Anulu IX. — Nr. 16. Budapesta, joi in 28 fauru / 1 2 martiu 1874.

— /,-* Budapesta, in 11 mart. 187'4^

Pronumeratiuni se faou la toti dd. oore îpnudinti ai noştri, si de a dreptulu 1* Re daotiune B t a t i o n i f f a M f t N r . 1, unde sunt a te adreBá si corespundintiele, ce pri-vesca Redactinnea, administratittnea seu speditur'a ; câte vor ii Defrancate,nu se vor primi, éra cele anonime nn se vor'p'uM'ea

• «—Si—.. Pentru a n u m e ie si alte comunicatiuni de interesa privata — se respande câte 7 cr. pe l inia; repetirile se faou cu pretiu B C B diutu. Pretiulu timbrului oftte 80 cr. pen­

tru una data se antebipa.

a8cultatu pana si capulu bise-; * | \ ; - S'a De dominec'a trecuta — cris'a inj^l/ icei catolice din t iéra; — candu aflâmu

teriale este deschisa, Modulu j^deschisu ea,si cum se procede intru pre-ararea deslegarei ei, lu-aretâmu mai i vale, sub o rubrica propria. —

Cumca urmá-va dupa cris'a mini-eriale si o crisa de constitutiune seu de ţştema? — este o întrebare, pre care urnea si-o pune, dar la care — nime nu mia sé respunda cu positivitate câtu de ocina.

Cea-ce nu se póté negá sí ascunde ,!câ — mulţi, forte mulţi, am poté dice

marea maiori täte a barbatiloru neco-apti de trecutu, dorindu aştepta atare visa; pre candu d'alta parte, mai toti cei iagagiati prin persónele si folósele loru

miserabil'a sistema si politica de istadi, tare se temu de atare crisa, si —

aréta plecaţi, a aduce ori ce sacrificiu ün partea — nu a loru, ci a tierii, pen-m d'a impedecá atare crisa.

Caracteristic'a cea batatória la ochi tprocedurei adoptate la prén»ltulu locu - e, câ se asculta unulu dupa altulu »rifeii partiteloru séu cliceloru domni-brn, aceia, dintre cari nici unulu nu fte sé dica, câ nu porta si elu o parte «si-care din vin'a pentru ticalós'a stare e astadi a tierii.

Dupa noi, poporale, si a nume po­cale nemagiare din tiéra sunt, cari lai vertosu suferu prin politic'aBi adrai-itratiunea rea de pana acuma: óre Ri t? fe i^popóra şi cu d p e r i l e ş i do-ütiel e loru — fi-vor considerate, si rin cine-va representate?

Ei bine, naltiate si adorate Impe-ate: pana candu óre numai si numai bmnii, cei-ce stor cu poporale siruinédia ieVa, pana candu numai ei vor avé grati'a iâreptulu d'a fia scultati si consideraţi?

Este vorb'a d'a compune unu nou imiisteriu, — pentru ce óre alfa, de «tu pentru d'a guverna mai bine, dupa lie principia , decâtu cele de pana acu-sa? Ei bine: óre totu domnii, cei-ce au Bnlucratu la croirea si essecutarea poli-Seei de pana» acuma, óre totu ei sé fie

«tare a d a svatu si a se inrolá si pentru alta cale mai buna?!

Séu câ dóra intr'adeveru e vorb'a i schimbarea numai a perului, nu si a » lupiloru depredatori de turma ?!!

ciírnvacést'a, si candu cetimu despre franche • "ir1» ei decisiunea, cu carea se se fie spri-

matu Eminenti'a sa nainte monarchului, ni se sfasia anim'a, câ — dintre prelaţii noştri nici unulu nu e indemana, si ni vine se plangemu amaru câ — nici Msale, nici consiliariloru sei — nu li-a venitu a minte de a dou'a naţiune a de­rei, de cele aprópe trei millióne de ro­mani, cari dau 50,000, si in casu de n e ­voia — si 100 ,000 de bracia, credintió-se aperatórie de Tronu si de patria, si cari de o miia de ani si pana astadi — pentru acestu pamentu au versatu sânge si sudori, alăturea si de opotriva cu ma-giarulu si cu mâcar cine altulu !

Ei bine: pre acesta naţiune n'o atingu relele si gresielele trecutului si presintelui? séu dóra câ — mai póté essiste unde-va astadi absurd'a credin-tia, câ domnii magiari, ori cari, ori din care clica séu partita, ar fi calificaţi d'a representá naintea Msale pre naţiunea romana ?!

Ha, ce amara ironia ! Noi scimu, si — suntemu convinşi

câ scia si Msa — de o mare si afunda rana deschisa in corpubi patriei, de ce­stiunea Transilvaniei, identica cu a essi-stintiei, culturei, progresului materiale si morale alu Romaniloru de sub Coron'a Stului Stefanu; noi scimu, si — s u n t e m u convinşi, câ scia si MSa, cumca pana nu va fi Mncteeafe» **aeéi&t mtet& m^x£wf&&

ia, seriosu nici vorb'a nu pót,© ge fier de insanetosiarea statului ungurescu: ei* bine, dóra nu se intentionédia inca insanetosiarea statului nostru? — Séu câ dóra intr'adeveru este vorb'a numai câ — cum sé apucâmu, sé perimu câtu mai securu si mai curendu?!

Noi fiindu convinşi câ despre ade-veratulu reu, adeverat'a nefericire a t ie-rei si a popóraloru, MSa nu póté primi adeverate si complete desluciri de la domnii magiari, preocupaţi numai si nu­mai pentru clas'a si interesulu propriu si specialu alu loru, si cari propriaraente au causatu reulu, — ni tienemu de deto-rintia a loialitatei nóstre, a ni redicá vo­cea si a reflecta pre cei de susu, câ — gresiescu érasi, trecendu cu vederea po­

porale nemagiare si pre adeveratii frun­taşi ai loru.

Dar noi mergemu mai departe si spunemu dreptu, câ am fi doritu, ca — metropolitii noştri si nechiamati sé fie fost aicia si se»si fie facutu cale la Tronu, si sé fia spusu MSale purulu ade-veru, francamente si respicatu:

„Maiestate pré gratiósa! Naţiunea romana cea atâtu de fidela, de atâtea ori lăudata de M Ta pentru credinţi'a si sa-crificiale ei, pentru cari de atâtea ori cu cuventulu si cu subscrierea imperatésca i-ai apromisu respectare si considerare, de siepte ani, de canda cu sistem'a de astadi, n'are decâtu suferintie si lacrime : Maiestate, indura- Te de ea, ca se se in-dure Imperatulu cerescu de Impera­tiva Ta!"

Noi suntemu convinşi câ — astfe­liu de pasu, cu astfeliu de cuvinte — din anima si dupa curatulu adeveru, n'ar fi lipsitu a produce e/eptu. Insa — asia se vede, câ inca nu am ajunsu a avo pastori cari astfeliu sé-si pricópa si im-plinésca detorinţi'a păstoriei; astfeliu se profite de dreptulu, titlulusi rangulu de consiliari intimi ai Msale, de cari se bu­cura, cu cari — atât'a se mandrescu!

Déca deci dicemu si atingemu acé­st'a o facemu mâcar pentru viitoriu, intru carele cautk sé sperâmu — mai multu de câtu in presinte.

Deákismulu, Ce a fost si ce este elu ?

Rogâmu pre stimabilii noştri ceti­tori, déca li va fi cu potintia, pre cum credemu câ li va fi, sé-si aducă a minte si sé si-le adune si formedie intr'o icóna viua a representatiunei loru — to te câte noi de sfopte ani in cóce, dia de dia am adunatu si insiratu in colonele fóiei nóstre., despre tendintiele, vorbele si faptele domniloru magiari, stepanitori absoluţi ai tierii, si — vor avé naintea ochiloru mintii genuinulu tipu, celu mai deplinu, mai acuratu portretu alu Deâkismului, cum elu s'anascutu - prin rafinăria diavolésca; cum elu prin min-tiuna si insielatiune, prin coruptiune si fórtia fisica s'a latitu peste tóta tiér'a, dar — mai vertosu Ia mai pucinu pri­ceputele si mai fora crutiare apesatele \

popóra nemagiare; cum elu astmodu a tnveninatu totâ clasele si referintiele pu­blice si private, a instrainatu pre frate de catra frate, pre clasa decatra clasa, pre biserica de catra - biserica, ppe nati une, decatra naţiune, semen an du ne'ncrederjt si ura, de susu pana diosu si de diosu pana susu, si cum in fine elu, pentru ca acesta societate demoralisata si sfas ;ata s'o póta tiené la o lalta si sploatá pentru scopurile egois-tice si perfide ale elicei, a impoverit'o cu sarcine ne mai pomenite in tiéra si a pus'o sub poterea discretionaria a unei turme de 31 ,000 de functiunari publici, toti sub directa influintia si controla de susu, toti cu spad'a lui Damocle de a supra capului,amenintiati— câtu nu vor urmá orbisiu caile si scopurile domni loru de la potere /

Acestea improspetandu-si^in memoria si intipuire, stimabilii cetitori vor pricepe

- cum s'a formatu deákismulu, si — ce uropriaminte este elu si cu armat'a cea mare de mameluci, carea — din Cas'a Dietei si din cancelariele ministriloru pana diosu la primari'a seu comand'a din satu — n'au cunoscutu si n'au avutu alte privintie naintea ochiloru, decâtu — a ascultă, a face orbisiu, cea-ce — cu cale, séu fora cale, dupa lege séu chiar in' contra legii, au comandatu de a dreptulu, séu s\ numai prin siópte si semne. <?w pof-titu domnii de la potere. .-, .

