REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi...

36
UNIVERSITATEA DE ŞTIINłE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Dr.med.vet.CORNEL BANCOŞ REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CERCETĂRI PRIVIND INFLUENłA UNOR FACTORI DE IGIENĂ ASUPRA SĂNĂTĂłII, PRODUCłIEI ŞI CALITĂłII ACESTEIA, LA PUII DE CARNE Conducător ştiinŃific Prof.univ.dr. CORNEL MAN Cluj-Napoca 2010

Transcript of REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi...

Page 1: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

UUNNIIVVEERRSSIITTAATTEEAA DDEE ŞŞTTIIIINNłłEE AAGGRRIICCOOLLEE ŞŞII MMEEDDIICCIINNĂĂ VVEETTEERRIINNAARRĂĂ CCLLUUJJ--NNAAPPOOCCAA

ŞŞCCOOAALLAA DDOOCCTTOORRAALLĂĂ FFAACCUULLTTAATTEEAA DDEE MMEEDDIICCIINNĂĂ VVEETTEERRIINNAARRĂĂ

DDrr..mmeedd..vveett..CCOORRNNEELL BBAANNCCOOŞŞ

RREEZZUUMMAATTUULL TTEEZZEEII DDEE DDOOCCTTOORRAATT

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENłA UNOR FACTORI DE IGIENĂ ASUPRA SĂNĂTĂłII, PRODUCłIEI ŞI CALITĂłII

ACESTEIA, LA PUII DE CARNE

CCoonndduuccăăttoorr şşttiiiinnŃŃiiffiicc PPrrooff..uunniivv..ddrr.. CCOORRNNEELL MMAANN

CClluujj--NNaappooccaa 22001100

Page 2: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

1

Comisia de doctorat a fost aprobată în următoarea componenŃă:

PREŞEDINTE: 1. Prof.dr. IOAN ŞTEFAN GROZA

COND.ŞTIINłIFIC 2. Prof.dr. CORNEL MAN

REFERENłI: 3. Prof.dr. CONSTANTIN DRĂGHICI – USAMV Cluj, Specialitatea Igienă animală

4. Prof.dr. IOAN łIBRU – USAMVB Timişoara, Specialitatea Igienă, Bunăstarea animalelor

5. Conf.dr. ILARIE IVAN – Univ.Tehn. Cluj-Napoca, Specialitatea AlimentaŃie, Tehnologii de creştere

Page 3: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

2

CUPRINS

Pag.

PARTEA I-a: STADIUL CUNOA ŞTERII INTRODUCERE ………………………………………………………………….. Cap. 1. SITUAłIA ACTUAL Ă ŞI PERSPECTIVELE CREŞTERII ŞI EXPLOAT ĂRII PUILOR DE CARNE ………………………………………. 1.1. EvoluŃie şi perspective pe plan mondial ………………………………………. 1.2. EvoluŃie şi perspective pe plan naŃional ………………………………………. Cap. 2. SISTEME DE CREŞTERE A PUILOR DE CARNE; EXIGEN łE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă PE FILIERA ,,PUI DE CARNE” ………….. 2.1. Tehnologii industriale ………………………………………………………….

2.1.1. Tehnologia de creştere pe aşternut permanent ………………………. 2.1.2. Tehnologia de creştere în baterii ……………………………………… 2.1.3. Microclimatul din adăposturi – factor important pentru bunăstarea puilor ……………………………………………..

2.2. Tehnologia Label ……………………………………………………………… 2.3. Sistemul ecologic de creştere a puilor de carne ……………………………….

2.3.1. Date introductive …………………………………………………….. 2.3.2. Filiera „pasăre bio”; evoluŃie, importanŃă …………………………… 2.3.3. ExigenŃe pe filiera „ferme ecologice” ………………………………… 2.3.4. Adăposturile şi adăpostirea păsărilor din fermele ecologice …………. 2.3.5. Tipuri de adăposturi utilizate în avicultura ecologică ……………….. 2.3.6. Microclimatul din adăposturi ………………………………………… 2.3.7. AlimentaŃia păsărilor în sistemul ecologic de creştere şi exploatare … 2.3.8. Principii fundamentale în algerea speciilor, raselor şi hibrizilor pentru producŃia zootehnică “bio” ……………………………………. 2.3.9. Caracteristici ale fermelor ecologice …………………………………. 2.3.10. Specificul profilaxiei şi terapiei bolilor în avicultura ecologică …….

CAP 3. BIOSECURITATEA FERMELOR AVICOLE ………………………... Cap. 4. CRITERII ŞI FACTORI DE INFLUEN łĂ A CALIT ĂłII PE FILIERA ,,PUI CARNE” ……………………………………………………. 4.1. CondiŃiile tehnice pentru înscrierea păsărilor destinate sacrificării pe clase de calitate în viu (STAS nr. 6997-83) …………………………………………. 4.2. Procesarea păsărilor în abator ..……………………………………………….. 4.3. Aprecierea calităŃii carcaselor obŃinute în procesul de abatorizare a păsărilor .. 4.4. Tranşarea carcaselor de pasăre şi participarea porŃiunilor anatomice în alcătuirea acestora …………………………………………………………… 4.5. Conceptul de calitate a cărnii de pasăre şi factorii de influenŃă ai acesteia …… 4.6. Însuşirile organoleptice (senzoriale) ale cărnii ………………………………… 4.7. Însuşirile fizico-chimice şi tehnologice ale cărnii …………………………….. 4.8. Abordări şi aspecte ale calităŃii produselor alimentare în economia modernă …

9

13 13 16

21 21 23 29

31 39 42 42 44 47 48 50 50 51

54 55 56 62

69

70 71 74

75 78 80 86 89

Page 4: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

3

PARTEA a II-a CERCETĂRI PROPRII Cap. 1. MOTIVAłIA ŞI OBIECTIVELE TEZEI ……………………………… Cap.2. PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂłILOR LUATE ÎN STUDIU 2.1. S.C. AVE IMPEX S.R.L. SATU-MARE – complex de creştere intensiv-industrială a puilor de carne …………………………………………..

2.1.1. Amplasare ……………………………………………………………. 2.1.2. ConstrucŃii de producŃie ……………………………………………… 2.1.3. Dotările tehnice ale halelor ……………………………………………

2.1.4. InstalaŃii şi utilaje pentru igienizarea halelor între seriile de pui …….. 2.2. FERMA ADRIAN – LIVADA, JUD. SATU-MARE – fermă de creştere semiintensiv-gospodărească şi ecologică a puilor de carne …………... 2.3. GOSPODĂRII ALE POPULAłIEI cu sector de creştere a puilor de carne în sistem extensiv-gospodăresc ……………………………………………….. 2.4. Concluzii parŃiale ……………………………………………………………… Cap.3. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR DE CARNE CRESCUłI ÎN SISTEM INTENSIV-INDUSTRIAL …………………………………………….. 3.1. Biosecuritatea fermelor, igienizarea halelor şi pregătirea acestora pentru populare …………………………………………………………………

3.1.1. Asigurarea biosecurităŃii ……………………………………………… 3.1.2. Igienizarea şi pregătirea halelor pentru populare …………………….. 3.1.3. Cercetări privind eficienŃa igienizării halelor între serii de pui ……… 3.1.4. Concluzii parŃiale ………………………………………………………

3.2. Studiul microclimatului din halele de creştere şi influenŃa lui asupra puilor …. 3.2.1. Material şi metodă ……………………………………………………. 3.2.2. Rezultate şi discuŃii …………………………………………………… 3.2.2.1. EvoluŃia temperaturii aerului ............................................................... 3.2.2.2. EvoluŃia umidităŃii relative a aerului ………………………………. 3.2.2.3. EvoluŃia Indicelui Temperatură – Umiditate (ITU) ……………….. 3.2.2.4. EvoluŃia curenŃilor de aer ………………………………………….. 3.2.2.5. EvoluŃia luminozităŃii ………………………………………………. 3.2.2.6. EvoluŃia gazelor nocive din aer …………………………………….

3.2.2.7. Aeroflora adăposturilor de pui …………………………………….. 3.2.3. Sinteză privind micoclimatul din halele de creştere a puilor Cobb 500

3.2.4. Concluzii parŃiale …………………………………………………….. 3.3. Igiena alimentaŃiei puilor de carne în sistem intensiv-industrial ………………

3.3.1. Material şi metodă ……………………………………………………. 3.3.2. Rezultate şi discuŃii …………………………………………………… 3.3.2.1. Cu privire la sistemul şi utilajele de furajare ………………………. 3.3.2.2. Cu privire la formula şi tehnica furajării …………………………… 3.3.2.3. Cu privire la reŃetele furajere utilizate şi valoarea lor nutritivă ……. 3.3.3. Concluzii parŃiale …………………………………………………….

3.4. Cercetări privind igiena apei şi a adăpatului puilor în sistem industrial; factori de influenŃă ……………………………………………………………..

3.4.1. Material şi metode ……………………………………………………. 3.4.2. Rezultate şi discuŃii ……………………………………………………

94 97

97 103 105 105 110

111

112 115

116

116 116 117 122 125 126 126 130 131 132 133 134 134 136 138 140 141 145 145 146 146 147 149 160

161 161 162

Page 5: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

4

3.4.2.1. Cu privire la sistemul de adăpare, frontul de adăpare şi funcŃionalitatea sistemului ………………………………………. 3.4.2.2. Cu privire la condiŃiile de potabilitate ale apei ……………………. 3.4.2.3. Cu privire la consumul da apă şi factorii de influenŃă ……………..

3.4.2.4. Cu privire la influenŃa temperaturii aerului din hale asupra consumului de apă …………………………………………………. 3.4.3. Concluzii parŃiale …………………………………………………….

3.5. Rezultate obŃinute privind evoluŃia masei corporale, a sporului în creştere şi a consumului de furaje, la puii crescuŃi în sistem intensiv …………………… 3.5.1. EvoluŃia masei corporale şi influenŃa unor factori de igienă; microclimatul şi anotimpul …………………………………………..

3.5.2. EvoluŃia sporului mediu de creştere şi influenŃa unor factori de igienă 3.5.3. Consumul specific de furaje şi influenŃa unor factori de igienă ……… 3.5.4. Concluzii parŃiale ……………………………………………………..

