rezumat.docx

8
UNIVERSITATEA VALAHIADIN TARGOVIŞTE FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ŞI ŞTIINTELE EDUCAȚIEI MASTER SPECIALIZAREA: DOCTRINĂ, ŞTIINȚĂ, MISIUNE AN UNIVERSITAR 2012-2013 Plan de cercetare individuală Disciplina: O nouă viziune asupra ştiinţei Masterand: Milea Ilie-Radu Tema de cercetare, stabilită de comun acord cu PROF. UNIV. DR. ING. GHEORGHE VALERICĂ CIMPOCA, se încadrează la disciplina O nouă viziune asupra ştiinţei şi are următorul titlu: Temeiurile conlucrării teologiei cu ştiintei. Coordonator Ştiinţific: PROF. UNIV. DR. ING. GHEORGHE VALERICĂ CIMPOCA

Transcript of rezumat.docx

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TARGOVITEFACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX I TIINTELE EDUCAIEIMASTERSPECIALIZAREA: DOCTRIN, TIIN, MISIUNEAN UNIVERSITAR 2012-2013

Plan de cercetare individual

Disciplina: O nou viziune asupra tiinei

Masterand: Milea Ilie-RaduTema de cercetare, stabilit de comun acord cu PROF. UNIV. DR. ING. GHEORGHE VALERIC CIMPOCA, se ncadreaz la disciplina O nou viziune asupra tiinei i are urmtorul titlu: Temeiurile conlucrrii teologiei cu tiintei.

Coordonator tiinific:PROF. UNIV. DR. ING. GHEORGHE VALERIC CIMPOCA Masterand: Milea Ilie-RaduAnul II, sem. I

Planul lucrrii. Stadiul actual al cercetrii

IntroducereRaionalitatea creaiei - temei al mpcrii religiei cu tiinaConflictul dintre tiin i religieDialogul responsabil dintre tiin i ReligieConcluziiBibliografie

IntroducereReligia este comuniunea filial de iubire sfnt dintre Dumnezeu i om, trit nluntrul inimii i manifestat n exterior prin credin, cult, virtui i fapte bune. n aceast definiie se indic fondul cel mai intim i mai autentic al religiei: iubirea i adorarea lui Dumnezeu, precum i forma cea mai veridic prin care se exprim religia: cultul divin i viaa moral.tiina, ca sistem distinctiv al vieii sociale, s-a instituit relativ trziu n istoria devenirii umane. Se poate vorbi, desigur, de tiine ncepnd cu antichitatea, dar nu de sistemul tiinei, care este produsul epocii moderne.

I. Raionalitatea creaiei - temei al conlucrrii religiei cu tiina n cercetarea modern. ntruparea evideniaz reciprocitatea desvrit ntre Dumnezeu i om, n Persoana lui Hristos. Garigs comenteaz textul spunnd c Sfntul Maxim mpinge spre extrem sinergismul teandric, fr a lua n discuie prioritatea divin n iniiativa harului, care n iconomia ntruprii a restabilit chipul divin n om.Dar att Lars Thnberg precum i ali teologi arat c important nu e iniiativa lui Dumnezeu n actul mntuirii (care n nici un caz nu e contestat) ci reciprocitatea dintre Dumnezeu i om. Exist dintre nceput o reciprocitate ntre Dumnezeu i om, omul fiind creat dup chipul lui Dumnezeu i e chemat la o asemnare cu Dumnezeu. Temeiul stabilitii pmntului i a ordinii din univers nu pot fi cutate i explicate prin cauze naturale, ci prin puterea lui Dumnezeu care susine ntreaga creaie. Trebuie s mrturisim c toate se in prin puterea Creatorului. Aceasta trebuie s ne-o spunem att nou nine, ct i celor care ne ntreab pe ce se sprijin aceast mare i grozav greutate a pmntului, c n mna lui Dumnezeu sunt marginile pmntului (Ps. 94, 4). Acesta e cel mai sigur rspuns, pe care-l putem da minii noastre i este de folos i asculttorilor notri.

II. Conflictul nentemeiat dintre tiin i religieAa zisul conflict, nu se reduce la aspectul pus n eviden de dimensiunea timpului conform cruia ideile religioase au fost elaborate n cea mai mare msur n perioada copilriei neamului omenesc, pe cnd adevrurile tiinifice sunt rodul maturizrii i maturitii sale.Totui, ntre religie i tiin nu exist o contradicie, un conflict, ci mai degrab sunt dou moduri ale aceleai realiti. De fapt, nainte de Revoluia Francez, n cultura european, nici nu se punea problema unei separaii ntre tiin i religie.tiina este benefic pentru om, cu ajutorul ei omul i-a mbuntit condiiile de via. ns din punct de vedere spiritual, tiina a generat cea mai mare criz a lumii contemporane. Lumea modern a ncercat s-l aeze pe om alturi de Dumnezeu i chiar s-l nlocuiasc pe Dumnezeu cu omul.