Siepte lungi ani de dile — a mersa, s'a practicatu acést'a oblu, precâtu adecă numai au ajunsu poterile domniloru si a unelteloru loru orbe — de a apesă si a stőrce pre bietele popóra; si — acesta politica, acesta libertate magiara dom-nésca, numai atunci se impedecâ si se baga de séma, câ —nwmerge bine, candu dupa apesarea pré fortiata — senti sca-diendu-i poterile, si prin stórcerea pré peste mesura, af la câ a dessecatu pote­rile tierii si nu mai esté de unde stőrce!!

Deăk Ferencz, marele patriotu ma­giara, „intieleptulu tierii,8 la 1866, candu monarchi'a si cu Domnitoriulu ei, in urra'a desastreloru de la Sadowa, causate parte mare chiar prin conspiratiunile domni­loru magiari, s'a invoitu cu cei din Viena, a imparti monarchi'a in dóue si a da partea din cóci de Laita pre manele, in gur'a domniloru magiari, pentru d'a-ii

FOISIÓRA. « I r f c o m a n i i , »

)riginea, limb'a si repartitiunea loru etnografica."

(Fine.)

IV. Romanii considera limb'a loru de cea

í pretiósa ereditate a loru de la străbuni, sta limba, precumu amu mai spusu, e tóta na. Adi n u se m a i vorbesce, cea-ce in modu

Htulu de naivu a sustienutu serbulu Sava Slyi, câ Romanii ar fi Slavi amestecaţi

lére care elementu italianu, Indata-ce stu­dia si cunósce cineva limb'a romana in

lettiu, afla adeveru incontestabilu, cumca ea trebue se ocupe lom intre idiomele

iriyate din latina, langa frances'a si itali-H'a. Caus'a, câ acestu adeveru a fostu reu poscutu l e Btraini, n ' a fostu decâtu alfa-situlu slavu, pre care Romanii lu-intre-

ntiau, si p re oare abia in a dóua diumetate a 8tui seclu l 'au eschisu. Sab acestu vest-

pentu strainu, nu poteai cunósce usioru űb'a Romei. —

Romanii au conservatu óre cari parti­cularităţi din latin'a cu mai multa fidelitate de câtu italianii si francesii. Ce e mai multu, intre poporale romanice ei au pestratu inca si declinatiunea. Pe langa aceste resturi a declinatiunei, ei au pastratu dóue trasure caracteristice, cari dau limbei romane, i n t r e celelalte limbe născute din cea latina, cu to-tulu alta fisonomia. Aceste dóue trasure ca­racteristice sun t an tain, essistinti'a duoru vo­cali surde, pre cari in lips'a de alte semne diacritice, le representâmu prin e si ü; a dóu'a, postpusetiunea artioulului. Sonulu é se produce prin o emisiune de vóce, care bato falc'a superióra (os maxillaire supérieur,) si cu gur'a aprópe inchisa; stâ aprópe do vo-cal'a e in cuventele germane Vater, Mutter etc. acestu sonu se afla si in limb'a albanosa ; Bunetulu i vine din fondulu pieptului, si nu póté fi emisu numai cu o intaritare energica, dinţii (fălcile,) la inceputu acuşi inchisi, ina-inte de a se deschide pentru a da cursu ae­rului ; acestu sunetu se afla sl la Bulgari. Mai departe postpusetiunea articulului (omulu (pmu + lu~) = hominem illum ; muierea {mu­iere - j - a) — mulierem eam ; casele {case + le) — casae illae, inca vine in limb'aalbanesa, si inca si in cea bulgara, unica dintre limbele

slave, caro a schimbatu pronumele demon-strativu in articlu.

E cunoscutu, dupa thes'a generala, câ idiomele seu limb'a popóraloru barbare, cari au adoptatu limb'a latina, au influintiatu indirectminte asupra limbei romane, si cumca acolo, unde cuventulu primiţivu'au disparutu cu totulu, sintasea străina, pronunci'a locala si accentele diverse — au decisu asupra for­mei nóue, primite prin latin'a decompusa. De aci se esplica diferinti'a intre limb'a fran­cosa, italiana si spaniola. Acesta regula a trebuitu se aiba aplicare sl in Dacia, ca si aiuriâ. Diu M.iklosicsh totuşi a Supusu, câ cele dóuo caracteristice indicate mai susu trebue se fia remasu din limb'a Daciloru, si câ aceştia, póté fi, de aprópe părinţi ai Albani-loru, au facutu se sentiősca influinti'a loru pana si Bulgarii.

Ori cum sé fia, noi nu scimu repeta destulu, câ fondulu lessiconului romanu o in­tregu latinu, precum sl gramatic'a insasi. Cu­ventele imprumutate din limbele vecine, slava, grőca, turcésca, magiara si germana nu potu schimba natur'a propria a limbei romane, aceste cuvinte s'au strecuratu in limba prin relatiunile de tóta diu'a a popó­raloru intre sine si variédia dupa tienüturi,

fara ca elem^ntulu primitivu sé se fia alte-ratu. Trebue sé observâmu, câ intre tote limbele romanice, acést'a, a Romaniloru, e mai pucinu impartita iu dialecte. —

Dupa aparerea opurlloru lui Samuilu Klein (Micu,) Molnar, Sincai si Petru Maioru, cari au inauguratu sciinti'a limbistica ro­mana la finea seclului trecutu si cu incepu-tulu celui presinte,aceste studia au facutu pro­grese însemnate. îndată la inceputu s'a lu-cratu pentru înlocuirea literiloru cirile prin alfabotulu latinu, inse acestei întreprinderi n'au intardiatu a i se ivi dificultăţi. Romanü aveau o ortografia stabilita si aprópe con­stante , cu literile slave; reformatorii au avutu pecatulu de a nu se margini la 0 sim­pla transcriptiune, ci de a lapedá deodată . tote cele ce au aflatu gat'a, prin introducerea unui sistemu etimologicu , care roducea sl cuvintele cele mai vulgari, daca erâ'posibilu, la radecina latina. — Nemic'a n'a fostu mai imprudentu, decâtu o încercare de asta natura. Limbele, cari au ortografia etimologica, d. e. frances'a, au ajunsu la acést'a prin o schim­bare nesentibila; acesta ortografia se justi­fica istoricaniente. Candu acesta traditiune

^ _•_ • t la dóue ori in septemana : J o l - a B Í imlnao'a ; éra candu va pretinde im-rtanti'a materieloru, va esi de trei seu

de patru ori in septemana.

retiulu de prenumerat iune , pentru Austria:

•um intregu 8 fl. v. t> .dinmetate de anu 4 fl. v. a.

bjpttrarin 2 fl. v. a pentru România ii strainetate:

,inu intregu 12 fl. v. a. .ffiametate de ana 6 fl. v. a.

satura si impacá, ca Be nu mai conspire in contra Tronului si sé nu mai atace si espuna periclului monarchí'a. Parol'a a fost: legalitatea, dreptulu de statu, cu carea a domnitu lutminte!

dreptulu istoricu, Adecă— totu aceea, Austrialő ani abso-

Totu aceea, sub care si pre aiuriá s'au facutu de multe ori cele mai mari hoţie tiereloru si popóraloru; totu aceea cu care astadi din colo peste Laita —-Cehiloru si Poloniloru si Sloveniloru tocmai se denéga autonomi'a tiereloru loru. De unde se póté pricepe, câ — ce volare morale are propriamente acea parola. —

Vorb'a e, câ — pentru dreptulu ce Deák l'a câstigatu domniloru magiari d'a face din cóce de Laita, ce loru li place — nerestrinsi, R— pentru acestu dreptu ei, domnii magiari, au trebuitu sé garantedie acelaşi dreptu nemtiloru de peste Laita facia de naţiunile negermane, de trei ori mai numerose de din colo catra acést'a au trebuitu sé primésca o grea detoria de statu si sé acorde o grea cota, peste 30 de millióne florini pe fie-care anu — pentru spesele comnne ale Monarchiei; dar — pre cum nóa ni se impare, spre mai mare dauna a tierii, au trebuitu sé adopte unele prin­cipia politice, cari nu sunt de câtu eiar-latanismulu politicu, reactiunea impe-litiata, si cari — mai curendu seu mai tardiu, de a dreptulu trebuiau sé duca la ruina tiér'a si poporale, precum in-tr'adeveru s'a si intemplatu, cea-ce astadi nu se mai póté ascunde si nega.

