PROIECT TEHNIC - Portal · Web viewbrate , albii mai vechi ale Dunarii, active, dar cu debite mai...

Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu:Perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor din zona transfrontaliera Giurgiu-Ruse

Elaborator:SC ECO CONCRETE SRLData:MAI 2009

Studiu privind fenomenele naturale distructive din Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea

trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Cuprins

Cuprins................................................................................................................................................2Date generale.....................................................................................Error! Bookmark not defined.Tipuri de dezastre si caracteristicile acestora................................................................................16Fenomene naturale distructive in Judetul Giurgiu.......................................................................30Demografie........................................................................................................................................42Definirea populatiei tinta a studiului..............................................................................................51Definirea surselor potentiale ale inundatiilor in zona de studiu..................................................53Impactul inundatiilor si fenomenelor asociate asupra calitatii vietii..........................................83

Lista figurilor

Figure 1 Harta Europa: Romania........................................................................................................8Figure 2 Harta Europa: Bulgaria......................................................................................................13Figure 3 Harta Regiunea Ruse...........................................................................................................14Figure 4 Ponderea tipurilor de dezastre naturale survenite...............................................................22Figure 5 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora....................22Figure 6 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastru..............................................23Figure 7 Repartitia tipurilor de dezastre naturale...............................................................................26Figure 8 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora....................27Figure 9 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastru..............................................27Figure 10 . Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei...................................................................................31Figure 11 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani . Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB).................................................................................................................32Figure 12 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns. Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB).................................................................................32Figure 13 Evolutia istorica a populatiei in Judetul Giurgiu.............................................................44Figure 14 Evolutia populatiei Judetului Giurgiu dupa recensamantul populatiei din 2002...............45Figure 15 Repartizarea populatiei Judetului Giurgiu pe sexe dupa recensamantul populatiei din 2002............................................................................................................................................................46Figure 16 Repartizarea populatiei regiunii Ruse pe sexe...................................................................48Figure 17 Analiza comparativa a evolutiei populatiei totale in cele doua regiuni.............................49Figure 18 Analiza comparativa a evolutie populatiei in mediul urban..............................................49Figure 19 Analiza comparativa a evolutie populatiei in mediul rural................................................50Figure 20 Analiza comparativa a repartizarii populatiei pe sexe.......................................................50Figure 21 Evolutia populatiei in zona transfrontaliea........................................................................53Figure 22 Zonarea bazinelor hidrografice ale Bulgariei....................................................................66Figure 23 Bazinul fluviului Dunarea.................................................................................................66Figure 24 Spatiul hidrografic Arges -Vedea......................................................................................69Figure 25 Albie rau.............................................................................................................................71Figure 26 Nivelul PIB Romania si Bulgaria (Eurostat 2003)...........................................................84

2




1. Denumirea lucrarii: - “Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu: Perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor din zona transfrontaliera Giurgiu-Ruse”

2. Sef proiect: - d-na Adriana Udroiu

Sef Serviciu –Consiliul Judetean Giurgiu

3. Faza de proiectare: - Studiu de specialitate

4. Beneficiar: - Consiliul Judetean Giurgiu

5. Furnizare date necesare - Consiliul Judetean Giurgiu

- ISU GIURGIU

- ADMINSTRATII PUBLICE LOCALE

- Populatia afectata

6. Proiectant General - SC ECO CONCRETE SRL

STR. TEILOR NR 42 , SLOBOZIA ,

JUD. IALOMITA

7. Surse de obtinere a datelor: - DIRECTIA DE TOPOGRAFIE MILITARA (harti)

- U.T.C.B. ( harti risc seismic )

3




Date generale privind privind fenomenele naturale distructive

Pe teritoriul Romaniei se produc cu o frecventa mai mare sau mai mica , fenome naturale distructive de tipul : cutremurelor de pamant , inundatiilor si alunecarilor de teren care provoaca adesea pierderea de vieti omenesti, mari pagube materiale si importante prejudicii cadrului natural . In acest context, administratiilor publice centrale si locale le revine sarcina de a adopta toate masurile necesare in vederea prevenirii si atenuarii efectelor acestor fenomene .

Obiectivele specifice si rezultatele estimate a fi obtinute

Obiectivele specifice ale proiectului sunt caracteristice domeniilor protectiei populatiei, a infrastructurilor si a mediului inconjurator, care se refera la analiza consecintelor factorilor naturali de risc si la analiza de impact a acestora. Datele experimentale privind istoricul, periodicitatea, amploarea si consecintele diverselor dezastre naturale precum si perceptia populatiei afectate dar si a pagubelor umane si materiale produse de acestea, cu scopul evidentierii riscului crescut la care sunt supuse: populatia, infrastructura si mediul inconjurator, iar ca finalitate posibilitatea de informare in timp util, in vederea luarii masurilor oportune, a factorilor decizionali la nivel local si central.

Situatia pe plan international privind abordarea dezastrelor naturale

Un eveniment periculos produs , datorat unui hazard natural devine un “dezastru natural” atunci cand efectele sale asupra vietii si proprietatii oamenilor, precum si asupra mediului reprezinta consecinte de severitate majora. Cu cat o regiune este mai saraca, cu atat este mai sever impactul social al dezastrului.

Reducerea efectelor dezastrelor naturale (conform statisticilor , inundatiile provoaca cca.70% din totalul pagubelor mondiale), reprezinta un obiectiv de prima necesitate in cadrul actiunilor privind cooperarea internationala precum si in cadrul Uniunii Europene.

In acest context in decembrie 1989, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat Rezolutia nr.44/236 care in mod unanim a instituit „Deceniul International pentru Reducerea Dezastrelor Naturale -IDNDR„ .Institutia isi propune : „ .reducerea prin actiune internationala concertata in special in tarile in curs de dezvoltare , a pierderilor de vieti omenesti, a pagubelor economice si a disfunctiilor economico-sociale cauzate de dezastre naturale precum inundatiile, cutremurele, alunecarile de teren„ .

Una din prerogativele de baza a IDNDR a constat in „ amplificarea masurilor de evaluare, predictie si micsorare a dezastrelor naturale prin programe de asistenta tehnica si transfer de tehnologie, proiecte pilot, de educare si instruire a cadrelor specializate conform cu locul si dezastru specific„. Ulterior aceasta rezolutie s-a materializat printr-un plan de actiune realizat in martie 1991 de catre experti de larga recunoastere mondiala.

4




In conformitate cu planul de actiune in perioada 1991-2000 s-au realizat cu diferite grade de aprofundare urmatoarele obiective considerate ca parte din acordurile planurilor regionale de dezvoltare durabila:

Determinari la scara mondiala a probabilitatii de producere a dezastrelor si riscului aferent,

Elaborare de planuri si programe de prevenire le scara nationala si/sau locala a dezastrelor,

Acces atat la sistemul de alerta mondial, cat si la sistemele regionale, nationale, locale.

Aceste trei obiective cu caracter general s-au realizat prin implementarea unui plan detaliat, care contine urmatoarele proiecte:

Identificarea zonelor de producere a evenimentelor periculoase si evaluarea acestora evenimente are ca rezultat al acestei actiuni obtinerea de harti cuprinzand identificarea , caracterizarea evenimentelor distructive sau hazardurilor naturale precum si masurile necesare privind prevenirea si atenuarea efectelor .

Prezentul proiect” Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu:Perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor din zona transfrontaliera Giurgiu-Ruse” , corespunde si indeplineste aceste cerinte.

Determinarea vulnerabilitatii si a riscului precum si analiza de tip cost/beneficiu Se urmareste evaluarea cantitativa a costului masurilor de prevenire si a cheltuelilor conexe, raportat la valoarea pagubelor evitate pe durata normata a lucrarilor propuse pentru un eveniment cu o anumita frecventa de aparitie. Calculele de eficienta economica sunt necesare stabilirii totalitatii sistemelor sau schemelor de amenajare privind lucrarile necesare pentru arealele situate in zonele de risc,

Reducerea gradului de periculozitate al dezastrelor prin elaborarea unor politici coerente privind constientizarea si controlul hazardurilor naturale. In acest sens se propun si se dezvolta planuri de dezvoltare pentru gasirea unor solutii optime. Este cazul elaborarii planurilor de aparare si interventie la nivel judetean in cadrul Inspectoratelor Situatiilor de Urgenta,

Stabilirea sistemelor informationale, de monitorizare, predictie si prognoza. Scopul sistemelor informationale este de a identifica si a oferi o prognoza timpurie si corecta care sa permita luarea deciziilor corespunzatoare privind atenuarea efectelor,

Planificarea de lunga durata si realizarea de lucrari structurale de prevenire a efectelor dezastroase, precum si conceperea de masuri nestructurale de reducere a consecintelor acestora. In cadrul masurilor structurale este cazul elaborarii planurilor de aparare contra inundatiilor, a schemelor directoare de amenajare si management ale bazinelor hidrografice si a planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului, in curs de realizare. Masurile nestrucrurale constituie mijloace complementare de aparare foarte eficace,

Planificarea de scurta durata a masurilor de preintampinare a dezastrelor, precum si a masurilor de urgenta in cazul producerii acestora. In acest sens au fost redactate “Manualul Prefectului “ si “Manualul Primarului “ precum si alte documentatii redactate de Inspectoratelor Situatiilor de Urgenta privind masurile ce trebuie aplicate din primele faze ale producerii fenomenelor,.

Luarea de masuri de interventie anterior evenimentelor periculoase. Aceste masuri se refera la asigurarea din timp a disponibilitatilor de echipament de salvare adecvat precum

5




si materiale necesare consolidarii lucrarilor de aparare existente. Aceste masuri intra in atributiile Inspectoratelor Situatiilor de Urgenta, primariilor precum si forurilor judetene,

Instruirea personalului care urmeaza a fi implicat in perioada dezastrului sau dupa producerea acestuia in paralel cu informarea populatiei. Conform “Manualul Prefectului “ si “Manualul Primarului “ este necesar sa se organizeze cursuri , demonstratii practice pe diverse cazuri de simulare ale fenomenelor,

Dezvoltarea si diversificarea transferului de tehnologie. In cadrul acestui program se mentioneaza ca tarile care au tehnologie si experienta bogata in acest domeniu este necesar sa transfere si sa beneficieze aceste sisteme eficace sub forma de know how in folosul tarilor cu posibilitati materiale si tehnologice mai reduse.

Amplificarea cercetarilor privind dezvoltarea tehnologiilor si a managementului dezastrelor. Participarea colectiva a tarilor la efortul de cercetare, a elaborarii modelelor si metodelor de previziune si prognoza precum si a masurilor de de informare, salvare a bunurilor si vietilor omenesti, constituie un factor activ (in care si Romania este implicata) al institutiilor si forurilor europene din cadrul U.E.

In acest context international al participarii colective a tarilor la efortul de cercetare, a elaborarii modelelor si metodelor de previziune si prognoza precum si a masurilor de informare si salvare a bunurilor si vietilor omenesti , in care si Romania este implicata ca si membru U.E. s-a impus ca necesara realizarea acestui studiu de specialitate avand ca tema ” Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu: Perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor din zona transfrontaliera Giurgiu-Ruse.

Euroregiunea Danubius

Creata in 2002, la initiativa Consiliului Judetean Giurgiu si a Prefecturii Ruse, Euroregiunea Danubius este o asociatie care cuprinde judetul Ruse, din partea bulgara, si judetul Giurgiu din partea romana.

Scopul principal al asociatiei este de a incuraja cooperarea transfrontaliera in toate domeniile de activitate, prin realizarea unor programe si proiecte comune, finantate din surse externe.

Activitatile de baza ale Asociatiei sunt:

sprijinirea organelor centrale si locale in realizarea Conventiei Europene pentru colaborare transfrontaliera intre societatile si organele teritoriale, precum si identificarea solutiilor pentru rezolvarea problemelor transfrontaliere comune /taxele pentru trecerea frontierei.

incurajarea, consultarea si coordonarea colaborarii transfrontaliere intre Bulgaria si Romania in domeniul: dezvoltarii economice, transporturilor, mediului, invatamantului, turismului, pietei muncii, protectiei sanatatii si agriculturii.

dezvoltarea relatiilor intre membri sai prin schimb reciproc, coordonare si consultatii in domenii echivalente de raspundere.

6




O prioritate in activitatea Asociatiei o reprezinta primariile satelor din regiunile Ruse si Giurgiu. Astfel, a fost realizat un proiect pentru infratire si colaborare transfrontaliera. De asemenea, o atentie deosebita este acordata si colaborarii intre agentii economici din cele doua zone.

Orasele Giurgiu (Romania) si Ruse (Bulgaria) situate pe maluri opuse ale Dunarii sunt confruntate cu acelasi tip de probleme de dezvoltare si oportunitati pe care le pune procesul de tranzitie, desi la nivele diferite ca amploare si scop, privind dezvoltarea lor durabila pe termen lung, in acord cu strategiile nationale respective. Ele impart aceeasi responsabilitate referitoare la utilizarea durabila si siguranta ecologica a fluviului Dunarea.

Din partea municipalitatilor din Ruse si Giurgiu se acord un interes special relatiilor de colaborare transfrontaliere si a economiei in contextul dezvoltarii durabile, in care industria de turism ocupa un loc important.

Dunarea , reprezinta cel mai important fluviu international al Europei, strabatand-o de la Vest la Est, pe 2860 Km, din apropierea Rinului pana la Marea Neagra. Pe teritoriul Romaniei, intre Buzias si Marea Neagra, Dunarea parcurge circa 1075 Km, pe traseul sau, integral navigabil, distingandu-se patru sectoare cu trasaturi peisagistice si turistice distincte. Dintre acestea, sectorul Portile de Fier – Calarasi care include si zona Giurgiu, face parte din Dunarea navigabila (pentru vase cu pescaj de circa 2 m) si are valente economice si turistice exceptionale. Dunarea - actor principal al Euroregiunii Ruse-Giurgiu Alaturi de Carpati si de Marea Neagra, Dunarea reprezinta una din componentele majore ale cadrului natural fata de care definim asezarea Romaniei pe continent. Ea aduna toate raurile de pe teritoriul tarii noastre determinand caracterul unitar al retelei hidrografice. Aproape o doime din lungimea cursului navigabil al Dunarii se gaseste pe teritoriul Romaniei. Izvoraste din Muntii Padurea Neagra din Germania, are doua izvoare si dupa ce uda teritoriul a 10 tari si a 4 capitale se varsa in Marea Neagra prin trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Caracteristicile fluviului sunt mult influentate de relieful strabatut si de conditiile climatice. Dunarea margineste teritoriul orasului inspre S-E, pe o distanta de 7,3 km. Din Dunare se formeaza, in dreptul orasului, canalele Cama si Sf. Gheorghe , iar in aval de oras bratele Smarda si Ara.

7




Judetul Giurgiu

Figure 1 Harta Europa: Romania

Asezarea geografica

Judetul Giurgiu este situat in partea de sud a tarii, in cadrul marii unitati geografice numita Campia Romana, cu o suprafata de 3.526 km2. Altitudinea maxima este de 136 m, inregistrata in nordul judetului, iar altitudinea minima este de 12 m, in Lunca Dunarii.

Municipiul Giurgiu este port la Dunare si dispune de 2 km chei amenajat la Dunare si 1,5 km la canalul SF. Gheorghe.

Din punct de vedere al infrastructurii judetul Giurgiu beneficiaza de intalnirea intr-un centru plurinodal a trei sisteme de circulatie: rutier feroviar si naval. Pe langa legatura rutiera si feroviara europeana est –vest si nord-sud in Giurgiu exista punct de control la trecerea frontierei si terminal vamal pentru marfuri pe artera E85. Un terminal de containere nou se afla in curs de realizare in Zona Libera Comerciala Giurgiu. Transportul international de marfuri si calatori in tranzit se realizeaza prin 3 puncte de control trecere frontiera: PCTF si terminalul vamal pentru marfuri legat de podul de peste Dunare – “Podul Prieteniei” singurul pod ce leaga Romania de Bulgaria peste granita naturala ce o constituie Dunarea, Punct Control de Trecere a Frontierei (PCTF) Mocanasul si Ramadan legat de transportul cu bacul peste fluviu.Portul Giurgiu este unul dintre porturile principale pe sectorul fluvial al Dunarii. In Zona Libera Giurgiu se afla un terminal de containere. In domeniul turistic exista posibilitate de asigurare de servicii pentru pasageri, cu linie de ferry-boat din Giurgiu pana in portul Ruse, de cealalta parte a Dunarii.

8




Podul de peste Dunare, construit in perioada 1952- 1954, denumit simbolic “Podul Prieteniei” este singurul pod peste Dunare dintre Romania si Bulgaria cu o lungime totala de 2,8 km si 30 m inaltime. Structura podului este pe doua nivele, cu partea superioara pentru trafic rutier si partea inferioara pentru trafic feroviar.Sectiunea din mijloc a podului poate fi ridicata functie de inaltimea vaselor care se deplaseaza pe Dunare.

Pozitia geografica a judetului in Campia Burnazului a favorizat statutul de judet agricol pentru Giurgiu. Pe langa productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului sunt preponderente industria textila, a confectiilor si cea alimentara.

Relieful judetului Giurgiu este unul tipic de campie si lunca. si este caracterizat de o varietate de forme, specifice pozitionarii de-a lungul fluviului Dunarea: lunca, zone terasate, insule, balti, canale. Teritoriul orasului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostepa si lunca si reprezinta unitatea geomorfologica cea mai tanara a reliefului, in mare parte rezultat al actiunii Dunarii, constituit fiind din lunca, insule, balti si canale (brate). Suprafata dintre fluviu si Campia Burnazului, cu latimi de peste 10 km, este subdivizata in: grind, lunca interna, lunca externa si uneori terasa de lunca, dispuse longitudinal si inegal dezvoltate; langa albia minora se desprinde fasia grindurilor, cu inaltimi de 1-5 m si cu latimi de la cateva zeci pana la cateva sute de metri.

Reteaua hidrografica este alcatuita din raurile care dreneaza teritoriul judetului, din aceasta categorie facand parte Argesul cu afluentii sai principali (Dambovita, Sabarul, Neajlovul); fluviul Dunarea reprezinta colectorul general si pe o lungime de 72 km desparte judetul de Bulgaria; cel mai important lac este Comana, situat in lunca Neajlovului.

Resursele naturale sunt putine si sunt reprezentate de: zacamintele de petrol din partea de nord a judetului, pietrisurile si nisipurile care se extrag din Dunare si din albiile raurilor Arges, Neajlov.

Rezervatiile naturale sunt: padurea Comana – este o rezervatie floristica situata la nord de lacul Comana, la

30 Km de Bucuresti, ce ocupa o suprafata de 630,5 ha; padurea Manafu - situata la cca.36 km sud-vest de Bucuresti, in comuna

Izvoarele, fiind declarata rezervatie forestiera cu o suprafata de 278 ha.

Administratia locala

In judetul Giurgiu, reteaua de invatamant cuprinde in anul 2007-2008, 110 unitati scolare dintre care 6 gradinite independente, 86 scoli generale, 4 licee teoretice si vocationale, 9 grupuri scolare, o scoala de muzica, clubul sportiv scolar, Palatul copiilor, o scoala postliceala si un centru de recuperare educare si integrare.

in municipiul Giurgiu functioneaza o sectie de invatamant superior a Academiei de Studii Economice Bucuresti, un Centru Teritorial ID al Universitatii Spiru Haret, un Centru Euporean Interuniversitar Romano Bulgar (BRIE) si un Incubator de Afaceri (situat in parcul Tehnologic si Industrial Giurgiu Nord).

La nivelul anului 2007, reteaua sanitara cuprinde 5 spitale, 1 unitate medico-sociala, 2 ambulatorii de spital, 4 dispensare medicale, 115 cabinete medicale individuale de familie, 37 cabinete stomatologice individuale, 9 cabinete medicale de specialitate, 3 cabinete medicale scolare, 7 puncte farmaceutice, 1 centru de sanatate si 1 centru de transfuzie sanguina.

Probleme la nivelul judetului: lipsa spatiilor pentru institutiile nou infintate (sediu Serviciul Judetean de Ambulanta); lipsa spatiilor in mediul rural pentru implementarea unor proiecte care necesita imobile

(cladirea Spitalului de Pneumoftiziologie Izvoru com. Vanatorii Mici este revendicata);

9




redimensionarea capacitatii centrului de hemodializa si dotarea lui (aparatura cu numar de ore de functionare depasit);

lipsa resursei umane calificate la nivelul primariilor.

Economia

Domenii de activitate cu cea mai mare pondere in economia judetului -%-

Nr.crt. Domeniile de activitate 100,0

1 agricultura 36,32 industrie total, din care: 13,23 - extractiva 3,14 - prelucratoare 9,15 - energie electrica si termica, gaze si apa 1,06 constructii 6,47 comert 5,58 celelalte domenii 38,6

IndustriaStructura productiei industriale pe principalele activitati

- %-

TOTAL 100,0

Industria extractiva 15,3

Extractia hidrocarburilor si servicii anexe 2,1Alte activitati extractive 13,2

Industria prelucratoare 68,7Alimentara si bauturi 34,4Textila si produse textile 5,8Confectii din textile, blanuri si piele 3,4Pielarie si incaltaminte 0,5Prelucrarea lemnulului (exclusiv mobila) 1,2Chimie si fibre sintetice si artificiale 0,1Alte produse din minerale nemetalice 3,2Metalurgie 2,2Constructii metalice si produse din metal 3,6Masini si echipamente 2,5Mijloace de transport rutier 0,1Alte mijloace de transport 11,5Mobilier si alte activitati neclasificate 0,2

Energie electrica si termica, gaze si apa 16,0Productia, transportul si distributia de energie electrica si termica, gaze si apa calda

13,8

10




Gospodarirea resurselor de apa, captarea, tratarea si distributia apei

2,2

Indicatorii statistici pentru productia industriala:- indicii productiei industriale –serie bruta (anul 2007 fata de 2006) = 107,2%- indicii volumului cifrei de afaceri (anul 2007 fata de 2006) = 109,2%.

In judet exista 2 parcuri industriale:- Parcul Tehnologic si Industrial Giurgiu Nord - unde isi desfasoara activitatea 13

societati comerciale cu cca. 1.500 salariati cu posibilitati de extindere de pana la 3.500 salariati, in domeniile urmatoare: tesatorie, finisaj, confectii, chimicale, prelucrarea si fasonarea sticlei plate, mobila;

- Parcul Industrial Bolintin Deal – in suprafata de 143 ha nu este inca functional.In municipiul Giurgiu functioneaza de asemenea S.C. Administratia Zonei Libere Giurgiu

S.A., care este intinsa pe o suprafata de 160 ha si care beneficiaza de lucrari de infrastructura, de suprastructura, legaturi telefonice prin fibra optica, spatii libere pentru productie si comert. In prezent aici isi desfasoara activitatea cca. 3000 de persoane in cele peste 200 de societati comerciale cu capital strain, mixt sau romanesc, precum si firme straine.

Interesul pentru Zona Libera Giurgiu nu se limiteaza la facilitatile fiscale si vamale, investitorii apreciind amplasamentul favorabil care confera legaturi de transport cu principalele culoare de trafic rutiere, feroviare si fluviale internationale. Printre companiile care isi desfasoara activitatea in Zona Libera Giurgiu mentionam: Flamingo Computers, Ager Business Tech, MB Distribution, Hyundai Auto Romania, etc.

Pentru atragerea de noi clienti, Administratia Zonei Libere Giurgiu a inceput o noua activitate, de operare containere si marfuri generale in Terminalul din Zona Libera Giurgiu. Pana la momentul deschiderii acestui prim terminal, in nici unul dintre porturile fluviale si fluvial-maritime romanesti nu a existat nici un terminal de containere pe Dunare, atat in sectorul de navigatie la granita dintre Romania si Bulgaria, cat si in sectorul strict romanesc.

Obiectivul este integrat intr-o structura generatoare de fluxuri de trafic prin legaturile cu principalele terminale la Dunare (din tari ca Ungaria, Slovacia, Austria, Germania), cu terminalele de containere din Constanta, dar si cu traficul de marfuri din Orientul apropiat catre Europa de Vest.

AgriculturaFondul funciar al judetului in profil teritorial in suprafata de 352.602 ha, cuprinde 277.965

ha teren agricol (din care 99% in sectorul privat ) si 74.637 ha teren neagricol.Suprafata arabila este de 261.082 ha din care 99% in domeniul privat, vii 4.194 ha, livezi

831 ha, pasuni 11.776 ha si fanete 82 ha.In prezent pe teritoriul judetului Giurgiu functioneaza 192 exploatatii cu personalitate

juridica cu o suprafata arabila utilizata de 90.162 ha, 315 exploatatii de tip familial cu o suprafata arabila utilizata de 5.642 ha, restul suprafetei arabile de 165.278 ha (63,3%) se regaseste in gospodariile individuale ale populatiei.

