Braşov, Joi în 12 (25) Hain 1911

Apare în fiecare zi de lucru.Atonam ntul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe V2 an 12 cor., pa'/« an 6 cor. Pentru România şi streinâtate pe an 40 franci, pe V2 n 20 franci., pe 7« an 10 franci. Numftr de Dumineca 8 franci pa an.

R e d a o ţ i a,T i p o g r a f i a şi A d mi n i s t r a ţ ia : B RAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 228.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe V2 an 10 cor., pe 7« an 5 cor. Un număr 10 bani. In­serate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Pacea cu naţionalităţile.* . _ »-V Un articol al d-rului Jakşici. —

I.

In n-rui nostra dela 30 Aprilie n. c. |ud publicat din »V ilág« o scrisoare-arti-

1 lui Dr. Polii, în care acest, politician fruntaş şi-a espus părerile cu privire zolvarea echitabilă a chestiunii de

»nalitate. Părerea lui, cum e cunoscut, [tutoioează în aceea, ca reforma adminis­trativă în comitate să se facă pa baze naţionaliste, va să zică chestiunea de na- ţiooalitate să se rezoalve în cadrul vieţii [comitatense.

La acest articol ai lui Polit publică lottn >Világ:« un răspuns interesant Dr. Fftlife Jakşici, redactorul ziarului demo- tnt »Szrpszki Olasz«, espunând păreriie partidului democrat sârb îa chestie.

iată acest articol:

Chichinda-mare, 20 Maiu.

Stimate Domnule Redactor !

In preţuitul D-v. ziar „Világ" a ap&rut In Nr. 99 cu titlul „Pacea cu naţionalităţile“ scrisoarea lui Dr. Mi- \m Polit despre chestiunea de na­ţionalitate. Aflând de bine ca aceasta tiwtiune să se clarifice cât se poate \m ai multe puncte de vedere, Te V a da loc părerii referitoare la ea ikmocraţilor sârbi, grupaţi în jurul aarului din Chichinda-mare „Szrpski Glasz“.

Părerea noastră asupra acestei chestiuni e diferită de cea a lui Po- it. Dânsul, bazat pe programul naţio- mlităţilor dela 1895 e de părere, că isupra chestiunii de naţionalitate e iegiaba orice discuţie până nu se zio conziderare principiul funda- nental al programului de naţionali­tate, anume până când comitatele nu t organizează pe baza elementelor ime. Ce înseamnă aceasta, se poate redea din punctul IV şi VI al pro- jiamului naţionalist dela 1895, în

Ese spune, că ordinea politică a iriei trebue să aibă ca bază na- â autonomia popoarelor. Autó­ié autonome (comitatele, oraşele,

comunele) prin folosirea limbei po­porului în administraţie şi judeeăto rii să-şi ia caracterul respectivei na­ţionalităţi; comitatele să se rotunzea- scă după hotarele de limbă. 5 1

Noi aflăm, că o astfel de rezol­vare nu se poate realiza şi nu este nici democratică.

O conziderăm de nerealizabilă din cauză, că poporaţiunea de dife­rite limbi este atât de amestecată, încât e imposibil crearea unor astfel de comitate, în cari întreagă popora­ţiunea să fie de o limbă şi de o na­ţionalitate. îndată ce însă în un co­mitat sunt mai multe limbi, iar din­tre ele una este dominantă, nu se pot înconjura minorităţile oprimate sau cel puţin neîndreptăţite. Aceasta însă e în contrarietate cu principiul democratic despre egalitatea de drept.

Pe baza principiului democratic noi suntem de convingere, că orga­nele puterii sunt pentru popor şi nu popoarele pentru voia acelora.

Din aceasta teză reală şi justă urmează negreşit datorinţa amploia­ţilor, ca ei să se acomodeze poporu­lui, şi nu poporul lor, ca ei să în­veţe limba poporului şi nu poporul limba lor. Pentru amploiaţii cu cul­tură mai superioară se pot prescrie anumite calificaţii, dar nu pentru mas- sele de popor.

Dacă stă aceasta teză, atunci fiecare limbă e dominantă într-atâta, încât — afară de anumite cazuri — fie cine are drept a se folosi de limba sa proprie, maternă.

Unitatea statului, a puterii şi a oficiolatelor pretinde necondiţionat o limbă, care serveşte ca organ tehnic al unităţii şi aceasta se poate numi şi de limbă oficială a statului. (Nu e principală numirea, ci că cine e dator să înveţe şi să ştie aceasta limbă). E natural, că organul acesta al unităţii statului este limba ma­ghiară, limba acelui popor, care con­form numărului său este mai pu­ternic.

Cine are datorinţa a învăţa lie&ba ungurească? Fiind ea organul

- unităţii statului e dator a o învăţa toţi aceia, cari iau parte la putere şi la calificaţia mai înaltă.

Cine e dator a învăţa organul de limbă al puterii statului, se poate vedea din starea faptică nu aşa de mult dispărută, când limba oficială în Ungaria era o limbă moartă, limba latină.^

Limba maghiară însă nu este moartă, ci este o limbă viie, pe care o poate învăţa acela, care are lipsă de ea, care voieşte şi poate să aibă calificaţie mai înaltă.

Organele puterii sunt datoare a şti limba maghiară, ca să poată sta în atingere cu autorităţile din ţară şi cu puterea centrală.

Dar de altă parte trebue să cu­noască limba poporului, care trăieşte în cercul lor de oficiu, să se poată înţelege cu poporul în limba lu i ma­ternă. Nu este justiţie şi administra­ţie mai rea, decât care se înţelege cu poporul prin mijlocirea de tăl- maciu sau chiar de poliţist, cari nu au calificaţia recerută, dar în cele mai multe cazuri nici nu cunosc exact limba poporului.

Dacă organele puterii, ca mijlo­citori între popor şi unitatea statului, îşi îndeplinesc cinstit aceasta dato- rinţă de mijlocitori, atunci nu este lipsă de rotunzirea comitatelor după naţionalităţi, iar dacă nu-şi împlinesc corect datorinţa, nu vom putea stârpi răul şi pe lângă aceasta minorităţile din comitat ar ti silite a ţinea cont, pe lângă limba maghiară, şi de limba oficioasă a comitatului.

Chestiunea de naţionalitate nu se poate rezolva decât cu acceptarea princip iilor democratice. Pe baza aceasta este construită şi legea de naţionalitate de la 1868, dar ar tre­bui desvoltată cu mai multă consec­venţă. In modul acesta pot fi mulţu­mite naţionalităţile fără cea mai mică ştirbire a unităţii statului. Aci nu

poate fi vorba decât de comoditatea amploiaţilor.

D-nul Iászi Oszkár, un bun cu­noscător al sociologiei a formulat foarte bine drepturile, ce le pretinde sociologia pe sama naţionalităţilor :

Şcoală bună, administraţie bună şi justiţie bună în limba maternă a poporului.

Adunare poporală română. Con­ducerea de partid naţional român din comitatul Caraş-Severin a decis a convoca o mare adunare poporală la Lugoşpe ziua de Joi 2 (15)Iunie c.