Éta „deâkismidu," carele s'a predi­cata si propagatu — si la noi — din tote poterile, cu tóté medilócele, pana si in sant'a biserica, prin unii santiti capi ai ei — éta intieleptiunea lui Deák, cârei — tot« dupa acea morala — s'a inga-giatu mulţi — mulţi si dintre ai noştri baBbati de frunte, spriginindu-i pecató-sele si daunósele scopuri pana si prin denuriciarea si persecutarea cea mai ne-omenósa a nóstra, a intregei opositiuni naţionali, care opositiune nationale nu avea si nu are altu scopu, decâtu d'a p&-ralisâ veninulu mortiferu, scopurile rui-natórie de morala, de patriotismu si de popóra, si d'a salva scopurile umanita-tei: cultur'a, libertatea, progresului

Astadi Deâkismulu, dupa ce a rui-natu tiér'a si popórale,ajungendu-si adecă scopulu logicei si moralei sale, — elu insusi a pornitu spre dissolutiune, — sciţi buna óra casi unu nuoru de locuste, carele descarcandu-se asupra unui tie-nutu, dupa ce l'a depredatu totalminte si nu mai are incatr'o a-si îndrepta cursulu si activitatea sa muncitória, se sparge in roiuri mai mice, cari se ataca si mă­nâncă ele intre sine, pana se prepadescu de totu!

Ei — déca cineva doresce a cunósce, câ — cari au fost principiale conduce-tórie ale deâkismului ? — de unde si-a suptu intieleptiunea sa — marele patri-otu si invetiatu Franciscu Deák f —apoi noi, éca am descoperitu si aretâmu is-vorulu si essemplele.

La anulu 1845, Max Stirner a pu-blicatu in Lipsa o carte, ce are si sustie-ne — cu tote cele mai rafinate arme ale mintii omenesci tem'a:

„Individulu unicu si — proprieta­tea lui."

Acesta tema o splica acelu opu in urmatoriulu intielesu:

„Tóta credinţi1 a nóstra despre Ddieu, vertute si dreptate, este numai unu pre-judetiu, (o credintia desiérta;) câci omulu fiindu animalu si substandu legiloru animalice, intocma ca si ver-oare altu dobitocu — n'are,nu póté sé aiba vr'o chiamare mai nalta, vr'o chiamare - asiá numita „morale" si prin urmare — nici vre-unu feliu de oblegatiuni facia de semenii sei. Supremulu seu scopu e: egoismulu seu absolutu, adecă interesulu, folosulu, plăcerea sa si — numai a sa.

De unde urmédia câ: Ori-cine póté séu scia, ori in ce modu, sé ocupe unu lucru, séu sé-si supună pre altulu, acel'a alu lui este — ori pana candu, ori in ce modu lu-va poté păstra.

De aci devis'a: „poterea primédia dreptuluo devisa astadi mai peste totu tienuta de cei dela potere. —

Nu incape indoiéla, câ si guverniale austriaco, câte s'au perondatu de la 1848 incóci, au urmatu acést'a-si nemorale, ma chiar spurcata doctrina; nu incape indoiéla, câ — si celelalte guvernia, mai vertosu monarchice si aristocratice, tienu la acésta diavolésca invetiatura: dar — pana ce regimele mai tari, mai culte si mai intielepte, forte se ferescu ca lumea sé li véda si cunósca dobitocfa, si — ori unde aplica acele principia infer­nali, le aplica cu mare reserva, cu lin-guriti'a — cum am dice, — pricependu ei bine, câ sunt mai multe dile, decâtu cârnati; — regimele ómeniloru cinici, prosti, semi-selbateci, se folosescu de ele oblu, cu védr'a — precum o fecera de siepte ani in cóce domnii magiari si cu deákistii noştri, — firesce, pentru câ aceşti omeni prosti si rei si slabi, tocmai pentru nepriceperea si slabitiunea loru — iute vor a ocupá, a supune si inghiti tóta lumea / Dar tocmai prin acesta lă­comia, prin acestu escesu brutalu, atari omeni cu atâtu mai curendu taberescu si se facu neposibili. —

Asiá credemu, câ dupa aceste es-plicatiuni si desluciri, fie-cine dintre ono­rabilii noştri cetitori va pricepe deplina câ — ce a Jost si este deákismidu, si cum a ajunsu acolo, unde se afla, la dissolvare.

Budapesta, in 11 martiu 1874.

In Senatulu imperiale dia Viena Cas'a representantiloru,dupa o desbatere generale de patru dilo,dupa-ce dintre însemnaţii la cuventu 68 de deputaţi, vorbiră 28 si vorbiră si duoi miniştri, anume celu de resortu alu Cultului si ministrulu presiedinte Kuersperg, luni-a treoutu se feee votare nominale in generali­tate si ca 228 voturi contra 72 se decise lua­rea in consideratiune, incependu-se marti de-sbaterea dupa paragraf!.

A fost lupt'a acést'a in celu mai mare gradu interesante, dar nepermitiendu-ni spaciulu a ne ocupa de ea asta data mai pe largu, ne reservâ mu a o apretiui in nrulu viitoriu dupa însemne tatea ei. —

Din strainetate amintimu numai atât'a câ in Spania lui Sérrano a succesu ajpune sta­vila inaintârii Carlistiloru sí a restitui sta-tulu de mai nainte, reocupandu positiunile de la Somorosto, de unde se respinsese arma-t'a republicana nainte de 14 dile. —

Budapesta, in IO martiu n. 1874. De parte se fie, câ reporturile prin foi,

coniepturele sj totu feliulu de combinatiuni despre intrevenirea Monarchiloru si diplo-matiloru la Petropole — se fie incetatu a interesa, si respectivminte a alarma lumer.

Acusi-acusi esa la lumina câte o ver­siune, carea se dâ ca din informatiune com-petinte, si provoca desbateri si spargeri de capu in cercurile politice.

Pre noi mai vertosu ne interesédia ce-le-ce se suna despre Oriinte ; apoi chiar de­spre acest'a — se suna mai multe !

Peste totu mai nime nu vré sé admită, câ in privinti'a Oriintelui nu s'ar fi facutu tocmele si invoiele positive si precise. Nime nu crede, oâ|va fi fost cu potintia, ca Franciscu Iosifu si Alessandru, si Andrâssy cu Oorciacofu sé se fi intalnitu mâcar sl numai de trei ori la olalta, fora a fi vorbi tu si a se fi intielesu despre cestiunile pendinti si — asia dicendu ardiende din Oriinte, despre eventualitatea dissolutiunei totali a Turciei, despre tendin-tiele de emancipare ale Bulgariei si Bosniei, despre planurile de totale emancipare a României si a Serbiei, si de espaniiune á Gre­

ciei, etc, etc! Si — tote faimele ce se respandescu

prin foile, atâtu cele germane si angle, câtu mai vertosu prin cele francese, mergu cs»m uniformu intr'acolo ca: AMbii Imperatit seu ambele Imperatie, s'ar fi intielesu si respective ingagiatu, a se tiene neutrali facia de eveni­mentele ce se prevedu in Oriente; adecă : a lata pre popára ne-influintiate, se lucre cum li

va veni bine. Acést'a — déca ar fi asia, ar fi unu

mare favoru pentru creştinii de sub turcu, si a nume pentru tierele — in fapta eman­cipate.

Luâmu cunosciintia la acestu locu, de­spre o depesia telgrafica din Petropole, cu da-tulu mea de 24 febr. care depesia atunci percur-se colonele tuturoru foi loru vienese si suna:

„S'a discutatu intre bărbaţii do statu ai triei si Bussiii dreptulu României — pr se scie — contestatu de Turcia, d'a ir tractate cu tierele străine, mai departe d: de ereditate alu Hohenzollerniloru inRm ei părerile s'au intelnüu intr atât'a, eâ ţintele acele drepturi nu sunt in contradictri traotatulu de Parit, ei asiá dara că jso potu intreveni in faverea acelora}'

Va sé dica, in Petropole s'ar fi r» scutu in dóue direcţiuni dreptulu da iu* nitate alu României. Cerculariulu diai B rescu ar fi triumfatu!

Timpulu ni va dovedi, ce este ader iu causa. —

Diariu despre oris'a minister! Sub acesta rubrica avemu sé insemna

pre scurtu, cele oe se petrecu din aii dia in caus'a ministeriului regiu ungarei dupa-ce tote scirile suna, cumca procesa nu are sé se curme'cu un a cu dóue, ér i câ cum are sé fie deslegatu, chiar nime nu aróga a sei.