Tipul de sol care predomina este cernoziomul (incadrat in zona I de fertilitate in sudul judetului, in zona II de fertilitate in centrul si estul judetului) si sol brun roscat si brun de padure (in zona III de fertilitate in nordul judetului).

Sub aspectul suprafetelor cat si al productiilor obtinute predomina culturile de grau (75.908 ha), porumb (65.081 ha) si floarea soarelui(36.539 ha). Alte plante cultivate: orz, orzoaica, soia, rapita, legume, plante de nutret.

In sectorul zootehnic, la nivelul judetului Giurgiu, reprezentative sunt efectivele de bovine (37.840 capete), porcine(53.531 capete), ovine (70.519 capete) si pasari (2.087.168 capete).

11




Pescuitul, ca meserie si agrement, este facilitat de existenta unui fond piscicol impresionant si divers (crap, caras, somn, salau, stiuca, etc.) intins pe o suprafata de 2.444 ha luciu de apa administrate de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, filiala Calarasi. Pe raza judetului Giurgiu exista 28 unitati de productie in acvacultura cu o suprafata de 2.383 ha, 3 asociatii de pescuit sportiv, o asociatie de pescari profesionisti pentru pescuitul comercial exercitat in apele fluviului Dunarea.

Comert, servicii si turismLa 31.12.2007, la nivelul judetului Giurgiu, erau inregistrati 7775 de agenti economici, din

care: 2 regii autonome, 149 societati pe actiuni, 5276 societati cu raspundere limitata, 2333 persoane fizice si asociatii familiale, 15 societati cooperatiste.

Lista societatilor comerciale premiate conform TOP-ului firmelor pe 2006 intocmit de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Giurgiu

Nr. crt. Denumire agent economic1 AGROHOLDING S.A.2 ADMINISTRATIA ZONEI LIBERE S.A.3 AMM S.R.L.4 ALTIUS INTERNATIONAL S.R.L.5 AVANTI S.R.L.6 ARMONIA RUTIERA S.A.7 AZOCHIM S.R.L.8 BURDULEA CONSTRUCT S.R.L.

Indicatori statistici pentru comertul international:- exporturile FOB de marfuri in perioada 01.01-31.10.2007 = 30.187 mii euro- importurile CIF de marfuri in perioada 01.01-31.10.2007 = 214.778 mii euro.

Pozitia geografica, precum si cadrul natural si cel cultural istoric favorizeaza diferitele forme de turism: de circulatie, cultural, rural, de vanatoare si pescuit. Rezervatia din padurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei si florei specifice Campiei Dunarii. Unicitatea rezervatiei este datorata existentei bujorului romanesc, in luna mai desfasurandu-se „Sarbatoarea Bujorului”.

Pe teritoriul judetului sunt in prezent 11 unitati de cazare turistica, din care: 3 hoteluri, un hostel, 4 moteluri, o pensiune turistica urbana si 2 motonave. Indicatori statistici pentru turism:

- sosiri in principalele structuri de primire turistica (in anul 2007): 22.842- innoptari in principalele structuri de primire turistica (in anul 2007): 80.740.

Tendinte si prioritati Inexistenta retelei de distributie a gazului metan in municipiul Giurgiu, la care se adauga

starea proasta a drumurilor judetene, au constituit principalele motive care i-au determinat pe potentialii investitori sa ocoleasca municipiul si judetul Giurgiu.

Avand in vedere specificul judetului Giurgiu, exista potential de dezvoltare nevalorificat in urmatoarele domenii:

- agricultura, cu accent pe spatii de colectare a produselor agricole, pe valorificarea superioara a materiei prime si pe irigarea terenurilor arabile;

- Parc Industrial Bolintin Deal la Nord si la Sud de autostrada Bucuresti-Pitesti;

12




- Turism si agroturism, cu focalizare pe insulele Dunarii, Parcul Natural Comana, siturile arheologice;

- Servicii.In anul 2008 se va finaliza aductiunea de gaze naturale pentru municipiul Giurgiu si va fi

racordata prima zona (zona centru) a municipiului Giurgiu.

Infrastructura

Reteaua de drumuri ce strabate judetul Giurgiu se afla intr-o stare puternica de degradare, situatia prezentandu-se astfel:

- Drumuri judetene: 526,5 km din care 363,1 km necesita lucrari de reabilitare.- Este in derulare anul acesta programul de reabilitare a 57 km de drumuri judetene

finantat din imprumutul bancar de 30.000.000 lei contractat de Consiliul Judetean Giurgiu. Tot anul acesta se vor reabilita 18 km de drumuri judetene cu finantare de la bugetul de stat(TVA), venituri proprii si asocieri cu consiliile locale. Pentru reabilitarea celorlalti 288,1 km de drum judetean este necesara suma de 170.000 mii lei.

- Poduri judetene: 33 poduri din care 5 necesita reparatii capitale pentru careeste necesara suma de 11.600 mii lei.

Probleme la nivelul judetului: - starea tehnica a DN 5A – total necorespunzatoare;- podul CF peste raul Arges – grav avariat prin distrugerea structurii de rezistenta si

prabusirea acestuia;

Regiunea Ruse

Figure 2 Harta Europa: Bulgaria

13




Ruse este una dintre cele 28 de regiuni din Bulgaria. Este alcatuita din opt municipalitati : Ruse, Byala, Ivanovo, Tsenovo, Borovo, Silvio pole, Dve Mogili si Vetovo, capitala administrativa fiind orasul Ruse cu o populatie de 162,131 locuitori.

Frontiera de nord a regiunii coincide cu frontiera de stat de-a lungul fluviului Dunarea. Pozitia sa geografica o caracterizeaza ca pe un nod de transport important European. Aici este singurul pod peste Dunare ce leaga Romania de Bulgaria.

Suprafata regiunii este de 2,803 km2, 2.5% din totalul teritoriului Bulgariei, avand ca vecinatati regiunile Razagrad, Silistra, Targovishte, Veliko turonovo si la Nord fluviul Dunarea.Populatia regiunii este de 264,232 locuitori, 3.4% din populatia tarii, plasand regiunea pe locul 12 din cele 28 de regiuni ale Bulgariei1.Densitatea populatiei este de 94 locuitori/km2 valoare superioara mediei nationale de 71 loc/km2.In regiune sunt 83 asezari si 6 orase (Ruse, Bayala, Dve Mogili, Vetovo, Borovo si Senovo) impartite in 8 municipalitati.Orasul Ruse, cel mai mare oras din Bulgaria, este situat pe partea dreapta a Dunarii la o altitudine de aproximativ 50m deasupra nivelului marii la o distanta de 496 m fata de cursul Dunarii. Este amplasat la 320km Nord-Est de capitala Sofia, 203km Nord-Est de Varna, 106km Nord-Est de VelikoTuronovo, fiind si cel mai important oras de pe malul Dunarii.

Figure 3 Harta Regiunea Ruse

1 Conform datelor statistice din anul 2002

14




Relieful variaza intre ondulator si plat si extinde peste parti din Campia Dunarii si zona Ludogorie.Aceasta zona are un bogat trecut istoric, ca evidentiat prin numeroasele sale repere arheologice. Aceasta a fost locuit de triburi tracice si dupa 1 d.Hr. Romanii au construit un castel la Sextaginta Prista, acesta fiind marcajul de frontiera a Imperiului. Dupa infiintarea statului orasului a devenit o puternica cetate, precum si un centru comercial si administrativ. Ramasitele arheologice de la acel moment includ orasul medieval de Cherven si bisericile de la Ivanovo, care sunt sub protectia UNESCO. Sub dominatia otomana, Ruse si regiunea sa a fost un important centru militar, comercial, de productie si de centru cultural. Din 1864 orasul a servit ca sediu al tonului Villaet (Regiunea Dunarii) din Imperiul Otoman. In 1866 constructia primei caii ferate din Bulgaria de la Ruse la Varna, a contribuit in continuare la dezvoltarea economica a regiunii.Clima este temperat continentala, principalele rauri sunt Yantra si Rusenski Lom.Din punct de vedere al resurselor naturale zona este relativ saraca fiind exploatate cariere de quart si calcar.Regiunea Ruse are un avantaj major din punct de vedere economic datorita amplasarii sale. Climatul si solul regiunii sunt favorabile dezvoltarii sectorului agricol, aici fiind una dintre cele mai vechi statiuni de cercetare agricole in localitatea Slivo Pole.Fiind una dintre cele mai dezvoltate regiuni orasul Ruse este cel mai mare centu industrial al Bulgariei jucand un rol important in economia tarii si a relatiilor de cooperare internationale. In Ruse fiind una dintre cele mai mari rafinarii dar care totusi nu opereaza la capacitata maxima; de asemenea zona libera de pe teritoriul orasului favorizeaza aportul de capital strain in zona.Rata somajului a crescut in zona incepand cu anul 1992 datorita restructurarilor din sectorul industrial si din agricultura de asemenea observandu-se o scadere a populatiei.Sectorul energetic al regiunii este reprezentat de una dintre cele mai mari centrale termoelectrice din Bulgaria. Cel mai important sector industrial este cel de constructii de masini, constructii si reparatii de nave, urmat indeaproape de sectorul alimentar. Alte sectoare industriale cu o mai mica pondere din punct de vedere economic sunt reprezentate de industria cauciucului si materialelor textile.Suprafata teritoriului arabil al regiunii este de 58% din suprafata regiunii, un sfert din acesta fiind irigat. Ca si culturi predominante mentionam cerealele, floarea soarelui, sfecla de zahar, vita de vie.Un alt sector al agriculturii este reprezentat de cresterea bovinelor, ovinelor si a porcinelor, de asemenea sericicultura si apicultura nefiind neglijate.Venitul mediu pe regiune a fost stabilit cu 11.8% mai mic decat venitul mediu la nivel national in anul 2002. Daca luam in considerare numai sectorul agricol, acesta a fost cu 14% mai mare decat media nationala.Rata somajului fiind de 17.4% in regiunea Ruse fiind superioara ca valoare ratei nationale.Lungimea retelei de drumuri a regiunii masoara 501 km cu o densitate superioara celei nationale. Importanta caii ferate Ruse-Varna fiind in crestere odata cu cresterea transportului international pe Coridorul European 7.Orasul Ruse are de asemenea un aeroport civil si port international.Toate asezarile sunt conectate la reteaua electrica si de alimentare cu apa. In regiune sunt 124 unitati de invatamant, inclusiv o universitate tehnica, regiunea acopera nevoile de la scoala primara la nivel tertiar. Pe parcursul anului scolar 2002/2003, au existat 7 244 de studenti in colegii si universitati, dintre care majoritatea au fost la nivel universitatar. In plus, 555 de profesori au fost inregistrati, reprezentand 22,4% din toate cadrele didactice din regiunea de Nord.Serviciile medicale sunt asigurate de diverse spitale, cu o medie de 8 paturi/1000 locuitori. La inceputul anului 2003 erat 667 medici, 132 medisci stomatologi si 1264 asistenti medicali; vlorile insumate reprezentand 19% din personalul total al regiunii centrale si de nord.

15




Tipuri de dezastre si caracteristicile acestora

Prin dezastre se intelege:a) fenomene naturale distructive de origine geologica sau meteorologica, ori imbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masa. In aceasta categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecarile si prabusirile de teren, inundatiile si fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile si epizotiile;b) evenimente cu urmari deosebit de grave, asupra mediului inconjurator, provocate de accidente.In acesta categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice, biologice, nucleare, in subteran, avarii la construtiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masa si exploziilor, accidentele majore la utilaje si instalatii tehnologice periculoase, caderile de obiecte cosmice, accidentemajore si avarii mari la retelele de instalatii si telecomunicatii.Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin dezastru (similar catastrofa) se intelege:

Grava intrerupere a functionarii unei societati, generand pierderi umane, materiale sau modificari nefaste ale mediului, care nu poate fi refacuta prin resursele acesteia.

Dezastrele se pot clasifica fie dupa modul de manifestare (lente sau rapide), fie dupa cauza (naturale sau antropice).

O alta forma de a defini dezastrele este formula urmatoare:Dezastrele=Vulnerabilitati+Hazard

Termenii formulei au urmatoarele semnificatii:Vulnerabilitati = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educatie, cresterea populatiei,

fragilitatea economiei, saracie, structuri de urgenta birocratice etc.Hazard = fenomen rar sau extrem de natura umana sau naturala care afecteaza viata,

proprietatile si activitatea umana iar a carui extindere poate duce la dezastre;Tipuri de hazard :

o geologice (cutremure, eruptii vulcanice, alunecari de teren);o climatice (cicloane, inundatii, seceta); de mediu (poluarea mediului, epizootii,

desertificare, efrisare paduri);o epidemii si accidente industriale; razboiul (inclusiv terorismul).

Conform acestei terminologii, se mai definesc:Criza = situatie interna sau externa a carei evolutie poate genera o amenintare asupra

valorilor, intereselor si scopurilor prioritare ale partilor implicate (separat sau impreuna);Accident = intamplare neprevazuta venita pe neasteptate, curmand o situatie normala, avand

drept cauza activitatea umana;Accident complementar = accident care are loc pe timpul sau dupa desfasurarea unui

dezastru naturale, datorat acestuia.

Definitii pentru fenomene naturale distructive de origine biologica sau meteorologica, ori imbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masa

Alunecare de teren = deplasare a rocilor care formeaza versantii unor munti sau dealuri, pantele unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari de imbunatatiri funciare;

Cutremur = ruptura brutala a rocilor din scoarta terestra, datorita miscarii placilor tectonice, care genereaza o miscare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane si distrugeri materiale;

16




Epidemii = raspandirea in proportii de masa a unei boli transmisibile la animale;Fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afecteaza violent zone

relativ mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si degradarea mediului ambiant;

Inundatii = acoperirea terenului cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prin marimea si durata sa provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor socialeconomice din zona afectata.

Fise caracteristice principalelor tipuri de fenomene naturale distructive

Cutremur

Cauza fenomenului: vezi definitia.Caracteristici generale: miscare vibratorie generata de undele seismice care poate genera prabusiri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului si alunecari de teren.predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung si mediu cu o mare probabilitate de reusita. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reusita redusa. Predictibilitatea se bazeaza pe monitorizarea activitatii seismice, istoricul acesteia si observatii in teren.Factori de vulnerabilitate: construirea de localitati in zone cu risc seismic ridicat; cladiri cu structuri de rezistenta antiseismica neadecvate (defecte de proiectare sau executare); densitate mare de locuinte si populatie pe suprafete reduse; informarea redusa (in special a populatiei) despre cutremure.Efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor cladiri sau a altor tipuri de infrastructura, incendii, accidente hidrotehnice, alunecari de teren etc.); pierderi umane ( procent ridicat mai ales in zonele des populate sau pentru cladirile prost conformate antiseismic); sanatate publica (numar ridicat de persoane ce necesita interventii chirurgicale, contaminarea apei potabile si probleme de asigurare a conditiilor sanitare minime de supravietuire).Masuri de reducere a riscului: proiectarea lucrarilor de investitii conform normelor de zonare seismice; informarea, pregatirea si antrenarea populatiei privind normele de comportament in caz de cutremur.Masuri de pregatire specifice: instiintarea populatiei, intocmirea si exersarea masurilor cuprinse in planurile de protectie si interventie.Masuri postdezastru: evaluarea distrugerilor si pierderilor, cautaresalvare, asistenta medicala de urgenta, reabilitarea facilitatilor economico sociale. afectate, distribuirea de ajutoare.Instrumente de evaluare a impactului: scarile de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneza, etc.).

Alunecare de teren

Cauza fenomenului: vezi definitia.Caracteristici generale: prezinta mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, eruptii vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai raspandit fenomen geologic.Predictibilitate: dupa frecventa de aparitie, extinderea fenomenului si consecintele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.Factori de vulnerabilitate: cladiri construite pe versantii dealurilor si muntilor, drumuri si linii de comunicatii in zone muntoase, cladiri cu fundatii slabe, conducte aeriene sau ingropate.Efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicatie sau a cursurilor de apa, reducerea productiei agricole sau forestiere; pierderi umane.

17




Masuri de reducere a riscului: realizarea hartilor cu zone de risc, realizarea unei legislatii in domeniu, asigurarea bunurilor si persoanelor.Masuri de pregatire specifice: educarea comunitatii posibil a fi efectuata, realizarea unui sistem de monitorizare, instiintare si evacuare.Masuri postdezastru: cautaresalvare, asistenta medicala, adapostirea de urgenta a persoanelor sinistrat.Instrumente de evaluare a impactului: echipe de expertii.

Inundatii

Cauza fenomenului: vezi definitia.Caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, inaltimea viiturii, durata si frecventa acesteia.Predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu si scurt, in functie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii si al cursurilor de apa.Factori de vulnerabilitate: cladiri construite in zona inundabila, lipsa sistemului de avertizare a populatiei, capacitate redusa de absorbtie a solului, cladiri si fundatii cu capacitate de rezistenta slaba, stocuri de alimente neprotejate.Efecte: distrugeri materiale, pierderi umane si contaminarea surselor de apa.Masuri de reducere a riscului: lucrari de aparare si amenajare a digurilor.Masuri de pregatire specifice: sisteme de detectie si alarmare, educarea si participarea comunitatii, planificarea executarii lucrarilor de aparare.Masuri postdezastru: evaluarea efectelor dezastrului, cautaresalvare, asistenta medicala, aprovizionarea pe termen scurt cu apa si alimente, purificarea apei si adapostire temporara.Instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor.

Seceta

Cauza fenomenului: deficit fluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.Caracteristici generale: dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a caror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existenta sistemului de irigatii, etc.).Predictibilitate: perioadele de precipitatii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. Prognozele meteorologice fac posibila avertizarea timpurie asupra posibilitatii de producerea a fenomenului.Factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate in zone aride, terenuri agricole izolate, lipsa unor resurse de alimentare cu apa, lipsa unei planificari privind alocarea resurselor in zonele de risc, etc.Efecte: scaderea productiei agricole, viticole si zootehnice, cresterea preturilor, cresterea ratei inflatiei, reducerea starii nutritionale a populatiei, imbolnaviri, criza energetica, etc.Masuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare si instiintare imediata.Masuri de pregatire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de aparare impotriva efectelor dezastrului;Masuri postdezastru: mentinerea stabilitatii preturilor, distribuirea centralizata a hranei, asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent, asigurarea cu apa, etc.Instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea situatiei meteorologice si hidrologice, nutritionale si economico-sociale.

18




Poluarea mediului

Cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marina, poluarea apei potabile, cresterea globale a temperatirii, distrugerea stratului de ozon.Predictibilitate: poluarea este considerata si raportata la consumul pe cap de locuitor, astfel ca in tarile in curs de dezvoltare ea este in crestere.Factori de vulnerabilitate: industrializarea si lipsa legilor in domeniu, lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului.Efecte: distrugerea recoltelor agricole, padurilor si sistemului acvifer, distrugeri materiale, inrautatirea starii de sanatate a populatiei, cresterea temperaturii etc.Masuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, promovarea de politici pentru promovarea si protectia surselor de apa, controlul producerii de aerosol si produselor de freon, etc.Masuri de pregatire specifice: elaborarea unui plan de protectie si siguranta a mediului la nivel national, includerea problemelor de mediu in programele guvernamentale de dezvoltare etc.Instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestra si aeriana a solului si apei, evolutia climei, etc.

Defrisare paduri

Cauza fenomenului: incendiile de masa, boli ale masei lemnoase, exploatare nerationala.Caracteristice generale: declansarea altor hazarde prin slabirea stabilitatii solului, masa lemnoasa moarta.Predictibilitate: depinde de politica tarii respective in domeniul si existenta unei baze de date privind modul de manifestare al fenomenului.Factori de vulnerabilitate: subdezvoltare, dependenta de lemn ca sursa de energie, lipsa unei politici de exploatare, cresterea rapida a populatiei etc.Efecte: distrugerea culturilor traditionale si cresterea necesitatilor de import, inundatii, seceta, foamete etc.Masuri de pregatire specifice: educarea comunitatii, promovarea unor alternative la folosirea lemnului ca combustibil.Instrumente de evaluare a impactului: cartografierea padurilor si supravegherea acestora, monitorizarea programelor de reimpaduriri.

Epizootiile

Cauze: vezi definitia.Caracteristici generale: se datoreaza unei combinatii de mai multi factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei si migrarea animalelor.Predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.Factori de vulnerabilitate: numarul mare si variat de animale, lipsa de control asupra importurilor etc.Efecte: imbolnavirea in proportii de masa la nivelul comunitatii, foametea etc.Masuri de pregatire specifice: elaborarea unui plan national de aparare, programe de pregatire a responsabililor guvernamentali si a fermierilor, etc.Instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidentei si severitatii infectiei.

19




Epidemii

Cauza fenomenului: conditii sanitare precare, saracie, contaminarea apei si alimentelor etc.Caracteristici generale: posibilitate ridicata de raspandire, existenta unor dezechilibre economice si sociale, lipsa personalului specializat, etc.Predictibilitatea: studiile si rapoartele epidemiologice pot creste capacitatea de diagnoza si prognoza, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubatie, etc.Factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutritie deficitara, apa potabila de slaba calitate etc.Efecte: bolnavi si morti, pierderi economice, panica etc.Masuri de reducere a riscului: monitorizarea evolutiei factorului de risc medical de urgenta, elaborarea unui plan de protectie cu alocarea resurselor necesare.Masuri de pregatire specifice: verificare si confirmare diagnostice, identificarea cazurilor, gasirea surselor epidemice, controlul evolutiei cazurilor, etc.Masuri postdezastru: existenta unui serviciu medical de urgenta, ajutor medical.Instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologica, evaluarea periodica a eficientei serviciului medical de urgenta.

Accident chimic si industrial

Cauza fenomenului: greseli de exploatare a instalatiilor, nerespectarea regulilor de depozitare, manipulare si transport, accidente pe caile de comunicatii, etc.Predictibilitatea: sisteme de monitorizare, deoarece industrializarea va creste incidenta acestora.Factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare si alarmare, neinstruirea populatiei posibil a fi afectata, necunoasterea si nerespectarea legislatiei in domeniu.Efecte: distrugeri ale instalatiilor si structurilor industriale, generarea unor incendii de masa, contaminarea apei, terenului si aerului, morti, raniti, etc.Masuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregatire si interventie la nivel local.Masuri de pregatire specifice: identificarea materialelor periculoase, stabilirea zonelor de risc, elaborarea si testarea planurilor de protectie si interventie, etc.Masuri postdezastru: evacuarea din zona de risc, cautare salvare, decontaminare zonei afectate si a personalului, masuri de prim ajutor, etc.;Instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare.

Situatia dezastrelor naturale in Romania

In continuare sunt prezentate informatii statistice cu privire la fenomenele naturale distructive ce au avut loc in Romania in ultimii ani.

Numarul evenimentelor 70Nr. Morti 777Nr. Morti annual 30Populatie afectata 401,697

Populatie afectata annual 15,450Pagube ( US$ x 1000) 2,425,190Pagube annual (US$ x 1000) 93,277

Table 1 Situatia dezastrelor naturare intre anii 1983 si 2008

20




Seceta 0.08Cuteremure de pamant 0.12Epidemii 0.12Temperaturi extreme 0.54Inundatii 1.46infestari cu insecte ...Mass mov. dry: ...Mass mov. wet: 0.04Eruptii vulcanice ...Furtuni 0.35Incendii de padure ...