La ordinea zilei vor fi între al­tele desbaterea situaţiei politice şi sufragiul universal.

Adunarea promite a fi impozantă. Vor participa deputaţii noştri şi mulţi alţi fruntaşi ai vieţii publice. Pro* gramul detaiat se va publica în cu­rând.

Atragem atenţia asupra acestei manifestaţii naţionale.

Mandatul dela Orâştie. in chestiunea petiţiei alegătorilor români din cercul 0- răştie contra mandatului lui Farkas Pál, tabla reg. din Cluj, a însărcinat cu cerce­tarea pe judele de tablă Ujvárossy Miklós. Cercetarea se va începe pe la sfârşitul a- cestei luni şi va ţinea câteva săptămâni, după-ce martorii înştiinţaţi din ambe păr­ţile sunt în număr de mai multe sute. Mar­torii vor fi ascultaţi în localităţile judecă­toriei cerc. din Orăştie.

Agitatori »idealişti«. Deunăzi, când am apreciat discursul ministrului Zichy rostit la budgetul cultelor, ne aflam în mare încurcătură, neştiind, că pe cari din­tre luptătorii naţionalităţilor a onorat mi­nistrul cu epitetul de »idealişti«, faţă de cari d-sa a pus în vedere »îndelunga sa pacienţă». Nu ne prea venea a crede, că ministrul Zicby să fi vizat pe călugărul Mangra sau pe alt moderat de talia aces­tuia, căci aceştia numai »idealişti« nu pot fi porecliţi.

In nedumerirea, care ne a cuprins, ne a venit în ajutor deputatul sas Neuge-

POILETONUL «GAZ. TRANS.«.

Tinerimea artistică.1 zecea expoziţie de pictură şi scuip- luri a societăţii »Tinerimea artistică«.

De câteva zile s’a deschis în Bucuresci a m expoziţie de pictură şi sculptură a „Tineri- Mi artistice“ , la care a expus un tablou şi apre- uta noastră artistă, d-şoara Elena Popea. Din |ril«gfal acestei expoziţii „Noua revistă română“ tt câteva reproduceri după operele expuse, înso­r i t cu următoarele aprecieri:

O constatare pe care o facem bucu- ras, este aceea, că unele autorităţi inteli- pote iu început, prin comenzile ce lac Morilor noştri, să priceapă datoria ce in Statul de a încuraja artele la noi. Aceste comenzi dau posibilitatea artiştilor Mftri de a-şi arăta puterile în lucrări de ţiiMDSiuoi mai mari şi să treacă dela jbiţele, care de obiceiu umplu expoziţiile «a noi, la adevărate tablouri, in această ipoziţie găsim, pe lângă lucrările execu- Me pentru câţiva amatori particulari, nu ui puţin de trei mari tablouri executate (Wtru Ministerul Lucrărilor Publice : »Por­tul Constanţa«, »Masa lui Traian« »pe valea I

Oltului« şi »Podul Iui Traian«. Ministerul a avut mână bună, căci a încredinţat lu­crările d-lor Vermont, Verona şi Satraary, aşa, că s’a ales cu trei însemnate opere de artă.

In sala cea mare a expoziţiei găsim trei lucrări mari, care ocupă trei din cei patru păreţi ai sălei. Este »Din lumea basmelor« a d lui Kimon Loghi, »Portul Constanţa« şi »Valea Oltului«, pomenite mai sus. »Din lumea basmelor« este o parte, ne spune catalogul, din friza de­corativă destinată \ilei d-lui D. M. Buri- ieanu la T.-Severin. E o lucrare aeriană, vaporoasă, fermecătoare, plină de poezia misterioasă, pe care ştie să o pună picto­rul în lucrările sale. Afară de acest ta­blou, d*nul Loghi mai expune. în altă sală, o »Reminiscenţă« plină de aceleaşi cali­tăţi. D-nul Vermont în »Portul Constanţa«, lucrare vastă, luminoasă, plină de vervă şi mişcare, a ştiut, printr’o savantă aşe­zare a elementelor, destul de numeroase, să pună toate lucrările la locul lor, aşa că ceea-ce ar fi putut să fie o panoramă, a rămas o adevărată operă de artă. D-nul Vermont mai expune şi alte interesante studii dela Constanţa, »Şantier«, »Pescar turc«, apoi o scenă de interior, frumoase aquarele şi impresionantul »In drum«. —

»Masa lui Traian« de d-nul Verona e o pagină viguroasă, plină de poezia munte­lui, apei şi pădurii. Subfc »Masa lui Tra- iari«, la tunel, sunt adunaţi câţiva munci­tori vânjoşi; jos, pe lângă malul împădu­rit, trece Oltul, a cărui răcoare par’că o sim ţi; pe apele verzui alunecă plutele. In aceiaşi sală d-nul Verona are un elegant portret; aiurea un studiu de mesteacăn», fosrte viu şi proaspăt, apoi compoziţia »Christos şi Samariteanca«. Pe subt »Mă­năstirea Cozia« a d-sale ne îndoim dacă trece Oltul. Tot în sala cea mare găsim de d-nul Simonidi un portret ai d-lui Take Ionescu, frumos de sigur, dar care par’că nu redă toată fineţe şi puterea de pătrundere ageră a modelului.

In celelalte săli găsim lucrări, dacă nu de dimensiuni atât de mari, însă tot atât de interesante. Un pictor în mare progres asupra lui însuşi este d-i Strâmbu. Lucrări unitare şi foarte susţinute. Inte­resante studii de lumină. De remarcat cele două efecte de lampă, de profil şi în fa ţă ; apoi »Două prietene«, »Femee co- sând«, »Portretul D-rei C. D.« — D-nul St. Popescu, care a avut astă iarnă o ex­poziţie personală, nu expune decât un do­goritor »Seceriş«. Regretăm lipsa din această expoziţie a d-lui Pătraşcu, dela I

care văzuserăm lucruri atât de frumoase în salonul de astă toamnă. D-l Artachino expune un spiritual cap de expresie »Co­chetărie«. D-l Mărculescu din cunoscutele şi gustatele sale interioruri.

