NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 1 din 40

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” BUCUREȘTI Exemplar… Nr__________ din_______________

Comandor drd. Ion CONDUR

Domeniul Informații și securitate națională _________________________________________________________________________________

REZUMAT

TEZĂ DE DOCTORAT

TEMA:

MAREA NEAGRĂ – O NOUĂ DIRECȚIE STRATEGICĂ A SECURITĂŢII MARITIME GLOBALE

Conducător de doctorat Comandor prof.univ.dr. Ioan CRĂCIUN Teză elaborată în vederea obținerii titlului de

DOCTOR ÎN INFORMAȚII ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ

BUCUREȘTI 2016

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 2 din 40

Pagină albă

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 3 din 40

CUPRINS INTRODUCERE ................................................................................................................... 7

CAPITOLUL I - DIMENSIUNEA, PERSPECTIVELE ŞI CONCEPTELE DE

BAZĂ ALE SECURITĂŢII MARITIME CONTEMPORANE......... 19

1.1 Conceptul de securitate ................................................................... 22 1.2 Conceptul de securitate maritimă ................................................... 32

1.3 Perspective alternative asupra securităţii maritime ....................... 37

1.4 Terminologia de bază şi cadrul conceptual al securităţii maritime .......................................................................................................... 49

1.5 Evoluţia balanţei de putere maritimă ............................................. 61

1.6 Ameninţări emergente la adresa securității maritime ................... 67

1.7 Avertizarea asupra situaţiei maritime - Situational Awareness ..... 72

1.8 Operaţiile de securitate maritimă ................................................... 74

CAPITOLUL II - STRATEGII ALTERNATIVE PRIVIND GESTIONAREA

SECURITĂȚII MARITIME CONTEMPORANE ............................ 83 2.1 Globalizarea și guvernanța spaţiului maritim contemporan ......... 85

2.2 Globalizarea și guvernanța spaţiului maritim contemporan.......... 92 2.2.1 Modelul UNCLOS de guvernanță maritimă ............................ 93

2.2.2 Asigurarea libertății de navigație – sarcină asumată de

SUA,puternic contestată de puterile emergente ....................... 97

2.2.3 Combaterea traficului ilegal – lupta cu inconsistența

legislației internaționale ........................................................ 100

2.2.4 Securizarea transporturilor maritime comerciale .................... 102 2.2.5 Combaterea pirateriei ............................................................ 105

2.2.6 Reducerea efectelor poluării maritime și a schimbărilor

climatice ............................................................................... 108

2.2.7 Promovarea politicilor sustenabile în domeniul pescuitului

în apele internaționale ........................................................... 111

2.2.8 Gestionarea Arcticii la răscruce de drumuri? ......................... 113

2.3 Strategii alternative de abordare a securității maritime contemporane ................................................................................. 115

2.4 Dimensiunea geopolitică a modelului global de guvernanță maritimă.Abordarea regională a securității maritime contemporane ................................................................................. 140

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 4 din 40

2.4.1 Geopolitica și securitatea maritimă – o abordare conceptuală ......................................................................................... 141

2.4.2 Geografia și securitatea maritimă ..................................... 143

2.4.3 (Geo)Strategii de securitate maritimă ............................... 148

2.5 Guvernare maritimă – câteva scenarii posibile ........................... 158

CAPITOLUL III - IMPORTANȚA STRATEGICĂ A REGIUNII MĂRII NEGRE PENTRU DOMENIUL MARITIM GLOBAL ............................... 169

3.1 Regiunea Mării Negre – Premizele (re)construcției regionale la Marea Neagră ................................................................................ 171

3.2 Securitatea în zona Mării Negre – un exemplu al „eșuării regionalismului”? .......................................................................... 179

3.3 Complexitatea și dificultatea securității în regiunea Mării Negre ........................................................................................................ 189

3.4 Marile Puteri și regionalizarea securității la Marea Neagră ...... 196

3.5 Securitatea Mării Negre – implicarea UE ................................... 200

3.6 Influența Rusiei în spațiul de securitate regională al Mării Negre ........................................................................................................ 206

3.7 Rolul activ al Turciei pentru securitatea Mării Negre ................ 209

3.8 Securitatea Mării Negre – rolul NATO și SUA ........................... 214

3.9 Regionalizarea și efectele locale ale securității maritime în regiunea Mării Negre ................................................................................... 217

3.9.1 Regiunea Mării Negre, ce s-a schimbat? De la

hegemonie la pluralism și înapoi la rivalitate .............. 217

3.9.2 Conflicte locale și impactul acestora asupra stabilității regionale ..................................................................... 227

3.9.3 Convenția de la Montreaux și statutul strâmtorile turcești .................................................................................... 230

3.9.4 Kremlinul își reafirmă influența maritimă strategică din regiunea Mării Negre .................................................. 235

CAPITOLUL IV - DINAMICA SECURITĂŢII MARITIME A REGIUNII MĂRII

NEGRE ÎNTRE CRIZA RUSO-UCRAINEANĂ ȘI

ÎNCERCĂRILE DE INTERNAŢIONALIZAREA A ACESTUI

AREAL ............................................................................................. 247

4.1 Consecințele anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă asupra dinamicii securitatății maritime la Marea Neagră ........................................................................................... 249

4.1.1 Criza ucraineană și dinamica securității regionale ....... 249

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 5 din 40

4.1.2 Anexarea peninsulei Crimeea – consecinţe geopolitice 251

4.1.3 Anexarea peninsulei Crimeea – câștigurile Federației Ruse ..................................................................................... 262

4.2 Convenția de la Montreux și arhitectura de securitate maritimă la Marea Neagră ................................................................................ 267

4.3 Regiunea Mării Negre în politica externă a Turciei .................... 272

4.4 Puterea maritimă a Rusiei în Marea Neagră ............................... 279

4.5 Strategii alternative de securitate maritimă în regiunea Mării Negre............................................................................................... 281

4.5.1 Strategia maritimă a Alianței Nord-Atlantice ............... 285

4.5.2 Strategia maritimă a Federației Ruse ............................ 290

4.5.3 Strategia de securitate maritimă a UE .......................... 299

4.5.4 Strategia de securitate maritimă a Turciei .................... 302

4.5.5 Noua strategie maritimă de securitate a SUA ............... 306

4.6 Regiunea Mării Negre și nevoia României de o strategie maritimă ........................................................................................................ 312

