upload.wikimedia.org...Lupta cu Turcii. I. Paull la cliclerea Constantinopolului, Papalitatea...

PROLEGOMENE DE ISTORIE UNIVERSALA

Elementelede unitate ale lumiimedievale, modernesi contemporane.-H.

DE

N. IORGA

BUCIIRE

,,CULTURA NEAMULUI ROMANESC", SOCIETATE ANONIMA

1922

u

'r

.

r

rr r

r r

r

.

r

r

rr r.

r

I r

r, I

r

r

t ,

:..:- .:..:.

II.

STATE SI DINASTII

Lupta cu Turcii. I. Paull la cliclereaConstantinopolului,

Papalitatea Imperiul nu se distrusesera aga de mult'intro sine prin lunga lo= lupta, in care foarte adese onse mersese alaturi de principiu, in legatura cu alto vi-talitati ce fusesera atinse, cat cedasera. pa Incetul uneiIncete transformari Yn spiritul omenirii apusene, care,dupe, conceptia medievala, era obi§nuita, sa, nu para.seasca, formele pans la totala for istovire, pan& la dovada,deplin facuta, ca nu li se poate inspira un suflet nici pr.nadausul factorilor morali ai timpului nou.

Conciliul de la Basel ajunsese a se declara formal contraPapei unit, a lui Eugeniu al IV-lea, care nu putea admiteIngustarea veniturilor sale §i Inca mai putin supunereaactiunii sale la controlul si revisia conciliilor generale.Acel care se considera ca singurul gef Indrituit al Bisericiilui Hristos chemase la Ferrara de undo a fost stra-mutat apoi la Florenta un alt Conciliu, al sdu, qi maigeneral", fiindca era sa reieie opera de Lyon, unirea cucreqtinatatea rasariteana, §i izbutise sa aduca la CesbateriYn acest sens supt presidentia sa pe Imparatul total ruinatal Constantinopolei necontenit asediate, Ioan al VIILlea,pe Patriarhul lui, Iosif, pe frunta§ii clerului oriental, intrecan §i Mitropolitul ratildovean Damian, si, dupa cite%luni, acolo la Florenta se Incheie actul de unire Intro Bi-serici, care trebuia sa ridice esential prestigiul Roraei pa-pale.

§i

G ELEMENITELE DE 1.1NITTE MEDIEVALE, MODERNE 11 CONTIMPODANTI

Pentru parintli de la Basilea" Ins& era vorba numaide un conventiculus", ci hotarfrea for de a merge pan/la capat contra tiranului nu In influentata de o adunarecare era privity ca o simply, demonstratie ilegala.ruintile unor prelati francesi ca Allemant grabira decisiuneaplina de raspundere, care facea din noul Papa ce trebuiasa fie ales simplul delegat, en puteri margenite, al uneirepubiici crestine avea Parlamentul. Astfel, dupaactul de depunere din 25 Maiu 1439 ducele de Savoia,Amedeu al VIII-lea, om crr rinulte rude cu atatia- prie-teni, fu ales, pentru importanta sa 'politica i aceastaexcludea tocmai putinta rolului bisericesc consimti,se resigns mai curand, a "-primi Intreita coroana suptnumele de Felix al V-lea. El -nu era sa renseasca niciodata

crea legaturile 'necesare i au impune autoritatea.Intrebarea' era care va fi atitudinea puterilor crestine,

a regalitatilor nationale, elementul viu al epocei.

Carol al VII-lea se foloSe0e pentru a impute Bisericii-Pragmatica de la Bourges. In Germania, dupa moarteaImparatului Sigismund, dieta de alegere a suceesoruluisau se declara neuttg. Actul de depunere al lui Eugeniue infirmat de dieta de la Maienta; ideia unui nou Con-ciliu general apare chiar; deocamdata pregatire pentruepoca lui Luther terile germane vor fi conduse suptraportul bisericesc de singuri episcopii lor. Iar la 1446 seface Impacarea for cu Papa Inlaturat pe nedrept. Uruoasullui Eugeniu, Toma de Sarzana, ca Papa Nicolae al V-lea,va fi aplecat sa Incheie un concordat si Cu printii de-peste munti.

In aceste imprejurari, en o papalitate amenintata, dus-manita, insultata, care iese i dupa Imprastierea Conci-liului cu o evidenta sc5 dere de preptigiu din toate ineer-arils la care fusese supusa, nu poate fi ceva mai firesccleat ca aceasta crectinatate, deprinsa a trai Impreuna,-sa-§i caute aiurea acea Imitate cu care de atitea veacuriera deprinsa.

Sta-

asi

¢i

of

STATE §I DINASTII 7

Uncle putea ea sa fie aflata ?Intaiu In lupta contra Turcilor.Cind acestia intra la ince put in conflict cu crestinatatea

de la sfirsitul evului mediu, ciocnirea are loc in AsiaMica, eu acelea din ramasitele Statului Selgiucizilor careaveau termul anatolic al Mediteranei. In luptele de laSmirna (1346), la care participa deosebite elemente ores-tine, ale unei adevarate Ligi, e vorba insa, evident, numaide o continuare a cruciatelor, pentru a servi anumite in-terese ale comertului italian on pentru a feri pe Ospi-talierii din Rodos de o lovitura din partea vecinilor dus-mani.,Cutare povestire privitoare la biruinta noilor cru-ciati contra ostasilor lui Umur-beg nu nit& minunea,neaparata, care s'a produs In folosul luptatorilor pentruHristos, dar Turcii nu apar ca tint, de capetenie a uneilupte menite a inlatura presents, for profana, de pe unteritoriu care de drept, In puterea celor mai departateamintiri si celor mai marl traditii, ar fi al represintantilorcivilisatiei contra barbariei. Ei sint numai Turci infideli",si atit. E tan incident dintr'un vechiu si urias razboiu pecare altii, ca Lusignanii din Cipru, 11 poarta, tot asa debine contra acestor pagini, ca si contra celor din Egipt(atacul regelui Petru I-iu contra Alexandriei, la 1365).

Totusi la 1365 Ospitalierii capata, alaturi cu alianta Ge-novesilor, interesati in aceste regiuni, a marchisului deMontferrat, cu pretentii orientale, pentru a se izgoni, anume,Turcii cei not din emiratul lui Osman, si in special dinImperial de Constantinopol, unde, chemati de Ioan alVI-lea Cantacuzino, tinuti, pentru usurinta, iutr'un ]agarde disponibilitate, ei ocupasera Galipoli, apoi drumurilede comert la Vest si Nord-Vest, asezindu-se, de curind,si la Adrianopoll. Peste citeva luni Amedeu al VI-lea deSavoia, Contele Verde, sa imbarca, In fruntea unei cru-ciate cu elemente apartinind mai multor natiuni, pentruca sa ajute In aceasta regiune a inaintarilor turcesti pe

1 IOW? Philipr de Wzieres, Paris 1916, p, 272.

--

8 ELEMENTELE DE IMITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPORANE

ruda sa, Imparateasa Ana, mama lui Ioan al V-lea Pa-leologul. El va lua Galipoli, depositul flotei emirului os-manlfu Murad, va rataci In Marea NeagrA, Intr'un limpchid Cesarul constantinopolitan vede la Buda pe regeleangevin al Ungariei, Ludovic-cel-Mare, Intretine relatii deprietenie cu o parte din Bulgari ai poarta dusmanie alteiparti; Than trece spre terile sale prin Banat, unde-i facprimire de cinste, lui §i regelui, cnezii romfni de la Ca-ransebeq. Coalitia cre§fina contra Doll si marii primejdiiIncepe astfel a se desemna.

In Apusul german §i romonie n'a venit Inca vremeapentru ca o contiinta, clara a acestei primejdii O. sepronunte. La 1389 se planuia o expeditie numai pentrua scoate pe Turcii asiatici din Armenia Mica, al carii regepribegia prin Apus'. Emirul osmanliu era considerat caun bun viteaz, ca un perfect cavaler, din nenorocire

poate numai incel pagIn, si far, niciun sentiment deraspingere se vOrbia acolo de Murad-beg, I'Amorat Bac-quin", care tot cf§tiga teri" 2, §i mai tarziu de fiul sau,Baiezid: Baldasar-bacquin".

Cruciata contelui de Eu fu numai o fncercare de ajutorOmuta In folosul regelui Ungariei, Sigismund de Luxem-burg, pe care-1 §tiau ruda de aprcape a Casei de Franta3.Pentru a izgoni pe usurpatori se porni marea expeditiecare fu oprita la Nicopole, de §i se §tia ca trbuiemearga spre Varna, pentru ca vase venetiene sa duca pecruciati la Constantinopol, unde aaezindu-se Sigismund,s'ar fi realisat acel vis de nou Imperiu latin spre. care -1avuse Ludovic4. Cind cavalerii francesi ai lui Jean sansPour, conte de Nevers, fiul ducelui Burgundiei §i viitorduce el Insu§i, uniti cu unele contingente germane, Introcare se afla §i Hohenzollernul de la Nurnberg, se arun-

Ibid., p. 466.2 Acelat}i, Thomas de Saluces, p. 187, no. T.8 Ibid.

Acelaqi, Vene(ia in Marea Neagrd, In knalele kcademiei Romine,XXXVI, p. 1089.

sa

4

pa-gIn,

II. - STATE §I DINASTII 9

card, asupra, spahiilor lui Baiezid, la Nicopol, pentru a sezdrobi, in plin avant, de cetd-tuia, apdrata mestesugit, aienicerilor aceluiasi, rdsunetul fu mare In Apus. Atitiadintre luptatorii crestini fusesera hacuiti, din zori si rand'n sear /, pe locul bdtdliei, ceilalti erau tinuti In prinsoare,cerindu-se de la ei un mare pret de rdscumparare. Sigis-mund ajunsese, pe la Chilia si prin gurile Dunarii, numaica fugar la Constantinopol pentru a reveni in Statele saleprin Dalmatia, dupd incunjurul Intregii peninsule a 141-canilor; dar parerea general/ la Occidentali era aceia recare, ca dupd Poitiers, viteazul invins o are despre celinvingltor, o tabdrd a cavalerilor timpului de spre cealaltd,doar cu osebirea religiei. Totusi de Mezieres va plinge marearusine a credintei si a crestinatatii", si va Inthmna lareluarea luptei cu ajutorul Ungariei si al ostasilor crestinide la hotarele Ungariei, si de aiurea" 2. Se si incepu strin-gerea de mijloace pentru a ajuta crestindtatea din Greciasi din celelalte parti rasaritene" 3.

In aceste regiuni un Stat avea interese decisive: repu-blica Venetdei. Ea nddajduia ed string/ supt steagul Sfin-tului Marcu toate micile formatiuni balcanice, In discordie,si pentru aceasta i se 'Area cd noul element de zbucium,noul factor de slabire pe care-I aduceau Tbrcii, a cArorrapede Inaltare nu putea fi macar biruita, ar putea sAfie de oarecare folos.

Deci, in tale d'intain timpuri, Murad e privit ca prea-iubitul prieten al Domniei noastre", cu care se dorestenpace desavirsita si prietenie fratea sea", I se trimet cirri,din cei cari-i plat, cum vor placea Sultanilor din secolulal XVI lea, si, la un moment dat, li s'a pdrut chiar, acestorTurci, cd Venetienii ar fi gata sa li acorde un ajutor mi-

La grant vergoingne de la fop et de la crestientd; Philippe deMdzieres, p. 501.

2 Ces gens d'armes crestiens des frontieres de Hbnguerie et d'ail-leurs; ibid., pp. 493.4.

Pour secourir et aider la chrestiente de Grace et des autres par-ties orientales; ibid., p. 504.

'

`

ELEME,NTELE DE UNITATE MEDIEVAL!, MODERN! §I CONTEMPORANg

litar.' Pe de alts, parte Grecii aratau pentru nal/Maori, cari-ar putea sa-i apere de cucerirea latmilor", odiosi pentrudeosebirea confesionala, o simpatie deoseLita, si TeodorPaleologul Intretinea In Moreia lui cele mai buns legAturien dInsii,

Cind, innaintea unei coalitii slave, la care iea parte siMircea Munteanul, Murad e ucis la Cosovo, In mijlocul bi-rnintei lui, Signoria arata prin ambaSador parerile ei deTau: Am avut cunostinta de moartea acelui print Murad,si am simtit mare multamire, cad 1am privit totdeaunaca pe un prieten deosebit, si 1-am iubit pe dInsul si taralui". Si, mai departe: Precum am iubit sinter pe tatA,astfel iubim si sintem aplecati a iubi pe fiu si stapinirealui si a-1 privi ca pe un prieten cu totul particular'.

Peste putin fasa Baiezid arata de ce este In stare. Ve-netia se Ingrijoreaza; ea fncepe a vorbi in numele cresti-natatii: Puterea lui Baiezid", spune Guvernul Republicei,a croscut mult si pare ea, trebuie s crease& din ce Ince, pentru cea mai mare paguba a crestinatatii, pe uscatsi pe apt". La 1393 se arata chiar teama ca nu cumvaemirul si;, se aseze In Constantinopol. Si iata Indemnulca,tre Papa, catre Imparatul de Apus si chiar catre altiregi si printi din lume,.

Cind acestia alearga In sffrsit pentru a se prabusi laNicopol Venetia-i vede morel:id biruitori spre Varna. Uitinddeclaratiile de sincere, afectie", basate pe iubirea tradi-tionala", facute de cuilnd lui Baiezid si baronilor" lui,ea se gIndeste la casul clad regele Ungariei ar veni Inpartite Constantinopolei" 1.

Dupe, catastrofa entusiasmul cade subit, din ambele parti,si din partea Venetiei, dar Baiezid nu mai e acum, ca Inajunul expeditiei, imporatul turcesc" si prietenul", ciprea-ticalosul Turc, dusmanul numelui crestin si setos alsingelui crestin, pentru peirea religiei si a credintei cres-

CAsa quo rex IIangarie veniat ad partes Constantinopolis; Ve-netia in Marea Neagrit, p. 1090.

40

STATE SI DINAS7II 11

tine" 1. Concentrarea cre§tina se arata astfel In mers, §i Incurind actiunea de simpla aparare deocamdatA, sperantade un non asalt, de alta parte, menit a libera Tinuturileocupate, se coloreaza de motivul care va Insemna maiclar noul element de unitate Intro natiile despartite prinlimba ca qi prin hotare : spiritul Rena§terii.

SA-1 cereetam deocamdata numai In ce priveqte acestraport cu ideia hnoii lupte cre§tine care numai In rare ca-suri va mai vorbi, ca ultim stop, de acel Ierusalim de pepamtnt care trebuie cucerit Innainte de a se ajunge ast-fel la splendorile fericite ale celuilalt Ierusalim, din ceruri 2.

LasInd la o parte deocamdata constatarea, devenita co-muna, c& Renaqterea nu Ineepe la momentul care se fix&odinioara pentru revolutia In spirite produsa de dinsa, vomreleva ca a doua zi chiar dupa Nicopol locurile ocupate deTurci preocupau pe multi, chiar simpli negustori In call--torie de afaceri, din punctul de vedere al amintirii clasice,capabile de a string° pe toata lumea contra profanatorilor.

Un Venetian mergind la Tana cauta, citInd versuri dinVirgil, pretutindeni ramalitele antice: ale lui Pius Aeneas",ale lui Priamides Elenus", ale lui Ulise, care i se pare afi fost prin Cefalonia, ale lui Homer, care ar fi din Arca-dia, ale Lacedemoniei odinioara Infloritoare", ale lui bk.nelau, Greenl acela care a fost sotul nenorocit al frumoasei,dar lascivei Elena", ale acestei Elena inse§i, care si-aravea templul la Citeron, ale lui Apolon la Delfi. La Troiavede rama§itile cetatii puternice, muntele Ilion, In carerasar uriasele semne ale zidurilor, rAsare o mare parte dinpalatul regelui care n'a fost Inca distrus din temelie; cacislut In el grinzile de marmura. §i figuri admirabile se vadsculptate". Cu durere Inseamna pretutindeni ca lucruriaotuale paraclise modeste, adaposturi salbatece de calugari,

Imma'issimus Twthus, christiani nominis hostis et christianisanguinis sitibundus, exitio religionis et fidei catholicae: cf. iind., p. 101.'0.

Iorga, Notes et extraits, I, partea 1-iu, p. 96 qi urm. gi Nuovo Ar.chivio Veneto, XI, 1.

II. -

Qi

2

2

12 ELEMVITELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §1 CONTENIPORANE

cimpii pline de scai de mAslini salbatecia rubeos etvirentes oleastros, pradaciune, pustiu, tainite de flare. Bar-barii cari s'au strecurat in aceste Tinuturi it umplu derevolts.

Caci respectul acesta pentru marile lucruri vechi, scubafats de profanarea moderns face pe scriitorul anonim sataxeze de barbari pe noii locuitori, prin cucerire, ai acestorlocuri. Si el vorbaste cu spaima pare& de flota din Galipole, aenoirolui osmanliu, gata de a porni In fiecare moment contracrestinilor, ale caror interese i-ar fi adus aici altfel decitca pe niste smeriti prieteni.

Peste citiva ani, la 1416, conflictul ce se putea asteptaintro Turci i Venetieni, dadusera sama in sfirsit canu pot astepta nimic folositor pentru expansiunea capentru comertul for de la puterea pagina, in vesnica spo-rire, care rasarise In Orient, se producea. Capitanul" floteivenetiene, Petre Loredano, ci4tiga, la Galipole chiar, inaceasta gura" a Constantinopolului, o mare biruinta, pecare in frumos stil latin o cintara lui Lauretanus", In le-gatura cu laurii dobinditi de dinsul, cei de-acasg.

Dar lumea crestina fara a mai vorbi de Imparatul bi-zantin decazut, ai caror supusi preferau acuma pe Ne-credinciosi Latinilor ramase cu totul indiferenta fats deaceasta izbinda. imparatul Sigismund denuntase la Ccins-tanta pe Venetieni ca intelesi cu pAginii t.

Nimic In cronici, nimic in corespondenta diplomatica,nimic la papalitatea desbinata. La propunerile timide alelui Manuil pentru binele crestinilor", se raspundea deSignorie, la inceputul anului urmator, ca republica e dis-pusa doar sa dea cloud corabii, daca se da cite una de ceidirect amenintati de catre o mai mare Intindere a Turcilor:Ospitalierii, ducele Arhipelagului, Genovesii din Chios

iar, daca acestia merg pans la doua galore, ea iada, dublul. Ar fi o liga pe doi, tfei ani cu caracter public,evident pentru a incerca sa intimideze pe Sultan, impie-

Notes et extraits, I, p. 236.

si

ei

gi

Di-tilene,

SH'A'PE tI bINASta 11

decinclu-1 de la alto acte de ostilitate t. $i astfel nu sefacu nimic. Venetia mergea, grabita, spre pacea cu Moham-med I-iu, Incheiatg la 1419, §i In curind relatiile ei cu Im-paratul de la Bosfor erau sa se strice.

Acesta din urma Incerca, la 1420, o altaiL aliantg, IntreRepublica ei regale Ungariei. I se raspunse de Grigorie caPapa Martin, ca §i regele Poloniei, ba chiar burgraful deNurnberg, credincios traditiilor de la Nicopol, au staruit Inzadar pentru o Impacare cu acest vecin unguresc, care seafla In lupta pentru Dalmatia. De acuma Innainte Impaca-rea, fire§te, nu mai putea sa3, Insemne acea lupta comunaIn care armata de uscat a unuia ar fi fost sprijinita deputerea naval& a celeilalte pa iti imparatului Manuil, ase-diat de Turci, In 1422, i se recomanda din Venetia, pang laun ajutor continua zabovit, o alianta cu Genova, cu Ospi-talieni qi cu ,altii cari i se von parea"; altfel Republica egata sal se °fere ca mediatoare fat& de Sultan 3. Turciiputura In voie sal sparga zidul bizantin de la Corint, Hexi-milion, §i sat prade In Moreia4.

Numai putinta de a se a§eza In Salonicul pe care Pa-leologii nu-I mai puteau Linea aduse o noug rupturg cuTurcii. Ormul fu atacat de Sultan, dar In cursul lunguluiasediu nicairi In Europa occidentals nu se acorda cea maimica atentie primejdiei In care se gasia, In acest Orientbizantin, al doilea ora§ dupa Constantinopol. Venetia Insa§iasigura pe Imparatul grecesc cl Salonicul n'a fost ocupatdecIt numai pentru a Impiedeca stabilirea acolo a altorcreqtini neprielnici Bizantinilor Insi§i: era vorba de Geno-vesi, In du§manie ascunsa cu vechii for rivali5. Dad, Ira-paratul cellalt, care era qi rege al Ungariei, Sigismund, seoferia sa Incheie cu dogele o liga In care el ar lucra pe

'Cf. Dardanelele, In <Analel e Academiei Ramble* pe 1915, cu No-tes et extraits, I, pp. 258-9.

2 ibid., p. 301.8 ibid., p. 223,4 Ibid., p. 335.5 /bid., p. 894.

II,

14 ELE14EN'iiLE DE UNITATE DiEDIEVALE, ii0DERTig II CONElifrOFtAiii

Donate, ski pe Mare, pregatind, Cu mesteri venetieni, si oflota osebita a sa, dace, el propunea ca al treilea membruIntr'o liga foarte strtnsaa pe ducele de Milan, vechiul saualiat, i se ceru ca o conditie ccborlrea lui Insusi In Gre:cia" cu oaste puternica", si pans la Salonic (1425-6)1,ceia ce el nu va putea 0, faca 2. §i, pierzlnd Salonicul,Republica va incheia cu Sultanul o noun, pace de abdicare(1430).

Sigismund, care asezase In Banat, Inca de la 1419,pe un Florentin, Filippe de' Scolari, care, ca man, contede Timisoara, era cunoscut acum supt numele de Pippo ,,Spann,statornic luptator contra Turcilor, era asteptat In Grecia",ca Rom Inii ocrotitului 'sau, nonl Domn muntean, Dan alII-lea,la 1427, ctnd facu o expeditie, prea curind IntreruptA,dincoace de multi: In aceasta campanie, cu Wit caracterde cruciata, el avea ling, dinsul si pe dom Pedro, printportaghes, venind din Venetian. La 1429 Imparatul-regeaseza la Severin pe Teutonii lui Klaus de Redwitz 4. DarIn acelasi an el declara ea, a fost silit a Incheia cu dus-manul un armistitdu de trei ani 5. §i dupe, aceia negocieriurmara la Florenta, dar Venetia refusa absolut sa tri-meata vasele ei pe Dunare, ambele maluri find In putereaTurcilor 6. La urma, In ajunul chiar al catastrofei, Repu-blica admisese In sfIrsit ca, In casul expeditiei personalea regelui, ea sa. expedieze o parte din flota oriunde IntreDunare si Mare" 7.

Dupa, pierderea Salonicului, Genovesii merg ago, de de-parte In ura for fats, de Venetieni, !nen cer concursulTurcilor contra acestor rivali crestini, la Tenedos si 4tiurea,

I Bid., pp. 409-10, 434-5.2 V. somatia venetianA In acest Bens, ibid., p. 493.a ibid., p. 452 $i nota 3.4 Bulletin de l'Institut pour Pdtude de l'Europe aud-orientale, 1920,

p. 65.3 NOie8 et extraits, 1, pp. 492.3. Venetia-i dal:lose arme (ibid.).° Ibid., p. 494.7 Ibid., p. 504.

II. STATE tit DINASTII 18

uncle siar ptitea Incerca o lovitura. Ei se bucurft di vaseturcesti an atacat din nou, la 1432, pe cele venetiene,atIttnd astfel focul patimei 1

Prin Sigismund al Ungariei se facu, In 1437, cererea luiloan al VIII-lea, noul Imparat bizantin, de a fi ajutat deVenetieni ca sa iea parte la sinodul din Florenta pentruunirea Bisericilor 2. La Venetia venisera si soli de la pa-rintii din Basel, cari voiau ca sinodul de Unire sa fieadunat de ei prin Friul on la Padova 3. Se zvonia ci deaducerea Imparatului grecesc pe vase proventale, pentru casinodul sä se tie la Avignon 4. Prelati din Orientul Intregvenire, la Ferrara, apoi la Florenta cu loan si Patriarhullui, Iosif: si represintanti ai Bisericii moldovenesti, pelInga ai Rusiei, ai Armeniei, ai Georgiei. Impacarea Intrecele doua Biserici trebuia sa contribuie la formarca unuispirit unit In lupta generals a crestinilor contra primej-diei comune care erau Turcii.

Ea zabovi. Sigismund nu mai era acuma In viata, sinoul Imparat-rege, printul austriac Albert, care luase, Indietele de la Ndrnberg si Maienta, partea reformatorilorbisericesti (1439), nu dainuise mult, perind In lagarul scoscontra clusmanului ereditar" Cu greu regele Ungariei careurma de fapt lui Albert, Polonul Vladislav, pus de Ioan Hu-nyadi, Rominnl care ajunsese adevaratul sef al regatului,va fi adus a rupe o pace abia Incheiata cu Turcii 5.

Inca din 1442 tin sol bizantin aratase In Apus reauastare 'n care se gasia Ungaria si toata cre§tinatatea" 6,dar Venetia nu raspunse alta decIt ca asteapta O. vadace va face noul Imparat german, din aceiasi Casa deAustria, Frederic 7.

1 Ibid., pp. 546-7, 552.2 Ibid., III, pp. 11-2.3 Ibid., p. 12, nota 1. $i Udine fusese in discutie.4 Ibid., p. 16.11 Ibid., pp. 182-3, 187.6 Ibid., p. 83.7 Ibid., p. 83. Cf. p. 101, no. 3; p. 103, no. 4.

16 EtANIENTSLE DE IJNItAtE MEDIEVALE, MODERNt It CONTEMPOtted

Initiativa n'o putea lua cleat Papa, care avea tot in,teresul la aceasta, cum 11 avuse Urban al II -lea in pro-clamarea !titan cruciate. Ca staruitor se gAsi un prelatde o mare energie, cardinalul de Sant' Angelo. Inca din1442 era vorba de vechiul plan al taierii la Dardanele acomunicatiilor intro Turcii asiatici si europeni ' Unguriisi Rominii lui Hunyadi singuri ra min sa se lupte cu Turciinavalitori prin pasurile muntene si ardelene. In 1443 introFrederic, care avea si el pretentii asupra Ungariei, si lila-dislavi se face o intelegere pentru cruciata, care trebuiasa apuce prin Tara-Romaneasca 2, Expedit'a se facu !Lisaprin Serbia, cu singurele contingente unguresti si sirbesti :cardinalul de Sant' Angelo, Intovarasind, dadea caracteiulde cruciata 4.

In 1443 era vorba ca dieta din Niiruberg O. uneascasfortarile Imparatului si ale Electorilor 4. Cancelariul Schilickera pentru alipirea Ia expeditie; el recunostea ca aceastao reclama, nu numai gloria si onoarea lui Frederic sia na0ei germane", ci si datoria Imparateasca": unintreg proiect financiar era alcatuit de dinsul. Crestiniiiar trebui cu tota sa aiba pentru legea for caldura pecare dusmanii o arata. fats de islamism 5. Revenindasupra acestei tome, Schlick anunO, dorinta lui ca Fre-deric insusi sa iea crucea si, In acelasi timp, 84 se

ceard participarea for creginilor din Franca ,si din Anglia.Printr'o actiune energica s'ar putea libera §i Asia 6. Sipentru ideie era si acel curios spirit, a toate cuprinzatorsi chinuit de neastimpar, odrasla Piccolominilor toscani,Aneas-Sylvius (nascut la 1405 in Cossignano), care fusesesecretar at parintilor de la Basel, ajutase pe Frederic Inmisiuni Ia Roma, Milan si Neapole, pentru ca apoi, pa-

' Ibid., p. 103.2 Ibid.. p. 107.3 0 scrisoare a lui, ibid., p. 107 §i urm.' Ibid., p. 111.5 Ibid.8 Ibid., p. 112.

IT. STATE BSI DINASTII 17

rasind pe Felix al V-lea, sä fie numit episcop de Engeniu,Cutare corespondent al cardinalului de Sant' Angelo vorbiade. interesul comun (commune incendium), de intentia Sci-tilor", a Sarmatilor obsceni", a monstrilora umani de alua insasi Italia (regnum Italiae)1. Venetia staruia Incadin 1443 pentru pacificarea Ital. fail. Se spera ajutor naval,de la regale Aragonului 3 Si de la ducele Burgundiei, caresi-ar trimete galerele de la Nizza4. Venetienii Isi arataufatis credinta ca Turcii s'ar putea sa, iasa din Grecia" 6.Se astepta luarea Galipolei si a Salonicului, a Maroneiisi Panidului, a Ianinei, Avlonei, Caninei, ArgyrokastruluiIn folosul Inr.

Va fi o rascoala a crestinilor supusi, scrie VenetianulCocco: teama e numai sa nu fuga Turcii prea iute 6. Laplecare cardinalul de Sant' Angelo spunea cu Incredere ca,,poate se va sill* anul acesta cu Turcii dincoace deMare".

*La Varna, spre care tintisera cruciatii de la Nicopol 7,o catastiofa astepta Insa. pe crestini, In oastea carora seaflau, iarasi, Unguri si alti luptatori ai lui Hunyadi, flotacrestina neputind interveni 8, iar Genovesii dInd trecereTurcilor. Intean asalt cutezator, tInarul rege fu ucis ; car-dinalul de Sdnt'Angelo disparu, omorlt poate, spune AeneasSylvius, de Unguri chiar, cars -i atribuiau desastrul 9.

Inca odata pentru atita nenorocire emotia fu prea slabsIn Apus. Poggio tnsusi, dar singur, pllnse peirea nobiluluicardinal '°. Se stia deocamdata atita, ca Hunyadi, Ympacat ca

1 Ibid., p. 157 Si urm.2 Ibid. pp. 121.9.8 IT. Di ibid , p. 17?.4 Ibid., pp. 116, 134 (armarea vaselor de la Nizza), 167.5 Ibid , p. 154 (pp. 177-9).6 Ibid., p. 160.7 Era vorba ca oastea st( treats; pe acolo chiar; ibid., pp. 175.6.8 Petru aced defectu v. ibid., p. 196.9 ibid.19 Ibid , p. 190.

II. State si Dinastii.

18 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALP, MODERNE §I CONTEMPORANE

Munteanul Vla3, se gateste de o noun lupta 1. In aceastaeran gata sa 1 ajute Papa, Venetienii si ducele Burgundiei.

Flota, care se ilustrase in 1444, aparu in sfirsit pe Dun re,supt comanda Wavrin si, atacind in tale, supt ochiiRominilor lui Vlad. pe Turcii din Silistra, Turtucaia, Ni-copol, luind legatura cu pretendentul turc Saugl, merse sacaute la gura Jiiului pe Hunyadi, care nu putu veni. Apa-renta cruciatei, supt comanda unui nou cardinal-legat, eraInca pastrata. Dar solidaritatea Apusului crestin rAmin eade dovedit, cu tot steagul burgund care flutura alaturi deal Papei pe galore 2. Insa un sol aragones aparuse la BudaIn acest an 3.

Citiva ani dupe, lupta de la Varna, ducele de Burgundia,stapinul unui intins teritoriu, de la Alpi la Ocean, carefusese cu totul crutat de Razboiul de o suta de ani, luaasupra-si propunerea unei ligi de solidaritate crestina con-tra primejdiei turcesti, adaugind la nevoia curatirii terito-riului european de acesti navalitori si amintirea vechiuluiideal de cruciata pang, la Ierusalim. Era vorba, In adevar,nu numai de ajutorul credintei contra Turcilor" 4, dar slde prigunirile poruncite de Sudan la Locurile Mute, detinguirile calugarilor de la Sfintul Mormint si de la Mun-tele Sion, de arestarea Patriarhului Indiilor", de luareacetatii asiatice Castelrosso si de primejdia In care se aflauOspitalierii de la Rodos. Ca sa se impiedece lovituri si maigrele aduse crestinatatii, ar trebui sa se cistige ajutorul cres-tinatatii Intregi, de sigur, si se amintia colaboratia dintreConrad Germanul si. Francesul Ludovic al WI-lea contraNecredinciosilor. 0 flota trebuia sa apara In Arhipelag pen-tru a Impiedeca acea circulatie a Turcilor din Asia In

Ibid., p. 114.2 V. ibil., pp. 125, 128-9, 162, 167, 173, 179, 185, 203.

Ibid., p. 202.Subsidium fidei contra Thurcam; ibid., p. 342 si urm.

lui

II. - STATE §I DINASTII 18

Europa care oprise On/ atunci once actiune serioasa.contra for 1.

Cei doi trimesi ai dueJui se adresau, 2114 Papei, §ef firescal oricarii cruciate, ci irnpeiratidui. Aceasta din causa amin-tirii, Inc5, proaspete, a sfortarilor pentru causa crestina alelui Sigismund, a jertfei facute de Albert pentru aceiasicausa, murind in apArarea ei, dar si din causa acelor le-gaturi dintre Burgundia si Imperiu care trebuiau sa duckputin mai tArziu la ideia IncoronArii lui Carol-cel- Cutezti-tor ca rege al acestor regiuni mijlocii, lotaringiene. Nu emai putin adevarat ca, in dorinta oamenilor din secolul alXV-lea de a-si gO.si un sef pentru lupta contra pAginilor sipreservarea comuna, in lipsa papaliteitii, care nu-0 reveniseInca' dintr'o laud cried, ati(ia se gind au ca meicar amst Im-periu ar putea fi trezit pentru vechea si marea luimedievalei

In acest zbucium dupa gasirea elementului actin Lie uni-tate crestina, aitii cautau pe regele Franciei insusi, al c6ruisucces In reunirea supt sceptrul sau a intregului teritoriunational putea sa deie sperante. Cunoscutul repres ntantat spiritului Renasterii, Francisc File lfo, care cunostea binelocurile rasaritene, ca unul ce statuse un timp pe ling&Imparatul Manuil (-I- 1425), arata lui Carol al VII-lea, vor-bindu-i, cu toata, nepotrivirea, despre Carol -eel -Mare, ca sidespre Sfintul Ludovic §i despre Godefroy de Bouiyon, elregatul frances, iesit cu folos din lupta secular, cu Anglia,are In sarcina sa apararea intregii lurni apusene, amenin-tata de cea mai mare primejdie, caci nu mai e vorbaacum de recuperarea lerusalimului", ci de posibilitateaca Roma insIsi sä se piarda 2. E de rasbunat, dupa vecheafabula, causa Troienilor. E de stabilit influenta economic.a Franciei in Levant,In vremea intreprinderilor, asa de

la 1132 ducele de Bargundia trimesese, la Venetia, pentruscopuri de cruciatA, un ambasador, seniorul de Croy (ibid., J, r. 553).

Non tam de recuperandis lerusalimis sperandum esse videatur-quam formidandum de amittenda Roma (ibid., IV, p. 82 nota 1).

misdoer

5i

20 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODEDNE SI CONTENIPORANE

Intinse si de rentabile, in Orient ale lui Jacques Coeur,argintarul" regelui. Pe cind la Constantinopol noul Imp5,rat e un om pion si viteaz si crestinii balcanici (si Aria-nite Albanesul, Sirbii, Getii" nostri pot fi intrebuintaticontra Turcilor, cari nu-i primesc In armatele lor), p6giniisint obositi, seful lor, tinarul Sultan Mohammed al 1I-lea,e stricat si betiv, iar armata asa de temuta, pe care, lafats locului, el a putut-o socoti ca represintind doar 60.000de oameni, e compus6 in mare parte din ciobani si terani.

Paste putin insa ciobanii" si teranii", supt conducereatinarului celui betty" si stricat", luau Capitala Imperiuluibizantin, Paleologul Constantin perind in apararea ziduri-lor ei. CrestinAtatea nu miscase: poate si in credinta cazaclarnicia atitor altor asedii se va repeta si acum. IarSul anul, cetitor sirguincios al Alexandriei, voia, sa impie-dece prin a ceasta cucerire miscarea de cruciata, care, maiales din causa presentei unui Constantinopol de mIntuit,incepuso la Nic000l pentru a se inoi, de curind, la Varna.Singuri Venetienii din cetate si soldatii, matrosii Genove-sului Giovanni Giustiniano Longo, care astepta ca rasplata.o feuda la Lemnos, dadusera, concursul lor Imperiului care,muria.

Lupta cu Turcii. II. Dupa luarea Constan-tinopolului.

La vestea catastrofei, o mare emotie cuprinsese pe aceiacari, In mornentul decisiv, lipsisera de la datoria ]or. de §i,mai aproape, ei aveau o datorie de indeplinit, mai folosi-toaro poats pentru desvoltarea omenirii : sg Inlocuiascahaosul medieval prin monathiile absolute, ocrotitoare alemuncii si ocrotitoare ale gindului popoarelor moderne.

De pretutindeni rasarira povestiriunele din ele absolutfantastice , plingeri, indemnuri, predici, ca epistola luiBarnard de Krayburg, foarte malt raspIndita '. Misionari decruciata se presintau la Curtile regilor latini. Astfel epis-copal de Cafta amestecat si in viata religioasa a terilorno astre, care veni la noul rege unguresc, Ladislas, acumaun Uttar viteaz, pentru a-i spune suferintile Grecilor si aleArmenilor, pentru a-i denurqa intentitle de AlexandraMachedon" ale lui Mohammed, imbatat de triumf, de a loviItalia si de a distruge pe toti regii §i ;ninth cre§tinilor 2"0 irAelegere, spunea el, e absolut necesara ihtre Ungaria,13Jernia, Polonia §i toate terile germane. Astfel de exhor-tatii veniau, prin legatul loan de Castiglione, §i de la Papa,care deciara ca., puind d jma pe toti cre4tinii, §i pe averilebiserice§ti, e gata sg dea pentru noua cruciata totul, afar

' Mid., p. 51 si urm.reties2 Eruere o aloes christianorum et pzincipe; ibid., p. 63.

3 Cf. si cuvintele episcopului loan de Oradea-Mare, ibzd., pp. 64-666-8.

22 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODELIN.r, SI CONTEMPORANE

de ce e absolut necesar gospodariei sale. Se repeta tome-rea ca Sultanul, fiara cea curnplita (fera pessima), vreaImparatia de Apus si, data printii nu se unesc pentru a-1impiedeca, ei bine, se va ridica impotriva lor, indignat,neastimparul celor de jos, din ale caror osteneli sintemstralucitori" 1. Indata dupai, aceasta aparea decretul luiLa Islas, care, amintind de strasnica navalire tatareasca,anunta hotarirea sa de a trimete pe Ioan Ilunyadi contradusmanului comun 2

Nicolae al V-lea voice In adevar lupta. La anumite ob-servatii pesimiste ale unor trimesi italieni el raspundeamiscat ca, noi din partea noastra n'am ajuns Inca laaceasta desperare, ba speram Inca in Dumnezeu si indreptate". Dar mijloacele lipsiau prea mult SfintuluiScaun, abia scapat de o opositie care nu crutase nimicca sag compromita. Venetienii Incepusera negocieri cufiara cea cumplitaa, iar Genovesii se grabisera a-i smulgeun privilegiu pentru Pera tor. Raminea ca putere mari-tima Aragonesul din Neapole, Alfonso. Si, Inca, Italia eradesbinata, de la Venetia la Genova, de la Venetia la Flo-renta, de la Milan la Neapole, de atitea discordii, vechi sinoun. Abia in Novembre 1454 era sa se poata proclamaacea pace italics, acea Liga de la Neapole, necesara al-catuirii flotei de cruciata, care nici cu aceasta nu s'a pututinjgheba niciodata.