Lucrările d-lui Steriadi ni-1 arată şi de data asta ca un inteligent şi stăruitor artist. Cele două vederi din Cernavoda, una ziua în plină lumină, alta pe înserate, ne arată râvna şi stăruinţa cu care ur­măreşte, în momentele schimbătoare ale zilei, efectele de lumină. Mai impresio­nantă şi de o factură mai robustă, cu un colorit foarte armonios este »Casa părin­tească«. Pătrunderea psihologică a artis­tului se arată în minunatul »portret al d-lui B.«

Un alt pictor, acum deplin stăpân pe arta sa, e d-nul Satmary. »Podul lui Tra­ian«, ca şi deliciosul »Interior« cu somp- tuozităţile lui orientale, ni-1 arată un dis­tins colorist. In toate lucrările sale gă­sim o mare siguranţă şi un gust foarte ales. — Un frumos studiu de zăpadă gă­sim la d-nul Poitevin: »Iarna«, »drum lung«. De remarcat şi lucrările peisagiş- tiior Neylie8 şi Phocas. D-nul Aricescu ne aduce şi de data asta cunoscutele sale peisagii învăluite într’o eternă ceaţă. Pre­ferim deser urile sale, asupra cărora supă-

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 104 1911

boren, un bun prietin al ceior dela cârma ţării, care ne dă In articolul prim de eri al ziarului »Sieb. D. Tageblatt« următoarea esplicare preţioasă:

» „ Ministrul (Zicby) a ţinut să spună ceva şi despre »agitatoric. Emunciaţiunea sa diferă insă în mod remarcabil deobici- nuitul şablon. Ministrul n-a vorbit numai de agitatori, în contra cărora trebue să se purceadă cu cea mai mare severitate, ci şi de »idealişti cari se ivesc ocazionale Intre cetăţenii nemaghiari, faţă de cari ar dori să proceadă cu cea mai mare indul- genţă. Asta va se zică, că ministrul recu­noaşte între nemaghiari, cari nu sunt de acord cu părerea oficială despre statul naţional din punctul de vedere al naţio­nalităţii lor, şi astfel de oameni, cari iac aceasta (adecă agită) în bună credinţă şi nu sunt agitatori răutăcioşi.

»Aceasta este o deosebire remarcabilă, am putea zice, un progres faţă de trecut, care — să sperăm — se va pune în apli­care faţă de acei, cari reprezintă după cea mai bună a lor ştiinţă şi convingere punc­tul de vedere al nemaghiarilor. Dacă ei vor fi greşiţi, să fie aduşi pe calea adevă­rului cu armele minţii (?!) sau să fie cel puţin ignoraţi. Dar ca să fie urmăriţi ca »agitatori«, nu e nici drept, nici echita­bil, nici înţelept, căci deabia atunci vor deveni ei duşmani neîmpăcaţi ai maghia- rimei«.

Mulţumim d-lui Neugeboren pentru esplicările pe cari ni-le dă şi le fixăm ca să se ştie.

Slovacii contra lai Iusth. slovacii şi social-democraţii din oraşul Modor au ţi­nut Duminecă o mare întrunire poporală, în favorul votului universal. Fostul depu­tat slovac Milan lvanca a rostit un dis- eurs mai lung, atăcând partidul lui Iusth, dela care nu se poate aştepta o luptă sin­ceră şi cinstită pentru drepturile poporu­lui. In acelaşi senz a vorbit şi socialistul Bende. De încheiere s’a adresat ministru­lui de interne o telegramă, prin care e in­vitat să realizeze de urgenţă reforma elec­torală.

Reformele militare. In şedinţa de eri a camerei ministrul de honvezi Hazai a depus pe biroul camerei proiectele refor­melor militare. Sunt patru la număr aces­te proiecte : proiectul de forţa armată de apărare, despre honvezime şi proiectul procedurei penale militare la armata co­mună şi la honvezime. In sensul proiecte­lor anii de serviciu activ se reduc !a par­tea cea mai mare a armatei dela 3 ani la doi ani, se urcă însă contingentul recru­ţilor. Ungaria va da anual în loc de 56,576 de recruţi de pănă acum, 93,187 recruţi în total la armata comună şi cea teritorială, adecă în fie-care an cu 36,611 feciori mai mulţi. Instituţia de voluntariat se susţine cu unele modificări. Intre aceste este mo­dificarea, că învăţătorii vor avea şi ei drept la serviciul de voluntar.

Partidul lui Justb se pregăteşte ia o luptă vehementă contra acestor proiecte, până Ia obstrucţie. Kossuthiştii asemenea vor fi contra, dar nu se vor alătura la obstrucţie. Cu toate aceste partidul mun­cii sperează, că în 5—6 săptămâni proiec-

l tele vor trece prin cameră.

Din cameră. In şedinţa de eri a ca­merei, înainte de a întră în ordinea zilei ministrul Házai a depus pa biroul camerei proiectele reformelor militare, despre cari vorbim la alt loc al numărului de azi. Ius- thiştii au făcut un zgomot mare.

— Cerem întâin reforma electorala, striga Batthyányi, alte]voci strigau : Nu vor fi nici când legi din aceste proiecte.

In mijlocul zgomotului proiectele au fost avizate la comisiuni.

După aceasta camera a trecut la des- baterea proiectului budgetului de culte şi instrucţie. A vorbit între alţii Tisza şi Giesswein. Acesta din urmă a constatat, că în concertul cultural al popoarelor, Un­garia a întârziat cu două lucruri: cu es- tinderea drepturilor asupra poporului şi cu organizarea instrucţiei poporale.

Iusth despre chestiuneade naţionalitate.

Se întâmplă pentru primadată dela alianţa încheiata între partidul justhist şi cel social-democrat pentru eluptarea votului universal, ca şeful partidului justhist să-şi spună păre­rile sale despre chestiunea naţiona­lităţilor în faţa unei impozante întru­niri poporale, cum a fost cea ţinută Duminecă în oraşul Cincibiserici. Iusth a spus multe cuvinte frumos sună­toare, s a mişcat însă esclusiv în afirmaţiuiji generale, cari pot linişti pe unii şi cu deosebire opinia pu­blică maghiară, care se uită fam chioriş la alianţa justhistă-sccialistă, nu pot însă mulţumi şi cu atât mai puţin dumeri naţionalităţile şi cu de­osebire pe noi Românii.

Cu toate aceste este bine să cu­noaştem părerile sale în materia a- ceasta, ca să nu ne legănăm în spe­ranţe prea mari în acţiunea paralelă ce-am întreprins-o pentru dobândirea votului universal alăturea de partidul justhist şi cel social democrat.

Reţinem în următoarele părţile din discursul dela Cincibiserici, cari ne privesc mai deaproape :

»...Suntem învinuiţi că o parte a na­ţionalităţilor no sprijineşte. Eu n-am tra­tat cu naţionalităţile, nici cu conducătorii acestora. Nici nu nu am înţeles cu ei, şi cu toate aceste sunt calumniat. Contele Tisza Istvan a tratat cu ei, s-a aliat cu ei In secret şi cu toate acestea lui îi se dă pace, el nu este espus atacurilor. Rezultă deci în mod neîndoios, că ei nu pentru aceea mă atacă şi îl cruţă pe Tisza, fiindcă eu doresc a realiza o pace cu naţionalităţile,

ci fiindcă ei îşi tem dominaţiunea de classă.

»...Eu din parte-mi pretind dela na­ţionalităţi, ca să nu păcătuiască in con­tra unităţii statului maghiar. Să nu gra­viteze în afară şi să înveţe chiar în inte­resul lor propriu limba statului maghiar. Ceea-ce priveşte apoi confesiunea lor, limba lor, cultura lor, — în privinţa a- ceasta, în desvoltarea acestora eu nu-i împedec (Aplauze îndelungate). Noi cerem, ca în această ţară, statul să proceadă pe terenul administraţiei publice şi a justi­ţiei faţă de toţi cetăţenii statului în mod uniform. Să nu se facă deosebire între naţionalitate şi confesiune; să nu se facă deosebire intre bogat şi sărac, din contră cel sărac să fie şi mai mult menajat.

