UUNNIIVVEERRSSIITTAATTEEAA DDEE ŞŞTTIIIINNłłEE AAGGRRIICCOOLLEE ŞŞII MMEEDDIICCIINNĂĂ VVEETTEERRIINNAARRĂĂ CCLLUUJJ--NNAAPPOOCCAA
ŞŞCCOOAALLAA DDOOCCTTOORRAALLĂĂ FFAACCUULLTTAATTEEAA DDEE MMEEDDIICCIINNĂĂ VVEETTEERRIINNAARRĂĂ
DDrr..mmeedd..vveett..CCOORRNNEELL BBAANNCCOOŞŞ
RREEZZUUMMAATTUULL TTEEZZEEII DDEE DDOOCCTTOORRAATT
CERCETĂRI PRIVIND INFLUENłA UNOR FACTORI DE IGIENĂ ASUPRA SĂNĂTĂłII, PRODUCłIEI ŞI CALITĂłII
ACESTEIA, LA PUII DE CARNE
CCoonndduuccăăttoorr şşttiiiinnŃŃiiffiicc PPrrooff..uunniivv..ddrr.. CCOORRNNEELL MMAANN
CClluujj--NNaappooccaa 22001100
1
Comisia de doctorat a fost aprobată în următoarea componenŃă:
PREŞEDINTE: 1. Prof.dr. IOAN ŞTEFAN GROZA
COND.ŞTIINłIFIC 2. Prof.dr. CORNEL MAN
REFERENłI: 3. Prof.dr. CONSTANTIN DRĂGHICI – USAMV Cluj, Specialitatea Igienă animală
4. Prof.dr. IOAN łIBRU – USAMVB Timişoara, Specialitatea Igienă, Bunăstarea animalelor
5. Conf.dr. ILARIE IVAN – Univ.Tehn. Cluj-Napoca, Specialitatea AlimentaŃie, Tehnologii de creştere
2
CUPRINS
Pag.
PARTEA I-a: STADIUL CUNOA ŞTERII INTRODUCERE ………………………………………………………………….. Cap. 1. SITUAłIA ACTUAL Ă ŞI PERSPECTIVELE CREŞTERII ŞI EXPLOAT ĂRII PUILOR DE CARNE ………………………………………. 1.1. EvoluŃie şi perspective pe plan mondial ………………………………………. 1.2. EvoluŃie şi perspective pe plan naŃional ………………………………………. Cap. 2. SISTEME DE CREŞTERE A PUILOR DE CARNE; EXIGEN łE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă PE FILIERA ,,PUI DE CARNE” ………….. 2.1. Tehnologii industriale ………………………………………………………….
2.1.1. Tehnologia de creştere pe aşternut permanent ………………………. 2.1.2. Tehnologia de creştere în baterii ……………………………………… 2.1.3. Microclimatul din adăposturi – factor important pentru bunăstarea puilor ……………………………………………..
2.2. Tehnologia Label ……………………………………………………………… 2.3. Sistemul ecologic de creştere a puilor de carne ……………………………….
2.3.1. Date introductive …………………………………………………….. 2.3.2. Filiera „pasăre bio”; evoluŃie, importanŃă …………………………… 2.3.3. ExigenŃe pe filiera „ferme ecologice” ………………………………… 2.3.4. Adăposturile şi adăpostirea păsărilor din fermele ecologice …………. 2.3.5. Tipuri de adăposturi utilizate în avicultura ecologică ……………….. 2.3.6. Microclimatul din adăposturi ………………………………………… 2.3.7. AlimentaŃia păsărilor în sistemul ecologic de creştere şi exploatare … 2.3.8. Principii fundamentale în algerea speciilor, raselor şi hibrizilor pentru producŃia zootehnică “bio” ……………………………………. 2.3.9. Caracteristici ale fermelor ecologice …………………………………. 2.3.10. Specificul profilaxiei şi terapiei bolilor în avicultura ecologică …….
CAP 3. BIOSECURITATEA FERMELOR AVICOLE ………………………... Cap. 4. CRITERII ŞI FACTORI DE INFLUEN łĂ A CALIT ĂłII PE FILIERA ,,PUI CARNE” ……………………………………………………. 4.1. CondiŃiile tehnice pentru înscrierea păsărilor destinate sacrificării pe clase de calitate în viu (STAS nr. 6997-83) …………………………………………. 4.2. Procesarea păsărilor în abator ..……………………………………………….. 4.3. Aprecierea calităŃii carcaselor obŃinute în procesul de abatorizare a păsărilor .. 4.4. Tranşarea carcaselor de pasăre şi participarea porŃiunilor anatomice în alcătuirea acestora …………………………………………………………… 4.5. Conceptul de calitate a cărnii de pasăre şi factorii de influenŃă ai acesteia …… 4.6. Însuşirile organoleptice (senzoriale) ale cărnii ………………………………… 4.7. Însuşirile fizico-chimice şi tehnologice ale cărnii …………………………….. 4.8. Abordări şi aspecte ale calităŃii produselor alimentare în economia modernă …
9
13 13 16
21 21 23 29
31 39 42 42 44 47 48 50 50 51
54 55 56 62
69
70 71 74
75 78 80 86 89
3
PARTEA a II-a CERCETĂRI PROPRII Cap. 1. MOTIVAłIA ŞI OBIECTIVELE TEZEI ……………………………… Cap.2. PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂłILOR LUATE ÎN STUDIU 2.1. S.C. AVE IMPEX S.R.L. SATU-MARE – complex de creştere intensiv-industrială a puilor de carne …………………………………………..
2.1.1. Amplasare ……………………………………………………………. 2.1.2. ConstrucŃii de producŃie ……………………………………………… 2.1.3. Dotările tehnice ale halelor ……………………………………………
2.1.4. InstalaŃii şi utilaje pentru igienizarea halelor între seriile de pui …….. 2.2. FERMA ADRIAN – LIVADA, JUD. SATU-MARE – fermă de creştere semiintensiv-gospodărească şi ecologică a puilor de carne …………... 2.3. GOSPODĂRII ALE POPULAłIEI cu sector de creştere a puilor de carne în sistem extensiv-gospodăresc ……………………………………………….. 2.4. Concluzii parŃiale ……………………………………………………………… Cap.3. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR DE CARNE CRESCUłI ÎN SISTEM INTENSIV-INDUSTRIAL …………………………………………….. 3.1. Biosecuritatea fermelor, igienizarea halelor şi pregătirea acestora pentru populare …………………………………………………………………
3.1.1. Asigurarea biosecurităŃii ……………………………………………… 3.1.2. Igienizarea şi pregătirea halelor pentru populare …………………….. 3.1.3. Cercetări privind eficienŃa igienizării halelor între serii de pui ……… 3.1.4. Concluzii parŃiale ………………………………………………………
3.2. Studiul microclimatului din halele de creştere şi influenŃa lui asupra puilor …. 3.2.1. Material şi metodă ……………………………………………………. 3.2.2. Rezultate şi discuŃii …………………………………………………… 3.2.2.1. EvoluŃia temperaturii aerului ............................................................... 3.2.2.2. EvoluŃia umidităŃii relative a aerului ………………………………. 3.2.2.3. EvoluŃia Indicelui Temperatură – Umiditate (ITU) ……………….. 3.2.2.4. EvoluŃia curenŃilor de aer ………………………………………….. 3.2.2.5. EvoluŃia luminozităŃii ………………………………………………. 3.2.2.6. EvoluŃia gazelor nocive din aer …………………………………….
3.2.2.7. Aeroflora adăposturilor de pui …………………………………….. 3.2.3. Sinteză privind micoclimatul din halele de creştere a puilor Cobb 500
3.2.4. Concluzii parŃiale …………………………………………………….. 3.3. Igiena alimentaŃiei puilor de carne în sistem intensiv-industrial ………………
3.3.1. Material şi metodă ……………………………………………………. 3.3.2. Rezultate şi discuŃii …………………………………………………… 3.3.2.1. Cu privire la sistemul şi utilajele de furajare ………………………. 3.3.2.2. Cu privire la formula şi tehnica furajării …………………………… 3.3.2.3. Cu privire la reŃetele furajere utilizate şi valoarea lor nutritivă ……. 3.3.3. Concluzii parŃiale …………………………………………………….
3.4. Cercetări privind igiena apei şi a adăpatului puilor în sistem industrial; factori de influenŃă ……………………………………………………………..
3.4.1. Material şi metode ……………………………………………………. 3.4.2. Rezultate şi discuŃii ……………………………………………………
94 97
97 103 105 105 110
111
112 115
116
116 116 117 122 125 126 126 130 131 132 133 134 134 136 138 140 141 145 145 146 146 147 149 160
161 161 162
4
3.4.2.1. Cu privire la sistemul de adăpare, frontul de adăpare şi funcŃionalitatea sistemului ………………………………………. 3.4.2.2. Cu privire la condiŃiile de potabilitate ale apei ……………………. 3.4.2.3. Cu privire la consumul da apă şi factorii de influenŃă ……………..
3.4.2.4. Cu privire la influenŃa temperaturii aerului din hale asupra consumului de apă …………………………………………………. 3.4.3. Concluzii parŃiale …………………………………………………….
3.5. Rezultate obŃinute privind evoluŃia masei corporale, a sporului în creştere şi a consumului de furaje, la puii crescuŃi în sistem intensiv …………………… 3.5.1. EvoluŃia masei corporale şi influenŃa unor factori de igienă; microclimatul şi anotimpul …………………………………………..
3.5.2. EvoluŃia sporului mediu de creştere şi influenŃa unor factori de igienă 3.5.3. Consumul specific de furaje şi influenŃa unor factori de igienă ……… 3.5.4. Concluzii parŃiale ……………………………………………………..
3.6. Cercetări privind relaŃia dintre nivelul de realizare a factorilor tehnologici şi de igienă, biosecuritatea fermelor, bunăstarea puilor şi pierderile prin mortalitate în sistemul intensiv de creştere ………………………………………………………..