CONCLUZII ............................................................................................................................. 327

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................... 341

GLOSAR DE TERMENI ȘI ABREVIERI .................................................................................. 6

ANEXE .......................................................................................................................................... 6

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 6 din 40

Pagină albă

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 7 din 40

Cuvinte cheie: politică maritimă, putere maritimă, securitate maritimă, regim

de guvernanță maritimă, doctrină maritimă, securitate maritimă cuprinzătoare, operații

de securitate maritimă, securitate regională, regiunea Mării Negre,

Teza de doctorat Marea Neagră – o nouă direcție strategică a securităţii

maritime globale, se înscrie în cadrul preocupărilor comunităților de practicieni, dar și

a celor academice de specialitate atât din lumea occidentală, cât și din țara noastră de a

studia conceptul de securitate maritimă, precum și particularitățile acestuia la nivel

regional. Dinamica securității maritime contemporane, abordarea stratificată,

multilaterală și cuprinzătoare a acesteia, viziunea globală și acțiunea profund

locală/regională pe care o presupune acest concept reprezintă elemente profunde de

analiză și reflexie pentru o regiune aflată într-un proces continuu de transformare

geopolitică așa cum este regiunea Mării Negre.

Această regiune a generat și continuă să genereze dezbateri aprinse nu doar

legate de identitatea sa regională ci și de evoluția ei viitoare în funcție de dinamica

unor fenomene și procese regionale contemporane, printre care aspectele legate de

securitate ocupă un loc central. Având în vedere că elementul identitar cheie al acestei

regiuni este reprezentat de Marea Neagră este normal să ne întrebăm în ce mod

securitatea maritimă înfluențează evoluția geopolitică a acestei regiuni.

Mulți experți definesc regiunea Mării Negre în termeni geopolitici ca fiind un

complex de securitate regională, în special, datorită interdependențelor de securitate

din regiune, prezenței în zonă a conflictelor prelungite și a modelului securității

energetice care fac legăturile de securitate dintre actorii regionali foarte complicate1. În

momentul în care sistemul bipolar s-a prăbușit, regiunea Mării Negre a devenit

instabilă datorită tensiunilor acumulate și oprimate în perioada îndelungată a

Războiului Rece, Astfel, conflictele înghețate, relațiile dificile ale Federației Ruse cu

actorii regionali coroborat cu tendințele revanșarde ale acestui stat îndreptate spre 1 Yannis, Tsantoulis, Geopoliticile, (sub)regionalismul, expunerea și dificilul "triunghi al puterii" al regiunii Mării Negre, apud. Dimitrios Tryantaphillu, op.cit., p. 22

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 8 din 40

menținerea influenței în fostul spațiu sovietic, precum și contestarea vehementă a

prevederilor Convenției de la Montreaux au complicat extrem de mult situația de

securitate din această regiune. Invadarea Georgiei în August 2008 și, mai ales,

conflictul ruso-ucrainian și anexarea ilegală a peninsulei Crimeea în Martie 2014,

demonstrează, o dată în plus, atitudinea impredictibilă, disprețuitoare și lipsită de

respect internațional a Rusiei față de statele din regiune, față de partenerii

internaționali, precum și față de legislația și acordurile internaționale la care Federația

Rusă este parte. Anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, și odată cu ea și a celei mai

mari părți a flotei militare a Ucrainei, a condus la redesenarea geopolitică a regiunii

Mării Negre, la schimbarea raportului regional de forțe și a scos în evidență necesitatea

internaționalizării acestui spațiu maritim. Toate aceste particularități au un impact

negativ atât asupra securității statelor din regiune, cât și asupra securității regionale per

ansamblu și produce îngrijorare și neliniște regională.

România, ca stat riveran la Marea Neagră, este îngrijorată de aceste evoluții și

este nevoită ca atât la nivel național, cât și împreună cu aliații și partenerii euro-

atlantici să adopte măsuri hotărâte pentru a contracara amenințările de securitate

rezultate din această situație regională extrem de complicată. Până în prezent, prin

măsurile adoptate în plan național, dar și ca urmare a hotărârilor adoptate de aliați la

summit-urile din Țara Galilor din Septembrie 2014 și Polonia din Iunie 2016, au fost

făcuți pași importanți în acest sens. Deși aceste măsuri au vizat și domeniul maritim,

totuși România nu a adoptat încă o strategie maritimă cuprinzătoare care să explice

modul în care țara noastră își propune să abordeze problematica maritimă

contemporană. În afară de Doctrina Forțelor Navale – FN-1, un document complex

adoptat în 2010, într-un moment în care domeniul maritim al Mării Negre nu prezenta

caracteristicile actuale, nu există vreun alt document strategic care să abordeze modul

în care România își propune să-și promoveze și să-și apere interesele maritime, atât în

plan regional, cât și în plan global.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 9 din 40

România are nevoie de o strategie maritimă, iar Forțele Navale ale țării noastre

au nevoie de o doctrină actualizată, de aceea, considerăm că acest demers științific se

înscrie în aceste circumstanțe venind în sprijinul unor astfel de preocupări. Actualitatea

acestei teme de cercetare este dată de noile orientări privind abordarea securități

maritime de către partenerii strategici ai României și de evoluțiile geopolitice din

regiunea Mării Negre, iar necesitatea ei este dată de nevoia țării noastre de a avea o

strategie maritimă națională.

La baza alegerii temei de cercetare, Marea Neagră – o nouă direcție strategică

a securităţii maritime globale, au stat atât motivațiile personale ale autorului, legate de

responsabilitățile de prim rang pe care le are ca ofițer de marină în cadrul Forțelor

Navale ale României, cât și aprecierile generale referitoare la necesitatea elaborării

unei viziuni la nivel național privind securitatea maritimă a țării noastre, coroborat cu

necesitatea actualizării Doctrinei Forțelor Navale – FN-1, în condițiile în care regiunea

Mări Negre a devenit o direcție strategică importantă în peisajul securității maritime

globale.