» . . . Supr e ma ţ i a rassei maghiare nu , este ameninţată de din jos, ci de din sus.

»...Cu toate aceste, dacă există, ş f de fapt există, apariţii anumite, că se află în­tre naţionalităţi astfel de indivizi, cari ţin într-o necontenită agitaţie naţionalităţile şi cari păcătuesc în contra unităţii statu­lui maghiar — în contra acestora vreau să aduc cea mai severă lege, pentruca acela, care păcătueşte în contra unităţii statului maghiar şi a fost osândit pe cale jude­cătorească, să fie răpit de drepturile sale politice.

Continuând Iusth polemisează cu T i­sza susţinând că Tisza şi ciracii lui prin acţiunea lor de împăcare nu urmăresc re­zolvarea cinstită a cestiunei de naţionali­tate, ci interesele lor de clasă, ca să-şi câştige majoritatea la viitoarele a'egeri.

»Acest scop — zice :Ius*h — stă în contrazicere cu interesele ţării şi deci tre- bue să-l zădărnicim. Aici trebue stabilit un mare şi serios program, care trebue sus­ţinut şi nu e permis să fie schimbat după interesele unuia sau altuia dela putere, cum o face Tisza... Trebue să restabilim pacea în ţară. Trebue să procedem deci uniform faţă de fiecare cetăţean ai statu­lui, care este un fiu credincios al patriei sale.... în sufletul nostru trebue să purtăm în mod egal binele fiecărui cetăţean al statului.

»Avem firma credinţă, că numai ast­fel vom putea păstra libertatea şi consti­tuţia noastră, dacă vom aduce în şanţu­rile constituţiei păturile largi ale poporu­lui, dacă vom turna nouă viaţă şi nou sânge în viaţa noastră constituţională, dacă ne vom pune în calea reaeţiunei şi dacă vom înainta pe drumul progresului demo­cratic«.

Iusth şi-a încheiat vorbirea cu cu­vintele : Trăiască votul universal, egal şi secret!

Ori-cât de sincere şi ademeni­toare ar fi lozincile lui Iusth despre democratizarea ţării, despre egalita­tea tuturor cetăţenilor pe toate te- renele vieţii publice, despre libera desvoitare în privinţa limbei, cultu­re! şi a religiei, nu ne putem reţi­nea să nu relevăm faptul, că şi Iusth ca şi cei-lalţi mulţi bărbaţi politici maghiari sufere de aceiaşi manie: stigmatizarea, vânătoarea şi amenin­ţarea pretinşilor „agitatori“ naţiona­lişti, cari nu sunt doar alţii decât adevăraţii anteluptători pentru de­mocratizarea ţării şi pentru readuce­rea adevăratei libertăţi, egalităţi şi

rătoarea ceaţă nu s’a lăsat încă. Mulţi peisagişti la »Tinerimea Artistică«. Lucrul nu poate decât să ne bucure, mai ales când îi vedem căutând stăruitor să pă­trundă tainele acestei dumnezeieşti na- tur», aşa de impenetrabilă subt miile ei de feţe. Trebue să notăm aci şi pe d-nul Sanielevici, pe care-1 cunoaştem dela ex­poziţia sa individuală şi pe care îl regăsim cu vre o cinci lucrări bune.

D-nul Segal pare a nu se fi desrobit îndestul de anume formule, pe care le-a Învăţat aiurea; de aceea îl vedem stăru­ind In compunerea migăloasă a unor ta­blouri lânoase. D-sa descompune lumina in culorile spectrului, pentru ca ochiul spectatorului să o compună din nou. Dar dacă ochiul nu izbuteşte? De aproape ca şi de departe lucrările sale rămân tot colecţii de beţişoare colorate. Un tânăr, care s’a desrobit de facturile absurd în­drăzneţe este d-nul Miitzner. »Biserica din Giverny« este o pagină de adevărată şi sobră pictură. II felicităm pe cum­părător.

Tot dintre tineri un artist, care s’a ridicat repede şi se afirmă din ce în ce, este d-cul Ressu. »Intimitate casnică«, »Linişte pioasă«, »Mocani«, »In recule­gere«, deşi cam uniforme ca factură, sunt

lucrări inteligente şi frumos colorate. Foarte caracteristice, pline de culoare locală, sunt studiile din Macedonia ale d-lui Capidan. »Ovreica din Salonic«, »în ­mormântare la Turc1«, cam sumbre la co­lorit, sunt lucrări impresionante.

Sosite mai târziu şi netrecute în ca­talog sunt două tablouri ale d-lui Pallady, un peisagiu şi un nud cafeniu, — şi un frumos studiu »Ia atelier« de d-nul Stoe- nescu 1., o discretă armonie în verde.

SiDgurul reprezentant al picfcurei is­torice este d-nul Stoica Dmnilrescu, cu ceie două schiţe »Stejarul din Borzeşti« şi »fntr’acolo«, care au oarecare vervă. Frumoase studii de animale are d-nul N. Mantu, elevul miinchenezului Ztigel. Spirituale şi elegante guaşele d-lui Ary Uurnu. Foarte interesantă e viguroasa pagină decorativă întitulată »Munca« ; simplă şi măreaţă. Cunoscutul caricaturist lser dă o serie de lucrări îndrăzneţe. (No. 54— 61) pline de o îndrăcită vervă. Notăm »Dansatoarea spaniolă«, »In aşteptare«, »De vorbă«.

»Tinerimea artistică« deschide larg porţile sale tinerilor. In expoziţia aceasta, mai mult ca în oricare alta, vedem atâ­tea nume, care trebuie să fie reţinute, 1 căci aduc atâtea şi atâtea făgădueli. Pic-1

tura femenină e larg şi bine reprezentată la »Tinerimea«. Atragem atenţia asupra unui »Interior« de d-ra E. Popea, Braşov, plin de calităţi de gust şi colorit. Notăm lucrările d-relor Rodica Maniu şi Eugenia Mantu, şi studiile de flori în aquarelâ ale d-rei M. Maican.

Au expus la »Tinerimea Artistică« şi câţiva artişti străini. Otl mai de seamă e fără îndoială Henry Martin, un eminent colorist, cu cele două peisagii atât de impresionante, şi cu poeticul studiu »In grădină«. A r fi păcat ca asemenea lucrări să se întoarcă in atelierul pictorului.

Anul acesta sculptură puţină de tot. D-nui Storck are un singur bust, un por­tret, în care regăsim factura sa largă şi viguroasă. D-nul Spaethe expune un frag­ment de mausoleu, un portret al Reginei, »Quies«, o spirituală figură întitulată (de ce?) »Gioconda«. Interesante sculpturi în lemn de d-nul Gh. Mănescu: figurine de cai, un urs, o cerboaică. In sălile desem- nului găsim frumoase schiţe architecto- nice ale cunoscutului architect P. An- tonescu.

frăţietăţi în patria noastră neno rocitâ.