Table 2 Repartitia tipurilor de dezastre naturale ca medie anuala

Tipul Data Populatie afectataInundatii 1997 122,320Inundatii 2000 60,431Inundatii 2005 30,800Inundatii 2006 17,071Inundatii 1991 15,000Inundatii 2005 14,669Inundatii 2004 14,128Inundatii 2004 14,000Inundatii 1998 12,000Inundatii 2001 10,803

Table 3 Clasificarea dezastrelor naturale in functie de populatia afectata de acestea

Tipul Data Nr. MortiInundatii 1991 108Temperaturi extreme 2006 68Temperaturi extreme 1998 60Temperaturi extreme 2007 38Inundatii 2005 33Inundatii 1998 31Inundatii 2006 30Temperaturi extreme 2007 30Temperaturi extreme 2004 27Temperaturi extreme 2006 26

Table 4 Clasificarea tipurilor de dezastre naturale in functe de numarul de persoane decedate in urma acestora

Disaster Date Cost (US$ x 1000)Inundatii 2005 800000Seceta 2000 500000Inundatii 2005 313000Inundatii 2005 200000Inundatii 1998 150000Inundatii 2001 120000Inundatii 1997 110000Inundatii 2000 100000Inundatii 1991 50000Inundatii 1999 50000

Table 5 Clasificarea tipurilor de dezastre naturale in functie de pagubele materiale provocate

21




Repartitia tipurilor de dezastrelor naturale

Inundatii, 51%Temperaturi extreme, 42%

Cutremure de pamant, 1%

Furtuni, 6%

Inundatii

Temperaturi extreme

Cutremure de pamant

Furtuni

Figure 4 Ponderea tipurilor de dezastre naturale survenite

Repartitia procentuala a populatia afectata de dezastre naturale

Inundatii, 95%

Epidemii, 1%


Furtuni, 2%

Inundatii

Epidemii

Cutremure de pamant

Furtuni

Figure 5 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora

22




500000

1925190

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1800000

2000000

Seceta Inundatii

Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul dezastrului

Figure 6 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastru

Clasificarea tipurilor de dezastre naturale survenite in Romania in ultimii 10 ani precum si efectele produse de acestea sunt prezentate in continuare:

Tip Date nr. MortiTemperaturi extreme 20/01/2006 68Temperaturi extreme 12/1/2008 43Temperaturi extreme 10/12/2007 38Inundatii 14/08/2005 33Inundatii 30/06/2006 30Temperaturi extreme 6/1/2007 30Temperaturi extreme 1/7/2004 27Temperaturi extreme 29/06/2006 26Inundatii 12/7/2005 24Inundatii 16/08/2005 18

Table 6 Fenomenele naturale distructive in ultimii 10 ani in functie de numarul persoanelor decedate in urma acestora

Tip DatePopulatie afectata

Inundatii 5/4/2000 60431Inundatii 21/09/2005 30800Inundatii 13/03/2006 17071Inundatii 12/7/2005 14669Inundatii 28/07/2004 14128Inundatii 27/08/2004 14000

23




Inundatii 19/06/2001 10803Inundatii 8/1/2008 10520Inundatii 20/06/2006 5712Inundatii 2/7/2005 5102

Table 7 Clasificarea dezastrelor dupa numarul populatiei afectate

Tip Date

Pagube (US$ x 1000)

Inundatii 12/7/2005 800000Seceta 6/1/2000 500000Inundatii 14/08/2005 313000Inundatii 21/04/2005 200000Inundatii 19/06/2001 120000Inundatii 5/4/2000 100000Inundatii 4/3/2001 15000Inundatii 3/1/2000 500Inundatii 6/8/2002 290

Table 8 Clasificarea dezastrelor dupa pagubele materiale provocate

nr. Evenimentelor Morti

Ppoulatie totala afectata

Pagube (000 US$)

Seceta Seceta 1 - - 500000 medie/ev. - - 500000

EpidemiiBoli dat infectiilor virale 1 - 1 -

medie/ev. - 1 -Temperaturi extreme Valuri de frig 4 101 20 - medie/ev. 25.3 5 -

Temperaturi scazute 1 68 - -

medie/ev. 68 - - Canicula 5 102 800 - medie/ev. 20.4 160 -Flood Unspecified 1 3 960 - medie/ev. 3 960 - Viituri 5 27 24712 - medie/ev. 5.4 4942.4 - Inundatii 25 184 187365 1548790 medie/ev. 7.4 7494.6 61951.6Furtuni Unspecified 2 5 1200 - medie/ev. 2.5 600 -

Extratropical cyclone 1 - 90 -

medie/ev. - 90 - Furtuni locale 3 24 1500 - medie/ev. 8 500 -

Table 9 Tabel centralizator al feneomenelor naturale distructive in ultimii 10 ani in Romania

24




Situatia dezastrelor naturale in Bulgaria

Numarul evenimentelor 32Nr. Morti 108Nr. Morti annual 4Populatie afectata 23,476

Populatie afectata annual 838Pagube ( US$ x 1000) 478,104Pagube annual (US$ x 1000) 17,075

Table 10 Situatia dezastrelor naturare intre anii 1983 si 2008

Seceta 0.07Cuteremure de pamant 0.11Epidemii ...Temperaturi extreme 0.21Inundatii 0.43infestari cu insecte ...Mass mov. dry: ...Mass mov. wet: ...Eruptii vulcanice ...Furtuni 0.18Incendii de padure 0.14

Table 11 Repartitia tipurilor de dezastre naturale ca medie anuala

Tipul Data Populatie afectataInundatii 2005 12000Furtuni 1993 5000Cutremure de pamant 1986 3060Inundatii 2007 1000Furtuni 1999 850Cutremure de pamant 2006 527Temperaturi extreme 1998 323Inundatii 1997 200Inundatii 2005 200Incendii de padure 2000 167

Table 12 Clasificarea dezastrelor naturale in functie de populatia afectata de acestea

Tipul Data Nr. MortiTemperaturi extreme 2006 18Inundatii 2005 17Temperaturi extreme 2008 10Inundatii 2007 8incendii de padure 2000 7Temperaturi extreme 2000 7Inundatii 2005 7Inundatii 2005 7Inundatii 2005 6Cutremure de pamant 1986 3


Disaster Date Cost (US$ x 1000)Inundatii 2005 247000

25




Inundatii 2005 200000Incendii de padure 2000 17600Inundatii 2005 10000Incendii de padure 2007 2454Inundatii 2002 1000Temperaturi extreme 2000 50Furtuni 1981 0Seceta 1983 0Cutremure de pamant 1986 0


Repartitia tipurilor de dezastre naturale

Inundatii, 48%

Temperaturi extreme, 37%


Furtuni, 2%

Incendii de padure, 9%

Inundatii

Temperaturi extreme

Cutremure de pamant

Furtuni

Incendii de padure

Figure 7 Repartitia tipurilor de dezastre naturale

26




Repartitia procentuala a populatiei afectata de dezastre naturale

Inundatii, 58%

Temperaturi extreme, 2%


Furtuni, 25%

Inundatii

Temperaturi extreme

Cutremure de pamant

Furtuni

Figure 8 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora

458000

20054

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

500000

Seceta Inundatii

Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul dezastrului

Figure 9 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastru

Clasificarea tipurilor de dezastre naturale survenite in Bulgaria in ultimii 10 ani precum si efectele produse de acestea sunt prezentate in continuare:

Tip Data Nr mortiTemperaturi extreme 22/01/2006 18

27




Inundatii 2/7/2005 17Temperaturi extreme 1/1/2008 10Inundatii 4/8/2007 8Temperaturi extreme 6/1/2000 7Incendii de padure 1/7/2000 7Inundatii 14/08/2005 7Inundatii 4/8/2005 7Inundatii 26/05/2005 6Furtuni 24/12/2001 2

Table 15 Fenomenele naturale distructive in ultimii 10 ani in functie de numarul persoanelor decedate in urma acestora

Tip DataPopulatie afectata

Inundatii 4/8/2005 12000Inundatii 22/05/2007 1000Cutremure de pamant 20/02/2006 527Inundatii 2/7/2005 200Incendii de padure 1/7/2000 167Inundatii 16/11/2007 60Temperaturi extreme 6/1/2007 50Temperaturi extreme 22/01/2006 20Inundatii 4/8/2007 10Incendii de padure 7/1/2007 9


Tip DataPagube (US$ x 1000)

Inundatii 2/7/2005 247000Inundatii 14/08/2005 200000Incendii de padure 1/7/2000 17600Inundatii 26/05/2005 10000Incendii de padure 7/1/2007 2454Inundatii 10/8/2002 1000Temperaturi extreme 6/1/2000 50


nr. Evenimente nr. Morti Total populatie afectata

Pagube (US$ x 1000)

Seceta Seceta 1 - - - medie/ev. - - -

Cutremure de pamantCutremure de pamant 1 - 527 -

medie/ev. - 527 -Temperaturi extreme Valuri de frig 2 10 - - medie/ev. 5 - -

Temperaturi scazute 1 18 20 -

medie/ev. 18 20 - Canicula 2 9 50 50 medie/ev. 4.5 25 25

28




Inundatii Unspecified 1 1 - 1000 medie/ev. 1 - 1000 Inundatii 10 51 13270 457000 medie/ev. 5.1 1327 45700Furtuni Unspecified 1 2 - - medie/ev. 2 - - Furtuni locale 1 - - - medie/ev. - - -Incendii Unspecified 1 2 - - medie/ev. 2 - - Incendii de padure 3 8 176 20054 medie/ev. 2.7 58.7 6684.7

Table 18 Tabel centralizator al feneomenelor naturale distructive in ultimii 10 ani in Bulgaria

Concluzii si interpretari

In urma analizarii datelor statistice poate fi concluzionat ca pentru cele doua tari la nivel global fenomenele naturale distructive sunt reprezentate ca pondere majoritara de inundatii, urmate de temperaturile extreme2 .Se constata totusi aici o diferenta intre cele doua tari la capitolul pagube provocate de furtuni la nivelul populatiei afectate, pentru Bulgaria fiind mai mare procentul populatiei afectate de acest fenomen comparativ cu Romania.Concluzia si aspectul principal este reprezentat de faptul ca pentru amandoua tarile inundatiile sunt fenomenul natural distructiv cu cel mai mare efect atat din punct de vedere al populatiei afectate cat si din punct de vedere economic; evident de aici rezultand un impact semnificativ negativ asupra perceptiei populatiei cu privire la dezastrele naturale.Perceptia negativa a populatiei este intarita in special de frecventa ridicata de aparitie a acestui fenomen comparativ cu celelalte fenomene distructive cu toate ca din punct de vedere al pierderilor de vieti omenesti, teoretic pot fi luate masuri de evitare atat de ordin tehnic cat si de ordin institutional.La nivel comparativ se constata ca Romania este mai predispusa la inundatii decat Bulgaria cu o medie de 1.46 comparativ cu 0.43 pentru Bulgaria , a inundatiilor dintr-un an in perioada 1983 – 2008.De asemenea si la capitolul “numarul evenimentelor” Romania este mai defavorizata de natura prin incinenta unui numar de 70 evenimente comparativ cu 32 in Bulgaria in aceiasi perioada de studiu.Ca urmare a acestor evenimente si numarul persoanelor decedate este mult superior in Romania cu o valoare de aproximativ 7 ori mai mare decat Bulgaria.O alta concluzie ce poate fi trasa in mod direct este aceea ca Romania a suferit din punct de vedere economic mai mult decat Bulgaria , pierderile suferite fiind de aproximativ 5 ori mai mari in Romania, referinta de calcul a fost moneda USD.

Concluzia esentiala in urma interpretarii datelor statistice este ca inundatiile ca fenomen natural distructiv trebuiesc tratate in mod special, propunandu-se masuri atat de ordin tehnico-economic pentru limitarea pagubelor produse de acestea, considerandu-se ca asupra cauzalitatii acestora factorul antropic are o influenta ce nu poate fi estimata.2 Prin temperaturi extreme se inteleg acele valori ale temperaturilor care provoaca pagube materiale prin valoare si durata sau o combinatie a celor doua. Referirea este facuta atat pentru valorile ridicate ale temperaturilor generatoare de canicula in timpul verii, cat si pentru valorile scazute din timpul iernii.

29




Masurile tehnico-economice constau in amenajari, regularizari, indiguiri, drenaje, infrastructura, etc. Obligatoriu pentru eficienta acestor masuri tehnice ele trebuiesc completate cu masuri de educare, informare si constientizare a populatiei.

Fenomene naturale distructive in Judetul Giurgiu

Cutremure de pamant

Pe teritoriul judetului indeosebi in zonele vaii Tarnavei Mici si Tarnavei Mari pot avea loc seisme de amplitudine intre 4 – 6 grade pe scara Richter.Ca urmare a conditiilor geografice si geologice, in judetul Giurgiu nu exista pericolul real al manifestarii actiunilor distructive a unor cutremure de pamant, alunecari de teren si/sau dezastre complementare acestora.Judetul Giurgiu fiind situat in partea de sud a tarii si este supus efectelor unui tip de miscare seismica.Activitatea seismica Zona seismica este o sursa activa si persistenta de cutremure de pamant cu caracter specific. In zona Vrancea exista si focare seismice care produc cutremure de pamant normale, intracrustale, cu adancimi mai mici de 60 km . Proiectia verticala a focarelor cutremurelor vrancene cu M > 4 (M – intensitatea cutremurelor pe scara Richter, magnitudinea ) evidentiaza doua zone seismice:o zona situata in scoarta terestra cu o grosime de 38 km si inclinatie 55 grade sub Carpati. Focarele se gasesc la adancimi de 14-45 km,o zona situata in mantaua superioara cu o grosime de 44 km si inclinatie de 68 grade sub Carpati. Focarele se gasesc la adancimi cuprinse intre 40-70 km. Exista si o lacuna seismica, o zona cu un minim de activitate la adancimi cuprinse intre 40-70 km . Distributia cutremurelor in timp cu magnitudinea M > 4 produse in zona Vrancea arata ca cea mai importanta activitate seismica s-a observat in anii: 1940, 1941, 1942, 1948, 1959, 1977, 1990, 1992, 1994, 1997, 2002, 2003, 2005. Analizand aceste perioade se poate concluziona ca miscarile seismice manifesta tendinta de a se produce in grupe sau roiuri (replicile cutremurelor din 1940 si 1977), fenomen destul de rar in domeniul cutremurelor intermediare . Magnitudinea maxima a cutremurelor produse in regiunea Vrancea este estimata pe baza : datelor de observatie; consideratiilor seismtectonice; corelatia dintre activitatea seismica si magnitudinea maxima observata. Activitatea seismica posibila este definita de catre : indicele de seismicitate – nr. mediu anual de cutremure de pamant cu M3>4 ; activitate de risc – nr. mediu anual de cutremure cu M>4 care afecteaza unitatea de suprafata si indica valori deosebit de ridicate pentru regiunea Vrancea; riscul seismic – probabilitatea de aparitie a unui cutremur distrugator in regiunea Vrancea, intr-o anumita perioada de timp. Zonarea seismica in ROMANIA a fost realizata prin analiza critica a informatiilor macroseismice in ultimii 900 de ani si studii seismice efectuate in perioada 1960 – 1992 . Concluziile care reies din analiza regiunii seismice Vrancea spun ca aceasta este zona cea mai importanta dintre cele zece in ROMANIA, caracterizata prin :-energia mare a cutremurelor de pamant ; -arie eliptica alungita pe directia NE-SV, cu izoseismele dinspre muntii Carpati mai strans distantate ;

3 Magnitudine Gutemberg-Richter

30




-caracterul persistent al epicentrelor ; -perioade de revenire de 30 – 50 ani a unor cutremure violente (perioada 1800 – 1977) -succesiune sistematica: 50 cutremure cu M > 5 grade pe scara Richter incepand cu anul 1900 ; - prezenta numeroaselor fracturi superficiale; - prezenta in zona a focarelor de cutremure normale, cu adancimi pana la 60 km si factori de distributie a energiei . Analiza riscului seismic stabileste ca exista probabilitatea de 90% ca in regiunea seismica Vrancea sa se produca un cutremur de pamant cu magnitudinea maxima de cel putin M = 7,5 grade pe scara Richter, in perioada anilor 1999 – 2011 Miscarea seismica poate fi insotita de aparitia unor fluidizari, tasari, falieri, surpari, alunecari de teren (locale) datorita apelor subterane, a infiltratiilor din apele meteorice de suprafata, care modifica capacitatea de rezistenta, de forfecare a rocilor si stivelor de depuneri sedimentare.Distanta fata de zona epicentrala Vrancea este de 140 km.Teritoriul judetului se macrozoneaza din punct de vedere seismic intr-o singura zona, zona D, conform Normativului P 100-1/2006.

Caracteristici ale cutremurelor de pamant specifice judetului Giurgiu:

Figure 10 . Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei

31




Figure 11 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani . Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB)

Figure 12 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns. Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB)

32




Riscul seismelor intracrustale/intermediare (I), din zona epicentrala Vrancea, cu caracteristicile:- adancimea focarului, pentru cele mai frecvente cutremure = 130 – 150 km;- magnitudinea maxima asteptata = 7,5 grade R;- intensitatea maxima asteptata I IX MSK;- coeficient de acceleratie – Zona A, ks = 0,32;- perioada spectrului de proiectare Tc = 1,5 s;- succesiunea seismica: 50 – 92 seisme pe an, cu M = 5 grade R;

Riscul seismelor de suprafata din zona cutremurelor fagarasene, cu caracteristicile:- adancimea focarului, pentru cele mai frecvente cutremure = 70 km;- magnitudinea maxima asteptata = 7 grade R;- intensitatea maxima asteptata I VIII MSK;- coeficient de acceleratie – Zona C, ks = 0,20;- perioada spectrului de proiectare Tc = 1 s;- succesiunea seismica: la o perioada de 73 de ani, cu M = 5 grade R.

Datele specifice pentru Judetul Giurgiu:

- Valoare de varf a acceleratiei de proiectare ag= 0.2g- Perioada de colt a timpului de raspuns Tc= 1s

Vulnerabilitatea

Tip NumarCladiri vulnerabile 17.106Gospodarii vulnerabile 26.298Populatie posibil afectata in:- locuinte 51.318- gospodarii 78.894

Table 19 Vulnerabilitate

Volumul probabil de distrugeri si pierderi

IMSK

Numar de cladiri vulnerabile 17.106

Numar gospodarii vulnerabile 26.298

Avarii 25-35%

DistrugeriAvarii10-15%

DistrugeriPartiale 5-10%

Totale 2-3%

Partiale1-2% Totale

VIII 4276–5987 855-1710 342-513 2629-3944 262-525Table 20 Volumul probabil de distrugeri si pierderi

Numar de locuitori in cladiri vulnerabile

NOAPTEALocuitori in cladiri vulnerabile = 51.318

ZIUALocuitori in cladiri vulnerabile = 34.212

Pierderi generale

din care: Pierderi generale

din care:

536

Urgente absolute 139

352

Urgente absolute 92Tratament ambulatoriu

185 Tratament ambulatoriu

120

Raniti foarte usor 46 Raniti foarte usor 30

33




Victime depasite 93 Victime depasite 62Morti 73 Morti 48

Table 21 Numarul locuitorilor in cladiri vulnerabile

Alunecari de teren

Alunecare de teren - deplasare a rocilor si/sau a masivelor de pamant care formeaza versantiiunor munti sau dealuri, a pantelor unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari funciare, cepoate produce victime umane si pagube materiale.Din punct de vedere al pierderilor si distrugerilor provocate de alunecarile de teren aceste nu sunt semnificative in sine ci prin efectele secundare generate de blocare unor obiective aflate in imediata vecinatate a zonei afectate de fenomen, cum ar fi drumuri, constructii hidrotehnice, cursuri de ape, lucrari de imbunatatiri funciare, etc.Alunecarile de teren au doua cauze probabile :

- fenomene naturale- antropice

Principalele caracteristici ale alunecarilor de teren specifice teritoriului national:

Clasificare Tip DescriereAdancimea suprafetei de alunecare

de suprafata; de mica adancime; adanci; foarte adanci

< 1 m= 1-5 m= 5-20 m> 20 m

Viteza de alunecare extrem de rapida;foarte rapida;rapida;moderata;lenta;foarte lenta;extrem de lenta.

> 3 m/s= 3 m/s-0,3 m/min= 0,3 m/min-1,5 m/zi= 1,5 m/zi-1,5 m/luna= 1,5 m/luna-1,5 m/an= 1,5 m/an-0,06 m/an< 0,06 m/an

Distanta de deplasare alunecari propriu-zise;alunecari tip curgeri de teren.

Distanta de evolutie a alunecarii pe versant

alunecari deplasive de la baza versantului in directia opusa deplasarii acumulatorului – deci caracter regresiv.

Alunecari detrusive – evolutie in directia acumulatului de alunecare – caracter progresiv.

Table 22 Caracterisiticile alunecarilor de teren

Zone de risc natural : Unitati administrativ teritoriale afectate de alunecari de teren4

Nr. Crt Judet Unitatea administrativ teritoriala

Potentialul de producere a alunecarilor

Tipul alunecarilor

Primara Reactiva

GiurgiuComuna

402 Daia scazut -Table 23 UAT-uri afectate de alunecari de teren

4 Conform Lege 575 din 2001 publicat in MO nr. 726 din 14 Nov 2001

34




Pe data de 6 aprilie 2006 are loc o alunecare de teren in Judetul Giurgiu in comuna Prundu sat Puieni , alunecare de teren propriu zisa, de suprafata, pe o lungime de 150m si latime de 60m.Conform datelor furnizate de ISU au fost afectate :

- ulita satului pe o lungime de 150m, cu producerea unei falii avand lungimea de 25m, latime de 8m si adancime de 1.5m.

- stalp de sustinere a liniilor de alimentare cu energie electrica deplasat din fundatie cu cca 1.5m orizontal si 8 m in plan vertical balans, fara perturbarea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor.

- Un numar de 6 locuinte individuale :

Proprietar Constructie Stadiu Nr persoane afectate

Ciobanu Dumitru

- casa 2 camere, in curs de refacere dupa un incendiu partial in 2005

- constructie din paianta – invelitoare din azbociment- 2 ape

pericol de prabusire – stare de colaps – nelocuibilafalie paralela cu curbele de nivel de aprox. 50 cm adancime, in locuinta

2

Stavarna Gheorghe

- casa 6 camere – constructie din chirpici – sarpanta 2 ape, invelitoare din tigla

falie aprox. 50 cm adancime, paralelea cu curbele de nivel, la limita constructiei – pericol, nu poate fi locuita

2

Poenaru Nicolae

- casa, constructie din chirpici, 3 camere

crapaturi la pereti datorita unor deplasari mai vechi ale terenului

0

Bratu Marian - casa 2 camere constructie din paianta – invelitoare din azbociment

deplasari de teren curte, falie paralela cu curbele de nivel

Paduraru - casa 3 camere – constructie din chirpici – invelitoare din tigla

, deformata – alunecari – tasari aprox. 50 cm – falie paralela cu curbele de nivel (in fata casei aprox. 1 m)

Serbu Lina - casa 2 camere constructie din chirpici – invelitoare din tigla

– tasari aprox. 50 cm – falie paralela cu curbele de nivel

1

Table 24 Locuinte afectate

Inundatii

Inundatie - acoperire a terenului cu un strat de apa in stagnare sau in miscare, care, prin marime si durata, poate provoca victime umane si distrugeri materiale, ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata.Pe raza Judetului Giurgiu exista o bogata retea hidrografica (cu o lungime de 837 km), fapt ce predispune zona natural fenomenelor de inundare, in special in anotimpurile cu ploi abundente primavara (in special datorita topirii zapeziilor) si toamna.

Nr. crt.

Cursul de apa Km Lungimea (Km) Suprafata B.H. (Km²)

Arges 191-350 113-100 363Neajlov 86-186 100 420Baracu 21-29 8 11Chipicanu 28-49 21 33Crevedia 11-12 1 1Dambovnic 86-110 24 90Ilfovat 0-39 39 114Balaria 0-18 18 66Vartop 0-11 11 22Calnistea 50-112 62 132

35




Nr. crt.

Cursul de apa Km Lungimea (Km) Suprafata B.H. (Km²)

Valea lui Damian 0-11 11 51V. Porumbeilor 0-24 24 166Silistea 0-12 12 56Raiosu 3-12 9 28Ismar 0-27 27 161Glavacioc 95-120 25 52Milcovat 20-47 24 39Bratilov 0-29 27 67Racu 0-7 7 37Iordana 0-11 11 47Dadilovat 0-7 7 80Gurbanu 0-11 11 72Sabar 79-174 58 141Bai 30-35 5 4Ciorogarla 4-57 18 32V. Mamina 0-38 16 37Dambovita 190-197 7 18Ilfov 82-93 11 6Ilfovat - 5 12

TOTAL B.H. ARGES 712-699 2358Dunare - 75 520Parapanca 0-29 29 427Ciuvica 0-8 8 63V.Oncesti 0-9 9 84Zboiu 0-28 17 74

TOTAL B.H. DUNARE 138 1168TOTAL GENERAL 850 3526

Table 25 Descrierea cursurilor de apa din Judetul Giurgiu

Inundatiile cele mai frecvente sunt cauzate de revarsari apelor curgatoare sau formarii unor torente, ca urmare a unor ploi abundente de lunga durata, a topirii rapide a straturilor de zapada, a blocarii cursurilor de apa de catre gheturi sau crearii unor baraje datorate formarii aluviunilor si a colmatarii albiilor in zonele podurilor si podetelor, sau a ruperii digului de protectie construit d-ea lungul fluviului Dunarea.Procesul de revarsare din albiile raurilor care poate cuprinde intinse suprafete de teren este insotit de crearea unui front de apa-unda de viitura – care depinde ca marime de cantitatea, durata precipitatiilor si distributia in cazul bazinului hidrografic.Pe teritoriul judetului cursurile de apa au un caracter liniar cu varsare in bazinul dunarean, toate raurile care compun bazinul hidrografic al judetului, isi au originea izvoarelor in teritorii administrative ale altor judete.Fenomenele de iarna (gheata la mal, podul de gheata, scurgeri de sloiuri) incep sa apara pe rauri in prima decada a lunii noiembrie si se pot mentine pana la inceputul lunii martie, in aceasta perioada, datorita schimbarilor climaterice rapide se pot depasi cotele normale, apa revarsandu-se pe suprafete intinse.