Ce raminea atunci decit acela pe care intentiile duceluide Burgundia II aratasera Inca de mult, imparatul, si, anume,oricine si oricum sa, fie el ?

Strins din mai multe parti, Tiganul" Frederic al III -lea,care numai cu trei ani facuse calatoria lui italiana si sesimtia recent indatorit a-si dovedi vitalitatea In aceasta.calitate de Cesar crestin, convocase o dieta la Regensburg,

' Popularis instabilitas, cuius laboribus splendidi sumus; ibid., p. 75.2 Ibid., p. 85.

Nuy non eravamo desperati, ymo speramo pui in Dio et in laiustitia; ibid., p. 74.

II. - STATE SI DINASTII 23

invitini si pe regele Franciei '. Cind Insa adunarea fu des-chisa, pe linga printii germani Ludovic de Bavaria, Albertde Brandenburg, pe lInga solii ducelui Albert de Austriasi ai Ordinului Teutonic, pe linga, delegatii oraselor, eranumai Enea-Silviu, si episcopul de Pavia, represintlnd pePapa, nn trimes al regelui Poloniei, altul al ducelui deSavoia si ducele de Burgundia.

Discutiile nu se prelungira prea mult. Resultatul ]or fudecretarea unei armate crestine care trtbuia sa se adunein April undeva, linga Turci, pentru a-i goni din Europa",supt conducerea unui capitan purtind si steagul Bisericiisi at Imparatului, care avca singur dreptul de a-1 mina. Si,in locul scrisorilor papale de cruciata, avem Indemnul luiFrederic Insusi, care anunta alor sai cu de-amanuntul ce s'ahotarit in aceasta dieta, considerate, innainte de toate caun Parlament national german, dar nu fall, participareastrainilor interesati si cu intentia de a stringe cit maimulte forte negermanice supt acel steag de cruciata alcap i tanului- general.

Vorbinlu-li-se principilor si oraselor, invitati la o pacepe cinci ani, de datoria for de-a participa la aceasta ex-peditie, potrivita pentru trei ani, aratindu-li-se In ce con-ditii se va face recrutarea prin case mari provisori", re-comandind ca, dupa exemplul care daduse regelui Francieio noun si sigara armata, sa se aleaga macar la fiecaretreizeci de oameni un calaret sau doi pedestri, ca sa fie,de toti, 200.000 de ostasi din Imperiul singur, si acordind, caPapii, odinioara, scutiri de dobinzi celor ce vor pleca Inexpeditie, Cesarul germanic asigura ca la razboiul de apa-rare crestina in Apus vor lua parte Papasubordonat deciunui plan pe care nu-1 elaborase, regele Aragonului, Venetiasi Genova, formind Impreuna flota care va aparea la Ga-lipole si la Mitilene, dar si crestinii din Balcani: Ragusa,Bulgarii, Albanesii, Dalmatii, Croatii, Slavonii, apoi cresti-nii din Asia, regele Iberiei caucasiene si Imparatul din

t ibid., pp 82, 88 §i arm.

24 ELEMENTECE DE UN1TATE MEDIEVALE, MODEBNE St CONTEMPORANE

Trapezunt, si, in sfirsit, chiar si rivalnl Osmanllilor in AsiaMica, paginul Caraman". Regele Ungariei va ajuta in chipfiresc, si flota pomenita mai sus se va uni cu fortele luide uscat si de Dunare.

Viitoarea dietd de la Frankfurt trebuia sa aibd un caracterde solidaritate crestind si mai pronuntat a. Se va, scrie tutu-ror regilor Apusului, [Ana in Scandinavia si Navara, si, pe'toga ei, si Delfinului trances. viitornl Ludovic al XI lea,caruia nu i linsia zelul pentru cruciata in timpul cind nuera el lusu§ii. Se spera In presenta la aceastalalta adu.flare, nu numai a lui Fi lip de Burgundia, ci si a duceluide Savoia, poate a regelui Poloniei. Inca odatd Papa °pare,nu ea seful crestindtatii, ci ca unul din membril ci, supus che-nz,drii inipdratului. Se spune verbal ca: se va face cerereSfintului nostru Parinte pi Papa ca si el sa fie tinut a iri-mete solia sa la dicta, pomenita mai sus, de la Frankfurtsau Ntirnberg" 2

Da-A solii regelui aragones se infat.seaza in Germania,mergind la imparat pentru republica ctestir a" (ad Impc-ratorem, pro republica christianorum) 2, la Frankfurt, in Sep-tembre-Octombre 1454, se gasira, pe linga narticipantiiobisnuiti la o dieta germana Enea S lviu, legatul, episcopde Pavia, cite nut trimes din Burgundia, Savoia, dar si dinMontoya, Ferrara, Modena. Pacea in Imperiu fu redusd ladoi ani. Se orinduira, postnri, rugaciuni, procesii. Dar, pen-tru a se lua ultimele hotarIri cu privire la combatereacnapircii celei mari", a (onau ui diabolic Mohammed' 4, sedecise o a treia adunare, aceasta pur germana, la Neu-stadt, la care regele Ungariei, de nu va veni personal, vatrimete pe guvernatorii ambelor sale regate. Papa e asocialinydratulia la organisarea expediriei, dar privilegiile se dau

I Ibid., p. 98.' Und da3 an unsern Heiligen Vatter and Biipst begert v erde ths

er ouch zu dem ob4enanten Tag zu Frankfuert oder Nuremberg solgehalten werden sin Bottschafft scinke; ibid., p. 97.

3 Ibid., p 101.Magnus colubris..,, dyabolicus homo Machmetus ; ibid., pp. 101-2

II. STATE §1 DINASTII 25

tot nurnai de acesta fi numirea capitanului, a color patru con-silieri ii apartine. Concursul frances va fi cerut ins.a prinSfintul Scaun '

De si, in Novembre, se ajunsese la pacea italiana, asa denecesarV, sperind a se intrebuinta in Orient marele con-dottiere Iacob Piccinino, theta de la Neustadt, din Februarpana, la April 1455, insemna o sfeituire acasa la imparatul,care de aceia, pentru intaia qi ultima oara,

Brandenburg,asista. Arhiepis-

copii de la Rin, Electorul decare tinu inc A un mare disiiurs, se intilnira, aici cu solii,acum obisnuiti, din Ungaria si Polonia, t,eri amenintate,din Aragon si Eurgundia, Curti cu simpatii nentru cruciata.Pe linga multa retorica inflacarata se auzira numai cuvin-tele, si dureroase si in adevar folositcaie, in seas practic,cause', ale solilor unguri. Amintind ca pe dins i ii ardefocul care atinge nurnai pe ceilalti, ei se ridicau irnpotrivaoratorilor cari vorbisera de intinderea Turcilor in Asia siEuropa, cunoscuta prin Anale si vulgarisata, de cadereaConstantinopolei, articol de program in scoli 3, de fartelevechilor Impaiati, de care Frederic n'are nevoie. In acesttimp, douazeei de luni pierdute, Sultanul a ocupat Ahaia,Epirul, Mesia-de-sus" sirbeasca ; ar fi lovit si Dunalea,data, nu s'ar fi impotrivit vremea, si Italia insasi e amenin-tata. Ori se porneste ceva serios in momentul chid Turciisint slabit,i de un sir de expeditii, oprindu-se prin ofensiva,un atac posibil si urmind prin aceasta exempla' Romani-lor si at Turcilor insi§i 4, on Ungaria, libera acum duna in-cetarea vechilor trove, va fi silita sa incheie altele noun.

SA nu mai fie deci adunari togate, ci armate. Totul cadein sarcina Cesarului, care e dator sa se arate adevaratcrestin si August adevarat° 5. laraO conducerea Papei e in-

Ibid , pp. 101-3.2 ibid., pp 104-6.

Vet scolasticis pueris cottidiana prope declamacione; Ibid., p. 106urm.

4 Utilius est autem aliena expungnare quam propugnare domestica.5 None manifeste ostendes si vere christianus, vere Augustus es.

EneaSilviu,

"

§i

26 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MGDERNE S1 CONTEMPORANE

Murata. Se spune literal: Nu e niciun motiv sa, asteptampe Papa roman .. Rolul lui este excomunicarea, al tausabia. poarte el cheile ca un paznic pacific, iar tuscutul ca un ocrotitor razboinic I".

totusi, pe HBO. neintelegerile lui Frederic, candidatla mostenirea Ungariei, cu regele Ladislas, pe linga consta-tarea ca in Imperiu e putina ascultare, ca e de temutca nimeni din Imperiu sa, nu se supuie planului", caci,,pretutindeni e gilceava, si nicairi pace", ceia ce fu invocatde Frederic pentru ca sa amine expeditia ungureasca,pentru care Hunyadi cerea doar 40 000 de aux'liari si chlarmai putin 2, pana in primavara anului 1456, la Innaltare,fu moartea bunului Papa Nicolae.

Totusi, in Septembre 1455, printii si episcopii germanise adunau la Frankfurt pentru a raspunde cererii de aju-tor, din causa atacului turc 1; Belgrad, a Ungariei, adusasi prin nonl Papa, care facusejuramintul strasnic ca si via(a

da pentru razboiul stint. Macar 20.000 de cruciati iitrebuiau lui Hunyadi ca sa, resiqte, aparind crestinatateaapuseana amenintata; prin Bosnia, de Turci, cu cari altfelpalea se impunea. Se tacea, un energic apel catre imparat,ca el sa vie la dieta, planuita, din Narnberg. Asigurarea caflota italiana se va infatisa, ca, regele Aragonului isi vada parted, trebuie sa-1 indemne a indeplini o datorie careera si de onoare 8. El declarase insa ca, si data, pacea ardomni in Imperiu, el nu poate conduce personal expeditia

redusese rolul la o interventie pe linga potentatiiitalieni 4.

' Nec est cur romanum antistitem omnino exspectemus.., Illiusfactum excomunicacio est, tuum gladius... Gerat ille claves ut pa-cificus custos, tu clipeum ut bellicosus protector pacis.

2 Ibid., p. 415.Ibid, pp. 117-8, 122-6.Dogele Genovei arata cA sint in primejdie

locurile cirmnite de cetateni ai Republicei sale, ca insula Chios(ibid, pp. 121-3).

4 V. ibid., p. 119, no. xxvit,

SA-si

si

Fnil

si -si

STATE SI DINASTII 277

Fata de falimentul initiativei si conducerii din parteaimparatului, noul Papa numise, Inca de la 7 Ianuar 1455,pe cardinalul Ludovic de Aquileia capitan de cruciata silegat al flotei italiene; in Mart-April el pleca spre Rasarit

data areasta, Sfintul Scaun indemna pe Frederic set-qi faccidatoria, participInd la expeditie 1. Un nou cardinal de Sant'An-gelo, Spaniolul Joan Carvajal, se &Asia in curind la Buda,undo Ioan Hunyadi se impacase acum si cu regale si cualti dusmani ai sai. In dieta din Buda, el aparu cu o stra-lucitoare suita, gata sa inceapa, razboiul sacru pentruapararea Belgradului. Carvajal fagarlui ajutorul burgund siaragones, pe care si fostul gnvernator al Ungariei it cerusepersonal. Se hotari o expeditie in toamna, dupa. strin-gerea recoltei, votindu-se si veniturile necesare. Cind se

. auzi de atacul la Belgrad, pornirea de cruciata fu si maiputernica: se spera ca si Scanderbeg, noul sef albanes, vaputea fi intrebuintat, si flotei italiene i se desemna mi-siunea de a Incerca un atac asupra Constantinopolului in-susi 2.

Din toate acestea nu era sa se aleaga insa nimic. Re-presintantul ideii de cruciata la Dunare n'avu nici spri-jinul crestinatatii, cum o va spune insusi scriind unuiprincipe german °, nici macar al regelui sau ma car, cad,sfatuit de rivalul sau Hermann de Cilly, Ladislas Postu-mul se retrasese la Viena, in clipa celei mai mari pri-mejdii. Ba chiar nobilii Unguri, din gelosie, refusaraconcursul for 4.

Armata pentru despresurarea Belgradului si salvarea

1 Ibtel., pp. 154-5.2 Horvath, Geschichte von Ungarn, pp. 321.2, mai ales dupd Ifistoria

critica a lui Katona, la acest an.3 Lice enim Serenitas Vestra omnibus ecripscrit exereitual!ter

penes nos pro defensione regni venire, sciat tamen Vestra Serenitasquod nullus paenes nos venerit. Fuerunt omnes crucesignati etloannes de Capistrano (Notes et extraits, IV, p. 133)..

4 Horvath, 1. C.

si,

n.

23 ELEMENTELE DI: UNITATE MEDIEVAL L, MODERNE §I CONTEMPORANE

regatului unguresc, iar, Impreuna, cu dinsul, a intregiilumi crestine din Apus, fu deci o creafiune personals a luiHunyadi, cu prietenii lui, cu oamenii lui, cu banii lui, ocreatiune populara, si alaturi de aceste elemente militareimprovisate, cu earactcr de cruciata mai molt decit de oastenationals, se adause alt element, al maselor, Jr ei4 deosebire denationalitate : acela pe care-I aducea, de pretutindeni, cal-duroasa elocventa de predicator saran si umil pentru mul-timile umile si sArace a calugarului Ioan de Capistrano.

Miscarea lui, tinzInd a inlocui lipsa de interes real si decapacitate luptatoare a principilor si a oraselor, trebuiepuss in legatura de sigur cu intreaga miscare mistica sipauperista inceputa prin doctrina simpla, naiva a SfintuluiFrancisc, continuata prin jraticcilifratiorii", can nu re-cunosteau decit sfintenia spiritulni, si dusa OA la bolnavaexagerare a procesiunilor fanatice de oamfni insingeratide catre flagela.nti, sau prefacuta in comunismul patriarhal,ca pe vremea agapelor crestine, de fratii vietii comune"ai lui Gerard de Groot, la gurile Rinului. Profeti si agi-tatori, sefi de obsti entusiaste rasar, cum am vAzut, indecursul marii crise bise,ricesti: Sfinta Brigitta, Sf. Anto-nin, Sf. Vincentiu Ferrer, etc. Asupra unor cete de cre-dinciosi prinsi de frigurile pocintei, de pasiunea jertflriiSfintul napoletan va lucra cu mijloacele acestor rebeli aioficialitatii eclesiastice, acestor lnoitori democratici aicrestinismului militant, conceput ca a noun forma a Bisericiifar4 deosebire de hotare ?i de neamuri.

Joan, cel de-al doilea Ioan caci, in povestirea supre-mei lupte pe care o cIstigarA, lumea vorbia de cei doiloani" fusese un laic de familie buns, crescut in scolileInalte ale timpului si care ajunsese guvernator la Perugia,cind it atinse Duhul Sfint. Aici, dupa vadirea devotata,a dispositiilor sale, el Intl. In Ordinal Franciscanilor. Incurind ajunge a lua apararea Stintului Bernardin de Siena,prigonit de elementul conservator din vechea Biserica, sise va declara de acum Inainte ucenicul lui, purtind siacolo, la Belgrad, steagul de indemn la jertfa al Sfintului

- STATE SI DINASTII 23

Bernardin. Iar de la un timp va incepe un pelerinagiu dereformator al moravurilor In largul crestinatatii Intregi,pretutindeni vorbind oamenilor In stilul inteles de dinsii,aparind papalitatea, de la care e inceputul milei lui Dum-nezeu. dar dind cea mai larga interpretare democratica"unui crestinism pe care -1 intelegea viu si activ 1. A stra-batut astlel, spune biograful sat], Loan de Tagliacozzo,Franta, Spania, Catalonia, Germania, unde indearnna peFrederic sa faca drumul la Roma pentru a primi odatacu. coroana Cesarilor si misiunea for de sef al crestinatatii.De aici, unde I idiel asemenea Stintului Bernard ocli-nioara douazeci si patru de manastiri, el trecu in Po-Ionia, in Boemia. contra Husitilor, cistigind dintre ei 16.000"de suflete.' Asista. cu sentimentele ce se pot Inchipuila adunarile de zadarnicie din Frankfurt si Nurnberg siapoi trece acolo unde se pregatia lupta cea adevarata, inUngaria lui Hunyadi, cu care sta alaturi'1a dieta din Buda,dupa ce, in Ardeal, convertise, izgonind pe episcopul peeloan de Caffa, asezat acolo ca Vladica nu mai pun de11 000 dintre ai nostri. La Buda Carvajal ii da o truce Innumele Papei, confirmindu-1 astiel intr'o misiune pe carebatrinul it beato vecchio si-o luase, la inceput, numaide la Duhul Stint.

La Belgrad el se presinta cu 8 10.000 de oameni derind, ainfeltigs Volk" 2, fara arme in parte, amestecati cufemei, ca in mivarea populara care incepe intaia cruciata,loan de Capistrano jucind aici rolul unni Petru Ermitul.Acelasi numar de ostasi si simpli it aducea Hunyadi.Din partea lui, Mohammed comanda o armata care dupasocoteli reale se putea ridica la de doua, on pe atita (inBelgrad el intra cu 15.000)3. Era si o puternica 'Iota tur-ceasca pe Dunare si pe Sava.

Ea fu surprinsa si imprastiatti. Apoi o lupta inviersu-

' Notes Pt extraits, TV, p. 158 §i urm.2 Ibid., p. 146.3 Ibid., p. 133. ti.ce.9t izvor (11 32.000 de oameni lui Hunyadi.

II.

30 ELEMEN I'LE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNS [ CONTEMPORANE

nata se da pentru cetatea Belgradului, pe care Turcii,cart pretacusera orasul intr'un cimp deschis, n'o putuserg.smulge Inca garnisoanei hotarite puse de Hunyadi insusi.loan de Capistrano izbuteste prin contagiunea credinteisale sg stabileascg o discipling, de care, se spune, soldatiide intimplare ai guvernatorului Ur gaiiei n'ar fi fast instare 1, si si li insufle un iresistibil avint. In fruntea tutu-rora, despretaind primejdia, el inainta cu crucea si steagulinvatatorului sgu in mina. Glasul lui se auzia, inspirat,strigind, in latineste si In populara lui italiana: Haidem,haidem, a noastra e acuma biruinta", Isus, Isus, Victoi ie,victorie". Cine se tome, sa, fuga... De aceia am venit...Patruzeci de ani am cautat acest vad si aceasta bucaticg(sic),si to vrei sg mg inlaturi... Aceasta e ziva ce wasteptams."

Osfasii cu minile goale, cu bete, cu seceri ingenunchiauin cafe -i. Mohammed trebui si;, cedeze terenul, A- §i oprea settintreprinderea, sg se retragg, furios, pretinda unul dinizvoarele directe, ca a trebuit sa paraseascg lupta diu-causa unor cterani,, a fratilor" (Pruedcrn), a cruciatilorsgrmgnei" (crucesignati poverelli), a acestora de a caror faptase uimi lumea 3. Si increderea invingatorilor era asa demare, incit Hunyadi putea scrie ca., de s'ar porni cumera planuit, atunci, en ajutorul lui Dumnezeu, am puteadobindi toata Tara Turceasca, pentru ca el si-a pierdutsupt cetatea aceia toata puterea 4". Impaiatul ar fi scrisde la Neustadt cg. flota lui Ludovic de Aquileia §1 a re-

De lohanni Bianco governatore no curavano solo allo padreo)ediano Tagliacozzo; ibid., p. 133). iiDaz ainveltig Kreveztvolkspune Bernard de Krayburg, a apatar biruinta (ibid., p. 146).

Andaruo, Andamo, lam victoria est nostra .. Qui timet fugiat. Adhoc veni. Quarant' anni hu cercato questo passo et questo bocchone,et to me ne voi levare... Hec est dies quam expectabana, (ibid.,p. 161). Cf. si ibid., p. 141.

lbid. p. 139.4 Ut, si contra ipsum insurgeretur, prout moturn erat, extunc, Deo

concedente, totum regnum Turciae obtinere possem valde leviter,quia omnem suam potentiam ipse amisit sub predicto castrop. 135). Cf, si ibid., p. 142.

)

II. - STATE SI DI' ASTI]. 31

gelui Aragonului std biruitoare inaintea Constantino--polului 1.

Navalitorii asiatici adusesera insa ciuma cu dinsii. Hu-nyadi-i cadea victima douazeci de zile dupe, aceasta, intabard. Din partea lui, peste alto citeva sapta mini, Sfintulse simti prins §i el de neiertatoarea boala La Ujlak elface o ultimit slujba bisericeasca, plingind si amintindulide Abruzzii na§.terii sale. Apoi adormi a§a de dulce capruncul ce adoarme in bratele maicii sale cu laptele pebuze" 2.

La fiul lui Hunyadi, Ladislas, alergara (Novembre)Despotul sirbesc, cu 1.500 de cai, unii seniori boemi sioaste din Ungaria: se zvonia de venirea regelui insu§i inArdeal. Certele din regat Insa, peirea tinarului Hunyadizadarnicira aceste intentii s, Apelul la crqtindtatea intreag adevenia iarcIO o necesitate conzuna.

Expeditia de la Belgrad n'avea deci nicio legatura cuImparatul §i cu datoria de cruciata defensive, me se im-punea acestuia. Din potriva papalitatea, cealalta puterede concentrare medievala, putea sa reclame pentru dins.aceva din meritul unei ispravi indeplinite supt steagulcrucii de un cleric, aparator al drepturilor Sfintului Scaunsi Impodobit cu calitatea de delegat al acestuia, fie §i in-direct.

Cu atit mai mult putea sä pretinda Roma ca a ei esteinitiativa §i deci ei i se cuvine sa traga conclusiile, cucit, Inca de 1a.1458, Enea Silviu mo§tenise pe Calist alIII-lea, devenind Piu al II-lea.

La 13 Octombre din acest an, insusindu-si directia datade cei doi Inaintasi ai sai, el Indrepta catre cre§tinatateo chemare la lupta in care 8 vorba de Inceputurile cre§-tine, de predicatia paella a lui Mohammed profetul, de

3 lbid , p. 144.2 81 dolcemente come el mamoline se adormenta in braccia alla

sua matre, con lo lacte in boccha (Tagliacozzo).3 Ibid., p. 149.

32 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE SI COATI MI OBANE

pierderea Ierusalimului, de vechiul razboiu sfint pentruliberarea lui, de recentele inamtari ale 0-m- nliilor, pang.in Serbia cucerita, in Bosnia pusa la trlbut, in Ungariaatacata ca §i Epir, Albania. Nu se vita nici dominatiasaracina" asupra credinciosilop. Intr'un timp cind de alifel,totul e confus §i tulburat" 1, Belgradul a fost scapat nu-mai prin puterea entusiasmului religios, de putini cruciatifa.ra arme si goi" 2. Papa iea asupra-si opera, chemind perepresintantii cre§tinatatii, pentru ziva de 1 iu Iunie, laWine sau la M Intova, locuri care se par mai potrivite.La aceast4 adunare 'poate veni si Imparatul, care deci e con-vocat el acunta, in loc su convoace mai departe factorii

ai vnei cruciate.La. 1459 drumul la Mantova al celui mai stralucit, si

prin situat'a sa, dintre oamenii Renasterii fu un triunuf.El ga-i aici, pe lingo. trimesi ai printilor din G rmania, peling, ducele Borso, care era de gazda pe eel de Mi ano,pe seniorii de For 1 Carpi, Correggio. Mirandola, ch ar peun sol al Portugaliei si pe unul din departatul Caucas,din partea lui (Gorgora) (GrIgore), duce de Georgia, care,printr'un m'sionar, Ludovic de Bologna, In§tiinta pe SfintulParinte ca a cisligat §i pe alti stbpinitori de acolo si dinMingrelia, cari vor da cite 20 si 40 000 de oameni, ca.aresperanta §i In cutare print armean, In Imparatul grecescdin Trapezunt, a carui peire era aproape, §i in sotut mu-sulman al sotiei acestuia, Uzun-H4san Torcomanul dinPersia. S'ar putea da astfel Anatolia VenEtienilor §i

ar fi in stare sa atace Constantinopolu13.Imparatul, din parte-i, ceru rivalului sau in conducerea

lumii cre§tine ca pacea s'o fact, acesta, care va pregatiprintr'o dijrna, general, peste toti cei ce nu vor pleca lalupta mijloacele necesare expeditiei. Frederic promitea,din Germania lui, 32 000 de pede§tri §i 10.000 de calareti;

' Confasa omnia atque turbata; Mies et extraits, 1V, p. 16 urm.1 Pauci crucesignati, inermes ac nudi.8 Ibid., pp. 172-3.

cru-ciatii

ei

STATE SI DINASTII 33

capitanii insa vor fi numiti tot de Sfintul Scaun. Area-manuntele se vor fixa in Post, cind la o diets tinuta dinnou la Curtea imperials va lua parte §i legatul pontifical.

Dar printii definiau mai bine situatia. In Ungaria, La-dislas, fiul cel mai mare al eroului, de la Belgrad, fuseseadus, aparIndu-se contra contelui de Cil ly, s provoacemoartea acestuia §i, ca pedeapsa, regale ordonase ucidereatInarului razboinic (1457). In acela§i an murise §i (pos-tumul) Ladislas, §i Matias, fiul cel mai mic al Corvinului,fusese ales, la cinsprezece ani, de o dietai cu caracter departid, MM., a se putea Impaca Ins du§manii lui on a secapata coroana din minile lui Frederic al III-lea el Insu§i,care aparea acuma, ca odinioara Sigismund, cu caracteruldublu de Chesar §i Craiu" (1458). A§a, fiiind, represin-tantii stapinitorilor de paiminturi din Germania farImitatainvinuiau pe Unguri, cari au tratat pe cruciatii de la Bel-grad mai rau decit Turcii in§ii, §i pretindeau ca Papa sa,afle mijlocul de a Impaca pe §eful for nominal cu ace!tin ,r pe care ei nu voiesc a-I intitula altfel decit Matia§ care-§izice rege In Ungaria" sau Matia§ de Hunyad, conte doBistrita la.

Conform cu hotarIrile de la Mantova, Piu al II-lea nu-mia, Inca de la 15 Ianuar 1460, ca legat pentru cruciatape un alt frunta§ al Rena§terii, care era interesat In lupta,prin toate legaturile lui de acasa, vestitul cardinal Visarion,Bessarione, zis Cardinalul grec", care fu expediat Indatain Germania 2. Episcopul de Niceia, nascut In Trapezunt,fost membru rasaritean In Sinodul de Unite de la Ferrara§1 viitor Patriarh latin de Constantinopol (1463), era desigur un om care, nu numai ca putea sa, inspire respect,dar purta, pare-ca, in el Insu§i garantia succesului ce seagtepta.

In timpul cind legatul cel nou pregatia dramul In Ger-mania, o Intaie adunare se chema la Nurnberg (Mart): In

' Ibid., pp. 165.8.2 Ibid., p. 177.

II. State si Dinastii.

34 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §1 CONTEMPORANE

scrisoarea lui din 11 Iu lie 1460 Papa aratg el putini aufost de fats, si ca legatului nu i s'a dat ascultarea cu-venita i. In lumea germana se vorbia de intentia pe carear avea-o Sfintul Scaun de a face bani pe sama lui suptpretext de cruciata 2. and delegatii oraselor si trimesiiprintilor se strInsera apoi la Viena, dupg Invoialg, InMaiu, legatul expunInd situatia si Imparatul Insusi Windcuvintul de doug ori, se facura constatgri triste: dintreindemnatorii la cruciata muriserg Dietrich de Maienta siJacob de Trier. Ungaria era Inca neasezata, Germanii nuputeau lua singuri asupra for toata sarcina cruciatei: a-ceasta nu e o opera a unei singure limbi, a unui singurregat ofi a unei singure teri 3". Numai dace, se stabilestepacea In Imperiu, data se canata trecerea prin Ungariasi ajutorul acestei teri, dacg flota italiana se pregAtestede lupta si Franta, Burgundia, Polonia se unesc la expe-ditie, scopul poate fi atins. Dar si atunci trebuie luatesevere masuri de discipline si supraveghere, hotarindu sede 'nnainte cum sa se Impartg cuceririle si, In cas deinfringers, care sint masurile de luat4.

0 dieta din Septembre se adung iarasi In preajma luiFrederic, fiind de fate si soli din Burgundia, din Mantovasl Montferrat. Si aici greutatile iesira la suprafata: nepar-ticiparea Ungurilor, ivirea unei Boemii separate suptGheorghe de Podiebrad, razboaiele din Germania. Dataaceasta ins,, Imparatul apare din nou ca Wul necesar, careva trebui sit plece,lasindu-qi acasa un vicariu. Si poate se vaajunge, dace, Dumnezeu Sfintul dg noroc sa se biruieTurcul, a se Incerca si cucerirea Sfintului Mormint, cuman facut-o mai innainte Inaplrati qi regi cre§tini, cu aju-

' nari iliac convenerunt, inter quos parum est exauditus; ibid.,p. 180.

2 Ibid., pp. 177.8.3 Solhs nit ein Wergk ist aines Getzungs, eins Kunigreichs uder

eins Lands (ibid., p. 176).4 Ibid. Cf. si ibid., p. 180, no. 113.

STATE q1 DINASTII 35

torul poporului crestin" imparatul, cgruia ducele deBurgundia-i oferia 4.000 de pedestri si 2.000 de cglari sauun subsidiu de 8 000 de galbeni, declara ca primeste de-cisiile de la Mantova relative la un generale passagium.

0 noug, diet& si cu regele Ungariei se anuntase.dupg, ce 80 din cei 110 de printi chemat,,i fusesera la a-ceasta. Frederic cerea, data aceasta, grabg, indiferent dataanumiti din sprijinitorii expeditiei nu mai ent In viata.Cearta lui cu Ungaria nu mai exists. Cu Papa Impreung.e Bata a restabili pacea 'n Imperiu si a pregati flota, siva stria pentru concurs si In Franta, In Burgundia, InBosnia, Albania, Germania, ba pans si la Tatari, cari sezice ca nu shit mohammedania 2. In ce priveste capitanulle-neral, el se va numi en fntelegere cu Papa. Dar aceste fa-gaduieli nu mult,amira pe legat. El stgruie In ideia Ca nutrebuie discursuri, ci arme. Cum si regele Boemiei e clstigat,se pot stringe 24.000 de calari si un numar corespunzatorde pedestri, si plecarea nu poate zabovi, caci Turcii anluat pang. acum patruzeci de orase si au capturat 30.000de prinsi, atarg, de cei 20.000 din Ungaria. Papa a cheltuit,din partea lui, 150.000 de galbeni pang, atunci. Cu 60-70.000 de luptatori s'ar cIstiga si Constantinopolul.

Dar printii, cari Inca de atunci cautau sa, Inlature peFrederic, care era sä aiba ca rivali, la 1461, pe ducele deBurgundia si pe regele Franciei3, se opusera. Ei merseraasa de departe, 'Inca tagaduira valabilitatea pentru ei ahotaririlor de la Mantova, uncle natia germanica" (dieyermanische Nation) nu fusese represintata4.

Atunci Papa lug, asupra-si opera sacra.

1 Ob Got der Herr das Glicke gebe das man den Turgen obleg, ob-man ferer trachten solt zu erobern das Hailig Grab, als denn vor-mals christlich Keiser and Kflnige mit Hilff christlichs Volks getannhaben.

2 Die nicht machmetisch stollen sein; ibid., p. 185.Iorga, Antoine Marini, In 'Mélanges Monod), p. 449.Notes et etraits, V, p. 187.

-a.

Bi

33 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODEI1NE BSI CONTEMPOBANE

La 11 Octombre 1460, el se adresa Int Aiu energic eatreImpArat, amintindu-i tocmai acele hotAriri, conform cucare el ar fi trebuit AA iea comanda expeditieir Acuff',cind razboaiele au Incetat In Germania, cind domeniile luiaustriece nu mai sunt tulburate, dud pacea domneste,trebuie Indepfineasca misiunea. Astfel ea poate trececu titlul de vice-cA,pitan la Frederic Electorul Palatin,peste cateva luni un rival la Coroana imperialA. FiindcAGermania ar fi desonoratA daca ar a:lea In nimic atitaasteptare", Imparatul sA, admit& aceasta Inloenire even-tual, cAci de sigur nu e nimic mai necuviincios decit sAnu voiesti a se face prin nimeni ceva bun" 1.

Dar In Maiu 1461, la Maienta, nu se vorbia decit deabusul facut de Papa cu dijmele ,pentru a extermina peTarci". Rolul lui Frederic se incheiase pentru moment. In1462 oterta trancesa pentru cruciata apare formal, iar In1462 Anton Marini din Grenoble, inginerul, inventatorul,asezat lIngA regele Gheorghe, discuta situatia crestinatatiisupt raportul primejdiei turcesti, Infatisind cele trei posi-bilitati: sau revenirea la putere a Papei si Imparatului, sauo lig& de principi, sau catastrofa. Cea d'intaiu solutie seexcludea prin decaderea adinca a puterii celor doi sefidupa datina, cari pot avea doar sarcina unei visitatii sep-tenale, cea de-a doua prin neascultarea poporului de jos,conciliul general era imposibil si din causa stricaciunii de-rului, si deci nu ramlne decit ofraternitate a crestinAtatiiimpartite pe provincii, cu Parlamente ce s'ar aduna perind, la cinci ani, Incepind cu Venetia, unde Tor veni solidin Franta si Burgundia, din Boemia, Ungaria si Bavaria 2.

La 1463 Venetia incepea rAzboiul pentru Moreia. Era ocruciata contra Turcilor" si pe steagul cu crucea al cA-pitanulni general statea devisa lui Constantin-cel-Mare:

1 Erit sine honore Germania si ad nihilum recidet tanta expec-tatio... Nil certe est indecentius quern per nullum velle boni aliquid)fieri (ibid. p., 189).

Antoine Marini, 1. c.

sa-si

2

IT. - STATE 9I DINASTII 37

in hoc signo vinces. Liga despre care vorbi& Marini se formamitre Republica, Papa, Ungaria si ducele de Burgundia ;

cardinalul grecesc' apgrea la San-Marco.De si atacul la istmul de Corint nu izbuti, pierzindu-se

ri unul din cei mai buni condottieri ai Italiei, Papa anunta,la 26 Octombre ca el va veni ca sef at flotei crestine.Alegindu-se un nou cgpitan general, i se da de Visarion,la 29 Decembre, on steag de brocart aurit, iar la ince-putul annlui urmgtor se armeaza flota expeditiei, cu vaseplatite de legat, de cardinalul de Franta, de PatriarhulVenetiei, de Modena, Bologna, Siena, Lucca.

Papa trebuia sg, fie la Ancona, uncle se astepta i Filipde Burgundia, la 1-iu Janie 1464 ; el zgbovi put,inin momen-tul end Filelfo si Lauro Querini redaclau 110i memorii con-tra Turcului 1 regele Gheorghe de Boemia fsi fgcea decla-ratia de aderentg, dupg planul lui Marini, en teolegii ces'ar stringe pe rind la Basel, in Franta, in Italia, cu unconciliu, un presedinte, un tesaur pentru liga compusadin Franta, Germania, Italia, Spania 8, flota venetiang, sepregatia sa imbarce pe doge. Steagurile de our matasafluturau pe canalul San-Marco; doug galere cu camerapentru Papa si doge asteptau la Lido. La 30 principelevenetian se suia pe vasul sau gi cu optsprezece galeremergea la Pola, de unde la Ancona.

Cind insa Papa insusi veni aici, el era bolnav, la 14el se stingea In orasul unde un superb arc de triumfamintia expeditia lui Traian in acel Orient pe care Piual Ii-lea nu era sg-1 vada niciodata 3.

Moartea lui Piu at II-lea aduse pargsirea ideii de ern-eiata, ceia ce arata ca interesul celorlalti participanti nuera atit de mare, Inca O. se poata lipsi de factorul prin-cipal. Noul Papa, Paul al II-lea, se crezu Indatorit sacontinue el sfortarile intrerupte.

1 Ibid pp. 221, 234 §i urm.2 Ibid., p. 222 §i urm.3 V. §i ibid., pp. 203-11.

si

si

si

33 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPORANE

Dar neizhinda marl tentative de la 1464 a slabite sential prestigiul Sfintului Scaun. Astfel, data, ideia trebniareluata, Imparatul apare acum in planul Intaiu, chiar dad,el e o -personalitate asa de trivial de practica, asa de mes-china In tirmarirea unor scopuri margenite ca Frederic deHabsburg.

Paul insusi pare a o recunoaste clod trimete In Ger-mania pe episcopul laventinus" la 20 Ianuar 1465 si andacesta se indreapta catre Hohenzollernul din Brandenburg 1.In scrisoare el aminteste banii pe cari i-a cheltuit Papa,dindu -i Ungurilor si Italienilor. Acestia cer lamulit ca Im-paratul, chiar si fara Unguri, sa atace. Dar lovitura sa, fiedata altfel decit In trecut, chid se culegeau la Intimplaretrope role si comune", atrase numai prin predicatii siindulgente. De altfel Frederic se declara Rata, data 1 ajutaElectorii si tot Imperiul. Iar Electorii pretind ca a o dietaviitoare, In Nurnberg sau Regensburg, se ful laic al lumiicrestine sa vie personal sau sa-si trimeata solii. Fara apierde din vedere Puterile latine din Apus, episcopul segindia sa impace Intaiu Ordinul Teutonic cu regele Poloniei.

Se parea ca, acest nou plan de lupta al Centralilor siRasaritenilor, supt conducerea Cesarului germanic, va puteafi adus la indeplinire. Trecind pests neint,elegerile sale cuMatias, regele Ungariei, Imparatul se intelege cu dInsulpentru alegerea ca suprem conducator de fapt a lui Ulrichde Grafeneck, care era indicat pentru o asemenea sarcinasi prin aceia ca avea in minile sale Belgradul si cetatilevecine la Dunare si la Sava 2.

