp,

face apetit. „BRAŞOVIA«,

apăra contra tuturor boalelcr, eun eminent ajutor pentru Reconva-

lescenţi.„BRAŞOVIA«,

e neîntrecut în buna sa folosinţă.Se capătă !n Braşov (Brassd) la: K. de BENKNER. Strada pe tocile 22.

In farmacii, droguerii etc. P r e ţ u l u n e i e t l e l e 9 e o r o a n e .

La comande externe pentru porto încă 40 fileri.

;

AVIZ.Am onoarea a aduce la cunoştinţa On. public din oraş şi împrejurime că la magazinul meu de haine pentru

copii şi băeţi din Târgul inului Nr. 33 (Palatul Czell) am Înfiinţat şi

o secţie de haine pentru fe tiţedupă modelele oraşelor mari, cu haine de primăvară confecţioaate din cele mni fine şi moderne stofe. In privinţa calităţii şi preţului pot concura cu ori şi care magazin din capitală.

Totodată anunţ On. public, câ mi-a sosit pentru sesonul de primăvară

Haine de bărbaţi, băeţi şi copiimodeme şi mă rog a vizita magazinul fără obligament de a cumpăra.

Recomand afacerea mea bunăvoinţei şi sprijinului On. public.

615,1— 30

Ou toată stimaN. P. G odm ann Succesor

S a m u e l Lipot .Târgul inului Nr. 33 (palatul Czell.)

TIMARUL TVeORAJ’M A. MURBŞIANf : BRANISCÏÏ & COMP, BRAŞOV.