Să fie în3ă convins d-1 Insth, ci în momentul, când va ajunge să-ţi realizeze cu toată sinceritatea pro­gramul sau democrat, vor dispare şi temuţii „agitatori“. Până atunci vom lupta alăturea pentru dobândi­rea votului universal, egal şi secret, care este prima etapă puternică democratizarea ţării.

România Ia expoziţia din Roma. zia­rul »Tribuna« din Roma, publică urmi- toarele: -i

»Intr’una din sălile hotelului »Quiri- naie«, comisarul României, d. Nanu, a in­vitat la un banchet pe reprezentanţii pre­sei şi unele personalităţi artistice şi lite­rare, spre a celebra prin o serbare,—pe d-sa o numi în mod modest, de caracter intim,—sforţarea tăcută şi tenace întrebuin­ţată de d-sa pentru ridicarea pavilionulii românesc. Ospăţul păru iluminat de soarele latin, atât de multe bucuroase cuvinte în­floriră pe buzele invitaţilor.

Erau trandafiri pe mese şi in suflete.CiJ dintâi, care vorbi, fu ministrul Nanu, sini tând Italia şi Roma, mama cea mândra a glorioasei colonii a lui Traian împăratul şi cu o căldură lirică, prin care diploma­tul păru că se transformă în poet, d-si rosti un imn ales pământului nostru laţii şi patriei comune.

Iar în imaginile celor cari răspunseri ia acest salut, în cuvintele doctorului Fii bo, iui Angelo de Gubernatis, ale profesa ruiui Tzigara Samurcaş, ale lui Lauciaiii viziunea lui Ovidiu rătăcitor trecu cui fervoare de bucurie, cu un simţ de amoi fratern şi minunat. Guelfo Civinni, în mo imperios şi armonios, înalţă toate suflete! cătră frumseţea eteroă a artelor latinei cătra inima cea nouă, ce palpită în popa laţiile redate; şi Vico Mantegazza, într improvizaţie fericită, nară lunga oboseai şi marea dragoste, care îl'conduse la coli nia lui Traian împăratul spre 'libertate giorie. Dar un cuvânt al lui Rudolf ciani suscită un fel de admiraţie, spun! că România a fost cea dintâi din toate ţiunile, care a răspuns la invitaţia Romi celebrând anul al cinci-zeci-lea al It prin o expoziţie superbă de energie. Şi voci se auziră şi se ridicară, spunând ci din sate, din oraşe şi cetăţi, nu numai vernele, primăriile, autorităţile, au telegi fiat pentru sărbătorirea Italiei, dar însij ţăranii, burghezii, lucrătorii şi-au unit cea lor mişcată ca marea voce a coloaii romane.

Mangra, Tisza şi „Tribuna“.— Reproduceri şi spicuiri din cartea d-l]

Dr. Vaida. —

i(Urmare;.

In capitolul mai scurt, întituiat »d mânui* d-1 Vaida remarcă conzideraţ pentru cari ziarul oficios al partidului ţional român a trebuit să se înfiinţ chiar în Arad şi nu in alt oraş. Capitol se încheie cu următoarele şire :

Când partidul naţional român luptă deschisă cu toată forţa polititâj sistemului politic oficial din Ungaria, se poate tolera, ca »Tribuna« să atenti la existenţa scestui partid.

Mai curând ori mai târziu va roci noaşte opinia publică românească c«i că în contra tâlharului din casă nu i poate apăra altcum omul, decât dând» afară. Deja astăzi, cu excepţia unui num mic de oameni de »bună credinţă«, dii neorientaţi, aproape toţi aderenţii »Trib nei« — sunt şi de aceia cu jumăt gură —- se recrutează dintre man{ burdiştii şi oportuniştii »patriotici«, doi bani în trei pungi.

In capitolul următor *Un reasuml\ o răfuială* (Pro domo), d-1 Dr. Vaidai următoarele:

In era Bânffy Jessenszky a iz buca la »Tribuna« din Sibiiu criza redacţiona pusă la cale de d-nii Slavici, Brote Mangra. S’a înfiinţat apoi la Arad >1

Nr. 104— 1911 G A Z E T A T H A N ö I L V A M î S l ,

|buna Poporului« cu ajutorul amicilor ara- I dani ai triumviratului Mangra, Brote, Sla- I viei. Mangra a rămas şi după ce acest hlv a luat numele »Tribuna«, »comandi­tar«. »Tribuna« din Arad a priceput să joace dela întemeierea ei până astăzi cu o jextraordinară dibăcie rolul echivoc de a slabi, sub masca naţionalismului radical, forţa de acţiune a partidului naţional ro- aln, prin provocarea unor crise interne

Smai mari şi nai mici, în momente grele, petica ei era simpla: ataca conducerea partidului în numele »intereselor mari şi : superioare ale neamului întreg«. Nimic ■ai uşor decât a găsi nod în papură, da- (i-1 caută omul. In acelaşi timp însă, \M atenta la disciplina de partid, care litre împrejurările noastre grele este sin- pura garanţie a solidarităţii, deci a forţei hirtiduiui naţional român, când prin bat­jocorirea, calomniarea şi bărfirea comite­tului şi a »presei« tindea să nimiciască prestigiul fruntaşilor, unicul factor moral, ore dă putere hotărârilor pe cari le aduce comitetul, în acelaşi timp publica şi ar- licoli de conţinut radical, dar şi »Puncte Ue orientare« de Eugen Brote, cari »orien­tau« lumea pe nesimţite în direcţie »pa- ioiicac, După zbuciumâri de peste un Receniu, prin inaugurarea activităţii, s’a restabilit disciplina şi prin aceasta solida­ritatea partidului naţional român. Nu cu ajutorul »Tribunei«, căci oamenii ei, pe tind în ziar slăveau şi atunci ca astăzi mlinerii iniţiatori ai activităţii, îi terfe­leau tot-odată pe bătrâni în nădejdea, că Ktivitatea va avea drept urmare dezbina- m noastră internă. La provocarea desbi* lirei au lucrat aceşti oameni şi mai mult p sub mână. Şi câţi Români naivi nu fiu găsit şi atunci, pe cari »Tribuna« a reuşit să-i seducă 1

Dar vorbească faptele »Tribunei« şi tio oamenilor ei.