3.6. Cercetări privind relaŃia dintre nivelul de realizare a factorilor tehnologici şi de igienă, biosecuritatea fermelor, bunăstarea puilor şi pierderile prin mortalitate în sistemul intensiv de creştere ………………………………………………………..

3.6.1. Obiectivele cercetării ………………………………………………… 3.6.2. Rezultate şi discuŃii ………………………………………………….. 3.6.2.1. IncidenŃa pierderilor prin mortalitate pe fermă, serii de creştere şi hale ………………………………………………………………..

3.6.2.2. Dinamica pierderilor pe vârste …………………………………….. 3.6.2.3. Dinamica pierderilor pe anotimp ………………………………….. 3.6.2.4. Depistarea unor factori de influenŃă şi descrierea unor episoade terminate cu mortalităŃi peste media pe fermă, serie sau hală ……… 3.6.2.5. Cauzele principale ale pierderilor prin mortalitate la pui ...................

3.6.3. Concluzii parŃiale ……………………………………………………. Cap.4. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR COBB – 500 CRECUłI ÎN SISTEM SEMIINTENSIV ŞI EXTENSIV ………………………………………. 4.1. Material şi metodă …………………………………………………………….. 4.1.1. Descrierea adăpostului şi adăpostirii puilor …………………………. 4.1.2. Schema experimentală ……………………………………………….. 4.2. Rezultate şi discuŃii ……………………………………………………………. 4.2.1. EvoluŃia microclimatului ……………………………………………..

4.2.2. Furajarea şi consumul de furaje ………………………………………. 4.2.3. EvoluŃia masei corporale şi a sporului de creştere …………………… 4.2.4. Consumul specific şi pierderile prin mortalitate ……………………..

4.3. Concluzii parŃiale ……………………………………………………………… Cap.5. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR DE CARNE CRESCUłI ÎN GOSPODĂRIILE POPULA łIEI ……………………………………………….. 5.1. Creşterea puilor eclozionaŃi din ouă provenite din gospodărie, cu ajutorul cloştilor (Varianta A) ……………………………………………… 5.2. Pui ecolozionaŃi la cloşcă şi crescuŃi separat în spaŃii încălzite (Varianta B) ….

162 162 163

165 166

168

168 188 190 190

192 193 193

193 210 212

213 217 218

221 221 221 226 227 227 227 228 230 231

234

235 238

Page 6: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

5

5.3. Pui eclozionaŃi în incubatoare de mică capacitate, crescuŃi în spaŃii încălzite (Varianta C) ……………………………………………………………………. 5.4. Creşterea în gospodăriile populaŃiei a puilor Cobb-500, cumpăraŃi de la unităŃi de profil (Varianta D) ………………………………………………………….. 5.5. Rezultate şi discuŃii pentru fiecare variantă …………………………………… 5.6. Concluzii parŃiale ……………………………………………………………… Cap.6. CERCETĂRI PRIVIND PRODUCEREA PUIULUI DE CARNE ECOLOGIC ÎN CONDI łIILE UNEI FERME DIN JUDE łUL SATU MARE 6.1. Material şi metodă ……………………………………………………………… 6.2. Rezultate şi discuŃii ……………………………………………………………. 6.3. Concluzii parŃiale ……………………………………………………………… Cap.7.CERCETĂRI PRIVIND PREG ĂTIREA PUILOR PENTRU SACRIFICARE ŞI VALORIFICAREA PRODUC łIEI DE CARNE DE PUI ÎN FUNCłIE DE SISTEMUL DE CREŞTERE ………………………………… 7.1. Pregătirea şi manipularea puilor ………………………………………………. 7.2. Rezultate şi discuŃii …………………………………………………………….

7.2.1. Rezultate la puii crescuŃi în sistem intensiv-industrial ………………. 7.2.2. Randamentul comercial, proporŃia părŃilor anatomice şi rezultatele tranşării carcaselor la pui crescuŃi în sistem semiintensiv şi extensiv–gospodăresc …………………………………………………

7.3. Concluzii parŃiale ……………………………………………………………… Cap.8. CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA CARCASELOR ŞI A CĂRNII ÎN FUNCłIE DE SISTEMUL DE CREŞTERE A PUILOR ŞI UNII FACTORI DE INFLUEN łĂ …………………………………………………….. 8.1. Cauze ale declasării sau confiscării carcaselor la examenul post mortem …….. 8.2. Principalii factori de influenŃă care favorizează depreciere a carcaselor ………. 8.3. Studii privind calitatea cărnii de pui obŃinuŃi în diferite sisteme de creştere ….

8.3.1. Calitatea senzorială a cărnii ………………………………………….. 8.3.2. Studiul însuşirilor fizico – chimice ale cărnii ………………………… 8.4. Concluzii parŃiale ……………………………………………………….

Cap.9. DIFERENłE ESENłIALE ÎNTRE SISTEMUL INTENSIV-INDUSTRIAL ŞI SISTEMELE ALTERNATIVE DE CRE ŞTERE A PUILOR DE CARNE. MOTIVA łIA SISTEMULUI ECOLOGIC ………………………. 9.1. Text introductiv ………………………………………………………………… 9.2. DiferenŃe privind condiŃiile de creştere a puilor ………………………………. 9.3. DiferenŃe privind rezultatele de producŃie ……………………………………. 9.4. DiferenŃe privind randamentul şi structura carcasei …………………………… 9.5. DiferenŃe privind calitatea cărnii în funcŃie de sistemul de creştere …………… 9.6. DiferenŃe privind calitatea globală a cărnii …………………………………….. 9.7. MotivaŃia sistemelor alternative de creştere şi în special a creşterii în sistem ecologic …………………………………………………………………. 9.8. Concluzii parŃiale ………………………………………………………………. CONCLUZII GENERALE ……………………………………………………….. BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………….. REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT ………………………………………... SUMMARY OF Ph.D.THESIS ……………………………………………………

239

240 245 246

248 250 251 254

257 257 259 259

270 278

279 279 281 282 282 286 288

290 290 290 291 292 292 293

294 300 301 323 328 343

Page 7: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

6

Introducere

Carnea de pasare, se află în topul preferinŃelor consumatorilor de pretutindeni.

Cercetarea ştiinŃifică a pus la îndemâna crescătorilor, noi genotipuri de mare valoare, cu

precocitate avansată şi viteză mare de creştere, capabile să valorifice superior nutreŃul,

obŃinându-se producŃii de mare economicitate. Toate acestea se realizează în condiŃiile

artificializării mediului de creştere şi în prezenŃa unui adevărat „dopaj alimentar”.

Inevitabil, a apărut reversul medaliei: producŃiile epuizante cantitativ se dovedesc a

fi în continuă depreciere calitativă, pe fondul reducerii confortului şi a bunăstării păsărilor.

Pe filiera carne de pasăre produsă intensiv-industrial, consumatorii acuză vehement

deprecierea gustului şi a însuşirilor culinare, incluzând: frăgezimea exagerată a fibrelor

musculare; culoarea roşietică a osului şi măduvei osoase; carne insuficient de matură,

apoasă şi foarte perisabilă; aroma puilor fierŃi sau prăji Ńi dominată de unele mirosuri

străine, nespecifice, cu originea în nutreŃurile administrate; conŃinutul în pesticide şi alte

reziduuri dăunătoare. Se mai incriminează bunăstarea şi protecŃia animalelor în aceste

ferme, ca şi impactul lor cu mediul ambiant.

În aceste condiŃii, consumatorii îşi îndreaptă atenŃia spre produse de pasăre

obŃinute în ferme mai mici, în condiŃii de acces al păsărilor la aer curat şi teren înierbat,

crescute semiintensiv sau extensiv, fără forŃaj alimentar, cu o creştere lentă şi sacrificare

mai târzie. Aceste aspecte sunt noi şi incomplet studiate sub aspect ştiinŃific.

În acest context, se înscrie şi prezenta teză de doctorat, care îşi propune un studiu

comparativ privind filiera carne de pui, în sistem intensiv-industrial, semiintensiv de tip

ecologic şi extensiv în gospodăriile populaŃiei. Studiul se referă atât la aspecte cantitative

ale producŃiei de carne, cât şi la unele însuşiri calitative ale acesteia.

Obiectivele majore ale tezei:

• Studiul condiŃiilor tehnologice şi de igienă, influenŃa lor asupra principalilor parametri

cantitativi şi calitativi pe filiera carne de pui, comparativ, în sistemul intensiv-industrial,

semiintensiv-ecologic şi în cel gospodăresc de creştere şi exploatare a puilor de carne;

• Factorii tehnologici şi de igienă studiaŃi, se referă la:

− igiena alimentaŃiei şi adăpatului;

− evoluŃia microclimatului din adăposturi;

Page 8: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

7

− derularea fluxului tehnologic;

− biosecuritatea şi sanitaŃia în ferme;

• Parametrii cantitativi ai producŃiei pe filiera carne, au fost:

− evoluŃia masei corporale şi masa la sacrificare;

− sporul mediu zilnic realizat;

− consumul specific de furaje;

− randamentul la sacrificare;

− ponderea unor părŃi tranşate în alcătuirea carcasei;

− pierderile prin mortalitate şi cauzele acestora;

• Principalele elemente de calitate ale cărnii de pui studiate, au fost:

− însuşiri senzoriale;

− însuşiri fizico-chimice;

• Elemente de eficienŃă economică.

Cap.2. PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂłILOR LUATE ÎN STUDIU

Din datele prezentate în acest capitol se pot concluziona următoarele:

� Cercetările privind influenŃa unor factori de igienă asupra sănătăŃii, producŃiei şi

calităŃii acesteia, la puii de carne s-au efectuat în mai multe unităŃi şi gospodării ale

populaŃiei crescătoare de pui ce acoperă tot spectrul de tehnologii adică intensiv

industrială, semiintensiv gospodărească, ecologică şi extensiv gospodărească după

cum urmează:

• S.C. Ave Impex S.R.L. Satu Mare, unitate specializată pe filiera “pui de carne”, cu

sector de creştere a părinŃilor rase de carne, incubaŃie, ferme de creştere a puilor, abator

de prelucrare primară, carmangerie pentru prelucrare avansată, magazine proprii de

desfacere. Unitatea dispune de ferme cu dotări moderne pentru creşterea puilor,

utilizează un hibrid specializat pentru creştere rapidă şi carcasă de calitate – Cobb 500.