3.6.1. Obiectivele cercetării ………………………………………………… 3.6.2. Rezultate şi discuŃii ………………………………………………….. 3.6.2.1. IncidenŃa pierderilor prin mortalitate pe fermă, serii de creştere şi hale ………………………………………………………………..
3.6.2.2. Dinamica pierderilor pe vârste …………………………………….. 3.6.2.3. Dinamica pierderilor pe anotimp ………………………………….. 3.6.2.4. Depistarea unor factori de influenŃă şi descrierea unor episoade terminate cu mortalităŃi peste media pe fermă, serie sau hală ……… 3.6.2.5. Cauzele principale ale pierderilor prin mortalitate la pui ...................
3.6.3. Concluzii parŃiale ……………………………………………………. Cap.4. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR COBB – 500 CRECUłI ÎN SISTEM SEMIINTENSIV ŞI EXTENSIV ………………………………………. 4.1. Material şi metodă …………………………………………………………….. 4.1.1. Descrierea adăpostului şi adăpostirii puilor …………………………. 4.1.2. Schema experimentală ……………………………………………….. 4.2. Rezultate şi discuŃii ……………………………………………………………. 4.2.1. EvoluŃia microclimatului ……………………………………………..
4.2.2. Furajarea şi consumul de furaje ………………………………………. 4.2.3. EvoluŃia masei corporale şi a sporului de creştere …………………… 4.2.4. Consumul specific şi pierderile prin mortalitate ……………………..
4.3. Concluzii parŃiale ……………………………………………………………… Cap.5. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR DE CARNE CRESCUłI ÎN GOSPODĂRIILE POPULA łIEI ……………………………………………….. 5.1. Creşterea puilor eclozionaŃi din ouă provenite din gospodărie, cu ajutorul cloştilor (Varianta A) ……………………………………………… 5.2. Pui ecolozionaŃi la cloşcă şi crescuŃi separat în spaŃii încălzite (Varianta B) ….
162 162 163
165 166
168
168 188 190 190
192 193 193
193 210 212
213 217 218
221 221 221 226 227 227 227 228 230 231
234
235 238
5
5.3. Pui eclozionaŃi în incubatoare de mică capacitate, crescuŃi în spaŃii încălzite (Varianta C) ……………………………………………………………………. 5.4. Creşterea în gospodăriile populaŃiei a puilor Cobb-500, cumpăraŃi de la unităŃi de profil (Varianta D) ………………………………………………………….. 5.5. Rezultate şi discuŃii pentru fiecare variantă …………………………………… 5.6. Concluzii parŃiale ……………………………………………………………… Cap.6. CERCETĂRI PRIVIND PRODUCEREA PUIULUI DE CARNE ECOLOGIC ÎN CONDI łIILE UNEI FERME DIN JUDE łUL SATU MARE 6.1. Material şi metodă ……………………………………………………………… 6.2. Rezultate şi discuŃii ……………………………………………………………. 6.3. Concluzii parŃiale ……………………………………………………………… Cap.7.CERCETĂRI PRIVIND PREG ĂTIREA PUILOR PENTRU SACRIFICARE ŞI VALORIFICAREA PRODUC łIEI DE CARNE DE PUI ÎN FUNCłIE DE SISTEMUL DE CREŞTERE ………………………………… 7.1. Pregătirea şi manipularea puilor ………………………………………………. 7.2. Rezultate şi discuŃii …………………………………………………………….
7.2.1. Rezultate la puii crescuŃi în sistem intensiv-industrial ………………. 7.2.2. Randamentul comercial, proporŃia părŃilor anatomice şi rezultatele tranşării carcaselor la pui crescuŃi în sistem semiintensiv şi extensiv–gospodăresc …………………………………………………
7.3. Concluzii parŃiale ……………………………………………………………… Cap.8. CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA CARCASELOR ŞI A CĂRNII ÎN FUNCłIE DE SISTEMUL DE CREŞTERE A PUILOR ŞI UNII FACTORI DE INFLUEN łĂ …………………………………………………….. 8.1. Cauze ale declasării sau confiscării carcaselor la examenul post mortem …….. 8.2. Principalii factori de influenŃă care favorizează depreciere a carcaselor ………. 8.3. Studii privind calitatea cărnii de pui obŃinuŃi în diferite sisteme de creştere ….
8.3.1. Calitatea senzorială a cărnii ………………………………………….. 8.3.2. Studiul însuşirilor fizico – chimice ale cărnii ………………………… 8.4. Concluzii parŃiale ……………………………………………………….
Cap.9. DIFERENłE ESENłIALE ÎNTRE SISTEMUL INTENSIV-INDUSTRIAL ŞI SISTEMELE ALTERNATIVE DE CRE ŞTERE A PUILOR DE CARNE. MOTIVA łIA SISTEMULUI ECOLOGIC ………………………. 9.1. Text introductiv ………………………………………………………………… 9.2. DiferenŃe privind condiŃiile de creştere a puilor ………………………………. 9.3. DiferenŃe privind rezultatele de producŃie ……………………………………. 9.4. DiferenŃe privind randamentul şi structura carcasei …………………………… 9.5. DiferenŃe privind calitatea cărnii în funcŃie de sistemul de creştere …………… 9.6. DiferenŃe privind calitatea globală a cărnii …………………………………….. 9.7. MotivaŃia sistemelor alternative de creştere şi în special a creşterii în sistem ecologic …………………………………………………………………. 9.8. Concluzii parŃiale ………………………………………………………………. CONCLUZII GENERALE ……………………………………………………….. BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………….. REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT ………………………………………... SUMMARY OF Ph.D.THESIS ……………………………………………………
239
240 245 246
248 250 251 254
257 257 259 259
270 278
279 279 281 282 282 286 288
290 290 290 291 292 292 293
294 300 301 323 328 343
6
Introducere
Carnea de pasare, se află în topul preferinŃelor consumatorilor de pretutindeni.
Cercetarea ştiinŃifică a pus la îndemâna crescătorilor, noi genotipuri de mare valoare, cu
precocitate avansată şi viteză mare de creştere, capabile să valorifice superior nutreŃul,
obŃinându-se producŃii de mare economicitate. Toate acestea se realizează în condiŃiile
artificializării mediului de creştere şi în prezenŃa unui adevărat „dopaj alimentar”.
Inevitabil, a apărut reversul medaliei: producŃiile epuizante cantitativ se dovedesc a
fi în continuă depreciere calitativă, pe fondul reducerii confortului şi a bunăstării păsărilor.
Pe filiera carne de pasăre produsă intensiv-industrial, consumatorii acuză vehement
deprecierea gustului şi a însuşirilor culinare, incluzând: frăgezimea exagerată a fibrelor
musculare; culoarea roşietică a osului şi măduvei osoase; carne insuficient de matură,
apoasă şi foarte perisabilă; aroma puilor fierŃi sau prăji Ńi dominată de unele mirosuri
străine, nespecifice, cu originea în nutreŃurile administrate; conŃinutul în pesticide şi alte
reziduuri dăunătoare. Se mai incriminează bunăstarea şi protecŃia animalelor în aceste
ferme, ca şi impactul lor cu mediul ambiant.
În aceste condiŃii, consumatorii îşi îndreaptă atenŃia spre produse de pasăre
obŃinute în ferme mai mici, în condiŃii de acces al păsărilor la aer curat şi teren înierbat,
crescute semiintensiv sau extensiv, fără forŃaj alimentar, cu o creştere lentă şi sacrificare
mai târzie. Aceste aspecte sunt noi şi incomplet studiate sub aspect ştiinŃific.
În acest context, se înscrie şi prezenta teză de doctorat, care îşi propune un studiu
comparativ privind filiera carne de pui, în sistem intensiv-industrial, semiintensiv de tip
ecologic şi extensiv în gospodăriile populaŃiei. Studiul se referă atât la aspecte cantitative
ale producŃiei de carne, cât şi la unele însuşiri calitative ale acesteia.
Obiectivele majore ale tezei:
• Studiul condiŃiilor tehnologice şi de igienă, influenŃa lor asupra principalilor parametri
cantitativi şi calitativi pe filiera carne de pui, comparativ, în sistemul intensiv-industrial,
semiintensiv-ecologic şi în cel gospodăresc de creştere şi exploatare a puilor de carne;
• Factorii tehnologici şi de igienă studiaŃi, se referă la:
− igiena alimentaŃiei şi adăpatului;
− evoluŃia microclimatului din adăposturi;
7
− derularea fluxului tehnologic;
− biosecuritatea şi sanitaŃia în ferme;
• Parametrii cantitativi ai producŃiei pe filiera carne, au fost:
− evoluŃia masei corporale şi masa la sacrificare;
− sporul mediu zilnic realizat;
− consumul specific de furaje;
− randamentul la sacrificare;
− ponderea unor părŃi tranşate în alcătuirea carcasei;
− pierderile prin mortalitate şi cauzele acestora;
• Principalele elemente de calitate ale cărnii de pui studiate, au fost:
− însuşiri senzoriale;
− însuşiri fizico-chimice;
• Elemente de eficienŃă economică.
Cap.2. PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂłILOR LUATE ÎN STUDIU
Din datele prezentate în acest capitol se pot concluziona următoarele:
� Cercetările privind influenŃa unor factori de igienă asupra sănătăŃii, producŃiei şi
calităŃii acesteia, la puii de carne s-au efectuat în mai multe unităŃi şi gospodării ale
populaŃiei crescătoare de pui ce acoperă tot spectrul de tehnologii adică intensiv
industrială, semiintensiv gospodărească, ecologică şi extensiv gospodărească după
cum urmează:
• S.C. Ave Impex S.R.L. Satu Mare, unitate specializată pe filiera “pui de carne”, cu
sector de creştere a părinŃilor rase de carne, incubaŃie, ferme de creştere a puilor, abator
de prelucrare primară, carmangerie pentru prelucrare avansată, magazine proprii de
desfacere. Unitatea dispune de ferme cu dotări moderne pentru creşterea puilor,
utilizează un hibrid specializat pentru creştere rapidă şi carcasă de calitate – Cobb 500.
Microclimatul este dirijat, furajarea computerizată, managementul general performant,
având implementat S REN ISO 22000 şi ISO 9001:2000.