În acest context, obiectivul general al tezei de doctorat este acela de a analiza

particularitățile securității maritime a regiunii Mării Negre în contextul modelului de

guvernare maritimă globală impus de convenția Organizației Națiunilor Unite -

UNCLOS 2 și a transformărilor geopolitice la care este supusă această regiune.

Cercetarea doctorală abordează conceptul de securitate maritimă în cadrul larg al

evoluției conceptului de securitate după încheierea Războiului Rece, punând accentul

pe aspectul cuprinzător și pe particularitățile acestuia în plan regional. De asemenea,

cercetarea doctorală abordează aspectele geopolitice ale securității maritime

evidențiind particularitățile acesteia în regiunea Mării Negre, în contextul politicilor și

strategiilor adoptate de principalii actori regionali, NATO, UE, Turcia și, în special,

Federația Rusă. În final, cercetarea doctorală abordează problematica securității

maritime în regiunea Mării Negre din perspectiva României, evidențiind necesitatea ca

2United Nations Convention on the Law of the Sea.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 10 din 40

țara noastră să adopte un document strategic de tipul strategiei maritime și să-și

revizuiască doctrina forțelor navale.

Pentru atingerea obiectivului general al tezei de doctorat, cercetarea este

orientată spre îndeplinirea a patru obiective specifice. Astfel, primul obiectiv specific

este acela de a analiza cadrul conceptual, perspectivele analitice și terminologia de

bază asociată conceptului de securitate maritimă prin plasarea acestuia în contextul

schimbărilor paradigmatice de abordare a securității contemporane.

Al doilea obiectiv specific este acela de a analiza modelele contemporane de

guvernare a domeniului maritim ţinând cont de modul în care sunt orchestrate eforturile

comunității internaționale pentru crearea cadrului juridic al guvernanței maritime, și de

modul cum funcționează aranjamentele individuale şi, mai ales cele colective ale

securității maritime atât la nivel naţional și regional, cât şi trans-regional.

Al treilea obiectiv specific este acela de a analiza influența securității maritime

asupra fenomenelor și proceselor securității din regiunea Mării Negre ținând cont de

complexitatea acestei regiuni, interesele marilor actori globali, dar și regionali, tipurile

de conflictualitate ce caracterizează regiunea și nevoia de internaționalizare a

domeniului maritim al acestei regiuni.

Al patrulea obiectiv specific este acela de a analiza modul în care anexarea

ilegală a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă a condus la redesenarea peisajului

maritim al Mării Negre, redimensionarea puterii maritime a Rusiei și a potențialului

naval al acesteia, precum și la remodelarea strategiilor maritime ale principalilor actori

locali și regionali coroborat cu nevoia României de a dezvolta o strategie de securitate

maritimă proprie.

În abordarea analitică cercetarea pleacă de la următoarele premise: în primul

rând, metodologia analitică a securității de după încheierea Războiului Rece se aplică,

cu anumite particularități, și securității maritime, a cărei abordare cuprinzătoare

presupune operaționalizarea unei terminologii noi în care conceptul operațiilor de

securitate maritimă, ocupă locul central.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 11 din 40

În al doilea rând, complexitatea domeniului maritim contemporan impune

promovarea unui cadru de guvernare maritimă eficient, bazat pe o perspectivă de

abordare multi-stratificată, care să includă în cadrul său conceptual strategii de

cooperare a tuturor actorilor statali şi nestatali la toate nivelurile de integrare global,

regional şi naţional.

În al treilea rând, spațiul geografic al Mării Negre (delimitat de suprafața mării

și statele riverane) întrunește toate caracteristicile unei regiuni maritime căreia i se pot

aplica teoriile regionalismului printre care geopolitica securității regionale ocupă locul

central.

În al patrulea rând, securitatea regională a Mării Negre depinde în mod

consistent de componenta sa maritimă a cărei evoluție și dinamică este puternic

influențată de interesele principalilor actori maritimi prezenți în regiune (Turcia,

Federația Rusă, SUA, UE și NATO), de crizele și conflictele înghețate din fostul spațiu

sovietic, mai ales conflictul ruso-ucrainean, precum și de opțiunile privind promovarea

și apărarea intereselor maritime ale statelor riverane.

Prin intermediul acestor obiective specifice se urmărește scoaterea în evidență a

cadrului conceptual, a perspectivelor analitice și terminologiei de bază asociată

conceptului de securitate maritimă, importanței guvernării maritime pentru evoluția

viitoare a domeniului maritim global, particularitățile securității maritime pentru

regiunea Mării Negre și nevoia de deschidere internațională a acestui spațiu geopolitic,

precum și nevoia țării noastre de a elabora un document programatic de tipul strategiei

maritime care să constituie fundamentul politic al doctrinelor maritime/navale

sectoriale, după modelul Doctrinei Forțelor Navale FN-1.

Pentru atingerea acestor rezultate s-a aplicat o strategie de cercetare non-

experimentală, bazată pe elemente longitudinale și transversale în care primordiale au

fost metodele de cercetare analitice non-interactive de tip comparativ-non-comparativ,

calitativ-cantitativ, cu o singură variabilă sau variabile multiple, precum și metodele

prospective de tipul studiilor de caz.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 12 din 40

Opțiunea pentru un design de cercetare non-experimental este dată de dinamica

variabilelor de cercetare, în principal variabile geopolitice de tipul intereselor

naționale/organizaționale, proceselor de frontieră, echilibrului de putere, etc., precum și

complexitatea studiilor de caz analizate, în principal referitoare la opțiunile de

securitate maritimă ale statelor și organizațiilor internaționale cu interese în domeniul

maritim contemporan. Cu toate că strategiile de cercetare non-experimentale prezintă

dezavantajul că nu permit controlul riguros al variabilelor analizate, totuși infuzia

elementelor longitudinale a permis analiza securității maritime contemporane prin

prisma evoluției în timp a acestui concept, în special după încheierea Războiului Rece,

iar apelul la elementele transversale a facilitat realizarea unei secțiuni transversale a

securității maritime contemporane și particularizarea acesteia la specificul regiunii

Mării Negre. Aceste abordări, deși nu au permis o verificare riguroasă și în totalitate a

rezultatelor cercetării, au apropiat teza de doctorat de logica experimentală și au dat

consistență sporită analizelor efectuate.