Microclimatul este dirijat, furajarea computerizată, managementul general performant,

având implementat S REN ISO 22000 şi ISO 9001:2000.

Page 9: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

8

• Ferma Adrian – Livada, JudeŃul Satu Mare, care deŃine un adăpost de 1000 m2,

compartimentat şi pregătit pentru creşterea puilor de carne în sistem semiintensiv, cu

principalele lucrări manuale şi sacrificarea puilor la vârsta 56-60 zile, dar şi la 81-90

zile, în sistem ecologic.

• Gospodării Ńărăneşti ce cresc pui în sistem extensiv-tradiŃional, cu material biologic foarte

heterogen, populaŃii şi rase locale, cu sacrificarea la 3-6 luni după necesităŃile familiei,

dar am încercat şi pui din hibridul Cobb 500 cu vârsta de sacrificare 81 zile. Adăposturile

sunt tradiŃionale, fără încălzire şi de regulă se cresc numai pui de primăvară – vară cu o

furajare gospodărească în care puii au acces la iarbă verde prin păscut sau administrată în

padoc, curte sau şopron de creştere.

• UnităŃile şi gospodăriile luate în studiu au permis desfăşurarea cercetărilor la toate

obiectivele propuse şi s-au pretat corespunzător la obŃinerea de date cu valoare

ştiinŃifică ridicată şi cu un pregnant caracter aplicativ.

Cap.3. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR DE CARNE

CRESCUłI ÎN SISTEM INTENSIV-INDUSTRIAL 3.1. Biosecuritatea fermelor, igienizarea halelor şi pregătirea acestora pentru populare

Tabelul 3.2/Table 3.2 Eficacitatea dezinfecŃiilor profilactice – hale pui carne

Preventive desinfections efficiency in broiler halls

Testul S/100 cm² Testul NTG/100 cm² Testul F/100 cm² SpecificaŃie

Specification

Total hale Total halls

Negativ Negative

Pozitiv Positive

Negativ Negative

Pozitiv Positive

Negativ Negative

Pozitiv Positive

Hale testate/ Tested halls 58 52 6 45 13 46 12 % 100% 90 10 77,6 22,4 79,4 20,6 Nr. hale dezinfectate necorespunzător Number of inadequate desinfected halls

8 2

3 3

% 14% 3,4 5,2 5,2

Page 10: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

9

3.2. Studiul microclimatului din halele de creştere şi influenŃa lui asupra puilor

� S-au luat în considerare toŃi factorii de microclimat, şi anume:

• Temperatura aerului;

• Umiditarea relativă;

• Indicele Temperatură – Umiditate (ITU);

• Viteza curenŃilor de aer;

• Intensitatea şi durata luminii;

• ConcentraŃia gazelor nocive CO2, NH3, H2S;

• Aeromicroflora adăposturilor reprezentată cantitativ prin UFC/m3 (NTG/m3)

şi calitativ prin grupele de germeni cu semnificaŃie igienică: stafilococi,

streptococi, Gramm-negativi şi ciuperci.

� În determinarea acestor factori s-au utilizat tehnici de laborator adecvate, cu aparatură

standardizată (Man C. 1986; Drăghici C. 1991).

Tabelul 3.13/Table 3.13

Aprecierea globală a microclimatului prin metoda punctelor (Cheia PETKOV adaptată de Man C., 1986)

Global assessment of microclimate by points method

Ferma Farm

Nr. hale examinate Number of examinated

halls

Aprecierea microclimatului Microclimate assessement

Nr. Hale

Number of halls

%

ObservaŃii (exemplificări) Observations (examples)

excelent 6 19 H1, S1; H1, S2; H3, S4 bun 16 50

acceptabil 6 19 VETIŞ 32

deficitar 4 12 H5, S3; H2, S3; H6, S1 excelent 4 18

bun 10 46 acceptabil 5 23

BOTIZ 22

deficitar 3 13 Notă: S1 – serie de iarnă; S2 – serie de primăvară; S3 – serie de vară; S4 – serie de toamnă; H 1-6 – hale de creştere Note: S1 – winter series; S2 – spring series; S3 – summer series; S4 – autumn series; H 1-6 – growth halls

Page 11: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

10

Tabelul 3.3/Table 3.3

EvoluŃia temperaturii aerului (oC) Evolution of air temperature (oC)

Vârsta (zile)/Age (days) Sezon/Season

1 - 3 4 - 10 11 - 20 21 - 30 31 - 42 Primăvara/Spring

Tmin Tmax Tmedie

Amplitudine Amplitude

25 35

30-31 10

25 32

28-27 7

20 30

26-24 10

20 30

22-20 8

16 20

16-20 4

Toamna/Autumn Tmin Tmax Tmedie

Amplitudine Amplitude

26 37

30-31 11

25 35

30-26 10

20 30

28-25 10

18 28

22-20 10

16 25

18-20 9

Iarna/Winter Tmin Tmax Tmedie

Amplitudine Amplitude

21 37

29-30 16

22 33

28-26 11

16 26

26-20 10

16 26

20-26 10

14 22

18-20 8

Vara/Summer Tmin Tmax Tmedie

Amplitudine Amplitude

24 37

33-30 13

24 33

30-26 9

25 33

28-26 8

25 32

28-25 7

24 33

26-24 9

Tabelul 3.4/Table 3.4

EvoluŃia umidităŃii relative a aerului Evolution of the air relative humidity

Vârsta (zile)/Age (days) Specificare Specification 1 - 3 4 - 10 11 - 20 21 - 30 31 - 42

URi min (%) 30 30 40 55 65 URi max (%) 50 55 70 78 88 URi med (%) 45 50 55 65 72 Amplitudine pe perioadă (%) Period amplitude

20 25 30 23 23

Page 12: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

11

Tabelul 3.5/Table 3.5 EvoluŃia ITU în funcŃie de vârsta puilor

Evolution of ITU depending on the chicken age

Vârsta puilor (zile)/Chicken age (days) Specificare

1 - 10 11 - 20 21 - 30 31 - 42 ITU de confort Comfort ITU

86-90 83-80 77 71-62

ITU real pentru Tmin şi URi min Real ITU for Tmin and URi min 65 67 60 60

ITU real pentru Tmax şi URi max Real ITU for Tmax and URi max 88 89 87 89

ITU real pentru Tmediu şi URi mediu Real ITU for Tmean and URi mean 83 78 75 66

Tabelul 3.6/Table 3.6 EvoluŃia vitezei curenŃilor de aer/Evolution of the air streams speed

Sezonul/Season Vmin (m/s) Vmax (m/s) Vmedie (m/s) Iarna/Winter 0,01 0,42 0,1-0,28 Primăvara/Spring 0,01 0,51 0,01-0,32 Toamna/Autumn 0,01 0,52 0,01-0,34 Vara/Summer 0,01 0,66 0,01-0,36

Tabelul 3.8/Table 3.8

EvoluŃia CO2 din aer (%) Evolution of CO2 from the air (%)

Vârsta puilor (zile)/Chicken age (days) Anotimpul/Season

1 - 10 11 - 20 21 - 30 31 - 42 Iarna/Winter sub 0,05 0,05 – 0,20 0,20 – 0,30 0,20 – 0,36 Vara/Summer sub 0,05 0,05 – 0,15 0,20 – 0,30 0,20 – 0,32 Primăvara/Spring sub 0,05 0,05 – 0,18 0,20 – 0,32 0,20 – 0,34 Toamna/Autumn sub 0,05 0,05 – 0,20 0,20 – 0,32 0,20 – 0,34

Tabelul 3.9/Table 3.9

EvoluŃia NH3 din aer (ppm) Ammonia evolution from the air (%)

Vârsta puilor (zile)/Chicken age (days) Anotimpul/Season

1 - 10 11 - 20 21 - 30 31 - 42 Iarna/Winter 0 - 2 2 – 5 8 – 20 10 – 36 Vara/Summer 0 – 2 2 – 6 8 – 22 10 – 38 Primăvara/Spring 0 – 2 2 – 4 8 - 15 10 – 26 Toamna/Autumn 0 – 2 2 - 4 8 - 16 10 - 26

Page 13: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

12

Tabelul 3.10/Table 3.10

EvoluŃia aeromicroflorei din adăposturi (N x 1000) The evolution of shelters air microflora

Grupele de germeni/ Germs group Vârsta (zile)

Age (days) NTG Stafilococi

Staphylococci Streptococi Streptococci

Gramm-negativi Gramm-negative

Ciuperci Fungi

Înainte de populare Before population

3,5 0,3 0,1 0 0,08

1 – 10 10 – 400 1,1 – 3,1 0,6 – 0,8 0,2 – 0,4 0,5 – 0,8 11 – 20 320 – 1200 116 – 240 40 – 60 10 – 40 16 – 40 21 – 30 600 – 1800 200 – 940 60 – 100 80 – 120 30 – 80 31 – 42 800 - 2300 300 – 1600 80 – 320 160 – 460 20 – 60

Tabelul 3.11/Table 3.11

Ponderea procentuală a grupelor de germeni cu semnificaŃie igienică din NTG/m3 The percentage of germs group with hygienic significance from NTG/m3

Vârsta (zile) Age

(days)

NTG Stafilococi Staphylococci

Streptococi Streptococci

Gramm-negativi Gramm-negative

Ciuperci Fungi

Nx1000 % Nx1000 % Nx1000 % Nx1000 % Nx1000 % 1-10 205 100 2,1 1,02 0,7 0,34 0,3 0,14 1,25 0,61 11-20 750 100 150 20 50 6,66 25 6,66 28 3,73 21-30 1200 100 560 46 80 6,66 100 8,33 70 5,83 31-42 1560 100 900 57 200 12,80 320 20,50 60 3,85

3.3. Igiena alimentaŃiei puilor de carne în sistem intensiv-industrial

Cercetările efectuate cu privire la igiena alimentaŃiei puilor Cobb-500, sub

aspectul sistemului de furajare, a tehnicii de furajare, a reŃetelor utilizate şi valoarea lor

nutritivo–biologică, în relaŃie cu cerinŃele acestui hibrid, au condus la rezultate

interesante, ce permit emiterea următoarelor concluzii:

� În S.C. Ave Impex S.R.L. Satu Mare, furajarea puilor se face trifazial cu reŃete

optimizate pe calculator şi întreg procesul de nutriŃie este computerizat. AlimentaŃia

se face la discreŃie, consumul de furaje este monitorizat permanent şi 2% din pui sunt

cântăriŃi periodic pentru a se urmării performanŃele obŃinute.