Domineca demanétía, in 8 a curintei, i sindu Msa Imperatulu si Regele in Capital' Ungariei, indata pe la 10] óre miniştri' presiedinte Szlâvy a fost primitu in audiioti carea sé fie tieuutu aprópe dóue óre, capulu cabinetului de pana acuma sé fied fasiuratu Domnitoriului situatiunea — sl i tierei si a partiteloru, si sé fie fost ascultaţi cu tóta atenţiunea.

Resultatulu a fost, câ ministrulu presi», dinte a mersu apoi de adreptulu in consilialt ministriloru, unde pe locu s'a eompueu subscrisu rogarea de demitiune, carea ds_ médiadi ér ministrulu-presiedinte a datV man'a Msale.

Dupa svatulu lui Szlâvy, — unii vor sei câ si alu lui Andrâssy, Maiestatea Sa. adoptatu procederea, d'a asculta mai atttaaj de tote pre corifeii tuturoru partiteloru ii f-acţiunilor u mai însemnate. —

Luni in 9 a cu;intei, la 11 óre, ai primitu in audiintîa baronulu Sennyty; la óre a fost primitu Col. Qhyczy, ér la 1 presiedintele Casei deputatiloru B^ttó. As tarea fia-cârui a tienutu cam diumetate, la trei patrarie de óra. Dar — pe langa acaj st'a a mai fost chiamatu sl ascultatu prima­tele Ungarei, cardinalulu Simor, precum: afirma, nu chiamatu, ci vanitu de tine, despre ale oârui respicatiuui, a nume in contra Tisza K. si a calviniloru, ieri demanétia erai pline foile, cari faime inse in „P. Lloyd'1 k ieri sór'a se desm ntira categoricu.

Totu ce s'a potutu rescl pana ieri lén despre aceste audiintie e, câ Maiestatea St s'a marginitu intru a intrebd si asculta, ai -numai din agerele si mulţii ateralile între­bări au dedusu cei ascultaţi,, cumca Domni-toriulu are cunosciintie pana in minutii div spre greutăţile si incurcaturele din tiara.

De vre-unu ingagiamentu nici vorba!

sitorica nu esiste, e consultu a remané pe langa o simpla trauscriptiune fonetica.

Romanii nu s'au potutu uni de la ince­putu, pentru a paraşi acelu principiu. Astfeliu s'au formatu trei scóle, cari inca si adi disputa pe acestu terenu. Prima scóla, care a avutu de primii capi pre Sincai si Maioru, si acârei doctrina a desvoltat'o cu o adeverata aucto-ritate Diu T. Cipariu, se tiene strictu de etimologia, fora a tiené contu de fonetica ; acesta scóla prevalédia in Transilvania si Ungaria. A dóu'a se basédia asemenea pe scriptele lui P. Maioru, si domnesce in prin­cipate ; aperatoriulu infocatu alu acestei scóle e adi diu T. Maiorescu. Acésta scóla face unu compromisu intre sistem'a etimologica si cea fonetica; vuiesce a se inaltiâ la etimo­logia, inse admite intrebuintiarea coditieloru accesorie, (signes diacritique,), destinate pentru a usiorâ — déca nu scrierea, celu pucinu cetirea. A trei-a e scól'a din Buco­vina, care are de magistru pre Pumnulu. Acést'a pretinde a fi strictu fonetica si cu tote acestea, ca comite inconsecintie, etimologismi curioşi. Citâmu numai unu essemplu: cuven-tulu latinu dies, (acus. diem,) se dice roma-nesce zi (cu articlu ziua). Acestu cuventu in Transilvania si Ungaria s« serie di; in Ro­

mânia d = z primesoe unu semnu di, in Bucovina ar trebui se se scrie simplu zi, inse elevii lui Pumnulu conserva pre d primitivu si scriu di. —

Nu e usioru a prevede, cum voru esi Romanii din acesta confusiune cu atâtu mai mare, câci mai esista inca multe sisteme se-cundarie, si pentru câ alfabetulu cirilu n a disparutu inca preste totu, elu e in usu in Beearabia sl adi, éra Romanii din Macedonia intrebuintiédia,cea mai mare parte, caraoterile grecesci. Dicţionarele si gramaticele publicate dupa inceputulu soclului presente, sentiescu fatalminte lips'a acestei unitâti. Idei'a unei reuniuni soiintifice, a unei Academie natiunali, unde se fia representati scriitorii din diver­sele pro vincie romane,a trebuitu se se deştepte. Acésta Academia s'a constituitu in Bucuresci, unde de la 1867 incóci in totu anulu tiene câte o sesiune plenaria. Resultatulu obtie-nutu pan'acuma — dorere nu e destulu de seriosu.

Adunarea a primitu sistemulu etimolo-gicu a lui Cipariu. Inconvenientuln celu mare a acestei doctrine e, că nu e accesibila decâtu numai acelor'a, cari au studiatu limb'a latina, si câ ingreunédia forte instruirea po­porului. —

Intre opurile limbistioe mai nóue in loculu primu citâmu Qramatic'a limbei ro­mane de Cipariu, (Bucuresci 1871, in 8°,) carte, care cuprinde unu numeru mare de observatiuni si instrucţiuni forte pretióse, inse ortografi'a nu permite intrebuintiarea acestei cârti, decâtu numai persóneloru deja familiarisate cu limb'a romana.

Societatea literaria din Bucuresci a în­treprins u publicarea unui dictionariu, care trebue se cuprindă si analisedie tote cuvin­tele limbei romane; inse sl aci, ortografi'a etimologica, mai alesu e deplorabila. Câte odată cuvintele cele mai simple, abia se potu cunósce, asia d. e. otielu, e scriau aciariu, si asia mai departe. Am mai poté vorbi despre grămada de neologismi, in care dnii Lau-rianu si Massimu, redigetorii dictionariului Academiei —au innecatu cuvintele vechi ro­mane. E durerosu, câ pentru plăcerea unui purismu escesivu, eschidu din dictionariu tote cuvintele, cari nu se potu reduce la ra-decina latina, pentru d'a face unu glosariu separatu. Atât'a inse credemu destulu despre acestu punctu.

Dintre opurile străine vomu amenti stu­diul u escelinte a lui A. Mustafia, despre voca-lismulu romanu, {„Comptet rendíts de» seancet

de rAcademie de Vienne," 1868,) articlii ace­luiaşi guvernu in »Jahrbücher für romm Philologie," „Le Dictionaire d'itymologie daef romane de diu Cinau* (Francfort-sur-Me'u 1870, in 8°,) unu manualu forte folositori» pentru aoeia, cari din depărtare, voiesem ivetiâ limb'a romana; in fine: „DoeunutM pour eervir a létude de» dialecte» roumaini,* recueilles et publies par M. E. Picot, (Ravm de linguistique, 1873.) *)

VI.

Nu ni remane alta, pentru a încheia acestu articlu, decâtu a indica pe scurţii, cu» e impartitu adi poporulu romanu. Ehin» ocupa numai principatele Valachia si Moldo­va, reunite de la 1858 sub numele de „Ro­m â n i a / ' ci e grupatu sl in Betarabla rusesc», in Transilvania, in Bucovina, in Ungarin1, orientala si in fine pe malulu dreptu alu Da-narii. Trebue sé insemnâmu, câ aceşti din urma au o origine dubia; cei din Strei* á Bulgaria sunt colonie emigrate din MuntnU si cari au trecutu Dunărea sub decursulu clului presente; ceialalti din Macedonia ti

') A se vedea in „Albina," nr. 81 din 2 növöm))' 1873, „Unu ttudiu franoetu dtspre limb'» romana,"te G. Vuia. —

Prt marţi in 10 a eurintei, au fost chia-lapalatu : Majlăth G. presiedintele Ca-rsusu, Rerkdpoly, Tisza K. si Csengery.

oesti din urma duoi se scia, câ ei pro-lente representa idei'a de coalitiune intre

Emile mai plecate spre continuare poli-ie pana acuma. Dar C»engery fiindu mor­oii s'a potutu, infacisiá. — Atât'a este, ce se scia pana in momentu * modulu de procedere in cris'a de fa­unja pro coronide numai inca aceea ia a adauge, că ieri dupa médiadi diu yy ér a fost peste o óra la palatu si totu iei MSa a tramisu pre ministrulu Wenk-la bolnavulu Deák, cum vréu a sei foile, topa a-i anunciâ, cumcâ doresco a-lu cer-déca ar fi cu potintia; vediut'a in adeve-a intemplatu astadi la médiadi, acum se pa, ma multe ascultări nu vor avé locu,