Dieta se aduna, la 1466, in Novembre. Se anunta40.000 de oameni vor pleca la Unguri, cari dau din parteafor 5.000, cu tunuri, si ca sprijin local Belgradul, Salanke-menul, Orsova, Severinul, Imparatul acordind ajutor banesc:Deocamdata jumatate din ei vor alerga, In vara anului ur-mator, supt steagul cu crucea al lui Grafeneck, si vor star

Ibid., pp. 244, 248.9.2 Ibid., p. 259.

ca

II. - STATE .51 DINASTII 89

supt arme ani In sir. Papa orinduieste o pace de cinciani In Imperiu, supt aspre pedepse, cere Venetiei sa nuincheie pacea, si anunta nä va face sa se string' o diet'italiana ; va cere ajutor si de la Francesi, Englesi, Burgunzi,cari primisesera un ajutor de 34.000 de florini de laDanesi si Poloni

La noua diet' din Iunie 1467 se anunta ca Venetieniipot oferi patruzeci si patru de vase mari, pe altele,ca Milanul doreste o pace pe treizeci de ani, ca vestitulcondottiere Colleoni se ofer1 si el pentru cruciata. Eravorba si de o reorganisare complecta a Germaniei, in ye-derea luptei apropiate, cu pacea pe cinci ani, cu un su-prem tribunal imparatesc, in care numai trei din doispre-zece membri ar fi numiti de Imparat, cu o moneda co-muna pentru Imperiu ca si pentru Ungaria. De flapt Fre-deric frnpiedeca razboaiele private, dar Grafeneck avea delucru cu Hnsitii lui Podlebrad, iar hot'a'ririle definitive seaminau pentru o alta adunare tot In Germania.

Prinsi ei fnsii in lupta cu Cehii, Ungurii protestara, InNovembre 1467, contra acestei compromiteri prin nesfirsitezabavi a ideii care tinea Inca Impreund, pe o vreme cinciFranta regales se framinta cu Burgundia ducal' pentrurealisarea unitatii nationale, iar Anglia se sfasia In luptadinastica dintre cele doua Rose", popoarele Europei cres-tine. 15n popor mare, ca Germanii, spun ei, trebuie sa-sifaces datoria. Sistemul ca dintr'o diet' sa tot rasara alta

semper dicta dieiam parat nu mai poate fi mentinut.Visitarea acestor diete zadarnice nu mai are sens. Iar, dacese vorba ca Intreaga crestinatate sä piara, regele Matiastine sa, nu fie cel d'intaiu 2. E absolut necesar ca din Im-periu sä se dea la o suta de barbati un calaret si un pe-destru sau macar un singur soldat, care sa serveascapatru ani. Regele ar adaugi 40-50.000 dintre ai sai. Riu-

1 Ibid., pp. 251.5.2 Si pereundum sit, saltem Sus, Maiestas prima non fiat ; ibid., p.

269.

lInga

si

40 ELEMENTELE DE UNITATE NIEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPORANE

rile Ungariei ar putea fi intrebuintate pentru transpotturi 1.In acelasi moment insa, Casimir de Polonia declara raz-boiu lui Matias, In care vedea un prieten al Turcilor si opiedeca pentru cruciata 2.

Marea lovitura care dadu Turcilor insula Negroponteaduse pretutindeni aproape o desmeticire. Inimicul la aearui distrugere se gindiau crestinii era deci in stare sacontinue metodic, far& nicio grija, innaintarea sa. Din nou,ca dupe, c.derea Constantinopolei, se ridicara tinguiri pentrusuferintile celor can cazusera astfel in minile barbarilor.Ochii celor amenintati, mai ales in Italia, se intoarseraiarasi catre Papa. Spaniolul Rodrig de Calahorra raspingeConciliile; singur Sfintul Parinte, set unit si monarh alrepublicei orestine" 3, are misiunea de a stringe oastearasbunatoare. Pentru aceasta trebuia ostasi, cari selapte, nu episcopi, cari sa, discute in zadar, oile contrapastorului. Din asemenea desbateri pot iesi hotariri ne-practice si se pot incuraja cei de jos" (de parvo statv), alcaror spirit e aplecat acum spre tulburari.

Astfel, pe cind Imparatul semnala atacuri tarcesti contrapaminturilor germane 4, se incheia, doua zile dupe, un apeldesperat al dogelui 5, liga italiana contra ofensivei turcesti 6.Toti sintem'. spunea regele Neapolei, ale carui coasteerau amenintate, aceiasi corabie si, facindu-se nau-fragiu, si acei ce slut la pupa on In mijlocul vasului, citsi cei de la prora, de si acestia s'ar parea intru citva maiaproape de stinci, obisnuiesc a se ineca In valuri si a fiInghititi de dinsele." Cardinalul de Niceia, Visarion 7, pre-vestia aparitia Ienicerilor la Brindisi, la Neapole, la Roma.

Ibid., p. 270.2 lbid., nota 1.s Unicum caput et monarcha reipublicae christianae; ibid., p. 279.4 P. 283.5 ibid., pp. 283-4.

V. Iorga, Venetia in Marea Neagra, IT.7 Notes el extraits, IV, p. 307 si urm.

sa

In

6

'


Fentru a se Impotrivi pericOlului se vor strange deci doug-zeci si cinci de corabii napoletane si cinzeci venetiene.Liga va fi Inoitg, la 22 Decembre, iat la 1-iu lanuar dinanul urm ,tor regale Ferdinand va incheia un pact cu Au-enna, cu Tocco din Cefalonia §i Epir, cu ducele venetianal Arhipelagului. cu mica republicg, a Ragusei, cu Ospita-lierii din Rados si regale frances din Cipru, cu printii bal-canici in agonie, Vlatco Bosniacul, Sirbul din Zenta, IvanBalsici, ba chiar cu departatul duce al Burgundiei 1.

Venetionii isi avail represintantii la noua dieta dinRegensburg, in acest an 1471, care hotari pacea generalsIn Imperiu, formarea de cercuri administrative, numireade judecatori, instituirea de comisari imporiali, recrutareaunui contingent de cruciata. Duce le de Burgundia si Svi-terii, invitati, nu aparusera.

Total Insa Mira resultat. Glasuri se ridicau contra Impa-ratului. E incapabil de agi apara provinciile propriinecumcrestinatatea Intreaga, Carintia, Carniola, In curind Salz-burgul ; el nu poate fi deci advocatus Ecclesiae", man-datarul armat al crestinatatii. tin rege cretin va fi acelacare va indeplini meritoasa opera, sacra, qi profetiile Si-biloi erau intrebuintate pentru a designa pe Matias alUngariei 2.

Deocamdata, in 1472, acesta cerea, desperat, ajutorpentru ca O. poata si mai departe sä se mentie in de-fensiva, §i i se dadea numai sprijinul diplomatic In con -flictul sau cu Polonia 3. Dieta imperials din acest an n'avunician resultat; masurile hotarite In aceia de la AugsburgIn 1473, din acelasi. loc In 1474, tot a§s de putin. Con-vocarea armatei prevazute se suspends fn. , termin 4.

Lupta parea localisata In Rasarit, si, dupa incercarea

1 0 scrisoare a lai Mohammed al II-lea atm Ferdinand, ibid., IV,pp. 286-7.

2 Ibid., pp. 312-3.' ibid., pp. 316-7.4 Ibid., p. 850 si urm.

42 ELENIENTELE DE UNLTATE MEDIEVALE, MODERNL §I CONTEMPORANg

cu. Papa, en Imparatul, din nou cu Papa, apoi cu Liga.italiana care nu poate sa, se alcatuiasca papa la 25 April1479, apararea ramine In sarcina celor vizati: Ungaria luiMatias, cu care Venetia face o lige In 1473, mai putin Po-Ionia regelui Casimir, care cerea sä se deie o mare lupt&decisiva, pe uscat 1 (aliat el Ins* cu Grecii din Mangup,,cu Genovesii din Caffa Crimeii), Moscovia, careia Papa-iin 1472 o principesa in persoana Paleologei Zoe, dar Inrindul Intaiu Moldova lui tefan-cel-Mare, care astfel, Incade la 1474, Intl.& in rolul ei de istorie universals.i acestiprinti crestini, adusi, cu toate interesele opuse in atiteadirectdi, sa se ajute contra marii primejdii comune, aflaIn Asia un puternic aliat in energicul print turcoman dinPersia, Uzun-Hasan, care, din partea lui, avuse legAturi cuImparatia greceasca, din Trapezunt, o princes& din CasaComnenilor de acolo, sotie a Hanului, punind la cale eainsasi legatura razbuntitoare contra lui Mohammed al II -lea.Se spera, cu naivitate, si concursul Tatarilor din Crimeia.Un sol al prietenului pa& pleca de la Venetia in Februar1472 2.

In 'Februar 1475 Papa Sixt al IV-lea, un om energic, darpreocupat de asezarea politic& a nepptilor sai, e solicitatde Matias, care-i pune in perspectiva, aparitia Turcilor, pecari Ungaria nu-i mai poate opri, In Italia. Se capata nu-mai bani. Chemat de Sixt, ducele Burgundiei, nu inter-vine. 0 cerere bavaresa e tot asa de putin norocoasa 3._Luptele de la Vasluiu sau Podul-Inalt (1475) si de la Valea-Alba (1476), ca si tale unguresti de la Sabat, slut astfelacte romanesti din marea tragedie a crestinatatii veaculuial XV-lea. Scrisoarea de biruintA, din Ianuar 1475, a luiStefan, adresata catre stapinitorii franci din Apus, soliile luila Venetia, la Roma, la Florenta o dovedesc In de ajuns.El nu cerea un ajutor ca o binefacere, pentru Cara sa-numai, ci ca o datorie ventru acea unitate creOind pe care avea.

Ibid., p. 307 §i urm.Ibid., p. 314.

3 Ibid., pp. 371 -6; V, pp. 4, 35, 37.

da.

43 II. - STATE F DINASTII

con#iinN a o Eervefle, ca nu se poate sa n'o serveasca. In-acest sens, Papa-I numia natletul lui Hristos ".

La 1479 situatia din punct de vedere al solidaritatiicrestine era miserabild. cFiecare', spunea cineva, cauta.ajutor numai contra inimicilor sai proprii 1." Papa e atacatde Liga italiand, formata pentru cu totul alt stop; intreLudovic al XI-lea si Imparatul izbucneste cunoscutul con-flict la Rin. Pe and amenintarea turceasca face pe membriiImperiului sa ceara lui Frederic, din nou, Intelegerea cuPapa, Imparatul lipseste de la o noud dieta. Si Venetiaare de lupta In partite gdrmane cu unul dintre printii derAustria, Sigismund. Matias Corvinul, dusman al Boemiei,ataca acum si pe capetenia laic& a crestinatatii In aceiasicalitate de print austriac. In zadar trimesul unguresc laNurnberg, Sigismund de Posing, aratind starea deplorabila a lucrurilor crestine, oferia o Intelegere. Soliile ce seschimba in 1481 n'aduc niciun resultat. In astfel de con-ditii Mohammed al II-lea putea sa inchida ochii cu ilusiaca ai sai vor stapIni lumea 2.

Rege le Matias Incheia lima pacea sa cu Sultanul celnou, Baiezid, citiva ani dupa ce steagul lui Mohammed seridicase la Otranto, pe zidurile cetatii napoletane cucerite,iar, cind Stefan, la 1484, pierzind odata cu Chilia si Ce-tatea-Alba contactul pe Mare cu crestinatatea, trimitea penunchiul sau" Constantinopolitanul Joan Tzamplakos, laVenetia pentru a-si vesti nenorocirea, el denunta iesireaMoldovei, ceia ce Insemna a rominismului intreg, dintr'osolidaritate crestina pe care ai nostri singuri n'o puteausprijini. Ce Insemna aceasta, erau s'o vada in curind Ger-manii prin necontenitele invasii ale achingiilor In Tirol siBavaria, iar Venetia, care de mult parasise Turcilor, cuScutari si Albania, tot rostul sau la Sudul coastei dal-

' Quilibet auxilium exoptabat contra inimicos suos ; ibid., pp. 51-2, 53.H

2 Ibid., pp. 53-4, 55-6, 77.9, 82, 93, 104-6, 112 si urm., 116, 122 siurm., 128 si urm., 132.

44 ELEMENTELE DE UNtrATE IIEDIEVALE, 1MODERNE §I CONTEMPORANE

matice , tot vechiul vis de hegemonie barcanicA, prin re-sultatul final al unui non razboiu care, lulndu -i Coronul §iModonul, o izgonia din Moreia Insaqi, lichidlnd astfel In-treaga stapinire a Republicei In apele orientale.

In cursul ftacestui ultim rAzboiu ideia unei lupte unitecontra Osmanllilor nu mai putu fi Inviata. Sfaturile re-gelui Poloniei prin canoscutul aventurier Filip BuonaccorsiCallimachus nu cuprindeau nimic real In ele 1. Mai tarziunu se vor mai Intilni decit proiecte bine intenVonate, derde un caracter pur teoretic mai mult mijloace de araspunde In aparenta la o cerefe de acOnne care nu puteafi IndeplinitA In fapt ca acelea care pi4in Innainte de1520 aveau ca autori pe cei doi capi ai cre§tinatAtii dupAtraditia evului mediu, Papa Leon al X-lea §i ImpAratulMaximilian, precum §i cel mai puternic dintre regii noilormonarhii absolute, Fran cisc I-iu al Franciei 2.

Lumea cresting, europeanA trebuie sa-§i ante in altdomeniu unitatea.

Venetia in Marcel Is'eagrd, II.Zinkeisen, Drei Denkschriften. fiber die orientalische Frage, Gotha

L851.

1

,

Rena0erea ca factor unitar.

Noul factor de unitate se va gasi in domeniul culturalAceasta lume, adeca partea ei cuprinsa In Centrul, Vest@si Sud-Vestul Europei, va avea in a ceiasi limba o litera-tura, indreptata dupa aceleasi modele §i Intrebuintind,peste sufletul deosebit al unei not epoce, aceleasi cunos-tinte, acelasi bagaj arheologic, aceleasi elemente de cu-getare clasica.

Renmterea nu trebuie 0, fie aruncata prea departe Intrecutul medieval. Se vorbegte de o fasa pregatitoare, deo Friihrenaissancea, care ar Incepe macar odata cu veaculal XIV-lea, si ea se leaga de numele lui Dante, PetrarcaSi Boccaccio.

Lasind la o parte deosebirea dintre cel d'intaiu, maimare, dar mai dur, si ceilalti, si tinind sama de faptul,foarte adevarat, de §i mult timp, cu intentie sau far.,trecut cu vederea, el niciodata nu s'a rupt traditia lite-rary a anticitatii romane, vom observa ca, la toti treiacesti scriitori italieni caracterele evului mediu sint foarteware de recunoscut, ca ele predomina.

Opera lui Dante e enciclopedia inobilata si amestecatacu tot ce o personalitate geniall poate adaugi ca trai-nicie, ca permanents umana pe de-asupra veacurilor, aacestui ev mediu. Simbolistica lui e pur medievall. Poli-tica lui e lachisa In marile unitati medievale, Imperiul SiBiserica. Petrarca nu data decit abstractia, In legatura,

In.

46 ELEMENTELE DE UN1TATE MEDIEVALE, MODERNE Si CONTEMPORANE

eu opera de filosofare din Universitatile medievale, a uneiiubiri a carii realitate abia se mai poate recunoaste sidefini de rabdAtoarea ingeniositate a comentatorilor. Farapovestirlle populare de care se desfat6 evul mediu, nus'ar putea intelege scrisul din Decarnerone al lui Boccaccio.

Ei toti, dar mai ales ultimii doi, cunosteau anticitatea,o admirau si cAutau s'o imite, dar de la un capAt la altulal epocei medievale asa au Mout toti cugetAtorii, toti scrii-torii, toti oratorii cari aveau putinta de a intrebuinta limbalatina, de o folosintA curenta si generall. Ideia cres-tina-i domin& frisk si ei nu vor cauta dine(*) de dinsa sichiar impotriva ei idei noun si nouA podoabe de poesie.

Si ei sint In cea mai strinsa legSfura cu tot ce producein acelasi timp literatura altor teri, mai ales a Francieipe care Dante a cercetat-o In tinereta, dar In care Boc-caccio si mai ales Petrarca au trait. Acea Franta, careprin Pierre Berchoire red5. pe Tit-Liviu, prin Nicole Oresmetraduce si pe Aristotele, care citeazA necontenit pe ValeriuMaxim, pe Vegetiu, pe Tit-Liviu, pe Orosiu, pe Claudian,pe Seneca, pe 0 vidiu (in Arta iubirii") si ce alta din mos-tenirea anticitatii romane i-a mai rAmas in mini: pe ling&Petrarca dovada se poate afla usor In romanele unuiPhilippe de M6zieres sau Toma do Saluzzo.

Si toti trei slat foarte locali. Dante nu se poate liAelegefArA rivalitstile si luptele din cetatea sa, care 1-au puspe nesfirsite drumuri de pribegie. Boccaccio ramine ne-despArtit de cercul burghes italian In care i s'a desfAsuratviata. Iar In Petrarca se simte secretarul pontifical, omulde cancelarie si omul de bisericA, din al carui scris sedesface, nu numai mirezmele antice contrafacute, dar si uncaracteristic miros de sacristie.

Cu total altfel e pe vremea adevAratei Renasteri, carepoate fi definitA ca o form& literarA, si o formA de cuge-tare si simtire care nu pot fi mArgenite la un Stat si laun popor, ci se intind asupra intregii Europe centrale siapusene Intaiu, pentru a influent& pe urmA, mai curind

47 II. STATE SI DINASTII

Iori mai tarziu, mai superficial on mai adinc, si restul con-tinentului. Despretuind trecutul din care se iea, In Italia,pentru literatura In limba vulgara doar forma lirica a luiPetrarca (la Lorenzo de'Medici) on forma Spica a vechiului-epos cavaleresc pentru a-1 Infatisa mai mult ironic, ori--cum ca o povestire fantastica ireala. de creatie roman -tics (Boiardo, Ariosto), se cauta inspiratia exclusiv la ceivechi. Categoriile aristotelice sint parasite pentru largulidealism at lui Platon. i zeii paginismului Int/A odata, cuforma poetics de care sint nedespartiti in cugetarea, am zice-chiar : In credinta timpului.

Corifeii miscariiun'au patrie: n'o pomenesc, n'o lauds,nu se lass de loc influentatd de dInsa. De unde e Enea-Silviu, Papa Pin al II-lea? Din oraselul sax. de nastere n'apastrat In minte nimic; oricum, nu lass a se vedea nimicIn tot ceia ce a scris. Florenta, Invatatoarea lui, nu-1 re-tine prin niciun fel de legaturi. Il ajuta si viata: clnd laBasel, ca secretar al Parintilor, apoi al Papei, clnd se-eretax. al lui Nicolae al V-lea, dud legat la Imparatul,.strabatind de la un capat is altul Germania, ale carii ce-tati le descrie cu mult adevar, el apartine umanitatii Ingenere. De aceia, ca si altii asemenea cu el din vremealui, e humanist, prin atIrnarea lui exclusive de 't) culturaomeneasca units, produsa odata pentru totdeauna, indife-Tent de locuri si de oameni, tan) limba a carii formaperfecta nu poate fi schimbata si care nu poate fi Inlo-cuita cu 6 alta. Ei toti traiesc, ca sa zicem a§a, numaiIn patria abstracts care e generalitatea ideilor aflate Incomoara vesnica si puse In circulatie de scrisul si graiullor. Templul clasic In care nimic nu poate fi prefacut sila care nu trebuie adaugit nimic ii inchide In armoniosullui cuprins. Dincolo de zidurile si coloanele lui shit bar-barii pentru cari nu se scrie, caci nu pot Intelege: poporulde jos, vnlgul care vorbeste limba vulgara.

Viata acestor oameni, pe cari demnitatile, titlurile, bo--gatiile nu-i lask fireste, indiferenti, dar cari slut mai mindri&mit de orice alta dace ajung a §ti, pe lInga latina lui

48 ELENIENTELE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPOBAINE-

Cicerone si lui Virgiliu, greceasca epocei lui Pericleo concesie pentru religie, la cltiva filologi, si numai la ei,ebraica, hind astfel docti trium linguarum, aceasta viatani pare aventuroasa noun, dar lor de sigur ca nu li separea astfel. Pretutindeni ei erau acasa, si anume dincolode realitatile succesive In care-i aducea neastimpArul lor.Precum artisti ca Benvenuto Cellini si Lionardo de Vincin4 se simt !titre straini la Francesi, :ori Filippino Lippiin Buda lui Matias Corvinul, °data ce au putinta de a-sirealisa, pentru un patron generos, ca gust pentru arts,conceptiile lor, tot asa un Bonfini, Napoletan, e acelasiBonfinius de stil latin la Buda aceluiasi Mateias Corvinulca si in Italia nasterii sale, este tot una daca vorbeste delupte unguresti cu Turcii sau de stapinirea semi-orientalaa Casei de Aragon In regatul celor Doug Sicilii, cadsubiectul e un hasard, esentialul e forma, de o dureroasasfortare catre o perfectie pe care nimeni n'o poate apreciadecit In limba legata prin crestere de fiinta saPhilippus Callimachus Experiens, descriitorul cataktrofeide la Varna", clades varnensis, se gaseste in Polonia luiCasimir si lui Ioan Albert ca si in Roma lui Nicolae alV-lea, unde conspira copilareste pentru Republica dupa.reteta lul Cola di Rienzo, impreuna cu Platina, biografulPapilor, In Gesta pontificum romanorum.

pe Erasm. Copilul nascut dintr'o iubire vinovata,a parintilor sai, cari s'au cununat pe urma farg, a vedeacu placere pe acela care li amintia pacatul. Crescut Intr'unul din acele Colegii din Paris unde yin tineri din toateterile pentru a primi exact aceiasi educatie, caci Co-legiul e scoala, cu internat, de limba latina si do inva-p.mtnt clasic, precum College de France, institu0a lui Fra-cisc Iiu, cel mai mare din toate, cu scolari liberi, de toatevrastele, e consacrat numai invatamintului filologic al lim-bilor clasice. Trece in Anglia, apoi In Svitera, cerceteazasi Roma: pretutindeni e !Lisa cel ce a fost de la In -.ceput, Daca humorul sau intrebuinteaza adesea scene,

si, ea

Iat -1

DE

ti -i

Insasi..


reminiscent° din viata contemporana, ele se prind insaLite() tesatura care nu are nimic national si nimic local.

()data on aceasta ubiquitate a scriitorului, gInditornluisi artistului, scos din contingentele de timp si de spatinpentru a trai, in. scrisul si mestesugul sau, o viata de per-fectie abstracts, se observa si un spirit nou in judecatadespre societatile omenesti.

evul mediu a mintdt si a inselat, si evul mediu afost pasionat si Inca asa de mult! de tot ce e pomp&si petrecere. Dar normele moralei crestine sint acolopentru a pune piedeci sau a inspira mustrari; smereniacrestina stapineste patima de a cheltui si de a canta dis-tractii zgomotoase si pasionate. Acum acest friu, aceastanorma si aceasta pedeapsa, lipsesc. Zeii nemuritori", carise .invoaca, in lativa timpului, nu mai au asupra uneisocietati care nu li mai aduce jertfe si nu mai asteaptade la ei rasplatire si pedeapsa, aceleasi pretentii ca asupracredinciosilor for de odinioarg. Astfel ei Ingaduie libera voiea fiecgruia sa se manifesto cit si cum vrea. Ceia ce setine In sama la Intreprinderi nu e numai succesul, ci sialtceva, mai ales altceva: fineta, superioritatea intelec-tuala morala nu intereseaza, oricare ar fi ea, princare acel succes a fost capatat.

0 dovedesc istoricii in felul cum reproduc si cum in-deamna.

Froissart iea din lucrurile care se petrec supt ochii luistralucitoarea aparenta, scinteietoarea anecdota, isprava

decorul. Faptele nu sint supuse la nicio judecata, de sise simte ca intru citva functioneaza indreptariul crestinat evului mediu. Iata Insa ca la mai putin de un veac dedistanta un alt cronicar frances, istoric prin puterea lui dea descoperi resorturile ascunse ale Imprejurarilor, Philippede Commines, consilierul, intimul pans la moarte al luiLudovic al XI-lea, care, acesta, e omul succesului, prin oricemijloace, numai sa iasa la cupat, presinta ca un cod aldibaciilor prin care se poate izbuti In viata politica, alcarii sans chiar se schimba Intru citva.

si

ELENIENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE SI CONTENIPORANE

Pe dinsul 11 intereseazg, fl pasioneaz. mestesugurile,sforile". Pentru talentul In a le manevra Ludovic al XI-lea,e la dinsul un om bun, vrednic de laudg, pe end omulg bun, fusese pentru secolul al XIV-Iea regele Ioan alFranciei, Invinsul de la Poitiers, care, el, stiuse pang laslirsit sa-si faca datoria de cavaler.

Si ceva mai tgrziu acestei conceptii despre viata oa-menilor In societate fi corespunde In Italia conceptia se-cretariului florentin, a lui Macchiavelli. Acesta n'a trait laCurtea vre-unui principe, n'a cunoscut tainele cele maiadinci ale timpului sgu, n'a fost cu sfatul niciodata.factorul hotaritor in vre-o Imprejurare Insemnatg. S'a

vadg de aprcape, sä inteleagg bine, sa expliceinteligent invatatura altora. Dar judecata for e exactaceiasi. Si la acesta ce merit's mai multi, laudg e hate-lectualitatea mai presus de imoralitate.

Apoi cu fanatismul, cu superstitia cartii a oamenilorRenasterii, Macchiavelli va lua la cercetare istoria veche,istoria Romani lor pe care o poate sti mai bine, Decade lelui Tit-Liviu, si, ignorInd, neaparat, motivele adinci dupe,care s'a desfasurat istoria societAilor antice, el va yeri-flea toate faptele contemporane care i-au cfstigat pretuirea,admiratia, pentru ca sa argte atunci, In vremea deuncle se ieau modelele, lucrurile au fost tot asa.

Acum nu mai e vorba de Papa, de Imparat ca formesuperioare ale vietii politice; nu trebuie autoritatea unuiConciliu on hotgrirea unei diete pentru a-i detrona. Eise In Mug de la sine, odata cu totala schimbare a me-diului, se Inlatura macar pentru acest cerc si In acestmoment. In locul lor, nu ca element dominant, ci ca tip uni-ficator, pe care oricine trebuie sa-1 urmeze, apareprincipele.Principe le asa cam reiese din Macchiavelli, scos din rea-litatea lucrurilor: gata de orice pentru dobIndi'Astra puterea, flindca el e atita lucru : omul puterii, prinel, pentru el, indiferent de rest.

E, bine Inteles, tot tiranul italian al evului mediu, asacum s'a strecurat, Intro cele doug Puteri luptatoare, Pa-

saumul-

-Omit sa

ca si

§i

53

IT. - STATE SI DINASTII 51

palitatea si Imperiul, servindu-le pe amindoua pentru cape amindoua sa le si inlocuiasca. Numai cit acuma acesttiran, mincinos, varsator de singe, lacom de toate volup-tatile, are o teorie care-1 explica, it justifica si-1 absolva.Dar mai ales ea face dintr'insul o necesitate a timpurilor,poate chiar o necesitate a situatiei lui proprii.

Intro acesti represintanti ai inteligentelor politice nea-parat biruitoare trebuie o legtitura. Caci nu mai poate fiintro o formatdune politica si cealalta vechea legaturastatornica de autoritate ca pe vremea evului mediu, cindvasalul puternic se supunea adesea hotaririi senioruluislab. Acuma trecutul nu da absolut niciun drept, trecutulpolitic ereditar, trecutul personal, al meritelor proprii.Fiecare este ce poate si cit poate numai atit; dar dince poate nicio consideratie religioasa, morala, umana, nu -1poate impiedeca sau pagubi. In nestabilitatea relatiilorpersonale dintre puteri oricind gata sä atace si sa se aperetrebuie un factor nou inlocuind vechile formule de drept,vechile datini de omagiu. Aceasta situatie schimbatoarenimic n'o poate determina decit o observatie necontenita,o pinda zilnica, o intriga neobosita dintr'o parte $i dincealalta. Tot in puterea inteligentei umane, a singurei in-teligente umane, cruda, necrutatoare, indifErenia fata decrima, apare diplomatul.

Un om nou cu un titlu vechiu. Caci odata el era numai,,logofatul", scriitorul priceput In a redacta diplomele",actele de drept si actele de Stat. De fapt not fi zicemasa, de la o bucata de vreme incoace, de cind agentulpolitic in strainatate a capatat un grad, o uniforma, unprotocol. Innainte vreme, in acest veac al XV-lea, care avazut pe nesimtite crescind noua putere formidabila, eInca, in smeritu-i vesmint burghes atara doar de zileleaudientelor solemne, cind se imbraca mantia de brocart

vechiul csecretara, legistul lui Ludovic al IX-lea si allui Filip-cel-Frumos. Numai acuma el lucreaza cu maimulta libertate, intro straini.

52 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MGDERNE SI CONTEMPORANE

In noua imitate, cu totul particulars, la care participatoate popoarele, diplomatii doming, in folosul principelui"for un organism necontenit schimbacios, foarte complex,care, el, constituie in esenta ei aceasta unitate. pedinsii ca si pe stapInii lor, oameni de o noug, alcatuireinterns, i-a treat Renasterea, restituind pe om proprieisale initiative individuals, fare altg, discipline MIA altsraspundere decit acelea pe care el Insu§i ar gasi cu calesy si le impuie si sy si le recunoasca.

Tipal principelui", produs eminamente italian, des-voltat, cute am vgzut, din tirania" evnlui mediu, trecergpede in celelalte teri. Din principele" Italiei, ca fiulPapei Alexandru, Cesare Borgia, ducele de Valentinois(il duca Valentino), modelul lui Macchiavelli, ca Francesco -Sforza, ca Medicisii, Intr'o variants fiorenting, urnanisata,Indulcita, derive cei doi Imparati germanici ai epocei. Fre-deric al II-lea, ascuns, zgircit, meschin, fyry demnitatepersonals, gata sa-si Imbratiseze dusmanul si sasi vindaprietenul, indiferent, numai sa cistige, mai ales bgneste,fag, de tot despretul pe care-1 provoaca. Demnitatea imperiala, pe care n'o sustine dupa datoria lui, ii servestedoar ca sa-si face o mai mare parte in tovargsia printilordin Casa de Austria. Pentru bani e gata, el care, cu Im-parateasa Eleonora, a repetat drumul de Incoronare la Roma,sy fats un rege In Apus din Carol de Burgundia, si unrege In Rasarit, din Witold Lituanul, dar asistg, cu o se-creta multamire la prabusirea, sau disparitia, amindurora.Iar fiul sau Maximilian, lipsit de bani, dar nn si de o foartemare ambitie, are in el ceva din rivna Medicisilor de ase impune prin ocrotirea si chiar practicarea artelor, pentrucare, Italian mai.,presus de toate, cu toate ca, Italia nu -1iubeste, nu -1 chiama si nu-1 sufere, el scrie poeme cavaleresti pe care e bucuros sa le vada ilustrate de celemai bune condeie ale timpului. Mostenirea burgundycapata, Impotriva unui urn si slabanog concurent trances,prin calitatile sale personale, de frumuseta, de inteligentade apucaturi elegante, si tot prin aceste daruri era sa

4i

o


dobindeasca, la un moment, in dauna aceluiasi rival raninzestrat, si posesiunea ducatului Bretaniei, prin casatoriacu ducesa Ana.

DSCA Ludovic at XI-lea apartine aceleiasi cat egorii vred-nice de penelul lui Macchiavelli, data Ana de Beaujeu,fiica sa, regenta, e si sufleteste din aceiasi familia asa-manarea cu Frederic e evidenta Francisc I-iu areapucaturile de com at Renasterii,, adeca de stralucitor,,principea de moda italiana pe care le avuse innaintea luiMaximilian de Austria. Fiul Luisei de Savoia fusese crescut,find foarte curind lipsit de tata, de catre maica-sa, intraditii care de sigur nu erau ale Franciei, ci veniau dinacea Italie uncle se elabora tipul dominant pentru epocanoun. In castele cladite dupa moda italiana si Impodo-bite de artisti italieni, ducInd o viata private ca in De-cameronul" lui Boccaccio, el trebuia sa se simta atrasde la Inceput catre acea Italie at carii drum, din aceleasimotive, II cautasera doi din innaintasii sai, Carol at VIII-leai Ludovic al XII-lea dorise cbiar at unsprezecelea Lu-

dovic. De altfel ducele Amedeu at VI-lea de Savoia fusesecavaler frances, iar Ludovic al XI-lea, sotul unei princesssavoiarde, marita. la Turin pe o Rica, a sa. Odata se Meuseaceasta calatorie italiana dupa forma politica a SfintuluiImperiu, acuma ea se face dupa forma naturals ci socialla acestui model unit pe care Italia 11 cautase din antici-tate numai dupa ce tacuse ea insasi toate pregatirile pentrua-I putea primi.

De altfel rivalii din Casa de Aragon ai regilor francesi,dornici de posesiunea Italiei, asculta de acelasi indemn.De mult acuma, Casa regilor aragonesi are In stapinireasa si cele doul Sicilii, si, scurta vreme dupa aceasta expan-siune politica si militara, la Curtea regilor spanioli doming,cu desavirsire, peste ce prevede traditia, atit de respectataOra atunci, acest spirit italian, care nu e decit al Romei,Inteles altfel decit In evul mediu. Cind nepotul de fie&al lui Ferdinand de Aragon si al Isabelei de Castilla, CarolQuintul, legat de ambitiile Imperiului germanic prin sin-

II.

,

-

ei-I

54 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §1 CONTEMPORANE

gele habsburgic al tat6,lui sau Filip-cel-Frumos, care e fiulImparatului Maximilian, va iesi in arena pentru hegemoniaasupra Intregii lumi crestine, el va fi Insufletit In rindulIntaiu de noua conceptie a Cesarului roman, gata sa in-trebuinteze !Lisa pentru succesele sale toate armele, din-tr'un arsenal nou, ale Principelui" lui Macchiavelli. Deambele motive va trebui sa se tie soma pentru a Intelegedirectia generala si metodele particulare ale politicei lui,asupra careia in alt capitol vom ajunge a vorbi amanuntit,fiindca viata insasi a Europei contemporane se intrupeaza,adesea, In actiunea lui.

mai departe, in RAsarit Joan Hunyadi, Voevodul Ar-dealului, guvernatorul regatulut Ungariei, facut edu-catia la Curtea ducelui de Milan, de undo a venit cu avereatrebuitoare pentru lega factorii hotaritori in tarn. Introel si un Gattamelata, un Colleoni, un Alberico de Brac-ciano, un Carmagnola este o asamilnare asupra careia setrece prea usor. Fiul lui Ioan, regele Mateias, are calitatileepocei si intrebuinteaza aceleasi mijloace ale ,,principelui ".Roma in versiunea Renasterii I-a cucerit si pe dinsul, cindface sa fie represintat In basoreliefuri ca un Cesar spinIncununat cu lauri, cind chiama artisti italieni in jurullui, clad pune pe Bonfini Napoletanul sa insemne faptelecare compun istoria Regatului in ,decade" ca ale lui Tit-Liviu analisate de Macehiavelli, cind aduna preticaselemanuscripts latine menite sa ajunga alaturi de spoliilerazboaielor in depositele din Constantinopol ale Sultanului,cind peteste in sfirsit pe Beatricea de Neapole, al cariifiu Ioan se va aseza in Italia-de-Sud, nereusind a mostenicoroana ungara. Si tot asa noul tip, unitatea formaa avremii i se impune si cind poarta cu vorba pe aliatii lui,clad atrage la sine banii cari li sint destinati, cind iiraseste la incheierea tratatului cu Turcii, cind intrebuinteaza fats de dusmani armele care fusesera intrebuintateIn tinereta lui pentru a stirpi neamul Hunyazilor.

In Polonia, de si politica timidk fara pompa qi fara pies

pa-

si-a

II. - STATE SI DINAS11I 65

tigiu, a regelui Casimir apartine apucatorilor medievale,fiii lui toti, sfatuiti de un Callimachus, simt dorinta de afi asezati in acelasi rind cu contemporanii for cari s'auinitiat in cerintele epocei. Navalirea lui Joan Albert InMoldova supt pretext de cruciata, pentru a vadi numaiin ultimul moment adevaratele-i scopuri, e o lovitura caacelea pe care Macchiavelli be analiseaza la-.principii, lui.Fratele sau, cu o mai indelungata Downie, regele Sigis-mund, se casatoreste cu o Milanesa, Bona Sforza, a cariivointa va conduce multi, vreme tot ce se petrece la CurteaPoloniei.

Pe clad in Moscovia, Tarul Ivan face sa se ridice unpalat dupa tipicul clasic italian, de arhitectul Fioravante,pe care 1-a importat pentru aceasta Paleologa Zoe, ve-nita din Italia, a pastrat toate datinele terii unde serefugiase familia ei dupa, catastrofa Fizantului , cellaltIvan, Groaznicul, va da un caracter de rece cruzime asiatica,tatareasca, aducerii la indeplinire a normelor politiceiintroduse de Renastere.

SI ne uitam si la Domnii nostri: un Vlad Tepes unStefan-cel-Mare, cu tot caracterul profund religios al acestuiadin urma, urmeaza curentul: in cruzimile de care nici Stefannu s'a ferit, chid e vorba de pedepsirea dusmanilor sai, in mij-loacele de inselare la care une on si el a recurs. Admirabilaelasticitate de care da, dovada Petru Rares, teatralitateaatitudinilor sale, indiferenta fata de motivele morale, cons-tituie si la dinsul caractere deosebitoare ale tipului: deaceia poate sta, cu arme egale, In fata lui Aloisio Gritti,bastardul de doge venetian, devenit intim al SultanuluiSoliman, care dupa articole din noul cod politic spera saajunga la Coroana Ungariei, creind In cele doua teri alenoastre principate" pentru fiii sai. Si Moldoveanul va.invinge cu aceleasi sisteme pe representantul abilitatiloritaliene ale epocei.

Chiar lui Mohammed al II-lea, cuceritorul Constanti-nopolei, setos de klorie, rivnitor la dominatda lumii, aceste

56 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE SI CONTEMPORANE

tendinte nu.i sunt de loc straine: e doar un imitator allui Alexandru-cel-Mare! Ele vor apIrea ni mai deslunit Instralucirea pompoasA a legislatorului" Soliman, caruia prinsingur faptul cg, i-au zis cel Maret, Magnificul, Apuaeniii-au recunoscut dreptul de a sta in ceata cprincipilorRenanterii, printre cei d'intaiu ca putere, faimg si prestigiu'.

1 Cf. pentru principii timpului Depeches des ambassadeurs nzilanaisen France 80168 Louis XI et Francois Sfor:a, ed, Society de l'histoirede France', 8 vol.

IV.