� În ceea ce priveşte programul de furajare, faŃă de ,,Ghidul Tehnic – Cobb 500" şi

Page 14: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

13

broşura ,,Cobb-500 performances et recommendations nutritionnelles”, în unitate se

aplică o variantă modificată ce include următoarea schemă:

−−−− perioada de furajare cu nutreŃ starter de la 1-20 zile

−−−− perioada de furajare cu nutreŃ de creştere de la 21-33 zile

−−−− perioada de furajare cu nutreŃ de finisare de la 33 zile la sacrificare (39-42 zile)

� ReŃetele furajere pentru cele trei perioade de creştere a puilor sunt alcătuite după

ultimele cerinŃe impuse de normele de creştere:

• ReŃeta de nutreŃ starter pentru Cobb 500 (1-20 zile), cuprinde: porumb, grâu, şrot

soia, făină de peşte, germeni de porumb, carbonat de calciu, clorură de sodiu,

bicarbonat de sodiu, adaos de aminoacizi esenŃiali de sinteză, enzime, acidifianŃi

şi alŃi aditivi furajeri. Valoarea nutritivă a furajului este corespunzătoare EMP

3150 Kcal/Kg, P.B. 22,5%, raportul EMP/P.B. 140 şi raporturile EMP/lizină,

MDL / LDP, TRD/LDP, TIP/LDP sunt la valori optime, eficiente pentru digestia

şi bioconversia furajului.

• ReŃeta de nutreŃ de creştere (21-33 zile), include porumb 60%, soia, gluten, ulei

de porumb, premix vitamino-mineral în proporŃie de 1%, aminoacizi, enzime, alŃi

aditivi inclusiv, antifungice, coccidiostatice şi acidifianŃi. Valoarea nutritivă este

potrivită: EM 3200 Kcal/ Kg, P.B. 20%, raportul EMP/P.B. 160, EMP/lizină 2,67,

MDP/LDP 0,58, MCD/LDP 0,79, TIP/LDP 0,2.

• ReŃeta pentru nutreŃul de finisare (peste 33 zile), conŃine porumb 59%, soia, făină

furajeră, ulei de porumb, aminoacizi de sinteză, enzime, premix vitamino-mineral

1%. Valoarea nutritivo-biologică a furajului EMP 3118 – 3341 Kcal/Kg, P.B.

19,5%, raportul EMP/P.B. 171. Celelalte raporturi sunt la valori optime şi din

acest furaj sunt excluse ingredientele indezirabile pentru consumatori, cum ar fi

medicamentele, făina de peşte, făina de carne, coccidiostaticele.

� Pe perioada studiată nu s-au constatat stresuri de natură alimentară, de ordin cantitativ

sau calitativ, care să influenŃeze negativ producŃia şi calitatea acesteia, cu unele

excepŃii pasagere datorită unor densităŃi mai mari şi insuficienŃei frontului de furajare.

Page 15: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

14

3.4. Cercetări privind igiena apei şi a adăpatului puilor în sistem industrial; factori de influenŃă

Tabelul 3.21/Table 3.21

Parametrii de calitate ai apei folosite pentru adăparea puilor Water quality parameters used for watering chickens

Indicatorul analizat/ Parameter analysis

Valori obŃinute Obtained values

Valori normale Normally

values

Metoda de analiză

Analysis method Organoleptic/Organoleptical Miros/Smell Max 1 grad Max 2 grade STAS 6325 - 61 Gust/Taste Max 1 grad Max 2 grade STAS 6325 - 61 Fizic/Physical Culoare/Colour Incoloră Incoloră STAS 6325 - 61 Claritate/Clarity Clară Clară STAS 6323 - 88 Sediment/Sediment Absent Absent STAS 6323 - 88 Chimic/Chemical pH 6,86 6,5-9,5 SR ISO 10523-97 Duritate totală (°d)/Total hardness 4,8 5-20 STAS 3026-76 Duritate temporară (°d) Temporary hardness 3,8 STAS 3026-76 Duritate permanentă (°d) Permanent hardness 0,9 STAS 3026-76 Cloruri (mg/l)/Chloride 46,2 250 SR ISO 9297-2001 SulfaŃi (mg/l)/Sulfate 22,1 200 STAS 8601-70 AzotaŃi (mg/l)/Nitrate 2,6 45 SR ISO 7890-96 AzotiŃi (mg/l)/Nitrite 0,002 0,5 SR ISO 6777-96 SubstanŃe organice (mg O2/l) Organic substances

2,6 0-20 SR EN ISO 9467-2001

Bacteriologic/Bacteriological NTG (UFC)/ml 32 <100 STAS 3001-91 Coliformi/ml/Coliforms 0 <3 STAS 3001-91

Tabelul 3.23/Table 3.23 InfluenŃa temperaturii aerului din hală asupra consumului

de furaje şi de apă la puii broiler Influence of hall air temperature on broiler chicken fooder and water consumption

Temperatura aerului/Air temperature

Specificare Specification

Normală/Normal 24 - 20°C

L 1

Crescută/High 25 - 29°C

L 2

Excesivă Excessive 30 - 32°C

L 3 Consum de furaje (cumulat zilele 31 – 39) (kg)/Fodder consumption (31-39 cumulative days)

1,615 1,532 1,428***

Page 16: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

15

Consum de apă (cumulat zilele 31 – 39) (l)/Water consumption (31-39 cumulative days)

2,6 6,28*** 7,28***

Consum mediu de furaje/cap/zi (g) Average fodder consumption/head/day

179 170 159***

Consum mediu de apă/cap/zi (g) Average water consumption/head/day

289 697*** 809***

Raportul apă : furaje Water : fodder index

1,6 : 1 4,1 : 1*** 5,1 : 1***

Reducerea consumului de furaje (% faŃă de L 1)/Decrease of fodder consumption (% to L1)

100 -5,2 -21,6

Creşterea consumului de apă (% faŃă de L 1)/Increased of water consumption) (% to L 1)

100 240 280

*** p < 0,001

Din rezultatele obŃinute se desprind următoarele: faŃă de lotul martor (L 1) care a

beneficiat de condiŃii optime de microclimat, loturile L 2 şi L 3, expuse la valori

ridicate, peste normele de bunăstare a puilor, îşi reduc consumul voluntar de furaje cu

5,2% şi 21,6% şi în paralel creşte consumul de apă pentru răcorire, de 2,4 ori (L 2) şi

2,8 ori (L3). În aceste condiŃii raportul apă : furaje creşte brusc de la valori normale de

1,6 : 1 la 4,1 : 1 (L 2) şi respectiv 5,1 : 1 (L 3) atestând efortul de adaptare al puilor.

Cercetarea noastră atrage atenŃia asupra efectelor negative ale temperaturii

excesive asupra puilor în vârstă de peste 30 de zile şi necesitatea de a regla debitul de apă

în această perioadă critică.

3.5. Rezultate obŃinute privind evoluŃia masei corporale, a sporului în creştere şi a consumului de furaje, la puii crescuŃi în sistem intensiv

3.5.1. EvoluŃia masei corporale şi influenŃa unor factori de igienă; microclimatul şi anotimpul

În perioada 2008 – 2009, pe un efectiv de circa 5 000 000 pui crecuŃi în unitate, s-

au obŃinut greutăŃi de sacrificare cuprinse între 2212 – 2286 g, rezultate competitive pe

plan naŃional şi mondial.

Page 17: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

16

Tabelul 3.35/Table 3.35

Masa vie la sacrificare, sporul mediu zilnic şi consumul specific de furaje în funcŃie de starea microclimatului din hală

Slaughter body weight, daily weight gain and fooder consumption rate depending of hall microclimate status

Specificare/Specification

Masa vie la 39 zile (kg)

Body weight at 39 days

SMZ/ perioadă (g) DWG/ period (g)

Consum specific de furaje (kg)

Fooder consum-ption rate (kg)

MortalităŃi (%)

Mortality (%)

Hale cu cel mai bun microclimat (98 puncte în cheia Petkov) (V1) Halls with the best microclimate (98 points under the Petkov key)

2,372 59,769 1,701 2,56

Hale cu cel mai slab microclimat (sub 70 puncte în cheia Petkov) (V2) Halls with the lowest microclimate (under 70 puncte în cheia Petkov)

1,864*** 46,770*** 1,960*** 14,06***

Media pe serie (V3) Average in series

2,276 57,333 1,780 4,04

Standard Cobb 500 (V4) 2,386 60,100 1,698 2,86

3.5.2. EvoluŃia sporului mediu de creştere şi influenŃa unor factori de igienă

Tabelul 3.37/Table 3.37 Sporul mediu zilnic în ferma Vetiş (g)/ Daily weight gain in Vetiş farm

Vârsta puilor (zile)/ Chicken age (days) Seria/Series

5 10 15 20 25 30 35 39 Primăvară/Spring 14,4 21,2 35,5 40,2 44,4 52,0 54,7 57,7 Vară/Summer 14,6 22,5 33,5 40,8 47,0 51,5 55,5 57,4 Toamnă/Autumn 15,6 22,7 35,3 40,8 44,2 50,4 52,1 57,7 Iarnă/Winter 14,4 22,7 35,0 40,2 45,7 51,9 55,2 58,1 Media pe fermă 14,7 22,3 34,8 40,5 45,3 51,5 54,4 57,7 Standard Cobb 500 16,0 26,0 32,0 38,8 45,8 52,4 57,6 60,1 DiferenŃă (%)/Difference -8,1 -14,3 +8,8 +4,4 -1,0 -1,8 -5,6 -4,0

SemnificaŃia/Significance Variantele

Variants Masa vie la 39 zile (kg) Body weight at 39

days

SMZ pe perioadă (g) Daily weight gain/period

Consum specific (kg) Fooder

consumption rate

MortalităŃi (%) Mortality

V 1 – V 2 ∗∗∗ ∗∗∗ ∗∗∗ ∗∗∗ V 1 – V 3 ∗ ∗ ∗ ∗∗ V 1 – V 4 NS NS NS NS

Page 18: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

17

Tabelul 3.38/Table 3.38 Sporul mediu zilnic în ferma Botiz (g)/ Body weight gain in Botiz farm

3.5.3. Consumul specific de furaje şi influenŃa unor factori de igienă

Consumul de furaje pe zi, pe hală, pe serie, pe fermă, pe unitate şi în final pe kg

spor realizat reprezintă un important parametru economic.