IfD&atadi se va deslegâ cererea de demi-* 9. ministeriului Szldvy si ya fi numitu i ministru-presiedinte, carele apoi in Ta intra in deliberări cu corifeii pentru

punerea noului cabinetu. — Din tóte câte intieiegemu privatu, dar

ime din celece se publica - oficiosu de-oonvorbirea lui Tisza, nu potemu con-decâtu un'a : susţinerea eu ori-ce pretiu

tonului magiaru eschisivu; — o esperiin-irécalifioata d'a ne face se despera mu de lilitatea consolidării si asecurârii essistin-itatului magiaru! —

«ritinni ominöse ti perioulóf e. Precandu MSa bî cu corifeii dloru ma­

idé la potere facu inoercâri fortiate, de «litiune intre diferitele partite magiare jru d'a compune unu ministeriu ér Îtu magiaru si a continua prin medilo-i acelei coalitiuni — politie'a domnésca »na acuma, paralelu — éta ce se .intern­ig poporu! Raporta mu dupa foile si datele domni­

ile la potere. Domineo'a trecuta dupa médiadi, in

í-nóua, djumetate de óre de la barier'a talei t mulţime de poporu petrecea la (entu* pe unu Imre Mihály, meseriaşi u >lo, oare cu dóue dile mai nainte morise in-l modu alarmatoriu de spirite. î?aoendu-i se essecutiune de dare pentru densulu a solvitu 30 fl. in data si a

tu terminu de câte-va óre pentru re spun-restului; dar — nu i s'a datu. Acé-

laprime l'a neoagitu si elu sé fie isbuc-ii cuvinte injurióse, in urm'a caroru a

ipucatu de organele poteriei si aruncatu ickisu intr'o pivnitia, continuadu-se esse-ionea pentru cei 10 fl.

Cu de sera omulu, betranu de 58 ani, îa aflatu mortu, unii dicu in urm'a ba­

ce a süferitu, alţii in urm'a căderii pe te; organele poterii au respanditu in licu, cumca l'ar fi gasitu spandiuratu de mu. Destulu câ poporulu s'a inversiunatu si

igendu cu conductuiu pre langa cas'a co­aie, unde, seu de unde a urmatu nenor-

cirea, cine-va sé fie aruncatu o petra in fe-restri, de unde in data se se fie respunsu cu focuri din pusce, cadiendu unii morţi, alţii raniti din poporu.

Poporulu la acést'a a datu apoi navala asupra locuintiei notariului si cancelariei comunali, de unde locuitorii numai ca prin pene au scapatu cu fug'a, dar casele au fost aprinse si depredate tóte si rescól'a si foculu abia s'au potutu potoli tardiu sér'a prin sosirea mai multoru companii de soldaţi din Pesta !

Resultatulu : 9 morţi, mulţi raniti si arestaţi; ér poporulu pan' la estreme, dar tienutu in respeotu prin armata. —

Pre acelaşi timpu, candu iu Pesta-nóue se petreceau acele scene, in medilooulu Pestei, in gradin'a Beleznay, incepuse tocmai a se aduna mulţime de lucratori, convocaţi fiindu la unu meeting; abiá insa sosiseră vr'o 1000 candu éta se infacisiédia in raediloculu loru supremulu capitanu civicu, ca capu alu poli­tiei , si prin dorobanţi inarmati cu sine ocupa tribun'a si sparge prin baionete adu­narea, cu cuventu câ, ea n'ar fi fost pro-insi-nuata dupa form'a legii. Lucratorii inver-siunati parasesou localitatea, intonandu Mar-selleise, si amenintiandu câ — dominec'a viitória se vor infacesiâ 10,000, si apoi vor vedé, cine va cutesâ sé-ii mai spargă !

Cumca lucrulu nu s'a luatu de gluma, dovéda este avi sarea prin guvernu a coman-dei militieloru din capitala, ca — pentru unu casu de lipsa, sé fia gat'a d'a pasi la medilocu spre domolirea masseloru.

Si — precandu aceste manifestatiuni se facu deja in masse mari, d'alta parte repor­turile autoritâtiloru politice dia de dia aducu mulţime de caşuri de pretotindeniâ, dar mai vertosu de prin comitatele magiare, si spe­cialminte din alu Pestei, despre atacuri in contra securitatei personali si de avere, adeca despre omoruri si jafuiri!

Ce alfa va sé dica acést'a, de câtu — totu atâtea dovedi despre moral'a politicei si a administratiunei de siepte ani a domniloru noştri! —

Diet'a Ungariei. ßiedintCa Casei representantive de sâm­

băta, in 7 martiu, sub presidiulu ord. la 10 óre n. d. médiadi.

Dupa verificarda protocolului despre siedinti'a precedinte si presentâ rea mai multoru petitiuni, —

Ürményi M. interpelódia pre min. pen­tru Comunicatiuni in privinti'a sistârei lu-crâriloru ladrumulu de feru laurinu-Sopronu-Ebenfurt, intrebandu câ : are cugeti a reîn­cepe lucrările, ca sé dée poporului lipsitu — lucru si câstigu ? —

Lükö Q. interpelódia pre min. de justi­ţia in privinti'a nespusei negrigintie in mai multe privintie a justiţiei in Comitatulu Torna. —

Szederkény N. interpelódia pre min. presiedinte in privinti'a crisei ministeriali, carea tiene de luni de dile, intrebandu deci

câ : datu-si-a, seu are de cugetu a-si dă mi-nisteriulu demişi unea ?

Cele de mai susu interpelatiuni se vor comunică concernint loru miniştri, őr mini­strulu presiedinte

Szlávy respunde: Câ — déca si-ar fi datu demisiunea, ar fi tienutu de detorintia a insciintiâ Cas'a; Maiestatea sa insa numai manedi are sé sosésoa, si apoi ministeriulu i vá substerne rogarea de demisiune. {Miş­care.) —

Se trece la ordinea dile, la petitiuni. Reportorulu Molnár Ant. propune peti­

tiunea din Aranyos-megyes, pentru o banca naţionala ungurésca.

Aci se nasce disputa asupra intrebârei câ : dâ-se-va acosta petitiune ministeriului simplu, seu cu îndrumarea ca câtu mai cu-rendu sé aducă proiectu de lege in acésta pri­vintia.

Dupa ce vorbescu Helfy si Gsanâdy pen­tru indrumare, punendu-se întrebarea la votu, se primesce opiniunea comisiunei petitiunario pentru transpunere simpla. —

Urmédia petitiunea de asemene din Aranyos-megyec, pentru intruducere căsăto­riei civile.

Comisiunea propune a se trece la Comi­siunea pentru regularea referintieloru intre biserica si statu.

Irányi D. intr'unu discursu lungu aréta necesitatea deslegârii grabnice a acestei- ce-stiuni, precum sl aceea, câ Cas'a in iuniu anulu trecutu dejá a avisatu pre min. de jus­tiţia, ca sé aducă unu proiectu de lege pentru intruducerea căsătoriei civ iii. Cere deci ca petitiunea de facia sé se dée ministrului de justiţia cu îndrumarea ea, inca in acésta se­siune sé aducă proiectu de lege.

Mai vorbescu : Helfy si Simonyi E. Matyus si Csiky pentru propunerea lui Irányi, ministrulu Pauler, Csemeghy si Huszár 1. con­tra ; in fine.

Tisza K. face o propunere midilooitória, ca petitiunea sé se tréca la comisiunea de 27,

I dar cu îndrumarea, ca in acésta cestiune sé faca propunere cu preferintia.

La votare se primesce acosta propunere midiloeitória.

Petitiunea lui Marinu Pislea din Boso-viciu se trece la ministjriele de finantie si de arme, pentru de a se luâ in considera-tiune. —

Cu atât'a siedinti'a se incheia; cea mai de aprópe se va anunciâ in modulu usitatu.

BrasiOVn, in 7 martie n. 1874. Sunteţi rogati, préstimatiloru dd. de la

„Albina", a lua cunosciintia pre scurtu, de trei aparitiuni memorabili de aici din medi-loculu nostru.