Zone de risc natural : Unitati administrativ teritoriale afectate de inundatii

36




Nr. Crt Judetul Unitatea administrativ teritoriala

Tipuri de inundatii

Pe cursuri de ape Pe torenti

GiurgiuOrasul

636 Bolintin Vale -Comuna

637 Bolintin Deal -638 Bucsani -639 Bulbucata -640 Calugareni -641 Calejani -642 Colibasi -643 Comana -644 Crevedia Mare -645 Floresti- Stoenesti -646 Gaieseni -647 Ghimpati -648 Gostinari -649 Hotarele -650 Iepuresti -651 Joita -652 Letca Noua -653 Marsa -654 Mihai Bravu -655 Ogrezeni -656 Roata de Jos -657 Schitu -658 Singureni -659 Stoenesti -660 Ulmi -661 Valea Dragului -662 Varasti -663 Vanatorii Mici -

Table 26 Zone de risc natural UAT afectate de inundatii

Inundatii produse pe teritorriul Judetului Giurgiu si efectele acestora

Urmare a precipitatiilor abundente inregistrate in judetul Giurgiu si judetele limitrofe cat si a topirii stratului de zapada s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile Neajlov, Dimbovnic, Sabar si Glavacioc, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Neajlov la PH Vadu Lat 230 cm in data de 17.02.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 30 cm, Neajlov la PH Calugareni 278 cm in data de 19.02.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 18 cm si Sabar la Poienari 220 cm in data de 18.02.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 20 cm. Aceste depasiri de cote si niveluri au produs urmatoarele efecte negative:- au fost afectate 8 localitati (7 din revarsarea raului Neajlov respectiv Crevedia Mare, Bucsani, Clejani, Bulbucata, Iepuresti, Singureni si Calugareni si o localitate din revarsarea raului Glavacioc respectiv Ghimpati);- situatia pagubelor pe localitati se prezinta astfel:Crevedia Mare – 50 ha teren agricol cultivat, 50 ha pasune, 150 m DC si 1 podet;Bucsani – 30 ha teren agricol cultivat, 31 ha pasune si 20 m DC;Clejani – 250 ha teren agricol cultivat, 200 ha pasune si 80 m DC;Bulbucata – 20 ha teren agricol cultivat si 20 m DC;

37




Iepuresti – 100 ha teren agricol cultivat, 90 ha pasune si 2 podete;Singureni – 1 ha teren agricol cultivat si 15 ha pasune;Calugareni – 5 gospodarii, 6 ha teren agricol cultivat, 150 ha pasune;Ghimpati – 35 ha pasune;- circulatia pe drumurile afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost intrerupta pentru anumite perioade de timp.

aprilie – mai 2005 datorita precipitatiilor inregistrate in judetul Giurgiu si judetele limitrofe s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile care strabat judetul Giurgiu, scurgeri de pe versanti si inundari ale unor terenuri. Aceste depasiri de cote si niveluri ca si cantitatea mare de precipitatii cazuta intr-un interval scurt au produs urmatoarele efecte negative:- 110 ha culturi, 3885 ha paduri si 37 ha islazuri;

01-16 iulie 2005 datorita precipitatiilor, cu caracter de torentialitate, ce au depasit in unele localitati, in 24 de ore media multianuala inregistrata in luna iulie, cazute in judetul Giurgiu si judetele limitrofe s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile care strabat judetul Giurgiu, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Arges la PH Malu Spart 234 cm in data de 13.07.2005, fiind depasita cota de atentie cu 24 cm, Arges la PH Gradinari 347 cm in data de 14.07.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 97 cm, Arges la PH Budesti (jud. Calarasi) 367 cm in data de 13.07.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 57 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 182 cm in data de 06.07.2005, fiind depasita cota de atentie cu 32 cm, Neajlov la PH Calugareni 342 cm in data de 07.07.2005 fiind depasita cota de pericol cu 17 cm si Glavacioc la PH Crovu 330 cm in data de 04.07.2005 fiind depasita cota de pericol cu 30 cm precum si scurgeri de pe versanti.

15-25 august 2005 datorita precipitatiilor cazute in bazinele superioare ale raurilor Arges, Neajlov si Sabar s-au produs cresteri de niveluri si debite, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Arges la PH Malu Spart 292 cm in data de 18.08.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 52 cm, Arges la PH Budesti (jud. Calarasi) 317 cm in data de 22.08.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 17 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 170 cm in data de 19.08.2005, fiind depasita cota de atentie cu 20 cm, Neajlov la PH Calugareni 292 cm in data de 21.08.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 32 cm, Glavacioc la PH Crovu 220 cm in data de 19.08.2005 fiind depasita cota de atentie cu 20 cm si Sabar la PH Poienari 218 cm fiind depasita cota de inundatie cu 18 cm precum si scurgeri de pe versanti. Depasirile de cote si niveluri si scurgerile de pe versanti produse in lunile iulie si august au avut urmatoarele efecte negative:- au fost afectate 26 localitati astfel :Giurgiu – 28 case si 4 anexe gospodaresti avariate;Bolintin Vale – 1 constructie hidrotehnica;Mihailesti – 1 podet;Adunatii Copaceni – 1 pod, 1295 ha teren agricol si 10 fantani;Bucsani – 1 podet;Calugareni – 2 case avariate, 1,5 km de drum judetean, 235 ha teren agricol si 100 fantani;Colibasi – 1 constructie hidrotehnica;Crevedia Mare – 0,28 km DJ+DC si 2 poduri;Gradinari – 1 podet;Gaiseni – 2 podete;Gogosari – 1 casa avariata;Gostinari – 1 podet si o constructie hidrotehnica;

38




Ghimpati – 24 case distruse, 13 avariate, 34 anexe gospodaresti afectate, 1 obiectiv social-economic (casa parohiala), 4 poduri si podete, 3 km DJ+DC, 640 ha teren agricol, 152 fantani si 2 constructii hidrotehnice;Greaca – 1 casa avariata;Isvoarele – 3 case distruse, 6 avariate, 5 anexe gospodaresti avariate, 201,1 ha teren agricol, 801 fantani, 139 animale moarte si o constructie hidrotehnica avariata;Izvoarele – 5 case avariate, 2 anexe gospodaresti, 3 poduri si podete, 1,8 km DJ+DC, 757,12 ha teren agricol, 11 fantani si 2 constructii hidrotehnice;Hotarele – 26 case distruse, 89 avariate, 10 anexe gospodaresti, 1 obiectiv social-economic (biserica), 900 ha teren agricol, 1500 fantani si 3 constructii hidrotehnice;Heresti – 2 case avariate, 1 km de DC si 32 punti pietonale;Joita – 1 podet si o constructie hidrotehnica;Letca Noua – 1 casa avriata, 2 anexe gospodaresti, 1 obiectiv social-economic (canton silvic), 61 ha teren agricol si o constructie hidrotehnica;Ogrezeni – 1 constructie hidrotehnica;Rasuceni – 3 case distruse, 3 avariate, 3 anexe gospodaresti, 1 podet, DJ+DC 0,5 km si 187,8 ha teren agricol; Schitu – 2 case distruse, 11 avariate, 9 anexe gospodaresti, 2 poduri si podete, 1,798 km DJ+DC, 63,6 ha teren agricol, 7 fantani si 2 constructii hidrotehnice;Stoenesti – 1 casa avariata, 11 anexe gospodaresti, 3 podete, 0,5 km DJ+DC, 390 ha teren agricol si 85 fantani;Vinatorii Mici – 0,3 km DJ si DC;Varasti – 2 case distruse, 3 avariate, 3 anexe gospodaresti, 446,8 ha teren agricol si 10 fantani;- circulatia pe drumurile judetene afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost blocata pentru anumite perioade de timp.- 20 de localitati au ramas fara alimentare cu energie electrica, echipe ale societatii electrica actionand pentru remedierea defectiunilor aparute la 150 posturi de transformare;- circulatia pe linia 103 Bucuresti – Progresu – Giurgiu a fost intrerupta datorita deplasarii pilei nr. 2 a podului amplasat peste raul Arges, sat Gradistea, comuna Comana, structura metalica a podului prabusindu-se in albia raului Arges, legatura feroviara intre Bucuresti si Giurgiu fiind deviata pe relatia Videle;

19-28 septembrie 2005 datorita precipitatiilor cazute in aceasta perioada s-au produs cresteri de niveluri si debite, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Arges la PH Gradinari 482 cm in data de 22.09.2005, fiind depasita cota de pericol cu 132 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 313 cm in data de 23.09.2005, fiind depasita cota de pericol cu 53 cm, Neajlov la PH Calugareni 385 cm in data de 24.09.2005 fiind depasita cota de pericol cu 35 cm, Glavacioc la PH Crovu 288 cm in data de 24.09.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 38 cm si Sabar la PH Poienari 298 cm in data de 23.09.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 98 cm precum si scurgeri de pe versanti:

Depasirile de cote si niveluri si scurgerile de pe versanti produse in aceasta perioada au avut urmatoarele efecte negative:

- au fost afectate 32 localitati astfel:1. Giurgiu - 7 case avariate, 1 anexa si 2 fantani;2. Mihailesti – 42 de case avariate, 7 in pericol de prabusire, 18 anexe

avariate, 2 anexe distruse si 100 fantani,;3. Bolintin Vale – 4 case avariate, 1 in pericol de prabusire, 1 anexa

avariata, 100 fantani, 0,5 km drum forestier, 50 ha pepiniera, 10.000 puieti, 26 mc masa lemnoasa ;

39




4. Adunatii Copaceni – 6 case avariate, 1 in pericol de prabusire, 1 casa distrusa, 8 anexe avariate, 4 anexe distruse, DN 5 afectat pe o portiune de 0,2 km, DJ 412 A afectat pe o portiune de 500 m,;

5. Bolintin Deal – 5 case avariate, 800 fantani si DC afectate pe o suprafata de 0,8 km;

6. Bucsani – 1 pod afectat, 20 fantani, 1,5 km DC si o traversare pietonala ;7. Bulbucata – 1 casa avariata, 3 anexe avariate, DC 4 km, 30 fantani, 50 ha

teren agricol cultivat si 30 ha pasune;8. Cosoba – 10 case avariate, 60 de fantani, strazi 4,2 km si DJ 601 A 2,2

km;9. Crevedia Mare – 1 casa avariata, 20 fantani, DC 0,2 km, 1 podet si 100 ha

teren agricol cultivat,;10. Colibasi –1 casa avariata;11. Clejani – 5 case avariate, 3 anexe avariate, 30 fantani, DC 140 0,9 km;12. Calugareni – 16 case avariate, DC 107 1 km, 1 podet pe DC 107, 100

fantani, 423 ha teren agricol cultivat si 600 ha pasune;13. Comana – 14 case avariate;14. Floresti Stoenesti – 2 case avariate, 100 fantani, 100 ha teren agricol

cultivat si 1 pod din lemn peste raul Sabar pe DC 152;15. Gaiseni – 4 case avariate, DJ 401A 0,2 km, 300 ha teren agricol cultivat

si 50 pasuni; 16. Ghimpati – DJ 603 deversat pe o portiune de 200 m si 1 podet;17. Hotarele - 16 case distruse, 186 case avariate;18. Izvoarele – 10 case avariate, 27 anexe, 10 poduri si podete si 15 fantani;19. Iepuresti – 3 case afectate, 1 anexa, 1 podet peste raul Neajlov pe DC

105, 15 fantani, DJ 411 0,15 km si 400 ha teren agricol cultivat;20. Joita – pod peste raul Ciorogarla distrus, DJ 601 A 1,7 km, si DJ 602 1,1

km;21. Letca Noua – 1 case avariata, 10 ha teren agricol cultivat si 22 ha pasune;22. Marsa – 1 casa avariata, 1 anexa avariata si 100 fantani; 23. Ogrezeni –100 fantani;24. Roata de Jos – 4 fantani, 7 traversari pietonale si 30 fantani;25. Rasuceni – 1 casa avariata;26. Sabareni – 4 case avariate, DJ602 2,5 km, podet pe DC 143, si 40 ha

teren agricol cultivat;27. Schitu – 18 anexe gospodaresti,18 curti, 3 podete, 22 fantani, 70 ha teren

agricol cultivat si 240 ha pasune ;28. Stoenesti – 1 casa avariata;29. Toporu - DJ 503 afectat de apa pe o suprafata de 2000 m;30. Singureni – 3 case avariate, 2 anexe avariate, DJ 411 1 km, 20 fantani si

gradini 0,13 ha;31. Ulmi –32 case avariate, 1 anexa, DJ 601 E 1,5 km, strazi 4 km;32. Varasti – 6 case avariate;

- circulatia pe drumurile nationale afectate s-a desfasurat cu dificultate si a fost blocata pentru anumite perioade de timp.- circulatia pe drumurile judetene afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost blocata pentru anumite perioade de timp.

40




02-08 octombrie 2005 datorita precipitatiilor abundente inregistrate in zilele de 02-03.10.2005 ce au depasit capacitatea de preluare a rigolelor si sistemului de canalizare precum si scurgerilor de pe versanti au fost afectate:- 5 localitati respectiv Cosoba, Clejani, Hotarele, Ulmi si Varasti;- situatia pagubelor pe localitati se prezinta astfel:Cosoba – 11 case;Clejani – 1 casa si 5 curti;Hotarele – 4 case;Ulmi – 25 curti + anexe gospodaresti si incinta scolii din satul Ghionea;Varasti – 2 curti si 50 ha teren agricol; Datorita depasirii cotei de pericol, pe fluviul Dunarea:Pagubele produse in perioada 01.04-17.04.2006:4265 ha padure, din care 260 ha impaduriri si regenerari naturale;1350 mc material lemnos;150 ha terenuri neproductives-a intrerupt alimentarea cu energie electrica a depozitului de carburanti Cioroiu, a unui atelier flotant apartinand CNF Giurgiu – Nav si a unui post de transformare de la Prefabricate Giurgiu;alimentarea cu apa a mun. Giurgiu a fost restrictionata pe timp de noapte datorita dificultatii evacuarii apelor uzate epurate in fluviul Dunarea.

Incendii de padure

Zona impadurita care apartine Directiei Silvice Giurgiu este gestionata de patru ocoale silvice, si anume Giurgiu, Comana, Bolintin Vale si Ghimpati.Fondul forestier este situat in zone usor accesibile, in interiorul carora sunt amenajate cai de acces, fiind practicabile in orice anotimp al anului. Suprafata fondului forestier din judetul Giurgiu este de 38.279 ha, din care 36.152 ha administrate de Regia Nationala a Padurilor, reprezentand 94,4 % din suprafata impadurita a judetului, fiind repartizata in cadrul a patru ocoale silvice. Din totalul suprafetelor ocupate de paduri, 40% sunt paduri de rasinoase, 39% fag, 12% stejar, 6% diverse de esenta tare, 3% diverse de esenta moale. Densitatea medie a padurilor este de 0,6. Altitudinea medie a fondului forestier este de 150 m.Zonele cel mai greu accesibile tehnicii de stingere a incendiilor sunt cele de deal, Padurea Golasei – Bucsani, unde datorita tehnicii de interventie cu deplasament foarte greu, peste 20 de tone si in cea mai mare parte uzata fizic, se poate ajunge foarte greu.Vulnerabilitatea la incendii a fondului forestier creste primavara, inaintea aparitiei vegetatiei si toamna, dupa uscarea vegetatiei, in perioadele de seceta si in perioadele de flux sporit de turisti.Zonele cele mai vulnerabile la incendii sunt: - Padurea Balaria, Ocolul Silvic Ghimpati, in teritoriul careia se gasesc puturi de sonda, unele in exploatare altele in conservare; - Padurea Rusii lui Asan, Ocolul Silvic Bolintin Vale, care este traversata de trasee electrice de inalta tensiune si de autostrada Bucuresti – Pitesti. Descarcarile electrice, principala sursa de producere a incendiilor la paduri, sunt frecvente pe toata suprafata fondului forestie

41




Demografie

Judetul Giurgiu

Judetul Giurgiu are in anul 2008 o populatie de 282,554 locuitori repartizata conform Institutului National de Statistica pe localitati astfel:

42




TOTAL MASCULIN FEMININGIURGIU 282554 137893 144661MEDIU URBAN 87602 42093 45509MUNICIPIUL GIURGIU 68083 32589 35494ORAS BOLINTIN-VALE 12159 5985 6174ORAS MIHAILESTI 7360 3519 3841MEDIU RURAL 194952 95800 99152ADUNATI-COPACENI 6565 3190 3375BANEASA 5237 2606 2631BOLINTIN -DEAL 6209 3058 3151BUCSANI 3765 1867 1898BULBUCATA 1478 727 751BUTURUGENI 3969 1995 1974CALUGARENI 6239 3076 3163CLEJANI 3402 1662 1740COLIBASI 3526 1756 1770COMANA 7413 3645 3768COSOBA 2403 1162 1241CREVEDIA MARE 4987 2492 2495DAIA 2803 1369 1434FLORESTI-STOENESTI 8778 4307 4471FRATESTI 5731 2823 2908GAISENI 5442 2663 2779GAUJANI 2572 1275 1297GHIMPATI 5608 2763 2845GOGOSARI 2012 989 1023GOSTINARI 2609 1260 1349GOSTINU 2194 1052 1142GRADINARI 3253 1611 1642GREACA 2435 1139 1296HERASTI 2225 1089 1136HOTARELE 3719 1805 1914IEPURESTI 2041 974 1067ISVOARELE 1951 949 1002IZVOARELE 4020 1949 2071JOITA 3289 1630 1659LETCA NOUA 3564 1791 1773MALU 2522 1267 1255MARSA 2763 1391 1372MIHAI BRAVU 2530 1230 1300OGREZENI 4614 2262 2352OINACU 3626 1799 1827PRUNDU 4494 2227 2267PUTINEIU 2736 1379 1357RASUCENI 2443 1205 1238ROATA DE JOS 8223 4057 4166SABARENI 2586 1276 1310SCHITU 1973 930 1043SINGURENI 3106 1474 1632SLOBOZIA 2543 1288 1255STANESTI 2996 1462 1534STOENESTI 2081 1005 1076TOPORU 2264 1078 1186ULMI 7546 3698 3848VALEA DRAGULUI 3004 1485 1519VANATORII MICI 4630 2234 2396VARASTI 5869 2899 2970VEDEA 2964 1480 1484

43




Table 27 Repartitia populatiei judetului Giurgiu

Incepand din anul 1977 se constata o scadere a populatiei judetului, scadere accentuata mai ales dupa 1999 cand se constata o migrare accentuata a populatiei catre marele centre urbane si mai ales scadere coroborata cu o rata a natalitatii semnificativ diminuata.

Evolutia populatiei

0

50,000

100,000

150,000

200,000

250,000

300,000

350,000

1920 1930 1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020

Ani

Popu

latie

Figure 13 Evolutia istorica a populatiei in Judetul Giurgiu

Judetul GiurgiuNumarul locuitorilor

Locuitori / km2

1930 269,577 76.51948 313,793 89.01956 325,045 92.21966 320,120 90.81977 327,494 92.91992 313,352 88.92002 297,859 84.52008 282,554 80.2

Table 28 Densitatea populatiei judetului Giurgiu

Repartitia la nivel judetean pe sexe dupa recensamantul populatiei din anul 2002 se prezinta astfel, urmand acelasi trend descendent la nivel global

44




Judetul Giurgiu 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Total (numar de persoane)

- Ambele sexe 291784 289484288018

286208

284501

283408

282,554

- Masculin 142435 141179140473

139540

138804

138320 137893

- Feminin 149349 148305147545

146668

145697

145088 144661

Urban (numar de persoane) - Ambele sexe 90022 89914 89164 89012 88741 88347 87602 - Masculin 43717 43541 43121 42975 42813 42614 42093 - Feminin 46305 46373 46043 46037 45928 45733 45509Rural (numar de persoane)

- Ambele sexe 201762 199570198854

197196

195760

195061

194,952

- Masculin 98718 97638 97352 96565 95991 95706 95800

- Feminin 103044 101932101502

100631 99769 99355 99152

Locuitori / km2 82.8 82.1 81.7 81.2 80.7 80.4 Table 29 Repartitia pe sexe a populatiei judetului Giurgiu

Evolutia populatiei dupa 2002

282000

284000

286000

288000

290000

292000

294000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

An

popu

latie

Figure 14 Evolutia populatiei Judetului Giurgiu dupa recensamantul populatiei din 2002

45




Repartizarea populatiei pe sexe

132000

134000

136000

138000

140000

142000

144000

146000

148000

150000

152000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

An

Popu

latie Masculin

Feminin

Figure 15 Repartizarea populatiei Judetului Giurgiu pe sexe dupa recensamantul populatiei din 2002

Migratia populatiei in Judetul Giurgiu se prezinta astfel:

Judetul Giurgiu Total Urban RuralPlecati 3907 1390 2517Sositi 4444 1025 3419Sold 537 -365 902

Table 30 Migratia populatiei judetului Giurgiu

Balanta pozitiva a migratiei populatiei in judet are ca explicatie o migrare de tip intern, in special catre mediul rural datorat in mare parte reducerii activitatilor industriale in mediul rural reprezentat de cele doua orase ale judetului si municipiul Giurgiu, fapt ce orienteaza populatia catre o agricultura de subzistenta in mediul rural. O alta explicatie rezida in dezvoltarea cu precadere a zonelor limitrofe Judeului Ilfov, respectiv zonele cele mai apropiate de Bucuresti si de linia de centura a acestuia, zona caracterizata de o infuzie de capital pe piata investitiilor imobiliare din anii trecuti, multi dezvoltatori preferand aceasta optiune pentru a compensa valoarea crescuta a terenurilor intravilane din Judetul Ilfov cu valoarea relativ scazuta a proprietatilor in judetul Giurgiu. Aceste tendinte sunt evidentiate in special in Mihailesti si zona limitrofa acestuia, pe drumul national 5B, Adunatii Copaceni pe drumul national 5; fenomene similare avand loc si in apropierea Municipiului Giurgiu.

Regiunea Ruse

La data de 31.12.2008 populatia regiunii Ruse era de 251,236 locuitori conform Institutului National de Statistica, repartizata astfel:

46




Districts Total Urban RuralMunicipalities Total Male Female Total Male Female Total Male FemaleRuse 251,236 121,814 129,422 189,870 91,679 98,191 61,366 30,135 31,231Borovo 6,793 3,298 3,495 2,346 1,142 1,204 4,447 2,156 2,291Byala 15,213 7,529 7,684 9,137 4,511 4,626 6,076 3,018 3,058Vetovo 15,153 7,462 7,691 10,133 4,995 5,138 5,020 2,467 2,553Dve Mogili 10,574 5,184 5,390 4,385 2,145 2,240 6,189 3,039 3,150Ivanovo 10,633 5,255 5,378 - - - 10,633 5,255 5,378Ruse 174,648 84,105 90,543 160,678 77,284 83,394 13,970 6,821 7,149Slivo Pole 11,832 5,806 6,026 3,191 1,602 1,589 8,641 4,204 4,437Tsenovo 6,390 3,175 3,215 - - - 6,390 3,175 3,215Table 31 Populatia regiunii Ruse

Similar judetului Giurgiu in regiunea Ruse se constata o scadere a numarului locuitorilor incepand din anul 20045 astfel:

Evolutia populatiei in Regiunea Ruse

250000

251000

252000

253000

254000

255000

256000

257000

258000

259000

260000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

An

Popu

latie

Table 32 Evolutia populatiei in Regiunea Ruse

Ruse Total Urban RuralAn Total Male Female Total Male Female Total Male Female2008 251236 121814 129422 189870 91679 98191 61366 30135 312312007 253008 122649 130359 190036 91775 98261 62972 30874 320982006 255315 123821 131494 191294 92363 98931 64021 31458 325632005 256835 124534 132301 187765 90580 97185 69070 33954 351162004 259,173 125,828 133,345 188,759 91,172 97,587 70,414 34,656 35,758Table 33 Repartizarea populatiei pe sexe in regiunea Ruse

Repartizarea populatiei pe sexe in regiunea Ruse

5 An de incepere a analizei conform datelor statistice disponibile

47




Repartizarea populatiei regiunii Ruse pe sexe

116000

118000

120000

122000

124000

126000

128000

130000

132000

134000

136000

2004 2005 2006 2007 2008

an

Popu

latie Masculin

Feminin

Figure 16 Repartizarea populatiei regiunii Ruse pe sexe

Analiza comparativa a populatiei in cele doua regiuni supuse analizei, respectiv Judetul Giurgiu si Regiunea Ruse.