În conformitate cu ,,Fişa tehnologică Cobb 500”, un pui de carne, în condiŃii optime

consumă de la vârsta de 1 zi la 40 zile o cantitate de 4200 g furaj, realizând o masă

corporală de 2456 g, cu un consum specific de 1,719 kg furaj pentru un kg spor în greutate.

În unitatea studiată în funcŃie de fermă, serie, hală, condiŃii de bunăstare, puii au

consumat între 3500 g şi 4500 g furaj, realizând o masă corporală la sacrificare de 1,864

– 2,372 kg cu un consum specific de 1,701 – 1,960 kg, dar media pe mai mulŃi ani a fost

între 1,78 şi 1,86 kg furaje pe un kg spor.

3.6. Cercetări privind rela Ńia dintre nivelul de realizare a factorilor tehnologici şi de igienă, biosecuritatea fermelor, bunăstarea puilor şi pierderile prin mortalitate în sistemul intensiv de creştere Obiectivele cercetării:

• IncidenŃa pierderilor prin mortalitate pe ferme, serii de creştere şi hale;

• Dinamica pierderilor pe anotimp;

• Dinamica pierderilor pe vârste;

• Cauzele principale ale pierderilor prin mortalitate;

• Depistarea unor factori ocazionali de influenŃă aspra pierderilor prin mortalitate la pui.

Vârsta puilor (zile)/ Chicken age (days) Seria/Series

5 10 15 20 25 30 35 39 Primăvară/Spring 15,8 21,9 35,7 40,7 45,3 50,7 55,0 57,5 Vară/Summer 15,0 22,2 33,8 39,8 45,0 50,2 54,3 56,8 Toamnă/Autumn 15,1 22,3 35,6 40,6 46,1 51,5 55,3 58,3 Iarnă/Winter 15,6 22,8 35,4 40,8 44,2 50,2 51,8 57,4 Media pe fermă 15,4 22,3 35,1 40,5 45,2 50,7 54,1 57,5 Standard Cobb 500 16,0 26,0 32,0 38,8 45,8 52,4 57,6 60,1 DiferenŃă (%) Difference

-3,8 -14,2 +9,8 +4,3 -1,4 -3,3 -6,1 -4,3

Page 19: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

18

3.6.1. IncidenŃa pierderilor prin mortalitate pe ferm ă, serii de creştere şi hale

Tabelul 3.43/Table 3.43 IncidenŃa pierderilor pe serii în ferma Vetiş

The incidence of losses by series in Vetiş farm

Specificare Specification

Efectiv la populare Livestock at populating

Total morŃi Total dead %

Seria/Series 1 121 800 5 282 4,34 Seria/Series 2 118 500 4 246 3,58 Seria/Series 3 120 000 4 806 4,01 Seria/Series 4 118 000 4 934 4,20

Total 478 300 19 268 4,03

Tabelul 3.48/Table 3.48 IncidenŃa pierderilor pe serii în ferma Botiz

The incidence of losses by series in Botiz farm

Specificare Specification

Efectiv la populare Livestock at populating

Total morŃi Total dead

%

Seria/Series 1 125 000 3 860 3,09 Seria/Series 2 122 900 4 036 3,29 Seria/Series 3 122 500 3 894 3,18 Seria/Series 4 125 500 3 712 2,97

Total 495 900 15 502 3,13

16,6 16,1

24,4

15,918

9

0

5

10

15

20

25

1 2 3 4 5 6săptămânaweek

%

Fig.3.52. Dinamica mortalităŃilor pe vârste (din total morŃi), ferma Vetiş The dynamics of mortality by age (out of total dead), Vetiş farm

Page 20: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

19

24,6

15,9

18,7

14,815,9

10,1

0

5

10

15

20

25

1 2 3 4 5 6săptămânaweek

%

Fig. 3.53. Dinamica mortalităŃilor pe vârste (din total morŃi), ferma Botiz The dynamics of mortality by age (out of total dead), Botiz farm

3.6.2. InfluenŃa condiŃiilor de microclimat şi de bunăstare asupra pierderilor prin mortalitate

Tabelul 3.53/Table 3.53

InfluenŃa condiŃiilor de microclimat şi de bunăstare asupra pierderilor prin mortalitate The influence of microclimat and welfare status on mortality looses

Pierderi/Losses (%)

Specificare/Specification Vetiş Botiz

Hală excelentă (95 - 100 puncte în cheia Petkov ) (V1) Exceptional hall (98 points under the Petkov key)

2,97 2,56

Hală condiŃii deficitare (65 - 70 puncte în cheia Petkov) (V2) Hall with poor conditions (65 -70 points under the Petkov key)

14,06*** 13,62***

Media pe serie (V3) 4,03 3,96 V1, V3 vs. V2 *** p < 0,001

3.6.3. Cauzele principale ale pierderilor prin mortalitate la pui

În urma examenelor clinice efectuate în halele de pui a nueroaselor necropsii

făcute la faŃa locului şi la laboratorul DSV Satu Mare, am constatat o gamă variată de

cauze ce au condus la mortalitate. Dintre acestea menŃionăm:

― pui neviabili, cu vitalitate şi adaptabilitate reduse

― vitelosaculite ş peritonite viteline

― dezhidratare

Page 21: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

20

― congestii pumonare şi asfixii

― aerosaculite, alte boli respiratorii

― afecŃiuni ale membrelor: luxaŃii, artrite, tendoane dislocate

― ascită

― accidente diverse

― canibalism

― stres de căldură

― accidente vasculare şi cardiace datorită intensităŃii mari de creştere sau

,,sindromul acut al morŃii”

Cap.4. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR COBB - 500

CRECUłI ÎN SISTEM SEMIINTENSIV ŞI EXTENSIV

4.1.Schema experimentală

• Durata creşterii puilor: 60 zile

• Lotul 1: 50 pui de 10 zile, furajaŃi la discreŃie până la vârsta de 60 zile cu nutrteŃ

combinat procurat de la S.C.Abo Mix S.R.L. Satu-Mare

• Lotul 2: 50 pui de 10 zile, furajaŃi până la 60 zile cu amestec 1 : 1 furaj combinat cu

uruială (70% porumb şi 30% grâu furajer).

• Lotul 3: 289 pui de 10 zile, furajaŃi numai cu uruială 70% porumb + 30% grâu, acces

la padoc, unde li s-a administrat lucernă verde cosită, de 3 ori pe zi (fig.4.9). Aceşti

pui, erau scoşi afară ziua şi adăpostiŃi noaptea.

Pui au fost cântăriŃi tot la 10 zile şi s-au monitorizat următorii indicatori:

• Masa corporală şi sporul mediu zilnic la anumite vârste;

• Masa corporală finală şi sporul mediu pe perioada de creştere;

• Consumul de furaje şi consumul specific;

• Mortalitatea la pui.

Page 22: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

21

4.2. EvoluŃia microclimatului

• Temperatura aerului

Temperatura (oC) Vârsta puilor (zile) Chicken age (days) Minimă

Minimum Maximă

Maximum Media

Average

ObservaŃii Comments

1 – 20 20 26 23 mai frecvent frequently

24 – 26 21 – 30 24 28 25 24 – 28 31 – 40 24 32 25 25 – 28 41 - 60 24 32 26 26 - 30

• Umiditatea relativă: 55 – 86%, mai frecvent 55 – 70%;

• CurenŃii de aer: 0,1 – 0,3 m/s;

• Luminozitatea: 7 – 40 Lx; afară 200 – 5000 Lx;

• CO2: sub 0,3%, toată perioada, în toate compartimentele;

• NH3: sub 15 ppm;

• H2S: absent;

• NTG/m3: 68 000 – 600 000, valori scăzute faŃă de sistemul intensiv.

Concluzie: cu excepŃia temperaturii la vârsta de 1 – 20 zile, care este sub cea de

confort, ceilalŃi parametri sunt la valori excepŃionale, care nu se pot obŃine în creşterea

intensivă. La vârsta puilor de peste 40 zile, temperatura a fost în general excesivă, atât în

compartimentele pentru L 1 şi L 2, cât şi afară pentru L 3.

4.3. Furajarea şi consumul de furaje

Consumul total de furaje pe pui şi 60 zile a fost următorul:

• Lotul 1: 8,40 kg nutreŃ combinat;

• Lotul 2: 9,40 kg amestec 1 : 1 nutreŃ combinat + amestec uruit de porumb 70% şi grâu

furajer 30%;

• Lotul 3: 7,28 kg amestec uruit de porumb 70% + grâu 30%, la care se adaugă lucernă

masă verde la discreŃie.

Page 23: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

22

Sub aspectul valorii energetice, proteice, vitaminice şi minerale, lotul 1 de pui a

primit o raŃie completă, în front de furajare adecvat. Consumul de 8,40 kg pare a fi

normal, deşi dacă puii beneficiau de un microclimat impecabil, probabil ar fi consumat

mai mult. Poate şi temperatura excesivă din perioada 50–60 zile (august) a redus apetitul

şi consumul de furaje.

Lotul 2 a beneficiat de un furaj care a satisfăcut cerinŃele în energie şi proteină, în

proporŃie de cca 85%.

Lotul 3 a beneficiat de un nutreŃ de slabă calitate, completat oarecum de lucernă

masă verde şi de un demaraj excepŃional în primele 10 zile când au primit nutreŃ

combinat starter.