Una este, câ Romanii noştri de unu timpu in cóce se constituira — mai toti intr'un'a, pe temeiulu principiului de solida­ritate. Ei — periodicamente tienu adunâri generali si desbatu ori ce cestiune este la or­dinea dilei, si — fie-care membru este oble-gatu a se acomoda in tienut'a sa concluseloru

luate cu maioritate. Disciplin'a e rigurósa, ai seriósa, cum n'a mai fost candu-va intre Ro­manii de aici si — deja s'a intemplatu unu casu de votu de blamu, pentru unulu carele a cutesatu a desconsidera principiulu stato-ritu. —

Alia, ce dóra nu mai pucinu merita atenţiunea publice — t, câ in celu mai scurtu timpu are sé se publice aici o fóia politica-nationale, (pe semne organu alu Reuniunei Romaniloru,) sub titlulu „Orientulu Latinu", si sub direcţiunea colectiva a profesorelui Dr.' Lapedatu, a advocatiloru Arone Densu-sianu si Franculu. Program'a inca nu e stato-rita, dar ea nu va intardiâ; de ocamdata numai atât'a se spune respicatu, câ are sé fie organu „puru nationcle." Mulţi sunt cari — se indoiescu, câ ar fi cu potintia — fora pré mari sacrificia, a redige si sustienó o foia ro­mana buna — de parte in provincia, si — mai alesu candu se scia câ politita nu se in-vótiá in scóla, ér noi bărbaţi de rutina si esperiintia — chiar n'avemu, pre candu d'alta parte interesele locali nu potu avo farmeculu d'a interesa si pre inteliginti'a îndepărtata. Dar cu tóte încercarea se va face si r— de 'ndata ce numeroşii noştri dd. comeroianti si meseriaşi, ba nici chiar clasa inteligentiei — nu s'au potutu cascigâ pentru óresi-oare-va diurnalu essistinte, ca mâcar unulu sé fie in fie-care familia, trebue se dorimu si se ne bucurâmu de oterit'a încurcare, prin carea demnii noştri amintiţi Romani — dóra se vor dedá a tiené'in cas'a loru oâte o fóia, mâ­car si numai pre a loru 'propria, carea apoi déca cu timpulu, din lips'a de destula sprigi-nire ar incetâ, — dóra sacrificiele aduse ace­leia, s» vor continua pentru alta-care-va fóia, ce le va merita mai bine.*)

Atrei-a, ce a pusu spiritele iu mişcare seu mai dreptu dicendu — in indignare — e, suspiciunile si atacurile columnióse, cari se publicară prin unele foi străine si se re­publicară sl de unele ale nóstre — contra ilustrei si de totu sufletulu romanu adun cu stimatei familie mocioniane, va caus'a impru-muturiloru de la fondurile bisericesci. Déca cine-va, apoi Brasiovenii sciu sé apretiuésca atari referintie. si de aceea potu afidâ pre ori si cine, ca judecat'a lor ii unanima oon-damna absolutu pre acei miserabili intri­ganţi, oe nu se sfüra a alarma lumea prin învinuiri atâtu de próste si nedrepte. Tocmai Reuniunea Romaniloru a luatu la anima-si acosta intemplare si are se vina ou o mani­festatiune eclatantmintminte desavuatória a apUcatureloru infame si vatematórie.

*) Noi asemenamu pre Romanii noştri din Bra­siovu cu Serbii din Panciovu. Serbii in Panciova nu­mera ceva paste 8000 da suflete si au la 200 case co­merciali si 4—500 meseriali. Apoi aci foile serbesci au aprópe 200 de prenumeranti, „Zastawa" sengura peste 60, si fói'a locale inca mai mulţi! Potemu incredintiá, ca — precum numerulu, asiá nici starea materiale,nici cea culturale a Serbiloru din Panciova nu intrece pre a Romaniloru din Brasiovu ; totuşi — dupa informa-tiunile ce avemu, noi nü credemu ca pré demnii noştri Romani din Brasiovu se aibe abonate 50 de essemplaria din tóto foile romane. Ce póté óre se fie caui'a ?

R e d .

«,numiţi adeseori „Cutiovlachi* (Vala-boitoux, Romani şchiopi,) flomani negri „Tintiari," e- forte verosimilu, oâ sunt «adiaţii populatiunei rechiamate in

de Aurelianu. Éta cum e împărţita populatiunea ro­

de suflete România . . . . • . 4.300,000 ')

, Besarabia ruaósca . . . 600,000 Transilvania . . . . 1.280,000

, Bucovina 215,000 ungaria . . . . . . 1.460,000 Serbia . . . . . . 110,000 Bulgaria si Dobrudgia . 100,000

j&cödonia, Epiru eto. . 400,000 4 )

Totalu : 8.465,000 3 )

') Aci nu intieiegemu pe israeliti, cari facu mai de 400,000, si alti străini asiediati in România

60—80,000 suflete. •) Romanii din /«(Ha nu sunt cuprinşi in aceste Acesta populatiune, care ocupa comunele

hie«, Berio, Susgnevizza, Villanova, Letai, Gra­tii Stinovik in Valea d'Arsa, n'a trecutu preste Madividi. Aceştia sunt Romani, aruncaţi acolo — * ici» prin ce evenimente ; ei si-au conservata de loru originalu si nu se confunda cu Italienii; N tóte câ limb'a loru sémena cu a Romaniloru itali, postpusetinnea articlulni la ei nu essiste. —

1 Acute oifre i e baitdia pre date totu num ?.

Asia dara Romanii formédia adi unu to­talu de aprópe 8 millióne si diumetate indi­vidi.*) Sub impregiurâri normale, adeca acolo unde ei sunt insisi domni presto sine, de essemplu in România, se imultiescu in modu satisfacetoriu. Cu tóte acestea e de lipsa forte, ca ei sé fia cu mate atenţiune la progresulu celu face poporulu israelitu si germanu ; (e cunoscutu câ evreii, facia de Slavi si de Ro­mani, sunt din nenorocire campionii, séu propagatorii germanismului;) aceste progrese sunt atâtu de rapedi, mai alesu in Moldova, incâtu vechii locuitori de o data se potu tredt esproprietati. In Rusia Romanii se lupta con­tra rusificârei, si comune întregi, transpuse

străine, si inca si dintre cele străine pre ele mai nefa­vorabili. Dupa conscriptiunile romane, acolo unde atari au locu, ba de dupa datele culese de străinii nepre-ocupati contra Romaniloru, numerulu Romanilosu este — celu pucinu cu 2,000.000 mai mare. Asiá buna óra, avemu date oficiali, cumca in Serlia traiescu ca la 300,000 de Romani, ér in Bulgaria si Dobrudgia — aprópe la unu millionu. Chiar si in Ungaria, Banatu si Transilvania sunt mai numeroşi decâtu ce ii pune diu P i c 0 t. — (Not'a Red. de la Alb.)

*) Noi nainte de 2—3 ani am aretátu, ca nume-ruln Romaniloru este peste 11.000,000.

Red. Albinei.

prin guvernulu rusescu ia locuri îndepărtate peste Nistru, totuşi nu se lasa atacate de ghia-ralo acelu'a!

In Bucovina Romanii sunt aprópe sta­ţionari, de sl se paré câ sunt pe cale de a se perde înaintea Ruteniloru si Germani-loru; in Banatu, au castigatu pre £erbi, pana ce din contra s'au instraînatu prin ger­mani. Nu se póté ignora, câ cei mai vechi „pioneri ai culturei germane in Oriente, t tSasii din Transilvania, sunt condamnaţi a peri, in urma abortarei, pre care piosii germani (saşii,) o practica sistematicaminte, pentru ca sé nu fia constrinsi a impar ti averea intre mai mulţi prunci. —

Representantii elementului magiaru, Secuii, nu se semtiescu bino intre munţi, pentrucâ magiarulüi i place la câmpia, la pusta ; in fiacare anu trecu in România in grupe câte de 12-15,000.

Guverniulu magiaru din Pesta, la ince-putu a incuragiatu si incuragiédia póté sl astadi acésta emigratiune, cu cugetu de a pune pitiorulu pre teritoriulu romanu, si de a forma mai tardiu acolo unu radiamu prin aceste colonii;') acést'a e o sperantia chimerica.

Secuii, cari trecu peste Carpati sunt irevoca-bilminte perduti pentru magiari; câci ei in scurtu tempu se confunda cu populatiunea locala. Esceptiune nu facu decâtu vr'o 6 — G comune mice de secui, stabiliţi in Moldova, pre cari guvernulu ungurescu ii tiene de mare perdere.

Din acosta stare a luaruriloru resulta,. câ Romanii păru destinaţi a ocupa intr'o dia intréga Transilvania. Astfelu.ei ar forma unu corpu, unu centru compaotu, si ar poté aspira a constitui o unitate politia. Ori si ce sé sa intemple, originea, si inca mai multu spiritulu loru esentialu latinu, care ii face sé nu cerce aiuriá radiemu, decâtu la fraţii loru apuseni, ii face demni de tóta interesarea si tóta simpatia nóstra." —

P. Iliesiu.

cire politica, si acuma diuarele loru striga in gur'ft mare contra emigrării secuiloru loru in România. —

*) Magiarii au inceputu a cunósce acésta reta-

Atât'a e, ce astadi ne preocupa pre toti aici la noi, si ce — credu câ este o învede­rată BÎmtoma despre aceea, cumca spiritulu nationalu nu a adormitu, ci tocmai din con­tra — e desteptatu si activu in cea mai buna direcţiune.

Aceea de securu veti fi afiatu de prin alte foi, cumca epidemi'a de versatu a cerutu cele mai grele viptime si mai cere si astadi din orasiulu nostru!— (d.)