Există o multitudine de studii care abordează securitatea în regiunea Mării

Negre, totuși teza de doctorat cu titlul Marea Neagră – o nouă direcție strategică a

securităţii maritime globale se distinge în acest peisaj analitic prin aceea că abordează

în exclusivitate securitatea maritimă ca pe un pilon de bază al securității regionale și

demonstrează faptul că Marea Neagră a devenit realmente o nouă direcție strategică a

securității maritime globale.

Acestea reprezintă reperele substanțiale (de subiect), metodologice (de analiză),

și circumstanțiale (de text, context și subtext) ale demersului științific pe care și-l

propune teza de doctorat, repere care se regăsesc în logica structurală a acesteia.

În acest context primul capitol al tezei de doctorat are drept obiectiv principal

analiza cadrului conceptual, a perspectivelor analitice și terminologiei de bază

asociată conceptului de securitate maritimă prin plasarea acestuia în contextul

schimbărilor paradigmatice de abordare a securității contemporane. Pentru

îndeplinirea obiectivului principal efortul de cercetare se axează pe identificarea

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 13 din 40

perspectivelor alternative ale conceptului de securitate maritimă în contextul general

de evoluție a conceptului de securitate după încheierea Războiului Rece. De

asemenea, efortul de cercetare vizează și identificarea terminologiei de bază și a

conceptelor asociate securității maritime cu accent principal pe operațiile de securitate

maritimă.

Analizele efectuate pleacă de la următoarele premise: în primul rând,

metodologia analitică a securității după încheierea Războiului Rece se aplică, cu

anumite particularități, și securității maritime. În al doilea rând,securitatea maritimă

poate fi vizualizată din cinci perspective diferite: securitatea mediului marin;

guvernare mărilor şi oceanelor lumii; protecţia frontierelor maritime; activităţile

militare pe mare; reglementarea securităţii sistemului de transport maritim. În al

treilea rând, abordarea cuprinzătoare a securității maritime presupune

operaționalizarea conceptului operațiilor de securitate maritimă, ca mecanism

complex de gestionare a domeniului maritim, cu participarea combinată a

instrumentelor civile alături de cele militare.

Prin intermediul acestor analize s-a urmărit scoaterea în evidență cadrului

conceptual, perspectivele analitice și terminologia de bază asociată conceptului de

securitate maritimă.

Cel de-al doilea capitol al tezei de doctorat are drept obiectiv principal analiza

modelelor contemporane de guvernare a domeniului maritim ţinând cont de modul în

care sunt orchestrate eforturile comunității internaționale pentru crearea cadrului

juridic al guvernanței maritime, și de modul cum funcționează aranjamentele

individuale şi, mai ales cele colective ale securității maritime atât la nivel naţional și

regional, cât şi trans-regional. Pentru îndeplinirea obiectivului principal efortul de

cercetare se axează pe analiza cadrului general al modelului de guvernare UNCLOS al

ONU și a particularităților acestuia pentru asigurarea libertății de navigație,

combaterea traficului ilegal, securizarea transporturilor maritime comerciale,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 14 din 40

combaterea pirateriei, reducerea efectelor poluării maritime și a schimbărilor

climatice, promovarea politicilor sustenabile în domeniul pescuitului în apele

internaționale și chiar gestionarea problemelor Arcticii. De asemenea, efortul de

cercetare vizează și analiza modului în care strategiile maritime ale principalilor actori

din domeniul naval atât statali (SUA, UK, statele BRICS), cât și de tipul organizațiilor

internaționale (ONU, UE, NATO, UA), sunt adaptate la cadrul de guvernare

UNCLOS având în vedere diferite scenarii posibile de guvernare a domeniului

maritim.

Analizele efectuate s-au bazat pe următoarele premise: în primul rând,

complexitatea domeniului maritim contemporan impune promovarea unui cadru de

guvernare maritimă eficient care să reglementeze atât activitățile civile, cât și pe cele

militare și să ofere premisele pentru dezvoltarea de către toți actorii maritimi a unor

strategii maritime de exploatare optimă și eficientă a acestui domeniu. În al doilea

rând, guvernarea domeniului maritim trebuie analizată din perspectiva unei abordări

multi-stratificate - la nivel global, regional şi naţional – și trebuie să ţină cont de

percepţiile diferite ale statelor privind apărarea/securitatea, ordinea publică şi

siguranţa națională. În al treilea rând, guvernarea maritimă trebuie să includă în

cadrul său conceptual și strategii de cooperare și să permită dialogul şi înţelegerea

comună a tuturor actorilor atât statali, cât şi nestatali, cel puţin pe nivelurile de

integrare enumerate mai sus.

Prin intermediul acestor analize s-a urmărit scoaterea în evidență a importanței

guvernării maritime pentru evoluția viitoare a acestui domeniu.

Cel de-al treilea capitol are ca obiectiv central analiza influenței securității

maritime asupra fenomenelor și proceselor securității în regiunea Mării Negre ținând

cont de complexitatea acestei regiuni, interesele marilor actori globali, dar și regionali,

tipurile de conflictualitate ce caracterizează regiunea și nevoia de internaționalizare a

domeniului maritim al acestei regiuni. Pentru îndeplinirea obiectivului principal

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 15 din 40

efortul de cercetare se axează pe analiza proceselor de (re)construcție regională și

regionalizare a securității în arealul Mării Negre. De asemenea, efortul de cercetare

vizează identificarea modului în care actorii interni și externi regiunii Mării Negre

influențează procesele de transformare geopolitică a acestui areal, precum și efectele

locale ale acestor transformări asupra securității maritime.