4.4. EvoluŃia masei corporale şi a sporului de creştere

Tabelul 4.2/Table 4.2

Vârsta puilor (zile) Chickens age (days)

Lot 1 S.M.Z. Lot 2 S.M.Z. Lot 3 S.M.Z.

10 264 22 264 22 264 22 20 460 19,6 385 12,1 306 4 30 1182 72,2 834 44,9 683 38 40 2040 85,8 1630 79,6 844 16,1 50 2486 44,6 1988 35,8 1038 19,4 60 3491 100,5 2484 49,6 1280 24,2

Spor mediu/ perioadă (g) 1 – 60 zile Average weight gain/period

57,1 40,73 20,67

Variantele Variances

Sporul mediu zilnic/perioadă Daily weight gain/period

Variantele Variances

Masa vie la 60 zile Body weight at 60 days

L 1 – L 2 *** (p < 0,001) L 1 – L 2 *** (p < 0,001) L 1 – L 3 *** (p < 0,001) L 1 – L 3 *** (p < 0,001) L 2 – L 3 *** (p < 0,001) L 2 – L 3 *** (p < 0,001)

4.5. Consumul specific şi pierderile prin mortalitate

Consumul specific de furaje a fost următorul:

• Lotul 1: 2,41 kg;

• Lotul 2: 3,62 kg;

• Lotul 3: 4,12 kg.

Page 24: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

23

Mortalitatea înregistrat ă a fost următoarea:

• Pui de 1 – 10 zile: 11 capete (2,75%);

• Lotul 1: 2 capete (4%);

• Lotul 2: 2 capete (4%);

• Lotul 3: 16 capete (5,61%);

• Pierderi totale din 400 capete: 31 pui (7,75%).

DiferenŃele nu sunt semnificative statistic.

Cap.5. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR DE CARNE

CRESCUłI ÎN GOSPODĂRIILE POPULA łIEI

Studiul modelului gospodăriilor Ńărăneşti din zona Satu-Mare, ne-a condus la

identificarea şi descrierea mai amănunŃită a 4 variante de creştere a puilor de carne în

gospodării, toate având în principal scop de autoaprovizionare cu produse avicole. Aceste

4 tipuri de gospodării identificate sunt:

• Varianta A: creşterea puilor eclozionaŃi din ouă recoltate din gospodărie, cu ajutorul

cloştii;

• Varianta B: pui eclozionaŃi la cloşcă şi crescuŃi separat, în spaŃii încălzite;

• Varianta C: pui eclozionaŃi în incubatoare de mică capacitate şi crescuŃi în spaŃii

încălzite;

• Varianta D: creşterea în sistem gospodăresc a puilor de carne cumpăraŃi de la ferme

specializate.

Rezultatele de producŃie obŃinute în material biologic autohton , furajare extensivă ce

nu asigură necesarul de energie şi proteină în condiŃii de microclimat deseori deficitar sub

aspectul temperaturii , dar excelent în privinŃa celorlalŃi factori , nu sunt competitive, cu cele

din sistem intensiv ori semiintensiv, dar comparabile cu puiul Label Rouge din FranŃa şi cu

puiul ecologic cu origine în material cu creştere lentă. łăranii obŃin pui cu greutatea vie de

1,2-1,8 kg la 3-6 luni de creştere, cu un consum de 3,4-5,3 kg furaj pe kg spor, pe baza unui

spor mediu zilnic de 20-30g . Carnea este de o calitate excepŃională , cerinŃa pentru ea creşte,

dar preŃul de producŃie este deseori prea mare, puiul de curte nefiind încă competitiv pe piaŃă.

Page 25: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

24

Cap.6. CERCETĂRI PRIVIND PRODUCEREA PUIULUI DE CARNE ECOLOGIC ÎN CONDI łIILE UNEI FERME

DIN JUDEłUL SATU MARE

Cercetările şi preocupările pentru obŃinerea unei serii de pui de carne în condiŃiile

sistemului ecologic de creştere, cu respectarea REG 834/2007 şi OUG 34/2000, s-au

soldat cu următoarele rezultate :

1. S-a reuşit obŃinerea unei serii de pui în condiŃii ecologice, crescuŃi semiintensiv în

semilibertate, o perioadă de 81-90 zile (12-13 săptămâni) respectându-se toate

verigile tehnologice prevăzute în legislaŃia europeană şi naŃională cu privire la

producŃia ecologică (bio).

2. Principalele verigi tehnologice specifice sistemului ecologic ce au fost aplicate se prezintă astfel:

•••• Materialul biologic: pui eclozionaŃi din ouă recoltate din gospodării Ńărăneşti ce

deŃineau găini din rase mixte locale, cu creştere lentă ; nu a fost nevoie de

perioadă de conversie;

•••• Tehnologia aplicată: semiintensiv, 4 săptămâni în adăpost, după care au avut acces

liber la padoc şi spaŃiu înierbat. Sacrificarea s-a făcut la 81-90 zile, densitatea

realizată: 8,3 pui/m² în adăpost ; 12,5 pui/m² în padoc ; 4,25 m²/pui în spaŃiu înierbat.

•••• Adăpostul a corespuns normelor sub aspectul constructiv şi funcŃional, a asigurat

normele de suprafaŃă şi volum prevăzute, aşternut corespunzător, echipament de

hrănire şi adăpare, ventilaŃie naturală dirijată, încălzire cu eleveuză electrică,

iluminare naturală completată cu cea artificială.

•••• Microclimatul din adăpost pe perioada de creştere a puilor a fost monitorizat,

menŃinut la valori optime, a realizat 90-92 puncte în Cheia Petkov, adică

,,microclimat bun”.

•••• AlimentaŃia puilor s-a făcut cu o reŃetă pe bază de cereale ecologice, procurate

dintr-o fermă certificată, iar pentru ridicarea procentului de proteină brută în

primele 3 săptămâni s-a adăugat în hrană lapte praf, ouă fierte, brânză de

vacă(toate certificate ecologic); reŃeta furajeră a inclus porumb, grâu, floarea

soarelui, mazăre, săruri minerale, proteină fiind cca 17-18 % reŃetă ce a asigurat

o creştere lentă şi a evitat forŃajul alimentar.

•••• Aprovizionarea cu apă s-a făcut corespunzător, atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ.

Page 26: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

25

3. Întreg fluxul tehnologic s-a încadrat în Regulamentul European 834/2007 şi OUG

34/2000 cu privire la agricultura (zootehnia)ecologică.

4. Rezultatele obŃinute sub aspectul cantitativ al producŃiei sunt mai reduse decât cele din

sistem industrial, apropiate de creşterea semiintensivă, convenŃională şi în general mai

bune decât rezultatele din gospodăriile populaŃiei, remarcăm următoarele aspecte:

•••• Masa vie la vârsta de 84-90 zile a fost de 1,946 ± 0,04 kg, cu un spor mediu zilnic

pe perioadă de 22 grame, consum specific 4,6 kg şi mortalitate 3,8 %. PreŃul de

cost pe pui a fost de 29,6 RON şi pe 1 kg carne 15,1 RON.

•••• Randamentul la sacrificare a fost de 64,7%, carcasa eviscerat[ cântărind 1,620±0,02 kg.

•••• ParŃile componente ale carcasei au avut următoarea pondere procentuală: piept cu os

şi piele 20%; aripi 13,2% ; pulpe 37,3%; tacâmuri 27,5%; grăsime abdominală 2%.

•••• CompoziŃia chimică a pieptului şi a pulpelor provenite de la puii ecologici a fost

următoarea :

− piept: apă 65,4%, S.U. 34,6%, proteine 24,9%, grăsime 7,9%, cenuşă 1,10%, pH 5,74

− pulpe: apă 65,1%, S.U. 34,9%, proteine 23,8%, grăsime 8,0%, cenuşă 1,01%, pH 5,94.

5. Randamentul la abatorizare este mai mic decât la puii crescuŃi în sistem convenŃional

precum şi ponderea principalelor părŃi ale carcasei este mai mică.

6. Studiul bibliografic şi cercetările efectuate de noi ne permit să afirmăm că sistemul

ecologic de creşterea puilor de carne trebuie dezvoltat în România, cel puŃin pentru

următoarele motive :

• Puiul ecologic are o carne cu calitate senzorială excepŃională, superioară puilor industriali;

• Valoara nutritivă a puilor eoclogici este mai ridicată decât a celor industriali;

• Puiul bio are calităŃi gastronomice superioare şi pierderile la fierbere şi prăjire

sunt mai mici.

• Puiul ecologic este mai bun pentru sănătatea consumatorilor .

• Creşterea în sistem ecologic favorizează bunăstarea şi protecŃia animalelor.

• Creşterea ecologică, mai bună pentru protecŃia mediului ambient.

• Creşterea ecologică, mai bună pentru economia locală rurală.

• Există o presiune crescută pentru dezvoltarea unor ,,tehnologii curate”,

alternative la creşterea industrială.

Page 27: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

26

Cap. 7. CERCETĂRI PRIVIND PREG ĂTIREA PUILOR PENTRU SACRIFICARE ŞI VALORIFICAREA PRODUC łIEI DE

CARNE DE PUI ÎN FUNCłIE DE SISTEMUL DE CREŞTERE

Cercetările efectuate în scopul stabilirii ponderii pe care o deŃin unele părŃi

anatomice în masa vie a puilor, rezultatele tranşării carcaselor şi sortimentele comerciale

obŃinute la sacrificarea puilor crescuŃi în diferite sisteme şi tehnologii, au condus la

următoarele rezultate mai importante:

� În cazul puilor crescuŃi în sistem intensiv-industrial:

•••• ProporŃia unor părŃi anatomice raportate la masa vie a puilor (2387 g): cap 2,3%;

gât 3,2%; ficat 2,5%; inimă 0,60%; splină 0,25%; viscere 2,9%; intestine 8,6%;

sânge 4,3%; pene 7,8%. Datele sunt apropiate de valorile citate în bibliografia de

specialitate pentru puii Cobb 500;

•••• Rezultatele tranşării carcasei: piept cu os 28,79%; aripi 10,11%; pulpe superioare

16,54%; pulpe inferioare 13,22%; tacâm 31,34%; randamentul comercial

82,05%, valori excelente în ce privesc ponderea unor părŃi componente

valoroase în carcasă;

•••• Principalele sortimente comerciale ce se obŃin şi se valorifică la SC.Ave Impex

SRL Satu-Mare, sunt următoarele (raportate la 28765 pui sacrificaŃi, cu 56348 kg

carne rezultată): pui pentru gătit 27,41%; pui grill 10,11%; pui CGP pungă 7,0%;

pui Golden Ave 5,85%; piept de pui la tavă, pungă 15,79%; pulpe la tavă, pungă,

vrac 11,40%; aripi la tavă 3,63%; tacâm 5%; ficat 2%;

•••• Aceste sortimente corespund în mare măsură preferinŃelor consumatorilor din zonă,

care prin testare sunt următoarele: pentru pui CGP cal.I 40%; pulpă la pungă

14,29%; tacâm la pungă 16,19%; piept la caşerolă 7,14%; aripi la pungă 11,9%.