8
• Ferma Adrian – Livada, JudeŃul Satu Mare, care deŃine un adăpost de 1000 m2,
compartimentat şi pregătit pentru creşterea puilor de carne în sistem semiintensiv, cu
principalele lucrări manuale şi sacrificarea puilor la vârsta 56-60 zile, dar şi la 81-90
zile, în sistem ecologic.
• Gospodării Ńărăneşti ce cresc pui în sistem extensiv-tradiŃional, cu material biologic foarte
heterogen, populaŃii şi rase locale, cu sacrificarea la 3-6 luni după necesităŃile familiei,
dar am încercat şi pui din hibridul Cobb 500 cu vârsta de sacrificare 81 zile. Adăposturile
sunt tradiŃionale, fără încălzire şi de regulă se cresc numai pui de primăvară – vară cu o
furajare gospodărească în care puii au acces la iarbă verde prin păscut sau administrată în
padoc, curte sau şopron de creştere.
• UnităŃile şi gospodăriile luate în studiu au permis desfăşurarea cercetărilor la toate
obiectivele propuse şi s-au pretat corespunzător la obŃinerea de date cu valoare
ştiinŃifică ridicată şi cu un pregnant caracter aplicativ.
Cap.3. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR DE CARNE
CRESCUłI ÎN SISTEM INTENSIV-INDUSTRIAL 3.1. Biosecuritatea fermelor, igienizarea halelor şi pregătirea acestora pentru populare
Tabelul 3.2/Table 3.2 Eficacitatea dezinfecŃiilor profilactice – hale pui carne
Preventive desinfections efficiency in broiler halls
Testul S/100 cm² Testul NTG/100 cm² Testul F/100 cm² SpecificaŃie
Specification
Total hale Total halls
Negativ Negative
Pozitiv Positive
Negativ Negative
Pozitiv Positive
Negativ Negative
Pozitiv Positive
Hale testate/ Tested halls 58 52 6 45 13 46 12 % 100% 90 10 77,6 22,4 79,4 20,6 Nr. hale dezinfectate necorespunzător Number of inadequate desinfected halls
8 2
3 3
% 14% 3,4 5,2 5,2
9
3.2. Studiul microclimatului din halele de creştere şi influenŃa lui asupra puilor
� S-au luat în considerare toŃi factorii de microclimat, şi anume:
• Temperatura aerului;
• Umiditarea relativă;
• Indicele Temperatură – Umiditate (ITU);
• Viteza curenŃilor de aer;
• Intensitatea şi durata luminii;
• ConcentraŃia gazelor nocive CO2, NH3, H2S;
• Aeromicroflora adăposturilor reprezentată cantitativ prin UFC/m3 (NTG/m3)
şi calitativ prin grupele de germeni cu semnificaŃie igienică: stafilococi,
streptococi, Gramm-negativi şi ciuperci.
� În determinarea acestor factori s-au utilizat tehnici de laborator adecvate, cu aparatură
standardizată (Man C. 1986; Drăghici C. 1991).
Tabelul 3.13/Table 3.13
Aprecierea globală a microclimatului prin metoda punctelor (Cheia PETKOV adaptată de Man C., 1986)
Global assessment of microclimate by points method
Ferma Farm
Nr. hale examinate Number of examinated
halls
Aprecierea microclimatului Microclimate assessement
Nr. Hale
Number of halls
%
ObservaŃii (exemplificări) Observations (examples)
excelent 6 19 H1, S1; H1, S2; H3, S4 bun 16 50
acceptabil 6 19 VETIŞ 32
deficitar 4 12 H5, S3; H2, S3; H6, S1 excelent 4 18
bun 10 46 acceptabil 5 23
BOTIZ 22
deficitar 3 13 Notă: S1 – serie de iarnă; S2 – serie de primăvară; S3 – serie de vară; S4 – serie de toamnă; H 1-6 – hale de creştere Note: S1 – winter series; S2 – spring series; S3 – summer series; S4 – autumn series; H 1-6 – growth halls
10
Tabelul 3.3/Table 3.3
EvoluŃia temperaturii aerului (oC) Evolution of air temperature (oC)
Vârsta (zile)/Age (days) Sezon/Season
1 - 3 4 - 10 11 - 20 21 - 30 31 - 42 Primăvara/Spring
Tmin Tmax Tmedie
Amplitudine Amplitude
25 35
30-31 10
25 32
28-27 7
20 30
26-24 10
20 30
22-20 8
16 20
16-20 4
Toamna/Autumn Tmin Tmax Tmedie
Amplitudine Amplitude
26 37
30-31 11
25 35
30-26 10
20 30
28-25 10
18 28
22-20 10
16 25
18-20 9
Iarna/Winter Tmin Tmax Tmedie
Amplitudine Amplitude
21 37
29-30 16
22 33
28-26 11
16 26
26-20 10
16 26
20-26 10
14 22
18-20 8
Vara/Summer Tmin Tmax Tmedie
Amplitudine Amplitude
24 37
33-30 13
24 33
30-26 9
25 33
28-26 8
25 32
28-25 7
24 33
26-24 9
Tabelul 3.4/Table 3.4
EvoluŃia umidităŃii relative a aerului Evolution of the air relative humidity
Vârsta (zile)/Age (days) Specificare Specification 1 - 3 4 - 10 11 - 20 21 - 30 31 - 42
URi min (%) 30 30 40 55 65 URi max (%) 50 55 70 78 88 URi med (%) 45 50 55 65 72 Amplitudine pe perioadă (%) Period amplitude
20 25 30 23 23
11
Tabelul 3.5/Table 3.5 EvoluŃia ITU în funcŃie de vârsta puilor
Evolution of ITU depending on the chicken age
Vârsta puilor (zile)/Chicken age (days) Specificare
1 - 10 11 - 20 21 - 30 31 - 42 ITU de confort Comfort ITU
86-90 83-80 77 71-62
ITU real pentru Tmin şi URi min Real ITU for Tmin and URi min 65 67 60 60
ITU real pentru Tmax şi URi max Real ITU for Tmax and URi max 88 89 87 89
ITU real pentru Tmediu şi URi mediu Real ITU for Tmean and URi mean 83 78 75 66
Tabelul 3.6/Table 3.6 EvoluŃia vitezei curenŃilor de aer/Evolution of the air streams speed
Sezonul/Season Vmin (m/s) Vmax (m/s) Vmedie (m/s) Iarna/Winter 0,01 0,42 0,1-0,28 Primăvara/Spring 0,01 0,51 0,01-0,32 Toamna/Autumn 0,01 0,52 0,01-0,34 Vara/Summer 0,01 0,66 0,01-0,36
Tabelul 3.8/Table 3.8
EvoluŃia CO2 din aer (%) Evolution of CO2 from the air (%)
Vârsta puilor (zile)/Chicken age (days) Anotimpul/Season
1 - 10 11 - 20 21 - 30 31 - 42 Iarna/Winter sub 0,05 0,05 – 0,20 0,20 – 0,30 0,20 – 0,36 Vara/Summer sub 0,05 0,05 – 0,15 0,20 – 0,30 0,20 – 0,32 Primăvara/Spring sub 0,05 0,05 – 0,18 0,20 – 0,32 0,20 – 0,34 Toamna/Autumn sub 0,05 0,05 – 0,20 0,20 – 0,32 0,20 – 0,34
Tabelul 3.9/Table 3.9
EvoluŃia NH3 din aer (ppm) Ammonia evolution from the air (%)
Vârsta puilor (zile)/Chicken age (days) Anotimpul/Season
1 - 10 11 - 20 21 - 30 31 - 42 Iarna/Winter 0 - 2 2 – 5 8 – 20 10 – 36 Vara/Summer 0 – 2 2 – 6 8 – 22 10 – 38 Primăvara/Spring 0 – 2 2 – 4 8 - 15 10 – 26 Toamna/Autumn 0 – 2 2 - 4 8 - 16 10 - 26
12
Tabelul 3.10/Table 3.10
EvoluŃia aeromicroflorei din adăposturi (N x 1000) The evolution of shelters air microflora
Grupele de germeni/ Germs group Vârsta (zile)
Age (days) NTG Stafilococi
Staphylococci Streptococi Streptococci
Gramm-negativi Gramm-negative
Ciuperci Fungi
Înainte de populare Before population
3,5 0,3 0,1 0 0,08
1 – 10 10 – 400 1,1 – 3,1 0,6 – 0,8 0,2 – 0,4 0,5 – 0,8 11 – 20 320 – 1200 116 – 240 40 – 60 10 – 40 16 – 40 21 – 30 600 – 1800 200 – 940 60 – 100 80 – 120 30 – 80 31 – 42 800 - 2300 300 – 1600 80 – 320 160 – 460 20 – 60
Tabelul 3.11/Table 3.11
Ponderea procentuală a grupelor de germeni cu semnificaŃie igienică din NTG/m3 The percentage of germs group with hygienic significance from NTG/m3
Vârsta (zile) Age
(days)
NTG Stafilococi Staphylococci
Streptococi Streptococci
Gramm-negativi Gramm-negative
Ciuperci Fungi
Nx1000 % Nx1000 % Nx1000 % Nx1000 % Nx1000 % 1-10 205 100 2,1 1,02 0,7 0,34 0,3 0,14 1,25 0,61 11-20 750 100 150 20 50 6,66 25 6,66 28 3,73 21-30 1200 100 560 46 80 6,66 100 8,33 70 5,83 31-42 1560 100 900 57 200 12,80 320 20,50 60 3,85
3.3. Igiena alimentaŃiei puilor de carne în sistem intensiv-industrial
Cercetările efectuate cu privire la igiena alimentaŃiei puilor Cobb-500, sub
aspectul sistemului de furajare, a tehnicii de furajare, a reŃetelor utilizate şi valoarea lor
nutritivo–biologică, în relaŃie cu cerinŃele acestui hibrid, au condus la rezultate
interesante, ce permit emiterea următoarelor concluzii:
� În S.C. Ave Impex S.R.L. Satu Mare, furajarea puilor se face trifazial cu reŃete
optimizate pe calculator şi întreg procesul de nutriŃie este computerizat. AlimentaŃia
se face la discreŃie, consumul de furaje este monitorizat permanent şi 2% din pui sunt
cântăriŃi periodic pentru a se urmării performanŃele obŃinute.