Aradn, l . mart. n. 1874. Onorabila Redactiune! Contandu pre

interesarea Dvóstra si ospitalitatea diariului „Albina," in numele societăţii de lectura a clericiloru romani de aici, venimu a vi reporta urmatóriele, cu rogarea de a le aduce la publicitate, pentru ca lumea romana sé ié notitia de straduintiele nóstre, conforme spi­ritului timpului.

Tbnerimea clericale dela institutulu nostru teologicu din locu, dupa cum s'a anunciatu in „Lumina," numerulu 78 din anulu trecutu, anca cu inceputulu anului scolasticu 1873/4 s'a constituitu in una socie­tate de lectură formala, pentru scopulu perfec tionâriij sale naţionali si sociale. Ca numita societate sé-si póta manifesta activitatea sa in unu cercu mai estinsu, se se puna — asia dicendu — in coatingere cu publiculu romanu doritoriu si controlatoriu de atare progresu in a VII. siedintia ordinaria a sa a decisu, a arangiâ unu cursu de prelegeri si resp. esser-citie publice.

Pre langa dispusetiunile făcute, in 3/15 fauru a. c. avurâmu fericirea d'a essecutâ prima atare productiune publica in localitatea cabinetului nostru de lectura, care s'a dechisu cu acesta ocasiune.

Program'a statorita in siedinti'a ordi­naria a XI. prin intrevenit'a retragere a reverendissimului d. presiedinte alu societăţii I. Ooliisiu dela cuventulu de deschidere, si a membrului Urosiu loanoviciu dela cuventu­l u de închidere, a suferitu schimbare in urma-toriulu modu, precum s'a sl essecutatu:

1. „Resuntu" de A. Muresianu, cantatu de corulu vocalu.

2.„Cuventu de deschidere," rostitu deöeor-giü Bugariu, clerieu de curs. alu III. si sub-presiedintele societâtii.

3. „MoviVa lui Burcelu," balada de V. Alessandrldechîamata de Dim. Cornea, clerieu d. curs. alu II.

4. „Anelulu pierdutu," cantatu de corulu vocalu.

5. „Despre desvoltarea sciintiehru,u diser-tatiune de Teod. Pelle, clerieu d. curs. alu III.

6. „Mod'a de acum," dela I. Vulcanu, dechîamata de Petru Popoviciu, clerieu cur­sului alu II.

7. ^Venatoriulu," cantatu de corulu vocalu.

8. Cuventu de inchiere, rositu de I. Rotisiu, clerieu cursului alu II.

Dupa acesta productiune literarie s'a arangiatu una petrecere de saltu, carea pre langa scopulu petrecerei a mai avutu sl folo-sulu unui câBtigu, câci din sum'a incursa la acesta serata de 83 fl. y. a. dupa substragerea speseloru, a remasu unu restu de 21 fl 64 cr. oare s'a depusu in cas'a de pastrare, si e menita pentru acoperirea speseloru antecipative cu ocasiunea arangiárii viitórieloru prelegeri si productiuni publice.

Onorabila Redactiune ! cu permisiunea Dvóstre :

Totu odată profitâmu de acesta ocasi­une, pentru de a ni implini o sacra detorintia, aducenduceamai caldurosa multiamita|aduncu stimatatului d. Qeorge Dogariu, cunoscutului de altmintre binefacetoriu alu junimei si romanimei de aici, carele a binevoitu a ni pune la dispusetiune una sala spatiósa, ce ni ser-vesce de cabinetu de lectura. De asemenea multiamimu sl onoratului publicu, care intere-sandu-se de noi, ne a onoratu cu presint'a sa in numeru ne-asteptatu de mare, la amintit'a prelegere si productiune literaria.

Oiorgiu Bugariu, Dimitrie Cornea, v. presiedinte. noatriulu corespundintieloru.

Din Transllv. cerc. Lapnsiuluiung. Poiana-por-CUlni, in martiu 1874.

(Manifcstatiuni imbucuratórie pre cam' pulu desteptârei si culturei nationale.) Dupa

multe dile negurosa, éta ca si in tienutulu aceßt'a, asia dicandu desiertu si selbatecu, se ivi o radia de lumina, buna sperantia despre deşteptarea nóstra din statulu celu nefericitu alu letargici in oare ne aflâmu.

Multiamita tie ceriule inalte, câ idei'a instrucţiune! si a culturei a strebatutu sl in cotulu acesta alu Transilvaniei — prin stâ-ruinti'a unoru bărbaţi romani de bunu semtiu,

Sciindu si cunoscendu o data poporulu nostru — adeverulu celu sublimu, câ „cul-tur'a e viétia, orbia morte," pana candu pe flamura poporului romanu si in anim'a lui — va stâ scrisa acesta devisa si faptele se vor acomoda credintiei, pana atunci nu avemu a ne teme de perire, ci din contra potemu nutri speranti'a cea mai via pentru viitoriulu ce meritâmu. — Destulu câ astadi sl la noi ae reconosce^câ— „fara de scala nu mai este man-tuintia", pre cum de atâtea ori, cu atât'a căl­dura ni-a spusu si splicatu amat'a „Albina."

Din cele premerse póté va cugeta on. publicu cetitoriu, câ voiu a descoperi vr'unu Ce nou, vr'unu lucru mare. Nu este tocma asia; lucrulu ce voiu alu descrie aci in câ­teva ronduri—e de o natura pro modesta, dar ca o simtoma a vieţii particulare de pre aici, e frumosu si laudeveru, si acést'a cu atât'a mai vertosu, cu câtu iniciatoriulu despre care vorbescu, e din cét'a aceloru individi, cari incâtu sciu eu — pana acuma n'a portatu vr'o grige si n'au nutritu vr'unu interesu vediutu facia de instrucţiunea si cultur'a po­porului romanu.

Avendu a vorbi despre meritele unui d. notariu comunale, din capulu locului spunu, câ nu am in cugetu a me estinde si a de-trage dóra meriteloru altoru asemenea dd. de prin alte tienuturi. Am naintea ochiloru numai aceste pârti, mie bine conoscute.

Pe candu unii dintre Dnii "notari cer-cuali din acestu tienutu nu se mai satura do certe si vătămări personali, atâtu cu preoţii, câtu sl cu alti amploiaţi publici, — pe atunci destoiniculu notariu cerc. din Rohia, Nicolau Cosma, si-a intorsu tóta privirea si aten­ţiunea s'a asupr'a celui mai maretiu si mai salutaru scopu, adeoa asupra scalei, asupra instructiunei si culturei poporului romanu din acestu cercu, care — dreptu spunendu, este celu mai lipsitu in privintiâ acés'tá in tóta Transilvania.

Activitatea sa pe acestu terenu se ma­nifesta atâtu prin asprimea si seriositatea sa fatia cu judii comunali din cercu intru implinirea acurata a detorintieloru loru câtra invetiatori si catra scóla, câtu sl prin în­demnarea si chiar constringerea pariutiloru cu copii obligaţi de a frecuentá scóla. — Lu­crulu celu dantaiu, fapt'a cea mai laudavera ce testificâ zelulu celu neadormitu alu Dlui N. Cosma, pentru de a vedé odată scumpu poporulu seu progresandu in cultura si civi-lisatiune — este aceea, câ densulu, ca nimenea altulu mai nainte in aceste parti — pasi la midilocu, cu tóta tari'a cuventului, vorbindu poporului in celu mai frumosu si precisu modu despre puterea cea binefacatória si marea însemnătate pentru patria si naţiune a educatiunei si culturei generale, in astmodu re iubiţii sei săteni totu de o data indemnandu sl la prenumerarea foiloru* nóstre nationale publice pentru binele loru, pentru informarea loru despre cea-ce face lumea culta, pentru progresulu si prosperarea loru!

Si pelanga tóte lipsele si neajunsurile, ce impresóra locuitorimea acestui comitatu in urm'a vitregiloru ani de mainainte, syatu-riloru dlui notariu a succesu a medilosi abo­narea unoru comune, in câtu, prin acesta fapta se facu bine in dóue direcţiuni: un'a, câci prin acesta sprigineseu diurnalistic'a na­ţionala, carea mai de aprópe tinde la redeş­teptarea nóstra, producandu mereu f rup tel o cele mai salutari pe terenulu celu imensu literariu si politicu-nationalu ; ér alt'a: fa-cendu bine cu insusi poporulu si respective, cu cei ce cetescu si asculta de doctrinele aceloru diuare. —

Prin acesta pasire si tienuta a sa, diu notariu si-a atrasu tóta stim'a si iubirea tuturoru aceloru ce sciu apretiui unu patrio-tismu si tendintia seriósa si sincera pentru luminare si cultura.