� În cazul puilor crescuŃi în sistem semiintensiv şi extensiv-gospodăresc, rezultatele

obŃinute au fost următoarele:

• Ponderea unor părŃi anatomice în masa vie a puilor (semiintensiv – extensiv

gospodăresc): cap 2,82-3,59%; picioare 4,43-4,69%; pipotă 1,61-2,97%; ficat

2,17-3,13%; inimă 0,56-0,94%; splină 0,24-031%, la o masă corporală vie de

2484 g, respectiv 1280 g;

Page 28: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

27

• Rezultatele tranşării carcasei: piept cu os şi piele 21,1-17,8%; pulpă superioară

14,1-13,9%; pulpă inferioară 13,8-12,8%; aripi 12,8-13%; tacâm 38,2-42,5%,

valori obŃinute la un randament carcasă de 75,93-72,03%, rezultate mai slabe

decât în cazul puilor crescuŃi intensiv;

• Valorificarea sortimentelor comerciale este mult diferită, puii se vând în special

ca pui cu cap şi picioare, pentru gătit, mai rar ca piese dezosate.

Cap.8. CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA CARCASELOR ŞI A CĂRNII ÎN FUNC łIE DE SISTEMUL DE CRE ŞTERE

A PUILOR ŞI UNII FACTORI DE INFLUEN łĂ

8.1. Cauze ale declasării sau confiscării carcaselor la examenul post mortem

Contuzii grave/Severe contusion; 39

Sângerare insuficientă/Deficient

bleeding; 21

Cahexie/Cachexy; 12Carcase murdărite/Spotted

carcasses; 13Hematoame, hemoragii/Haematoma;

109

Ascită/Ascites; 28

Higroma piptului/Breast hygroma; 82

Fracturi de membre/Members

fracture; 41

Pierderi de piele/Hideless; 21

Zgârieturi mari/Big bruise; 32

Cahexie/Cachexy Sângerare insuficientă/Deficient bleedingAscită/Ascites Higroma piptului/Breast hygromaFracturi de membre/Members fracture Contuzii grave/Severe contusionZgârieturi mari/Big bruise Pierderi de piele/HidelessHematoame, hemoragii/Haematoma Carcase murdărite/Spotted carcasses

Page 29: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

28

8.2. Principalii factori de influenŃă care favorizează deprecierea carcaselor

Tabelul 8.2/Table 8.2

Cauze şi factori care influenŃează deprecierea carcaselor Causes and factors that affect carcass depreciation

Leziuni/Injuries Cauzele declasării Factori de influenŃă Depreciation causes

Influence factors

Zgârieturi Scratch

Contuzii,hematoame Bruise, haematoma

Fracturi de

membre Break of member

Higroma pieptului Breast

hygroma

Densitate prea mare/High density + + + + DefecŃiuni la linia de furajare Damage of feeding line + Program de lumină defectuos Light program faulty + Lumină prea intensă Light too powerful + Comportament brutal cu puii Violent behavior with chickens + + + Slabă îmbrăcare cu pene/Poor feathering + + Prindere agresivă la depopulare/Aggressive clamping at depopulation + + + + Transport defectuos/ Defectively transport + + + Aşternut insuficient Insufficient bedding + NutriŃie incorectă/Wrong feeding + + + VentilaŃie deficitară/Poor ventilation + + Amplasare incorectă a adăpătorilor/ Wrong position of drinkers +

Page 30: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

29

8.3. Studii privind calitatea cărnii de pui obŃinuŃi în diferite sisteme de creştere

Tabelul 8.3/Table 8.3 Calitatea senzorială a cărnii de pasăre în funcŃie de sistemul de creştere

Senzorial poultry meat quality depending of growing system

Sistemul de creştere/Growing system Semiintensiv/Semi-intensive Caracteristici senzoriale

Senzorial characteristics Intensiv Intensive Lot 1 Lot 2 Lot 3

Gospodăriile populaŃiei

Populations farm

Frăgezimea cărnii/ Meat tenderness

Foarte mare

Mare Mare Mijlocie/bună Mică

SuculenŃa cărnii Juiciness meat

Crescută Moderată Moderată Moderată Mică

Culoarea cărnii Colour meat

Roz Roz Roşietică Roşie Roşu închis

Savoarea Flavor

Gust specific

Gust specific

Gust specific

Gust specific Gust specific

ConsistenŃa/Consistence Elastica Elastică Fermă Tare Tare Aspectul cărnii refrigerate/Refrigerate meart appearance

Peliculă uscată

Peliculă uscată

Peliculă uscată

Peliculă uscată

Peliculă uscată

Capacitatea de reŃinere a apei/ Water retention capacity

Mare Medie Medie Mică Mică

łesut adipos subcutanat Hypodermic fatty tissue

Alb gălbui

Alb gălbui

Găbui Galben Galben auriu

Cap.9. DIFERENłE ESENłIALE ÎNTRE SISTEMUL INTENSIV-INDUSTRIAL ŞI SISTEMELE ALTERNATIVE DE CRE ŞTERE A

PUILOR DE CARNE. MOTIVA łIA SISTEMULUI ECOLOGIC 9.1. DiferenŃe privind condiŃiile de creştere a puilor

Tabelul 9.1/Table 9.1

Tipul de pui de carne Broiler

chickens type

CondiŃiile de creştere Breeding conditions

AlimentaŃia Feeding

ProducŃie industrială Industrial production

Econo-micitate Econo-mically

1. Pui standard crescut intensiv industrial Chicken raised intensive-industrial system

Industrial, mediu artificializat, 20.000 pui/hală, 20 pui/m², sacrificare la 39 - 42 zile, material biologic foarte precoce cu intensitate mare de creştere

NutreŃ combinat, reŃete pe faze de creştere cu medicamente antibiotice, acidifianŃi, aminoacizi şi enzime de sinteză, OMG antifungice, făină animală, forŃaj alimentar

Maximă Maximă

Page 31: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

30

2. Pui bio crescut semiintensiv în semilibertate Organic chicken raised in semi-intensive system

Adăpost maxim 500 pui, 10 pui/m², acces la teren înierbat, 4m²/cap, sacrificare la 81/90 de zile, condiŃii de bunăstare excepŃionale, pui cu creştere lentă, pui fericit

RaŃie din cereale, oleaginoase, proteice, minerale toate certificate ca ecologice, interzise: antibiotice, medicamente, stimulenŃi de sinteză, aminoacizi, enzime, OMG-uri. Obligatoriu teren înierbat

Medie spre mică

Medie spre mică

3. Pui Ńărănesc de curte crescut extensiv în libertate Rustic household chicken raised extensively

CoteŃe mici, la cloşcă sau separat, creştere în libertate sau semilibertate, material biologic local, creştere lentă, sacrificare la 3-5 luni, 1,2-2 kg masă vie

Furajare foarte variată, cu toate sortimentele existente în gospodărie, cereale + reziduri şi păşunat

Mică

Mică

9.2. DiferenŃe privind rezultatele de producŃie (elemente cantitative)

Tabelul 9.2/Table 9.2

Sistemul de creştere/Breeding system Specificare

Specification Cobb 500 industrial Industrial

Cobb 500 semiintensiv Semi-intensive

Pui bio Organic chicken

Pui Ńărănesc Rustic

chicken Vârsta la sacrificare (zile) Slaughter age (days)

39 - 42 60 81 - 90 90 - 150

Masa vie la sacrificare (kg) Body weight at slaughter

2,37 - 2,63 2,445 1,946 1,2 - 2,0

Spor mediu zilnic pe perioadă (g) Daily weight gain during period

60 - 62 30 22 13 - 20

Consum specific de furaje (kg/kg) Fooder consumption rate

1,70 - 1,76 4,18 4,60 5,0 - 6,0

Pret de cost (RON/kg carne ) Cost price

3,8 - 4 7,2 15,10 10 - 15

Factorul European de EficienŃă (puncte) Efficiency European Factor (points)

293,8 93 50 25

Page 32: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

31

9.3. DiferenŃe privind randamentul şi structura carcasei Tabelul 9.3/Table 9.3

Specificare Specification

Cobb 500 industrial Industrial

Cobb 500 semiintensiv Semi-intensive

Pui bio Organic chicken

Pui Ńărănesc Rustic

chicken Carcasă eviscerată/masă vie (%) Disembowel carcass/body weight

82,05 75,93 64,70 63,20

Piept cu os şi piele (% din carcasă eviscerată)/ Breast with bone and hide (% of disembowel carcass)

28,79 21,10 20,00 19,60

Pulpe (% din carcasă eviscerată) Legs (% of disembowel carcass)

29,76 27,89 37,30 36,80

Aripi (% din carcasă eviscerată) Wings (% of disembowel carcass)

10,11 12,83 13,20 13,80

Tacâm (8% din carcasă eviscerată) Pickings (8% of disembowel carcass)

27,70 35,06 27,50 28,00

Grăsime abdominală (% din carcasă eviscerată)/Abdominal fat (% of disembowel carcass)

3,64 3,12 2,00 1,80

9.4. DiferenŃe privind calitatea cărnii în func Ńie de sistemul de creştere

Tabelul 9.4/Table 9.4

Caracteristicile fizico – chimice ale cărnii în funcŃie de sistemul de creştere Meat physical-chemical parameters depending of growth system