Analizele efectuate se bazează pe următoarele premise: în primul rând, spațiul

geografic al Mării Negre (delimitat de suprafața mării și statele riverane) întrunește

toate caracteristicile unei regiuni europene căreia, din punct de vedere analitic, i se pot

aplica teoriile regionalismului. În al doilea rând, securitatea regională la Marea

Neagră este unul din procesele geopolitice esențiale pentru interacțiunea reciprocă a

statelor din regiune (Bulgaria, Georgia, Turcia, România, Rusia, Ucraina), dar și

pentru interesul marilor puteri globale (SUA, UE, NATO, Federația Rusă). În al

treilea rând, cadrul de cooperare în regiunea Mării Negre a înregistrat după încheierea

Războiului Rece o dinamică accentuată, atunci când au fost lansate inițiative atât

economice (Organizația de Cooperare la Marea Neagră – OCEMN), cât și militare

(BLACKSEAFOR - BSF, BLACK SEA HARMONY - BSH). Aceste inițiative au

avut ca principal promotor pe Turcia dar, după o perioadă de evoluții pozitive, acestea

se află în prezent într-o perioadă de stagnare. În al patrulea rând, Convenția de la

Montreaux reprezintă un element esențial cu impact major în ceea ce privește

maximizarea efectelor locale ale transformărilor geopolitice asupra securității

maritime din regiunea Mării Negre.

Prin intermediul acestor analize s-a urmărit scoaterea în evidență a importanței

securității maritime pentru evoluția viitoare a regiunii Mării Negre și nevoia de

deschidere internațională a acestui spațiu geopolitic.

Cel de-al patrulea capitol al tezei de doctorat are drept obiectiv principal

analiza modului în care anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă

a condus la redesenarea peisajului maritim al Mării Negre, redimensionarea puterii

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 16 din 40

maritime a Rusiei și a potențialului naval al acesteia, precum și la remodelarea

strategiilor maritime ale principalilor actori locali și regionali. Pentru îndeplinirea

obiectivului principal efortul de cercetare se axează pe analiza avantajelor strategice

dobândite de Federația Rusă în urma anexării ilegale a peninsulei Crimeea și influența

acestora asupra evoluției geopolitice a regiunii Mării Negre, precum și pe analiza

consecințelor crizei ruso-ucrainene și a influenței relațiilor turco-ruse asupra dinamicii

securității maritime la Marea Neagră.

De asemenea, efortul de cercetare vizează identificarea modului în care

evoluțiile geopolitice din regiunea Mării Negre au influențat deciziile principalilor

actori locali și regionali de a-și reactualiza strategiile maritime, precum și modul în

care aceste noi strategii reflectă interesul acestor actori față de Marea Neagră. În acest

context, cercetarea se concentrează, în mod special, asupra analizei rolului pe care

România trebuie să-l joace la Marea Neagră, precum și asupra faptului că țara noastră

are nevoie stringentă de o strategie maritimă cuprinzătoare care să promoveze un

concept strategic naval național care să reflecte modul în care România își

promovează și apără interesele naționale la Marea Neagră și fluviul Dunărea și își

propune să exploateze optim și eficient întregul potențialul fluvio-maritim de care

dispune.

Chiar dacă, comunitatea internațională, prin adoptarea Convenției Organizația

Națiunilor Unite – UNCLOS, a adoptat un sistem de guvernare maritimă

multistratificat și cuprinzător, aceasta este în continuare chemată să adopte și alte

măsuri de ordin legislativ, organizatoric și operațional care să contribuie la

eficientizarea gestionării problemelor contemporane ale domeniului maritim

concomitent cu creșterea eficacității combaterii întregii game de riscuri și amenințări

la adresa domeniului maritim. Un prim pas ar trebui să fie o reformulare a legislaţiei

maritime care reglementează utilizarea forţei în marea liberă şi în zonele costiere ale

mării teritoriale. Această legislaţie trebuie să fie adaptată la ameninţările

contemporane. Pe de altă parte, regulile de angajare ale forţelor navale implicate în

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 17 din 40

operații de securitate maritimă, însărcinate cu protejarea rutelor comerciale trebuie să

fie coordonate şi stabilite de comun acord. Mai mult decât atât, o privire mai atentă

trebuie să fie acordată tipului şi claselor de nave, care ar putea fi necesare pentru a

combate în mod eficient pirateria având în vedere nevoia de reducere cât mai

substanțială a costurilor unor astfel de operații.

Companiile de transport trebuie să se conformeze cu cerinţele de securitate de

bază, atunci când operează în zone periculoase şi trebuie să manifeste întotdeauna

grijă pentru echipaj şi marfă. Ei vor trebui să investească în măsuri suplimentare de

apărare pasivă şi să adopte măsuri active, dacă este necesar. Poliţia şi serviciile de

securitate ar trebui să combată în mod activ grupurile infracţionale internaţionale

implicate în piraterie cât mai devreme posibil, în scopul de a reduce atractivitatea faţă

de acestea.

Statele ar trebui să ia în considerare, în cazul în care nu au făcut-o deja,

înfiinţarea unui Consiliu Naţional de Securitate în ţările lor, în scopul de a îmbunătăţi

şi mai mult cooperarea inter-ministerială şi a oferi o abordare cuprinzătoare a

securității naționale, context în care să includă și securitatea maritimă.

Companiile ar trebui să înţeleagă faptul că anumite grupări teroriste sau

criminale prezintă o ameninţare pentru continuitatea lor în afaceri. De asemenea,

acestea ar trebui să realizeze faptul că statului îi este imposibil să asigure niveluri

adecvate de securitate în orice moment. De aceea, operatorii comerciali ar trebui să

apeleze în mod sistematic la organizaţiile private de securitate, legal constituite şi de

încredere, care sunt în poziţia de a le oferi evaluări de risc şi planuri de continuitate de

afaceri, precum şi protecţia armată sau neînarmată a transporturilor maritime de

mărfuri.

În ceea ce priveşte cerinţele de funcţionare şi de colaborare maritimă, statele ar

trebui să se concentreze pe crearea unui cadru comun de schimb de informaţii care să

faciliteze cunoaștere situației maritime - Maritime Situational Awareness și care să

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 18 din 40

contribuie la schimbarea mentalităţii de partajare a informațiilor de la trebuie să ştie –

need to know la nevoia de a împărtăşi - need to share şi în final la responsabilitatea

de a împărtăşi (ştim ceea ce ştim: trebuie să difuzăm ceea ce ştim tuturor părţilor

interesate – push, ştim ce nu ştim: putem cere informaţii şi putem face acest lucru –

pull sau nu ştim ceea ce nu ştim: este vital să facem parte dintr-o reţea de schimb de

informaţii complete – pull&push).