Comparatie a evolutiei populatiei in cele doua zone

Giurgiu Total Urban Rural

An Total Male Female Total Male Female Total Male Female

2004288,018

140,473

147,545 89,164 43,121 46,043

198,854 97,352

101,502

2005286,208

139,540

146,668 89,012 42,975 46,037

197,196 96,565

100,631

2006284,501

138,804

145,697 88,741 42,813 45,928

195,760 95,991 99,769

2007283,408

138,320

145,088 88,347 42,614 45,733

195,061 95,706 99,355

2008282,554

137,893

144,661 87,602 42,093 45,509

194,952 95,800 99,152

Table 34 Evolutia comparativa a populatiei in judetul Giurgiu si regiunea Ruse partea 1Ruse Total Urban Rural

An Total Male Female Total Male Female Total Male Femal

e

2004259,173

125,828

133,345

188,759 91,172 97,587 70,414 34,656 35,758

2005256,835

124,534

132,301

187,765 90,580 97,185 69,070 33,954 35,116

2006255,315

123,821

131,494

191,294 92,363 98,931 64,021 31,458 32,563

2007253,008

122,649

130,359

190,036 91,775 98,261 62,972 30,874 32,098

2008 251,23 121,81 129,42 189,87 91,679 98,191 61,366 30,135 31,231

48




6 4 2 0Table 35 Evolutia comparativa a populatiei in judetul Giurgiu si regiunea Ruse partea 2

Analiza comparativa a evolutiei populatiei

230,000

240,000

250,000

260,000

270,000

280,000

290,000

300,000

2004 2005 2006 2007 2008

An

Popu

latie Regiunea Ruse

Judetul Giurgiu

Figure 17 Analiza comparativa a evolutiei populatiei totale in cele doua regiuni

Analiza comparativa populatie in mediul urban

0

50,000

100,000

150,000

200,000

250,000

2004 2005 2006 2007 2008

An

Popu

latie Ruse populatie urban

Giurgiu populatie urban

Figure 18 Analiza comparativa a evolutie populatiei in mediul urban

49




Analiza comparativa populatie in mediul rural

0

50,000

100,000

150,000

200,000

250,000

2004 2005 2006 2007 2008

An

Popu

latie Ruse populatie rural

Giurgiu populatie rural

Figure 19 Analiza comparativa a evolutie populatiei in mediul rural

Analiza comparativa a populatiei pe sexe

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

140,000

160,000

2004 2005 2006 2007 2008

An

Popu

latie

Ruse -- Masculin

Giurgiu - Masculin

Ruse - Feminin

Giurgiu - Feminin

Figure 20 Analiza comparativa a repartizarii populatiei pe sexe

Scopul analizei comparative este de a demonstra similitiudinea dintre cele doua zone studiate in special in ceea ce priveste evolutia populatiei la nivel de regiune si tendinta generala de scadere a numarului de locuitori datorat in special aspectelor economice generate de o scadere a sectorului industrial atat in Romania cat si in Bulgaria pe fondul trecerii de la un sistem majoritar de

50




stat la un sistem privat in care fostele centre industriale nu isidovedesc rentabilitatea, fapt ce se traduce in mod direct atat in evolutia populatie cat si in nivelul de trai in special in mediul urban.O diferenta majora intre cele doua regiuni o reprezinta repartizare populatiei pe medii, Regiunea Ruse fiind net superioara la populatie stabilita in mediul urban impartit in 8 astfel de centre comparativ cu 3 ale judetului Giurgiu.

Definirea populatiei tinta a studiului

Avand in vedere tema studiului si particularizarea acestuia pe inundatiile din zona transfrontaliera Giurgiu-Ruse elaboratorul propune definirea publicului tinta al studiului pe baza criteriului principal: populatie afectata de fenomene distructive respectiv inundatii din cele doua regiuni din Romania si Bulgaria.Referindu-ne la zona transfrontaliera si tinand cont ca granita dintre cele doua state este reprezentata de fluviul Dunarea vor fi analizati ca factori determinanti in definirea publicului tinta urmatorii:

- populatie afectata de inundatii pe cursuri de rauri interioare in zona transfronataliera- populatie afectata de inundatii pe Dunare in zona transfrontaliera

Judetul Giurgiu

Definirea regiunii transfrontaliere:Definirea regiunii transfrontaliere se face urmand zona efectiva de granita a Romaniei cu

Bulgaria si enumerarea Unitatilor Administrativ Teritoriale aflate in acesta zona astfel:- Prundu- Gostinu- Oinacu - Giurgiu- Slobozia- Malu- Vedea- Gaujani

Regiunea Ruse

- Slivo Pole- Ruse- Ivanovo- Borovo- Tsenovo

Poulatie totala la nivelul anului 2008 in zonele regiunii transfrontaliere:

51




Judetul TOTALMASCULIN FEMININ

GIURGIU 88998 42977 46021MUNICIPIUL GIURGIU 68083 32589 35494Prundu 4494 2227 2267Gostinu 2194 1052 1142Oinacu 3626 1799 1827Slobozia 2543 1288 1255MALU 2522 1267 1255Vedea 2964 1480 1484Gaujani 2572 1275 1297

Populatie Urban 68083 32589 35494Populatie Rural 20915 10388 10527

Table 36 Populatia zonei transfrontaliere studiate in judetul Giurgiu

De notat repartizarea populatiei tinta a studiului pe medii, urban si rural facuta cu scopul principal de a evidentia faptul ca populatia care locuieste in mediul urban, respectiv municipiul Giurgiu preponderenta ca numar in definirea populatiei tinta nu poate fi considerata populatie real afectata ca numar global, datele istorice prezentate indicand un numar real restrans de populatie afectata din Municipiul Giurgiu de fenomene distructive particulare, respectiv inundatiile.

Districts Total Urban Rural

Municipalities Total Male Female Total Male Femal

e Total Male Female

Slivo Pole 11832 5806 6026 3191 1602 1589 8641 4204 4437Ruse 251236 121814 129422 189870 91679 98191 61366 30135 31231Ivanovo 10633 5255 5378 - - - 10633 5255 5378Borovo 6793 3298 3495 2346 1142 1204 4447 2156 2291Tsenovo 6390 3175 3215 - - - 6390 3175 3215Table 37 Populatia zonei transfrontaliere studiate in regiunea Ruse

Evolutia populatiei in zona transfrontaliera luata in calcul

52




Sliv

o P

ole

Rus

e

Ivan

ovo

Bor

ovo

Tsen

ovo

2004

2006

2008

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

populatie

localitatate

an

Evolutia populatiei in zona transfrontaliera Ruse

2004

200520062007

2008

Figure 21 Evolutia populatiei in zona transfrontaliea

In concordanta cu evolutia generala a populatiei prezentata in capitolul anterior pe zonele definite ca tinte ale acestui studiu se constata aceiasi tendinta descrescatoare a populatiei fata de anul de referinta 2004 astfel:

AnSlivo Pole Ruse Ivanovo Borovo Tsenovo

2004 2005 1.35% 0.90% 1.98% 1.85% 3.29%2006 1.28% 0.59% 2.45% 1.58% 2.41%2007 1.10% 0.90% 0.32% 1.74% 3.14%2008 2.11% 0.70% 2.62% 2.75% 3.75%

Table 38 Evolutia populatiei afectate de fenomene naturale distructive

Conform datelor statistice prezentate se constata ca scaderea populatiei nu pare sa fie influentata in mod semnificativ de fenomene naturale distructive survenite datorate in special inundatiilor din anul 2005 in regiunea Ruse.

Definirea surselor potentiale ale inundatiilor in zona de studiu

Dupa cum am mentionat in capitolul de definire a tintelor, exista doua tipuri de surse care pot provoca inundatii in zona mentionata:

1. inundatii provenite de cresterea debitului fluviului Dunarea2. inundatii provenite de cresterea debitelor pe cursuri de rauri interioare

1. Fluviul Dunarea, regimul hidrologic si hidrografia

Regimul hidrologic al Dunarii este complex, fluviul aducand in Marea Neagra, in medie, un debit de apa de 6500 m³/s si 79 milioane tone aluviuni anual. Pe anumite portiuni, Dunarea ingheata in iernile aspre. Urmarind limitele bazinului hidrografic, acesta are forme de relief diverse, mult

53




accidentate, astfel ca 36% este situat la peste 1000 m altitudine, iar 64% sub 1000 m, altitudinea medie a bazinului dunarean fiind de 475 m.

In linie dreapta, de la izvoare la varsare, bazinul sau are o lungime de1630 km, cu o latime maxima de 600 km, cuprinsa intre meridianul 8°09’ longitudine E, in zona izvoarelor, in Muntii Padurea Neagra si 29°45’ longitudine E, locul de varsare in mare (Sf. Gheorghe–Delta). Limita nordica depaseste paralela 50° latitudine nordica (50°51’ izvoarele raului Morava ceha), iar limita sudica este paralela 42°05’ latitudine nordic a (Crna Gora).Suprafata bazinului hidrografic este de 805.300 km², din care 221.700 km², respectiv 27%, pe teritoriul Romaniei. Dunarea, cunoscuta din antichitate cu denumirile Danubius, Istrossau Donaris, este al doilea fluviu in Europa, ca lungime (2860 km) si debit, dupa fluviul Volga.

Sectoarele Dunarii

Din perspectiva diversitatii zonelor pe care le parcurge, Dunarea se imparte in trei sectoare:· Sectorul superior sau sectorul alpin al Dunarii, de la izvoare si pana la Bratislava/ Viena, este

tipic montan, cu o vale ingusta si adanca, cu pante abrupte si cu sase trepte de acumulare a voluminosilor afluenti alpini, care isi au izvoarele in ghetarii de inaltime: Iler, Lech, Isar si Inul, cel mai mare dintre acestia.

· Sectorul mijlociu sau sectorul panonic, de la Bratislava/ Viena pana la Bazias, din punct de vedere morfologic , poate fi divizat in doua sectoare: primul, pana la defileul de la Vác si cel de-al doilea, in aval.

Dunarea strabate bazinele Vienei si Bratislavei, “antecamera” marelui bazin Panonic, in cadrul carora strapunge doua bariere muntoase, prin por tile/defileele de la Bratislava (sau Poarta Devin) si de la Visegrad (Poarta de la Dorog sau Gran). Dupa defileul Poarta de la Visegrad, in dreptul localitatii Vác, apele fluviului isi schimba brusc directia de curgere, catre sud, curgand, pe circa 400 km, pe directia meridianului, drenand median campia usor denivelata a Panoniei, unde valea este larga, cu albia meandrata si cu o lunca larga. In Depresiunea Panonica, Dunarea primeste afluenti neinsemnati, care-i scad debitul. Abia in sudul acestei depresiuni primeste cei mai puternici afluenti ai sai: Drava si Sava (din Alpi), Morava (din Alpii Dinarici) si Tisa (din Carpati).

· Sectorul inferior sau carpato -balcanic , de la Bazias si pana la varsare, are o lungime de 1075 km. Acest sector este cel mai important pentru Romania, deoarece, pe tot acest parcurs, fluviul uda pamantul tarii noastre

10

54




Hidrografia este elementul esential al caracteristicilor fizico-geografice. Dunarea are peste 300 de afluenti direc ti, dintre care cei mai importanti sunt:

Cursul superior al Dunarii sau sectorul aplin : Iller, Lech, Isar si Innul , cel mai mare dintre acestia. Innul este important, deoarece vine de departe din sud, din Alpii Retici, de pe teritoriul Elvetiei, unde este strajuit de cea mai mare inaltime din bazin, varful Bernina (4050 m). Inn- ul are un curs longitudinal, apoi primeste din sud un afluent remarcabil, Salzach, pe care se afla orasul Salzburg. In Austria, Dunarea primeste alti doi afluenti aplini: Traun si Enns. Toate aceste rauri care coboara din Alpi sunt incarcate cu puternice aluviuni ce au impins cursul Dunarii spre nord si au tendinta sa-l obtureze, fapt ce a necesitat importante lucrari hidroameliorative, atat pe ele (baraje de retentie), cat si pe Dunare (diguri laterale) pentru consolidarea malurilor. La nord, bazinul este ingust si are afluenti scurti, cu debite relativ reduse: Wörnitz, Altmühl, Naab, Regen, pana la gr anita cu Austria.

Dunarea, care incepe modest, ca un rausor, devine un rau mediu la Singmaringen, dar capata importanta datorita afluentilor sudici, cu aport important de apa. Debitele afluentilor fac sa creasca treptat debitul general al Dunarii. Astfel, debitul mediu anual al fluviului este la Linz de 745 m 3 /s, si se dubleaza cu apele Innului, ajung and la 1500 m3 /s.Bazinul superior al Dunarii se termina cu Poarta Devin, determinata de apropierea ultimului segment al Alpilor, Muntii Leitha si inceputul Carpa tilor, prin Carpa tii Mici. Locul este marcat si de confluenta cu raul Morava , care vine dinspre nord, unde a desfasurat un bazin ramificat in Cehia (26 658 km2), cu o mica por tiune apartinand Poloniei (prin raul Orava). Cursul mijlociu al Dunarii sau sectorul panonic - Dunarea primeste afluenti ne insemnati, ceea ce duce la scaderea debitului. Abia in marginea de sud a acestei depresiuni prime ste cei mai puternici afluenti ai sai: Drava, cu origini departe in vest, in Alpii Orientali (Alpii Carnici si Hohe Tauern), pe el aflandu-se orasele austriac Klagenfurt si slovac Maribor; Sava , care se afla pe dreapta si are un bazin de 95000 km . Este al doilea afluent important al Dunarii. Are izvoarele in Austria. Afluentii sai dreneaza versantul sudic al Alpilor Calcarosi de Sud, dar mai ales o buna parte a Alpilor Dinarici, ajungand cu izvoarele pana in Albania si Macedonia. Pe Sava se afla ora

55




sele Zagreb, iar la confluenta Savei cu Dunarea, Belgradul. Morava , ultimul afluent important al Dunarii inainte de Por tile de Fier , constituit din Morava de Est si Morava de Sud (alta Morava dec at afluentul de langa Bratislava), dreneaza Mun tii Macedo-Tracici. Tisa , al doilea afluent al Dunarii pe stanga, cu un bazin de 157000 km2, aduna apele raurilor de pe versantul sudic si estic al Carpatilor (Viseu, Some s, Crisurile, Mures), ceea ce ii confera un regim hidrologic de tip montan, in ciuda faptului ca Tisa este, pe traseul sau orientat nord-sud, un rau de campie. Afluentii nordici, mai ales cei slovaci (Morava, Raba, Vah, Hron, dar si Enns), aduc 800 m3/s, astfel ca la parasirea Ungariei, Dunarea are un debit de 2480 m /s. In sectorul sarbesc, debitul creste de 2,2 ori, prin aportul marilor rauri Sava, Drava si Tisa , ajungand la 5500m3/s. Cursul inferior sau sectorul carpato-balcanic cu urmatorii afluenti: pe partea stanga (care nu sunt importanti ca debite, desi au originea in Carpati): Jiul (331 km , bazin de 10070 km2), Oltul (670 km si bazin de 24010 km2), Argesul (327 km si 12590 km 2 ), Ialomita (400 km si 10.430 km 2 ). Intre acesti afluenti se intercaleaza vai mai scurte, cu origini in Podis ul Getic sau chiar in campie: Desnatuiul, Vedea, Mostistea, Calmatuiul. Ultimii afluenti importanti ai Dunarii sunt Siretul (726 km, cu bazin de 47610 km2) si Prutul (67 km, cu bazin de 27540 km2). Nera izvoraste din Muntii Semenic, str abate zone calcaroase, unde creeaza forme carstice impresionante, cautate de turisti. Cerna coboara din Muntii Godeanu, sapandu-si o cale pitoreasca intre Muntii Cernei si Mehedinti, trece prin Sta tiunea Baile Herculane, dreneaza apoi sectorul sudic al Culoarului Timis-Cerna, unde prime ste ca afluent raul Mehadica, si se varsa in Dunare, langa Orsova. Topolnita, Drincea si Desnatuiul sunt afluenti marunti ai Dunarii, ultimele doua rauri izvorand din Piemontul Balacitei, si au debite reduse. Jiul se formeaza din doua rauri care str abat depresiunea Petrosani, venind din sens opus: Jiul de Vest, care izvor as te din Muntii Godeanu si strabate cea mai mare parte din depresiune si Jiuletul, care izvoras te din Parang, adunand un intreg manunchi de ape din estul depresiunii. Dupa ce strabate Carpatii formand unul dintre cele mai frumoase defilee din tara (Bumbe sti – Livezeni), Jiul intr a in depresiunea subcarpatica de la Targu Jiu, unde primeste si Tismana cu o serie de afluenti. Aproape de ie sirea din campie , la Filiasi, strange trei mari afluenti: Motrul pe dreapta, Gilortul pe stanga si ceva mai jos Amaradia. Se varsa in Dunare langa Bechet, avand un debit de 86 m3/s. Apele Jiului sunt folosite de centralele carbonifere din Depresiunea Petrosani, de centrele industriale din Oltenia (Targu Jiu, Craiova) sau de marile termocentrale de la Petrosani, Rogojelu si Isalnita. Oltul , unul dintre cele mai complexe rauri ale tarii, izvoraste din Hasmasul Mare (Carpa tii Orientali) si curge la inceput spre sud, prin Depresiune a Ciucului (este inca un rau mic). In defileul de la Tusnad isi recapata aspectul de rau de munte, pentru ca , intr and in Depresiunea Bras ovului, sa curga din nou lent si intortocheat. Aici primeste primii afluenti de seama: raul Negru si Barsa. Traverseaza apoi Muntii Persani, prin defileul de la Racos , dupa care primeste cele doua Homoroade. Strabate Depresiunea Fagarasului si, inainte de a trece de Carpatii Meridionali, prime ste raul Cibin, unit cu Hartibaciu (care vine din sudul Podisului Tarnavelor) si raul Sadului, un rau vijelios de munte, pe care s-a construit prima hidrocentrala din tara in 1898, iar mai recent hidrocentrala Sadu V. Dupa confluenta se orienteaza spre sud si ferastruieste Carpatii Meridionali, formand al treilea s i cel mai lung defileu al sau intre Turnu Rosu si Cozia. Aici primeste pe dreapta Lotru (cu Lacul Vidra). In campie primeste Oltetul si se varsa in Dunare langa Turnu Magurele. In lungul Oltului se insira o “salba” de lac uri de acumulare cu rol de regularizare a debitului si surs a de alimentare cu apa a sistemelor de iriga tii. Argesul aduna apele ce izvorasc de pe versantul sudic al culmii Fagaras, ape ce se aduna la nord de Pite sti: Valsan si Raul Doamnei unit cu Raul Targului si Argesel. In campie aduna afluenti ca: Neajlovul, Glavaciocul si Calnistea. Pe stanga mai prime ste Dambovita unita cu Colentina, care trec prin capitala tarii. Se varsa in Dunare langa Oltenita. Alti afluenti: Vedea , unita cu Teleormanul, Mostistea si Calmatuiul . Ialomit a izvoras te din Muntii Bucegi, dintr-o vale glaciara de sub Varful Omul. Strabate cateva chei pitoresti (Tataru, Zanoaga, Orzei), sapate in calcare si conglomerate. In zona de munte primeste pe Ialomicioara. La Targoviste, unde paraseste dealurile

56




apuca spre est. Cel mai de seama afluent al sau este Prahova, care culege toate apele dintre Bucegi si Muntii Ciuca sului, prin afluentii sai Doftana si Teleajenul. Mai departe conflueaza si Cricovul Sarat, un rau capricios, care aproape seaca in toiul verii. Travers and Baraganul, raul Ialomita suporta dogoarea si uscaciunea verilor din stepa, din care cauza, in loc sa creasca, debitul sau scade usor spre varsare (38,8 m /s), mai ales ca apele ii sunt folosite pe parcurs si la irigatii. Siretul izvoraste din Comunitatea Statelor Independente, intra in tara langa orasul Siret si strabate , mai intai, Podisul Sucevei, apoi formeaza un culoar larg intre Subcarpati si Podisul Moldovei. De la Marasesti intra in Campia Romana, varsandu-se in Dunare langa Galati cu un debit mediu de 190 m3/s, fiind sub acest raport cel mai mare rau al tarii. El are un bazin asimetric, primind afluenti mai mari pe dreapta, care aduna apele din C arpa tii Orientali. Dintre acestia, cei mai de seama sunt: Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna, Ramnicul, Buzaul. Singurul afluent al Siretului pe partea stanga este: Barladul. Prutul izvoraste din Carpatii Padurosi, in apropiere de izvoarele Tisei, intrand pe teritoriul Rom aniei in apropiere de Darabani. Acest rau formeaza cea mai mare parte a hotarului de est al tarii noastre, pana la varsarea sa in Dunare, la est de Galati. Are o vale larga si mlastinoasa. Prutul are afluenti putini si mici. Cel mai important este Jijia, care dreneaza Campia Moldovei, avand ca afluenti Bahluiul, care trece prin Iasi. Jijia se varsa in Prut dupa ce curge in aceea si lunca, paralel cu raul principal, aproape 70 km. Pe partea dreapta afluentii sunt in general scurti, cu debite reduse: Timokul, Isker (cel mai lung si important), Vit , Osam , Iantra , Lom si Carasu. In cursul inferior, Dunarea is i sporeste debitul cu peste 900 m3/s (la Patlageanca), in mare parte datorita afluentilor directi din tara noastra (Nera, Cerna, Topolnita, Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Ialomita, Calmatui, Siret, Prut). La Patlageanca debitul total mediu al Dunarii este de 6470 m³/s (egal cu al Volg ai), iar la varsarea in mare ajunge la un debit total mediu de 6500 m3/s.Dintre bratele Dunarii, Chilia transport a cea mai mare cantitate de apa 58 %, bratul Sulina 18,8 % si bratul Sfantu Gheorghe 23,2 %. Debitul solid este de 58,7 milioane tone aluviuni pe an, din care o parte sunt depuse in Delta, iar cealalta parte este transportata in mare; la varsarea in mare se formeaza, datorit a aluviunilor, Delta secundara a Chiliei, bara de la Sulina si insulele Sacalin. Specificul peisajelor si al hidrografiei este dat de suprafetele lacustre, cele mai importante lacuri fiind Dranov (cel mai intins), Ros ca, Merhei, Matita, Fortuna, Obretin, Gorgova, Bogdaproste, Isac, Puiu, Puiulet si Rosu. In sudul Deltei se afla situata laguna Razim-Sinoe, cel mai mare complex lacustru (700 km²), format din lacurile Razim (415 km²), Sinoe, Zmeica, Golovita. Este despartit de mare prin grindurile Chituc si Perisor, are ape salmastre, adancimi mici, doua insule (Popina, mai inalt a, de 48 m, rezerva tie de fauna si insula Gradistea). In prezent laguna este domeniu de pescuit. Lunca Dunarii are ape freatice la suprafata , bogate, alimentate partial din Dunare, ale caror oscila tii frecvente pot crea saraturi. O data la cativa ani (2-3 in trecut, acum la o diferenta mai mare) Dunarea inghea ta , rareori de la un mal la altul; frecvent insa, sloiurile (in timpul dezghetului) se acumuleaza, creandu-se zapoare care stanjenesc navigatia.

Lunca Dunarii in sectorul romanesc de campie

Sectorul romanesc de campie al Dunarii este cel mai important prin lungimea sa considerabila de 900 km. De la iesirea din defileu pana la cotul de la Galati, Dunarea margineste Campia Romana. In acest sector, lunca se desfasoara doar pe malul romanesc (cel nordic), cel sudic formandu-l platforma prebalcanica si cea dobrogeana, ridicate deasupra fluviului. Lunca Dunarii are dimensiuni variabile de la vest la est, de la Turnu Severin (cativa km latime) la Braila (25 km).