� În ceea ce priveşte programul de furajare, faŃă de ,,Ghidul Tehnic – Cobb 500" şi
13
broşura ,,Cobb-500 performances et recommendations nutritionnelles”, în unitate se
aplică o variantă modificată ce include următoarea schemă:
−−−− perioada de furajare cu nutreŃ starter de la 1-20 zile
−−−− perioada de furajare cu nutreŃ de creştere de la 21-33 zile
−−−− perioada de furajare cu nutreŃ de finisare de la 33 zile la sacrificare (39-42 zile)
� ReŃetele furajere pentru cele trei perioade de creştere a puilor sunt alcătuite după
ultimele cerinŃe impuse de normele de creştere:
• ReŃeta de nutreŃ starter pentru Cobb 500 (1-20 zile), cuprinde: porumb, grâu, şrot
soia, făină de peşte, germeni de porumb, carbonat de calciu, clorură de sodiu,
bicarbonat de sodiu, adaos de aminoacizi esenŃiali de sinteză, enzime, acidifianŃi
şi alŃi aditivi furajeri. Valoarea nutritivă a furajului este corespunzătoare EMP
3150 Kcal/Kg, P.B. 22,5%, raportul EMP/P.B. 140 şi raporturile EMP/lizină,
MDL / LDP, TRD/LDP, TIP/LDP sunt la valori optime, eficiente pentru digestia
şi bioconversia furajului.
• ReŃeta de nutreŃ de creştere (21-33 zile), include porumb 60%, soia, gluten, ulei
de porumb, premix vitamino-mineral în proporŃie de 1%, aminoacizi, enzime, alŃi
aditivi inclusiv, antifungice, coccidiostatice şi acidifianŃi. Valoarea nutritivă este
potrivită: EM 3200 Kcal/ Kg, P.B. 20%, raportul EMP/P.B. 160, EMP/lizină 2,67,
MDP/LDP 0,58, MCD/LDP 0,79, TIP/LDP 0,2.
• ReŃeta pentru nutreŃul de finisare (peste 33 zile), conŃine porumb 59%, soia, făină
furajeră, ulei de porumb, aminoacizi de sinteză, enzime, premix vitamino-mineral
1%. Valoarea nutritivo-biologică a furajului EMP 3118 – 3341 Kcal/Kg, P.B.
19,5%, raportul EMP/P.B. 171. Celelalte raporturi sunt la valori optime şi din
acest furaj sunt excluse ingredientele indezirabile pentru consumatori, cum ar fi
medicamentele, făina de peşte, făina de carne, coccidiostaticele.
� Pe perioada studiată nu s-au constatat stresuri de natură alimentară, de ordin cantitativ
sau calitativ, care să influenŃeze negativ producŃia şi calitatea acesteia, cu unele
excepŃii pasagere datorită unor densităŃi mai mari şi insuficienŃei frontului de furajare.
14
3.4. Cercetări privind igiena apei şi a adăpatului puilor în sistem industrial; factori de influenŃă
Tabelul 3.21/Table 3.21
Parametrii de calitate ai apei folosite pentru adăparea puilor Water quality parameters used for watering chickens
Indicatorul analizat/ Parameter analysis
Valori obŃinute Obtained values
Valori normale Normally
values
Metoda de analiză
Analysis method Organoleptic/Organoleptical Miros/Smell Max 1 grad Max 2 grade STAS 6325 - 61 Gust/Taste Max 1 grad Max 2 grade STAS 6325 - 61 Fizic/Physical Culoare/Colour Incoloră Incoloră STAS 6325 - 61 Claritate/Clarity Clară Clară STAS 6323 - 88 Sediment/Sediment Absent Absent STAS 6323 - 88 Chimic/Chemical pH 6,86 6,5-9,5 SR ISO 10523-97 Duritate totală (°d)/Total hardness 4,8 5-20 STAS 3026-76 Duritate temporară (°d) Temporary hardness 3,8 STAS 3026-76 Duritate permanentă (°d) Permanent hardness 0,9 STAS 3026-76 Cloruri (mg/l)/Chloride 46,2 250 SR ISO 9297-2001 SulfaŃi (mg/l)/Sulfate 22,1 200 STAS 8601-70 AzotaŃi (mg/l)/Nitrate 2,6 45 SR ISO 7890-96 AzotiŃi (mg/l)/Nitrite 0,002 0,5 SR ISO 6777-96 SubstanŃe organice (mg O2/l) Organic substances
2,6 0-20 SR EN ISO 9467-2001
Bacteriologic/Bacteriological NTG (UFC)/ml 32 <100 STAS 3001-91 Coliformi/ml/Coliforms 0 <3 STAS 3001-91
Tabelul 3.23/Table 3.23 InfluenŃa temperaturii aerului din hală asupra consumului
de furaje şi de apă la puii broiler Influence of hall air temperature on broiler chicken fooder and water consumption
Temperatura aerului/Air temperature
Specificare Specification
Normală/Normal 24 - 20°C
L 1
Crescută/High 25 - 29°C
L 2
Excesivă Excessive 30 - 32°C
L 3 Consum de furaje (cumulat zilele 31 – 39) (kg)/Fodder consumption (31-39 cumulative days)
1,615 1,532 1,428***
15
Consum de apă (cumulat zilele 31 – 39) (l)/Water consumption (31-39 cumulative days)
2,6 6,28*** 7,28***
Consum mediu de furaje/cap/zi (g) Average fodder consumption/head/day
179 170 159***
Consum mediu de apă/cap/zi (g) Average water consumption/head/day
289 697*** 809***
Raportul apă : furaje Water : fodder index
1,6 : 1 4,1 : 1*** 5,1 : 1***
Reducerea consumului de furaje (% faŃă de L 1)/Decrease of fodder consumption (% to L1)
100 -5,2 -21,6
Creşterea consumului de apă (% faŃă de L 1)/Increased of water consumption) (% to L 1)
100 240 280
*** p < 0,001
Din rezultatele obŃinute se desprind următoarele: faŃă de lotul martor (L 1) care a
beneficiat de condiŃii optime de microclimat, loturile L 2 şi L 3, expuse la valori
ridicate, peste normele de bunăstare a puilor, îşi reduc consumul voluntar de furaje cu
5,2% şi 21,6% şi în paralel creşte consumul de apă pentru răcorire, de 2,4 ori (L 2) şi
2,8 ori (L3). În aceste condiŃii raportul apă : furaje creşte brusc de la valori normale de
1,6 : 1 la 4,1 : 1 (L 2) şi respectiv 5,1 : 1 (L 3) atestând efortul de adaptare al puilor.
Cercetarea noastră atrage atenŃia asupra efectelor negative ale temperaturii
excesive asupra puilor în vârstă de peste 30 de zile şi necesitatea de a regla debitul de apă
în această perioadă critică.
3.5. Rezultate obŃinute privind evoluŃia masei corporale, a sporului în creştere şi a consumului de furaje, la puii crescuŃi în sistem intensiv
3.5.1. EvoluŃia masei corporale şi influenŃa unor factori de igienă; microclimatul şi anotimpul
În perioada 2008 – 2009, pe un efectiv de circa 5 000 000 pui crecuŃi în unitate, s-
au obŃinut greutăŃi de sacrificare cuprinse între 2212 – 2286 g, rezultate competitive pe
plan naŃional şi mondial.
16
Tabelul 3.35/Table 3.35
Masa vie la sacrificare, sporul mediu zilnic şi consumul specific de furaje în funcŃie de starea microclimatului din hală
Slaughter body weight, daily weight gain and fooder consumption rate depending of hall microclimate status
Specificare/Specification
Masa vie la 39 zile (kg)
Body weight at 39 days
SMZ/ perioadă (g) DWG/ period (g)
Consum specific de furaje (kg)
Fooder consum-ption rate (kg)
MortalităŃi (%)
Mortality (%)
Hale cu cel mai bun microclimat (98 puncte în cheia Petkov) (V1) Halls with the best microclimate (98 points under the Petkov key)
2,372 59,769 1,701 2,56
Hale cu cel mai slab microclimat (sub 70 puncte în cheia Petkov) (V2) Halls with the lowest microclimate (under 70 puncte în cheia Petkov)
1,864*** 46,770*** 1,960*** 14,06***
Media pe serie (V3) Average in series
2,276 57,333 1,780 4,04
Standard Cobb 500 (V4) 2,386 60,100 1,698 2,86
3.5.2. EvoluŃia sporului mediu de creştere şi influenŃa unor factori de igienă
Tabelul 3.37/Table 3.37 Sporul mediu zilnic în ferma Vetiş (g)/ Daily weight gain in Vetiş farm
Vârsta puilor (zile)/ Chicken age (days) Seria/Series
5 10 15 20 25 30 35 39 Primăvară/Spring 14,4 21,2 35,5 40,2 44,4 52,0 54,7 57,7 Vară/Summer 14,6 22,5 33,5 40,8 47,0 51,5 55,5 57,4 Toamnă/Autumn 15,6 22,7 35,3 40,8 44,2 50,4 52,1 57,7 Iarnă/Winter 14,4 22,7 35,0 40,2 45,7 51,9 55,2 58,1 Media pe fermă 14,7 22,3 34,8 40,5 45,3 51,5 54,4 57,7 Standard Cobb 500 16,0 26,0 32,0 38,8 45,8 52,4 57,6 60,1 DiferenŃă (%)/Difference -8,1 -14,3 +8,8 +4,4 -1,0 -1,8 -5,6 -4,0
SemnificaŃia/Significance Variantele
Variants Masa vie la 39 zile (kg) Body weight at 39
days
SMZ pe perioadă (g) Daily weight gain/period
Consum specific (kg) Fooder
consumption rate
MortalităŃi (%) Mortality
V 1 – V 2 ∗∗∗ ∗∗∗ ∗∗∗ ∗∗∗ V 1 – V 3 ∗ ∗ ∗ ∗∗ V 1 – V 4 NS NS NS NS
17
Tabelul 3.38/Table 3.38 Sporul mediu zilnic în ferma Botiz (g)/ Body weight gain in Botiz farm
3.5.3. Consumul specific de furaje şi influenŃa unor factori de igienă
Consumul de furaje pe zi, pe hală, pe serie, pe fermă, pe unitate şi în final pe kg
spor realizat reprezintă un important parametru economic.