Cele d'inthiu Ligi si rZizboaiele pentru stabilireaechilibrului

Pentru a se gAsi nova asezare pe base de putere ma-teriala, sl fara nicio consideratie fat& de autoritatile tre-cutului, ai ceiror purtedori el fn.ii rdmin a se legitimet potrivitde noul indreptariu al puterii organisate, se injghiaba, Ligade aparare nationals, de conservare a situatiilor castigate,si Liga de ofensiva, menite aduca, schimbari radicale,

amestecul niciunui principiu de drept, in situatia dehotg.re actuala. Ele se deosebesc noted de aliantele dinoval mediu printr'aceia c in trecut nu poate fi vorbadecit de asociatii intimplatoare, de obiceiu intro doi sta-pinitori legati prin singura form& vag5. a juramintului, petrod acuma ni stau inainte conventii bine chibzuite, garan-tate serios, supraveghiate de agenti anume asezati pentruaceasta. Dar, bine inteles, lipsind principiul ca si osconceptiemai largg a elementelor ce apropie si despart Statele, lega-tura de astAzi se poate desface mini, fAcind dusmani dinaceia cari se combAtusera cu cea mai mare inviersunare.Oricine a Intrecut o anume ma'surg a puterii sale, devenindarnenintator, in aceastA stare de aproape continuu raz-hoiu, poate fi sigur c o Ligg se va forma, din asociatiide pan& atunci, contra lui.

Guicciardini, cronicarul-istoric, care nu numai urmaresteaceste lucruri, dar le si intelege, vorbeste, cu mutt innaintede deschiderea asa-numitelor razboaie italieneItalia avind

sslaza

58 ELENIENTELE DE UNITATE MEDIEVALi, MODERNE Si CONTEMPORANE

reminiscentele imperialismului medieval si, prin jocul eide aliante, prin framintarea ei de rivalitati, fiind Cara sprecare neaparat trebuie sa se Indrepte cele d'intaiu forteorganisate ale epocei moderne, a Francesilor si a Spanio-lilor , de o asemenea

E o confederatie alcatuita in numele lui Ferdinand, regeal Neapolei, lui Giovangaleazzo, duce de Milan, si al Re-publicei florentine, pentru apararea Statelor lor, confede--ratio care, Inceputa cu multi ani innainte si apoi intreruptade felurite Imprejurari, fusese, la 1480, cu aderarea maia tuturor stapInitorilor mai mici din Italia, Inoita pedouazeci si cinci de ani, cu scopul principal sä nu lase aajunge mai puternici Venetienii, cpri, mai mari fara, fndo-iala decit fiecare din confederati, dar cu mult mai mici decittoti laolalta, aveau planuri deosebite de cele comuneasteptind sa creas2a din discordia si nacazurile altora, stauatenti si gata a se folosi de orice accident care li-ar puteadeschide calea la stapinirea Italieil."

Si tot odata acelasi arata, care era caracterul acestoraliante : (nu-i lega pe aliatd o prietenie sincera, si credin-cioasa, caci, plini intre ei de emul3tie si de glorie, nuIncetau sa-si observe staruitor pasii reciproci, Intrerupin-du-si unul altuia toate planurile prin care oricare din eiar fi putut sasi creasca on stapInirea on faima .

Una confederazione contratta in nome di Ferdinando, re di Na-poli, di Gtovangaleazzo, duca di Milano, e della Repubblica fiorentina,par difensione de' loro Stati, la quale, cominciata molti anni innanziet dopo interrotta per varii accidenti, era stata, nell' antic, 1480, ade-rendovi quasi tutti i minori potentati d'Italia, rinovata, per ventin-cinque anni, havendo per fine principale di non lasciare diventarepill potenti i Vinitiani, i quali, maggiori senza dubbio, di ciascunode' confederati, ma molto minore di tutti insieme, procedevano conconsigli Feparati da' quegli communi et, aspettando di crescere della.altrui disunione et travagli, stavano attenti et preparati a valersid'ogni accidents the potesse aprire loro la via all' Impero di tuttaItalia.

Non congiugneva gi4 i collegati in amicitia sincera et fedele, con-ciosiacosache, pieni tra se medesimi di emulatione et di gelosia,-

Liga.

'

" "

II. STATE SI DINASTII 5a

Asemenea Ligi slot fara indoioll o eontinuare a incerca-rilor de coalitie europeana contra Turcilor, Ceia ce nu Tell.sise pentru acest stop defensiv se incearca fate de oricedusman crestin amenintator al dginuirii situatiilor exis-tents. In Italia, contra celor doua mari Puteri cu organi-satia strinsa, absoluta, dispunind oricind de un tesaur si desoldati, care, sprijinite pe acestea sau si pe legaturi strgine,cauta sa puie stapinire pe Intreaga peninsula pentru arealisa acolo ceia ce izbutisera a realisa monarhii dinFranta si din Spania in provinciile care au devenit Sta-tele lor.

Aceste doua Puteri sint: Neapolea si Venetia.In regatul din Sud, Impartit acum in doua orgenisatii

politice, de o potriva stapinite de membri ai Casei deAragon, prestigiul, traditiile, mijloacele politice, intru citnu se afla in vechea mostenire, de monarh in sens roman,a lui Frederic al II-lea, vin din peninsula iberica, unde elederiva din Indelungata lupta contra Maurilor. Exernplul dBacasa lucreaza asupra acelor cari au in grija administratiaposesiunilor italiene, si pentru aceia cari Inca de pe lajumatatea veacului al XV-lea realisasera unitatea politicain Spania, aceasta trebuia sa fie un indemn ca sa Inde-plineasca pe aceleasi cgi o asamanatoare opera de uni-ficare in cuprinsul peninsulei. acesteilalte. Orice republicg,orice tiranie italiana simtia nergbdatoarea Ettlare !plc-cata a despotului napoletan, al cgrui urmas era sa sfarmeIn curind ramasitele de feudalitate Inca existEnte in Sta-tele sale, dupa cunoscata congiura dei baroni".

Din partea ei, Venetia, vechiu colt de Bizant, uitatg, cuprocedeele Metropolei, In Italia, cu Friul si Istria, cu Dal-matia, cu posesiunile albanese si grecesti, cu drepturileei in Arhipelag si dorainatia ei in Creta, cu tot ceiaa cistigat supt raportul economic si, am zice, chiar politic,

non cessavano d'osservare assiduamente gli andamenti l'uno dell' altro,"interrompendosi scambievolmeute tutti i disegni, per i quali a qua.unque di essi accrescersi potesse o imperio o riputatione.

-

en-

60 ELEMENT} LE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE ST CONTEMI ()DANE

In Orientul asiatic, nu mai e un Stat italian in ce pri-vests basele puterii sale. Dar, supt raportul nationalitatiisi al culturii, ea este fail Indoiala una din cele mai lu-minoase vetre ale italianismului" modern. Si conduca-torii ei, cu interese la Tripoli din Siria, la Alexandria dinEgipt, la Tana In Marea Neagra, an ambitia de a-si rotunjicit mai mult rosturile italiene, de a-si adaugi cit maimult din acest scump pamInt al Italiei, din care ei la In-ceput stapiniau ultimele prelungiri sporaaice In apele Adri-aticei. Astfel o expansiune spre Vest se produce In se-colul al XIV-laa in dauna tiranilor din Padova si Verona,distrugindu -se, prin lupte inviersunate, puternica dinastiede tirani a Carraresilor prin Iacopo Novello. Drumul spreLombardia era deschis astfel, prim Ravena republica In-cearca deschide alt drum spre dominatla italiana de-alungul coastei Adriaticei, Mar nostro.

Milanul, lipsit de legaturi In afar si incapabil de a lecistiga, avind apoi In fruntea sa o recenta dinastie decondottieri fericiti, care nu-si putuse dobindi legitimitatesi prestigiu si era represintata, dupa moartea ducelui Fran-cesco, de persoane dibace, fara, Indoiala, dar fara initia-tiva si curaj, Milanul, pe care la Apus II strIngeau pose-slnnile unificate comitatul de Piement, principatul deAhaia contopindu-se cu ducatul ale Casei de Savoia,semi-francesa si participind la expansiunea national/ aFrancesilor, era expus, blocat cum ramine si f,ra altsiesire decit aceia, imposibila de fapt, spre Statele poti-ficale, 0, fie atacat de Ven.etieni In aceasta necontenitaintindere a lor. Soarta Veronesilor Padovanilor ame-ninta pe mindrii stapInitori ai Milanului, asupra caruia side dincolo de munti se proiecta umbra amenintatoare apretentiilor istorice ale principilor din Casa de Orl6ans,descendenti ai Valentinei Visconti Qi astfel represintantiai vechii dinastii legitime, cari principi vor ajunge prinLudovic al XI[ -lea sä poarte Coroana Franciei.

La moartea lui Filippo-Maria Venetia cauta deci a sepuns In posesiunea Milanului, In acelasi timp end disputa.

aia-ai

ai

II. - STATE SI DINASTII 6}

Papilor, si ei dispusi crea o at mai solid& stgpinire.real& pentru a nu mai fi expusi la vechile pribegii si umi-liri, Ferrara, unde Casa de Este cearc& a se mentineaneatirnat, dupa traditiile onorabile ale unui Azzo si. Nic-colO. Acest lucru ins& trebuia impiedecat. Clad iota ye-netiana, ceva mai trziu, fsi caul& un sprijin In apeleApuliei, cltre care se Indrepta, de altfel, avintul cuceritoral Otomanilor, regele Neapolei intelege si el ce-1 asteapta.

Totusi la 1493 se Incheie cea d'intaiu Ligl, Intro Ve-netia, Papa si Gian-Galeazzo, contra ambitiilor napoletano,.scopul fiind, cum se rosteste tot Guicciardini, sä apereimpreun& si sa pastreze anume stapInirea lui Ludovic" 1,zis Maurul, unchiul si tutorul tInarului duce. Venetieniisi Milanesii dau executie unei clause din tratat trimetindla Roma, fiecare, 200 oameni de arme. Caci, in acelasitimp, se descoperise un plan ghibelin" asupra Romei,ducele de Calabria, fiul regelui napoletan, si Piero de Me-dici, urmasul lui Lorenzo, mort in mijlocul gloriei sale,avind sa iacerce o loviturl contra politicei, totdeauna ne-linistitoare, a Spaniolului ajuns prin intriga pe tronul pon-tifical, Alexandru al VI-lea Borgia. Se spunea cu groazaIn toata Italia cä regele Neapolei a cerut sprijin de 14.Baiezid2, si de fapt se colportau scrisori In care Sultanullauda pe Aragonesul din Italia, oferind facilitAti de negotasociatilor lui, Florentinii. Un capitol de diplomatie oto-man& care trebuie studiat mai de aproape.

Mai era ins& cineva pe care poftele regelui din NeapoleII ingrijiau, it suparau, in orice cas. Regalitatea trances&nu putuse uita stapInirea angevinA in Italia medieval& sila Sicilia si tot ce ea represintase pentru expansiunearasei Insesi, spre Orient, prin Albania, spre Constantinopol.Rene, contele de Proventa, purtase pan& la sfirsitul zilelor

A difesa commune et a conservatione nominatamente del go-verno di Ludovico.

2 Guicciardini, p. 34.

a-si

I

62 ELEMENITLE DE UN1TATC MEDIETALE, MODERNE SI CONTEMPORANE

sale titlal de rege pentru aceasth stapinire italiana pecare n'o avuse niatodatl, §i acest titlu i-1 recunoscuse tot-deauna Coroana frances4. Fiul lui, cavalerescul Ioan deCalabria, se luptase indelung, adese on cu succes, pentrua capata mostenirea stramo§ilor ski. Chiar dupa In-fringers ramasese la Neapole un partid a.ngevin, §i crudelemasuri contra baronilor" erau menite s&-1 int&reasca.

De altfel Papa Inocentiu, innainta§ul lui Alexandru, ceruseformal la 1488 regelui Carol, prin solii ski. anume, s&alerge In sprijinul cre§tinatat,ii, amintindu-i, nu numai peSI. Ludovic, pe Godefroy de Bouillon, dar §i, In timpurifoarte departate, actiunea liberatoare a lui Pepin §i al luiCat ol-cel-Mare 1.

Astfel, dupa discutii pasionate in Consiliul Insu§i al tl-nArului rege, ambitios, doritor de aventuri, dar rnargenit,Carol al VIII-lea primi s& ajute cu armele pe Maurul"din Milan care, In noua imp&rtire a Italiei, void, Pisa 2.Avea cu ce sa Intreprindl o asemenea expeditie: cins-prezece companii de ordonanta, Insumind 9.000 de oameni,arca§ii liberi ai parohiilor, 16.000 supt Ludovic al XI-lea,cavaleria usoara, nobilimea, far& a pomeni alianta siguraa celor 6.000 de Sviteri §i posibiliiatea de a cl§tiga pemercenarii straini cari roiau In Italia, gata s& se ofereoricui, stratioti: Albanesi §i Greci, landsknechti germaniaansquenfts pentru Francesi), etc. 0 excelentg. artilerie,cu tunuri de bronz, trebbia sd zapaceasca de la Inceputpe Italienii vechilor bande ale condottlierilor, deprinse custralucitoare lupte far& pierderi importante: ei o califica.de unealta mai degrab& diabolic& dealt omeneasca" 3.

Notes et exiraits, V, p. 224, nota 3. Tot acolo declaratia luiCarol contra lui wAlfons de Aragon" pus In regatul de Neapole, prinabus, de Piu al II-lea (Florenta, 22 Novembre 1494), pp. 222.4. Actulde pe p. 221 (no. cum.) vorbind de Intoarcerea regelui acasA, e din1495, nu 1494.

2 Guicciardini, p. 75.3 Giamai non haveva veduto Italia le simiglianti... Questa peste...

.Questo pits tosto diabolico the humano istrumento (ibid., pp.45-6).

II. STATE SI DINASTII 63

El aparu in Italia cu 1.600 oameni de arma" (fiecareinfati§ind o lanta de Base cai), cu 6.000 de infanteri§tifrancesi §i cu acelaqi numar de Sviteri pe jos. 0 flota,trances& se a§tepta, si Genova era socotita, atom ca o po-sesiune francesa, dup& tradiOile ltri Boucicaut. Rostul luiCarol era In toate, nu al regelui trances care cauta cuceriri,ci al Imparatului latin de Constantinopol, care strabate pe-ninsula, Intro alia0 §i vasali, pentru ca, restabilind inNeapole, ca basa, pentru proiectele sale, dinastia angevina,sä se indrepte spre ursitele sole. 0 cronica venetian&spune ca la zvonul ca s'ar apropia o iota trances& tugiauTarcii de pe coasta Manii Adriatice1. Guicciardini vorbe§techiar de un Imperio di gents oltramontana", opus laideia celuilalt Imperiu", al Italienilor (Imperio degl' Ito-liani 2). Ajuns la Roma, regele se gindia chiar, dup. datinilevechi imparatesti, sa adune un Conciliu general, care ins&ar fi fost menit numai say serveasca, -schimbind persoanaSfintului Parinte, pe adversarii Papei Alexandru3.

Nu se flcu ins& acest pai, de mare insemnatate. Carolalatori din oraq iu oraq, cu pomp& mare, judecat de Ita-lieni ca un baiat zdravan si cu ochii poruncitori, dar foarteunit" 4. Dar, dup& ce Vnta fusese atinsa la Neapole, unde,-ea gi la Roma, la Florenta, regele intrase cu un str&lucitalaiu, Papa invi, din partea lui, amintirile vechiului im-perialism medieval, disputat Intro urma§ul Sfintului Petrui urma§ul Cesarilor. In somatia facuta lui Carol de a

parasi Italia, in zece zile,, se vorbe§te, in adevar, devremurile lui Desideriu §i de politica Papei Adrian fat& deCarol-eel-Mare.

Notes et extraits, V, p. 227.2 p. 7t. Nu insistam asupra amAnuntelor care se pot gasi si in

eartea lui Thuasne despre Sultanul Gem, pentru ca din toate acesteincidente istorice avem de retinut numai ce priveste scopul nostru.

3 Ibid., p. 64.4 Se to gli lievi ii vigore e la dignity de gl' occhi, bruttissimo

(acelasi).

6i ELEMENTELE DE, UNITATE MEDIEVALE, MODERNE tjI CONTEMPORANE

Evul mediu parea deci ca se intorcea, dar el era spri-jinit acum pe un joc de forte care-i fasese necunoscut Invremea chid Imparatii germanici, parasiti de trupele cre-dinciosilor lor, Iii formau in Italia Insasi, prin autoritateape care o pastrau In orice imprejurari, o noun armata.Data aceasta Ins& lucrul era imposibil. Desvoltarea senti-mentului national Lieu, din potriva, ca aliantele incheiatede Francesi sa se desfaca de la sine la singura lor apa-ritie in peninsula. Amintindu-si de acel Imperiu al lor"de care am vorbit si mai sus, Italienii incepura sa-si deasama de caracterul italian pe care -1 capatase regalitateaaragonesa mutata pe pamintul lor: doar acest neam spa-niol, din generatie In generatie crescut la Neapole, erape drept cuvInt privit ca Italian" 1. Si tot °data, Renas-terea dadea acelorasi constiinta ca ei represinta, centrulfiresc al lumii civilisate, ca adevaratui Imperiu, lomat ladinsii, nu poate iesi de la dinsii niciodata : Juori i barbarise auzi iarasi, si pentru aceasta nu erau de nevoie esce-sele soldatilor francesi. 20.000 de Sviteri adaugindu-secoalitiei Intro Papa, Venetia si Sicilia, cu ajutorul luiMaximilian si al lui Ferdinand de Aragon, se alcatui oputernica Wire, care se parea numai ca ar voi sa In-chida in Lombardia oastea, si altfel silita a se intoarcefnapoi, a regelui frances, care In acel moment nu maiavea niciun prieten. Prin victoria de la Fornovo, in Iulie-1495, el isi tai6 un drum. Dar si mai departe garni-soane regale ramasera In anumite puncte ale Lombardiei.

Ia cursul acestui razboiu, pa care Italia -1 credea noufiindca de multa vrerne nu mai aparusera pe teritoriul eiultramontani" ca pretentii imperiale, In Florenta se *pro-duse miscarea populara. a lui Girolamo Savonarola, ai caruiaderenti, pesimistii", i piagnoni, declaman dupa dinsulasupra pacatelor timpului si necesitatii unei purificari

I figliuoli et i nepoti, tutti nati et nutriti a Napoli, erano meritsmente riputati Italiani (ibid., p. 71).

a,

t

D. -- STATE §I DINAST1I 65

umanitatii. Tulburarile casunate de Infocatele-i cuvinieprimejduira dominatia in cetate a Medicisilor decadentEi,si ele nu se. ispravira decit odata cu arestarea, judecatasi arderea pe rug a ,,profetului" ca eretic. Minna legendss'a alc.tuit In jurul acestei drame. Cine cauta In terminide comparatie o explicatie mai deplina Isi va sminti dealaiurile flagelantilor In Italia-de-Nord; el va alatura del-figura lui Savonarola pe aceia a lui Giovanni di Capistrano;calugarul din Abruzzi, care si el Indemna lumea, catresimplicitate si convingea pe femei sa-si depuie Innaintealui giuvaierele si ce aveau mai stump pa dinsele. Ca ideilpolitice, Isi va rechema In minte republica lui Cola di Ri-enzo In Roma. i astfel nu va Inchide aceasta manifestatie, care scormonia toate nemult4mirile, Intro hotarel )acelei Fiorente In care strigatul contra color grasi" cedau left prea mici trezia totdEauna aderenti, ci va rede 1Intr'Insa o manifestatie spre fndreptarea oriunde a mora-vurilor si spre coborlrea claselor brgate si influEnte air°po?orul In suferinta, si parasire, si va descoperi In predica -'t)rul fbrentin un predecesor al Germanului Luther, care,cum vom vedea, intelegea 0, lucreze, pe basa simplicitttiiumile a Bibliei, nu numai pentru o tara si un neam, oipentru crestinatatea Intreaga.

E vorba, de fapt, si de cautarea unei noua teorii arelatdilor dintre cetateni si Stat. Acest misticism religios,politic si social se poate pune, deci, ca forma de uniEcarea societatii contemporane, alaturi de Renastere, de crea-m, noilor tipuri politico ale principatelor" si de tents--tiva lui Carol al VIII-lea de a da o aft& viata, sprijinitap3 puteri reale, fantasmei vechiului imperialism, IncepInclcu aceasta Italie care se parea c& doreste din afar& unnou stapin.

In cea, d'intaiu liga, italian& se poate recunoaste insa,mai mutt decit actul patriotic de care se vorbeste, In-cercarea de a se da un element de organisare gEneralAEuropei modern e, dupa nereusita ligilor contra puteriiSultarialui. Ideia luptei pentru truce se amestecase, de

0 E_EMENTELE D3 UNITATE NEDILVAJ,E, MODE1INE §I CONTENIPORANE-

altfel, in aceasta expeditie, prin aceia ca regele Fran-°lei smulsese de la Papa pe pretendentul turc Gem, fra-tele lui Baiezid, care tinar print se stinse In minile celorce voiau sa-1 1ntrebuinteze pentru scopurile }or proprii.

Liga din 1491, in favoarea regelui Franciei, find desfa-cuta, sa alcatuise cea noun, contra acestui rege, Intre Lu-dovic, care simtise ca ui -a chemat siapinul, intre Papa,care se temea de intentiile feta de el ale unui rEge venitdin Cara ce daduse ideia Conciliilor ecumenice, intre Ve-netia, care, i pentru scopurile ei orientale, n'avea nevoie,in acel moment, de provocarea unui razboiu nechibzuitcontra Sultanului, si intro regele Aragonului si Siciliei. Deiapt, aceasta Liga, proclamata de Alexandru al VI-lea laRoma, era o inchinare a Italiei, cu Sfintul Scaun In frunte,catre Suveranul, socotit si ca represintant al interesuluigeneral italian, caruia i se arata recunostinta pentru ma-rile servicii aduse crestinatatii prin cucerirea GrEnadcide la Mauri cu putin timp In urma. In aceasta proclamatieiarasi ceia ce iese la iveala nu e interesul special italian,on acela, si mai margenit, at deosebitelor puteri locale,ci marele interes al crestinatatii socotite ca un singurcorp I.i noul Papa Inocentiu at infatisind cumii convenia lui actiunea regelui Franciei in peninsula, itinvita aproape imperios sa se justifice pentru a reveni lafunctiunea sa fireasca de cruciata 2.

lin resultat al inlaturarii momentane a Francesilor fuseseinstalarea Aragonesilor in Calabria, dar tot odata si patrun-derea in Apulia a Venetienilor: Intro cele doua mari Pu-teri italiene cu sprijin strain se isca astfel o fireasca ri-valitate, si ea trebuia sa duca, mai curind sau mai tarziutocmai la rechemarea ultramontanilor" miti. Pe de altaparte, Papa Alexandru continua, cu sfortarile sale pentrua crea in folosul familiei Borgia un nou Stat al Italieic3ntrale, ialaturiniu se slabii seniori din Imola, Forli,

Notes et extraits, V, p. 228,Ibid., p. 221.

si

I

VIILlea,

11. - STATE §t DINASTIT 67

Faenta, Rimini, Pesaro; Camerino ai Urbino. 'Venetia phi-ide§te sf acum prada Milanului, artmcIndu-Eii pe Cremorta §i Ghiara d'Adda. Florenta ea Insgqi, lute° non fasa desvoltgrii sale, se alipeste la a treia lig italiang, caretautl atingg. scopurile Orin haul rege al: Franciei,Ludovic at MIlea.

Avesta e chemat anume ca moqtenitor at acelui ducatde Milan pe care-I detinea fn. , drept nsurpatorul LtdovitMaurul. De Neapole qi de Aragonesii de acolo nu e vorbapentru moment. Dar Maurul" e cunoscut ca BP prietertat Turcilor qi, de altfel, Incg din Tullio, jumgtate a yea-cului at XV-lea Milanul avuse leggturi deosebit de prie-tenoase cu Sultanii de pe vremuri. Aparenta luptei erektinecontra puterii otomane se mentdne deci, mgcar la Inceput,

evenimentele italiene care reincep In 1499.Yi e ulcr ngaitcralui, dispunind de aceleagi mijloace

militare ca §i predecesorul sgudeci tot puteri strict fran--cese sa izgoneascg pe Ludovic Sforza, care se !laical-03,dare prins si trimes Intr'un castel din Franta. Stgpinireanoului duce cgci aid regele din Paris nu 1ntelege Sgaiba o altg calitate §i, departe de-a anexa ceva regatului-sgu, el insu§i intro, in ordinea politicg italiang Ee spri-jing. §i pe Genova, legate. str1ns cu Milanul.

Nai lipsia nici de acum regelui Franciei calitatea deluptgtor pentru cruce. 0 scrisoare a Sultanului, care s'at'Area autenticg, 11 mustrg pentru c a scos din Domnie§i nu vrea restituie pe iubitul sau frate din Milan",do §i a fost rugat s'o facer: s'o faca macar acum, dacg nuvrea sä fie aspru tratat pentru aceasta, trimetlndu-becontra lui si o mare flotl turceasca de patru sute de Vaseba chiar ridicindu-se el, Sultanul, cu toath oastea lui ne-mIrgenita 1. Atacul contra regelui de Neapole, §i anume'n Int,elegare cu apropiata ruder a acestuia, regele Ferdinandal Aragonului, atacul Impotriva posesiunilor acestui ne-norocit stlpinitor care purta numele marelui Frederic at

Ibid., pp. 18-2a.

oohii

§i td

sa

1

Se-si

68 RLEMENTISLE DE UNICATE ME MP:VALE, MODE 1NE §I CONTEMPORANM

arata iniata ca nu e vorbs decit, din ambele 010.-do o actiune de principe", dupa noile norms admise Intro-crestini (1591). Era, de fapt, supt stapinirea Francesului-la Milan si cu presenta regelui spaniol Iniusi la Neapole,aooa Impartire a sferelor de influents in Italia la care nuputusera ajunge cindva Giangaleazzo Visconti si regele,Ladislas de Anjou. Cum In3a, Fara legator& cu celelalteposesinni ale sale, deci In plina aventura lipsita de bas reala,..Lndovic lease din stapinirea lui Frederic o parte, aceasta.-trebuia s duca la un conflict cu Ferdinand, si Gonzalvde Cordova, luptatorul contra Maurilor, II resolvi iu folcsul,stapinului sau, La 1503-4 Francesii evacuau regatul de-,Neapole.

Cit timp durara, aceste lupte, de aitfel intre cote malemid, Venetia puea greul ei razboiu cu Sultanul Baiezidpentru punctele ce mai pastra in Moreia. Regele Franciei,seful de cruciata, desemnat prin intreaga traditie, nu luanicio parte la acestestortari, dar in 1500 Gonzalv de Cor-dov.), se luptase la Cefalonia cu Turcii, ca un adevarat,cetatean venetian". Aceasta n'avea !ma. niciotanta, permanenta In timpul deselor schimbari de echi- .

libro, cad. noul Papa Iuliu al II-lea incheia Inca din 1508-o nona Lig5, contra Venetiei, care i se parea destul deslabita pentru da lovitura de gratie, cu acela§i regeal Franciei, tratatul se §i iscaleste la Ca mbrai en Fer-dinand al Aragonului si Neapolei, si, data aceasta, Maxi,.milian, regele Romanilor, oprit de VenEtieni In calm spreRdnaa incorodarii, se hotaraste 0, se amestece si el inaceste afaceri ale Italiei asupra careia avta, pretentiilefamiliei i demnitatii sale. Slintul Scaun cl§tiga Perugia.q't Iblogna, vechea Capitals a posesiunilor sale italiene.

Pean3e3ilor c3ntra condottierului d'Alviano Inssrviciul Venetiei, succesele celelalte ale confederatilor,Intre cari seniorii de Mantova, de Ferrara, nu insearcna...Ins& zgadairea unei organisatii asa de complicate si der

3 Notes et extraits, V, pp. 277-3.

Vi31.,1r1

11-lea,

impor

STATE *I DINASTII 69

supnse Incercarilor ca republica venetiana, cu alit maputin planuita Impartire a posesiunilor ei (Ungaria avIndsa ica Dalmatia si Duce le Savoii Ciprul), §1 tot Iuliu al11-lea, care luase acum cetatile Romagnei, va pune la cale,

fn ciuda unui Conciliu formal (inut la Tours,.apoi la Pica,fn fine la Milan, cu carachr de generalitate creOina cuun program de adendrata cruciatd, Liga , Incepindinaa, lupta. contra Franciei, alaturi de Venetia, alaturi depanioli, la urma §i de Maximilian, care, avind alte motivede dusmanie, burgunde, dupa sotia sa, cu Ludovic, nä-valeste In Franta I. Se adauga acum Sviterii, can siaurapt vechea legatura, Incheiata de Ludovic al XI-lea cu-regalitatea francesa. Gaiton de Foix moare In lupta dela Ravena (1512), i§i, pe end Medicii slut restaurati In'Fiore*, pentru ca Republica, tnlocuitoarea lor, refusasesa, faca parte din Liga, un nou Sforza, care poarta. '3=e/aregelui Romanilor, Massimiliano, se aseaza In Milan, pecare Francesii 11 pastrasera pana atunci. Venetienii vortrace, cu o usurinta pe care spiritul epocei o permite, In-tabira francesa, si astfel Ludovic ravine In Italia, darnumai pentru a fi batat la Novara (1513). Noul Papa. LeonIle' Medici va !neaps pastorirea lui sprijinit pe Maximi-lian si pe Spania. In acel moment alegerea lui Carol deSpania ca Imparat, asezarea lui Francisc I in ca regeFrances deschid o nou era.

V. Iorga, Chestia Rinului,p. 167 r3i arm. Papa era acusat s'a.servit ei de auxiliari turci. Iuliu opune sinodul de la Laterano, care-dureazit pInil la 1517, cu impnnere de dijme pentru cruciatil.

1.1i1 Ali

Slinte

ea

1i

V.

Lupta pentru Imperiul modern

Fiul Luisei de Savoia, orescut In traditii si amintiri ita-liene, nu putea sa uite Milanul, dar, hotarit, el se gin-dolt°, in Italia, numai la Milan, uncle apare, LU pe-teinejul drepturilor de mostenire ale Casei sale, ci ca Tcgefrances, pate si ca represintant al unei echilibru curo.pearl care trebuie s fie pentru ca fiecare sa aiba un sen-etiment de siguranta in rosturile sale.

Nici nu asteapta, ca innaintasii sai, sa fie chemat. Aretesaurul sau si are armata sa. Dar mai ales ceia calsustine e ea Sviterii i se arata credinciosi. Cu clinsiitreoe Alpii si eistiga victoria de la Melt guano (pentru1rancesi, Marignan). Urmeaza ptci pripite: cea cu Papa.silesta pe Leon a restitui Parma, Piacenza, Modena, Reggio,cea cu Maximilian si cu nepotul stir de fiu, Carol, la No-yon, pune capat pentru moment unei mari lupte care va.rencepe (1515).

Aceasta inspira regelui frances speranta a la moartealui Maximilian, rege neincoronat si nerecunoscut al Ro-manilor, el ar putea trage la sine, In dieta de alegere,demnitatea imperials. Se atribuie asifel de ambliiHenric at VIII-lea din Anglia, din acea Anglie care Intimpul razboiului dintre cele dcua rase nu pLtuse aveanicio ambitie continentals. Electorii, dupe, ce Incercaraoandidatura Ionia a lui Frederic de Saxonia, alesira pe,Carol. Frederic explicase bine motivele refusuIul stu: penirri

§i Ini

lima

II. STATE §I DINASTIl 71

a restaura in s,ens modern rostul imperial trebuiau leginnilespaniok formate In lupta cu Maurii, fi trebuia aurul America.Alttel nu a'ar -putea opune resistenta Turcilor, earl-0 con=tInuau Innaintarea. La 28 Iunie 1519 Imperiul are uncare lute lege, oricit 1-ar preocupa si interesele sale bur-gunde 1, sa fie si al crestinatatii IntrEgi.si se va lupta oviata Intreaga pentru aceasta, retragIndu-se Indata ce vedeca nu si-ar putea atinge Scopul.

De la Incepnt el Intfineste in calea lui, nu numai ran-cunele lui Francisc, dar si alte dotu1 puteri de caracter .uni-versal care vor cauta sd stringy ele omenirca in jurul lor, doifactori de caracter moral cari pot Infrunta cu mijloacEle

pirticultre covirsitoarea lui putere materials.

Unut e Papa. E sigur ca papalitatea secolului al XV-lea,cu tot interesul lui Nicolae al V-lea pentru frumoasele lu-cruri vechi si cu that& valoarea ca erudit si scriiIor a luiPiu al 1I-lea, n'a initiat miscarea spiritual, a anasterif,care a jignit-o si a Ingrijorat-o mai curind prin ideilepagine ale Academiei din Florenta si pnn Lbusul ee Ye.torica nagloa. din operele ei scrise. Alexandiu Borgia nu seridica panes la nivelul culturii limpului Eau, iar Giulio dellaRovere, luliu al II-lea, dintr'un neam de mici blughEsiaprigi, parea a despretui chiar straduintile spre o formainapecabila ale literAilor mai mult sau mai rutin para-raSiti, Yes tale spre un Aretino,ai epocEi sale.

Cu Leon al X-lea, care vine din Floret*, care aducecalitatile superioare ce au deo3ebit pana la carat familiessa, e altfel. De la inceput, alaturi de preocupatiile politice,§i peatru acaste preocupatii, papalitatea se impaca,ha chiar se conjund(1 cu miscarea Renasoerii. Leon e paytronul lui Rafael, e cheltuitorul Bra socoteala si fares mus-trari de cuget pentru noile cladiri ale St. PEIru, e mato-rul de manuscrise latine si de statui clasice, e introduct.-torul In Palatul Papilor al felului de irbiu re care 1 duce,

V. Chestia Renalui, p. 1E9 §i urtn.

set

chiar

lir

72 ELEMENTELE DI IMITATE ML D IsVAL,E, MODEIMI: SI CONTESPORANIS

dap norme bare de sigur nu slut crestine, nmanitateatimpalui slu. Sofa' religiei catolice strioge deck In jure!sau, cam o spune Inteo bula solemn& despre Roma .me-lropola literara,, tot prestigiul intelectualitatii t s tei dinepoca sa.

Dar pauperismul popular, puritanikmul moral, lendinta,spre autenticitatta plimititg, care de la Sf.Francisc, rekiefraticelli si flagelanti, peste loan de Capistrano si

Sivaaarola, s'a manifestat necontenit, doua veacurifalir, nu poate sa recunoasca acest pact cu p2ginismul,Ira estetica, filosofia si voluptatile lui. Lui Cicerone siBorgia el li opune Biblia, frasei cautate a carturaruluilimbs, expresiva si pitoreasca a vulgului, care si el aredreptul sa Intieleaga ce crede, mai ales de cind Wycliffesi Huss i-au span ca, aceasta se poate si trtbuie sa se taxaCa rapresintant at acestor curente, care tint c«Iii ki

care sint romanice, apare, in Germania printilor deprinsi apal fara autoritatea real& a unui Imparlat, Augustinul Mat-tinLuther, dusman at dominicanilcr materialikti, za-tori ai indulgentelor pentru noua basilica a Papilor, darnu si prietenul IrOegator al Franciscanilor, pentru atnaror misticism, de si se lupta batbateste cu &lane, Luare'niciun shut. Fiu de teran s.axon, grosolan, glemetbitaus pans la sfirsit, profesor inInd la exactitatea yeti-ficata a basei asertiunilor sale, el rechiama crestinatatea,pur si simple, inexorabil, la ordinea Bibliei. ()lice sin tde relativitate istorica lipseste tot asa ca si once sen-timent de ascultare disciplinata contra convirgerilor sale,,ctiinVfica". lar, de oare ce stiintr sa biblicasi argumen-tatia sa logic& nu sint exclusiv germane, el lupta pentruumanitatea Intreaga, care se cere rewiuta imsliat, at oncece pret, de pe caile ratacirii.

§i, de alminterea, data Luther va vedea, statornic, InTurci, ca si Erasm, pedepsitorii trimesi de Dumnezeu aiunei lumi stricate, Leon at Xlea 1ntelege sa joace el rolulsefului de craciata, avind, la 1517, ajutorul tututor prin-tilor contra succeselor foarte marl si aproape de Leen mat

lero-earn

th

al

It. - STATE §1 DIIIASTII 73

ye wire Saltanul le-a capItat In Egipt, amenintind Italia si-crestingtatea intreagg I.

Fa,t'1 da tessle proclamate ca zg,3m ot la, Erfurt 4i eda-m /,te, dao cam iota; de fstuder/O, si de arderea bnlei de ex.comunicatie Inaintea studentilor ski orgsenilor la Witteaerg(Decembre 1520), noul Imparat trebuia sa ieie o atitudine, Sl-;tuaitia lui e Inca rga definitg. I s'a impus, dupg un model delaVenetia, undo flecare doge Doll trebuia sa presteze un junl-mint de aces t fel, promissfo ducalis, o declaratie solemfia c varospecta tot ce in Imperiu este drept, adeca privilt giu, tra-ditie, adeca. abus. Pe de alta parte, el nu e mai gilbit decitbunicul Maximiliande si are alte mijloace dectt acestasaf tea drumul la Roma pentru a fi acolo Imparat deplin, iar nuun simplu rege at Romanilor pe care alegerea dietei 1-a Montlepositar at demnitatii imperiale. §i, in vederea cgittorieiromane pe care o zab.ovecte, el urea sa arate interes pen-tru afaosrile raligioase, sg afirme ortodoxia guvernului sgu.

Dar de la sine, dub6, laciatorirea pe 'care a luat-o; fa-eind astfel din sine presedintele unei Republice de plintisi de ()rase, Imparatul nu poate hotgri nimic. Trebuie, pentiaaceasta pentru multe altele, sa convoace o dietg, cumMeuse Frederic, strabunul, in chestia Turcilor, care era si

chestie de reformg, a Imperiului, cum nu facnse, timpde atitia ani, Maximilian. La Worms, in ziva de 6 'antler1521, se stringe adunarea, care e stralucitg, dar trebuiael se observe 0, de chestiuni generale puleau vent laordinea zilei, cgci Turcii loviau din nou la hotare, niciunprint strain nu e represintat. Ea tine mai multe luni de

in April, Luther, chemat sa se expl;ce, refusg re-tragerea declaratiilor sale, a caror autenticitate gi logicgi se par si mai departs a nu putea fi puse la indoialg. S'ar-tire o repetitie a scenelor de la Constanta, Carol jucindrolul lui Sigismund, calugarasul" pe acela al ltii Huss,ski el profasor de Universitate sgi reformator ,national" excathedra. Sa condamna eresia si se da ordinul de a prinde

V. ci Dahlmann,-Geschichte on Deinemark, II, pp. 39;i.

si

si

b

mile, gi,

74 ELEMENTELE DE IMITATE. MED1EVALE, MODERNS SI CONTEMr0RANE.

pe delineveut, pa care, intro printii germani, se afla cine sa-1nape.