De asemenea, cooperarea civil-militară ar trebui să fie pusă în aplicare,

promovând, în primul rând, strategii regionale de cooperare sau folosind experienţa

operaţională deja dobândită în cadrul unor operaţii maritime de securitate în

desfăşurare sau încheiate, cum este cazul UNIFIL, Active Endeavour sau Atalanta.

Acestea sunt exemple clare de abordare cuprinzătoare și stratificată a securității

maritime având în vedere reducerea drastică a vulnerabilităților domeniului maritim,

în special în ceea ce privește siguranța transporturilor maritime comerciale, siguranța

rutelor de transport și a porturilor maritime, accesul și exploatarea resurselor marine și

a rezervelor de hidrocarburi, protecția mediului marin, etc.

Această abordare a securității maritime de manieră stratificată face din

securitatea maritimă un concept dinamic ce evoluează continuu și care necesită

adaptări calculate, care să faciliteze răspunsul cât mai eficient la noua gamă de

amenințări specifice și la toate nivelurile de interdependență ale domeniului maritim

contemporan: local, regional și global. Prin urmare, abordarea securității maritime

contemporane cunoaște într-un ritm din ce în ce mai accentuat raportarea la un nou

nivel de referință, nivelul regional. Regionalizarea securității maritime este un proces

destul de accentuat ce poate fi observat din analiza strategiilor de securitate recent

adoptate de unele țări cu statut de mare putere maritimă (SUA, UK, Franța, Federația

Rusă, etc.) sau de unele organizații internaționale cu interese majore în domeniul

maritim (ONU, UE, UA, NATO).

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 19 din 40

Configurația geopolitică a regiunii Mării Negrea s-a aflat într-o dinamică

continuă după colapsul fostei URSS și cu siguranță acesta dinamică va continua și în

viitor. Astfel, au început să apară și să se propage destule fenomene și procese cu

caracter regional care au avut efecte din ce în ce mai accentuate în domeniul maritim.

Cu siguranță, lărgirea NATO din anul 2004 și a UE din 2007 până la granițele Mării

Negre coroborat cu aspirațiile globale ale acestor două organizații au determinat

ieșirea acestei regiuni din conul de umbră în care s-a aflat după încheierea Războiului

Rece.

Astfel, harta geopolitică a regiunii Mării Negre este influențată de două puteri

regionale, Rusia, ca moștenitoare a unei foste superputeri, URSS, și Turcia, ca țară în

plină ascensiune geopolitică, atât în Marea Neagră, cât și în spațiul central asiatic.

Până de curând spațiul geopolitic al Mării Negre era influențat și de Ucraina, fostă

republică a URSS, moștenitoare a unei poziții strategice extrem de importantă la

Marea Neagră. Dar, conflictual cu Rusia din 2014 și anexarea peninsulei Crimeea de

către Federația Rusă în același an a schimbat total situația strategică a Ucrainei,

influența acestei în regiune scăzând dramatic. În aceste condiții, Rusia a devenit

factorul major în regiunea Mării Negre, o regiune de convergență a intereselor marilor

actori ai scenei internaționale și în care interesele actorilor mai mici trebuie să se

raporteze permanent la aceste interese.

Așa cum am arătat pe parcursul cercetării, pe ansamblu, odată cu degradarea

situației din Ucraina, România are toate şansele să se stabilească drept a treia putere a

regiunii, după Rusia şi Turcia. Din perspectiva S.U.A. ţara oferă numeroase avantaje

strategice. Dintre statele riverane Mării Negre, România este cea mai puţin

dependentă de resursele energetice ale Rusiei. De asemenea, din punct de vedere

istoric a fost mult mai puţin pro-rusă decât multe dintre statele balcanice (Bulgaria,

Serbia sau Grecia). În plus, România reprezintă un foarte bun punct de acces către mai

multe zone critice din sud-estul Europei, fiind situată în imediata vecinătate a

Balcanilor, Ucrainei și a Mării Negre. Poziția strategică a României poate fi folosită

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 20 din 40

ca punct logistic necesar trupelor armate ale SUA aflate în tranzit către Orientul

Mijlociu sau Asia Centrală. Țara deja găzduiește trupe militare ale SUA, în mare parte

în baza aeriana Mihail Kogălniceanu. Toți acești factori fac din România un bun

candidat pentru țară tampon împotriva unei potențiale expansiuni ale Rusiei.

Din motivele expuse anterior, considerăm că vom vedea Statele Unite ale

Americii începând să adopte o strategie la Marea Neagră centrată pe România. Rusia

s-a concentrat asupra orașului Sevastopol deoarece capacitatea sa în Marea Neagră

este critică. O strategie care îmbunătățește capacitatea navală a României și plasează

avioane SUA în regiune ar reprezenta o amenințare pentru flota rusă. De asemenea, s-

ar extinde capacitățile defensive în Georgia și s-ar proteja și liniile de conducte

petroliere dinspre Azerbaidjan. Pe scurt, un rival competent în Marea Neagră ar crea

probleme pentru Rusia, în special în cazul în care regimul ucrainean supraviețuiește și

Crimeea este izolată.

Este evident că Statele Unite își propun să ia parte în mod activ la proiectarea

unui răspuns adecvat Rusiei în această regiune, de preferință, sub auspiciile NATO.

Unul dintre principalele obstacole în calea dorinței Statelor Unite de a fi mai activi în

regiunea Mării Negre este reprezentat de prevederile Convenției de la Montreux.

Există diferite scenarii de modificare și dizolvare a prevederilor acestei convenții. Pe

scurt, dacă Statele Unite nu pot intra în Marea Neagră sub propriul pavilion, o

alternativă ar fi trecerea sub pavilionul NATO, iar această perspectivă îngrijorează

foarte mult regimul de la Kremlin. Mai mult, concurența în această regiune este în

prezent nu numai între Statele Unite și Rusia; importanța strategică a regiunii a dus, de

asemenea, la o concurență între corporații dar și între țări din regiune.

Convenția de la Montreux facilitează accesul la Marea Neagră doar statelor

riverane, dar mai important este faptul că această convenție blochează accesul navelor

militare care nu aparțin acestor state. În ceea ce privește accesul navelor civile, sunt

aplicate limitări, cum ar fi restricțiile de tonaj și de timp. Pentru a putea aduce forțele

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 21 din 40

NATO în Marea Neagră, Statele Unite sunt conștiente de faptul că sunt necesare

schimbări cu privire la prevederile Convenției de la Montreux. Modificările

prevederilor Convenției de la Montreux amenință interesele regimului de la Ankara și

au potențialul de a diminua efectul de pârghie al Turciei în Marea Neagră. În acest

sens, Rusia sprijină Turcia.