În conformitate cu ,,Fişa tehnologică Cobb 500”, un pui de carne, în condiŃii optime
consumă de la vârsta de 1 zi la 40 zile o cantitate de 4200 g furaj, realizând o masă
corporală de 2456 g, cu un consum specific de 1,719 kg furaj pentru un kg spor în greutate.
În unitatea studiată în funcŃie de fermă, serie, hală, condiŃii de bunăstare, puii au
consumat între 3500 g şi 4500 g furaj, realizând o masă corporală la sacrificare de 1,864
– 2,372 kg cu un consum specific de 1,701 – 1,960 kg, dar media pe mai mulŃi ani a fost
între 1,78 şi 1,86 kg furaje pe un kg spor.
3.6. Cercetări privind rela Ńia dintre nivelul de realizare a factorilor tehnologici şi de igienă, biosecuritatea fermelor, bunăstarea puilor şi pierderile prin mortalitate în sistemul intensiv de creştere Obiectivele cercetării:
• IncidenŃa pierderilor prin mortalitate pe ferme, serii de creştere şi hale;
• Dinamica pierderilor pe anotimp;
• Dinamica pierderilor pe vârste;
• Cauzele principale ale pierderilor prin mortalitate;
• Depistarea unor factori ocazionali de influenŃă aspra pierderilor prin mortalitate la pui.
Vârsta puilor (zile)/ Chicken age (days) Seria/Series
5 10 15 20 25 30 35 39 Primăvară/Spring 15,8 21,9 35,7 40,7 45,3 50,7 55,0 57,5 Vară/Summer 15,0 22,2 33,8 39,8 45,0 50,2 54,3 56,8 Toamnă/Autumn 15,1 22,3 35,6 40,6 46,1 51,5 55,3 58,3 Iarnă/Winter 15,6 22,8 35,4 40,8 44,2 50,2 51,8 57,4 Media pe fermă 15,4 22,3 35,1 40,5 45,2 50,7 54,1 57,5 Standard Cobb 500 16,0 26,0 32,0 38,8 45,8 52,4 57,6 60,1 DiferenŃă (%) Difference
-3,8 -14,2 +9,8 +4,3 -1,4 -3,3 -6,1 -4,3
18
3.6.1. IncidenŃa pierderilor prin mortalitate pe ferm ă, serii de creştere şi hale
Tabelul 3.43/Table 3.43 IncidenŃa pierderilor pe serii în ferma Vetiş
The incidence of losses by series in Vetiş farm
Specificare Specification
Efectiv la populare Livestock at populating
Total morŃi Total dead %
Seria/Series 1 121 800 5 282 4,34 Seria/Series 2 118 500 4 246 3,58 Seria/Series 3 120 000 4 806 4,01 Seria/Series 4 118 000 4 934 4,20
Total 478 300 19 268 4,03
Tabelul 3.48/Table 3.48 IncidenŃa pierderilor pe serii în ferma Botiz
The incidence of losses by series in Botiz farm
Specificare Specification
Efectiv la populare Livestock at populating
Total morŃi Total dead
%
Seria/Series 1 125 000 3 860 3,09 Seria/Series 2 122 900 4 036 3,29 Seria/Series 3 122 500 3 894 3,18 Seria/Series 4 125 500 3 712 2,97
Total 495 900 15 502 3,13
16,6 16,1
24,4
15,918
9
0
5
10
15
20
25
1 2 3 4 5 6săptămânaweek
%
Fig.3.52. Dinamica mortalităŃilor pe vârste (din total morŃi), ferma Vetiş The dynamics of mortality by age (out of total dead), Vetiş farm
19
24,6
15,9
18,7
14,815,9
10,1
0
5
10
15
20
25
1 2 3 4 5 6săptămânaweek
%
Fig. 3.53. Dinamica mortalităŃilor pe vârste (din total morŃi), ferma Botiz The dynamics of mortality by age (out of total dead), Botiz farm
3.6.2. InfluenŃa condiŃiilor de microclimat şi de bunăstare asupra pierderilor prin mortalitate
Tabelul 3.53/Table 3.53
InfluenŃa condiŃiilor de microclimat şi de bunăstare asupra pierderilor prin mortalitate The influence of microclimat and welfare status on mortality looses
Pierderi/Losses (%)
Specificare/Specification Vetiş Botiz
Hală excelentă (95 - 100 puncte în cheia Petkov ) (V1) Exceptional hall (98 points under the Petkov key)
2,97 2,56
Hală condiŃii deficitare (65 - 70 puncte în cheia Petkov) (V2) Hall with poor conditions (65 -70 points under the Petkov key)
14,06*** 13,62***
Media pe serie (V3) 4,03 3,96 V1, V3 vs. V2 *** p < 0,001
3.6.3. Cauzele principale ale pierderilor prin mortalitate la pui
În urma examenelor clinice efectuate în halele de pui a nueroaselor necropsii
făcute la faŃa locului şi la laboratorul DSV Satu Mare, am constatat o gamă variată de
cauze ce au condus la mortalitate. Dintre acestea menŃionăm:
― pui neviabili, cu vitalitate şi adaptabilitate reduse
― vitelosaculite ş peritonite viteline
― dezhidratare
20
― congestii pumonare şi asfixii
― aerosaculite, alte boli respiratorii
― afecŃiuni ale membrelor: luxaŃii, artrite, tendoane dislocate
― ascită
― accidente diverse
― canibalism
― stres de căldură
― accidente vasculare şi cardiace datorită intensităŃii mari de creştere sau
,,sindromul acut al morŃii”
Cap.4. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR COBB - 500
CRECUłI ÎN SISTEM SEMIINTENSIV ŞI EXTENSIV
4.1.Schema experimentală
• Durata creşterii puilor: 60 zile
• Lotul 1: 50 pui de 10 zile, furajaŃi la discreŃie până la vârsta de 60 zile cu nutrteŃ
combinat procurat de la S.C.Abo Mix S.R.L. Satu-Mare
• Lotul 2: 50 pui de 10 zile, furajaŃi până la 60 zile cu amestec 1 : 1 furaj combinat cu
uruială (70% porumb şi 30% grâu furajer).
• Lotul 3: 289 pui de 10 zile, furajaŃi numai cu uruială 70% porumb + 30% grâu, acces
la padoc, unde li s-a administrat lucernă verde cosită, de 3 ori pe zi (fig.4.9). Aceşti
pui, erau scoşi afară ziua şi adăpostiŃi noaptea.
Pui au fost cântăriŃi tot la 10 zile şi s-au monitorizat următorii indicatori:
• Masa corporală şi sporul mediu zilnic la anumite vârste;
• Masa corporală finală şi sporul mediu pe perioada de creştere;
• Consumul de furaje şi consumul specific;
• Mortalitatea la pui.
21
4.2. EvoluŃia microclimatului
• Temperatura aerului
Temperatura (oC) Vârsta puilor (zile) Chicken age (days) Minimă
Minimum Maximă
Maximum Media
Average
ObservaŃii Comments
1 – 20 20 26 23 mai frecvent frequently
24 – 26 21 – 30 24 28 25 24 – 28 31 – 40 24 32 25 25 – 28 41 - 60 24 32 26 26 - 30
• Umiditatea relativă: 55 – 86%, mai frecvent 55 – 70%;
• CurenŃii de aer: 0,1 – 0,3 m/s;
• Luminozitatea: 7 – 40 Lx; afară 200 – 5000 Lx;
• CO2: sub 0,3%, toată perioada, în toate compartimentele;
• NH3: sub 15 ppm;
• H2S: absent;
• NTG/m3: 68 000 – 600 000, valori scăzute faŃă de sistemul intensiv.
Concluzie: cu excepŃia temperaturii la vârsta de 1 – 20 zile, care este sub cea de
confort, ceilalŃi parametri sunt la valori excepŃionale, care nu se pot obŃine în creşterea
intensivă. La vârsta puilor de peste 40 zile, temperatura a fost în general excesivă, atât în
compartimentele pentru L 1 şi L 2, cât şi afară pentru L 3.
4.3. Furajarea şi consumul de furaje
Consumul total de furaje pe pui şi 60 zile a fost următorul:
• Lotul 1: 8,40 kg nutreŃ combinat;
• Lotul 2: 9,40 kg amestec 1 : 1 nutreŃ combinat + amestec uruit de porumb 70% şi grâu
furajer 30%;
• Lotul 3: 7,28 kg amestec uruit de porumb 70% + grâu 30%, la care se adaugă lucernă
masă verde la discreŃie.
22
Sub aspectul valorii energetice, proteice, vitaminice şi minerale, lotul 1 de pui a
primit o raŃie completă, în front de furajare adecvat. Consumul de 8,40 kg pare a fi
normal, deşi dacă puii beneficiau de un microclimat impecabil, probabil ar fi consumat
mai mult. Poate şi temperatura excesivă din perioada 50–60 zile (august) a redus apetitul
şi consumul de furaje.
Lotul 2 a beneficiat de un furaj care a satisfăcut cerinŃele în energie şi proteină, în
proporŃie de cca 85%.
Lotul 3 a beneficiat de un nutreŃ de slabă calitate, completat oarecum de lucernă
masă verde şi de un demaraj excepŃional în primele 10 zile când au primit nutreŃ
combinat starter.
4.4. EvoluŃia masei corporale şi a sporului de creştere
Tabelul 4.2/Table 4.2
Vârsta puilor (zile) Chickens age (days)
Lot 1 S.M.Z. Lot 2 S.M.Z. Lot 3 S.M.Z.