La Boma Leon at X-lea vorbise de cruciata, Ili el se&rata. gate, s sprijine pe Carol impotriva lui Francisc. E.vorba de un interes- italian, mostenitorul imperial at luiFerdinand Catolicul find considerat, ca acesia, drept-un indigen.. Proiecte de lupta se Itnjghiaba. Razboiuttamps co not legaturi, In 1520-1, in 1522, maple, Flo-rentai Lucca, Siena, Genova, colaborind pentru restituireapeninsulei catre stapinitorii indigeni. Francisc alit-lea Sforzase aseaza, in Milanul eucerit de Spanioli pentrudeccamdata, Lautrec, Bonnivet, Bayard pot da pagini stra-Incite noii cavalerii regale francese, dar nu victorii. Ca-pitolul milanes e inchia pentru ambitia lui French e, careIns& nu vrea s'o recunoasca; el va merge catre supremo, stor-tare si catre desastral de la Pavia.

Urmasul, In 1522, al lui Leon al Llea a fost ales, impus,mentinut de pastratorul sabiei pentru Biserica lui Hristcs..E Flamandul care a fost preceptorul tinarului print, un batrinprofesor,intrebuintat un timp si in administratia Statelor ere-ditare spaniole, Adrian, om pios, onest, margenit in politickfoarte sarac, fare bani, far prestigiu i influents. In zadarvorbeste si el de cruciata Indeamna la lupta contra lui So,limas-cal-Maret, in momenta' cind lichideaza, la Urbino,la Ferrara, posesiunile Sfintului Seaun. Va ispravi la 1523,.in. mijloaul despretului general, ironia public, taxeaza de-liberator" pe medical care nu -1 putuse salve. Iar Medi-eisii, spiritul italian, revin la putere prin alegerea cardi-nalului .dibaciu ki intrigant care iea numele de Clemental

Deoeamdata Ina. Adrian credea ca ar putea interveni inafacerile Imperiului, peste capul fostului sau pupil. AdreTsindu-se catre dieta din Ntirnberg, el vorbeste de soartalui Huss, pe care Luther o meril a. Dar acuwa ora§ele de.capetenie, Frankfurt, Nurnberg, Hamburg, erau luterane,ca $i priatii mai mioi, din Braunschweig, din &halt; ba.

ci

VII-lea.

&mut,

si

11. SfATE DINAS711

chiar marchisul de Brandenburg apleaca In aceastarectie, tail a mai vorbi de Saxonia, vatra eresiei. Diets.considerd casul, nu ca unul care ar privi nurnai Germai's,ci ca un fenomen de istorie universald, si astfel ea cere; la.1524, imparatul fiind prins In razboiul italian si deci inrcapabil de a interveni, acel Conciliu general, Inaintea alai&papalitatea se dadea totdeauna Itnapoi, ingrijorala. Un apescure natie a redaotat in acest sans.

Totul atirna pentru Carol de izbinda operatiilor mili-tare In Lombardia. Aici Francisc avea o stialucitade nobili ai Curtii sale si, dupa modelul antic, de leginni.provinciale. E totusi Invins acolo, la Pavia, to 1525, si cade Irkminile rivalului sau care, ca Eduard al lIfflea Englesul fats.de loan -eel -Bun, II Inchide 'n Capita la sa, a-i faceooncesii esentiale in problema, ramasa descbisa pentru et,.a mostenirii burgunde.

Al doilea mare succes al lui Carol constase dintr'o ca-tastrofala tnfringere a crestinatatii, silita astfel ss se adre-seze la dinsul si la Imperiul sau, pe care e chemat decksa1 conduck tntr'un moment de crisa generalg. Soliman a.biruit pe cimpul de lupta de la Mohacs, In 1526, regale-Ludovic al Ungariei a limas Intro morti, pactul de sue-°ulnae reciproca incheiat mai de mult Intro IageIonii muitati la Buda si Intro printii Casei de Austria vine astfalila ac3,denta. Ferdinand, fratele tinerel, slabut, imberb 1 al lui

ajunge astfel, ca sot al surorii lui Ludovic, rege atUngariei, In concurenta cu Voevodul ardelean ales de Un-guri si trains supt ocrotirei Sultanului, Joan Zapolya.4i Ferdinand se razima in aceasta lupta pe fratele sau,anti nume e pomenit des la .Poarta Otomana.

Holul de istorie universals care astfel revenia lui Carol,a !ma impiedecat de reluarea razboiului italian. Clemental VII-lea e hotarit sa reiea rolul lui Iulin 1I-lea, Ea cu-rate Italia de barbari". Se pregateste to adevar Vmruk

1 Sanudo, Diarii, LI, p. 210.

- S1 77)-

ostire,

Carol,

at

76 E ,EMENTELE DE UNtTATE MED:EVALIN MODEDNE CONTEMPODAISIC

43Ind un all Medicis, Alexandra, va visa de o regalitateItalians independents, si va gasi Intelegatori entasiasti adplanurilor sale.

Liga zisa de la C3gnao, Incheiata In 1526, a Impiedecatpoate luarea to staphoire de Ferdinand a Ungariei intregi411 a Traturilor rOmInesti ye 3ine, uncle el afla prieteini, asigu-rati prin acte scrise. Papa a cistigat pe Sforza din Milan,-care-si reserva Irma a se declara mai tirziu, dar tsi pierdepentra aoea3ta Statele, sl diva iesirea din castslul dinMadrid, fireste iiePrancisc I iu. E vorba de o noun Liga-strata'. Dar Roma e asediata, prAdata, Florenta se libe-reaza, pe clod Francesii ea Lautrec se Indreapta spre Nea-role, pentru o ultima aventarA, pe care o impiedeca siinterventia, decisiva, a lui Andrea Doria.

Papa cedeaza. Innainte ca tratatul de la Cambrai, in1529, sa &teasel pe regele Franeiei parasi toate ros-turile italiene, Sforza revine In Milan si Papa IntindeAtha Venetiei; la Mantova se creiaza un marchisat,Cle-tnent a Mout drumul Ia Barcelona, un drum de umilinta,.pentru a se tnttlni cu Carol, Invingatorul. Acesta se poate.privi ea cid at lumli crestine datoare cu o craciata noun

Deocamdata Carol se decide Ia calatoria italiana, printeritorin cacerit, si Ia Incoronarea menits, oricite schim4bAri n'ar fi petrecut In spiritul vremii, sa-i iidice presti--gin'. Serbarile furl de o stralucire Extraordinaig, ponopaR3na§terii adaugIndu-se la vechile datine ale ors.lelor

fat% de Cesarii germanici 1 si de printii veniti depests Alpi. Imparatul Intra, calare pe un cal alb, In bu-buitul a saptezeci si cinci de tunuri, avInd dupa el 4-5.000de pedestri si 2.000 de calari, plus nu mai putin ca 2.000-de paji, toti fii de printi; in suita lui pibinciara se aflamarchisul de Brandenburg, Gheorghe de Austria, unchiullui Carol, iar, din Italia, pe lInga credinciosul Genoves,

1 Pentru Incoronarea la 1452 a lui Frederic, cu soli aragonesi de£41, Sanudo, Diarii, LT, p. 622.

p

a -0i

Ha-Urine

II. to- STATE 1.1 DINASTII 77

D3ria, care-i asigura flota cetatii sale de nastere, marchisuide M3ntferrat, apoi Alexandra de' Medici $i altii. La poarta.orasului slut infatisate chipurile Imparbtilor de &mull_Carol trace pe supt- dinsa, aruncind bani, dui:4 vechEa da-tina, roman, pe care au pastrat-o, in caracterul for impe-rial, $i Domnii nostri. Tacerea a desAvIrsita, cafara de bitsai can strigau si de trimbite

Ajuns Innaintea Papei, el vrea sus inoiasca dat nile evuluimediu pa care firea Jul romantics be iubeste. Ii gnat&piciorul si mina, iar, apoi, numai obrazul ; vrea von-beasca In genunchi, dar Papa it ridica. Luindu-1 de minkfara ca Imparatul sa-si acopere capul, II conduce prin mul-time, pa end poporul strig5, de si spune Sanudose ordonase sä nu fact, aceasta , Carlo, Carlo, Imperio,Imperio 2.

Incoronarea se face atunci aco!o, fara a se merge Ia.Roma.. Marchisul de Montferrat apare ca pastratorul co-roanei de fier,in locul ducelui de Milan. Carol prestea z5. Intaiujuramint, in toad forma, Bisericii innainte ca auda dirkpartea Papei, care-i sabia formula indl1inat5 : Accipegladium 3. In total, o ceremonie care nu se va mai rEpeta,precum nimeni nu va dori i nu va putea sä reieie rolpe bare acum II jam& acest print tingr cu sperante asade marl. In acest timp ostile lui Soliman asediau Viena_

Doi ani de zile Carol, re(inut in Italia, pare ca vrea ed fie,imparat innainte de once. Totusi Papa intelege a si mentinea-rolul, pe care /Area i-1 consacra ceremonioasa atitud nea lui Carol Ia congresul din Bologna si In timpul serba-rilor Incorongrii. Prote3tantii, cari se organisasea acuma,.presint& In dieta de la Augsburg, la 1530, cea d'IntAiu decla-ratio de principii solemnl, Confesia" zisa dupa locul ands

Senza uno strepito al mondo de li Sol, eceto de coloro the cridavano et de la trombette (ibid. LII, p. 263 Cf. ibid., p. 41 urm

Ibid., pp. 271, 279.3 Ibid. p. f 03 si urm.

sa-i

§i

da

ca.

oi

'79-81s.

70- ELFAIENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE SI CONTEMPORANK

:s'a tinut adunarea (Iunie). Ca ei la Worms, aceste idol-shit Insa condamnate. Dar pentru a pupa capat discu--tiilor, Se anunta din nou un Conciliu general, ci dataaceasta In smith' termin de ease luni. Pritnindideia, Papa.facea, la 1-iu Decembre, invitatii formale la aceasta, intil-tiire a toata crectinatatea, cu atit mai molt, spune el, cucot o au ei aceia pe cari el, pastrind notiunea unitgtii ca-tolice, nu consimtia sa-i numeasca decit dupa eeful for derevolts: pluterani"1. Din partea lor, puindu-se Eupt scutul

-S3ripturii, ei se nutnian evanghelici".In acalasi an Insa Carol comunica Papei hotarirea de

a strings pe printii crectini lute° cruciata ca aceia a luiigisMund contra husitilor, pentru a ispravi cu eresia pe

-care nu se simte in stare s'o razbeasca, el singur 2. Spresituatia, el cant& a fixa succesiunea Impe-

riului, ca 'n mice alts monarhie moderns, in Casa de Aus-tria, facind a se alege, In 1531, fratele Eau Ferdinand carage al Romanilor.

De si fiat Electorului de Saxonia obiecteaza ca tinarulprint e strain, Spaniol, de ei se iea In ris, de catre lute-rani, presenta unui legat al Sfintului Scaun, alegerea reu-.eeete. i Ioachim de Brandenburg se declara pentru Fer-dinand, care, de fapt, ca >hi fratele sat'. se exprima de obi-ceiu In limba spaniola. Ca lot de alegere, anume pentru ainvia cele mai &ince amtntiri ale evului mediu, se fixeaztiAachen, Cap:tala lui Carol-cel-Mare, qi moa0ele deestuia sirltdoe in procesiune, Ferdinand face o declaratie de strictaderenta la catolicism 3.

Inca din Februar, protestantii se unira intt'o Ligadupe modelvl celor italiene, Liga de la Smalkalden, ei in

Quod ipsi etiam postulant invitatia c4tre dogele VeneVei, inSanudo, I. c., pp. 156-7.

I L'Imperator hit scritto al Papa non poter solo con le armi bater-quest' lurherani et voria li principi christiani ii aiutasseno (ibid., p. 72).

' C. Sanudo, /. c., pp. 253.4, 255, 269, 272 §i urm., 276-7 Slei--danus ed. 1555, pp. 234-7.

Intari $i

$i

.

a-1i

;

II. - STATE. WSJ DINASIII 59

'vederea sigurantei for ei nu se sfiirk a negocia cu Fran-Ci$3 I i 1, prig mitor at propriilor ski eretici, dar sprijinitoral color straini, si cu Henric al Vilf-lea, devenit, mo-tive pur private, sef independent al unei Biserici revolu-'ionare. Dar membrii Ligei nu arktara nicio intentie ofen-440., iar, chid, in lalie-August, se aduna dieta de la Regents-burg, se vorbeste de pacea cresting, si se pune In vedere,paste alt termin de case luni, acelasi Conciliu general,suprema resursk pe care toti o voiau si de care se te-cneau toti. Din parte-i, Papa it admitea, dar in Italia, suptochii lui, ca odinioara la Fiorenti. Si se zvonia si de o novaLig& italiank, pur italiand. La 1532 in Julie, la Niirnberg,Carol alloria o pace religioasa provisorie, un armistitiu.

acest timp Lisa, pktrunzInd in masele populare ger-mane, care suferiau adinc dekplstrasek serbiei medievale,precum si in breslele orksenevtir cake nu urau mai putindeclt breslele populare din Fiore)* pe.grasi",-protestan-tismul german provoca scene menite sA-1 compromita.Teranii se ridick Impotriva senitrilor lor. .Anabaplistii re-volutionari, egalitari, comunisti dau, la Minster, supt con-,ducerea lui Matthiesen si lui Bockhold din Leyda, spectacolulcelei mai destrabklate anarhii, pradind bisericile, izgonindpa ,,Drotani", dind curs libsr desfriului.

Protestantismul, oficial, al oraselor asezate pe o bask noun,si mai ales at principilor, intkriti prin secularisarea ave.-rilor bisericesti, pare a se apropia, din nevoia ordiniipublice", de Imparat, si Luther insusi raspinge cu indignareinterpretarea scandaloasa a unei doctrine care n'avea Inea nimic politic si social, de si apelul la popor in chestiabisericeasck trebuia sk-si producA, Intr'o atmoslerk In-°Arcata, urmkrile firesti. Cum Carol se gindia la aparareaprovinciilor austriace contra apetiturilor otornane doveditela asediul Vienei si apoi la atacul orasului Gans, ca odemonstratie, el caseaz1 sentintele contra principilor pro-testanti, chemati la rkspundere de Camera Imperials,rnaguleste cu aceiasi ideie minglietoare a unui Conciliu ge-neral, in care, din cele cloud doctrine, s'ar alege cea adevaratei.

In

si-i

din

8/1 ELEMENTELE DE UNITATE 3IEDIEVALE, MODBI1NE .51 CON, EMTOHANS

Papa ineelegea aceasta ca o chestivne o4teascet a crefti-natelfii, celci altfel, (tiara de convenientele lvi, el n'ar fi doritca adunarea sit se fie in Italia.

Carol se simte dator sa se dovedeasca, printr'o expe --ditie cruciata, sef real al crestinatatii. Aceasia e originea,Intaii campanii pe care o face, cu mijloace spaniole,pentru c& Intelege sa asigure Marea Mediterana liberulurcomert spaniol contra provocarii si anaibiei barbarese,-,pe coasta de Nord a Africei, expeditie Incunjurata de o fairelegendary si pe care marile cartoane pastrate In Museuidin Viena erau menite s'o vesniceasca (1535).

Razboiul cel nou din Italia, inceput tot la 1535, dup.ce Papa Clement se intelege cu vechiul sau dusman Fran-cisc I-iu, intareste Inca si mai mult situatia moral& de-represintant suprem at orestinatatii pe care mull a si-o-cistiga consolida Imparatul. In momentul cind .Milanul,dupa disparitia ultimului Sforza, e ocupat definitiv de mo-rale general al lui Carol, Antonio de Leyva, cind Savoia,aliata cu Francisc, e invadatA si se pregateste navarreaim-periall In Proventa, regale prea-crestin", care. si iscalesle-capitulat,iile" cu Poarta, caut& alionta erectly& a lui Sc-liman i Turcii lui Cairedin Barbarosa, stApinitorul Africei-de-Nord, fi e fu 1 flotei piratilor supusi Sultanului, ski ai luiTorghud atacA insula Corsica si fac lagar ling& Toulon. Fran-cisc parasia astfel singura ins& a unei it flu (.1 to statcrnireasupra crestinatatii si adopta in schimb, exclusiv, noel,sistem at unor aliante cantata oriunde, pentru moment,.far& indreptatire si fArA raspunderi.

Innainte ca armistitiul de la NiZZ3, pe zece ani, sA libe-reze din nou pe Carol (1538), el Intreprinde Inca o calatorie-la Roma, In timpul cind noul PapA, Paul at III-lea, care tune-tionase ca mediator in razboiu, incerca In sfirsit a stringe-Conciliul, de atitea on anuntat, la Mantova (1526). Se=presintA alaturi de PapA, iarasi tale° ceremonie impre-sionanta, 3i declare, ca'e Bata a se intilni cu rivalul sau,oriunde, pe o insulA, un pot o galerA, ca, nu doreste alt-

si

ti

sr

ff. SPATE SI 1:1114ASTII Si

deva declt pacea lamii intregi, Germania, Franta, Spaniaunindu-se contra Turcilor si a eresiei". Dar publicareade catra Papa a actului secret prin care din nou Carolpromitea sa lupte contra shismei germane acluce iargsicele doug, particle religioase germane unul in fata

Dupg, ce se incearca o Ligg catolica, si cu Danemarcaimpacarea din 1539 inlatura ideia Conciliului ge-

neral, care e inlocuit, la 1541, prin discutii intr'o adunarespecial germang, un sfat de clerici, si acesta se decide pentruun Conciliu general, da, Ins si pentru unul national ger-man, pentru o diets ce s'ar stringe in optsprezece luni.Conciliul va raminea de acum innainte, in afard de dietele ger-mane §i de rolul chiar al Impdratului, o chestie core prive0enumai pe Papd, in sama cdruia rdmin exclusiv interesele ob-

tefti ale cregindtd(ii. Carol e liber sasi consacre atEntiaimprejurarilor din Spania, made inlatura vEchea institutiea cortesuelor.

Si lupta on Francisc, care se redeschida In acelasi an1541, are, cu toata. participarea Turcilor, can apar la Nizza,un caracter local,italian si burgund. Regale Franciei numaraacum, ca aliati, pe protestantir din Imperiu. Dar ceia cearatg Intinderea, complectarea sistemului de alianteeta Francis° shit si Danemarca, Suedia, introduse in acestsistem prin leggturile de familie ale lui Carol cu d:nastiadanesg, care, in imprejurgri mai grele, de altfel, recurg e lajudecata Sfintului Scaun si la sprijinul Impgratului. Ve-netia, cu interesele ei In Orient, Anglia au partea for inaceste aliante. Victoria trances In Italia la Cerisole econtrabalantata prin mersul ImperialPor a supra Parisului.Iar In Italia Insgsi ambitia casei noug, Farnese (Pierluigi,Ottavio), planurile Papei Paul, care sprijine pe rudele luiin Parma, in Piacenza, cu un glad si asupra Milanului,lucreaza in acelasi sens, al echilibrdrii puterilor. Echilibruleuropean" se consfinteste astfel, dupg un alit de lur g sirde Incercgri grele, prin pacea de la Cres1y, din 1544, eatrei ani Innaintea mortii lui Francisc.

Fial sail Hairdo va relua insa, incercgrile ntizbutite Laud

celuilalt.

aliata,

fig tLEMENTELE DA: UNITATg M1DIEVALE, MODERNE SI CONTEMPORANIS

acum, in legAturg, cu crisa cea mare a protestantismuluiIn Germania.

Niciodatl impAratul, care Meuse, tot in 1541, si o nouftcruciata, la Alger, cu o glorie legendarg, ca aceia careva incunjura pe Bonaparte dope expeditia din Egipt, nu'Area mai capabil de a invia, cu un amestec de forte mo-derna, autoritatea evului mediu. Dar problema protestan-tismului nu putea fi prelungite mai mult: ea cerea osi toate resursele dibaciei lui nu erau In stare s'o deie.

Inca de la 1542 Papa alesese pentru Conciliul generalTrento, in Tirol, proprietate a episcopului, asezata Introlumea germanica si cea italiane, aproape de posesiuniletirolese, vechi, ale Casei de Austria si nu departe de Ve-netia. Invitati acolo, In 1544, protestantii car o basil, carenu li se poate da. Carol, din partea lui, declarg, la Worms,eä n'are alt gind decit al luptei contra Turcilor, ca deaceia a intrerupt rgzboiul cu Francisc, pe cam e gata sesi-1 ieie ca aliat in cruciata si cg, el doreste sincer o dreaptehotgrire a lucrurilor in Conciliul co stg El se adune.

Totusi la Spira Carol ti impaca din non printenn pactdupe modelul vechilor decrete romane. Mgsurile contrafor slut suspendate. Conciliul german singer va Ina hotg.-rirea definitivg. Liberul exerciOu al religiei for e admis.Membrii protestanti sint primiti in Camera Imperiului.Astfel ei vor fi adusi sa pargseaseg alianta en Franciscsi chiar sg, puie la dispositia Iui Carol, rgmas totusi sefulintangibil al Imperiului, un contingent de 24.000 de oa-meni pe sase luni.

Clad sinodal de la Trento-si incepe sedintile, numai In1515, protestantismul inregistrase in Germania not ade-siuni: a Paiatinatului, ai Coloniei. Impresionat, Carol, carenu mai pgstreaza vechea atitudine fatl de Sfintul Scauncere lui Paul al III-lea ski inceapa cu insdqi reforma Bise-ricii. Astfel acela care blase asuprali cruciata pareainsu2), tot ca, odinioard, Sigismund, aceasta opera de puni-scare.

solutie,

a-ptpi

11a ST Atg §i bIIVAS11t 88

ra,o, participarea acelora cari erau considerati Incadrept niste simpli disidenti, meniti a se Intoarce maicurind sau mai tarziu In sinul Bisericii iertatoare, laTrento se redacteaza formula de tmpaciuire, putin dupamoartea lui Luther, la 16 April 1546. La dieta germana dinRegensburg tusk In acelasi an, singuri catolicii admitformula.

Refusului protestantilor Imparatul Ii Aspunde cu o de-claratie de razboiu, tratindu-i ca rebeli, $i, tot odata, Papaface cunoscut tratatul care-1 leaga de Card. Uimiti, sefiievangelicilor fac o tntelegere grabita la Ulm, ajuns uncentru at religiei lor, nu se sfiesc sa ceara ajutor, nunumai Sviterilor, convertiti la un alt crez al Reformei, deZwingli, Angliei de aceiasi credinta Franciei, totdeaunagata sai, intervie, ci republicei venetiene. 4i aici sis-temul de aliante progresa. In rindurile celor gata pentruintaia oarei iea armele contra Imparatului, respectat,ca toate deosebirile, pana atunci, se Intfinesc Electorul deSaxonia, landgraful de Hesa, ducele de Wtirtteroberg,printul de Anhalt, precum i, dintre °rase, Aug, burg, Ulm,Strassburg. Ca si ambitiosul, versatilul Mauriciu de Saxo-nia, aventuros dibaciu om al Renasterii, cei doi printide Brandenburg shit cu Carol.

Acesta e, la Inceput, stapin pe teren. Dispune, la Re-gensburg, de 7.000 de infanteristi spanioli, pe cari, dinItalia, a stint strecoare In Imperiu, si de 5.000 deGermani. Bannud lui, scoaterea de supt protectia pa ciiimperials, are Inca elect. E aliat cu Papa $i a iscalit oinvoiala cu Mauriciu. Din partea lor, Wit intimidati, pro-testantii se multamesc, fara a cuteza sa se gindeasca lao depunere, numai cu o retragere de obedienta.

Electoral de Saxonia landgraful slut deci pusi Intemnita, ceilalti supuninduse. La noua dieta din Augs-burg se pretinde Invinsilor a recunoaste Conciliul de laTrento. E vorba chiar de o formula imperials, de un ade-varat henotikon, ieqit, cu nu mai putin de 1.541 de articole,

$i

sa-i

§i

sisi

sa

si

84 ELEMENTELE DE 1.1141PATE MEDIEVALE, AIODERNE §1 CONTEMPORANE

din discutiile clericilor. Se ajunge astfel la interimul, noularmistitiu de Ia Augsburg (1548).

Supt noul Papa, incapabil, Iuliu al ,III-lea, trebuie sgse explice frisk In noua diets de la Augsburg, la 1550, sensulacestui interim". Din nou e vorba de Conciliu.

Dar Mauriciu de Saxonia se revoltA, spaimintat de pu-Unto, unei autocratii imperiale, si Carol, imbgtrinit in-nainte de vreme, intepenit de pelagrA, desgustat, fugeprin Tirol innaintea trupelor dusmane care vreau sa-IsurprindA. Conciliul de la Trento se imprastie.

Ia acest timp Henric de Franta, care va redeschide siaiurea lupta, tot in legAturA cu Turcii, can ieau Corsica,se declarg, din acest incident chiar, protector al libertg-tilor Germaniei si al printilor ei captivi". Francesii aparla Rin, atacind Toul, Verdun, Metz, chiar Strassburg. Albertde Brandenburg vine la Ulm, la Nurnberg. Pare o des-facere a Imperiului.

Dar printii s'au adunat la Passau. Ei redacteazA cu tofuo declaratie cg,tre Impgrat, si din actiunea for comunAresultA paces religioasa din August 1552.

Ea-i e cu atit mai necesarA lui Carol, cu eft Italia parea-1 pArAsi, Siena revoltindu-se contra lui si du cele deGuise, ajutat de Turci, Innaintind spre cucerirea Neapolei.Paul al IV-lea e intetitorul acestei actiuni IndrAznete. Du-cal° de Alva e trimes deci contra Statelor Papei, aliatat Francesilor, si, Savoia lui Emanuel, Filibert trecind departea Imperialilor, victoria ducelui subalpin la St.-QuentinIngAduie incheierea, nu atit de neprielnica pentru Imperiu,a pAcii de la Cateau-Cambresis, in 1559. 0 semneaza, nuCarol, care s'a retras, la 1554, apoi la 1556, de la stapt-nirea Statelor sale, incredintate, In adinc rniscatoare cu-vinte, lui Ferdinand si propriului sAu fiu, cgsgtorit cu MariaTudor, regina Angliei, ci acesti mostenitori ei insii.

Dualitatea aceasta habsburgicit inseamiza inset impreViereaacelui mare vis medieval, format de omul, extraordinar ca in-'su0ri 0 ca mijloace exterioare care cciutase, in verhile forme, o

II. - STATE S1 DINASTII 85

unitate stabild pe care epoca modernel n'o putea da decit informa necontenit schimbeitoare a echilibrului de puteri 1 qi a aimi-litudinii de institqii, care va da la rindul ei noua unitateculturalel.

La acestea vom veni, dar nu far sa. aratAm intr'uncapitol deosebit ce incearca. acum Biserica insaqi In formaei traditionala, dupl falimentul Imperiu]ui si dura aceaImp caltiere a Reformei, a Bisericii noua la care, de la Paulal III.lea pan la Paul al IV -lea, Caraffa, asistase Papa-litatea, cu bucuria de a se putea rasbuna.

1 in 1559 era vorba de un Conciliu al tuturor principilor catolicila- Milano. $1 Calvin Il cerea. Vom vedea cA, adunat la Trento, el aavut alt caracter.

VI.

Incercarea de unitate crestina a Bisericii romane.

Clnd, la 1555, se aduna o noua dieta germane la Augs-burg, pentru a precis& conditiile pael de religie, Papacrezu ce foloseqte trimetIndu-§i legatul ci prcpuind an noucomitet de discutii. llotarirea definitive de la 25 Septembreparea el Inlatura orice putinta a unei a prcpieri. TotusiiiPapalitatea nu desarmeaza Inca, §i ea Osaka° noua unealtanentra o lapta pe care e hotar/ta a o duce pang, la capat.Un an mai ttrziu, actiunea, politica al lui Paul al IV-lease baseaza pe totala nerecunoaqtere a dreptului pe care,In puterea, unor amintiri, arum fara valoare, din evul media,re-ar putea pretinde Imparatul.

Spania daduse lui Carol I-iu, devenit al patruka mina§cu acest name al lui Carol-cel-Mare, aural ci soldatii cucari-¢i urmari planurile cele marete. Aceiaci Spanie, envechea discipline tanatica a luptei contra Maurile r, crag,§i instrumental de dominatie al papalitatii, noua armataa Iesuitilor.

Milo de Loyola nu era nici un spirit distins, nici un mi-sionar. Era numai un Spaniol al timpului sat], care a stra-mutat In calugarie ceia ce natia sa izbutise sa deie Indomeniul militar. 0 noun armata, create Insa de el,ca Wen student, la Paris In 1534 cu armele propa-gandai neobosite, a scrisului convertitor, a patronarii di-bale a unui Invatamtnt special Indreptat catre scopurileOr1inului. 0 militia" si aceasta ca §i a Templierilor qi

- STATE SJ DINASTII 87

Ospitalierilor, a Teutonilor, dar Intro dinsa si Ordinul luiIsusal lui Isus pur si simplu, nu al (Pasiunii lui Isusp,cum voise a face unul la sfirsitul secolulni al XIV-lea. Phi-lippe de M6zi6res,era tot atita deosebire ca intre cava-lerismul aventuros de pe vremuri, doritor de a cfstiga bi-rainta vitejiei, i intro organisatia strict disciplinata a tim-parilor moderne, urmarind succesul, oricare ar fi fast mij-loacale intrebuint,ate. Aceia purtau o uniforma impresio-nanta, cu semnul crucii desfacindu-se noted ca o sfidarepentru dusman ; acestia se imbra-au intr'un vesmInt decleric oarecare, silinduse a se face cit mai mult nevazuti,nesinatiti pentru ca sa aiba o mai sigura isprava. Fana-tismul dominicanilor, porniti si ei din Spania, contra eresii-lor de orice fel era inlocuit la dinsii printr'o convingereintransigenta neiertatoare, care tindea la o distrugere totasa de sigura. a adversarului, dar fard flacarile unui auto.da-f6. Numai din blindeta Franciscanilor, din dulcea lorsmerenie nu era nimic la acesti protivnici intransigentiai oricui tnabratisa pareri deosebite de ale Bisericii romane,cola ce n'a impiedecat iusa pe atitia misionari sa mintuiecu vorbe pa bozo care ar parea spuse de vre-un ucenic alSf. Francis°.

Cu generalul lor, cu prov:ncialii lor, scolarii" si ,pro-fesorii" lor, cu miile de frati, supusi cu totii unei neccu-dit,ionate ascultari, Iesuitii, Spanioli si Italieni de suptstapinirea spaniola inta,iu, dar si Francesi, apoi din toatenatiile Europei apusens si centrale, au impanat lumea,fiecare la locul care-i fusese asigurat si de care cu niciunpret n'are voie sa se despartA., In hotarfrile definitive aleSinodului din Trento ei isi aveau indreptariul dogmatic.

Din sfatuitori oamenii ajung apoi sa fie insisi tactoriihotaritori In viata Statelor. De s'gur si Innainte de aceastaepuca regalitatea nnoierna si-a ales din princiralii cle riciinstrumentele de care s'a servit : n'avem decit sa, ne gin-dim la un ciriuns,l Ximenes, la un cardinal Adrian intimpul minoritatii si absentei lui Carol in Spania. Acuma!ma, de cind atitia din clerul Innalt trec prin scoala de

If.

88 ELEMENTELE DS UNITATS MEDIEVAL; MODARNE I CONTEMPORkNE

Stat a Iesuitilor, numarul cardinalilor cari Eint prircmi-nistri e mai mare.

Ardealul, In grelele sale desbateri cu Turcii, gata sa1prefaca fate() simply pro vincie a lor, a avut, ani Intregi,ca sprijinitor al vacluvei regine Isabela si al fiului ei loan-Sigismund, pe Croatul Gheorghe Utjesenovic, zis Marti-nuzzi, episcop de Oradea-Mare, catolic innainte dea apar-tinea oricarii natiuni. Un episcop Nico4 us 0:ahus, un epis-cop Verancsics joaca in acelasi timp un rol de capeteniein viata Ungariei.

In tulburarile din Tern& de-jos cardinalul PEMI Ot, zisGranville, e indispensabil politicei spaniole atita limp citurmeaza drumuri de inteleapta moderatie. Dana In Frantacardinalul de Lorena, din care paitidul sau a vrut O. faca.regale Franciei Carol al Xlea, apa4ine mai mult tamilieisale, de Guise, si clasei sale, In cardinalul Richelieu, Incardinalul Mazarin, urmasul lui, Franta lui Ludovic alXIII-lea si a minoritatii urmasului sau va avea, supt hainaTop, a Bisericii romane, stapIni dibaci, hotariti cind trebuie,ale caror mijloace shit ale Ordinului caruia nui aparti-neau, dar care totusisa ne gindim la un Pre Joseph,eminent,a cenusie" a lui RichelieuIi rnfluenta, si, oricitar fi urmarit interesele francese, ceva din vechiul simtdominant al unitatii catolice traieste si in ei.

In Germania insasi, uncle izbucnise primejdia, ei se ins-talara la Cartile printilor cari ramasesera In vechea forcredinta devenind duhovnicii, sfetnicii for intimi. Mai alesei ciltigara si retinura Casa de Habsburg, in care, prinFerdinand, prin Maximilian, fiul crescut In Spania al aces-tuia, prin Rudolf, mai mult Span:ol decit altceva, se con-tinua, un Imperiu care, departe a a voi sa, hotareasca ac-tiunea Bisericii, e hotarit el, In actiunile sale, de Roma.

An cu atit mai mul e sanse de victoria; cu cit legeanoun ", forma purificata a crestinisroului, evanghelismul"care umblase prin mintea increzatoare a lui Luther nu seputuse alcdtui ca o forma' generald de viola pentru umanitateacreating a timpului. De o parte, un luteranism inchis in

11. - STATE §1 DINASTIL 69

Germania Inca* sau introlus prin decret, cu sila, prinprelicatori importati oficia,1 si sprijiniti politieneste, InDanemarca si Suedia, mutt mai tliziu si mai greu In Nor-vegia. De alta, in cantoanele sviteriene o Reformg idilicg,pastoralg, MIA leggturi cu scoala innaltg, ci pleelnd dinsmerenia unui presbiteriu de tare, de uncle a pornit Ul-rich Zwingli, preot ostas si martir. In Frant,a doctr'ra fi-losoficI a lui Luther era numai filologicg a lui JeanCalvin din Noyon, de fapt alcatuitorul unei not soc:et6tide o perfectg orinduire formala. Dar ea nu da aici decitun partid, la ale cgrui lupte, mai putin religicase de cumse pare, vom asista. Numai in Geneva elvetiang se In-cearcg realisarea republicei virtuosilor ca in Vechiul Tes-tament, iar In Scotia Knox face din ea factorul principal,de libertate nationalg, care, introlus in Anglia vecinaca puritanism, va crea si acolo un regim republican, acela,trecgtor, al lui Cromwell ; provinciile neerlandese ale_Spaniel vor face din reforma calving arma de lupig contrastrginului. In Italia-de-Nord, dar si pang la Neapole, prin,Aonio Paleario L, prin Juan Valdez, Pietro Martire Vermigli,Whin° si altii, protestantismul, intru eft nu vine din Svi-tera, favie vechiul patarenism medieval on seduce citevaspirite filosofice distinse. In Ardeal In sfirsit nobilimeatrece la calvinismul lui Blandrat, Biandrate Picmontesul,medicul celui de-al doilea Zapolya, prin opositie fatg deluteranismul °raptor sgsesti, precum In Polonia, din ace-lasi motiv, fate de orasele germane, aristocratia va preferaso cirri anismul

Din preajma Curtti, din mijlocul diplomatiei imperiale,lasind deocamdatg la o parte Apusul, cu Franta in plingcrisp,, chiar tare amestecul for o erica asupra careiavom reveni Cu Anglia, In care, dupg regimul de singeal Mariei, care tnnalta fare mild esafodurile pentru re-

Bonnet, Aonio Paleario, etude sur la kr:forme en Italie Paris1863, p. 85 si urr.n.

93 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNS SI CONTEMPORANE

belii contra catolicismului 1, noua raging. Elisabeta restabilianglicanismul din vremea lui Henric al VIII a si a luiEduard at VI-lea, Iesuitii se Indreapta spre Rasarit. Un-garia supusa Habsburgilor li va apartinea Yu curYnd maimolt decil oricui, On/ In veacul al XVII-lea spiritulformat de dinsii e acela care mentdne acolo dominatiaCasei de Austria: la stirsitul secolului precedent un PetruPazmanyi va fi cea mai important/ figura In viata natiunii;clerici dintre Iesuiti sau crescuti, condusi de ditsii vorda Ungurilor o pleiada stralucita de eruditi, cercetatoriai teo1ogiei, filusofiei istoriei, scriitori lute° limb/ 'Mina.Ingrijita : un 1361, un Kovachich, un Katona, oameni aiRsnasterii catolice, care a venit indata dupa cealalta sia tinut malt mai indelung dealt dInsa. In Polonia, uncleRsforma patrunsese, ca socinianism mai ales, intros nobili,ai Intra b irghasii germani din ()rags ca luteranism, Iesuitii,cu sprijinul Bonei Sforza, a fiului ei Sigismund August,dar mai ales al regelui de obfrsie ardeleana Stefan Ba-thory, recapata posiriile pierdute pentru catolicism. Lasfirsitul secolului, cu ajutorul unor nunci papali de acti-vitatea unui Annibal de Capua, unui cardinal Commen-done, provincialul iesuit, directorul Colegiului din LembergMat persoane de mare influent/. Rutenii slut minati laSinodul de unire din Galitia, parintii Tntind propa-ganda, o bucata de timp victorioasa, asurra MoldovEilui Petra chiopul, ca Wind de la anume episcopi, cancalatoresc $i la Roma, pentru sarutatul piciorului", bachiar de la Mitropolitul Gheorghie Movila, recunoastereasuprematiei Sfintului Scaun. 1 tot veacul al XVIIlea vaavea, cu predicatori ca Skarga, cu poeti cum e Kocha-newski, marca iesuita, pana, ce In concurenta cu noulspirit de Carte frances spiritul intolerantei proselitis-mului va fi biruit.

Se izgonirl de acolo Pietro Martire §i Ochino (v. Karl Eenrath,Bernardino Ochino, Braunschweig 1892, §i Die Apoioge dca Bernar-dino Ochino hggb. von Karl A.mre'n, Lipsca 1907). Ochino fu expul-sat *i din Polonia.

i.

tai

gi

II. -.-- STATE §I DINASTII 91

La mijloc e Ardealul, excelenta, cetatuie de propagandagi spre Estul polon §i moscovit, dar §i spre Sudul roma-nese §i balcanic. Inca, supt fratii Stefan si Cristofor BA-thory sefii calvinismului oficial, instalat de Ioan-SigismundZapolya, simt apropierea du§manului, care nu cuteazaInca sa dea lovitura hotaritoare, rabdator pregatita. Darfiul lui Cristofor, Sigismund, e crescut de dinsii, In ideile,in Indemanarile kii orientatiile Rena§terii, pentru a fi cre-dinciosul for instrument, neintreg ca om, incapabil ca print,atit de iubitor de glorie §i de cucerire, Inuit prin aceastaaplecare a lui educatorii din copilarie Ii vor putea fista ptni.