Toate acestea dovedesc importanța spațiului maritim al Mării Negre și întăresc

idea de factor decisiv al securității maritime în contextual general de securitate la

Marea Neagră. Aceste aspecte sunt reflectate în recentele actualizări ale strategiilor

maritime ale principalilor actori cu interese în Marea Neagră. Astfel, Conceptul

Strategic NATO 2010 subliniază dependența statelor membre de traficul global de

mărfuri și energie, trafic realizat predominant pe mare. Acest concept a fost urmat în

2011 de Strategia Maritimă a Alianței - Alliance Maritime Strategy, care a menționat

direct interesele, rolul și prioritățile NATO privind domeniul maritim la nivel global.

În contextul unui mediu de securitate maritim schimbător, Marea Britanie și-a reînnoit

strategia maritimă în anul 2014, în contextul eforturilor de reasigurare a securității

statelor din Europa de Est datorate crizei recente din Ucraina.

Marina SUA și-a revizuit și updatat strategia emisă în 2007 “A Cooperative

Strategy for 21st Century Seapower - O Strategie Comună pentru Puterea Maritimă a

Secolului 21”. În Franța, domeniul maritim și strategia națională maritimă au fost

subiectul unor discursuri prezidențiale. În 2014, Uniunea Europeană a elaborat și

aprobat propria strategie de securitate maritimă, strategie care definește clar domeniul

maritim drept un element esențial pentru o Europă stabilă, sigură, prosperă și un factor

important în menținerea păcii. Se observă, deci, că în comunitatea trans-atlantică o

atenție deosebită este acordată noilor provocări specifice domeniului maritime, iar

Marea Neagră apare în mod distinct menționată în cadrul acestor strategii.

Toate aceste aprecieri ne conduc în mod evident spre concluzia că regiunea

Mării Negre a devenit o nouă axă strategică pentru principalii actori ai scenei politice

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 22 din 40

mondiale, iar asta presupune noi abordări contextuale ale strategiilor maritime ca

piloni principali ai securității și stabilității în această regiune.

De aceea, România ca țară riverană, se află în centrul tuturor acestor

transformări geopolitice la care regiunea Mării Negre este supusă în prezent. Așa cum

am demonstrat pe timpul acestei cercetări doctorale, influența acestor procese de

transformare geopolitică asupra securității maritime a acestui areal este enormă.

Astfel, ținând cont de aceste aspecte și având în vedere posibilul scenariu în care

România ar putea fi plasată în viitor, factorii de răspundere din țara noastră ar trebui

să-și pună cu mai multă responsabilitate problema securității maritime naționale. Este

timpul să abordăm o viziune strategică asupra securității maritime înainte ca aceasta

să ne pună probleme cu adevărat spinoase de tipul accesului la marea liberă și la

rezervele de hidrocarburi din platoul continental concomitent cu revizuirea delimitării

zonelor economice exclusive în conformitate cu noua hartă geopolitică a regiunii.

Avem nevoie de o politică maritimă coerentă și realistă care să abordeze problematica

promovării și apărării intereselor maritime naționale independent, dar mai ales în

cooperare cu aliații și partenerii noștri și care să asigure fundamentul pentru o

strategie maritimă puternică și eficientă. De asemenea, avem nevoie și de abordări

sectoriale ale unei asemenea strategii de tipul Doctrinei Forțelor Navale – FN-1,

deocamdata singurul document care abordează problematica maritimă românească la

nivel strategic. Dar și acest document, elaborat încă din 2010, necesită actualizări în

conformitate cu evoluțiile geopolitice ulterioare, dar și cu deciziile aliaților noștri,

luate la summit-urile din Țara Galilor din Septembrie 2014 și Polonia din Iunie 2016,

de a răspunde la aceste noi circumstanțe.

În concluzie, prin intermediul acestor analize am reuși scoaterea în evidență a

cadrului conceptual, a perspectivelor analitice și terminologiei de bază asociată

conceptului de securitate maritimă, importanței guvernării maritime pentru evoluția

viitoare a domeniului maritim global, particularitățile securității maritime pentru

regiunea Mării Negre și nevoia de deschidere internațională a acestui spațiu

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 23 din 40

geopolitic, precum și nevoia țării noastre de a elabora un document programatic de

tipul strategie maritime care să constituie fundamentul politic al doctrinelor

maritime/navale sectoriale, după modelul Doctrinei Forțelor Navale FN-1.

De asemenea, prin rezultatele obținute putem afirma fără teama de a greși că

cercetarea doctorală și-a atins atât obiectivul general, cât și obiectivele specifice, ceea

ce ne permite ca în final să putem afirma, pe baze analitice, că securitatea maritimă

reprezintă un pilon de bază al securității regionale care demonstrează faptul că Marea

Neagră a devenit realmente o nouă direcție strategică a securității maritime globale.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 24 din 40

BIBLIOGRAFIE

I. REGULAMENTE ŞI INSTRUCȚIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI

1. FN-1 Doctrina Forțelor Navale, București, 2010.

II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCȚIUNI MILITARE STRĂINE 1. Alliance Maritime Strategy, document adoptat la 18.03.2011, disponibil pe

Internet la adresa: http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_75615.htm. 2. Planul de Acțiune pentru Implementarea Strategie de Securitate Maritimă - EU

Maritime Security Strategy Action Plan - EUMSS Action Plan, disponibil pe Internet la adresa: http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/maritime-security/doc/swd-2016-217_en.pdf.

3. Strategia maritimă a SUA adoptată în Martie 2015, A Cooperative Strategy for 21st Century Seapower: Forward, Engaged, Ready, disponibil pe Internet la adresa: https://www.uscg.mil/seniorleadership/DOCS/CS21R_Final.pdf.

4. Strategia Maritimă a SUA - A Cooperative Strategy for 21st Century Seapower, adoptată în 2007, disponibil pe Internet la adresa: http://www.cfr.org/defense-strategy/cooperative-strategy-21st-century-seapower/p14550.