10 264 22 264 22 264 22 20 460 19,6 385 12,1 306 4 30 1182 72,2 834 44,9 683 38 40 2040 85,8 1630 79,6 844 16,1 50 2486 44,6 1988 35,8 1038 19,4 60 3491 100,5 2484 49,6 1280 24,2
Spor mediu/ perioadă (g) 1 – 60 zile Average weight gain/period
57,1 40,73 20,67
Variantele Variances
Sporul mediu zilnic/perioadă Daily weight gain/period
Variantele Variances
Masa vie la 60 zile Body weight at 60 days
L 1 – L 2 *** (p < 0,001) L 1 – L 2 *** (p < 0,001) L 1 – L 3 *** (p < 0,001) L 1 – L 3 *** (p < 0,001) L 2 – L 3 *** (p < 0,001) L 2 – L 3 *** (p < 0,001)
4.5. Consumul specific şi pierderile prin mortalitate
Consumul specific de furaje a fost următorul:
• Lotul 1: 2,41 kg;
• Lotul 2: 3,62 kg;
• Lotul 3: 4,12 kg.
23
Mortalitatea înregistrat ă a fost următoarea:
• Pui de 1 – 10 zile: 11 capete (2,75%);
• Lotul 1: 2 capete (4%);
• Lotul 2: 2 capete (4%);
• Lotul 3: 16 capete (5,61%);
• Pierderi totale din 400 capete: 31 pui (7,75%).
DiferenŃele nu sunt semnificative statistic.
Cap.5. CERCETĂRI PRIVIND CONDI łIILE TEHNOLOGICE ŞI DE IGIEN Ă, INFLUENłA LOR ASUPRA PUILOR DE CARNE
CRESCUłI ÎN GOSPODĂRIILE POPULA łIEI
Studiul modelului gospodăriilor Ńărăneşti din zona Satu-Mare, ne-a condus la
identificarea şi descrierea mai amănunŃită a 4 variante de creştere a puilor de carne în
gospodării, toate având în principal scop de autoaprovizionare cu produse avicole. Aceste
4 tipuri de gospodării identificate sunt:
• Varianta A: creşterea puilor eclozionaŃi din ouă recoltate din gospodărie, cu ajutorul
cloştii;
• Varianta B: pui eclozionaŃi la cloşcă şi crescuŃi separat, în spaŃii încălzite;
• Varianta C: pui eclozionaŃi în incubatoare de mică capacitate şi crescuŃi în spaŃii
încălzite;
• Varianta D: creşterea în sistem gospodăresc a puilor de carne cumpăraŃi de la ferme
specializate.
Rezultatele de producŃie obŃinute în material biologic autohton , furajare extensivă ce
nu asigură necesarul de energie şi proteină în condiŃii de microclimat deseori deficitar sub
aspectul temperaturii , dar excelent în privinŃa celorlalŃi factori , nu sunt competitive, cu cele
din sistem intensiv ori semiintensiv, dar comparabile cu puiul Label Rouge din FranŃa şi cu
puiul ecologic cu origine în material cu creştere lentă. łăranii obŃin pui cu greutatea vie de
1,2-1,8 kg la 3-6 luni de creştere, cu un consum de 3,4-5,3 kg furaj pe kg spor, pe baza unui
spor mediu zilnic de 20-30g . Carnea este de o calitate excepŃională , cerinŃa pentru ea creşte,
dar preŃul de producŃie este deseori prea mare, puiul de curte nefiind încă competitiv pe piaŃă.
24
Cap.6. CERCETĂRI PRIVIND PRODUCEREA PUIULUI DE CARNE ECOLOGIC ÎN CONDI łIILE UNEI FERME
DIN JUDEłUL SATU MARE
Cercetările şi preocupările pentru obŃinerea unei serii de pui de carne în condiŃiile
sistemului ecologic de creştere, cu respectarea REG 834/2007 şi OUG 34/2000, s-au
soldat cu următoarele rezultate :
1. S-a reuşit obŃinerea unei serii de pui în condiŃii ecologice, crescuŃi semiintensiv în
semilibertate, o perioadă de 81-90 zile (12-13 săptămâni) respectându-se toate
verigile tehnologice prevăzute în legislaŃia europeană şi naŃională cu privire la
producŃia ecologică (bio).
2. Principalele verigi tehnologice specifice sistemului ecologic ce au fost aplicate se prezintă astfel:
•••• Materialul biologic: pui eclozionaŃi din ouă recoltate din gospodării Ńărăneşti ce
deŃineau găini din rase mixte locale, cu creştere lentă ; nu a fost nevoie de
perioadă de conversie;
•••• Tehnologia aplicată: semiintensiv, 4 săptămâni în adăpost, după care au avut acces
liber la padoc şi spaŃiu înierbat. Sacrificarea s-a făcut la 81-90 zile, densitatea
realizată: 8,3 pui/m² în adăpost ; 12,5 pui/m² în padoc ; 4,25 m²/pui în spaŃiu înierbat.
•••• Adăpostul a corespuns normelor sub aspectul constructiv şi funcŃional, a asigurat
normele de suprafaŃă şi volum prevăzute, aşternut corespunzător, echipament de
hrănire şi adăpare, ventilaŃie naturală dirijată, încălzire cu eleveuză electrică,
iluminare naturală completată cu cea artificială.
•••• Microclimatul din adăpost pe perioada de creştere a puilor a fost monitorizat,
menŃinut la valori optime, a realizat 90-92 puncte în Cheia Petkov, adică
,,microclimat bun”.
•••• AlimentaŃia puilor s-a făcut cu o reŃetă pe bază de cereale ecologice, procurate
dintr-o fermă certificată, iar pentru ridicarea procentului de proteină brută în
primele 3 săptămâni s-a adăugat în hrană lapte praf, ouă fierte, brânză de
vacă(toate certificate ecologic); reŃeta furajeră a inclus porumb, grâu, floarea
soarelui, mazăre, săruri minerale, proteină fiind cca 17-18 % reŃetă ce a asigurat
o creştere lentă şi a evitat forŃajul alimentar.
•••• Aprovizionarea cu apă s-a făcut corespunzător, atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ.
25
3. Întreg fluxul tehnologic s-a încadrat în Regulamentul European 834/2007 şi OUG
34/2000 cu privire la agricultura (zootehnia)ecologică.
4. Rezultatele obŃinute sub aspectul cantitativ al producŃiei sunt mai reduse decât cele din
sistem industrial, apropiate de creşterea semiintensivă, convenŃională şi în general mai
bune decât rezultatele din gospodăriile populaŃiei, remarcăm următoarele aspecte:
•••• Masa vie la vârsta de 84-90 zile a fost de 1,946 ± 0,04 kg, cu un spor mediu zilnic
pe perioadă de 22 grame, consum specific 4,6 kg şi mortalitate 3,8 %. PreŃul de
cost pe pui a fost de 29,6 RON şi pe 1 kg carne 15,1 RON.
•••• Randamentul la sacrificare a fost de 64,7%, carcasa eviscerat[ cântărind 1,620±0,02 kg.
•••• ParŃile componente ale carcasei au avut următoarea pondere procentuală: piept cu os
şi piele 20%; aripi 13,2% ; pulpe 37,3%; tacâmuri 27,5%; grăsime abdominală 2%.
•••• CompoziŃia chimică a pieptului şi a pulpelor provenite de la puii ecologici a fost
următoarea :
− piept: apă 65,4%, S.U. 34,6%, proteine 24,9%, grăsime 7,9%, cenuşă 1,10%, pH 5,74
− pulpe: apă 65,1%, S.U. 34,9%, proteine 23,8%, grăsime 8,0%, cenuşă 1,01%, pH 5,94.
5. Randamentul la abatorizare este mai mic decât la puii crescuŃi în sistem convenŃional
precum şi ponderea principalelor părŃi ale carcasei este mai mică.
6. Studiul bibliografic şi cercetările efectuate de noi ne permit să afirmăm că sistemul
ecologic de creşterea puilor de carne trebuie dezvoltat în România, cel puŃin pentru
următoarele motive :
• Puiul ecologic are o carne cu calitate senzorială excepŃională, superioară puilor industriali;
• Valoara nutritivă a puilor eoclogici este mai ridicată decât a celor industriali;
• Puiul bio are calităŃi gastronomice superioare şi pierderile la fierbere şi prăjire
sunt mai mici.
• Puiul ecologic este mai bun pentru sănătatea consumatorilor .
• Creşterea în sistem ecologic favorizează bunăstarea şi protecŃia animalelor.
• Creşterea ecologică, mai bună pentru protecŃia mediului ambient.
• Creşterea ecologică, mai bună pentru economia locală rurală.
• Există o presiune crescută pentru dezvoltarea unor ,,tehnologii curate”,
alternative la creşterea industrială.
26
Cap. 7. CERCETĂRI PRIVIND PREG ĂTIREA PUILOR PENTRU SACRIFICARE ŞI VALORIFICAREA PRODUC łIEI DE
CARNE DE PUI ÎN FUNCłIE DE SISTEMUL DE CREŞTERE
Cercetările efectuate în scopul stabilirii ponderii pe care o deŃin unele părŃi
anatomice în masa vie a puilor, rezultatele tranşării carcaselor şi sortimentele comerciale
obŃinute la sacrificarea puilor crescuŃi în diferite sisteme şi tehnologii, au condus la
următoarele rezultate mai importante:
� În cazul puilor crescuŃi în sistem intensiv-industrial:
•••• ProporŃia unor părŃi anatomice raportate la masa vie a puilor (2387 g): cap 2,3%;
gât 3,2%; ficat 2,5%; inimă 0,60%; splină 0,25%; viscere 2,9%; intestine 8,6%;
sânge 4,3%; pene 7,8%. Datele sunt apropiate de valorile citate în bibliografia de
specialitate pentru puii Cobb 500;
•••• Rezultatele tranşării carcasei: piept cu os 28,79%; aripi 10,11%; pulpe superioare
16,54%; pulpe inferioare 13,22%; tacâm 31,34%; randamentul comercial
82,05%, valori excelente în ce privesc ponderea unor părŃi componente
valoroase în carcasă;
•••• Principalele sortimente comerciale ce se obŃin şi se valorifică la SC.Ave Impex
SRL Satu-Mare, sunt următoarele (raportate la 28765 pui sacrificaŃi, cu 56348 kg
carne rezultată): pui pentru gătit 27,41%; pui grill 10,11%; pui CGP pungă 7,0%;
pui Golden Ave 5,85%; piept de pui la tavă, pungă 15,79%; pulpe la tavă, pungă,
vrac 11,40%; aripi la tavă 3,63%; tacâm 5%; ficat 2%;
•••• Aceste sortimente corespund în mare măsură preferinŃelor consumatorilor din zonă,
care prin testare sunt următoarele: pentru pui CGP cal.I 40%; pulpă la pungă
14,29%; tacâm la pungă 16,19%; piept la caşerolă 7,14%; aripi la pungă 11,9%.