57




Lunca Dunarii are un relief complex. In profil transversal se disting, imediat langa albia minora, grinduri fluviatile 17, o larga zona depresionara, panta de racord cu terasa, un tapsan format din material acumulat la baza terasei.Zona depresionara este cea mai importanta si cuprinde urmatoarele forme de relief:

- gradiste (popine), resturi de terase, croite de jur imprejur si niciodata depasite de ape;- dune , acumulari de nisip ce acopera alte forme de relief;- lacuri, acumulari permanente de apa situate in depresiunile cele mai adanci, avand de la

cateva sute la cateva mii de hectare, alimentate natural din Dunare; lacuri foarte mari (Greaca, Potelu, Maharu, Jijia, Brates, Crapina etc.). Marginea lacurilor este invadata de stuf si papura;

- balti, acumulari temporare de apa, de mica adancime, putand disparea complet la secete mari, acoperite partial de stuf si papur a.

- mlastini, balti colmatate complet, cu un sol imbibat de apa, cu vegetatie de stuf;- japse , stadii avansate de continentalizare, cu vegeta tie de balta in zonele mai adanci si

pasune in cale mai ridicate;- brate , albii mai vechi ale Dunarii, active, dar cu debite mai reduse decat ale cursului

principal al fluviului , unele in curs de colmatare sau adancire, altele navigabile;- garle , brate vechi, colmatate puternic, in care exista inca un curs de ape permanent, cu

debite reduse si care unesc diferite balti, lacuri sau brate;- privale , avand forma de garle (albii de scurge re a apei), dar uscate de obicei si care au apa

doar in cursul viiturilor.“Amenajarea” luncii Dunarii are un istoric de lunga durata si complicat. Primele lucrari efectuate aici dateaza din vremea romanilor, care si-au construit diguri ce serveau drept cai de acces. Ideea de indiguire a Dunarii in vederea obtinerii de terenuri agricole prin asanarea baltilor si secarea luncii dateaza din anul 1910, cand erau date agriculturii 7100 ha. Aceasta lucrare apar tine inginerului A. Saligny, care nu vedea decat partea tehnica a lucrarii. Prin “Legea pentru punerea in valoare a pamanturilor din zona inundabila a Dunarii” se prevede indiguirea aproape totala a luncii prin diguri continue, insubmersibile. Se exclud de la indiguire Balta Mare a Brailei, lacurile mari din Dobrogea si Lacul Brates. Lui Saligny i s-a alaturat si G. Ionescu-Sisesti, eminent agronom, care vedea in aceasta lucrare numai profitul agricol. Conceptia lor era de indiguire totala a intregii lunci, cu diguri insumersibile chiar si la cele mai severe viituri si valorificarea agricola a intregii suprafete de 573000 ha, cat cuprinde lunca (exceptand Delta). Cel care s-a opus acestei idei a fost naturalistul G. Antipa, cel mai bun cunoscator al Dunarii din punct de vedere biologic, care a aratat ca secarea totala ar duce cu timpul la distrugerea terenului agricol, la modificari drastice in scurgerea apelor Dunarii, dar mai ales la distrugerea patrimoniului piscicol. Astfel, lunca urma sa aiba o folosinta impartita intre paduri, pasuni-fanete, agricultura si piscicultura. Dupa moartea lui Saligny in 1925, la insistentele lui Antipa, sustinutsi de temeinicele studii efectuate de I. Vidrascu, este adoptat punctul de vedere al inundarii temporare si partiale a luncii, formulat in "Legea pentru administrarea pescariilor statului si amelioratiunile regiunii inundabile a Dunarii”, prin care se lasau pisciculturii majoritatea marilor lacuri, Balta Mare a Brailei si Ialomitei si se prevedeau diguri submersibile discontinue.Amenajarea si valorificarea luncii Dunarii reprezinta una din cele mai grave agresiuni ecologice de pe teritoriul tarii noastre. S-a produs astfel un adevarat dezastru in piscicultura, au fost distruse adevarate raiuri peisagistice care ar fi putut constitui extraordinare domenii turistice (lacurile din lunca Dunarii din preajma Bucurestiului sau mirificele paduri inundate temporar din Balta Borcea sau Balta Mare a Brailei), au fost poluate apele Dunarii etc.La sectorul Campiei Romane si al Luncii se adauga mica portiune de la cotul Dunarii la Gala ti, unde lunca, foarte larga la gura Prutului, se ingusteaza pe partea romaneasca, dar se largeste pe partea basarabeana. Ingustarea se datoreaza Muntilor Macinului, care domina si care coboara treptat

58




cu mai multe terase pana la nivelul luncii. In aval, pe malul rom anesc se pastreaza singurul mare lac nesecat, Crapina, iar pe malul ucrainian marile lacuri Kahul si Ialpug.

Particularitati climatice in lunca si Delta Dunarii

Clima sectorului Dunarii Superioare prezinta unele aspecte atlantic - continentale, cu exceptia zonei de izvoare care apartine tipului boreal.Bazinul Dunarii de Mijloc, din punct de vedere climateric, are caracteristici pregnant continentale, in special in Marea Campie Panonica. In aceste sectoare, temperatura medie anuala este de 10º. In sectorul Dunarii Inferioare, clima este influentata de Dunare si relieful jos, de lunca. Clima este in general continentala, doar in defileul Cazane si Portile de Fier are aspect montan, cu usoare inf luente mediteraneene. Temperatura medie anuala este, pentru Lunca Dunarii si Delta, cea mai ridicata din tara (peste 11 °C) datorita temperaturilor medii ridicate din iulie (24 °C) si din ia nuarie (-1 °C, in sud, -2 °C in Delta).Nuantele climatice pe care le prezinta Dunarea in aceasta zona sunt insa ale regiunilor inconjuratoare, nu ale fluviului propriu zis:

- influente submediteraneene, pana la Zimnicea;- climat de tranzitie, intre Zimnicea si Oltenita;- climat cu nuante de ariditate, pana la Tulcea;- climat cu influente pontice, in delta.

Zilele tropicale , similare celor din sudul Campiei Romane si Baraganului, sunt atenuate de umiditatea mai ridicata a aerului, cauzata de evaporarea apei in lungul Dunarii si in lunca, unde panza freatic a este la suprafata sau aproape de suprafata. Clima deltei este determinata atat de pozitia ei in extremitatea estica, unde predomina climatul continental mai arid, cat si de altitudinea coborata si de influentele marii (relativ reduse totusi), care ii dau o nuanta pontica.Conditiile climaterice sunt deosebite, cu mici variatii de temperatura, cu ierni blande si veri fara canicula. Temperatura medie anuala este de peste 10 °C.Delta este regiunea cu cele mai putine precipitatii din tara (400-450 mm/an). Precipita tiile scad spre est, iar lipsa lor este compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. Bat frecvent, dar sensibil atenuate de relieful “de adapost” al Luncii Dunarii, C rivatul din NE, Austrul in partea de vest a sectorului romanesc al fluviului si brizele diurne.

Debitele maxime ale Dunarii

Anul 1954 este un an de varf pentru bazinul superior si mediu al Dunarii: 10200 m 3/s la Krems (granita germano -austriaca), 10401 m 3/s la Bratislava (granita austriaco-slovaca), 6811 m 3 /s la Mohacs (granita ungaro-sarba), 10360 m3 /s la Veliko Gradiste (granita sarbo- romana) si 10150 m3/s la Ceatal Ismail (in Delta).

Municipiul , orasul , comuna Obiective afectate Fizic

GIURGIU Nr. case din care:- distruse - avariate - in pericol de prabusire- nr. anexe gospodaresti - nr. obiective socio-economice- alte obiective- nr poduri si podete

59





- km DN - km DJ-DC- 0,1- km strazi-0,1- ha teren agricol cultivat -145- km retele de alimentare cu apa si

canalizare - nr fantani - nr. constructii hidrotehnice- km retele electrice- km retele telefonice - ha plantatii si pepiniere- 47,9- buc. Puieti forestieri distrusi-29938- mc material lemons- 360- rupture si doboraturi – se vor evalua

dupa retragerea apelor BANEASA Nr. case din care:

- distruse - avariate - in pericol de prabusire- nr. anexe gospodaresti - nr. obiective socio-economice- alte obiective- nr poduri si podete- km DN - km DJ-DC- ha teren agricol cultivat -222,5- ha teren agricol necultivat-208,0 - km retele de alimentare cu apa si

canalizare - nr fantani - nr. constructii hidrotehnice- km retele electrice- km retele telefonice

GOSTINU Nr. case din care:- distruse - avariate - in pericol de prabusire- nr. anexe gospodaresti - nr. obiective socio-economice- alte obiective- nr poduri si podete- km DN - km DJ-DC- ha teren agricol cultivat -195- ha teren agricol necultivat-600- km retele de alimentare cu apa si

60





canalizare - nr fantani - nr. constructii hidrotehnice- km retele electrice- km retele telefonice - ha plantatii si pepiniere- 35,9- buc.puieti forestieri distrusi-22438- mc material lemons- 1268- rupture si doboraturi – se vor evalua

dupa retragerea apelor

OINACU Nr. case din care:- distruse - avariate - in pericol de prabusire- nr. anexe gospodaresti - nr. obiective socio-economice- alte obiective- - nr poduri si podete- km DN - km DJ-DC- ha teren agricol cultivat -535- ha teren agricol necultivat-400- km retele de alimentare cu apa si

canalizare - nr fantani - nr. constructii hidrotehnice- km retele electrice- km retele telefonice - ha plantatii si pepiniere- 92,4buc- puieti forestieri distrusi-57750- mc material lemons- 169,3- rupture si doboraturi – se vor evalua


PRUNDU Nr. case din care:- distruse - avariate - in pericol de prabusire- nr. anexe gospodaresti - nr. obiective socio-economice- alte obiective- 1 CANTON (50MP)- nr poduri si podete- km DN - km DJ-DC- ha teren agricol cultivat - ha teren agricol necultivat

61





- km retele de alimentare cu apa si canalizare

- nr fantani - nr. constructii hidrotehnice- km retele electrice- km retele telefonice - ha plantatii si pepiniere- 6,3- puieti forestieri distrusi-3938- mc material lemons- 537 - rupture si doboraturi – se vor evalua


GREACA Nr. case din care:- distruse - avariate - in pericol de prabusire- nr. anexe gospodaresti - nr. obiective socio-economice- alte obiective- nr poduri si podete- km DN - km DJ-DC- ha teren agricol cultivat - ha teren agricol necultivat- km retele de alimentare cu apa si

canalizare - nr fantani - nr. constructii hidrotehnice- km retele electrice- km retele telefonice - ha plantatii si pepiniere- 9,5- puieti forestieri distrusi-5938- mc material lemons- 603- rupture si doboraturi – se vor evalua


SLOBOZIA Nr. case din care:- distruse - avariate - in pericol de prabusire- nr. anexe gospodaresti - nr. obiective socio-economice- alte obiective- 1 CANTON (50MP)- nr poduri si podete- km DN - km DJ-DC- ha teren agricol cultivat -271

62





- ha teren agricol necultivat-70- ha piscicultura-140(se vor evalua dupa retragerea apelor)


- nr fantani - nr. constructii hidrotehnice- km retele electrice- km retele telefonice - ha plantatii si pepiniere- 25,1- puieti forestieri distrusi-15687- mc material lemons- 1866- rupture si doboraturi – se vor evalua


MALU Nr. case din care:- distruse - avariate - in pericol de prabusire- nr. anexe gospodaresti - nr. obiective socio-economice- alte obiective- 1 CANTON (50MP)- nr poduri si podete- km DN - km DJ-DC- ha teren agricol cultivat -40- ha teren agricol necultivat-60- km retele de alimentare cu apa si

canalizare - nr fantani - nr. constructii hidrotehnice- km retele electrice- km retele telefonice - ha plantatii si pepiniere- 11,9- buc. puieti forestieri distrusi-7437 - mc material lemons- 473- rupture si doboraturi – se vor evalua


VEDEA Nr. case din care:- distruse - avariate - in pericol de prabusire- nr. anexe gospodaresti - nr. obiective socio-economice- alte obiective- 2 CANTOANEN

63





(2x50MP)- nr poduri si podete- km DN - km DJ-DC- ha teren agricol cultivat -100- ha teren agricol necultivat- km retele de alimentare cu apa si

canalizare - nr fantani - nr. constructii hidrotehnice- km retele electrice- km retele telefonice - ha plantatii si pepiniere- 31- buc. puieti forestieri distrusi- 19375- mc material lemons- 390- rupture si doboraturi – se vor evalua


GAUJANI Nr. case din care:- distruse - avariate - in pericol de prabusire- nr. anexe gospodaresti - nr. obiective socio-economice- alte obiective- 2

CANTOANE(2x50MP)- nr poduri si podete- km DN - km DJ-DC- ha teren agricol cultivat -40- ha teren agricol necultivat- km retele de alimentare cu apa si

canalizare - nr fantani - nr. constructii hidrotehnice- km retele electrice- km retele telefonice - ha plantatii si pepiniere- 15,6- buc. puieti forestieri distrusi-9750- mc material lemons- 180- rupture si doboraturi – se vor evalua

dupa retragerea apelor- si canalizare - nr fantani - nr. constructii hidrotehnice- km retele electrice- km retele telefonice

64





- ha plantatii si pepiniere- 11,9- buc. puieti forestieri distrusi-7437 - mc material lemons- 473- rupture si doboraturi – se vor evalua


TOTAL JUDET Nr localitati afectate

Nr. case din care:- distruse - avariate -8- in pericol de prabusire- nr. anexe gospodaresti -3- nr. obiective socio-economice- alte obiective- 6 CANTOANE

(6x50MP)- nr poduri si podete- km DN - km DJ-DC-0,1- KM STRAZI -0,1- ha teren agricol cultivat -1548,5- ha teren agricol necultivat-1338- ha piscicultura-140(se vor evalua dupa retragerea apelor)


- nr fantani - nr. constructii hidrotehnice- km retele electrice- km retele telefonice - ha plantatii si pepiniere- 275,6- puieti forestieri distrusi-172251- mc material lemons- 5846,3- rupture si doboraturi – se vor evalua


Table 39 Obiective afectate de inundatii

2.1. Bulgaria, reteaua hidrografica si principalii alfuenti ai Dunarii potentiali generatori de inundatii in zona de studiu

Urmand directiva cadru a apei Uniunii Europene (2000/60/EC) teritoriul Bulgariei este impartit in 4 bazine fiecare cu un management independent dupa cum urmeaza:

- bazinul fluviului Dunarea avand sediul in orasul Pleven- bazinul Marii Negre avand sediul in orasul Varna- bazinul de est al Marii Egee avand sediul in orasul Plovdiv- bazinul de vest al marii Egee avand sediul in orasul Blagoevograd

65




Figure 22 Zonarea bazinelor hidrografice ale Bulgariei

Zona de interes a acestui studiu o reprezinta Bazinul fluviului Dunarea, acesta acoperind 45% din suprafata Bulgariei in special partea de Nord;Bazinul Dunarii include doua unitati majore din punct de vedrere morfologic si structural: Campia Dunarii caracterizata prin teritorii joase si un relief deluros si partea de nord a acesteia caracterizata de zona muntoasa a Balkanilor care la randul ei este imparta in doua zone: Lantul principal Balkanic si Zona colinara; Lantul muntos principal are o altitudine medie de 900m, iar zona colinara o altitudine de 384m.

Figure 23 Bazinul fluviului Dunarea

Pentru bazinul Dunarii, in contextul Directivei 2000/60/EC au fost determinate numarul corpurilor de apa de suprafata astfel:

66




Bazinul hidrografic

Corpuri de apa de suprafata Categorie

Nr. total Ape de coasta

Rauri Lacuri CAPM6 CAA7

Rauri Lacuri Rauri Lacuri Dunarea 236 0 160 0 35 28 0 13Table 40 Corpuri de apa in bazinul hidrografic

Tot in acest bazin principalii afluenti ai Dunarii si bazinele acestora sunt:Bazinul Ogosta – 37 corpuri de apaBazinul Yantra – Bazinul IskarBazinul VitBazinul OsamBazinul Rusenski Lom

Dintre acestia in regiunea Ruse facem referire la Yantra si Ruseski Lom.

In bazinul Dunarii numarul lucrarilor hidrotehnice pe cursurile de apa interioare este de 214, constand in :

- 53 baraje pentru hidrocentrale- Taluzari >30cm – 70- Diguri de aparare impotriva inundatiilor – 76- Rezervoare de apa 15 (5 pentru apa potabila)

2.2 Romania, reteaua hidrografica si principalii alfuenti ai Dunarii potentiali generatori de inundatii in zona de studiu

Bazinul hidrografic pentru judetul Giurgiu este spatiul hidrografic administrat deDirectia Apelor Arges – Vedea Pitesti, care cuprinde 3 bazine hidrografice (si o parte din bazinul Dunarii – intre confluenta cu raul Olt si cea cu raul Arges) situate in sudul Romaniei, toate tributare fluviului Dunarea: Arges, Vedea si Calmatui. Suprafata totala a acestui spatiu este de 21.479 km2 .Spatiul hidrografic Arges-Vedea ocupa 9% din suprafata Romaniei.Reteaua hidrografica a Argesului cuprinde 178 cursuri de apa, cu o lungime totala de 4579 km, avand o densitate medie de 0,36 km/km2.Zona de obarsie a Argesului o formeaza muntii Fagaras unde densitatea retelei hidrografice este mare, depasind de multe ori 1,4 km/km2. Altitudinea medie in aceasta zona montana variaza intre 1200 si 1000 m, astfel ca si panta medie are valori mari (150 – 80 ‰). Pe sectorul mijlociu (intre Curtea de Arges si Gaesti), Argesul dreneaza impreuna cu afluentii sai zona dealurilor subcarpatice, zona colinara si de piemont – cu o altitudine medie de circa 800 m, unde densitatea retelei hidrografice este de 0,3 – 0,5 km / km2 si panta medie are valori de 10 – 15‰.Sectorul cursului inferior se desfasoara intre Ionesti (Gaesti) si varsare si se caracterizeaza printr-o vale larga, cu numeroase meandre avand o panta de scurgere ce variaza intre 9 si 6 ‰.

6 Corp de apa puternic modificat7 Corp de apa artificial

67




Intreaga retea hidrografica a bazinelor Vedea si Calmatui se inscrie intr-o zona cu o densitate foarte mica ce variaza de la 0,4 km/km2 in partea superioara a bazinelor, la 0,2 – 0,3 km/km2 in partea centrala si ajunge la 0,1 km/km2 in partea inferioara. Bazinul hidrografic al raului Vedea are o retea formata din 81 cursuri de apa ce totalizeaza 2036 km, densitatea medie fiind de 0,37 km/km2.Calmatuiul are 10 cursuri de apa, totalizand 331 km, cu o densitate medie de 0,23 km/km2. In bazinul Dunarii mai exista alte 5 cursuri de apa, cu o importanta redusa (Pasarea, Parapanca, Oncesti, Zboiul) (lungime totala 93 km).Pe teritoriul Spatiul Hidrografic Arges Vedea, exista un numar de 59 de sectoare de rau regularizate pe o lungime totala de 399,35 km. Analizand parametrii hidromorfologici ai acestora in conformitate cu criteriile pentru definirea presiunilor hidromorfologice semnificative, se constata caun numar de 10 lucrari de regularizare totalizand 148.3 km pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative.Din indiguirile din Spatiul Hidrografic Arges Vedea, in numar de 62 , insumand o lungime de 308,26 km, ce au fost analizate prin prisma criteriilor mai sus mentionate, pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative doar un numar de 3, avand o lungime totala de 154.16 km.Regularizarile si indiguirile (fig. 3.15), produc in principal ca presiune hidromorfologica, modificari ale morfologiei cursurilor de apa, alterari ale caracteristicilor hidraulice si intreruperi ale continuitatii laterale.

68




Figure 24 Spatiul hidrografic Arges -Vedea

Bazinul hidrografic al raului Arges este cuprins intre urmatoarele coordonate geografice:43o54’50" - 45o36’30" latitudine nordica si 24o30’50"- 26o44’25" longitudune estica. Se invecineaza la nord cu bazinul hidrografic Olt, la vest cu bazinele hidrografice Olt si Vedea, la sud cu bazinul Dunarii si la est cu bazinul hidrografic al Ialomitei, avand o suprafata de 12.550 km2.Component al bazinului dunarean si situat in partea de sud a tarii, bazinul hidrografic al raului Vedea are o suprafata de 5430 km2 si este cuprins pe directia nord-sud intre paralele de45o03’20’’ si 43o42’13’’ latitudine nordica, iar pe directia vest-est intre meridianele de 24o27’26’’ si25o36’56’’ longitudine estica, fiind limitat de bazinele hidrografice ale Oltului, Calmatuiului si

69




Argesului. Bazinul hidrografic Calmatui este limitat de bazinele hidrografice ale Oltului (la vest), Vedea (la est) si fluviul Dunarea la sud. Are o suprafata mai mica, de numai 1413 km2.Restul suprafetei spatiului hidrografic este reprezentat de o parte a bazinului Dunarea (intreconfluenta cu Oltul si cea cu Argesul – 2086 km2).Din punct de vedere administrativ, acest spatiu hidrografic ocupa aproape integral judetele Arges, Giurgiu, Teleorman, Ilfov (inclusiv municipiul Bucuresti) si parti mai mici din judetele Dambovita, Olt si Calarasi.Populatia din aceasta zona este de circa 3,8 milioane locuitori, avand o densitate medie de 178 locuitori/km2 (tabelul 2.1). Dintre acestia, 2,65 milioane traiesc in cele 30 orase. Cele mai importante dintre acestea sunt: Bucuresti, Pitesti, Giurgiu, Alexandria.

Analiza fenomenelor naturale distructive, respectiv inundatii majore in Bugaria.

La sfarsitul lunii mai, inceputul lunii iunie 2005 Bulgaria a suferit inundatii masive in urma ploilor torentiale, cauzand pagube materiale asupra infrastructurii, respectiv asupra drumurilor si podurilor de asemenea , asupra agriculturii. De la inceputl lunii iulie, cand pagubele produse initial inca nu erau repaarate, ploile au continuat ajungand pana la 106 l/m2 in cateva zile. Ca urmare a acestor precipitatii abundente raurile Yantra, Kamchia, Rusensky Lom si afluentii acestora si-au crescut debitele iesind din matca, depasind albia majora.Inundatiile provocate de acestea au afectat 265 462 ha de teren agricol, mai mult de 100 sate si aproximativ 30 munipalitati din urmatoarele regiuni : Targovishte, Ruse, Velico Tarnovo, Satara Zagora, Haskovo, Pazardzik, Shoumen si Bourgas.Aproximativ 45000 persoane au fost afectate de inundatii din care 10000 afectati in mod direct si aproximativ 6000 persoane au fost evacuate din propriile locuinte,nefiind raportate decese in urma inundatiilor, situatia sintetizata fiind prezentata in tabelul urmator.

Table 41 Zonele afectate de inundatii

Impactul principal al inundatiilor a fost asupra infrastructurii si agriculturii, sectoare care au inregistrat pierderi masive avand un impact semnificativ asupra economiei. Conform Agentiei de Stat pentru Protectie Civila pierderile datorate inundatiilor au fost estimate la 150 milioane de leva (approximativ 75 milioane de euro), Bulgaria apeland la ajutor de la UE pentru investitii de capital.

70




Un numar estimat de 3500 imobile au fost raportate partial sau complet avariate, locuitorii fiind mutati in adaposturi provizorii, de cele mai multe ori in scoli sau adaposturi.Cele mai importante pagube au fost suferite de sectorul agricol in zonele rurale, terenurile cultivate care in mod normal produceau elementele de baza in alimentatia populatiei respective au fost inundate si in plus contaminate de apele uzate provenite din fosele septice.Concluzia de baza este ca efectele inundatiilor au afectat o mare parte a populatiei, numarul persoanelor afectate fiind mult mai mare decat cele afectate in mod direct e inundatii, lasand populatia intr-o situatie foarte dificila din punct de vedere economic.

Masurile adoptate de autoritatile locale

Ca urmare a inundatiilor survenite autoritatile au declarat starea de urgenta in regiunile afectate, guvernul stabilind un comitet de coordonare la nivel central. Unitatile de protectie civila la nivel regional au fost mobilizate si activate, comitelele la nivel regional si municipal au fost coordonate de primari, implicand autoritatile responsabile de protectia sanatatatii publice. Municipalitatile care nu au fost afectate au ajutat zonele calamitate atat cu resurse materiale cat si umane.Ministerul Sanatatii a raspuns prompt la mobilizarea activand centrul national de coordonare medicala la nivel regional.Evaluari imediate si activitati de cautare si salvare au fost intreprinse de Agentia de Stat pentru protectie civila impreuna cu autoritatile responsabile de sanatate publica guvern si alte persoane interesate in zonele afectate de calamitati.