Insugi padre PossEvino, unul dintre cei mai capabilipropagandi§ti, un spirit plin de initiative §i un scriitorde talent, e trimes aici pentru a pregati §i supunereareagioasa, a provinciei catre episcopul din AlbaIulia, rEstabilit. Avem cartea lui despre Ardeal, in care presintaprovincia din toate punctele de ve dere.

De aici el merge la Moscova, §i in curind; dupa trei-patru decenii de sfortari, succesele proplgandei iesuite Inaceste parti sint aea de mad, Melt Patriatbia din Cons -tantinopol, care, prin Nichifor Dascalul, trimes in Principatela 1595, adusese stringerea la Iasi a unui Sinod de reve-nire la ortodoxism pentru Rutenii supu§i Coroanei polone,apoi Patriarhul pribeag de Ierusalim Teofan trebuie sacheltuiasca o mond, grea §i Iunga pentru a se inlaturainfluenta papista§ilor". Pena pe la jumatatea veacului alXVII lea macar, urme din ea ramtn, §i prelatd greci dincei mai culti sint Invinuiti, ca un Ligaridis, ca sint in-fectati de catolicismul roman.

Spania cli Stintul Scaun, imprenna cu Venetia, aparindu §iultimele posesiuni orientale, bit rola in 1571 la Lepanto,in aplausele intregii lumi crestine, bucuroasa de acesttriumf al cruciatei.

Spanioli, ca un Alonso Carillo, un intim al Cu tii dinPraga, undo s'a refugiat, cu meditatiile lui asirologice, Ru-

93 ELEMENTELE DE IMITATE MEDIEVALE, MODEDNE SI CONTEIUPOBANE

dolf al II-lea, Slavi ea don Alessandro Komulovie, Comuleopentru Italienii can 1-au crescut, fac propaganda, fn ve-derea unirii cu Imperiul si a unei noua cruciate cat olice,la 13 icaresti, la Iasi, in mijlocul Cazacilor, trupa de pradastrinsa din toate neamurile la pragurile Niprului. Se Im-part steaguri cu crucea si cu vulturul inaparatesc, in nu-male Sfintului Parinte Clement al VIII-lea, care, pe lfngdrapele sfintite, da sabii de onoare si scrie epistole demaguliresi lui Mihai Viteazul, care protesta, facInd sali se nazara perspectiva liberarii prin razboiul sfint. Atunci,toti cresfinii orientali fiind curatitd de shisma si apro-piati de Romacare lucreaza asupra for prin Venetieniidin Dalmatia, din Albania ca si prin Franciscanii slavi dinpro vincia Bulgariei, Constantinopolul restituit crestina-tati se va chema pe dreptate Clementina.

Din toate partite rasar proiecte de cruciate, in care uneon se recomanda departatele drumuri rasaritenel. Contelede Nevers se presinta ca mostenitorul Imparatilor latinidin Constantinopol ; emisarii sai, preoti si Jaici, aventu-rieri, scormonesc Balcanii in vederea ar noului sefcrestin at Bizantului, intro altii Gaspar Gratiani, care,dupe ce se va improvisa duce de Naxos si de Paros, vaajunge Domn al Moldovei, murind intro tentative de cru-ciate polona prin aceasta tarn'-. Pena la aparitia acestuicavaler inrudit cu Casa de Franta, se profita de razboiulpornit de focosul Mare-Vizir Albanesul Sinan-Pala la gra-nita Bosniei, in 1393, pentru a mina pe Rudolf intfunlung razboiu cu caracter de cruciate, si, pentru a-i adaugip itarea a3eluia care nu trebuia sa ajunga, totusi capeteniaOrientului desrobit, cote do soldati francesi, capitani alba-nesi din Italia, luptatori in terile de jos, ca Gheorghe Basta,Cazaci, R3minii Jui M hai Viteazul, lui Aron-Voda si luiStefan Razvan, Sirbi din Banat sau de dincolo de Dunare,doritori d9 recapata Craiul, episcopii greci ai Bulga-

1. N. Iorga, Un projet de eroisa le, in .,Revue de ?Orient latin",II, no 2.

Revista Istoried pe 1919, p. 26 si urm.

aalVei

a -9i

II. - STATE SI DE\ ASTI1 93

ilor, cu cel de Tirnova In frunte, se agita, pe cind main adincul peninsulei Albanesii viseazg de vechiul for erouregal si Grecii constantinopolitani Insisi manifests o sim-patie Increzatoare pentru razboiul sacru al catolicilor. Ve-netia singnra, care, farg ajutor de la nimeni, pierduseCiprul, se arata nesimtitoare.

Pe departs nu se va ajunge unde se tintise. Dar, pa-rgsindu-se, la Incheierea pacii de la Zsitvatiirok, un drum,iesuitismul otensiv, represintind, mai mult decit o credintgreligioasa si o hegemonie arhiereasca, o forma a vietiicrestine din Apus, apnea pe alto cai. Din ce In ce maimult, supt ocrotirea ambasadorului francEs la Constanti-pol, ajuns acum la mare influenta, un de Cdsy, Iesuliicistiga teren in inima Insasi a Imparatiei. Va trEbui pu-ternica Incordare a protivnicilor, calvinii din Terile-de-jos,cari-si au si ei agentii pe lirga Poarta, pentru ca un Pa-triarh de inteligenta si cultura lui Chiril Lukaris sg pi-measca Intfun Catehism de resistenta note de dogma,care an fost judecate calvine. Pentru aceasta el a si ca-zut, ispravind ucis, dupA Intetiri care nu erau, de sigur,numai grecesti.

i pang atunci In Apus Iesuitii gasisera Inca si alts mij-loace de influentg. Universitatea medievalg, asupra careiaPapalitatea n'a avut niciodata, influenta pe care ar fi dorit-o,era Inlocuita prin noile Colegii, In Franta, in Terile-de-jos,dupg imitatia for apoi si in Italia, In Spania, unde scoalalui Carol Qaintul rivaliseazA cu a lui Francisc. La inceputele an in fruntea for eruditi filologi, adese on cuvederi foarte libere in materie do religie. Nu trece lug,multg vreme, si In manila Colegii regale, In Colegiile maimici de fundatie particulars, calugarul cel mai putin el-lugar ca preggire, cultnia si fel de viata, Iesuitul, li sesubstituie. ()data Intrat acolo InsA, el raralne. k.i, °data,ce a ram ts, vechiul program, liber, cu orizonturi, e Into-cult prin altul, de o perfecta sistematisare, In care Lisa,

94 ELEMENTEGE DE UN1TATE MEDIEVAL% MODERNE 91 CONTEMPORANE

din tot ce se poate §ti acuma, nu se preda decit ce nuotrica minteaa: limbile vechi, istoria sacra, patinenti naturals §i cit mai multa abstractie rnatematick

dial, de alttel, ei In§ii personaliqti Eminente indesvoltarea §tiintilor de precisiune.

In aceste qcoli §i pe Tinge dInseleIse desvolta, o In-treaga, literature In acelagi spirit. Intaiu una latina, bungpentru toate societatile din toate natiunile : scrieri fllo-sohce, istorice, literare,-4i piese de teatru, ca pentruvalorificarea talentului dramatic al elevilor. Ele cl§tigaaplausele publicului. Cu vremea, compositii asamanatoarese vor face qi In limbile vulgare. Teatrul secolului alXVII-lea se va libera lute din crisalida §colara a Cole-giului iesuit, Dar va ramInea totdeauna In acest teatru,on toate pasiunile pe care pang, la crime le gloriflca, cevacare aminteqte programul urmat de scriitorii cari 1-auprodus.

Va trebui In Franta, uncle el se desvolta mai mult,Impreuna cu o Intreaga literature ci cugetare ce-i co-respunde, opositia janseni§tilor, adversari ireductibili aiIesuitilor, cari, ctiind unde li e puterea acelora, li opuno alto literature, o alts fllosoflea lui Pascal, until dintredInsii§i chiar, prin Port Royal, o alts ecoala. Si luptaa fost lunge grea, zdrobindu-se jansenismul Intaiu, darnu &Ira a lasa urme §i fare a Uri in groapa sa pe IesuitiiInsici.

Urma§ii imediati ai lui Ferdinand de Austria, mollu sta-pInitor, ocupat mai mult de afacerile lui ungure§ti, s'auInteles destul de bine cu protestantii din Statele Tor. Ru-dolf al I1 -lea el Insuci n'avea nimic dintfun persecutor.Fratii sai Matthias ci Maximilian nu pareau sa aiba altodispositii. Dar pe chestia libertatilor boEme se ridica,a doua zi dupe ce Habsburgii f6cuseia din Praga Capi-tala lui Carol al IV-lea, re§edinta for favorite, Viena ca-zIad pe al doilea plan, un conflict, care In curInd devinereligios. Dupe Walla de la Muntele Alb, chestia Boie-

§ti-

Iasuitii

gi

II. -, STATE 31 bINASTIt gE

ttliei se confunda cu mai marea chestie generalA, a iibertat.iiumane, mai ales in domeniul religios. Si RAzboiul de trei-zeci de ani, prinzInd in vIrtejul sau, pe dP o parte, peprintii protestanti: Danemarca $i Suedia, pe de alta pe ceicatolici: Franta lui Ludovic al XIII-lea, devine, nu numaiun mijloc crud de a se alege si afirma drepturile credinteidivergente de catolicism, dar si unul de a fixa, dupe, lungiIncercAri, duse pang, la ultima margene a resistentei, lo-cul precis pe care fiece natio, In forma Statului ce a fostIn stare a orginisa si mentinea, merit, OA ocupe Ince se va chema concertul Statelor Europeia.

Dar In intentia celor cari 1.au inceput era marea operade restabilire a unitacii creft;ne, mAcar din Apus, supt auto-ritatea supremA a Papei servit de un Imparat luptator,asupra caruia lucra prin Incunjurimea devotatA ce-i da-duse. Ideile erau ale Conciliului din Trento, banii erau aiTesaurului Spaniei, de unde Filip al II-lea ajunsese defapt, cam se va vedea si mai departe, a Inrturi toe&lamea catolicA, profesind ins& cel mai adinc respect pentruSfintul Scaun; foarte adesea soldatii erau din vechilebande spaniole, care nu °data i'si facura probele pe elm-piile Franciei. Dad, nu s'a ajuns aici, Baca urmasii pro-motorilor, ca an Ferdinand at IV-lea, trebuirA sA vadg.cum provinciile rebele de la Rinul-de-jos devin un nouStat protestant, strict si dur protestant, aceasta nu Ina-piedecA, faptul ea in acest timp de treizeci de ani Romapontificall, prin toate mijloacele si legAturile ei, a datimpulsia.

VII.

Viata de Curte ca factor unificator.

Alaturi de activitatea Bisericii catolice, servith de mi-litia devotata a Iesuitilor, care incealca o vnifi(ore, avcmuniformisarea vietii Europei moderne prim regimul de Curte,care sterge foarte rpede deosebirile de vial, inteira ces'ar putea observa, cu foarte departate origini si cu o In-dreptatire suficienta, pana aici.

Acest regim cortigiano" vine, fart. Indoiala, din Italiasecolului al XV-lea, si mai ales de la Inceputul secoluluiurmator, °holt de multe ar fi, de altfel, legaturile ei is-torice cu viata politica si socials, francesa a evului media.

Astfel, la serbarile de la Bologna, o descriere din Sanueopomenesta nala.utele care sunau si un baiat care cinta, sia cinta.t asa deosebite cIntece italiene, francese si spa.niole, cu cea mai mare gratie". Pe covoare jos, in jurulducesei de Savoia, grasuta stateau cuttenele,le cortigiane : si fiecare, apropiindu-se mai mult de ele, livorbia, dar cuviincios, asa !nett mi.a venit indemn savorbesc si eu... De sigur slut persoane foarte gentile,si au foarte mare placere sa stea de vorba cu un Italian...Trebuiai s to desparti dinsele si sa dai loc altor gen-tilomi cari sa poata vorbi cu damele for t."

Sanudo, LII, p. 42 urm.: CLn loro rogionavano chi p'h re liaccostavano, ben perb onestarnente, di mcdo che mi vene vcglia diparlar anca mi... Certo le sono gentilissirne persone, et hanno gran-dissimo apiacer a ragionar con Italiano... Doevano torse da loro etdar loco ad altri gentilhomeni the potesseno parlar con loro donne."

si alba",

ca

'. ci

de

STATE ST DINASTII

Se dal*, la aceasta Curte deslocuitg pentru a face cinsteCesarului

Toti, Inindu-se de mind bucurosi, dantuiau Incetinel, In-ca Intr'un teas nu puteau ajunge de la un capat al millila calalt... Un barbat singur lua dama si juca un dant, dupacare i se Inchina /Ana la pamint, si mergeau sA iea loc, sifiecare dupl voie putea sl joace. Cintecul era o vioara siun tamburin (o daira), cu flautul. astfel fiecaresi daplIcere in chip cuviincios si cu galanterie mare'.

Am vAzut, pe de alts parte, HBO aceasta Curte din Savoia,venitA pentru traditiile ei de societate ale asa si de nobile dis-tractii, de eleganta si de gratie, straluclrea alaiului pe care -1ducea dupl sine, cu atitia paji fii de principi, Carol Quintul,purthnd o imensa avere pe vesmintele lui de paradA.

Curtea spanioll se va forma mai tirziu, supt Filip alII-lea, un Suveran residind in palatul Eau, in imensul Es-curial, cladit In pustietatea uEcatA din jurul Madridului,dap forma gratarului pe care fusese .martirisat Sf. Lau-rentiu. Carol Quintul, care si A, a sa de putin limp Intr'unsingur lot, duce viata itinerants a stapinitorilor evuluimedia. Isar din Savoia, din Curtile italiene rivale, de laMilanul Valentinei Visconti, devenitA duccsa de Orleansla sfirsitul secolului al XIV-lea noua datina de Curtea venit In Franta, prin legaturile de familia, arAtate maisus, ale lui Ludovic al XI-lea si mai ales prin insasi mamasi crescatoarea units a lui Francisc I-iu, de la vrista luicea mai fragedA. Prin ea mai ales se Introduce, acolouncle Ludovic fsi tinuse asa de zgircit socotelile si, In ui-timii ani, se despartise de once societate (Reit a lui Oli-vier le Daim, bArbierul sail, a lui Philippe de Commines

tuti pigliati per mano in rigoleto, et danzavano plan piano,che in una hora non sariano andati da un capo a l'altro de la ca-mera. Un homo solo levava la dona et lalava una darria, la qualefinita, faceva riverentia a la signora fin in terra et andavano a seder,et cadauno che voleva, poteva danzar ; ii suor.o era da una vio'etaet di nno tamburino con it flauto. Et cosi ogni giorno si dauno placercon honestade et gran galanterie.

Ibid.:

Si

98 .EME iTE-E D. UNITAtE IIEDIcVALE, MODERNE SI CONIEMPOBANE

§i a allot intimi de cea mai modesty calitate, acolo undoCarol al VIII.lea i§i putea sparge capul din nebagare desama In mijlocul unui culoar parasit §i plin de murd,Arii,la capatul unor distractii brutale, se introduce, zic, o nounnorms de purtare, se incetatene§te o strAlucire 'Ana atuncinecunoscuta. Pe linga vechile joule, care vor costa lui Hen-ric al II-lea, caruia o sulita i s'a rupt de-asupre ochiuluiInlauntrul craniului, pe linga desfrinari pe care le §tiuse

un Carol al VI lea in cea d'intaiu tinErEta a lui, se cbi-nuiesc ceremonii impunatoare, cheltuindu- se pentru din-sele o larga parte din veniturile unei tell ce sty acmeIntreaga la dispositia Suveranului. La Irmormintarea Lui-sei, pe care fiul sau o plinse (re c multirte I ti u-marata,, qi un trimes italian vorbeste de atitia cai cuvaltrapuri scumpe, atitea mantii, In atita sunet de clo-potea. Ardeau nu mai putin de de 7.000 de luminari §i secheltuisera in total 30.000 de scuzi. In alaiul stralucit sevedeau contesa de Angouleme, ducesa de Anjou, damelede Bourbon §i de Auvergne.

03ata, la 1494 Inca, Curtta francesa cheltuia ase rni-lioane pe an pentru o mie de persoane care StAiE2,11 lirgarege, la 1576 cheltuiala va ajurge la optspiEzece milicEne,Pentru a mari pompa, se creiaza, pe lirga represintar tiivechilor familii, 1mputinate prin razboaie §i rain politic ade prigonire a lui Ludovic al XI-lea, duci not din gratiaMaiestatii Sale, cei de Guise intre altii, din Casa deLorena,cari pretind ca se coboara din acel duce Carolce fusese rivalul pentru coroara al Jul Hugo Capet. Cuajutorul artistilor veniti din Italia, dupa ce While regalecu commdantii for nobili statusera atita tiirp In pEnirsula,nitalianisindu-se" §efii, se ridica o sumedenie de castelenotia, In gustul Rena§terii, deosebindu-se ao de mutt' devechile donjons" cu simplele turnuri ascutite. Se lucreaza,nu numai la Louvre, care e re§edinta parisiana a iega-litatii, ci la Fontainebleau, la Chambord, Jo, Chantilly, laSaint Germain I.

V. lorga, In livnia, Bucure§ti 1922.

si

vio'cLt,

9

tt. STATE SI bINASTII 99

C13atoria lui Henric, Inca din 1535, cu Ecaterina, filmlui Lorenzino de'Medici, ludo, Papilcr Clement si Lccn,stramuta chiar viata italiana la Paris si in aceste rev-dinti de la tar& ale regilor francesi. Limba aimonioasa aItaliei se vorbe§te curent; literatura ei se cunoaste, sicurtenii, pans la Petra Cercel al nostru, se intrec In ascrie 'conceiti de eel mai bun gust ; vechea literaturaintima a lui Cl6ment Marot, totusi un servitor al Curtii,va fi inlo3uita cu aceia de teorii latinisante a Pleiadei;cintecele, danturile Sudului se aclimatiseaza; baibatii 'Torpurta cercei la Curtea fiilor Ecaterinei. SistEmul favori-tilor va patrunde si el ceva mai tarziu, cu Coatebizantine pe care vechea Italie le transmisese celci rcta.

Cine se apropie de aceasta. Curte, nesfirsit mai bcgatadecit a Medicisilor din Florenta, cari au dat modelulla Milan ca si la Neapole e acuma viata stricta, severs,formalists a guvernatorului spaniol , se Inrtureste dedinsele §i duce aiurea sistemul, care uniformiseaza viatacontemporana. Sotia lui Francisc al II-lea, mostenitorul,mort foarte tinar, al lui Henri; e o princess scotiana,Maria, fiica regelui Jacob, dar si a Mariei de Lorena: In-torcIndu-se vaduva In departata ei mica patrie salbateca,ea duce cu sine iubirea cintecelor, pasiunea jocurilor, §isupusii ei, Intetiti de aprigile predici ale lui Knox cal-vinul, cu teorii de republics crestina egalitara, o vor vedeaau uimire, cu indignare, in tovarasia musicantilor ital:tnisi o vor banui mai tarziu In complicitatea crimelor. An-glia Elisabetei, regina fecioara" cu multi favoritiintregi de rochii, urmeaza exemplul pe care ipocri&a eise face a-1 condamna. Era vorba ca o vara" a regilorFranciei, Care se merits mai tarziu cu un Italian tarssituatie, pe care-1 moil, ss devie sotia principelui aide-lean, la 1574, si calatorul Lescaloppier va gasi aici pemedicul piemontes Blandrat si cite un nobil frances dinspeta noun. Peste citiva ani Cercel Ii va aduce, pe citavavreme, si In Tara-Romaneasca. Ian, dupe moartea lui Si-

mingle

si lazi

100 ELEMENTELE DE IMITATE MEDIEVAL; MODEDNE 51 CONTEMPORANg

gismund-August, care tinuse Curte italiang potrivit cu gus-tul mamei sale, Polonia, cApAtind ca rege pe Henric fiulEcaterinei, ar apuca acelasi drum dacg acecsig sal:4131reincunjuratg de favoriti francesi, ar fi mai lungg. NumaiNordul Scandinav sau dEpgrtata Rusie, ca de altfel, re-galitatea Impgrateasca a Habaurgilor, Eupt stricta pazAa confesorilor iesuiti, dacg scars de aceasta influer4I carecuoereste totul.

In FrarAa ea insgsi, regimul de Curte Intimping !nag oresistentg care Imbracg haina

Inca din 1558, In mijlocul rgzboiului cu Imperial i. cuSpania, se chemaserg Statele.Generale. In acel moment aria rpropaganda calving. intrase 'n nobilime, cistigInd pEntrumomentcum o spune Margareta, fiica Ecaterinei, In rue-moriile ei, $i mEmbri ai fa miliei regale. Dar Ecbilime a carese ggsia in afara de aceasta Curie, ridicatg asupra &i incontra ei, cum o simtia bine, vgzind zilLica decadEre a viEtilocale, se indreapta cu sete spre aceasta doctring al cariirepublicanism dogmatic o atrggE a mai mult decIt toatecomideraOile asupra cgraVei) divine singura mintuitoare.Casa de Bourbon, care a cgpatat prin casatorie mica re-galitate a Navarei, e in trunte, si acesti nobili se gAsescsprijin4i de carturarii Renasterii, de predicatorii virtutiiantice, ca l'HOpital, cancelariul, de burghesimea doritoarede-a relua rolul care i se smulsese de cgtre elementele mili-tare care dupg, paces de la Cateau-Cambr6sis nu- si afiglatrebuintare ; alti nobili, alti ostasi, doritori sA joace unrol, dau, pe de altg parte, regalit4i, Intemnitate In laggrulcatolic §i pgzite cu toate mijloacele cei stau la rude mirPapalitgtii, un partid, care o dc mir A de la inceput carede la o bucatg de vreme, incearca a o Inlocui, fie $i cuconcursul strainilor, al Spaniolului care pindeste la hotare.

Henric al II-lea el Insusi mersese pAng la interzicerea,supt pedeapsa de moarte, prin edictul de la Ecouen, aprofesgrii doctrinei protestante. Dupg moartea lui, In Iulie1559, si dupg aceia, la un an de zile, a subredului fiu mai

ai,

ai

If. - STATE SI DINASTII 101

mare, se vorbe§te, doi ani de zile, 'Ana, la noul edict de to-lerare din 1562, de State Generale, de un Conciliu national,de o adunare a notabililor qi clerului, lucruri imprumut atedin Germania §i intru toate corespunzatoare dcctrinEi luiCalvin. Se in sinoade, cum recomanda reformatorul, iarla Poissy, intr'un colcquiu, ca acelea gErmanice, stau la-olalta cardinalul de Lorena, Iesuitul spaniol LainEz §i In-su§i Teodor de Beza, ucenicul lui Calvin §i &eful religics,un Savonarola Invingator, al GenEvei reformate, purifi-cate. Numele de huguenots, dupa Eidgenossen ai Sviterilor,pentru protestanti, arata destul de bite de unde a vE nitmacar o mare parte a inspiratiei. Exemplul Tether-cif-y:1,,unde aceia pe cari oficialitatea burgundo-spanica. i-acalificat la inceput de simpli pirlitiu, les gum., §i carii au format o adevarata Wire, dispunind de crae,e §i de

provincii Intregi, indeamna la continuarea luptei. Se SE Da-naleazA omoruri (ducii de Guise), masacre (ca la Vassy),§i se dau bt,lii formate (la Dreux, cu infringerea calvi-nilor).

Si dupa trecatoarele paci" de la Amboise, care acoraprotestantilor un oraq de refugiu pentru fiecare bailagiva,§1 de la Longjumeau, urmeaza, ciocnirile Intre micile tapeale celor doll& grupari de nobilime, in fata, carora regali-tatea pare a fi disparut, un de Guise, un Coligny avindrostul de capetenie in ciocnirile de la Jarnac §i Montcon-tour. Tot nobilii din cele doul tabere, peste capul regelui,incheie a treia pace, la St.-Germain.

Regalitatea va aparea, dupa ce pamfletarii incep, caautorul lui Contr'un, ca Hotman (1573), ca Bodin, cu pro-gramu-i de monarhie moderata, sa i tOgAcluiasca Ins Airatiunea de a fi, numai mInata, de-a dreptul de Papa §isfatuita de Filip al II-lea, care, prin Tribunalul de singedin Terile- de- jos, a aratat ce parte fi qi face un rege,In lovitura de la St. Bartolomeiu, In 1572. Un mare macelal fruntagilor protestantimului nu deskaga de loc ches-tia religioasa, care e mai Inuit o chestie politica §i soci-

102 ELEMEZITE..E DE UNITATEMED1EVALE, MODERNE §1 CONTEMPORANE

ala, dar compromite pe multa vrerne. conceptia Insasi a

Pacea din 1576, a cincea, e totasi tavorabill protestan-tilor, cari caplta libertate de cult, locuri de siguranta,o Camera dubla In Parlament, dreptul preotilor for de ase Insura si indemnitati pentru cele suferite. State Ge-nerale se in la Blois (1577). Regele insusi, fugarul dinPolonia, care a luat mostenirea slab6nogului Carol al IX-lea,prietenul si Inchinatorul lui Ronsard, vorbeste de o schim-bare general& in toate rosturile Statului: cla restaurationde mon Etat par la reformation generate de toutes lesparties d'iceluip.

Inca din 1585 tratatul de la Joinville adnco pe Filip alII-lea In rosturile francese tulburate. 0 noub. Liga se In-temeiaza, aceia care, In acest regat naravit de blAsta-mata eresie", trebuie sa pastreze neatinsA credinta cato-lica. Dncele de Guise e In fruntea ei si, dupa asasinarealui in anticamera regelui, la 1588, cardinalul de Lorena,din care partisanii lui vreau sa fad, un Inlocuitor Ince-ronat al lui Henric al III-lea. Intro 1587 si 1593 Liga, lu-ata in batjocura de o burghesie careia nui impun de-monstratiile si proclanaatiile, dar pe care o indigneazapresenta 3oldatiler spanioli si zvonurile despre o apropiataregalitate a Infantei, fiica lui Filip al II-lea, e stapina laParis.

Henric, fiul lui Antoine de Bourbon si al energicei luisotii, Ioana d'Albret, rege al Navarei, a condus un timplupta partidului protestant. Mid cutitul fanaticului JacquesClement, zapacit de literatnra polemics a catolicilor,tura pe Henric al III-lea, ctradator fats de credinta ceadreapta, celalt Henric, care fusese sotul fiicei Ecaterinei deMedicis, se presinta ca mostenitor Ind eplinind cercmoniaabjuratiei", ocupa tronul cu voia tuturora, spre plAcereatuturora, dar spre folosul adevarat regalitatii sale, care;zimbind glumind, smulge toata puterea la sine. Atrggindsi spiritul public catre el, e, de fapt, acel core consoli,cleaza rnonarhia absqluta din Frantal

regalitatii.

Tula-

§i,

algi

II, - SPATE SI DINASTII 103

CIsatoria lui cu Maria de Medicis, jertfind relatiile maivechi cu Gabrielle d'Estr6es, readuce fastul Curti lor ita-liene, stralucirea Florentei, care e acuma capitala unuiMire-Ducat de Toscana, si ai carii stapinitori, cari inicme-iazi Ordinul Sfintului Stefan, ataca puterea turceasca peapa si trimet ingineri, la 1595, ca sa iea Inapoi Giuigiulde la Sinan-Papa, slut adevarati regi. S'a facut E. 0 Cut f a laca in jurul regelui, hraniti de dinsul sau trimesi, ca Mal-herbe, sa-si caute hrana pe linga cineva mai begat de-cit dinsul, si fiindca are mai patine sarcini, se Oa patru-zeci si opt de medici, treizeci si patru de hirurgi, trei-sprezece capelani. Palatul, otelul" lui are un Mare-Ma-iestru si un preposit, mai multi onaltres d'hôtel" ; vec-mintele shit pastrate de un numar de math-Es de la gar-derobe". La masa se vad, ca 1u Spania, ca in vechiul Ei-zant, ca in Stambulul turcesc, ca la noi, cari-i imitam spier,-dorile, dregatorii pinii si ai vinului, Tomlin s, echanscne.Serviciul e facut de nchevaliers d'bonnetn ", de cgentil-hommes de la chambre2. Petitiile tree pe la aka-numitiimaitres des requetes". Sint in functii trei papa la patiumii de oameni, unii incunjurind regalitatea acasa, pa gii,scutierii (ecuyers), altii Intovarasind-o la vinat (pigneurs,veneurs). Arcasii, garzii (garden de corps), cei o suta de Svi-teri" fac paza 1.

()data, pentru intretinerea acestei lumi, se recurgea siIa imprumuturi. Astfel Carol al IX-lea, pentru 2CO.CCO degalbeni, garantati In rente si giuvaiere, trebuie sa se adre-S3z0 la Venetia, intitulind pe republicanii de acolo :tr6s chars et grands amys, alliez et conf6d6rtis2.

Acura din provincie nobilimea e necontenit atrasa IaCarte, regele facind din acei cari se disting prin serviciilefor cavaleri ai Ordinului St. Mihail, ai Sf. Spirit. Cei ce seopun, nemultImitii cari uneltesc rascoale, cari se inteleg

' Baudois, institutions-, capitolul respectiv.2 Yriarte, La vie d'un patricien de Venise atc XVI-e siicle, Paris 1874,

p. 98 ski urm,

10/ ELEMENfELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE §I CONTEMPORANE

In ascuns cu Spania dusmana, ispravesc pe esafod ca unBiron, fost intim al regelui : colonel al lui, amiral deFranta, maresal de Franta, guvernator al Burgundiei. MOrege se vede tot mai mult ca. e mai sigur si mult maiplacut. Lumea navaleste deci acolo.

Cirri Henric dispare, Mend un fiu copil si pe de- asuprabolnavicios, melancolic, incapabil de vointa, Curtca ranzine.Ea ramble cu regenta Maria de Medicis, care dovedesteInsusiri de guvern, pang ce, Invinsa In lupta cu mai pu-ternici concurenti, merge sa moar In exit, la Colonia. EaIncearca o cirmuire prin favoriti: Eleonora Galigai, sotulei, Concini, maresalul de An cre, cunoscuti de-acasa. Curteaidistruge. Ea, Curtea, se Intareste prin cele dons, reginespaniole, care vin cu morga si moda spaniola, Ana deAustria si Maria Teresa.

Pe Incetul se ridica ins& la cea mai Innalta putere epis-copal de Lucon, Richelieu, fire capabila sa impuie si sadomine. Acesta e un despot incomod, pe care Curtea nu-1vrea. Lui Ii sint indiferente simpatiile si antipatiile acest oroameni. Va sfida pe fratele, vioiu si inteligent, al regelui,Gaston d'Orl6ans, va aresta pe un garde des sceaux", peun maresal de Franta, va taia pe un Montmorency, va zdrobipe un Bassompierre, va sui pe esatod pe un Cinq-Mars siun de Thou. Resultatul va fi ca si mai multi se vor Imbulzila Curte. Oamenii can se Impotrivesc, visind de lucruriimposibile, pot fi distrusi ; marea putere anonima a insti-tutiei, iresponsabila, cu neputinta de wins, 'amine. Cind,dupa, ce a facut din Franta cea d'int.iu putere din Europa.Richelieu dispare, urmasul eau, alt cardinal, Mazarin, vatrebui sa Infrunte o noua miscare a Curtii, In forma uneiadevArate si zgomotoase revolte si, cu toate ca strain sifara curaj, o va zdrobi.

In aceasta Carte, femeile joaca un rol tot mai mare.Inca de la opt ani princess, fiica lui Gaston, M-lle deMontpensier, (II un bal si teatru cats, cum se va vedea,literatura e 4nexata si ea, In toate formele, la Curtea

11. - STATE SI D1NASTII 105

dominant& reginei 1. Regele, fie el si morocanosul Lu-dovic al XIII-lea, Isi are cbaletub sau obisnuit2. Pe vre-mea lui Richelieu princesa de Conde, du_ cesa de Rohanjou& rolurile prime 3. Ele vor provoca in mare parte mis-carea Frondei" vor da caracterul de usuratateeLpaceala care i-au meritat acel nume.

01inioar& nobilimea de provincie profitase, in ambitiileei, de calvinism pentru a-si face dintr'insul un steag; acumarevolutia din Anglia da pretextul, Indreptatirea si pro-gramul. Raspunzind unor masuri fiscale ale supeiinten-dentului, Camerele Parlamentului din Paris, care jucaseiaun asa de frumos rol cu prilejul invasiei imperiale si spa-niole Indreptata spre Paris la 16364, se aduna. Parla-mentul propriu-zis, Marele Consiliu, Camera de Contuii,Curtea ajutorintelor decreteaza o lEgatura Intre Ele, garretd'union., si cer reforme in ordinea financiara, plus habeascorpus. Strigate de libertate" se and In Paris dupa ares-tarea unuia din magistrati. Arhiepiscopul de Paris, fleas-timparatul cardinal de Retz, se amesteca. Este o zi abaricadelor". Peste citeva luni apoi, miscare a, tot parla-mantarA, reincepe, dar Intre nobili. Conti sta. In fata luiConde. Parlamentele din provincie adereaza. Se vorbestede State Generale, si glasuri parisiene cer rept blica.

In 1650, Conde, Conti, doamna de Longueville, care stiesa ias& In frunte, se unesc: lumea-i numeste les petitemaitres.. Conde, arestat de Curte, trebu!e sa fie Indataliberat, dar Mazarin se retrage deocamdata la Liege. Apoi,clad Conde trece In Spania, la 1651, Cardinalul are ceasulsatisfactiei sale depline; capul biruitorului de odinioaracontra Spaniolilor e pus la prEt. Cltd, dupa InhIrgelea

1 Marcel Pate, Paris decant la menace etrangere en 1636, Paris 1916,p. 44.

2 ibid.s Ibid., p. 45.

La unele simptome de nemultgmire regele spusese: VA oprcscde a WI continua deliberatia si de a Ira apuca sd.mi fiti tutori, ames-tecindava In afacerile de Stat" (Pate, o. c., p. 156).

si-i pi

106 ELEAENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, 110DERNE SI CONTEMVORANE

lui Condd, in 1052, tinarul rege Ludovic al XIV-lea seintoarce la Paris, tulburarile slut definitiv ispravite.

Rsge le minor e stapIn, supt indoita tutela a mamei sale§i a lui Mazarin, dar Curtea are tin rol mai mare decIt°fiend. Ludovic, luind mai tarziu frinele puterii, o vaputea domina, dar nu se va putea desface din legatura. Elguverneaza cu dinsa si din ce In ce mai mult pentru dinsa.

Spre regalitate, apoi spre Curte e atrasa in Fianta, deunde va porni exemplul pentru restul Europei, toataliteratura timpului. In veacul al XIV-lea regele Carol alV-lea tusese un ocrotitor al literelor francese, ajuilnd enpensii pe poeti si traducatori; fratii lui, de Beni, de Bur-gundia, aveau frumoase biblioteci. Ducele de Orldans, fra-tele lui Carol al VI-lea, era, cum am vazut, influentat demiscarea culturala din Italia -de -Nerd; dintre fiii Eai, Charlesd'Orldans a fost unul dintre cei mai duiosi si mai Epor-nici poeti ai timpului sau. Regele Rend din Proventa alasat tablouri. Fiii Ecaterinei de Medicis n'au fost nesim-Otori la farmecul literaturii, si fiica ei Margareta a Isatpretioase memorii, intr'un timp chid de prelutincicni ra-sariau pastratorii prin scris ai faptelor Extra ordir are cese petreceau. Henric al IV-lea a fost laudat In versuricorecte de Malherbe, orenovatorul", care era unul din curte-nii lui.

Apoi, pe o vreme end moda spaniola doming, end limbaspaniola o vorbeste si Gaston, fratele, vestit de alttel prinvorbe groase, al lui Ludovic al saloanele, vestiteleruelle3 se alcatalesc in jurul unor femei spirituale primi-toare, cultivind o literatura cam artificial, qi cantata. Atuncid-ra de Scuddry trage liniile terii du Tendre, uncle-si in-troduce cetitorii, de si alaturi de dinsa nu lipsesc scriitori,In ale caror romane, mai mult sau mai putin influentatede picarescul" cronic al Spaniolilor, se Intilneac ne- dinviata conternporana, folositoare istoricului I,

I Poet% passim.

XIII-lea,

gi

gi

IT. STATE §I DINASTII 107

Richelieu simte insemnatatea acestei litEraturi; elschimba caracterul modest al unei societati care se stain-gea in casa cutarui burghes din Paris qi o prEface prinsubventii dreptul de a numi al regelui inifo Academiede moil .italiana, cu biroul el oficial, cu menirea ei de apregIti glorificatori pentru victoriile qi splendorile

precum i furnisori pentru atitea petreceri ale Curtii,is vremea cind un print ca acel de Parma, un ambasa-dor, un general aliat, dinire Suedesi, e primit, intro altele,i cu comedia" care i se cla. De acim innainte, de §i trupele

de actori continua all face concurenta libera, slut qirepresintatii anume pentru lumea de la Curte: ea inspira,ea controleaza, ea decide. Se va trece astfel de la capri-ciul neinfrinat at teatrului de aventura la nobleta spa-niola, potrivit cu gustul vremii, a lui Corneille, iar, dugce Curtea incunjura mai de aproape pe rege hotarEqtemai mult in Coate actiunile lui, se ajunge la SEDUMELia-litatea dulce, la pasiuneau eleganta, la dialcgurile de ccn-ventie ale lui Racine. Cind Curtea vrea sa, ridgy, Este laindemina Moli6re, Inscris ca Jean-Baptiste Poquelin in re-gistrele ei, qi, data i se comanda un impromptu", o bu-oata usoara de simply, distractie, on cadrul pentru unuldin acele balete care, de pe la 1630 macar, sint nelipsite,el trebuie sä se execute fora, ztbava cu versurile sau cuprosa lui. Boileau, fin spirit critic, find burghes parsian,e adus, e silit a cinta campanii ale rEgelui pe care inspi-ratia sa nu le poate zari macar. i lui Racine d-na deMontespan ii daduse functia de istoriograf.

Istoricii povestesc trecutul Franciei diva, regii cari austapinit pe rind §i dincolo de cari ei nu vad viatatiunii on miqcarea societatii : de la Faramond la mareleLudovic, acesta e programul. Iar autorii de ME rcorii, aqade multi, de la d-qoara de Montepensier, din singele re-gilor, de la cardinalul de Richelieu el insuqi, de la near-timparatul cardinal de Retz papa la simplul burghes Ni-colas Goulas, ieau condeiul In mina numai dud ruin felulfor de viata qi ocupatiile for slut In stare a vorbi de sin-

na_

yi

pi-I

108 ELEMENTELE DE U:VITATE MILD EVALE, M.ODERNt SI CONTEMPORANE

gurele lucruri care intereseaz, acelea de la Curte. Dnade SESvigna incinta Intreaga societate prin povestiri!e ddespre persoanele din preajma regalit tii, fErnei i btrbtiti,si la un anume moment pare ca gEnul literar de cape-tenie, cel mai potrivit, eel mai gustat, eel mai caracte-ristic e aceasta stralucitoare conversatie scrisg, cu atitapregatire cocheta in aparenta ei familiaritate.