� În cazul puilor crescuŃi în sistem semiintensiv şi extensiv-gospodăresc, rezultatele
obŃinute au fost următoarele:
• Ponderea unor părŃi anatomice în masa vie a puilor (semiintensiv – extensiv
gospodăresc): cap 2,82-3,59%; picioare 4,43-4,69%; pipotă 1,61-2,97%; ficat
2,17-3,13%; inimă 0,56-0,94%; splină 0,24-031%, la o masă corporală vie de
2484 g, respectiv 1280 g;
27
• Rezultatele tranşării carcasei: piept cu os şi piele 21,1-17,8%; pulpă superioară
14,1-13,9%; pulpă inferioară 13,8-12,8%; aripi 12,8-13%; tacâm 38,2-42,5%,
valori obŃinute la un randament carcasă de 75,93-72,03%, rezultate mai slabe
decât în cazul puilor crescuŃi intensiv;
• Valorificarea sortimentelor comerciale este mult diferită, puii se vând în special
ca pui cu cap şi picioare, pentru gătit, mai rar ca piese dezosate.
Cap.8. CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA CARCASELOR ŞI A CĂRNII ÎN FUNC łIE DE SISTEMUL DE CRE ŞTERE
A PUILOR ŞI UNII FACTORI DE INFLUEN łĂ
8.1. Cauze ale declasării sau confiscării carcaselor la examenul post mortem
Contuzii grave/Severe contusion; 39
Sângerare insuficientă/Deficient
bleeding; 21
Cahexie/Cachexy; 12Carcase murdărite/Spotted
carcasses; 13Hematoame, hemoragii/Haematoma;
109
Ascită/Ascites; 28
Higroma piptului/Breast hygroma; 82
Fracturi de membre/Members
fracture; 41
Pierderi de piele/Hideless; 21
Zgârieturi mari/Big bruise; 32
Cahexie/Cachexy Sângerare insuficientă/Deficient bleedingAscită/Ascites Higroma piptului/Breast hygromaFracturi de membre/Members fracture Contuzii grave/Severe contusionZgârieturi mari/Big bruise Pierderi de piele/HidelessHematoame, hemoragii/Haematoma Carcase murdărite/Spotted carcasses
28
8.2. Principalii factori de influenŃă care favorizează deprecierea carcaselor
Tabelul 8.2/Table 8.2
Cauze şi factori care influenŃează deprecierea carcaselor Causes and factors that affect carcass depreciation
Leziuni/Injuries Cauzele declasării Factori de influenŃă Depreciation causes
Influence factors
Zgârieturi Scratch
Contuzii,hematoame Bruise, haematoma
Fracturi de
membre Break of member
Higroma pieptului Breast
hygroma
Densitate prea mare/High density + + + + DefecŃiuni la linia de furajare Damage of feeding line + Program de lumină defectuos Light program faulty + Lumină prea intensă Light too powerful + Comportament brutal cu puii Violent behavior with chickens + + + Slabă îmbrăcare cu pene/Poor feathering + + Prindere agresivă la depopulare/Aggressive clamping at depopulation + + + + Transport defectuos/ Defectively transport + + + Aşternut insuficient Insufficient bedding + NutriŃie incorectă/Wrong feeding + + + VentilaŃie deficitară/Poor ventilation + + Amplasare incorectă a adăpătorilor/ Wrong position of drinkers +
29
8.3. Studii privind calitatea cărnii de pui obŃinuŃi în diferite sisteme de creştere
Tabelul 8.3/Table 8.3 Calitatea senzorială a cărnii de pasăre în funcŃie de sistemul de creştere
Senzorial poultry meat quality depending of growing system
Sistemul de creştere/Growing system Semiintensiv/Semi-intensive Caracteristici senzoriale
Senzorial characteristics Intensiv Intensive Lot 1 Lot 2 Lot 3
Gospodăriile populaŃiei
Populations farm
Frăgezimea cărnii/ Meat tenderness
Foarte mare
Mare Mare Mijlocie/bună Mică
SuculenŃa cărnii Juiciness meat
Crescută Moderată Moderată Moderată Mică
Culoarea cărnii Colour meat
Roz Roz Roşietică Roşie Roşu închis
Savoarea Flavor
Gust specific
Gust specific
Gust specific
Gust specific Gust specific
ConsistenŃa/Consistence Elastica Elastică Fermă Tare Tare Aspectul cărnii refrigerate/Refrigerate meart appearance
Peliculă uscată
Peliculă uscată
Peliculă uscată
Peliculă uscată
Peliculă uscată
Capacitatea de reŃinere a apei/ Water retention capacity
Mare Medie Medie Mică Mică
łesut adipos subcutanat Hypodermic fatty tissue
Alb gălbui
Alb gălbui
Găbui Galben Galben auriu
Cap.9. DIFERENłE ESENłIALE ÎNTRE SISTEMUL INTENSIV-INDUSTRIAL ŞI SISTEMELE ALTERNATIVE DE CRE ŞTERE A
PUILOR DE CARNE. MOTIVA łIA SISTEMULUI ECOLOGIC 9.1. DiferenŃe privind condiŃiile de creştere a puilor
Tabelul 9.1/Table 9.1
Tipul de pui de carne Broiler
chickens type
CondiŃiile de creştere Breeding conditions
AlimentaŃia Feeding
ProducŃie industrială Industrial production
Econo-micitate Econo-mically
1. Pui standard crescut intensiv industrial Chicken raised intensive-industrial system
Industrial, mediu artificializat, 20.000 pui/hală, 20 pui/m², sacrificare la 39 - 42 zile, material biologic foarte precoce cu intensitate mare de creştere
NutreŃ combinat, reŃete pe faze de creştere cu medicamente antibiotice, acidifianŃi, aminoacizi şi enzime de sinteză, OMG antifungice, făină animală, forŃaj alimentar
Maximă Maximă
30
2. Pui bio crescut semiintensiv în semilibertate Organic chicken raised in semi-intensive system
Adăpost maxim 500 pui, 10 pui/m², acces la teren înierbat, 4m²/cap, sacrificare la 81/90 de zile, condiŃii de bunăstare excepŃionale, pui cu creştere lentă, pui fericit
RaŃie din cereale, oleaginoase, proteice, minerale toate certificate ca ecologice, interzise: antibiotice, medicamente, stimulenŃi de sinteză, aminoacizi, enzime, OMG-uri. Obligatoriu teren înierbat
Medie spre mică
Medie spre mică
3. Pui Ńărănesc de curte crescut extensiv în libertate Rustic household chicken raised extensively
CoteŃe mici, la cloşcă sau separat, creştere în libertate sau semilibertate, material biologic local, creştere lentă, sacrificare la 3-5 luni, 1,2-2 kg masă vie
Furajare foarte variată, cu toate sortimentele existente în gospodărie, cereale + reziduri şi păşunat
Mică
Mică
9.2. DiferenŃe privind rezultatele de producŃie (elemente cantitative)
Tabelul 9.2/Table 9.2
Sistemul de creştere/Breeding system Specificare
Specification Cobb 500 industrial Industrial
Cobb 500 semiintensiv Semi-intensive
Pui bio Organic chicken
Pui Ńărănesc Rustic
chicken Vârsta la sacrificare (zile) Slaughter age (days)
39 - 42 60 81 - 90 90 - 150
Masa vie la sacrificare (kg) Body weight at slaughter
2,37 - 2,63 2,445 1,946 1,2 - 2,0
Spor mediu zilnic pe perioadă (g) Daily weight gain during period
60 - 62 30 22 13 - 20
Consum specific de furaje (kg/kg) Fooder consumption rate
1,70 - 1,76 4,18 4,60 5,0 - 6,0
Pret de cost (RON/kg carne ) Cost price
3,8 - 4 7,2 15,10 10 - 15
Factorul European de EficienŃă (puncte) Efficiency European Factor (points)
293,8 93 50 25
31
9.3. DiferenŃe privind randamentul şi structura carcasei Tabelul 9.3/Table 9.3
Specificare Specification
Cobb 500 industrial Industrial
Cobb 500 semiintensiv Semi-intensive
Pui bio Organic chicken
Pui Ńărănesc Rustic
chicken Carcasă eviscerată/masă vie (%) Disembowel carcass/body weight
82,05 75,93 64,70 63,20
Piept cu os şi piele (% din carcasă eviscerată)/ Breast with bone and hide (% of disembowel carcass)
28,79 21,10 20,00 19,60
Pulpe (% din carcasă eviscerată) Legs (% of disembowel carcass)
29,76 27,89 37,30 36,80
Aripi (% din carcasă eviscerată) Wings (% of disembowel carcass)
10,11 12,83 13,20 13,80
Tacâm (8% din carcasă eviscerată) Pickings (8% of disembowel carcass)
27,70 35,06 27,50 28,00
Grăsime abdominală (% din carcasă eviscerată)/Abdominal fat (% of disembowel carcass)
3,64 3,12 2,00 1,80
9.4. DiferenŃe privind calitatea cărnii în func Ńie de sistemul de creştere
Tabelul 9.4/Table 9.4
Caracteristicile fizico – chimice ale cărnii în funcŃie de sistemul de creştere Meat physical-chemical parameters depending of growth system
Specificare Specification
Proba Sample
Umiditate %
Humidity
S.U. %
Proteine %
Proteins
Grasime % Fat
Cenuşa %
Ash pH
Piept Breast 70,3 29,7 18,1 10,1 1,03 5,87
1. Pui Ave Impex Ave Impex chicken Pulpe
Legs 70,1 29,9 18,6 10,5 0,98 6,03
Piept Breast 69,7 30,3 19,1 9,8 1,08 5,71
2. Pui sistem semiintensiv L 1 Chicken raised in semi-intensive system
Pulpe Legs
69,3 30,7 19,3 10,9 0,85 5,85
Piept Breast 69,1 30,9 20,9 8,4 0,97 5,78
3. Pui sistem semiintensiv L 2 Chicken raised in semi-intensive system
Pulpe Legs
68,6 31,4 19,8 8,9 0,95 5,97
Piept Breast
66,2 33,8 22,8 8,1 1,06 5,80 4. Pui sistem semiintensiv L 3 Chicken raised in semi-intensive system
Pulpe Legs
65,7 34,3 20,5 8,3 1,02 6,11
32
Piept Breast
65,4 34,6 24,9 7,9 1,10 5,74 5. Pui ecologic Organic chicken Pulpe
Legs 65,1 34,9 23,8 8,0 1,01 5,94
Piept Breast
64,9 35,1 25,6 7,4 1,13 5,93 6. Pui de casă Ńărănesc (G.P.) Rustic household chicken Pulpe
Legs 64,1 35,9 26,3 7,2 1,04 6,02
9.5. DiferenŃe privind calitatea globală a cărnii Tabelul 9.5/Table 9.5
Specificare Specification
Pui conven-Ńional industrial Industrial
breeding chicken
Pui bio Organic chickens
Pui de casă Ńărănesc
Rustic household chicken
Bio vs convenŃional Organic vs.