III. Dialogul responsabil dintre tiin i ReligieCronica ntlnirii religiei cu tiina nu este deloc doar cea a unui conflict. Cnd auzim cuvintele tiin i religie, ne gndim imediat la istoria tumultuoas a relaiei dintre ele i la conflictele generate de ntlnirea lor. Dar Exist cel puin patru tipuri distincte de relaii ntre tiin i religie: conflictul - convingerea potrivit creia tiina i religia sunt fundamental ireconciliabile;contrastul - punctul de vedere potrivit cruia nu exist vreun conflict real ntre cele dou, religia i tiina rspunznd fiecare la ntrebri total diferite;contactul - o abordare care caut dialogul, interaciunea i o posibil consonan ntre tiin i religie, i mai ales cile prin care tiina poate modela nelegerea religioas i teologic confirmarea - o perspectiv ceva mai panic, dar extrem de important, care clarific modalitile prin care religia sprijin i alimenteaz, n profunzime, ntreaga activitate tiinific.Delimitarea pe care am fcut-o ntre cele patru poziii distincte fa de tiin i religie are valoare numai dac servesc ca punct de plecare pentru un dialog adevrat.

CONCLUZIIn domeniul cunoaterii, att tiina, ct i teologia, ajung la acelai rezultat, fiecare disciplin folosind mijloace proprii i specifice. Un singur exemplu poate fi concludent n acest sens: de la nceput teologia a afirmat raionalitatea creaiei i posibilitatea transfigurrii acesteia. Astzi, aceste adevruri fundamentale din punct de vedere teologic sunt atestate ca atare i demonstrate prin procedee specifice de ctre tiin. Din aceast perspectiv putem afirma cu ndreptire c teologia i tiina sunt discipline complementare.Dar adevraii oameni de tiin sunt totodat i teologi, pentru c prin tot ceea ce fac vorbesc despre Dumnezeu i despre o raionalitate a creaiei.

BIBLIOGRAFIE1. Ciobotea, Daniel, Mitropolit al Moldovei i Bucovinei, Necesitatea dialogului ntre tiin si religie astzi, n ,,tiin i religie-antagonism sau complementaritate. Editura XXI Eonul Dogmatic, Bucureti, 2002.2. Felea, Ilarion, Religia culturii, Editura Episcopiei ortodoxe romne a Aradului, Bucureti, 1994.3. Florian, Alexandru, Cunoaterea tiinific i apusul zeilor, Editura tiinific, Bucureti, 1975.4. Haught, F. John, tiin i religie - de la conflict la dialog, trad. de Doina Ionescu, Editura XXI Eonul Dogmatic, Bucureti, 2002.5. Marion , Jean Luc, Crucea vizibilului, Editura Deisis, Sibiu, 20006. Mladin, Dr. Nicolae, Mitropolitul Ardealului , Studii de teologie moral, Editura i Tipografia Arhiepiscopiei, Sibiu, 1969.7. Plmdeal, Antonie, Biserica n mers, vol 2, Editura Mitropoliei, Sibiu, 1999.8. Popescu, Pr. Prof. Univ. Dumitru , Ortodoxie i contemporaneitate, Editura Diogene, Bucureti, 1996.9. Idem, Teoria evoluiei i evoluia teologiei, n Ortodoxia, nr. 3-4, iulie-decembrie, 2000.10. Popescu, Pr. Conf. Univ. Dr. Ion , Ortodoxia n faa ereziilor contemporane, Editura Diogene, Bucureti, 1999.11. Idem, Religie i tiin n contextul lumii contemporane, n Pstorul Ortodox, serie nou, anul V, 1999.12. Rose, Serafim , Cartea Facerii, crearea lumii, omul nceputurilor, Editura Sophia, 2001.13. Sfntul Atanasie cel Mare, Despre ntruparea Logosului, E.I.B.M.B.O.R., colecia PSB, vol. 15, Bucureti, 2001.14. Sfntul Grigore de Nyssa, Despre alctuirea omului, colecia PSB. vol. 44 , E.I.B.M.B.O.R., Bucureti,2001.15. Sfntul Ioan Damaschin, Dogmatica, E.I.B.M.B.O.R., Bucureti, 2001.16. Sfntul Ioan Gur de Aur, Omilii la Facere, E.I.B.M.B.O.R., colecia PSB, volumul 21, Bucureti, 1987.17. Sfntul Maxim Mrturisitorul, Capete despre dragoste, n Filocalia, vol. 2, Ed. Harisma, Bucureti, 1993.18. Sfntul Vasile cel Mare, Hexaimeron, E.I.B.M.B.O.R., colecia PSB, volumul 17, Bucureti, 1988.19. Yannoulatos, Anastasios, Ortodoxia i problemele lumii contemporane, Editura Bizantin, Bucureti, 2003.

Referine profesor

Lucrarea cu titlul Temeiurile conlucrrii teologiei cu tiintei, a fost susinut n faa colectivului de masteranzi, n data de 04. 02. 2013; fiind ndrumat de PROF. UNIV. DR. ING. GHEORGHE VALERIC CIMPOCA. Colectivul de masteranzi a fost format din:

Busuioc CosminStanciu Ctalin MarianNegrescu Valentin-AlexandruComan TnaseMiciu Ionu GheorghePopescu IosifNica tefanTeodoroiu GabrielNiu AlexandruNuic Valentin tefan

Pe marginea subiectului tratat s-au purtat discuii n colectiv, masterandul refcnd lucrarea conform recomandrilor fcute de profesor. A fost apreciat cu un calificativ foarte bun.

Coordonator tiinific:PROF. UNIV. DR. ING. GHEORGHE VALERIC CIMPOCA. Masterand: Milea Ilie-Radu

2