Filosofia istoriei este cea religioas6, pe care o pcateaproba iesuitismul dominant; ea tinde a raspIndi parereaca popoarele slut menite a fi p6scute blind de un lege-pastor, asemenea cu bunii cirmuitori ai Bib liei §i cu per -sonalitatile patriarhale din anlicitate, rEgele David cri re-gale Idomeneu din Salenta lui alnelon. Ideile despre mErsulnatiunilor, care se agita, dar Dumnezeu le calauzesteg, serostesc pentru Invatatura unui print, menit sa enure tic-nul : un Delfin, un duce de Burgundia.

Marii cuvintatori populari au disparut cu totul, oratoriapolitics e orice gest de independenta supt acestraport at Parlamentului find supraveghiat de aproape sirapede suprimat. Momentele marl le au predicatorii Irma-intea sicriului unei prince se; ca Henrieta:de Anglia, sau inn a-intea unor importante personalitati de la Curte. Niciod al aBossuet n'a vorbit In NO, unui auditoria care ar fi fostmai putin distins. Si, cind, clupa dinsul, un Massillcn vaIncerca un talent mai modest §i mai dulce, el vs IncInta,Indemnind, in timpul postului celui mic, pe ascultatoa-role i ascultatorii lui, toti din lumea care se lupta ca savac% schimbarea de cgmasg, dimineata, a regelui, on ca0, alba In presenta lui taburetul supt picioare.

Cu atit mai mult arta este puss In serviciul acestei mo-narhii care din ce In ce mai mult nu poate trai fara Curteape care ui -a creato. Veacul al XVI-lea a dat In Franta,care Intrebuinteaza atitia arhitecti i sculptori straini(si Ben-venuto Cellini, Lionardo da Vinci) numai portietisti de undelicat adevar, cu smerite figuri transparente de expresie(Closet). In al XVII-lea la Inceput nimic nu face s5, seprevada o desvoltare a picturii sau soulptuiii,Doar un

imposibila,

Phi-

II. .-- STATE .i bINASTII 10

lippe de Champagne prinde pe pinzele sale marile figuriale timpului: pictura e o specialitate a Flamanzilor, a Olan-desilor vecini on a Italienilor. Ludovic al XIVlea vreaInsg ca aka sg fie §i asa este. Corecte tablouri religi.oase, desfasurindu se larg ca pentru sale'e de ceremoniiunde atfrng zeci de policandre en sute de lumtngri, sintcerute lui Poussin, care, far& legatura cu traditia indigeng,interesantg si simpaticg, aduce recea stiinta de desemnsi coloare a Italiei lui Guido Reni qi Carlo Dolce. Mariscene de Wane vor fi comandate, pentru aceleasi sale cuplafondurile aurite, unui pictor rival, Lebrun. Algturi desculptorii decorativi ale caror opere sint menite a fmpo-dobi grg.dinile, Lenotre, inspirat tot de Olandesi, sau si deOrientul a cgrui cunostinta se capatg, nu numai grin am-basadorii $i secretayii la Constantinopol, dar §i win cala-torii cari merg In locuri foarte depgrtate, ca Chardin,trage liniile elegante ale plantatiflor §i aleilor sale, facinddintrign teren mlg§tinos una din minunile lumii.

Prin balete, In antractele pieselor, o music/ special, desingurg distractie, dupg cea italiang mai noun, dar nudupg avintul religios al unui Palestrina, complineste ar-plouia splendid& a Curtii.

0 lata ce ea s'a format, la Paris, la Versailles, din ames-tecul reminiscenOlor mai vechi italiene cu exemple contemporane spaniole, aceasth Curte calatore§te. In Spania In.sgqi, cu toata saracia 4i zgircenia familiilor nobile §1 a re=galitItii tnsegi, trite° tug a aril decadent& dupg superbainflorire supt Filip al II-lea aduce o forma superioarg aspiritului curtesan, pe care In Italia 11 va si codifica unBaltasare Castiglione. Dupg Lope de Vega, care se adre-seazg multimilor pasionate gi zgomotoase, Calderon vastrInge laolaltg ce pot da toate genurile de literature pen-tru ca In piese de o noun facturg sg facg din ele un orpa-giu regelui. Nu exist& altg istoriografie cleat aceia a Curtii.Algturi de scenele populare §i de mgretele Madone, cuochii luminati de o dulce flacgrg interioarg, ale lui Murillo,

4i0 EGEN16NTELE DE UNITATE MCD,EVALL, MuDERNE SI cON'irEMi'OnANE

Velasquez va zugravi pentru regalitatea care domina intoate privintile natia, si o InnabuO.

Italia principilor, din Toscana ca si din micile State,undo de altfel traditille Curti lor din Urbino, din Mantova,care ocrotiserg pe Ariosto, pe Torquato Tasso, se mettineau,face tot ce poate pentru a se Linea la nivel. Turinul Caseide Savoia, care s'a Intors dup6 Emanuel Filibert la

cu Franta, se Impodobeste de masive palate cu fiu-m,aase galerii acoperite ; aici mai mult decit oriunde, cuo populatie ambigul, avind caracterele nationale franctsesi italiene amestecate, Statul a dinastia, ducele, Curtea decare-i place s5. se Incunjure. Venetia, care n'are un stgpIn,se preface in sala de petreceri a Europei intregi, alara dinmomentele cind are de purtat o grea lupta cu Turcii pen-tru ultimele ei stapiniri In Orient.

Henrieta, fiica lui Henric al IV-lea, a dus In Anglia lufCarol I-iu, dupa cei dougzeci, treizeci de ani de moroctl-noasa isolare filosofic5, a regelui Iacob I-iu, ceva dinti'ofire mai deschisA, mai vioaie, mai vesela, aqa cum, far/alt resultat decit BA provoace alts tragedie, Incercar.e *inveacul at XV-lea Margareta, fiica regelui Rene, cind sedusese poste Mare ca sotia nebunului Henric at VI-lea. Innemultamirea puritanismului provincial contra lui Carol,care aduce catastrota lui, sacrificarea lui pe e§afod,,- eraceva din antipatia acestor aspri insulari fain, de Inca-carea de a li impune o Curte ca organisatie parasitA In-fbritoare, cerInd si scurgind puterile intregii natiuni. Duparegimul strict bib'ic, proscriind panel si literatura de in-biro si scandalul", impietatea" teatrelor, al lui Cromwell,Carol al II-lea, fiul cel mai mare al Henriettei, crescutIn umbra lui Ludovic al XIV-lea 1, care-I ajutA ocupetronul sastine continuo, ca sa scape de controlul Par-lamentului, cu o pensie de vasalitate, fmpgmintene§te din-colo de Canal viata pe care a cunoscut-o In tinereta lui :

2 Era vorba sa lea acolo pe una din nepoatele lui Mazarin, for-tens3 Mancini.

lea-turile

sfisisi-I

IL STATE St DINASTli 111

hiata.. reging portughesg, bursa Ecaterink de Braganca, careacas1 la dinsa a impus respect si a dovedit cl poate 10gaverna, e total anulatg In folosul celor trei, patru favoritecare se sucoedg, dispuind dap& voia for de persoana re-gall L. 0 princes, de Modena, fiica nneia din fetele Man-cini, va fi a doua sotde a lui Iacob al 1I-lea, fratele si ur-m3.sul lui Carol, si traditiile micii Curti italieLe yin In-preung cu dinsa. Nici revolutia de la 1688 nu va schimbaprea mult aceasta stare de lucruri: data Gulielm de Oranjeconduce de fapt Statul, sotia lui, Maria, fiica lui lacob,continua rosturile Indatinate, si ele Tor fi §i mai puler-nice supt cirmuirea Anei, sora Mariei, al aril barbat, unprint de Danemarca, n'are nicio influent, : femeile dinjurul reginei, o lady Masham, o lady Marlborough, exercitao atotputernica influentg.

Atotputernic a fost aceasta Inriurire In Germania In-sgsi, si nu, numai In partile Rinului, unde printii mgrunti,Intaritd supt raportul financiar prin secularisarea averilorbisericesti, in sg-si aiba castelul dupg cel din V( rsail!cs,ca si artistii de casg si metresele. La Berlin, la Colonia peSprea", Electorul de Brandenburg duce acum 'data Ina.-tinata, purtInd peruca lui Ludovic si IncercInd a-i repro-duce apucgturile. La Mtinchen, Incunjurat de resedinti latarp, ducele, care e Inrudit cu Ludovic, cautg &este sg-isamene 2. Miss.area se °presto numai la Viena Habsbur-gilor, tot mai mult stgpiniti de o incuujurime alcatuitgdin calugari si din functionari, si la barbaria ruseasca.Totuli la Dunare un Constantin Brincoveanu Isi va cheltuila Bucuresti, la Mogosoaia, la Pot!ogi, bogatele venituri In-tocaaai ca si marele rege frances.

In Nordul scandinav, Gustav-Adolf Isi avea la Curie bu-foni si pitici ca In evul mediu. Curial In genul Rena§terii,on literatura, stiintg, arte, scandaluri si crime, o are rale,

' V. L. C. Davidson, Cohterine of Braganca, Londra 1908.2 $ print it de CJaiii luiie pe fiiei Palatinului Eduard.

in BEAM 3NTELE DE UNIt iTE 3tEDIEVALE, MODERNE SI CONTEMCORANg

qi moltenitoarea lui, Maria-Cristina. Ea strInge din Frantafilologi kii filosofi, ca Descartes, artiqti de tot felul. 0 in-cunjura o adevgrata Academie, In care gilt admigi gi in-diganii. Apoi incepe o viata de petrecere tar& nicio cons-tringere gi fora nicio ruqine : o Curte de distractii se for-meazk as1 fel ca in Franta.

VIII.

Lupta pentru hegemonia europeana

Grapate In formatiuni politice care se asamana prinintroducerea principiilor de Stat romane Fuse la mods, deRena§tere qi prin resumarea for In Curti de o alcatuireuniforms, Indreptfndu-se dupa, stralucitonl E XE DO plu fi an-ces, natiunile moderne stilt puse In legatura printr'aceacomplicate ma§ina de supraveghere §i Intetire diplomaticadespre ale carii Inceputuri am vorbit §i mai sus.

Republica vene.tiana, fata de greutatile E xtraor din ar e amentinerii posesiunilor fii puterii sale, a desvolta o maimult cleat orice Guvern. Ambasadorul, la Constanti-nopol, se zice ca itn evul mediu: bail , e ales de -Senatdintre oamenii politici cei mai inteligenti §i mai Incercati.Apare une on In conditii de o stralucire extraordinara.Astfel la Roma sosesc, °data, patru ambasadori, cu citepatru nobili gi patru stafieri". Timpul de serviciu e doiani, dar se poate .si o confirmIre. La Intors solul face unraport despre mijloacele Statului undo a residat, §i acesterapoarte, pastrate cu Ingrijire In hirtiile de familie, slutadesea copiate In mai multe exemplare §i caul ale cu glijamare, ele fiind izvoarele cele mai pretioase pentru infer-matia politica.

Aceriti ambasadori venetieni se bucura de o mare in-fluenta. Acela de pe linga Sf. Scaun intervine odata Infolosul Franciei1. Antoine de Bourbon staruia sa capete

1 Yriarte, I. c., p. 123.

114 El EXIENTELE DE UNITATE MEDIEV.LE, MODLRNE SI CONTFINIPLIDANk

si el unul I. Afaceri banesti contribuiau une on fä li ridiceInsemnatatea.

Papa trimetea legati si nuncii. Rapoartele nunciilor SriGermsnia sint de pus alaturi ca inamnatate cu ale tri-me-Oor venetieni. Innainte de Rtzboiul de treizeci de ani,dar mai ales In cursul acestuia, ei, can finantau Intr'omasura notabila ostilitatile, aveau un cuvint hotarltor. Dinsituatia de legat In Franta, Mazarini, atunci simplu mon-signora roman, ajunse atotputernicul prim-ministru.

Nu toate Puterite aveau !ma de la inceput represin-tantii for permanenti. Imparatul, care e acorn tot mai muttun simplu rege al Ungariei si al Bpemiei, proprietar, Indeosebite conditii de achisiVe si moStenire, al pamInturiloraustriece, trimete la Poarta un Internunciu, y e ettivasau pe citeva luni de zile, de obiceiu Indata dupa Inche-ierea unei pad ale aril clause trebuie lamurite si exe-cutate. In Italia agentdi austrieci se vad n ai ecs, In accaItalie care, prin Impartirea stapinirii Habsburgilor, a caziltpentru partea ei nordica In sama ramurii germane, peclad Bourbonli spanioli s'au asezat si In marele regat deNeapole si In feudele pentru cadeti din Parma si Piacenia.Numai tarziu Insecolul al XVIIf-lea institutia ambasa-delor devine permanent, si generala.. ConstantinopolulTurcilor a fost una din tale d'intaiu Capitale adapostindrepresintanti ai tuturor terilor mai Insemnate, rank laPrusia lui Frederic-cel-Mare dupa 1760, ba chiar par 11aregatul de Neapole dour, State scandinave. Prc-blema Orientului, necontenit deschisa, dadea o Ins(*-tate asamanatoare Curtii i in Petersburg, uncle mai alesspiritul de intriga si vanitatea Ecaterinei a II-a ceteaupresenta ministrilor trimesi de toti Suveranii. FrantaLudovic al XV-lea si Anglia Casei de Hanovia Intretinfara Intrerupere ambasade reciprone.

Vechile Ligi au disparut, cu caracterul for provisorlu,cu izbucnirile for violente, cu indiferer t,a feta de Mice

1 Ibid., p. 115.

ani

ni

let

ii. - STATE SI DINAtlii 115

pudoare. Iesind din cercul restrins al preocupatiilor Ra-ils* ele se prefac In aliante, de un caracter mai trainiccii cuprinzind, en o basil mai sigura, un program mai greude executat.

S'a vorbit mult de proiectul cel mare al lui Henric alIV;-lea, alcatbit contra Casei de Austria, contra putinteide a se uni cele doul ramuri ale ei, germana qi spaniola,fats .de inimicul ereditar, care era Franta, §i de conceptia,impartasita de ministrul lui Sully, de a imparti Europaaltfel, dupa drepturi nationals, !Ira Indoiala, dar §i &Ira,e bunk, chibzuiala, care ar 11 Impiedecat erice Puterede a create a.sa de mult !mit sa ameninte linistea si sta-pinirea celorlalti, Moartea lui Henric, de cutitul lui Ra-vaillac, iropiedeca urnnarirea acestor ginduris intru eft elepot fi admise ca autentice. Importanta for sta. in aceia ca,dupa., fmpartirea Europei In doll& tabere religioase, e intaiaideie a unei legaturi peste divergenta confesionala. Ilk-boinl de Treizeci de ani, prin Inde lung repetatele lui in-cercari, duce insa la un resultat asamanator. Tratatele dinVestfalia, de la Minster si Osnabruck, In 1648, lasau oGermanie slabs, impartita, ruinata pe multi, vreme, in careCasa de Austria nu izbutise a realisa In folosul ei aceaunitate pentru care se varsase atita singe si se cheltui-sera atitia bani. Se pare ca numai atunci, in toateformele dreptului public se recunoaste faptul, care existade mult, pregatinduse Inca din evul mediu, ca Imparatul,cu tot titlul sail stralucitor, e stapin acasa la dinsul si caaceiasi calitate o an acasa la ei toti principii de Imperiu:marchisul de Brandenburg, care va rivni o coroana in"Prtisia, considerata, totdeauna ca un vechiu regat pagin.Se admits ca in Berlin, in Munchen, In Dresda, undekElectorulde Saxonia va fi, la inceputul veacului al XVIII-lea, rege alPoloniei, ca si in resedinte mai mici, se afla suverani cuaceleasi drepturi asupra supusilor lor, pe cari-i pot si in-cuiria pentru razboaiele americane de mai tarziu, ca sioopilul Ludovic al XV-lea asupra multimilor francese cei se arata din balcon, de curteni, cu explicatia ca. ei

116 ELEIENTELE DE UNIrATE MEDIEVALE, hIODF.RNE §I CONTEMPORANE

snit on totii ai lui. Nici contingentul In oameni, nici con-tribt4ia In bani nu se mai cer decIt In anume ImprejurArideosebit de critice, ca r&zboaiele contra Turcilor care, Ina doua jumatate a secolului al XVIII-lea, aduc trupe ger-mane din toate Tinuturile intru apararea Vienei asediatede Cara-Mustaf& on mln& pe un print de 'Lorena §i peun maikgraf de Baden la Tisa §i la Dungrea. de-jos caapar&tori ai cre§tin&tatii, In genere, §i ai Germaniei peri-clitate, In special.

Suedia, on tot geniul r&zboinic al lui Gustav-Adolf, care-i(11 o mare insemn&tate momentana, va pierde Pomerania;in orice cas armatele ei, care an strabatut In toate direc-tiile centrul Europei, nu vor mai ie§i din patria for penin-sular, cleat pentru marea epopee fantasticl, reeditare aispravilor lui Alexandru-cel-Mare, pe care o Ince arcg, pentrupeirea sa qi decaderea regatului, Carol al XII-lea. Niciunrege al Danemarcei care e pe atunci i al Norvegieinu va mai ap&rea ca luptator pentru protests nlism pecimpiile germane. Spania va fi de acum innainte, pan& lamoartea lui Carol al II-lea qi la Impartirea prin rgiboiu amo§tenirii sale, Inchis& In hotare pe care avintul de aproapedolt& veacuri al rasei le trecuse de atitea ori, Inspaimin-tind qi staptnind lumea. Revisnirea de puteri a fixat-opentru totdeauna la un rol modest, pe care nu -1 tulburgifantasma lui Carol Quintul, Imparatul". Portugalia, pecare, in puterea dreptului de moqtenire, o invadase §1anexase Filip al II-lea, se desface dintr'o unire silnica §1incepe o non& existentl, on totul independentA, supt regiidin Casa de Braganca. Lumea non& nu mai e domeninlexclusiv al exploatatiei spaniole: Inc& din timpul ,,rAzboa-ielor de religie", calvinii din FranO, se &dim& la Flo-rida, iar, al&turi de patrunderea francesa, a§a de puternicala Sudul Americei-de.Nord, unde un imens tinut carat&dupg, Ludovic al XIV-lea numele de Louisiana, i de co-lonisarea tot de Francesi a regiunii udate de rlul caredupa tradiia regal& trances& e numit St. Louis, Englesii

11. STATE SI DINASTII 117

Intemeiazh, de la 1580 Innainte, Virginii si Caroline, Pen-silvanii, in asteptarea Georgiilor din secolul al XVIII-lea 1.

Franta, de si In cursul razboiului Parisul in susi fusese ann.%nintat de Imperiali si Spanioli, ]a 1636, asa Weft s'a sim-tit nevoia de a se lua masuri extraordinare de aparare aorasului invadat de fugarii din provinciile de granith, stri-&du-se moarte lui Richelieu", a iesit cu o situatie nes-pus superioara. Nu va mai putea fi In aceiasi masura laRin temerea de Imperiali, cari nu vor mai dispune de Ger-mania Intreaga, permitindu-se lui Ludovic al XIV-lea sh-sicaute aliatii In Brandenburg si Bavaria, ca si in Suedia,Olanda si Anglia, iar, pe de alth. parte, bandele spaniole,cea mai teribilh, intanterie din lume, se vor stoarce cutotul In prelungirea razboiului cu Francesii In Flandra.InAlsacia s'a dobindit un capht de pod pe Rin, o cetatuiede observatie asupra tuturor mischrilor din interiorul, ne-contenit amenintator, al Germaniei, r6zboiul re care -I vaduce Ludovic, tinter, contra Spaniei pentru ZES1TEa TIEN( .e:tei sale, MpriaTeresa, In Flandra, va asigura Francesilorsi la gurile riului un vad. Sviterii fiind de mult anulati camare factor militar si cantoanele, cu tendinti diferite, po-litico, sociale si religioase, anulIndu- se Intro sine, se roatezice eh de la un capat al fluviului la altul se Intinde in-fluenta francesh, pecetluith in mijloc prin anexarea Strass-burgului, In puterea unei hotarld a acelor curicase Ca-mere de devolutie" In care, contra oricarui drept interna-tional, regele e judecator si parte.

Soarta Italiei nu se aseaza usor. Ludovic al X1V-lea, cutoata prietenia Savoiila inceputn1 dcmniei lui era a aibade sotie o princesh din aceasth Cash, cu toate legaturilece intretine In Genova, cu tot partidul pe care si-lplatestela Milan, nu va izbuti sh scoath pe Habsburgi de acolo.Dar a strecurat In Spania, la moartea lui Carol al II-lea,pe ruda sa, Filip de Orl6ans, biet om margenit, cu totul la,oriinele sale, eel putin phial ce sotia italiana si ministrul,

Cl, Iorga, Problema Oceanelor, p. 41 §i urrO,

§i

7

-

118 ELKM ENLULI DE UNIVATE MEDIEVALI, MODERNE SL CONTEMPORANE

tot Italian, Alberoni pun stapInire pe dinsul, inspirIndu-iplanuri mai maxi decit puterea sa si a terii sale, si astfela rupt in dougveche tints a regalitatii francese pose-siunile Habsburgilor. Si, deci, ceia ce In Italia, din causastApinirii spaniole, fusese habsburgic, devine anima, prinrazboaiele complementare purtate de generalii lui Ludovical XV-lea, fiudg bourbonica, in Sudul ca si In centrul penin-salei, iar papalitatea, cu totul slabitg, despoiatg, prin su-primarea Ordinului Iesuitilor, de vechea militie credincioasg,nu mai face, cu toate subsldiile din Viena, nicio politicgeuropeang. In Nord, dacg Imperialii ramIn In Lombardia,ei slat flancati 4colo, nu nu mai de banuiala venetiang, careprevedea scopurile Casei de Austria In aceste parti, darsi de acea Cass de Savoia, cgreia i s'a oferit, ca unei di-nastii aventuriere, Sicilia si care, schimbind-o cu Sardi-nia, in fata Corsicei, devenitg din domeniu genoves pro-vincie francesa, si clpgtind o coroang regalg care nu poatefi, orice nume i s'ar da, decit a Italiei, se rune de la In-ceput Intr'un antagonism ireductibil tat de stgpinirea aus-triacg in Italia cisalping.

Asa trebuie apreciatg opera acelor trei, patru generaliifrancese care supt numele 1W Ludovic al XIV si al XV-leaan asigurat natiei for o situatie excepticr all In Europa.

Aceasta situatie nu suprimg echilibrul eurcpear, ci flconOrmg. Mai departe decit Pirineii orice-ar fi zis, in-tr'un moment, de Incredere optimistg, Ludovic al XIV-lea,decit Alpii Savoii, cleat Rinul, puterea regalitatii francesenici nu urea sti, se Intinig si nici nu poate s'o facg.

Totusi hegemonia francesa exists: a acestei Francii carela 1571 era tutelata de Filip al I[ -lea, care la 1580-90era amenintatg de dInsul In existenta ei independents,care Inca la inceputul veacului al XVII-lea nu putea opunedecit forte inferioare ca organisatie Si preggtire regeluiiberic, a acelei Francii care nu putuse smulge pentru sine,ea toti pasii In aceasta directie facuV la sfirsitul evuluimedia, coroana imperialg Casei de Austria, de si aceastae reinutg multg vrerue de primejdia turceascg.


Vine aceasta hegemonie dintro suprematie militaig in-c2ntsstabila, dovedita printr'un sir de victorii in cursulcolor mai bine de saizeci de ani ai stapinirii agitate a luiLudovic ?

In 1636 cettiVle de la hotare cedaserg ; provinciile nuse dovelisera In stare de a se apgra ; sentimentul militarparaa ca, disparuse la periferie. In capitals nimicnu aratanici preg.tire, nici Ity..,redere in succes. Totul a irebuit safie improvisat pentru a schita o aparare. 0 parte din ma-rile sul3ese In Razboiul de treizeci de ani Richelieu le cis-tigI cu baniele suedese luate in solda lui. Cind tulbura-rile Frondei intervin, Curtea n'are pe ce se sprijini pen-tru a le Intrerupe si astfel regatul infatiseaza o anathiede trei Da sigur nu cu mobilisarea burghesilor on cuchemarea supt artne a lacheilor se putea face vie-o is-prava. Innainte de mgsurile pe care le iea Louvois pen-tru crearea unor trupe disciplinate si inzestrat e cu aceleasimijloace de lupta se poate spune ca regalitatea fraLcuase luptg, se lupta mult, biruie une ori, ear ea nu are Incao. armata.

Laiovic al XIII-lea se puse si el odata In fruntea trupelorsale, pierzind vreme la asediuj unei ceig0 ee a treia claEa.Focul, avintul care erau legate de- aminiirea lui Henric alIV-'.eape care, In veacul al XVIII-lea Inca, tgrziu, treca-torn. francesi ii salutau in statuia lui de pe Pcnt-Neufnu mai exista. Cetele inflacgrate ale (Bearnesului, erau,in adevar, compuse din acea nobilime de provincie pecare de la 1600 Innainte regalitatea ori o stirpise, ori ochemase la Carte, ori o lasase a mucezi in colturi de Oraneglijate. Trupele noun, nu mai sint decit alcgtuiri formatela intimplare de coloneli, de multe ori foatte tineri, carisi-au cumparat dreptul de a Inrola si pgstra pe numelefor un regiment. Generalii introdusi de Louvois si alesiadeSea din rindurile burghesiei vor veni mai tirziu numaica s introiula uniformitate ordine.

Nu odata Ludovic a fost batut, ba chiar a ispravit un07,boiq cu re3ultate mu't interioa,r9 acelor pe care le avuse

gi

au.

120 EL, EMENTELE DE UNITATE MEDIEVAL.; MODERNE SI CONTEMPORANE

in vedere. Fara victorii a cistigat Flandra francesa. §i Rous-sillon contra unor trupe spaniole insuficiente §i incapabile.Incercarea de a distruge Republica olandesg si prin aceastade a pune stapInire exclusiv pe gurile Rinului caci Te-rile-de-jos spaniole nu s'ar fi putut mentinea In acesteconditii n'a reusit, zagazurile fiind deschise si tara inun.data. Coalitia Injghebata contra lui In Imperiu §i In terilevecine a putu-o fringe, dar, and a fost vorba de o schim-bare a situatiei in Italia, potrivit cu amintirile lui Carolal VIII-lea, lui Ludovic al XII-lea si lui Francisc I iu, tintin-du-se §i cgtre acele Teri-de-jos valone, scopul n'a fost atinsnici la gurile Rinului, nici In peninsula italics. Ultimeletratate Incheiate de Ludovic, la Ryswick si la Utrecht, nusamang cu cele de la Inceputul domniei lui.

Acum toata lumea navaleste la Curte. A fi acolo li separe o foarte mare cinste, si este. Dar In nenumarateleodai de la Versailles, noul castel al regalitatii absolute,care apara, de toanele Parisului, turbulent chiar a douazi dupg ce Imbrati§eaza genunchii monarhului §i da oilusie de Escurial princeselor Dascute §i crescute la CurteaSpaniei, este si o temnitg. 0 placuta temnita In care, peRugg regele foarte mult ocupat cu afacerile de Stat pecare deosebitii secretari-ministri sInt datori a i le pune,pe toate, supt ochi, cerind aprobarea si iscalilura lui, F.epetrece dupa un program care nu lash, libere decit cea-surile pantru lane si mai ales pentru o dragoste obliga-torie, cu nesfirsite peripetii, dupg preceptele din romaneledomnisoarei de Scud6ry. Monarhul el Ina*, soarele",zeul, Intruparea lui Dunmezeu pe parnint, are §i el stra.-lucitoarele lui petreceri de zi si de noapte, In care eIneunjurat, ca Saltanul la Constantinopol, dupg acelea§ivechi traditii romanobizantine, de o lume imensa. §i toataaceasta. lume-si are atributiile strict definite de o eticheta,orientalg, care vine de-a dreptul din Spania lui Filip alII-lea si al III-lea: la mass, la pescuit, la vinatoare,unul neavind dreptul, fara scandal mare? ca pe tin o gravy

nici.


°fen* care core sa fie spalata cu singe, de a se ames-teca, orbit de pAin, In atriblAiile celuilalt. i in acestcontinuu zvon discret de care slut umplute zidurile reqe-di*i regale se fierb intrigi dibaciu tesute, al caror succese in stare sä schimbe ordinea interns a Franciei cu eftme0.evig n'a fo3t adusd caderea bogatului supraintendental Finantelor, Fouquet, care-§i avea acasa la el la Vaux,ca §i Richelieu la Rueil, un palat rivalisind cu al stapt-nului 1! ori chiar politica ei externs. Influenta favoritelor,care Inlatura cu totul pe blajina regina Maria-Teresa: fataleMancini, nepoata lui Mazarin2, d-ra de la Valliere, blinds fiinta,de fapt amorezata de rage 3, d-na de Montespan, ajunge afi un factor palitic de cea mai mare importanta, qi acestefemei represinta tot Curtea. S'a putut spune ca MariaMancini a dat iubitului ei, nu numai educatia care-i lipsia,dar gi o .ambitie de care nu se sim0a capabil Fiul _cula Valliere fu facut conte de Vermandois §i amiral deFrana, fata, Anne-Marie, M-Ile de Blois, maritata onprintul de Conti. Copiii cu d-na de Montespan, noul lanumar, furl recunoscu0 qi Impodobiti cu titluri marete:duce de Maine, conte de Toulouse, creati pairs de France",chemati intimplator la mo§tenirea tronului. easatoria mor-ganatica incheiata cu d-ra d'Aubigne, d-na de Maintenon,vaduva scriitorului comic Scarron, dadu lui Ludovic im-batrinit, data n'a o pradicatoare pentru pacatele trecutului,macar o paznica neobosita asupra purtarii in present. Inbiruinta pe care o pregatia ducelui de Maine, schiop, bol-navicios, cufundat in studii, dar nu fora planurile cele maiambitioase, regale nu facea decit sä asculte Inca odatA de

V. Albert Savine et Francois Bournaud, Fouquet, In Pollectionhistorique illustrde ", Paris [1908].

Una din ele ajunse duces1 de Mercoeur, alta princess de Conti,o a treia contesa de Soissons, surorile lor: ducesA de La Meilleraye

princesA Colonna, ducesa de Bouillon; o varA, Laura Martinozzi,ducesa de Modena.

' V. J. Lair, Louise de la ValWre, Paris 1E82.4 ArvOde Barine, Princesses et 9randes dames, pp. 19-4,

'

ei

122 ELEMENTELE DE UNITA11, MEWL\ ALE, MODElasa. SI COMMPDBANE

impulsurile pe care le di dea Curtea si la care tot maipath' era capd.bil sä resiste. Trebul o hotarire a Par la-mentului pentru ca regenta peste un copil de cinci ani,viitorul Ludovic al XV-lea, sa treaca asupra ducelui deOrl6ans, care, evident, avea mai multe drepturi, de si, desigur, nu mai multi, virtute.

Prestigiul european al lui Ludovic al X1Vlea, motivulhegemoniei francese asupra Europei Intregi nu trEbuiese caute deci in biruinti si cuceriri, in teama de o armataputernica, gata oricind a antra In lupth ca aceia pe carepans la jumatatea veacului al XVII Ica o avuse Spania.E vorba de un fenomen cultural, de influents, atot puter-nica pe care o exercita, si asupra vecinilor imediatiasupra color mai de departe, Inflorirea stralucitoare sibogata a eivilisatiei de Curte, astfel cum, din traditii indi-gene si din multe si felurite aporturi stair e, ea s'a des-voltat in timpul Domniei lui Ludovic, si nu numai decitprin impulsul lui, constient si continuu.

Prin aceasta Curte din Versailles au trecut in toate te-rile Apusului baletul spaniol, musica dramatics, ce vafi mai tarziu opera", balurile, adunarile (assemblies) sitot odata o noul moda,lecorativa, pentru palate, cu gra-dinile Ior, a deosebitelor arte. In acElasi timp obiceiurileliterare ale deosebitelor natiuni slut intrerupte, datinilefor de sfiintate pentru multa vreme, ca sa faca loc uneipoesii lirice de omagii ocasionale pentru Suveran si di-nastie, unei istoriografii preocupate de accidentele raz-b mielor si de discutiile dip!omatilor cari, acum, joacaun rol d3 capetenie, la alcatuirea aliantelor si la is31-lirea pacitor,unei oratorii solemne pentru momentele mariale monarhiei absolute si mai ales unui teatru de socie-tate, In care eroii antichitatii in primul rind apar In costumemoderne, cu gesturi elegante ca ale oamenilor bine cres-cuti ai epocsi contemporane, cu un limbagiu ales pe care-1pretind3 once salon elegant pentru a spune din gindu-rile omaaesti numai ce nu poate Ingrijora si din pasiuni

tä

si

- STATE §I DINASTII 123

atIta, cit sa intereseze fs,rs sa zguduie. Se imita aiurea Ong,si acea purificare la care Francesii, de la Malherbe Incoace,an supus energicul si elasticul for stil medieval, facinddinteinsul o almirabila unealta pentru filosofie, stiinta,diplomatie si conversatie, dar pentru o literatura adincs,

duioask mai putin.Limba aceasta, relativ wail de invatat, cum( ste lu-

mea mai lesne ei o mentine mai &gar In supunere cleatgeneralii lui Ludovic al XIV-lea. Ea devine limba obliga-torie la toate Curti le: oricine -si are salaeul acolo trebuiesa tie Invirti complimentele de rigoare in frasele ei. Di-plomatia a renuntat de mult la italiank care pastreazaei mai departe maiestria grelelor corstructii siniacticeimitate din latina far a-i putea da aceiaei limpidiiate sifluent.a. Se discuta, se negociaza, se parafeaza 1i frantu-zeete de la un capat al Europei la altul. Pans, si In de-partatul Imperiu otoman, data Intaii Mari-Talmaci grcci,Panaioti Nikusios si Alexandru Mavrocordat, acesta uniatrafilosof" de la Universitatea din Padova, se servescde limba italiana, de pe la 1730 biruinta celei francesee desavIreita In cancelariile pentru crestini ale innalteiPorti. Secretarii preceptorii francesi, cari invadeazatoate terile, apar si la Bacureeti, la la el. Ru Eia singura,care avuse in educatia lui Petru-cel Mare pe Genovesul delimba francesa Lefort si Intrebuintase In serviciul lui pe unCollonges; Coulon, LOpinau, Lambert, ca inginer militar, peun conte de Brassaz ca general pe Pint, pe un Saint-Hi-laire ca profesor, pe un Villebois ca amiral, va fi alit dearlinc luau, in stapinire de germanismul de la micile Curti,care totuei samana si ele en a lui Ludovic al XV-lea, 'Meltva trebui treats, epoca lui Petru, a sotiei lui, LivonianaEla,tsrina, a Germanei Ana si chiar a Elisabetei, totuei favo-rabila patrun lerii spiritului frances, pentru ca i aici, dupe,Inlaturarea lui Petru al III-lea, In zilele Ecaterinei a II-a,tot* o princess, de Anhalt-Zerbst, oultura francesk sa seastearna stapinitoare la suprafata vietii ruseeti 1.

146once Pingaud, Les Francais en Russie, Paris 1886, p. 14 si urm,

intiml,

sa

11,

si

",

124 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE CONTEMPOBANE

Situatia interna4iona1 g creata Franciei prin soarta plinade succes a razboaielor din secolul al XVII-lea n'a tinut

E sigur c , dupg moartea lui Ludovic al XIV-lea,rind conducerea regatului Incapu pe mina unui mare se-nior destrabglat, ducele de Or/6ans, caruia ca moravurifi corespundea principalul ajutgtor, abatele Dubois,diutre cele doug regate bourbonice pe care le- despgrtialinia Pirineilor eel frances era pe tale de a fi dominatde celalt. In Spania, cu toatg incapacitatea regelui §i am-bitia far& frill a celei de-a doua sotie a lui, o Italiancg,istetul parvenit care a fost abatele Albercni, un Ma zarinpentru ace§tialaiti Bourboni, aducea o concepOe originallgi energie in urmarirea ei.. Ducele §i dncesa de Maine,femeie intrigantg din neamul lui Conc16, se InOlesesergchiar cu diplomatia spaniolg pentru a provoca la Paris oschimbare menitg sg aducg pe tronul Franciei persoanainsignificant& a lui Filip I-iu. Conspiratia a fost descope-rita, §i vinovatii inchi§i citava vreme, MA, altg ispg§ire-Dar In pactul de familie" Incheiat cu Bourbonii spaniolicl§tigul a fost Intreg al regalitgtii pirineene, care a iz-butit sg-§i plaseze cs,detii in feude italiene, in cursul aceleinoun serif de razboaie cu Ilibsburgii, margeniti acum InAustria, razboaie care &Aura regatului frances doar Wen-tarea succesiunii asupra Lorenei, unde deocamdala Ludovical XV-lea a§ezase pe socrul sAu, fostul rege polon StanislasLeszczynski.

Spania lui Alberoni, care, el, isprgvi In disgratie dupgcgderea planurilor lui IndrAznete, n'avea la dispositde pu-terile In oameni §i bani care i-ar fi fost necesare ca sapoatg servi rivniri aqa de innslte. Ea ramInea cu mult in-ferioarg Franciei pe care crezuse s'o poatg inlocui casituaVe europeang. Se ridicarg insg, la inceputul acestuiveac al XVII-lea, doug Puteri, foarte deosebite In ce pri-

Elisabeta thin la Curtea ei pe un La Chetardie un Valcroissant.pe uu pictor, citiva oameni de etiinta. In domnia ei spare la Pe-tersburg foaia Le Candlem (ibid., p. 23),

SI

mult.

sau

si

11. SAT SI biNASTI1 in

vegte teritoriul de care dispuneau, dar avind ca elementcomun organisarea de fier a unei armate gi dispositia tot-deauna libera gi deplina a unui Tesaur strins anume pen-tru a so urmari scopuri de cucerire gi anexari.