D-l Vaida în cele ce urmează arată eu date rolul de duplicitate al »Tribunei«, remarcând între altele următoarele:

La 1903, 10 Nov., Nr. 198 »Tribuna« Mtregului neam românesc«, cum o nu-

<i*l Oncu, a publicat un articol de [iod de împăcare în limba maghiară, în- Idsaaf contelui Tisza. A tost şi aceasta lomai o »simulare« a lui Mangra şi Cio- rogariu spre a zăpăci pe Tisza şi a-1 »pune sub picioare«, deci un lucru »cin- stit«. Nu însemna aceasta a te »abate« Idela programul partidului naţional român? I La 1905 comanditarul » Tribunei* mngra a voit să candideze cu program I)mnamental. Avea aprobarea amicilor li Oncu şi Ciorogariu şi numai Mihail petici, aruncându-şi în cumpănă toată au- nritatea sa, a fost în stare să-l reţină. Ilingra a rămas şi pe mai departe »ami­lii« şi tovarăşul »comanditar« în condu- Kffea »Tribunei«, alăturea cu d-nii Dr. lOstu şi Ciorogariu.I Cu guvernul coaliţiei 1906—1910, fenprc/, protejatul contelui Tisza, nu a ■ut susţinea relaţii. » Tribuna« avea deci ilnâ liberă să-şi asigure, atacând guver- pleu vehemenţă, reputaţia de organ na- picii intransigent, înaintea opiniei pu­mn româneşti. Timpul acesta (1906— 1910) Ikixploatat bine şi Mangra. A ştiut să [tomească, cu născociri fantastice, minci- liojse, confesionale, nu pe câţiva tineri ■•experţi, dar o lume întreagă de bărbaţi Mgtinşi, spre a ajunge membru al Acade- liiei române. Îndată ce apăru însă Tisza limnoM pe plaiurile guvernamentale, Mân­ui şi-a reluat vechia tactică de a »sa- Inia o rezervă binevoitoare« faţă de gu- Ir». A candidat. »Tribuna«, spre a nu Udea din rol, a publicat articolul »un fals Ifoiolan« de O. Goga. Scurt timp după Işeea insă a publicat ea singură în toată Ifressa română şi maghiară din România MUagaria, în întregime şi discursul de ■Ingram al lui Mangra, al cărui manuscris Rjunai dela Mangra l-a putut primi, di- ■Kt ori indirect. Totodată a început cam­b ia de minciuni, calomnii, acuze şi sus- piwări în contra conducerei partidului ■fetru, in contra solidarităţii naţionale, ba In Încumetat să nege până şi existenţa urtidului naţional român..

Ş! aşa mai departe, încheiând astfel: Opinia publică maghiară are cauză

să triumfeze. Forţele partidului naţional român rsunt încătuşate. Cât timp e silit să poarte o luptă defensivă în contra »Tribunei« — care e condusă tot de ve- chia tovărăşie de amici şi deci, după un an ori doi de »treuga Dei«, de nou va provoca desblnarea şi certele in terne,— partidul nostru naţional nu poate să-şi desvolte toate forţele în lupta politică ofensivă. Din cauza aceasta aderenţilor sinceri ai partidului naţional român, nu le rămâne altă posibilitate spre a restabili solidaritatea noastră naţională, decât să silească * Tribuna* prin boicot sistematic să se supună disciplinei de partid. Popo­rul românesc nu poate, în veacul al XX-lea, să contribue la susţinerea unui ziar, care distrugând capabililatea de acţiune a par­tidului naţional român, prin exemplul de- moralizător a încălcării şi batjocorirei dis­ciplinei de partid, slăbeşte cauza românis­mului şi face servicii de nepreţuit tutu­ror duşmanilor neamului românesc.

(Va urma).

Manifestaţia studenţească dela laşi.

In cauza procesului de calumnie, in­tentat de prof. univ. A. O. Cuz a , contra advocatului Em. Socor, pentru-că acesta, în broşura întitulată: »0 ruşine universi­tară«, a susţinut, că lucrarea d-lui Cuza »Despre poporaţie« ar fi plagiată, s’a înce­put pertractarea procesului. După trei zile de pertractare procesul a luat — precum am scris într’un număr anterior — întorsătura, că s’a amânat şi Curtea a numit expert pe d-nul prof. A. D. Xeno- pol, hotărând, că pe ziua de 25 Maiu n., d-l X e n o p o l să depună jurământul în- naintea Curţii cu juraţi, iar procesul s’a amânat pe sesiunea viitoare a Curţii cu juri.

D-nul A. D. Xenopol n’a putut primi însărcinarea aceasta. Iar studenţimea din Iaşi a pus lâ cale o man:festaţie de sim­patie pentru d-l profesor A. C. Cuza.

Duminecă în 21 Maiu la oarele 3 p. m. a avut loc o întrunire studenţească în sala Pastia.

Au vorbit mai mulţi studenţi parti­zani ai d-lui Cuza, protestând contra at.i- tudinei, pe care o au unele din ziare faţă de d-sa.

S’a votat apoi o moţiune, care se termină cerând să S8 ia măsuri contra »presei jidovite« şi a evreilor în presă.

Iată sfârşitul moţiunei:»Lăsăm toată răspunderea situaţiei

grave de astăzi — care e rezultatul unei toleranţe nepermise — pe seama acelora, cari având toată puterea, nu vor şti să ia măsuri de întrânare la timp«.

La oarele 6, întrunirea terminându- se, studenţii au alcătuit un grup compact şi s’au îndreptat spre redacţia ziarului »Opinia«, în faţa căreia se găsea un cor­don de jandarmi. Aci studenţii au fluerat şi huiduit. Studentul Ifrim a ţinut un discurs.

De aci au pornit pe strada Lăpuş- neanu şi în faţa depozitului de ziare de acolo, au manifestat contra z'arelor ostile d-lui Cuza. Şi aci se afla un cordon de jandarmi. Trecând prin faţa locuinţei d-lui Dr. Golienştein — care a dat în judecată pe d-l Cuza peatru calomnie — s’a făcut de-asemenea o manifestaţie. Ducându-se apoi pe str. Păcurari, manifestanţii au hui­duit şi fluerat în faţa redacţiei ziarului »Mişcarea«. Aci s’a ţinut şi un discurs. Studenţii s’au Îndreptat în urmă spre lo­cuinţa d-lui Cuza, spre a-i face o manifes­taţie de simpatie.

Cortegiul manifestanţilor a fost ur­mat în tot timpul de prefectul poliţiei, de un pluton de jandarmi şi unul de vână­tori. La oarele 8 studenţii reîntorcându-se dela locuinţa d-lui Sturdza, au parcurs străzile cântând şi apoi s’au împrăştiat.

Ş T I R I .— 11 Maiu v.

Alegerea de primar al Braşovului, odelegaţiune a cetăţenilor din Braşov s-a prezentat la advocatul Dr Carol C. Schnell şi l-a invitat să competeze la postul de primar al oraşului. Tot deodată delegaţiu- nea i-a inmanuat în această privinţă o in­vitare în scris, iscălită de 78 membri, saşi şi germani, ai reprezentanţei comunale.

Abiturienţii din Blaj au prelucrat ca teză de maturitate din limba română : Noul curent, Cipar şi reacţiunea«. Examenele ver­bale de maturitate se vor începe în 2 Iu­nie st. n.