Evaluari ale impactului economico-social al inundatiilor in zonele calamitate asupra calitatii vietii

Majoritatea localitatilor din mediul rural au un sistem unitar de canalizare incluzand canalizarea menajera, pluviala si drenaj.Perceptia populatiei indica o slaba intretinere a retelelor de canalizare, coroborata de asemenea cu opinia lipsei lucrarilor de intretinere a albiilor raurilor.

Figure 25 Albie rau

In cazul inundatiilor urmatoarele aspecte pot avea un impact asupra calitatii vietii respectiv a sanatatii populatiei:

- alimentare cu apa- instalatii sanitare si igiena - supraveghere epidemiologica si ingrijire medicala- riscuri chimice- alimentatie

71




- informare publica

Alimentare cu apa

In zonele afectate de inundatii sursele de alimentare cu apa constau in: alimentare cu apa din reteaua municipala, alimentare cu apa din rele locale si foraje de mica si medie adancime in locuinte individuale.Majoritatea localitatilor din mediul rural au ca sursa de alimentare cu apa retele locale, neexistand insa o evaluare exacta a numarului locuintelor care inca folosesc forajele individuale.Tanand cont de degradarea locuintelor a fost efectuata ulterior viiturii si o verificare a retelelor de alimentare cu apa, neexintand probleme semnificative pe reteaua de alimentare.Acest aspect devine extrem de important in cazul unei contaminari incrucisate in cazul poluarii sursei de alimentare cu apa.Pe de alta parte, forajele individuale au fost contaminate de apele uzate menajere provenite in general din fosele existente in locuintele individuale datorate atat viiturilor cat si datorate cresterii nivelului apelor freatice.

In regiunea Ruse tratarea rezervoarelor retelelor de alimentare cu apa prin clorinare este o practica uzuala, de asemenea si prelevarea de probe (de trei ori pe zi). La inceputul lunii iulie, dupa a doua cadere masiva de precipitatii una dintre sistemele de alimentare cu apa locale a fost inundata in localitatea Krassen de revarsarea raului Roussenki Lom, apa devenind astfel contaminata. Ca masura imediata a fost oprita distributia apei potabile catre populatie, trecandu-se pe o soluti de by-pass din sistemul de alimentare al orasului Ruse.

Instalatii sanitare si igiena

- Ape uzate menajere (canalizare)

In majoritatea localitatilor rurale nu exista un sistem de canalizare functional, neexistand un sistem de epurare a apelor uzate menajere, fiind utiliazate ambele tipuri de fose, atat septice cat si fose neecologice; majoritatea dintre ele fiind inundate.

- Servicii de colectare a deseurilor

Serviciile de colectare a deseurilor au functionat normal in timpul inundatiilor atat deseurile menajere cat si deseurile voluminoase provenite din degradarea datorita inundatiilor a obiectelor de uz casnic (mobila, aparatura, etc) fiind transportate la depozite de deseuri existente.

- Locuinte si cadavre de animale

In regiunea Ruse protectia Civila a pus la dispozitia locuitorilor motopompe de epuisment pentru evacuarea din gospodarii a apelor, in special din pivnitele afectate, incepand totodata si procesul de desinfectie.Populatia a raportat problema daunatorilor prezenti in curtile acestora cum ar fi sobolanii, serpi, broaste si insecte, fapt ce a dus la continuarea procesului de desinfectie si dupa terminarea inundatiilor.Regiunea Ruse si Veliko Turnovo s-au confruntat cu un numar mare de cadavre de ovine si cabaline, acestea luate de viitura si decedate prin inec. Cadavrele au fost colectate de echipe speciale ale departamentului veterinar al municipalitatii si ingropate sau incinerate.

72




- dezinsectie, deratizare desinfectie (DDD)

La nivel local sunt consituite unitati in acest scop, care au ca activitate periodica deratizarea, desinfectia si dezinsectia in special in spitale, scoli, regiile de apa actionand dupa un plan anual.Opinia reprezentantilor municipalitatilor a fost ca datorita reducerii bugetelor aceste activitati au fost restranse in ultimii ani.

Supraveghere epidemiologica si ingrijire medicala

Exista un protocol pentru colectarea datelor cu privire la aparitia epidemiilor atat la nivel regional cat si la nivel local, neexistand variatii semnificative in numarul raportarilor in acea perioada in special la epidemiile cu virusi purtati de apa, inclusiv in perioada imediat urmatoare.

Datele epidemiologice la nivelul regiunii Ruse au fost revizuite si comparate cu cele similare cu un an in urma relevand ca nu au survenit variatii majore.S-a recomandat urmarirea in contiuare a starii de sanatate a populatiei, evenimente semnificative in acest sens neaparand nici dupa trecerea perioadei de incubatie a virusilor cum ar fi Hepatita A.

Perceptia populatiei a fost reprezentata de panica si deznadejde in special in randul persoanelor in varsta care s-au pierdut proprietatile in urma inundatiilor.

Riscuri chimice

Pericolul de poluare chimica este redus datorita lipsei industriei chimice in zona in special. Majoritatea substantelor chimice disponibile in zona sunt pesticidele si fertilizantii folositi in agricultura, dar neexistand cantitati semnificative grupate, acestea fiind procurate in cantitati moderate in functie de necesitati.

Au fost efectuate analize de laborator a apei, rezultand in zona Ruse o depasire a cantitatii de fertilizanti intr-una dintre probele prelevate urmata de recomandarea imediata de a nu folosi apa pentru consum.

Alimentatia

Alimentaia nu a reprezentat o problema majora cu toate ca majoritatea locuitorilor isi depozitau rezervele de hrana in pivnitele care au fost inundate.Acest aspect este in stransa legatura cu efectul cauzal al inundatiilor cu privire la fenomenul de saracie, pierderea rezervelor ducand la o necesitate de achizitioonare a bunurilor de larg consum, fapt ce poate duce la dezechilibrul bugetului familial in special acolo unde veniturile sunt preponderente din agricultura.

Informare publica

Desi campaniile de informare publica referitoare la calitatea apei potabile si a alimentelor posibil degradate de contactul cu apa au functionat au existat si cazuri in care aceste recomandari au fost ignorate nu din lipsa de eficienta a metodelor de informare ci datorate unui nivel de cultura redus coroborat cu aspectele economice ale populatiei afectate.

73




Analiza fenomenelor naturale distructive, respectiv inundatii majore in Romania

Caracterizarea hidrometeorologica a anului 2005

1.1 Caracterizarea meteorologicaAnul 2005 s-a caracterizat printr-un regim termic mai scazut in toata tara cu 0,10C decat normala climatologica din perioada de referinta(1961-1990). Apropierea de valorile normale s-a datorat faptului ca pe parcursul anului regimul termic pe tara sa caracterizat prin abateri pozitive cuprinse intre 0.2–2.40C in sase luni din an (ianuarie, mai, iulie-septembrie, decembrie) si a prezentat valori mai scazute cu 0.3– 2.60C in celelalte sase luni ale anului: februarie-aprilie, iunie, octombrie, noiembrie.La nivelul intregii tari in anul 2005 cantitatea medie de precipitatii a fost de 866.5 mm(fata de normala climatologica-647.0 mm). Cantitatile de precipitatii, excedentare din lunile ianuarie-mai, iulie-septembrie, decembrie si cele deficitare din lunile iunie, octombrie, noiembrie au facut ca regimul pluviometric anual sa prezinte un excedent de 33,9%, fata de perioada de referintaIn luna ianuarie regimul termic s-a situat peste valorile normale pe aproape intreg teritoriul tarii, numai izolat in zona montana acesta a fost apropiat de valorile normale. Regimul pluviometric a fost excedentar in nordul, centrul, sud-estul si in cea mai mare parte a sudului tarii. Pe zone restranse din vestul si estul tarii, precipitatiile au fost sub valorile normale, iar in restul teritoriului s-au incadrat in limite normale. In luna februarie regimul termic s-a situat sub valorile normale, iar cel pluviometric a fost excedentar. Pe parcursul lunii, la nivelul intregii tari s-a mentinut un strat de zapada consistent. A fost depasita cea mai mare cantitate lunara de precipitatii pentru luna februarie, la statiile meteorologice situate in sudul si sud-estul tarii. De asemenea a fost depasita cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore, la statiile meteorologice Baia Mare(37.8 mm) si Adamclisi(23.5 mm).In luna martie regimul termic s-a situat sub valorile normale in nord-vestul, vestul si centrul tarii, iar in rest a fost apropiat de valorile normale pentru aceasta luna. A fost depasita cea mai mare cantitate de precipitatii a lunii martie, la statiile meteorologice Bailesti(118.2 mm) si Cuntu(130.9 mm). Cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore a fost depasita la statiile meteorologice: Bailesti(102.4 mm), Bucin (36.8 mm), Rosia Montana (22.6 mm), Sannicolau Mare (24.2 mm), Siria (30.5 mm).Luna aprilie, din punct de vedere termic a fost apropiata de valorile normale.Regimul pluviometric a fost excedentar in Maramures, Crisana, Banat, Transilvania, nordul si centrul Moldovei si Dobrogea, deficitar in Muntenia si normal in restul teritoriului.A fost depasita cea mai mare cantitate de precipitatii a lunii aprilie, precipitatiile cazute depasind 200 mm la statiile meteorologice: Oravita(226.4 mm), Resita( 205.3 mm), Lugoj(201.2 mm), Caransebes( 200.6 mm) - din Banat si in Moldova la Radauti(125.6 mm). A fost depasita cantitatea maxima de precipitatii cumulata in 24 de ore, pentru luna aprilie la statiile meteorologice:Resita(79.2 mm), Caransebes(67.6 mm), Bozovici(66.4 mm), Timisoara(63.0 mm), etc.In luna mai temperaturile medii au fost apropiate de valorile normale in sudul si estul tarii si au depasit normala climatologica in cea mai mare parte a regiunilor din centru si vest. Regimul pluviometric a fost excedentar in Moldova, Muntenia, sud-estul Olteniei, sud-estul Transilvaniei, deficitar in cea mai mare parte a Dobrogei si nordvestul tarii, iar in rest normal. A fost depasita cea mai mare cantitate de precipitatii a lunii mai, la statiile meteorologice: Penteleu(159.9 mm) si

74




Slatina(162.3 mm). Precipitatiile cazute in 12 ore la posturile pluviometrice au inregistrat la: Halos-Casin (218 l/mp), Dofteana(184 l/mp) si la Magura (170 l/mp).A fost depasita cantitatea maxima de precipitatii cumulata in 24 de ore, pentru luna mai, la statiile meteorologice: Slatina(50.6mm), Targoviste(137.6 mm), Sacueni(53.0 mm), Toplita(42.0 mm), Sighetul Marmatiei(43.6 mm), In luna iunie regimul termic a fost normal, exceptand estul si sud-estul tarii, unde s-a situat sub valorile normale. Cantitatile de precipitatii au fost excedentare local in Moldova, estul Olteniei si sudul Transilvaniei, deficitare in nord-vestul, vestul, sud-vestul tarii si normale in rest. A fost depasita cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore, pentru luna iunie, la statiile meteorologice Baisoara(66.2 mm) si Tg. Lapus(43.8 mm). S-au realizat cele mai coborate temperaturi minime si maxime zilnice din sirul de observatii la majoritatea statiilor meteorologice de referinta. In zona montana a nins. In luna iulie temperatura medie lunara s-a situat peste valorile normale in cea mai mare parte a tarii, exceptand sudul unde a fost normala. In general, in prima decada a lunii s-au realizat cele mai coborate temperaturi maxime si minime zilnice, iar in ultima decada s-au realizat cele mai ridicate temperaturi maxime si minime zilnice din sirul de observatii. A fost depasita cea mai mare cantitate de precipitatii a lunii iulie, inregistranduse cantitati insemnate de precipitatii la statiile meteorologice: Bacles(202.0 mm), Baile Herculane(225.1 mm), Bucin (223.3 mm), Corugea(214.6 mm), Galati(210.1 mm), Jurilovca(217.1 mm), Medgidia(149.9 mm), Negresti(212.2 mm), Odorheiu Secuiesc (235.6 mm), Tg. Logresti(210.3 mm), Voineasa(222.9 mm), Campu lui Neag(165 l/mp).In intervalele 1-19.07, 23-24.07, 27-28.07 au cazut ploi cu caracter de aversa, insotite de descarcari electrice, intensificari ale vantului si grindina, Cantitati semnificative (peste 100 mm.) s-au inregistrat local in nordul Dobrogei si in vestul si sudul Moldovei (chiar peste 150 mm in zone restranse din judetele Bacau, Vrancea, Galati). Precipitatiile au fost insemnate cantitativ pe cea mai mare parte din teritoriul tarii (31 judete), provocand inundatii, pierderi de vieti omenesti si importante pagube materiale.In luna august, temperatura medie s-a situat in jurul valorilor normale, cu abateri pozitive in zona litorala, Delta Dunarii, Carpatii Orientali si negative, local, in sudul si vestul tarii. Pe parcursul lunii precipitatiile au fost frecvente, ploile avand un caracter torential, iar cantitatile de apa cazute in 24 de ore au depasit cantitatile maxime ale lunii august in special in Moldova, Oltenia, Muntenia, Maramures, Transilvania, Crisana si Banat, Precipitatiile au fost insotite de intensificari de vant cu aspect de vijelie. In zona montana inalta a nins.In luna septembrie, regimul termic s-a situat peste valorile normale in nordvestul, nordul si sud-estul tarii, a fost sub valorile normale in sud, in restul teritoriului incadrandu-se in limite normale.Regimul pluviometric a fost excedentar in sudul, sud-estul, sud-vestul tarii, sudestul Transilvaniei si deficitar, pe arii restranse in nordul, nord-estul si estul tarii. Ploile au avut caracter torential, fiind inregistrate cantitati insemnate( peste 200 mm), in partea centrala a Campiei Romane, estul Podisului Getic si sudul litoralului. Cantitati exceptionale de precipitatii s-au inregistrat la Mangalia: 330.4 mm. (normala climatologica = 32.0 mm) si la Bucuresti Filaret: 316.5 mm. (normala climatologica = 44.8 mm).In luna octombrie, temperatura medie s-a situat in jurul valorilor normale. Regimul pluviometric a fost deficitar in cea mai mare parte a tarii si excedentar in nord-est si sud-est. La statiile meteorologice: Bucuresti-Baneasa, Bucuresti-Filaret, Fetesti, Slobozia, Titu si Baile Herculane, a fost depasita cantitatea maxima de precipitatii a lunii octombrie.In luna noiembrie, regimul termic s-a situat sub valorile normale pe aproape intreg teritoriul tarii, iar in nord-vest si sud-est s-a incadrat in limite normale. Regimul pluviometric a fost deficitar in vestul si nord-vestul tarii, excedentar in sud-est, local in centru si est, iar in rest a fost normal.

75




In luna decembrie, temperatura medie lunara a fost peste valorile normale in sudul si estul tarii si apropiata de valorile normale in rest. Regimul pluviometric a fost excedentar in nord-vestul, vestul si centrul tarii, local deficitar in sud si normal in rest.Aproape in toate lunile anului s-au produs depasiri ale COTELOR DE APARARE pe cursurile de apa, cele mai importante inundatii inregistrand-se in intervalul aprilie-septembrie 2005, cand s-au produs viituri insemnate pe majoritatea raurilor, unele cu debite istorice, care au cuprins areale extinse si au condus la pierderi de vieti omenesti si pagube materiale deosebit de importante.Desi in ultimii 40-50 ani s-au mai produs viituri importante in majoritatea bazinelor hidrografice, niciodata in ultimii 100 ani, viiturile nu s-au intins pe o durata atat de mare de timp (din februarie si pana in septembrie). De asemenea viiturile anterioare dintre care se evidentiaza cele produse in anii 1970 si 1975, s-au desfasurat pe areale mult mai restranse decat cele produse in anul 2005.

Fluviul Dunarea a avut o evolutie deosebita in perioada de primavara a anului 2005(martie – mai), debitul mediu la intrarea in tara inregistrand un maxim de 12900 mc/s in luna aprilie. In luna martie debitul maxim a fost de 12500 mc/s iar in luna mai de 10800 mc/s . Acestea au condus la inundarea unor gospodarii in Delta Dunarii si au determinat masuri urgente pentru apararea orasului Sulina prin practicarea controlata a unei brese in Cordonul litoral Sulina – Sf. Gheorghe – zona Sonda.Cele mai scazute valori ale debitelor la intrarea in tara (in jurul valorii de 3000 m3/s) au fost inregistrate in luna noiembrie. Aceste valori scazute ale debitelor au determinat, la unele statii hidrometrice de pe sectorul romanesc al Dunarii(aval Portile de Fier) niveluri sub cotele etiajului navigabil(statiile hidrometrice Gruia, Calafat si Giurgiu).

Efectele inundatiilor si ale fenomenelor meteorologice periculoase

Inundatiile din revarsari ale cursurilor de apa, deversari si avarieri ale digurilor si acumularilor mici, scurgeri de pe versanti, precum si fenomenele meteorologice periculoase (indeosebi intensificari de vant, grindina si descarcari electrice), produse in anul 2005 au afectat toate judetele tarii si 1734 de localitati, valoarea totala a pagubelor fiind estimata la 5.975.201,5 mii RON Au decedat 76 persoane. Au fost avariate 93.976 case si anexe gospodaresti, 1063 obiective sociale si economice, iar peste 656.392 ha teren agricol au fost grav afectate.Infrastructura a suferit pagube importante, inregistrandu-se avarii la 9860,63 km drumuri judetene si comunale, 560,4 km drumuri nationale, 2465,84 km strazi in localitati, 2644,9 km drumuri forestiere, 9113 poduri si podete, 23,8 km cale ferata, retele de alimentare cu apa, retele electrice si telefonice. A fost de asemenea grav avariat un numar de 630 constructii hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor, in principal diguri, consolidari si aparari de maluri, regularizari ale cursurilor de apa, care au necesitat lucrari urgente de refacere.In anul 2005, cele mai afectate de inundatii si fenomene meteorologice periculoase( in functie de marimea valorii pagubelor) au fost judetele: Vrancea (507.841,9 mii RON), Buzau (462.227,5 mii RON), Timis (406.069,3), Caras-Severin (363.209,8 mii RON), Bacau (338.641,9 mii RON), Teleorman (320.122,6 mii RON), Mehedinti (258.224,7 mii RON), Olt (220.672,1 mii RON), Galati (214.470,4 mii RON), Botosani (209.215,0 mii RON), Dolj (203.397,1 mii RON), Suceava(202.092,0 mii RON), Satu Mare (195.276,9 mii RON).

76




Situatia pagubelor la nivelul judetului Giurgiu.

Table 42 Situatia pagubelor produse de inundatii si fenomene meteorologice periculoase in perioada ianunarie-decembrie 2005

Principalele cauze ale producerii inundatiilor, au fost urmatoarele: caderea unor cantitati importante de precipitatii(cumulat peste 200 l/mp), care in

perioada de primavara s-au suprapus peste stratul de zapada existent (in unele zone acesta depasind 1 m), conducand la volume ale viiturii exceptionale(pe raul Timis, in sectiunea Sag, volumul viiturii a fost de 770 mil. mc., depasind pe cel din anul 2000, care a fost de 250 mil. mc)

avarierea digurilor ca urmare debitelor produse, care au depasit debitele de calcul proiectate ale digurilor, precum si a timpului extrem de mare de solicitare al acestora(peste 20 zile, la maxim 5 zile aparand in general fenomenele de tasare si infiltratii);

crearea unor brese in acumularile piscicole din administrarea Consiliilor Locale si persoanelor fizice, ca urmare a intretinerii deficitare, obturarii evacuatoarelor sau efectuarii unor suprainaltari neautorizate;

defrisarea padurilor si efectuarea necorespunzatoare a unor lucrari agrotehnice care faciliteaza procesele de eroziune si conduc la marirea coeficientului de scurgere pe versanti si antrenarea unor cantitati mari de aluviuni;

inexistenta rigolelor si a santurilor de scurgere a apelor pluviale sau neintretinerea celor existente, in multe localitati rurale;

colmatarea, subdimensionarea sau neintretinerea retelelor de canalizare a localitatilor, care sunt neadecvate regimurilor torentiale de scurgere;

amplasarea unor obiective neautorizate (case, anexe gospodaresti, etc) in zonele inundabile;

construirea locuintelor, in zone inundabile, pe fundatii necorespunzatoare si din materiale de foarte slaba calitate;

depasirea capacitatii de transport a sectiunii podurilor si podetelor, atat datorita subdimensionarii cat si datorita obturarii sectiunilor de scurgere cu materiale lemnoase, deseuri menajere sau reziduri tehnologice, depozitate in albia raurilor sau antrenate de pe versanti; nerealizarea de catre detinatori a lucrarilor pentru asigurarea scurgerii in zona podurilor in conformitate cu prevederile legale in vigoare;

lipsa sau insuficienta stocurilor de materiale si mijloace de interventie, la nivelul comitetelor locale pentru situatii de urgenta;

77




neasigurarea permanentei la unele primarii din mediul rural, ceea ce intrerupe functionarea fluxului informational pentru avertizarea-alarmarea populatiei;

necunoasterea de catre administratia publica locala si de catre populatie a atributiilor si respectiv, a masurilor ce trebuie luate in situatii de urgenta generate de inundatii si fenomene meteorologice periculoase.

Sinteza situatiilor de urgenta produse ca urmare a inundatiilor pe teritoriul judetului Gurgiu in anii

2005-2006

Anul 2005

16-20 februarie 2005 datorita precipitatiilor abundente inregistrate in judetul Giurgiu si judetele limitrofe cat si a topirii stratului de zapada s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile Neajlov, Dimbovnic, Sabar si Glavacioc, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Neajlov la PH Vadu Lat 230 cm in data de 17.02.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 30 cm, Neajlov la PH Calugareni 278 cm in data de 19.02.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 18 cm si Sabar la Poienari 220 cm in data de 18.02.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 20 cm. Aceste depasiri de cote si niveluri au produs urmatoarele efecte negative:

- au fost afectate 8 localitati (7 din revarsarea raului Neajlov respectiv Crevedia Mare, Bucsani, Clejani, Bulbucata, Iepuresti, Singureni si Calugareni si o localitate din revarsarea raului Glavacioc respectiv Ghimpati);

- situatia pagubelor pe localitati se prezinta astfel:1. Crevedia Mare – 50 ha teren agricol cultivat, 50 ha pasune, 150 m

DC si 1 podet;

2. Bucsani – 30 ha teren agricol cultivat, 31 ha pasune si 20 m DC;

3. Clejani – 250 ha teren agricol cultivat, 200 ha pasune si 80 m DC;

4. Bulbucata – 20 ha teren agricol cultivat si 20 m DC;

5. Iepuresti – 100 ha teren agricol cultivat, 90 ha pasune si 2 podete;

6. Singureni – 1 ha teren agricol cultivat si 15 ha pasune;

7. Calugareni – 5 gospodarii, 6 ha teren agricol cultivat, 150 ha

pasune;

8. Ghimpati – 35 ha pasune;

- circulatia pe drumurile afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost intrerupta pentru anumite perioade de timp.

aprilie – mai 2005 datorita precipitatiilor inregistrate in judetul Giurgiu si judetele limitrofe s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile care strabat judetul Giurgiu, scurgeri de pe versanti si inundari ale unor terenuri. Aceste depasiri de cote si niveluri ca si cantitatea mare de precipitatii cazuta intr-un interval scurt au produs urmatoarele efecte negative:

- 110 ha culturi, 3885 ha paduri si 37 ha islazuri; 01-16 iulie 2005 datorita precipitatiilor, cu caracter de torentialitate, ce au depasit in unele

localitati, in 24 de ore media multianuala inregistrata in luna iulie, cazute in judetul Giurgiu si judetele limitrofe s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile care strabat judetul Giurgiu,

78




inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Arges la PH Malu Spart 234 cm in data de 13.07.2005, fiind depasita cota de atentie cu 24 cm, Arges la PH Gradinari 347 cm in data de 14.07.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 97 cm, Arges la PH Budesti (jud. Calarasi) 367 cm in data de 13.07.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 57 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 182 cm in data de 06.07.2005, fiind depasita cota de atentie cu 32 cm, Neajlov la PH Calugareni 342 cm in data de 07.07.2005 fiind depasita cota de pericol cu 17 cm si Glavacioc la PH Crovu 330 cm in data de 04.07.2005 fiind depasita cota de pericol cu 30 cm precum si scurgeri de pe versanti.