Una din ale e Prusia. Markgrafiatul de Brandenburgtrecuse printr'o fasa de 1nriurire francesa, gi din causaadapostirii at1tor familii de refugiati protestanti, dupe, re-vocarea, de Richelieu, a edictului de Nantes pe care-1 acor-dase Hernia al IV-lea. Marele Elector, Invingatorul de laFehrbellin al Suedesilor, o represinta ca gi fiul sau, pom-pos imitator al modelor de la Versailles gi cel d'inaiu regeIn -Prusia", Frederic. Frederic-Wilhelm, al doilea rege,a !ant, gi prin marturisirile indignate ale propriilor luicopii, icoana unui salbatec recrntor gi foimator de soldatiprin mijloacele celei mai perfecto discipline mecanice, darfara curajul de a-i risca Intfun razboiu din care ar fi iegitmarirea Casei sale gi intinderea posesiunilor ei. Acest ins-trument de invasiune Intr.& In minile unui om aga de Intre-printator gi de stapinit de ideia gloriei in sensul lui Lu-dovic al XIV-lea, cum a fost al doilea Frederic, care, dealminterea, prietan, apoi adversar al Francesilor, Mut deei, apoi biruitor asupra lor, n'a facut declt sa reiea pe gamacoroanei prusiene politica prin cars s'a ilustrat regalitateafrancesl. In Europa contrail se substituia astfel, prin bi-ruinta finall a lui Frederic asupra imperialismului austriac,caruia nu-i lug, numai Silesia, ci gi orice influent& real,asupra terilor germane, vechii puteri decazute a Habsbur-gilor, despolati de Spania gi abia tolerati in Terile-de-jos,

unde, de altfel, n'aveau nicio putinta de a se migca gierau cu total la discretia feudalitatii indigene, de limb. frau-cesa , resortul Bata de a lovi al acestei monarhii de soldatf.

Influenta francesA patrunsese puternic In veacul al XVII-leagi In Turcia, alaturi cu influenta economic& a Olandei gia Angliei. Parea ca, provinciile Sultanilor vor deveni ast-fel un debugeu al prisosului de bogie gi irlitiativa dinacest Apus al Europe!, care Inlocuia pe Italieni in Levantulmodern. Politicegte, aceasta penetratiune se opunea, cum

-

124 ELE%1ENCELE DE UNITATi. MEDIEVALE, g01)..ItNE §1 CONTtidPoitANt

s'a vazut la pacea de la Belgrad, progreselor clientele pecare le Meuse dupe, asediul Vienei, roultgroita mai alesgeniului militar al lui Eugeniu de Savoie, general perma-nent de cruciata, Casa de Austria, desfactita tot mai multde grijile Imperiului. Iata Ins g, pe cind Polonia, inrlu-rita de Francesi, de la regele Vladislav pang. la Ioan So-bieski §i la candidature nereu§ita a printului de Conti,capata, o dinastie saxona prin August -eel -Tare, rege Inacea Polonie, cum prietenul sau Frederic-Wlhelm tra regeIn Prusia, puterea Tarilor se ridica In Rasarit cu alca-tairaa mangolicg, a sclavilor porniti spre cuceriri nesfir§ite§i cu scopul declarat de a reuni pe toti cre§tinii orientelisupt o coroana care ar fi aceia a vechilor Impgrati bi-zantini.

Moscova marilor-duci de veche traditie normandg, a Ta-rilor de caracter bizantin, dar de apucaturi tatgre§ti, adevenit astfel un Imperiu, §i titlul latin de Impelatoi" eadoptat de noua Cancelarie cu obiceiuri germanice. Ea nuInseamna insA numai ce resultA fireqte din presenta vul-tarului bicefal In sterna ei, ci formeaz'a de acum innainte,prin ramificarile dinastice in Germania, un zid neclintit pecare aceasta se poate sprijini in noul sistem de alian(e, ientrua resists orica'rii incalcari. RivalisInd cu Prusia, ea o corn-bate une ors, dar §i atunci o imita servil, In uniformasoldatilor ca si in formele si formulele administratiei, Iniegiferarea prin ucazuri de obtr§ie turanicg. Ecaterina aII-a se lua dupA Frederic al II-lea and acesta imita laSans-Souci pe Ludovic al XIV-lea si feti§ismul aparent, elefapt numai pentru prestigiu, al culturii de Cute francese.Statele germanice stilt mai mult cleat I§i dau Eama Inattrnare de pornirile, de interesele ci capriciile acestei Ru-sii, pe care, de astfel, o umplu de diplomati, generali, ad-ministratori §i profesori, ca §i cum ea ar fi pe cale sA devieo noug. Austrasie Intfun avint nou al patrunderi germanice.

Anglia era Inca la 1640, cu toate isprAvile piraWor eide talia unui Drake §i cu toatg, legatura necontenita dintre

ca,

-- SPATE $1 liINASPII 127

Metropola si coloniile americane, o tarn continEntala.Cromwell, dind actul de navigatie", cercase ford mare folcssa Inlature in marile vecine hegemonia olandesa. Dar,lovita de Lniovic al XIV-lea, sfasiata de luptele interneintro fratii de Witt si adversarii lor, Incremenita fn traditiide exploatare economics a unor mari si departate colonii,Olanda pierde terenul prin insasi desvoltarea istoriei sale.Ceia ce-i dadusera Imprejurarile dupa, desrobirea ei fi ra-peste Insasi usura unor forte prea des si prea intEnsivpuse la Incercare. Pe de alts parte, iarasi cu toga faimapiratilor francesi, Jean Bart, Duguay-Trouin, planul eelmare al flotei francese, format de Colbert, ru poate fiadus complect Ia Indeplinire. Incercarea din India; cu corn-pania rivall celei englese, va provoca lupte de un secolCu aceasta, dar cu probabilitatea unei IntrIngeri care sedesavIrseste la stIrsitul secolului al XVIII-lea. Nici colo-niile americane, de si In excelente conditii, nu prospe-reaza, fiind de la Inceput un domeniu de exploatare

pe rind In tole englese se revarsa necontenit,de pe urma luptelor religioase si constitutionale de acasa,tot ce Anglia are mai onest, mai loaial misiunii sale, maiIntreprinzator si mai viteaz.

Franta lui Ludovic al XV -lea va da de trel oil Itplacontra acestei primejdii pentru rostul san oceanic. Om-ducerea energica, aventuroasa nu va lipsi flotelor sale,care se lupta de Ia Gibraltar pang, la Guadelupa Cu imdusman mai numeros, mai staruitor, sprijinit de puncte deocupatie mai numeroase. Steagul spaniol va flu{ura maimult decIt odata alaturi de eel trances In aceste razlociienavale In care se hotaraste pe macar un veac soaitacontinentelor extra-europeue. 0 victorie latina nu re poatecapata lima, si asttel Franta, pazita de Prusia, care-si areteritoriile la Mich, Cleve, Berg, ba chiar fa Neufchatel,In regiunea mijlocie renana, concurata In Rasarit de Rusia,razim eventual pentru o Germanie amenintata In hide-pendenta sa, scoasa apoi din Italia prin aliatii spanioli,pierde domeniul Marilor In folosul Angliei, care, de si supt

oficiall,

it.

128 ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE CONTEMPORANE

dinastia incapabila a printilor din Casa de Hanovre, merge.sigur catre indeplinirea ursitelor sale.

aceasta Anglie dispune, prin banii ei, ca Si prin pre-senta dinastiei ei In Hanovra, de Germania insasi, intrucIt ea nu este influentata, si dominate, de ImparWa

Orice miscare agresiva, din partea Franciei va provocadeci coalitii pe care le finanteaza Tesaurul britanic. Daca,In revolta supusilor englesi din America-de-Nord, cari seconstituie in Statele-Unite, regalitatea francesa, sustinutade un entusiast mint at nobilimii tinere, en Rocbambeauqi Lafayette, se amesteca stergind prin biruinV amintirEainfringerilor din razboaiele precedente, aceasta nu tulbmdecit p'entru citva timp siguranta unor raporturi de fortestabilite pe Mare odata pentru totdeauna. .

Totusi cultura de Curte francesa nu sufere !ram nimicdiu aceste scaderi de situatie politica. Frederic al II -lea ecrescut, ca si sora sa, de o mama, din Casa de Hanovraqi de preceptori germani, In limba francesa, pe care fataln'o cunoaste si o uraste din rasputeri la odraslele sale.Adoptind pe Maupertuis, chemind pe Voltaire, el va scrieversuri dupe, ale acestuia qi va da o forma francesa co-recta Memoriilofasupra Casei de Brandenburg° ca §i opus-culului de combaters a lui Macchiavelli; corespondenta caqi conversatia lui sint mai mutt in limba francesa. Pentruliteratura germana, pe care o confunda cu produsele cutariibiete femei, el n'are nicio .pretuire, nu crE de mace' In po-sibilitatea ei serloasa.

Daca, la beVe, In Dresda san la Berlin, August de Sa-xonia vorbeste nemteste cu Frederic-Wilhelm de nusia,el are amante francese, qi una din rudele sale e maresalulde Saxa, care cIstiga, victorii pentru Ludovic at XV-lea.De-a lungul Rinului cultura francesa se desfasura trim-fatoare, qi. la Strasbourg, devenit fiances, Geimani yin pen-tru a se initia In modele Franciei, alaturi de vechiul oraqrepublican din veacurile al XIV-lea Oa, la al XVI-lea des-voltindu-se cartiere de case si palate ca in Paris. DacaPrincesa Palatine,, maritata In Franta cu ducele de OrlOns,

SI

Si

Te-rilor.

11. -42, STATE I DINASTII 429

Acrie intr'o german& oribilil interminabilele ei (Atli decuprinS cinic, Bavaria nu va putea s& resiste miscarii. Prin-cesele din Wiirttenberg, dintre care una va fi sotia fiuluiEcaterinei a II-a, sInt crescute In asa fel Inc It mosteni-toarea Rusiei, venind Ia Paris, se simte ca acasl. Dad.In Austria lui Carol al VI-lea vechiul germanism se men-tine, Maria-Teresa, sotia unui print, de Lorena, Fran.cisc, care nu s'a desplitit niciodatl de cultura francesa,ea ale aril fete se marit& una la Neapole, alta la Paris(Maria-Antoinetta), fii cadeti avind feuda romanica dinToscana, tine s o Curte In genul frances : Germani,Slavi, Unguri, cavalerii de la Curtea ei vorbesc In aceastalimb, ; Iosit al II-lea, fiul ei, e astfel un Suveran potrivitpentru mindrii aristocrats francesi, pentru clerul de limb&trances& din Terile-de-jos austriece ; la IntIlnirea cu Eca-terina cei doi printi germani, In societatea lui Segur, spi-ritualul ambasador frances, Isi fac un punct de onoare 81vorbeasamumai limba francesa. Polonul Stanislas Lesz,czynski, asezat Ia Nancy ca duce al Lorenei ling mor-mintele unor inaintasi francesi, nu Invata aici o culturafrances la care colaboreaz1, ci o duce cu sine. In sfIrsitIn Nord, la Copenhaga, moravurile de Curte trances& do.mina In epoca marelui ministru Struensee, si la Stockholm,care nu mai e orasul rustic si barbar, cu cladirile purtInd,palunea oilor si a porcilor, ca In secolul al XVII-lea, Gus-tav at I11-lea e un perfect Frances pe tronul lui Gustav-Adolf si lui Carol al XII-lea.

In Anglia singura se mentine cultul tfecutului national,inbirea pentru antichitatile locale, exclusiva intrebuintarea limbii proprii. Dar si aici inspiratia &easel e deviatecltre fondul frances. De mult s'a rupt legatura cu natu-raleta triumfatoare a lui Shakespeare ; chiar si interme-dial de cultura religioasa din vremea Republicei, cu ac-centele biblice, dar nu fall influent& italiana, ale lui Milton,a Incetat. De la Carol at II-lea Innainte, dace pamfletul con-tinul a se desvolta ca un gen national, literatura beletris-tic& e prinsl toata lirica, teatrul, povestirea In prosa

alba

IN ELEMENTELE DE UNITATE MEDIEVALE, MODERNE .I CONTFICIPORAIkk

In cadrul strict al reformei francese din veacul al XVIII-lea,at luminoasei, dar artificialei mode de Curte.

De la o tarp, la alta se vgd deosebiri In ce priveste pro-vincia, oraqele, satele, populatia, monumentele trecutului.Dar formele culturale superioare, determinate necontenitde o lume perfect asimilata, de la un capat at Europei lacellalt, shit aceleaqi. Cutare American din 17781 va treceIn revistg fart, nicio mirare tot ce Parisul poate sl ofereIn materie de arts. Europa formeazg, In ceia ce privesteclasa con4tienta qi dominatoare, singura care exista In a-devar, o singura mare nafiune. Amalgamul e chiar mai de-plin decit in evul mediu, caci atunci nofiunea Bisericii, cuPapa fi impeiratul ei, se opria la margenile catolicismului, pecind noua unitate de culture" merge pane" la Urali, se infundain lumea musulmand fi trece Oceanul la continentul nou.

Calgtoriile slut dese, necontenite. DiligeLtele, trgsurilede curte qi ale nobilimii, simplele voitures de loua ge",corgbiile due pe membrii ninternationalei albe", nu atit din-tr'o tail la alta, cu atit mai putin de la o natiune la alta,fiecare conceputg distinct, In varietatea si legitimitats alor, ci de la o capitald la alta. Drumul la Paris mai aleseste indispensabil. Dacg Englese din aristocratie, ca o ladyMontague, o lady Craven, markgrafa de Bayreuth, tree prinViena spre Constantinopol, dace", Venetia serve§te ca locde Intilnire unei societati straine bogate qi aventuroase,la Cartea Franciei trebuie sa se presinte neapgratFre-cleric al II-lea a avut de sigur dorinta tainicg, de a o face

once tins print, once nobil de frunte care urea alldesavirqeasca educatia, sa, capete acel poli necesar pen-tru Indeplinirea onorabila a rosturilor sale. Doar a venitacolo, pornind din Olanda, uncle Invgtase meqtequguri, bru-talul, betivul Petra-eel-Mare, rupind en pintenii rogtasa mo-bilelor de pret §i fringlnd In brate taliile suptiri ale mi-cutelor doamne pudrate. Gustav de Suedia a invgtat acolo

1 Peoceedings ale societAtii istorice din Massachussets, 1910,-1, p,8 9i urm.

II. -- St ATE SI 15ffiAStii fal

sl fie cel mai elegant din oamenii Nordului. Iar, dad, In-sagi Ecaterina a II-a n'a putut cerceta Zara de undo adu-sese pe Diderot §i undo strisese lui Voltaire, ea a trimesla Paris pe stingaciul, salbatecul ei fiu, care, orientat gide tInara lui soVe suaba, a facut tot* In acele zile, nufart, oarecare dovezi de originalitate, o buns figura. Cuunnume imprumutat, contele de Falkenstein, regele Ro-manilora, Iosif al IIlea care a pus sa, se tipareascaun lung raport german asupra excursiei sale , a asis-tat la balurile, concertele, represint4ile de teatru ale Ca-pitalei lumii culte", alaturi de sora lui, rapede fran-cisata, cu totul, Maria-Antoinetta. In Parisul din acel limp,In care Kaunitz ca ambasador austriac f§i urmaria intri-gile, cutare trimes rus uimia lumea prin risipa brutal, abogAiilor sale. In oraqe de bai 1ncepe sa, apart, gi cite unboier valah", ca Barbu tirbei cel vecbiu, cu i§licul qibeniqul sa.u, aqteptInd vremea end Dudescu, la Incepu-tul veacnlui al XVIII-lea, va aparea In Paris ajar, cu ca.Iowa qi Tiganii proprii 1.

11111110114Npmwdrmrirre

' Cf. Analele Academia Batwing, XXX, p. 215 gi urm., tyi Hurmuzbki,3E, pp. 549-504

IX.

Europa filosoficli

De mult, supt viata de Curte, si tot in centrul ei sta.-lucitor, in neschimbatul ei model, care o Franta se pre-&este, pentru toata lumea fare deosebire, cum se proclamasus gi tare de represintan(ii curentului, o noun forma, care sementine pg.na in pragul Revolutiei celei

La sfirsitul secolului al XVII-lea Inca se fac tot maidese plingerile nobilimii, care, petrecind, ca duces a du Mainela Sceaux, dupg, programs care nu lase nicio zi fare o nouapetrecere in comun, vede cum locurile de adevgrata ir.-fluenta, de conducere efectivg, le ocupa altii, burghesii.Acei burghesi pe cari la departamentele for Ii represintarudele de negustori, cum slut Colbert si Louvois 1, si cari,prin Corneille si Racine, ca si prin Boileau si Moliere, casi prin toti artistii, din toate dominiile, creiaza intreagaliterature a epocei.

Aceasta burghesie traieste, In familie, de viata paturiiei sociale. Nici Colbert, nici Louvois, nici generalii dinclasa mijlocie nu vor avea casele de tara cu zecile destatui si cu nesfirsitele parcuri dupe gustul lui LEnOtre ;de si trecind la Curte In locurile d'intaiu, ei nu se asimi-leaza in moravuri cu nobilimea care, de fapt, supt atitc.araporturi, atirna de dinsii. Dar uniformitatea culturalaiiea Inca de la scoala, prin invatamintul iesuit despre om"

V. Pierre de Segur, La dernre des Conde, Paris 1899.

marl.

ib

- STATE §I DINASTII 133

fara deosebire de rasa, loc §i timp, ii urmareqte In toatelecturile din literatura pe care o cunoa§tem, ii influen-t 3aza prin filosofia general-umana, de o abstractie faraosebiri, a lui Descartes, care din 03:11 nu vrea sa cunoascadecit cugetarea caruia-i e indiferenta ratacirea prinTeri le-de jos §i Olanda, clnd nu poate sta la Paris. Chad

burghesi Iqi vor incepe opera de propaganda,avind sa lupte, In aceasta atmosfera de forme recluse laa3elasi numitor, cu aceia§i tiranie, ei vor sprijini pe con-ceptii filosofice eterne, imutabile acela§i ideal de Tiber.tits omeneasca, predicat tuturor popoarelor.

Opera aceasta de lupta Incepe Inca din a doua juma-tate a veacului al XVIIlea. 0 cercetare atenta a scriito-rilor din acest timp, lucrind pentru Curte §i pentru sa-loa,nele resumate intr'insa, ii arata nemultamiti cu apa-sarea de catre Monarhie a intregii vieti natdonale, careameninta sa se ve§tejeasca, ca si cu sistemul de urmarirenesatdoasa, a gloriei si de cucerire 'Ara folos §i fara viitor,der cu tulburarea intregii vieti a umanitatii, a unor Ti-nuturi strains. Corneille tine la onoare mult mai multdecit la fidelitate. Racine ataca energic pe razboinicii farascrupul §1 fara crutare. In ultimele lui tragedii el aducepe regii vinovati innaintea judecatii opiniei publics a pc-porului Tor. Moli6re, lovind In marchisi", In prqioase",In femeile savante", In burghesii Imbogatiti, atinge, farasa, se fi !Apt de sama In de ajuns, insu§i acel prestigiual Curtii care e o necesitate pentru monarhi. Dad, pamfle-tele In ganul color din veacul al XVI-lea se opresc InFranta, prasele din Olanda trimet o Intreaga.propagandada rasturnare. Prin satirele lui, Boileau urmeaza pe RacineIn cererea imperioasa de a se lam omenirea libera säguste road3le grelelur sale osteneli.

Rolul lui Voltaire e mult mai mic de cum se crade deobiceiu, qi mai ales trebuie redusa influenta englesa exer,citata asapra lui In acei citiva ani, clad, prigonit pentruIndrazneli de tinereta In propria sa patrie, a cautatcel 'intro Francesii mai not un adapost In Anglia,

gi

pelemistii

d'int4t

134 ELEMENTELEDE UNITATE MEDIEVALE, MODEIINE CONTEMPORANE

ale aril alezaminte qi moravuri le-a descris inti'un chipatit de admirativ intr'un opuscul care a fost publicat §iIn engleze§te. Pamfletul engles e pur specific, local. In else atacA persoane cunoscute, nu In valoarea for represen-tativa, ci In individualitatea lor, in amanuntele vietii pecare o duc. Pentru alti oameni decit acei pe cari-i atinge1)i acei pe cari vrea sl-i serveasca, pamfietistul engles,care joac& un rol considerabil In istoria patriei sale dinacest timp, n'are niciun interes 4i mu el este acela caree chemat sl lucreze la liberarea §i fericirea ei.

Pe de alt& parte acest polemist de peste Canal e in-lantuit si cind pare mai Indraznet, de traditiile seculare alepatriei sale. Dincolo de dinsele fi e greu sd vada el Insusi,qi ineg, mai greu sl Indrepte pe altii. Faricirea abstract&pe basele unei revolutii radicale, pornind ai d'n prin-cipii generale, nu-1 prive§te. La 1640, Carol I-iu a fostatacat numai pentru c& nu guverna dui:4 Biblie, iar la1688 Iacob al II-lea a parAsit tronul pentru pAcatul de afi dorit inovatii In dauna unor libertati pe care orice Englese profund convins c& le-a avut, care §i cite i-au trebuit,In trecutul sou.

In sfir§it aceste opere de hart& privesc un cerc foarterestrins. Se scriu la Curte pentru Curte, intre nobili pentrunobili, In lumea intelectuath, pentru lumea intelectualA. Lao infinentl In popora nu se gInde§te nimeni. Si acestpopor" ar trebui 0, fie o burghesie, care aici n'are sensulstrict definit: sA,n5toasa desvoltare normal A, InfrInatA numaida regalitate, din Franta, undo ea este §i la origineapaterii regale, pe care a ajutat-o in toata desvoltarea ei.Chid e vorba de a se adresa publicului, i se da, ca In Spec-tator, in Tatler, care corespund publicatdilor italiene con-temporane, §i mult mai putin unui Mercure de France, cudirector subvenVonat, la Francesi, consideratii glum eteasupra societAtii supt raportul mai mult moral, ca In In-cerclrile" cancelariului Bacon. Scrisorile lui Junius, autorcare n'a putut fi indentificat, sInt o exceptie.

Dec rii intregi, propaganda francesA, care va fi pumita

5I

STATE Si DINASTIE 135

mai tarziu numai: cfflosofica,, se tine, supt raportul acelorcari o fac si acelor catre cari se Indreaptg, In cadreleliteraturii si teatrului de pang. atunci. Pang, la jumatateaveacului al XVIII-lea Voltaire, cu toga trecatoarea lui fn-temnitare la Bastilia pentru citeva versuri IndrAznete, cautaea tot dinadinsul a se gasi In societatea celor cari facsi desfac reputatiile. In tovarasia d-nei de Chatelet, atft depreocupata de algebra si de principiile" sale, el cerce-teaza societati ca aceia de la Sceanx, fsi supune tragediilerevisiei si prefacerii din partea ducesei du Maine si i leInching. ca opera ei proprie. A pierde favoarearegelei Fran-ciei e pentru dinsul o mare lovitura ; o mare multamire,din potriva, a fi chemat la Curtea lui Frederic al II-lea,caruia, pang. la expulsare, e gata recunoaste toate ta-lentele. De o scoala" a lui, de un cerc care sa-1 Incunjure,de o miscare laica asgmanatoare cu aceia, religioasg, ajansenistilor, care s'a sifts, Port-Royal Bind alga) at, nicivorba. Nu e o miscare In adevAratul Inteles al cuvIntului,si Inteo societate care nu cunostea ziarul nu apare macarun periodic pentru a raspindi idei noug, care slut In religieun deism vag, iar In poiitica monarhia Iuminataa (eclai-ree), cu un numar de sfetnici literari bine platiti, poe0,abati de salon, ling& dinsa. Nici macar saloanele, cum voraparea din non, Intr'o forma prefacutg, cele ce primescBind femei dintr'o nobilime foarte mica si sgracg, nu seivesc In acest timp. Domesticitatea onoTabila a celor marieste Ynca singura situa0e pe care o pot avea scriitorii.

Cartile, mult cetite, ale presedintelui de tribunal Mon-tesquieu despre gmarirea si decadenta Romanilor' si, maipe urnal, despre Spiritul legilora, par mai curind solidelucrari de specialitate. Conclusiile for n'au mimic revolu-tionar. In discutiile, anterioare, la Parlamentul din Paris,cu privire la testamentul lui Ludovic al XIV-lea, s'au emispareri mult mai indraznete despre regalitatea de vointapopularg, ale carii decisiuni, chiar testamentare, pot ficercetate si corectate.

Poste 01 si starea, de razboiu determinate de dureri'e

Ii, -~

13 FILEMENTELE DI UNITATE NIF,D;EVALh, MODERNE SI CONTEMPOIRANg

de creqtere ale mo:arhiei prusiene, la al cgrii mecanism seva uita apoi Mirabeau, anume trimes pentru aceasta laBerlin, cu acelaqi interes cu care Micchiavelli a cercetatresorturile politicei cprincipelui, Cesare Borgia, vor fi con-tribuit la aceasta mentinere a conditiilor cultura'e, §i

aceasta cu toata desordinea de la Curtea tingrului Ludo-vic al XV-lea.

Acest rege e un produs monstruos al Curtii, prc cum. la-masa mo§tenitoare a tronului cam la aceia§i vrIslg plApIrda,Maria Cristina a Suediei a tost un produ= §i mai mcns-truos al lui Oxenstierna Cancelariul ci al soborului deInvatati, soriitori §i alti intelepti cari i su Incunjurat co-pilaria. Aceiaqi ideie nemargenita despre rostul puterileregalitatii, acelaci despret fats de opinia publica, oricine arrepresinta-o, aceia§i gustare desfrinatg a placerilor vietiii puterii. Cu toate calitgtile noului rege, abusurile erau

prea nesuterite pentru ca, la un popor deprins cu pam-fletul, ci In evul mediu, Si In veacul al XVI-lea, el sa nuInvie din nou. Asa - numita filosofie nici nu este In fasaIntaiu decit o protestare, de obiceiu batjocuritoare numai,foarte rare on violentg §i avind rasunet doar In eriumitecercuri, contra neajunsurilor regimului.

Rousseau apare cu teoria omului nascut liber qi nevi-novat, pe care 1-a desorientat, 1-a conrupt §1 1-a subjugatsocietatea. El vine dintr'o democratie popular,, °Heft arfi de mare rolul pe care la Geneva II joaca intelectualii §inobilele familii. Cind vorbe§te de contract social", el arein minte actele scrise care garanteaza solidaritatea In ce-tatea sa de na0ere. Cind pomene§te represintarea popu-lark care singura poate da adevarata expresie a vointeisocials, el are In vedere Consiliile calvine ale Republiceielvetiene. Spiritul lui Teodor de Beza se Intoarce prin el ca0, continue In Franta opera revolutionary a lui Calvin pecare a intrerupt -o regalitatea populara a lui Henric al IV-lea.Cuvintul de revolutie poate sa aiba alt sans la dinsul, caretie cite tumulturi au fost in Geneva lui,

qi

11. STATE §1 DINASTII 137

Pe 11E10 aceasta, omul e absolut fart patrie. Pe dinsulnu.1 leagS nicio traditie, nu-I Imploded niciun sentimentde alipire. Orasul originii sale are numai un sens religios,ca metropola a calvinismului realisat intro forma inte-gral, care a ramas. IsprAvile Sviterilor din evul mediu n'aunimic a face cu dinsul. In Nordul Italiei a fAcut pe la-cheul si pe altceva. In Fran0 a venit ca sA, afle apre-ciatori pentru teoriile sale en privire /a musics, si e in-dignat c% ele nu afll nicio Intelegere. Pretairea cartilorsale de doctrinl, de argumentatie sofistica si captioasi .

nu-I face sA simtS pentru Parisul care 1-a aclamat ; dincontra are pentru el, pentru conruptia si artificialitatea lui,un mare despret, pe care-1 si exprimg, ceia ce-1 face elfie mai mult cautat, divinisat de anume femei pe care set-timentalitatea aceasta nona, cu colturi de perversitate Inpiing. pastorale, le IncIntA. Poftit In Anglia, merge un timp,se declara si mai nemultAmit decIt In Franta, fuge §i blas-taml. A se intoarce la el aces& nu i-a trecut niciodatAprin minte si a murit undo s'a Intimplat. Un astfel de su-flet In adevar poate vorbi de Om', numai de om, fara a-Ilocalisa, fArA. a.1 colora clop& ras1 si dupft patrie.

Liberarea omului ajunge a fi astfel lozinca veacului. Evorba de lanturile tiranieia care e Statul, de lanturile su-perstitiei" care e religia, de lanturile culturii, In care Rous-seau vede constringere si imoralitate. De si veacul alXVII-lea e deosebit de linistit fatl de cel care I-a precedatsi fiecare popor ramIne In paza dinastiei sale, cu aseza-mintele mostenite de la generatiile precedente, e prelu-tindeni o Sete dupg. cetirea revolutiiloru : Revolufii dinSuedia, Revolufii din Portugalia, Revolufii din Genova.

Dad exemplele nu exists In actualitate, este un izvorunde ele se pot studia cu de-amanuntul: antichitalea cla-std. Interesul, iubirea pentru dinsa par a fi venit, si prinuoala ie3uitg, dar si prin tragediile ale cAror subiecte, dela Corneille pana la Voltaire, slut luate din ea. VecheaVail, dar mai ales Roma republicans, capata astfel o

133 ELE4EITELE DE UNirATE ME )1EVALE, MODEENE §I CONTEMPORANE

atractie deosebitg pentru toate spiritele. Rollin va povestifastele Romei inteo carte a carii raspindire in §coli §i insocietate fu foarte mare; In acela§i spirit el alcgtui unCours d'etudes. Plutarh, tradus odinioarg de Amyot, In se-colul al XV-Ilea, dg.duse lui Montaigne numai prilej de re-flexii morale; oamenilor din acestglalt secol li dgdea alt-ceva : mod6le. Se putea trgi deci altfel ; se putea trgi afa.Dacg acele vremuri s'ar Intoarce ? Pentru aceasta trebuiadoar numai cpatriotism, §i virtutei. Aceste cuvinte vorfi necontenit repetate. Cu dinsele se poate ajunge u§or larepublica, §i republica, una ci aceiaci, caci Rousseau ospune omul e unic, asigurg, negreklit, fericirea.

Pe atunci s'au cetit foarte mult, editiile veLind unadupg Alta, Cdlatoriile tin4rului Anacharsis. A face supt formade cglatorie critica unei societati, a-i presinta alt ideal,a o indemna cAtre dinsul, nu era lucru nou. Montesquieua incercat-o prin Lettres persanes, care an fost i imitate.Aid e batjooura crudg contra abusurilor de tot felul, pecare Persanul presidentului de la Bordeaux le raporteazg,speriat §i naiv, celor de-acasg. Dincoace e altceva : sea'luce innainte prin spectacolele de moralitate ci culturacare Maar Innaintea tingrului Scit, pornit sg cunoascgalto ter', insgqi Infati§area lumii care trebuie sl fie astgziafia cum a fost odinioarg in antichitatea clasicg. S'a in-toles uqor ce prevolutie" trebuie 0, se facg pentru caera libertgtii" §i egalitatii", on puting fraternitate"pentru multImirea sufletelor sensibile" §i tine nu erasensibil" dad Frederic-Wilhelm de Prusia, gata sg-§i zu-grume copiii, plingea la patal for de boalg?, ss §i In-ceapg. City deosebire de vremea cind tingrul Telemah, fiullui Ulise, era dus de pgrinteasca mina a dulcelui episcopF6nelon in Salenta elenicg In care tot binele venise dela un rege Intelept, Idomeneu !

Popularitatea §tiintilor abstracte ajuta cgtre acela§i scop :al imediatei prefaceri radicale. Cine nu se ocupg de ma-tematici in vremea end Lavoisier ci Laplace, Le Verrier§i Bailly due atit de departe margFnile tiini ei, chid tin

§i

II. - SfATII §I DINASIII 139

matematic, d'Alembert, e chemat sA scrie discursur deintroducere la noua Bib lie, Enciclopedia, care, Inteo er cc&de sigarantl qtiintificA, pretinde a da, orice ar spote Di-d3rot, prea inteligent qi prea delicat In inteligenta sapentru a credo In fitiinta absolutA, raspunsul la orice In-trebare ? Dar, data obiceiul constructiilor integrale infai-libile a Intrat In mintea oamenilor timpului, cei poateImpiedeca O. le aplice la realitAtile politice §i sociale, chiarreligioase, In mijlocul carora traiau ?

Adaugiti ideile de mil& pentru cei mici, de ciutarepentru cei slabi, de tolerant, pentru cei de altA pgrere,idei impuse §i prin pove§ti ca ale lui Raynal despre indi-pnii din Cele doug Indii, qi vom avea toate ingredientelespiritalui filosoficu.

El Ili va glsi templele In saloane Aici vine oricareaduce cu sine o notorietate de mice fel. Vine ca sl dis-cute, ca sl asculte, ca sä fie de fatA numai. Femei fb.r6,alts parere declt aceia a necesitatii refoncelor pe baseliberale preside,, de obiceiu fAra a& se amestece. Pentrustrainii cari rIvnesc a fi primiti shit un fel de Academiilibere, undo se poate avea contactul cu celebritatile tim-pulni §i se poate capata subita initiare, fie §i In formaspirituall a conversatiei, cu Indraznelile, cu dubiile si ne-gatiile spiritelor tari` (esprits forts). Curtea imbulzilldin ce In ce mai mutt, s&rAcita prin decaderea financiaaa unui Stat pe care nu-1 pot salva nici aventurierii (Law,Calonne), nici teoreticienii (Targot), nu-§i mai mentine Ell-perioritatea de alts data. DupA ce nobilimea InsA§i, ca laSceaux, Ii Meuse o teribill concurenta, saloar.ele au dis-trus-o supt raportul cultural.

Prin west media nou al saloanelor apar reformatoriioficiali. Ei sint miniqtri sau chiar Suverani. Late cei d'in-Via trebuie al se noteze toti aceia cari, in al treilea §fertal secolalui al XVIII-lea mai ales, an Mutt ce lie, statprin !anti* ca sA procure In Cara for fericire omeneascA

140 Et,EMPINTELE DB UNITATE MEDIEVALE, NIOIERNE §I CONTEMPORANE

prin simplul joe al unor atragatoare formule mecanice:izgonirea Iesuitilor, crearea scolilor de Stat, IntroducereaInvItannintului stiintelor, studiul limb;lor moderne, stabi-Urea de nou Impartiri administrative, reforms,. justitieiImpotriva practicelor medievale, desfiintarea vamilor inte-rioare, schimbarea regimului vechiu In atItea domenii. Astfela procedat In Franta un Turgot, represintant al scolii noun,de economisti, care se desvolta cu Adam Smith si In Anglia,olmeni de un puternic optimist cari credeau c prin mo-dificatia conditiilor de productie se poate modifica su-fistul omenesc, cu tot ce results, din acesta. Astfel Incelelalte teri ,latine un d'Aranda, Spaniel, un Pombal,Portughes, un Tannucci, In regatul de Neapole. Piemontuluinui lipsesc astfel de reformatori, si Papa Ganganelli,Clem3nt al XIV-lea, ale alai scrisori interesante s'au pu-blicat, a fost socotit vrednic aproape de a Intra In tagmareformist, a filosofilora. Toscana austriacti, s'a mIndrit,supt ducele Leopold, ca std, in truntea terilor care auprimit spiritul nou. In Austria o Intreaga legiune de func-tionari a colaborat cu Maria-Teresa si mai ales cu Iosifat II-lea ca sa prefaca simpla aglomeratie de provincii su-puse Casei de Austria Intr'o organisatie units, avind, cuadministratia, cu tesaurul, cu scoala si cu armata sa, uncaracter de unitate monarhica.

Un Iosif al II-lea, calcind in picioare toate rosturile tra-ditionale, chiar de ar fi provoace nemulOmirile Ur gu-rilor rascoala supusilor sai din Terile-de-jos, de obiceiuplini de urn, contra Austriecilor, a tinut sa fie el Insu§iinitiator si Indramator de reforme, atacind clerul catoliccum n'ar fi Mout o nici cEl mai nescrupulos dintre ,fi-losofi". El urma exemplului lui Frederic al II-lea, care InPrusia lui a, treat un regim cu totul non dupa concep-tiile lui proprii,. cirmuindu-1 direct prin ordine. Ecaterir aa Rusiei a tinut sa-si vesniceasca numele printr'o operaasamlmatoare, si Stanislav Poniatowski, ultimul rege alPoloniei, se aseza In fruntea nobiIimii sale pentru a pre-face In not institutii salvatoare lectia revolutionary,

sa

a

gi

gf

It. ..s. STATE §1 DINASTII 441

Vranciei. Ace la0 era idealul unui Gustav al III-lea. PALIgi Sultanul Selim, sfatuit de aventurierul ungur, In ser-viciul Pranciei, de Mott, se gindia la o Turcie noun, vied.nica de a face parte din Europa revol4onata", 0 Pa-narioW de la noi, Incepind cu Constantin Maviocordat siajungind la legislatorii din preajma anului 1821, CatE gta§i Scarlat Callimachi, urmau aceluimi impuls.

Filosofismula trecuse In leranta pe linga Ludovic alXIV-lea fara a-1 Influenta in ultimii ani, de o decadentaatit de ru0noasa, ai vieVi sale. Cu total astfel, dupaeduc4a pe care o primise, ar fi fost fiul lui, Delfinul,care mini tinar. Cei trei fii ai acestuia, dintre cari celmai mare, Ludovic al XVI-lea, lua mo0enirea tronului incond4ii deosebit de grele, erau In curent cu tot mersul deidei al epocei for 1. El so credea chemat sa lichideze haosul§i sa puie noi base monaihiei batrIne. Aceia Ins& caridoriau reformele aveau sistemul for de executare win de-leggia nAiunii, suptsa controlului ei, 0 astfel In opiniafor monarhia absoluta era condamnata.

Trezita in provincii, pretutindeni, prin cetirea operelorliterare, prin priveliqtea teatrului, prin raspindirea pamfie-telor, burghesia era gata sa iea asupra ei sarcina acesteidelegatii. Aceasta e originea RevolAiei care se chit., ma Re-voluVa francesa pentru ca a izbucuit In Franca, dar cal°era resultatul aqiunii Indelurgate a unor idei care, venitedin cultura generala a Europei, priviau umanitatea Intreaga,care a fost avuta in vedere Inca de la inceput.

In fAa ei Suveranii, treziti din ilusiile for filantropice,n'ar putea sa resiste dad, spiritul istoric traditional n'arfi trait in Anglia vesnic noun cu toate formele vechi, darpastrInd toata vitalitatea cuprinsa Inca in aceste forme.

Confliatul Intro aceste doua puteri va deschide dramade un secol a lumii contemporane.

1 Cf. Projets de gourernement du duc de Bourgogne, dauphin, mimoireattribue an duc de Saint-Simon, public par M, P. Mesnard, I aria 4860.

CUPRINSULPagina

1. Lupta cu Turcii, pAna la caderea Constantinopolului 5II. Lupta cu Turcii, dupa luarea Constantinopolutui. . 21.

III. Rena§terea, ca factor unitar . .. . 45IV. Cele d'intAiu Ligi qi rAzboaiefe pentru stabilirea

echilibrului . . . . 57

V. Lupta pentru Imperiul modern , . . . . 70VI. Incercarea de unitate cretin a Bisericii romane . 86

VII. Viafa de Curte ca factor unificator . 96VIII. Lupta pentru hegemonia europeanA . 113

IX. Europa filosoficA . 182

. . .

. .

upload.wikimedia.org...Lupta cu Turcii. I. Paull la cliclerea Constantinopolului, Papalitatea...

Documents

Transcript of upload.wikimedia.org...Lupta cu Turcii. I. Paull la cliclerea Constantinopolului, Papalitatea...