Incheiu aceste ronduri a-le mele cu

rugarea câtra ceialalti dd. notari din părţile acestea, ca punondu la o parte certele si sve-dilo personali cele rusinóso ai_atricatióse, sé urmedie frumosulu essemplu alu colegului loru N. Cosma, si astfeliu sé-si faca unu locu de onóre, de amóre si stima in tóte animele cele bune! (C-'f-)

BoSOViciu, cott. Severinu, 5 mart. 1874 Ieri si alalta-ieri avuramu norocire a primi

in mediloculu nostru pre diu procuroru regiu din Caransobesiu, venindu a visită, din puntu de vedore alu oficiului seu, judecatori'a regia de la noi.

Domni'a sa dupa-ce si-implini misiunea I oficiala, cerceta preotimea de aicia si pre

Domnulu primariu comunalu, facandu inca mai nainte vediu ú'a sa si dlui substitutu jude cercualu, seu propria de pretura.

Portarea acestuia organu de administra-tiune facia de procurorulu regiu fü atâtu de necuviintiósa, in câtu suntemu siliţi a de-chiarâ, câ déca nu eramu noi convinşi mai de— tempuriu despre barbati'a si caracteruluDlui procuroru, portarea substitutului pretore po-tea se deştepte banuele despre diu Procuroru regiu.

Ca de dovéda despre neplăcerea nóstra facia de acea portare, nu pregetâmu a respicâ in faci'a Onoratului publicu, câ naltulugu-vernu cu medilóce de diumetate, la noi in granitia nu va isprăvi multu, pana atunci nu­mai se va discredita si ne va instrainâ, pana candu conducerea administrativa o va con-crede totu numai strainiloru ingamfati, cari nu ni conoscu nici limb'a, nici datenele, ci se incredu numai săbiei si metodului absolutis-ticu militariu.

(Unu Martoru.)

N e c r o l o g u . In 21 februariu c. v. fii petrecutu cu

tóta pomp'a la loculu de odichna eterna — Ioana Steíanovicin, pré demnulu parochu din Tier ova, in corni tatul u Carasiului, carele dupa unu scurtu, dar greu morbu de 4 dile, in 19 alu acelei lune reposâ intru Diu, in etate de 56 de ani, deplansu de duói fraţi ai sei, unulu preotu si ase(sore cons. in Mutniculu mare si celu alaltu notariu comun, in Birchisu, pre cum do totu poporulu câtu l'a cunoscutu, juru imprejuru; câci de 27 ani ai preoţiei sale pururia a fost recunoscutu ca unu barbatu — Crestinu si Romanu de o potriva zelosu. Se-i fie tieren'a usióra ! —

Conehiamare. Societatea „ P e t r u - M a i o r i i " tie-

ne domineca, 15 martie, la 4 óre d. a. sie­dintia generala estraordinaria, la care se invita cu tóta onórea intréga teneri-mea romana din Budapesta.

Budapesta, 11 mart. 1874. Gavrilu Mihályi, mp. P. Iliesiu, mp.

presiedinte. secretariu.

R e s p u n s u : Tuturora eari in timpulu mai nou Ier ni trami-

sera corespundintie si articli ou gramed'a, a nume pré pretiuitiloru dd..din Boctia, SibiiUjBersasea'siCubinu; In marea imbuldiéla de materie, trebue sé prescurtâmn catu nnmai se póté, dar —cnrendu totu vom publica.—

Piiblicatiuni tacsabili.

Institntn de credita si de economit in S i b i i u .

Liberarea actiuniloru definitive ale intitutului nostru va urmá incependu cu 31 ale curentei. Domnii acţionari ai no­ştri, cari au respunsu tóte ratele de ac­ţiuni, sunt rogati a tramite franco la subscris'a Direcţiune, strad'a macelari-loru nr. 30, certificatele loru de acţiuni împreuna cu cólele de cuponi si cu tóte adeverintiele interimali de solvire, in-semnandu tótu o data locuinti'a si post'a ultima, unde sé li se tramita acţiunile definitive.

Scrisorile si pachetele nefrancate — nu se vor primi.

Sibîiu, 6 martiu 1874. 1—3 Direcţiunea institutului.

Concursu Cu descisiunoa venerabilului Co

plenariu gr. or. din A*radu, dd. 5 j c. Nr. 1346 ex 1873, enunciandu-se ] si resp. contopirea ambeloru parochie"\ din Ohaba-forgaciu inir'un'a; si prittjj anulandu-se alegerea de preoţi, ce tt efeptuitu acolo, la 23 sept. 1873, pcatfj plinirea aceloru dóue parochie : prin,» se deschide cuncursulu pentru deplini» rochiei acum un'a, cu terminu panaII martiu a. c. in care di se ra tienéll gerea.

Emolumintele sunt : un'a estravilana, venitele stolari dela intri muna bisericésca, carea consta dini case, cu o poporatiune de 1780 de î afara de acést'a birulu, câte un'a meiul cucurudiu in bombe, dela fiecare casa. si

Doritorii de a ocupă acesta parq sunt avisati, recursele lo ru , adresate Í tului par. gr. or. din Ohaba-forgaciu, prefiptulu terminu, a le Busterne parirf protopopu tractualu, Qeorgiu Crath Belintiu, poat'a ultima Kiszetó.

Este de observatu, câ in list'a d«/j didati, numai acei recurenţi se von cari pe langa testimoniale despre absoli cursuriloru teologice, vor producerii moniulu de calificatiune pentru patitU frunte.

Ohaba-forgaciu, 24 fauru n. 1S74., Comitetulu par. gr. or.t

In con tielegere cu mine : Qeorgiu Cratiunetou,\

1—3 protterulu traci

Insciintiare. Afara de opurile mele : „Istoria

raia, împreuna cu i«ic'a", si „Istoria riei," cari constau câte 15 cr.—au mai e tocma de sub tipariu: „Legile biser cuprindiendu 1: Direptariulu , (Praviţ 2: Nomocanonulu, 3 : Canónele sántiloru \ singulari, 4 : Epistoliele Sinodului af\ catra Pap'a Romei; culese de Mattit \ ghiciu, protopresviterulu Thimisiorii. Praf acestui opu e : 1 fl; dupa 10 essempli dâ 1. Rabatu. Se póté procura prin toti I protopreBViteri, prin librăriile: Pola Temisióra, Adolfu Auspitz in Lugosiu,\ Cherem in Oravitia, si de la autorulu. 2—3 Mei. Dreghicit,.]

protopresv. Ternii

Concnrsu. Pentru staţiunea invetiatoré

comun'a Petroasâ, protopopiatulu Pa prin acesta se escrie concurau, cu nulu de 6 septemane dela prim'a publici „Albina."

Emoiumentele sunt: 63 fi. in banii meti de grâu, 20 meti de cucuruzu; 7jf de clisa, 100 lb. de sare, 12 lb. de lumii] 8 orgii de lemne, cartiru cu % jugejaj gradina.

Doritorii de a cuprinde âce'st'a siaiţ sunt avisati, ca recursele loru, instruáld sensulu statutului org. si adresate comitet| parochialu, sé le tramita rss. d. Atanatiulţ viciv, protopopu in Pagetu.

Petrósa, in 18 ianuariu 1874. In co'ntielegere cu diu protopresbitirul]

3 — 3 Comitetulu parochialu.

Concnrsu. Pentru staţiunea invetiatorésoa dina

Drinova, protopresv. Făgetului, se eserlej acé3t'a concursu, cu terminulu de 6 sepb dela prim'a publicare in „Albina."

Emoiumentele sunt: 63 fl. v. a.in 10 meti de grâu, 20 meti de cucuruzu, de clisa, 100 lb.de sare, 12 '/alb. de lumi! 8 orgii de lemne, 2 jugere de pamentu i toriu ; cartiru cu gradina de legumi.

Doritorii de a ocupa acést'a sunt avisati, ca recursele loru, iriafc sensulu statutului org. bis. adresate $s tului parochialu, sé le t r ami t a Dlui loanoviciu, protopopu in Fagetu. , ™

Drinova, 7 fauru 1874. m

In co'ntielegere cu Diu protopopu:" ' 3—3 Comitetulu par»J"

Concursu. Pentru staţiunea invetiatoresca

corn. Jur esti, protopop. Făgetului, prins se escrie concursu cu terminu de 6 gep dela prim'a publicare in „Albina."

Emoiumentele sunt: 63 fl. v.a.ino 10 meti de grâu, 20 meti de cucuruzu, 58J de clisa, 100 lb. dosare, 12% lb. de lumini 8 orgii de lemne si cartiru cu gradintf legumi. —

Concurenţii au a adresă recursele instruate in sensulu statutului org. catra o tetulu parochialu, si a-Ie tramite la. Atanasiu loanoviciu, protop. in Fagetu.

Jur esti, 8 fauru 1874. In co'ntielegere cu Diu protopopu tra

3—3 Comitetulu parochialu.

IM TIPOGKAFI'A LUI Emerica Bartalits. REDACTORII RESPUNDIETOKIU Vincentin Bftbttil