Necrolog. Cu inima întristată de du­rere aducem la cunoştinţa rudeniilor, ami­cilor şi cunoscuţilor, că mult iubitul nos­tru fiu, frate şi nepot Gheorghe Zavici, fost învăţător gr. or. român, după o grea suferinţă şi-a dat nobilul său suflet în mâ- nile Creatorului, astăzi Marţi în 23 Maiu st. n. la oarele 4 dimineaţa în etate de 23 ani. Rămăşiţele pământeşti ale scum­pului nostru defunct se vor aşeza spre vecinică odihnă Joi în 25 Maiu n. la 2 oare p. m. din casa proprie, Strada Căpi­tanului Nr. 6, în ci mi terül bisericei Sf. Ni- colae din Prund. Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată 1

George Zavici şi Paraschiva Zavici n. Bădiţoiu, ca părinţi, Nicolae Zavici frate. Nicolae Bădiţoiu, Gheorghe Gal, Nicolae Zavici, ca unchi.

Camera de comerciu şi industrie dinBraşov ţine şedinţă plenară Luni în 29 Maiu c. n. la oarele 3 p. m. în focalul pro­priu. Ordinea z ile i: 15 obiecte de pertrac- tat, între cari amintim: opiniune asupra statutului abatorului din oraşul Făgăraş; opiniune asupra cererei să seacoarde târg de săptămână comunei Petrifaiău(com. Si- biiu); opiniune asupra taxelor de târg din comunele Hălmeag şi Arpaşul inf.

Pentru masa stud. români din Braşovau intrat: întru amintirea mult regreta­tului preot Romulus Verzea, fost paroh în Satulung, dela d-nii : Fraţii Mircea (Bucu­reşti) 20 cor., Dr. Const. Moga (Braşov) 10 cor., dl Nicolae Mircea şi soţia născ. Marioara Popescu (Bucureşti) 20 coroane.

Primească generoşii donatori since- rile noastre mulţămite. — Direcţiunea şcoa- lelor medii gr. or. rom. din Braşov.

A doua reprezentare a »requiem< ului de Brahms este proiectată în sala redutei oraşului pe ziua de 31 Maiu, în cazul când publicul s’ar prezenta în număr mai mare la acest concert. Pentru a se convinge de interesul publicului conducerea reuniunei germane de cântări roagă pe on. public să se prenoteze pâcă Vineri seara în li­brăria W. Hiemesch.

Aviz Acordiştilor. Vineri la 6 oare p. m. repetiţie de cântări.

Târgul de ţară În Salişte, pentru vite cornute şi cai, se va ţinea în zilele de 11, 12 şi 13 Iunie st. n. (la Rosalii) iar târgul de mărfuri în 14 Iunie c. n.

Oficiu postai în Scheii-Braşovului. Mi­nistrul de comerciu a dat concesiune, pen­tru înfiinţarea unui oficiu postai în piaţa Prundului din Scheii-Braşovului. La acest oficiu se vor îndeplini numai agende pen­tru preluarea expediţiilor, fiind pus în le­gătură cu posta centrală prin circulaţia automobilului posta). Ziua deschiderei o va statori ulterior direcţiunea poştelor şi te­legrafelor din Cluj.

Invitare. Onor. membrii ai reuniunei »Crucea Roşie« din Braşov prin aceasta se învită la şedinţa ordinară a reuniunei, ce se va ţinea în 30 Maiu c. st. n. la 11 oare a. m., în sala cea mică de şedinţe a căsii comitatense. Presidiul.

ÂViS abonenţilor »Bibliotecii poporale« a Asociaţiunii. Ne vedem îndemnaţi a ruga po P. T. abonenţi, ca să fie cu considerare la multele greutăţi, ce a trebuit să întâm­pinăm ia pornirea acestei nouă lucrări. Nu în nepăsarea noastră, ci în firea lucrului trebue deci căutată cauza micilor neregu- larităţi ivite în decursul espediţiei nume- rilor apăruţi până acum. Până acum au apărut trei numeri, cari au fost trimişi tuturor abonenţilor. Nr. 4 şi 5 apar în- tr’o singură broşură, — de unde provine şi întârzierea de o lună — şi se va espe- dia in zilele din urma ale iunei Maiu. Ru­găm deci pe toţi abonenţii sa fie în aştep­tare, căci în zilele viitoare vor primi şi Nr. 4-5, iar de aici încolo în fiecare lună ,bro- şura făgăduită, Sibiiu, in 9/22 Maiu 1911. — Administraţia »Bibliotecii Poporale« a Asociaţiunii.

0 moaşă CU diplomă deia cursul de moşit din Cluj, cu bune adeverinţe de practică până acum, caută loc de aplicare în vre-o comună. Infcrmaţiuni la adminis­traţia ziarului nostru.

Mangra, Tisza şi »Tribuna« broşura d-lui deputat Dr. Al. Vaida- Voevod se află de vânzare la librăria A. Mureşianu. Pre­ţul 1 cor. plus porto.

Pagina 3.

Catastrofa dela aerodromuldin Iuvissy.

Amănunte.

Primul ministru Monis a făcut ur­mătoarea descriere a catastrofei în faţa preşedintelui Fallieres, care a petrecut multă vreme lângă patul său :

»Mă aflam într’un grup împreună eu ministrul de războiu. Aparatul trecea uşor de asupra câmpului de aviaţiune, când ob­servai, că virează şi vrea să aterizeze. La un nou viraj aparatul îşi pierduse echili­brul şi o cădere părea inevitabilă. Stăm cu toţii fascinaţi în loc. De-odată mono­plánul aproape sărind viră spre stânga şi căzu în mijlocul grupului, în care mă aflam şi eu. Văzui pe Berteaux căzând la pământ. Eu am voit să fug, dar nu am mai avut timpul. Fui trântit la pământ împreună cu toţi cei-ce se aflau în jurul meu. Din momentul acela mi-am pierdut conştiinţa. Ce s’a mai petrecut — nu ştiu.«

Ultimele telegrame anunţă, că starea sanitară a preşedintelui Monis este satisfă­cătoare. Camera a decis în şedinţa sa de ieri să facă ministrului Berteaux funeralii naţionale. După aceea camera s’a ajurnat până ’n săptămâna viitoare.

Cu privire la criza ministerială pro­vocată de nenorocirea din Iuvissy se a- nunţă din Paris următoarele:

Radicalii şi radicalii-socialişti ar dori să evite criza ministerială şi să se insti­tuie un interimat Ja preşedinţia consiliu­lui, pe timpul cât va fi bolnav d-l Monis, primul ministru, adecă timp de-o lună. Po de altă parte, nu se ştie dacă va fi posi­bilă menţinerea interimatului acum, când situaţiunea e aşa de încurcată, atât înMa- roc cât şi în interiorul ţărei, unde guver­nul are de furcă cu budgetul şi cu aplica­rea legiuirei pentru asigurarea munci­torilor.

*

In şedinţa de eri a camerei ungare preşedintele Berzeviczy a primit autoriza­ţia de-a esprima presidiului camerei fiaa- ceze condolenţele camerei ungare.

BiChîŞ'Cialia, 24 Maiu. Alegerea de deputat este fixată pe ziua de 2 Iunie. In contra lui Kristoffy, care a primit candidatura, o parte a parti­dului ţărănesc a candidat pe advc- catul de origine român, Dr. Simonca, un prietin intim al răposatului Achim.