Specificare Specification

Proba Sample

Umiditate %

Humidity

S.U. %

Proteine %

Proteins

Grasime % Fat

Cenuşa %

Ash pH

Piept Breast 70,3 29,7 18,1 10,1 1,03 5,87

1. Pui Ave Impex Ave Impex chicken Pulpe

Legs 70,1 29,9 18,6 10,5 0,98 6,03

Piept Breast 69,7 30,3 19,1 9,8 1,08 5,71

2. Pui sistem semiintensiv L 1 Chicken raised in semi-intensive system

Pulpe Legs

69,3 30,7 19,3 10,9 0,85 5,85

Piept Breast 69,1 30,9 20,9 8,4 0,97 5,78

3. Pui sistem semiintensiv L 2 Chicken raised in semi-intensive system

Pulpe Legs

68,6 31,4 19,8 8,9 0,95 5,97

Piept Breast

66,2 33,8 22,8 8,1 1,06 5,80 4. Pui sistem semiintensiv L 3 Chicken raised in semi-intensive system

Pulpe Legs

65,7 34,3 20,5 8,3 1,02 6,11

Page 33: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

32

Piept Breast

65,4 34,6 24,9 7,9 1,10 5,74 5. Pui ecologic Organic chicken Pulpe

Legs 65,1 34,9 23,8 8,0 1,01 5,94

Piept Breast

64,9 35,1 25,6 7,4 1,13 5,93 6. Pui de casă Ńărănesc (G.P.) Rustic household chicken Pulpe

Legs 64,1 35,9 26,3 7,2 1,04 6,02

9.5. DiferenŃe privind calitatea globală a cărnii Tabelul 9.5/Table 9.5

Specificare Specification

Pui conven-Ńional industrial Industrial

breeding chicken

Pui bio Organic chickens

Pui de casă Ńărănesc

Rustic household chicken

Bio vs convenŃional Organic vs.

conventional Valoare nutritivă/ Nutritional value

++ +++ +++ ↑

Frăgezime/Tenderness +++

excesivă ++ bună ++ bună ↑

SuculenŃă/Juiciness +++

excesivă ++ bună + scăzută ↑

ConsistenŃă/Consistence +++ moale ++

elastică + fermă ↑

Savoarea (aroma)/Flavor + slabă ++ bună +++ excelentă ↑

Aspectul osului Bone appearance

+ moale, roşu,

măduvă roşie

++ alb, tare, măduvă cenuşie

+++ os tare, alb, măduvă

cenuşie ↑

Textura cărnii/Meat texture +++ foarte

fină ++ fină + fină moderat ↑

Desprinderea de os la fierbere/Detachment of bone when boiling

+++ puternică

+ slabă Nu se

desprinde ↑

Calitatea sanitară/Hygienic quality

- reziduri indezirabile undesirable residues

Pot fi

Absente sau la nivel de

mediu ambiant

Necunoscut ↑

- OMG Pot fi Exclus Necunoscut ↑ - AGS (acizi graşi saturaŃi)/ Saturated fatty acids

Prop.mai mare

Prop.mai mică

Prop.mai mică ↑

- AGPN (acizi graşi polinesaturaŃi) Polyunsaturated fatty acids

Prop.mai mică

Prop.mai mare

Prop.mai mare ↑

Page 34: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

33

- cholesterol/cholesterol Mult Mai puŃin Mai puŃin ↑ Pentru bunăstarea puilor For welfare chickens

+ +++ +++ ↑

Pentru impactul cu mediul For environment impact

+ ++ +++ ↑

ImportanŃa socială/ Social importance

+ ++ +++ ↑

Tabelul 9.6/Table 9.6

Raportul carne macră/grăsime şi compoziŃia în acizi graşi în funcŃie de sistemul de creştere (AFSSA, 2003)

Meat/fet raport and fatty acids content depending of breeding system

Parametri/Parameter Bio Label Rouge ConvenŃional Raport carne/grăsime 10,1ª 8,3b 3,1b

Acid oleic < 18: 1 (% din total AG)

40,27 39,23 47,46

Acid linoleic < 18:2 (n-6) (% din AG)

15,40 ª 10,60b 12,20b

Acid linolenic <18:3 (n-3) (% din total AG)

0,63 ª 0,50 1,50b

a, b p < 0,05

Extinderea pieŃei, deci şi a producŃiei de carne de pui în sistem ecologic, se impune

datorită condiŃiilor favorabile existente, a creşterii cererii şi este susŃinută cel puŃin de

următoarele argumente:

−−−− Puiul ecologic este mai bun pentru sănătatea oamenilor;

−−−− Creşterea în sistem ecologic promovează bunăstarea şi protecŃia animalelor;

−−−− Creşterea ecologică – mai bună pentru protecŃia mediului;

−−−− Creşterea ecologică – mai bună pentru economia locală rurală;

−−−− Există o presiune crescută pentru dezvoltarea unor „tehnologii curate”,

alternative la creşterea industrială.

Page 35: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

34

CONCLUZII GENERALE

1. Cercetările noastre scot în evidenŃă că sistemul intensiv-industrial de creştere a puilor

de carne, rămâne principala sursă pentru satisfacerea consumului mondial şi naŃional.

Pentru a se obŃine rezultate competitive pe piaŃa internă şi externă, unitatea studiată

trebuie să asigure puilor o furajare corespunzătoare exigenŃelor şi potenŃialului

genetic al materialului biologic aflat în exploatare, microclimat optim pe toată

perioada de creştere, condiŃii de bunăstare, în special prin respectarea densităŃii

maxime recomandate şi evitarea stresurilor ocazionale.

2. Tehnologiile alternative de creştere a puilor, în special sistemul ecologic, are loc pe

piaŃa avicolă naŃională, dar trebuie creat material biologic cu creştere lentă, nutreŃ

combinat cu componente admise de această tehnologie, abatoare certificate ecologic

şi trebuie creat un segment de piaŃă specific.

3. Puiul Ńărănesc de curte, va rămâne încă multă vreme în peisajul rural românesc.

Gospodarii trebuie să-şi schimbe mentalitatea şi să abordeze avicultura Ńărănească de

pe poziŃii mai economicoase.

BIBLIOGRAFIE (SELECTIV)

1. AUBERT C. (1981) – L`Agriculture biologique, Le Courrier du Livre, Paris 2. BANCOŞ C., C.A.MAN, C.MAN (2005) – Research concerning hygienic conditions and

their actuality on broilers reared using intensive system. Bull. USAMV-CN, 61, 166/170 3. BEAUMONT C., E.LE BIHAN-DUVAL, H.JUIN, P.MAGDELAINE (2004) –

Productivite et qualite poulet de chair. INRA Prod.Anim, 17, 265-273 4. CHARLES D.R. (1986) – Temperature for broilers. World’s Poult.Sci.J, 42, 249-258 5. CRĂINICEANU E. (1996) – Curs de nutriŃie şi controlul sanitar-veterinar al

furajelor. Lito, USAMVB Timişoara 6. DAGUET P. (1994) - Development du marche des produits biologiques et strategies

comerciales en France: Le marche des produits de l`agriculture biologique dans l`Union Europeene, Bruxelles

7. DINEA MARIANA, I.SUCIU (2004) – Tehnologia creşterii păsărilor. Ed.Ceres, Bucureşti 8. DINESCU S., N.BADEA (2003) – Creşterea animalelor de fermă. Tehnologii

eficiente în creşterea porcinelor şi păsărilor. Agris, RedacŃia Revistelor Agricole 9. DRĂGHICI C., C.MAN (1977) – Dinamica poluării microbiene a aerului din halele

cu pui broiler şi semnificaŃia ei igienică. Bul.şt., XXXI, 113-116 10. Drăghici C. (1991) – Microclimatul adăposturilor pentru animale şi mijloacele de

dirijare. Ed.Ceres, Bucureşti

Page 36: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - USAMV Cluj- · PDF fileuniversitatea de Ştiinłe agricole Şi medicinĂ veterinarĂ cluj-napoca Şcoala doctoralĂ facultatea de medicinĂ veterinarĂ

35

11. HOVI M. (2004) – Animal health security – is important on organic farms Bul. SAFO, 7-14

12. MAN C. (1973) – Diseases of falow in aviar intensiv farm. Studies concerning the stress role of zoohygienic defficiencies in large scale poultry farms. Second National Metting of vet. Med., Arad, 8-9

13. MAN C., O.NEGREA, C.A.MAN (2003) - Principii fundamentale în alegerea speciilor, raselor şi hibrizilor pentru producŃia zootehnică bio. Revista Biotera, 4, 19-23

14. MAN C., ALBERT IMRE (2004) - Dezvoltarea şi situaŃia agriculturii ecologice pe plan mondial şi naŃional. Revista Bioterra, 4, 6-10

15. MAY J.D., B.D.LOTT, J.D.SIMMONS (1997) – Water consumption by broilers in high cyclic temperatures: bell versus nipple waterers. Poultry Science, 76, 944-947

16. McGOVERN R.H et al. (2000) – Growth carcass characteristics and incidence of ascites in broilers exposed to environmental fluctuations and oiled litter. Poultry Science, 79, 324-330

17. MORAR R., DANA L. PUSTA (2002) – Zootehnie specială, Vol.II. Ed.Todesco, Cluj-Napoca

18. NORTON R.A., J.B. HESS, S.F.BILGILI (2000) – Gangrenous dermatitis reemerges in broilers. Watt Poultry, USA, 38

19. PICARD M., PORTER R. H., SIGNORET J. P. (1994) – Comportement et bien être animal, INRA, Paris

20. SAPIRO F., I.NIR (1995) – Stunting syndrome in broilers: physical, physiological and behavioral aspects. Pultry Science, 74 (1)

21. STAMPS L. (1995) – Effects of delayed housing of broiler chicks and three different pypes of waterers on broiler performance. Pultry Science

22. ŞARA A., M.BENłEA (2009) – AlimentaŃia animalelor de fermă. Ed.Risoprint, Cluj-Napoca

23. TEUŞDEA V. (2002) – Igienă veterinară, vol.I. Ed.Omega Print, Bucureşti 24. łIBRU I. (2002) – Managementul puilor de carne – Hubbard ISA. Seria Animix. 25. Van I., Gh.Marin (1999) – Creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare. Ed.Publirom,

Bucureşti