15-25 august 2005 datorita precipitatiilor cazute in bazinele superioare ale raurilor Arges, Neajlov si Sabar s-au produs cresteri de niveluri si debite, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Arges la PH Malu Spart 292 cm in data de 18.08.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 52 cm, Arges la PH Budesti (jud. Calarasi) 317 cm in data de 22.08.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 17 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 170 cm in data de 19.08.2005, fiind depasita cota de atentie cu 20 cm, Neajlov la PH Calugareni 292 cm in data de 21.08.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 32 cm, Glavacioc la PH Crovu 220 cm in data de 19.08.2005 fiind depasita cota de atentie cu 20 cm si Sabar la PH Poienari 218 cm fiind depasita cota de inundatie cu 18 cm precum si scurgeri de pe versanti. Depasirile de cote si niveluri si scurgerile de pe versanti produse in lunile iulie si august au avut urmatoarele efecte negative:

- au fost afectate 26 localitati astfel :1. Giurgiu – 28 case si 4 anexe gospodaresti avariate;

2. Bolintin Vale – 1 constructie hidrotehnica;

3. Mihailesti – 1 podet;

4. Adunatii Copaceni – 1 pod, 1295 ha teren agricol si 10 fantani;

5. Bucsani – 1 podet;

6. Calugareni – 2 case avariate, 1,5 km de drum judetean, 235 ha teren

agricol si 100 fantani;

7. Colibasi – 1 constructie hidrotehnica;

8. Crevedia Mare – 0,28 km DJ+DC si 2 poduri;

9. Gradinari – 1 podet;

10. Gaiseni – 2 podete;

11. Gogosari – 1 casa avariata;

12. Gostinari – 1 podet si o constructie hidrotehnica;

13. Ghimpati – 24 case distruse, 13 avariate, 34 anexe gospodaresti afectate,

1 obiectiv social-economic (casa parohiala), 4 poduri si podete, 3 km

DJ+DC, 640 ha teren agricol, 152 fantani si 2 constructii hidrotehnice;

14. Greaca – 1 casa avariata;

15. Isvoarele – 3 case distruse, 6 avariate, 5 anexe gospodaresti avariate,

201,1 ha teren agricol, 801 fantani, 139 animale moarte si o constructie

hidrotehnica avariata;

79




16. Izvoarele – 5 case avariate, 2 anexe gospodaresti, 3 poduri si podete, 1,8

km DJ+DC, 757,12 ha teren agricol, 11 fantani si 2 constructii

hidrotehnice;

17. Hotarele – 26 case distruse, 89 avariate, 10 anexe gospodaresti, 1 obiectiv

social-economic (biserica), 900 ha teren agricol, 1500 fantani si 3

constructii hidrotehnice;

18. Heresti – 2 case avariate, 1 km de DC si 32 punti pietonale;

19. Joita – 1 podet si o constructie hidrotehnica;

20. Letca Noua – 1 casa avriata, 2 anexe gospodaresti, 1 obiectiv social-

economic (canton silvic), 61 ha teren agricol si o constructie

hidrotehnica;

21. Ogrezeni – 1 constructie hidrotehnica;

22. Rasuceni – 3 case distruse, 3 avariate, 3 anexe gospodaresti, 1 podet,

DJ+DC 0,5 km si 187,8 ha teren agricol;

23. Schitu – 2 case distruse, 11 avariate, 9 anexe gospodaresti, 2 poduri si

podete, 1,798 km DJ+DC, 63,6 ha teren agricol, 7 fantani si 2 constructii

hidrotehnice;

24. Stoenesti – 1 casa avariata, 11 anexe gospodaresti, 3 podete, 0,5 km

DJ+DC, 390 ha teren agricol si 85 fantani;

25. Vinatorii Mici – 0,3 km DJ si DC;

26. Varasti – 2 case distruse, 3 avariate, 3 anexe gospodaresti, 446,8 ha teren

agricol si 10 fantani;

- circulatia pe drumurile judetene afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost blocata pentru anumite perioade de timp.

- 20 de localitati au ramas fara alimentare cu energie electrica, echipe ale societatii electrica actionand pentru remedierea defectiunilor aparute la 150 posturi de transformare;

- circulatia pe linia 103 Bucuresti – Progresu – Giurgiu a fost intrerupta datorita deplasarii pilei nr. 2 a podului amplasat peste raul Arges, sat Gradistea, comuna Comana, structura metalica a podului prabusindu-se in albia raului Arges, legatura feroviara intre Bucuresti si Giurgiu fiind deviata pe relatia Videle;

19-28 septembrie 2005 datorita precipitatiilor cazute in aceasta perioada s-au produs cresteri de niveluri si debite, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Arges la PH Gradinari 482 cm in data de 22.09.2005, fiind depasita cota de pericol cu 132 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 313 cm in data de 23.09.2005, fiind depasita cota de pericol cu 53 cm, Neajlov la PH Calugareni 385 cm in data de 24.09.2005 fiind depasita cota de pericol cu 35 cm, Glavacioc la PH Crovu 288 cm in data de 24.09.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 38 cm si Sabar la PH Poienari 298 cm in data de 23.09.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 98 cm precum si scurgeri de pe versanti:

80




Depasirile de cote si niveluri si scurgerile de pe versanti produse in aceasta perioada au avut urmatoarele efecte negative:

- au fost afectate 32 localitati astfel:33. Giurgiu - 7 case avariate, 1 anexa si 2 fantani;34. Mihailesti – 42 de case avariate, 7 in pericol de prabusire, 18 anexe

avariate, 2 anexe distruse si 100 fantani,;35. Bolintin Vale – 4 case avariate, 1 in pericol de prabusire, 1 anexa

avariata, 100 fantani, 0,5 km drum forestier, 50 ha pepiniera, 10.000 puieti, 26 mc masa lemnoasa ;

36. Adunatii Copaceni – 6 case avariate, 1 in pericol de prabusire, 1 casa distrusa, 8 anexe avariate, 4 anexe distruse, DN 5 afectat pe o portiune de 0,2 km, DJ 412 A afectat pe o portiune de 500 m,;

37. Bolintin Deal – 5 case avariate, 800 fantani si DC afectate pe o suprafata de 0,8 km;

38. Bucsani – 1 pod afectat, 20 fantani, 1,5 km DC si o traversare pietonala ;39. Bulbucata – 1 casa avariata, 3 anexe avariate, DC 4 km, 30 fantani, 50 ha

teren agricol cultivat si 30 ha pasune;40. Cosoba – 10 case avariate, 60 de fantani, strazi 4,2 km si DJ 601 A 2,2

km;41. Crevedia Mare – 1 casa avariata, 20 fantani, DC 0,2 km, 1 podet si 100 ha

teren agricol cultivat,;42. Colibasi –1 casa avariata;43. Clejani – 5 case avariate, 3 anexe avariate, 30 fantani, DC 140 0,9 km;44. Calugareni – 16 case avariate, DC 107 1 km, 1 podet pe DC 107, 100

fantani, 423 ha teren agricol cultivat si 600 ha pasune;45. Comana – 14 case avariate;46. Floresti Stoenesti – 2 case avariate, 100 fantani, 100 ha teren agricol

cultivat si 1 pod din lemn peste raul Sabar pe DC 152;47. Gaiseni – 4 case avariate, DJ 401A 0,2 km, 300 ha teren agricol cultivat

si 50 pasuni; 48. Ghimpati – DJ 603 deversat pe o portiune de 200 m si 1 podet;49. Hotarele - 16 case distruse, 186 case avariate;50. Izvoarele – 10 case avariate, 27 anexe, 10 poduri si podete si 15 fantani;51. Iepuresti – 3 case afectate, 1 anexa, 1 podet peste raul Neajlov pe DC

105, 15 fantani, DJ 411 0,15 km si 400 ha teren agricol cultivat;52. Joita – pod peste raul Ciorogarla distrus, DJ 601 A 1,7 km, si DJ 602 1,1

km;53. Letca Noua – 1 case avariata, 10 ha teren agricol cultivat si 22 ha pasune;54. Marsa – 1 casa avariata, 1 anexa avariata si 100 fantani; 55. Ogrezeni –100 fantani;56. Roata de Jos – 4 fantani, 7 traversari pietonale si 30 fantani;57. Rasuceni – 1 casa avariata;58. Sabareni – 4 case avariate, DJ602 2,5 km, podet pe DC 143, si 40 ha

teren agricol cultivat;59. Schitu – 18 anexe gospodaresti,18 curti, 3 podete, 22 fantani, 70 ha teren

agricol cultivat si 240 ha pasune ;60. Stoenesti – 1 casa avariata;61. Toporu - DJ 503 afectat de apa pe o suprafata de 2000 m;

81




62. Singureni – 3 case avariate, 2 anexe avariate, DJ 411 1 km, 20 fantani si gradini 0,13 ha;

63. Ulmi –32 case avariate, 1 anexa, DJ 601 E 1,5 km, strazi 4 km;64. Varasti – 6 case avariate;

- circulatia pe drumurile nationale afectate s-a desfasurat cu dificultate si a fost blocata pentru anumite perioade de timp.- circulatia pe drumurile judetene afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost blocata pentru anumite perioade de timp.

02-08 octombrie 2005 datorita precipitatiilor abundente inregistrate in zilele de 02-03.10.2005 ce au depasit capacitatea de preluare a rigolelor si sistemului de canalizare precum si scurgerilor de pe versanti au fost afectate:

- 5 localitati respectiv Cosoba, Clejani, Hotarele, Ulmi si Varasti;- situatia pagubelor pe localitati se prezinta astfel:

1. Cosoba – 11 case;

2. Clejani – 1 casa si 5 curti;

3. Hotarele – 4 case;

4. Ulmi – 25 curti + anexe gospodaresti si incinta scolii din satul

Ghionea;

5. Varasti – 2 curti si 50 ha teren agricol;

Anul 2006Datorita depasirii cotei de pericol, pe fluviul Dunarea:

Pagubele produse in perioada 01.04-17.04.2006:

- 4265 ha padure, din care 260 ha impaduriri si regenerari naturale;- 1350 mc material lemnos;- 150 ha terenuri neproductive- in incintele indiguite , apa balteste pe 1200 ha , datorita excesului de umiditate - s-a intrerupt alimentarea cu energie electrica a depozitului de carburanti Cioroiu, a unui

atelier flotant apartinand CNF Giurgiu – Nav si a unui post de transformare de la Prefabricate Giurgiu;

- alimentarea cu apa a mun. Giurgiu a fost restrictionata pe timp de noapte datorita dificultatii evacuarii apelor uzate epurate in fluviul Dunarea.

Datorita alunecarilor de teren produse in comuna Prundu sat Puieni semnalate in data de 06.04.2006

In zona Ulita lui Brezoi in partea de sud-est a satului s-a produs o alunecare de teren pe o fasie de cca 60 m latime de o parte si de alta a ulitei fiind afectate :

82




a) ulita satului pe o lungime de cca 150 m , cu producerea unei falii aproximativ la jumatatea fasiei , cu urmatoarele dimensiuni: lungime cca . 25m , latime cca.8 m , adancime cca. 1,5m .

Tot in aceasta zona a fost afectat si un stalp de alimentare cu energie electrica care s-a deplasat cu cca. 1,5 m si s-a prabusit dar a ramas functional b) au fost afectate un numar de 6 case , dupa cum urmeaza :- Ciobanu dumitru ( casa 2 camere , in curs de refacere dupa un incendiu partial in 2005 –

pericol de prabusire –stare de colaps – nelocuibila-constructie din paianta-invelitoare din azbociment -2 ape – locuita de 2 persoane de 74 ani, respectiv 72 ani dorm afara –falie paralela cu curbele de nivel de aprox. 50 cm adancime in locuinta );

- Stavarna Gheorghe ( casa 6 camere- constructie din chirpici –sarpanta 2 ape, invelitoare tigla –falie aprox. 50 cm adancime , paralela cu curbele de nivel , la limita constructiei –pericol , nu poate fi locuita-2 persoane );

- Poenaru Nicolae ( casa , constructie din chirpici , 3 camere , nelocuita –crapaturi la pereti datorita unor deplasari mai vechi ale terenului) ;

- Bratu Marian ( casa 2 camere –pericol –stare de colaps-constructie din paianta –invelitoare din azbociment –locuinta dispusa paralel cu curbele de nivel –deplasari de teren curte , falie paralela cu curbele de nivel );

- Paduraru – casa 3 camere-constructie din chirpici-invelitoare din tigla , deformata –alunecari –tasari aprox. 50 cm –falie paralela cu curbele de nivel ( in fata casei aprox. 1m)

- Serban Lina ( casa 2 cam –pericol de prabusire –stare de colaps –constructie din chirpici –invelitoare din tigla –alunecari –tasari aprox. 50 cm –falie paralela cu curbele de nivel.

Impactul inundatiilor si fenomenelor asociate asupra calitatii vietii

Situatia economica

Daca utilizam PIB-ul pe cap de locuitor drept unul dintre indicatorii macroeconomici principali, Bulgaria si Romania au cele mai scazute randamente economice din UE. Drept rezultat, cetatenii Bulgariei si ai Romaniei au cel mai scazut nivel de trai. Diferenta dintre nivelul de trai din cele doua tari si UE este mai mare decat diferenta dintre PIB-urile corespunzatoare pe cap de locuitor. In ultimii ani, procesul postaderare al celor doua tari a fost marcat de rate de crestere mari si de o buna refacere economica, fara insa ca acestea sa genereze o crestere substantiala a veniturilor la nivelul gospodariilor.

83




Figure 26 Nivelul PIB Romania si Bulgaria (Eurostat 2003)

Bulgaria si Romania prezinta un nivel ridicat al lipsurilor in ceea ce priveste standardul de viata, inregistrand niveluri de 3,9, respectiv 3,4 pe indexul lipsurilor (pe baza a sase articole considerate necesare traiului). In aceasta privinta, cele doua tari intra in contrast cu cele sase tari cu cele mai scazute venituri din UE, care au un index global al lipsurilor de 2,5, si in special cu tarile din UE25, care inregistreaza un index al lipsurilor de 1,0. Nivelul lipsurilor se masoara pe baza a sase articole pe care o gospodarie nu si le poate permite: incalzirea adecvata a locuintei; o masa cu carne o datala doua zile, daca se doreste; inlocuirea mobilierului uzat; cumpararea de imbracaminte noua mai degraba decat la mana a doua; banii necesari pentru o saptamana de concediu pe an; a invita la masa sau la o bautura prietenii sau rudele cel putin o data pe luna. Indexul lipsurilor este o incercare de a construi indici de saracie care sa masoare excluderea separat de nivelul de trai minim. Studiul a relevat faptul ca multor persoane nu le sunt satisfacute aceste nevoi de baza in Bulgaria si Romania.

Conditiile economice generale predominante in Bulgaria si Romania influenteaza si masura in care gospodariile isi produc propriile alimente. In ambele tari, mai mult de jumatate dintre locuitori au declarat ca intretin culturi agricole sau cresc animale pentru a-si asigura necesarul de alimente. In Bulgaria, 64% dintre gospodariile din cvartila celor mai mici venituri se bazeaza pe propriile activitati de producere a hranei pentru asigurarea necesarului de alimente in gospodarie; in Romania, situatia este si mai acuta, cu 75% dintre gospodariile cele mai sarace bazandu-se pe productia proprie de alimente pentru asigurarea necesarului. Cifrele corespunzatoare pentru cele sase tari UE cu cele mai scazute venituri si respectiv pentru UE25 sunt semnificativ mai scazute, de 56% si respectiv de 19% dintre gospodariile din cvartila celor mai mici venituri, bazandu-se pe productia proprie de alimente pentru asigurarea necesarului. Acest tip de agricultura de subzistenta reprezinta o solutie limitata si pe termen scurt pentru conditiile de viata dificile din Bulgaria si Romania. Desi s-a dovedit o strategie utila de supravietuire, aceasta nu poate fi considerata o solutie pe termen lung de dezvoltare a celor doua tari inspre economia bazata pe cunoastere.

Acest fapt releva in mod direct ca influenta unor fenomene naturale distructive cum sunt inundatiile este semnificativa asupra calitatii vietii, afectand insasi sursa de obtinere a necesarului de alimente.Inundatiile afecteaza atat terenurile agricole care stau la baza obtinerii alimentelor de baza cat si animalele crescute in gospodariile individuale in sistem descentralizat in doua moduri: prin pagube de ordin material respectiv decesul animalelor datorat viiturilor (deces prin inec de regula) si al doilea prin diminuarea semnificativa a hranei acestora, parte din culturi fiind in general furaje pentru animale.

84




Sanatatea si ingrijrea sanatatii

O stare buna de sanatate este o conditie esentiala pentru o buna calitate a vietii starea de sanatate apopulatiei din Bulgaria si Romania se situeaza sub media din UE25. 15%, respectiv 16% dintre respondentii din Bulgaria si Romania au declarat ca au o stare de sanatate proasta – aproximativ dublu fata de media din UE25. Mai mult, un sfert din populatia din Bulgaria si respectiv Romania declara are boli cronice sau infirmitati care o impiedica intr-o anumita masura sa duca o viata activa si independenta.Cetatenii varstnici din Bulgaria si Romania au adesea o stare proasta de sanatate. Grupurile cu venituri mici, somerii, cei cu studii modeste si cei care traiesc in zone urbane sunt mai expusi riscului de a avea probleme de sanatate. Cu exceptia populatiei urbane, nivelul de satisfactie fata de starea proprie de sanatate in cadrul tuturor grupurilor mentionate este sub media nationala.

Pe langa alimentatie ca factor determinat in asigurarea sanatatii in cazul producerii inundatiilor riscul epidemiologic reprezinta aspectul cel mai important in cazul producerii dezastrelor naturale avand in cazul inundatiilor urmatoarele componente majore:

- riscul asupra sanatatatii datorat poluarii surselor de alimentare cu apa potabila in special in zonele unde nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa

- riscul asupra sanatatii datorat dezvoltarii insectelor purtatoare de virusi- riscul contaminarii solului cu substante chimice, urmat de contactul direct cu acestea, aici

intrand si contaminarea provocata de deversarea foselor (de cele mai multe ori neecologice)

De mentionat faptul ca in urma interviurilor in zona de studiu pe teritoriul Romaniei in zona transfrontaliera inundatiile de pana acum nu au avut impact asupra sanatatii populatiei in mod semnificativ, pagubele constand in principal in pagube de ordin material provenite de infiltrarea apei pe sub corpul digului de aparare impotriva inundatiilor de-a lungul Fluviului Dunarea.Edilii intervievati au mentionat ca populatia nu a fost afectata in mod direct, neexistand morti sau raniti in urma debitelor istorice inregistrate pe Dunare.

De asemenea populatia intervievata a mentionat numai pierderi materiale referindu-se la culturile din anul respectiv, dar totodata precizand ca fenomenele de infiltratie nu sunt o problema disparata, cu mici exceptii fiecare primavara produce astfel de fenomene odata cu cresterea nivelului Dunarii.O alta problema semnalata este in stransa legatura cu prima si e reprezentata de cresterea nivelului apelor freatice in forajele de alimentare cu apa (foraje individuale) in general in prima panza freatica a caror executie din punct de vedere tehnic este precara.

In ceea ce priveste analiza perspectivelor de stramutare elaboratorul studiului nu considera necesara o astfel de masura din cauza faptului ca nu exista constructii (locuinte) in imediata vecinatate a digului de aparare impotriva inundatiilor, in zona inundabila, vatra satelor fiind situata pe o cota superioara zonei predispuse la inundatii.Posibilitatea de stramutare a localitatilor precum Gostinu si Oinacu poate fi luata in calcul in cazul producerii unei avarii majore la digul de apare care insa este in stare buna fiind intretinut de ANIF (Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare).O alta problema semnalata de primarul comunei Gostinu este eroziunea malului Dunarii in albia majora a acestuia, distanta intre cursul actual si digul de aparare ajungand pe alocuri la 10-20 m. fapt ce poate prezenta un risc major de eroziue a digului in cazul unor nivele crescute ale Dunarii.Acesta problema a fost semnalata autoritatilor responsabile si sunt asteptate masurile de remediere insemnand consolidarea malului pe sectorul respectiv, proiect ce ar trebui sa se desfasoare in colaborare cu Consiliul Judetean Giurgiu si ANIF

85




Sectorul din Bulgaria al Dunarii nu intampina astfel de probleme in principal din cauza terenului natural, care prezinta cote mult superioare fata de cursul Dunarii.Fenomenele de infiltratine nu afecteaza populatia, perdeaua vegetala de protectie amplasata in albia majora fiind in stare foarte buna.

86




Concluzii - “Masa rotunda” organizata In cadrul proiectului “Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu: perceptia populatiei si solutii alternative de

preIntâmpinarea dezastrelor, In special a inundatiilor din regiunea transfrontaliera Giurgiu – Ruse”.

In data de 16.06.2009 la sediul Consiliului Judetean Giurgiu a avut loc “Masa rotunda” organizata in cadrul proiectului “Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu: perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor din regiunea transfrontaliera Giurgiu – Ruse”.

Aceasta masa rotunda a fost organizata pentru consultarea cu actorii locali implicati in managementul situatiilor de urgenta si stabilirea, de comun acord cu acestia pe baza rezultatelor studiului elaborat, unei harti preliminare a celor mai afectate localitati in urma producerii de inundatii in cadrul celor doua zone transfrontaliere.

In cadrul aceastei activitati , a fost prezentat draftul studiului de specialitate care a continut date referitoare la zonele cu risc de inundatii din zona transfrontaliera Giurgiu si Ruse.

Draftul studiului,atat in varianta pe hartie cat si in varianta electronica, a fost pus la dispozitia fiecarui participant in vederea completarii cu date relevante din domeniul sau de activitate.

La intalnire au participat membrii echipei de implementare a proiectului precum si reprezentanti ai institutiilor din ambele tari Romania si Bulgaria care au atributii in gestionarea situatiilor de criza, respectiv:

1. Presedintele Consiliului Judetean Giurgiu – Dumitru Beianu2. Todor Petrov – Asociatia ECOLINKS Ruse Bulgaria, in calitate de partener in proiect,

acesta fiind si membru al echipei de proiect 3. Constantin Stoenescu - Asociatia "Societatea ecologista Noua Alianta", Giurgiu, România ,

membru in echipa de proiect4. Natalia Koleva - expert in Bazinul Dunarii Directia Plevna, filiala Ruse 5. Marinescu Olimpiu- Administratia Nationala "Apele Române", Directia Apelor Arges-

Vedea Pitesti, Sistemul de Gospodarire al Apelor Giurgiu, (reprezentant al domnului Dragos Stoica - Director)

6. Petrus Marin - Sef Statie Hidrologica Giurgiu7. Juzlam Kamberova - sef departament Ministerul dezvoltarii regionale, filiala Ruse8. Petrus Gabriela – Consilier Agentia pentru Protectia Mediului Giurgiu, membru al echipei

de implementare9. Dimitar Pavlov - comisar in Ministerul de Interne, Directia Ruse10. Veselin Marcov - inspector In Ministerul de Interne, Directia Ruse11. Stefan Kuzarov – adjunct al Inspectorului Sef al Ministerului de Interne, Directia Ruse12. Dirstaru Ion – Inspectoratul pentru situatii de urgenta "VLASCA" Giurgiu13. Botoroaga Madalina - Inspectoratul pentru situatii de urgenta "VLASCA" Giurgiu 14. Mardale Nicu – director Consiliul Judetean Giurgiu

Scopul acestei informari il reprezinta mediatizarea evenimentului desfasurat in cadrul proiectului in vederea diseminarii informatiilor legate de riscul , prevenirea si limitarea efectelor inundatiilor in scopul informarii, educarii si constientizarii cetatenilor.

87




In urma prezentarii studiului si a hartii cu zonele de risc la inundatii definite, au fost discutate aceste zone in special in sectorul romanesc si a rezultat ca aceasta harta va fi actualizata ulterior cu informatii suplimentare din partea bulgara, cu toate ca a fost subliniat ca malul bulgaresc al Dunarii are o cota superioara celui romanesc, nefiind supus inundatiilor.

Participantii au fost de acord cu propunerea facuta de consultant privind zonele de risc la inundatii si motivarea acestuia in alegerea acestor zone.

88

PROIECT TEHNIC - Portal · Web viewbrate , albii mai vechi ale Dunarii, active, dar cu debite mai...

Documents

Transcript of PROIECT TEHNIC - Portal · Web viewbrate , albii mai vechi ale Dunarii, active, dar cu debite mai...