Budapesta, 24 Maiu. Baronul Bánffy Dezső, vestitul „paşa“ de odinioară de la Bistriţa, fost minis- tru prezident, a reposat astănoapte la oarele 2l/2-

Viena, 24 Maiu c. Un comuni­cat oficios anunţă, că guvernul va prezenta parlamentului, îndată ce se va întruni, pioiectele militare pen­tru apărarea ţârei şi de procedură penală. Acestea sunt identice şi ana- loage cu proiectele prezentate eri îa camera ungară.

PariS» 24 Maiu. înmormântarea ministrului Berteaux sa va face V i­neri pe eheltuelile statului, cu deo­sebită pompă. In cercurile parla­mentare se crede, că criza ministe­rială se va amâna până după reîn- sănătoşarea primministrului Monis.

Proprietar : D r. A u re l Mureşianu Succesorii.

Redactor resp. Ioan Spuderca.

Br. SUBIE Kf. CIÏÏBCÏÏ.VIU Kochgasse Nr. 29 — Viena

Coü su l t a ţ iun!ou ctilebriiăţi'e medicale, cu specialiştii d%

facultatea de medicină din Viena.

Telefon nr. 17065.

Dr. B. Basiota------med ic -------

— specialist în morb. femeieşti. — Ciuj-Kolozsvâr. Strada: Ferencz Idzsef Nr. §

C o n s u l t a ţ|i un i între oarele 8—10 a. m. 3—5 .p m.

St. 2v£

üb.a,@

l “'sT

sTeisss 3

,

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. Í04—1911.

Salon. d. e corsete. Strada HMZilrael " sTeiss . 3.

B. GOLDSTUn corset cu balene veritabile Un corset veritabil Grade-front Un corset Princess, cel mai non fason francezse pot procura, după măsură sau gata singur numai la

M“ B. GOLDSTEIN.S a lo n de corsete. Strada ZLÆUxael TXTeiss 3.

? De unde ?să r.e procurăm hainele pentru vară ?

Numai la

G E O R G E S Z O C S , |croitor român, în magazinul de croitorie modernă de

bărbaţi daţi comandele(în Braşov Str. Mihail Weisz Nr, 10.)

(în casele proprii) . Ldacă doriţi a vă îmbrăca elegant şi ieftin.

La mine în prăvălie se găsesc stofele cele mai bune de lână englezească şi fabricate în ţară şi cea mai mare parte din acestea pot vinde sub preţul original. — Pentru croială bună garantez.

Binevoiţi a da o comandă de probă la mine, îolosindu-vă de toate avantagiile sus zise. VvăEân- du-vă cu plăcere rămân cu stimă

G E O R G E S Z O C S ,1440 l — i o . cro ito r de m odă b ă rb ă te a scă şi m ilita ră .

Recomandăm cetitorilor ziarului nostru, Magazinul de haine şi Confecţiuni de dame

Brasov, Strada Inului Nr. 26.unde pot cumpăra de superioritate constatată haine pentru bărbaţi, băeţi şi copii, asemenea şi pentru dame şi fetiţe: Jacheta, Costume de dame, Foi, Ha’atur , Bluzo, Jupoane etc.

Comande cu posta se efectuează completcu rambursă.

Când se comandă, notaţi lăţimea peptului, eo- loarea stofii şi cam cu ce preţ. 1148.7— 100

Pentru ce nu convine se dau banii îndărăt.

Ad. Nr. 83/1911.

Concurs.Pentru ocuparea postului de

cân‘ăreţ dela Biserica gr-or. rom. Sf. Necnlae din Braşov-Scheiu din protopopiatul Braşovului escriem con­curs cu termin de 45 z le, dela pri­ma publicare în acest ziar.

Emolumenteîe sunt:1. Salar do Cor. 1000 pentru

primii doi ani de serviciu provizoriu;2 . Locuinţă în Curtea Bisericii

începând cu 29 Sept. 1911.—3. Venitele obicinuite la diferi­

tele servicii bisericeşti.Concursele se vor înainta pre­

zidentului subsemnatului Comitet pa­rohial, în terminul hotărât, însoţite de următoarele documente:

1 Certificat de botez;2. Atestat de sănătate;8. Testimoniul ultimei clase ab-

solvate;4. Atestat de moralitate5. Diploma de cântăreţ, sau alt

document similar, din care să se poa­tă vedea îndreptăţirea petentului da a funcţiona ca cântăreţ bisericesc.

6. Alte documente de servieta Fiecare concurent e obligat a

cânta în Biserica Sf. Neculae în vr’o Duminecă la liturgie.

Notificările se vor face prezi­dentului.

Braşov în 26 April 1911.

Comitetul parochial al bisericei n mâne ort. ras dela Sf. Nicolae n

Brassó {Braşov)

Dr- V . Saftu I. Prişcuprezident. secr. prov.1436 1 - 8 .

De vânzareŢiglă, cărămidă, lemne, scân­duri, uşi, f erestri, sobe, po? tăvi şi alte mărunţişuri de edifici în casele ce se demolează din strai Vâmei Nr. 7.

Cumpărătorii să se adreseze d-1 antreprenor George RlISSU iaţa locului. 1 5

Stabilimentul de hydroterapie din Braşovinstalat pe lângă băile de aburi ale Eforiei şcolare române gr. or.s’a deschis la I Maiu st. n.

Stabilimentul este aranjat conform cerinţelor timpului modera şi provăzut cu aparatele de cură cele mai perfecte.

Există două secţii separate: una pentru domni şi alta pentru doamne.Stabilimentul este condus de d-1 Dr. G. Baiulescu şi bolnavii

fac cura cu apă în mod sistematic şi raţional, după prescripţia me dicului dirigent.

D-1 Dr. Baiulescu dă consultaţiuni în stabiliment în fiecare zi dimineati dela carele 7— 9 şi după amiazi dela 4— 5.

Eforia şcoalelor centrale gr. or. române, Brassó.1 4 4 3 ,1 -1 2 Administraţia băilor.

La prea înalta impnternicire t â p a Maj. Sale Apóst c. şi reg.

A 28 L O T E R I E de State.şir.pentru scopuri de binefaceri militare.

IiOtcrla aceasta unică în Austria legal concesionată conţine 21.135j câştigări in bani gata în suma totală de ftSO.OOO Cor.

p rin c ip a l 200.000 coroane.Tragerea urmează irevocabil în 22 Iunie 1911. Un los costă 4 cori

Losuri se capătă la secţiile loteriilor de stat în Viena -II Vordere Zollamts- strasse 7. Colectanţi de lotsrie. Trafic', la oficiile da dare, poşte, telegraf şi dij ferate, zarafii etc. Planuri pentru cumpărători gratis.

Leşurile se trimit franco.

1231 1 -10Direcţia e. r. a loteriei.

Secţia loteriei de stat.

T IPAR UL TIPOGRAFIEI A . MUREŞ TAN U, BRAŞOV.