conventional Valoare nutritivă/ Nutritional value
++ +++ +++ ↑
Frăgezime/Tenderness +++
excesivă ++ bună ++ bună ↑
SuculenŃă/Juiciness +++
excesivă ++ bună + scăzută ↑
ConsistenŃă/Consistence +++ moale ++
elastică + fermă ↑
Savoarea (aroma)/Flavor + slabă ++ bună +++ excelentă ↑
Aspectul osului Bone appearance
+ moale, roşu,
măduvă roşie
++ alb, tare, măduvă cenuşie
+++ os tare, alb, măduvă
cenuşie ↑
Textura cărnii/Meat texture +++ foarte
fină ++ fină + fină moderat ↑
Desprinderea de os la fierbere/Detachment of bone when boiling
+++ puternică
+ slabă Nu se
desprinde ↑
Calitatea sanitară/Hygienic quality
↑
- reziduri indezirabile undesirable residues
Pot fi
Absente sau la nivel de
mediu ambiant
Necunoscut ↑
- OMG Pot fi Exclus Necunoscut ↑ - AGS (acizi graşi saturaŃi)/ Saturated fatty acids
Prop.mai mare
Prop.mai mică
Prop.mai mică ↑
- AGPN (acizi graşi polinesaturaŃi) Polyunsaturated fatty acids
Prop.mai mică
Prop.mai mare
Prop.mai mare ↑
33
- cholesterol/cholesterol Mult Mai puŃin Mai puŃin ↑ Pentru bunăstarea puilor For welfare chickens
+ +++ +++ ↑
Pentru impactul cu mediul For environment impact
+ ++ +++ ↑
ImportanŃa socială/ Social importance
+ ++ +++ ↑
Tabelul 9.6/Table 9.6
Raportul carne macră/grăsime şi compoziŃia în acizi graşi în funcŃie de sistemul de creştere (AFSSA, 2003)
Meat/fet raport and fatty acids content depending of breeding system
Parametri/Parameter Bio Label Rouge ConvenŃional Raport carne/grăsime 10,1ª 8,3b 3,1b
Acid oleic < 18: 1 (% din total AG)
40,27 39,23 47,46
Acid linoleic < 18:2 (n-6) (% din AG)
15,40 ª 10,60b 12,20b
Acid linolenic <18:3 (n-3) (% din total AG)
0,63 ª 0,50 1,50b
a, b p < 0,05
Extinderea pieŃei, deci şi a producŃiei de carne de pui în sistem ecologic, se impune
datorită condiŃiilor favorabile existente, a creşterii cererii şi este susŃinută cel puŃin de
următoarele argumente:
−−−− Puiul ecologic este mai bun pentru sănătatea oamenilor;
−−−− Creşterea în sistem ecologic promovează bunăstarea şi protecŃia animalelor;
−−−− Creşterea ecologică – mai bună pentru protecŃia mediului;
−−−− Creşterea ecologică – mai bună pentru economia locală rurală;
−−−− Există o presiune crescută pentru dezvoltarea unor „tehnologii curate”,
alternative la creşterea industrială.
34
CONCLUZII GENERALE
1. Cercetările noastre scot în evidenŃă că sistemul intensiv-industrial de creştere a puilor
de carne, rămâne principala sursă pentru satisfacerea consumului mondial şi naŃional.
Pentru a se obŃine rezultate competitive pe piaŃa internă şi externă, unitatea studiată
trebuie să asigure puilor o furajare corespunzătoare exigenŃelor şi potenŃialului
genetic al materialului biologic aflat în exploatare, microclimat optim pe toată
perioada de creştere, condiŃii de bunăstare, în special prin respectarea densităŃii
maxime recomandate şi evitarea stresurilor ocazionale.
2. Tehnologiile alternative de creştere a puilor, în special sistemul ecologic, are loc pe
piaŃa avicolă naŃională, dar trebuie creat material biologic cu creştere lentă, nutreŃ
combinat cu componente admise de această tehnologie, abatoare certificate ecologic
şi trebuie creat un segment de piaŃă specific.
3. Puiul Ńărănesc de curte, va rămâne încă multă vreme în peisajul rural românesc.
Gospodarii trebuie să-şi schimbe mentalitatea şi să abordeze avicultura Ńărănească de
pe poziŃii mai economicoase.
BIBLIOGRAFIE (SELECTIV)
1. AUBERT C. (1981) – L`Agriculture biologique, Le Courrier du Livre, Paris 2. BANCOŞ C., C.A.MAN, C.MAN (2005) – Research concerning hygienic conditions and
their actuality on broilers reared using intensive system. Bull. USAMV-CN, 61, 166/170 3. BEAUMONT C., E.LE BIHAN-DUVAL, H.JUIN, P.MAGDELAINE (2004) –
Productivite et qualite poulet de chair. INRA Prod.Anim, 17, 265-273 4. CHARLES D.R. (1986) – Temperature for broilers. World’s Poult.Sci.J, 42, 249-258 5. CRĂINICEANU E. (1996) – Curs de nutriŃie şi controlul sanitar-veterinar al
furajelor. Lito, USAMVB Timişoara 6. DAGUET P. (1994) - Development du marche des produits biologiques et strategies
comerciales en France: Le marche des produits de l`agriculture biologique dans l`Union Europeene, Bruxelles
7. DINEA MARIANA, I.SUCIU (2004) – Tehnologia creşterii păsărilor. Ed.Ceres, Bucureşti 8. DINESCU S., N.BADEA (2003) – Creşterea animalelor de fermă. Tehnologii
eficiente în creşterea porcinelor şi păsărilor. Agris, RedacŃia Revistelor Agricole 9. DRĂGHICI C., C.MAN (1977) – Dinamica poluării microbiene a aerului din halele
cu pui broiler şi semnificaŃia ei igienică. Bul.şt., XXXI, 113-116 10. Drăghici C. (1991) – Microclimatul adăposturilor pentru animale şi mijloacele de
dirijare. Ed.Ceres, Bucureşti
35
11. HOVI M. (2004) – Animal health security – is important on organic farms Bul. SAFO, 7-14
12. MAN C. (1973) – Diseases of falow in aviar intensiv farm. Studies concerning the stress role of zoohygienic defficiencies in large scale poultry farms. Second National Metting of vet. Med., Arad, 8-9
13. MAN C., O.NEGREA, C.A.MAN (2003) - Principii fundamentale în alegerea speciilor, raselor şi hibrizilor pentru producŃia zootehnică bio. Revista Biotera, 4, 19-23
14. MAN C., ALBERT IMRE (2004) - Dezvoltarea şi situaŃia agriculturii ecologice pe plan mondial şi naŃional. Revista Bioterra, 4, 6-10
15. MAY J.D., B.D.LOTT, J.D.SIMMONS (1997) – Water consumption by broilers in high cyclic temperatures: bell versus nipple waterers. Poultry Science, 76, 944-947
16. McGOVERN R.H et al. (2000) – Growth carcass characteristics and incidence of ascites in broilers exposed to environmental fluctuations and oiled litter. Poultry Science, 79, 324-330
17. MORAR R., DANA L. PUSTA (2002) – Zootehnie specială, Vol.II. Ed.Todesco, Cluj-Napoca
18. NORTON R.A., J.B. HESS, S.F.BILGILI (2000) – Gangrenous dermatitis reemerges in broilers. Watt Poultry, USA, 38
19. PICARD M., PORTER R. H., SIGNORET J. P. (1994) – Comportement et bien être animal, INRA, Paris
20. SAPIRO F., I.NIR (1995) – Stunting syndrome in broilers: physical, physiological and behavioral aspects. Pultry Science, 74 (1)
21. STAMPS L. (1995) – Effects of delayed housing of broiler chicks and three different pypes of waterers on broiler performance. Pultry Science
22. ŞARA A., M.BENłEA (2009) – AlimentaŃia animalelor de fermă. Ed.Risoprint, Cluj-Napoca
23. TEUŞDEA V. (2002) – Igienă veterinară, vol.I. Ed.Omega Print, Bucureşti 24. łIBRU I. (2002) – Managementul puilor de carne – Hubbard ISA. Seria Animix. 25. Van I., Gh.Marin (1999) – Creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare. Ed.Publirom,
Bucureşti
Top Related