5. Strategia de Securitate Maritimă a Uniunii Europene - European Union Maritime Security Strategy – EUMSS, disponibil pe Internet la adresa: http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=EN&f=ST%2011205%202014%20INIT.

6. Strategia Maritimă Militară a Indiei - Maritime Military Strategy -Freedom to Use the Seas, 2007, disponibil pe Internet la adresa: http://indiannavy.nic.in/sites/default/files/Indian_Maritime_Security_Strategy_Document_25Jan16.pdf.

7. Carta Albă a Apărării Chinei - Chinese Military Strategy white paper, disponibil pe Internet la adresa: https://news.usni.org/2015/05/26/document-chinas-military-strategy#PRE.

8. Doctrina Navala a Federației Ruse 2020/2015 - Морская доктрина Российской Федерации 2020/2015, disponibil pe Internet la adresa: http://static.kremlin.ru/media/events/files/ru/uAFi5nvux2twaqjftS5yrIZUVTJan77L.pdf.

9. Strategia Națională de Securitate Maritimă a Marii Britanii - UK National Strategy for Maritime Security – NSMS, disponibil pe Internet la adresa: https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/310323/National_Strategy_for_Maritime_Security_2014.pdf.

10. Strategia Forțelor Navale ale Turciei, Turkish Naval Forces Strategy, Dependable in Cooperation, Deterrent in Crises, Decisive in Combat... “Strong at Sea Safe at Home; Present at Sea Influential in The World”, disponibil pe Internet la adresa: https://www.dzkk.tsk.tr/icerik.php?icerik_id=392&dil=0.

III. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI 1. Aurescu, B., Rolul Uniunii Europene în Regiunea Extinsă a Mării Negre, Politica

trimestrială turcă 10, nr.1, 2011. 2. Ciuta, F., Regiune? De ce regiune? Regiunea Mării Negre, securitate, interpretare

și realizare, Geopolitica, vol. 13, n. 1, Routledge, 2008.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 25 din 40

3. Crăciun, I., Caracteristicile fizico-geografice ale Mării Negre și influența lor asupra desfășurării acțiunilor militare. București, Editura A.I.S.M., 2002.

4. Crăciun, I., Dunărea și Marea Neagră. Considerații geografico-militare, București, Editura Universității Naționale de Apărare, 2003.

5. Crăciun, I., Operații maritime multinaționale, București, Editura A.I.S.M., 2002. 6. Custură, I., Modalități de afirmare și apărare a intereselor României în marea

teritorială, zona economică exclusivă și marea liberă pe timp de pace, în situații de criză și război, teză de doctorat, București, Editura Universității Naționale de Apărare ”Carol I”, 2006.

7. Custură, I., Dănilă, D., Black Sea Harmony – Atitudini și Perspective, Impact Strategic, nr. 2, 2009.

8. Hâldan, R., Doctrine, strategii și concepte strategice navale la început de secol XXI, referat de cercetare științifică nr. 1, București, Editura Universității Naționale de Apărare ”Carol I”, 2007.

9. Marin, G., Caracteristicile mediului de securitate în bazinul Mării Negre și influențele sale asupra perspectivelor Forțelor Navale ale României, în: Securitate și stabilitate în bazinul Mării Negre. A V-a sesiune internațională de comunicări științifice, 21-22 noiembrie, București, secțiunea: Forțele armate și stabilitatea. București, Editura Universității Naționale de Apărare ”Carol I” [Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate], 2005.

10. Marin, G., Atanasiu, T., Puterea maritimă și diplomația navală, București, Editura Militară, 1998.

11. Marin, G., Considerații privind rolul Forțelor Navale într-o mare închisă, în: Gândirea Militară Românească, nr. 5/2001, București, Editura Statul Major General, 2001.

12. Vișan, G., România și spațiile maritime: o relație incertă (I), Civitas politics, 13.02.2013, disponibil pe Internet la adresa: https://civitaspolitics.org/2013/02/13/romania-si-spatiile-maritime-o-relatie-incerta-i/.

IV. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI 1. Abdenur E. A., Marcondes de Souza Neto, D., Brazil’s Maritime Strategy in the

South Atlantic: The Nexus Between Security and Resources, South African Institute of International Studies, Notembrie 2013, disponibil pe Internet la adresa: http://www.saiia.org.za/occasional-papers/brazils-maritime-strategy-in-the-south-atlantic-the-nexus-between-security-and-resources.

2. Abisellan, E.A., CENTCOM’s China Challenge: Anti-Access and Area Denial in the Middle East, Institutul Brooking, 21 Century Defense Initiative Policy Paper, June 2012, disponibil pe Internet la adresa: https://www.brookings.edu/research/centcoms-china-challenge-anti-access-and-area-denial-in-the-middle-east/.

3. Adams, J., Historic Somali piracy trial in US wrapping up as German one opens, articol publicat în The Christian Science Monitor la data de 22.10.2010, disponibil pe Internet la adresa: http://www.csmonitor.com/World/terrorism-security/2010/1122/Historic-Somali-piracy-trial-in-US-wrapping-up-as-German-one-opens.

4. Adomeit,H., Russia and its Near Neighbourhood: Competition and Conflict with the EU, Natolin Research Papers, 4/2011, Colegiul Europei, Natolin, disponibil

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 26 din 40

pe Internet la adresa: https://www.coleurope.eu/content/studyprogrammes/eais/research/adomeit.pdf.

5. Alessi, C., Hanson, S. Combating Maritime Piracy, 2012, disponibil pe Internet la adresa: http://www.cfr.org/piracy/combating-maritime-piracy/p18376.

6. Antonenko, O., Towards a comprehensive regional security framework in the Black Sea region after the Russia–Georgia war, International Center for Black Sea Studies, Journal of Southeast European and Black Sea Studies, Vol. 9, nr.3, Routledge, 2009, disponibil pe Internet la adresa: http://icbss.org/index.php?pid=403&cid=400.

7. Asmus, R., Cohen, A., Irwin, C., Strategia Statelor Unite pentru regiunea Mării Negre, Moștenirea trecutului nr. 3/1990, 3 decembrie 2006, disponibil pe Internet la adresa: http://www.heritage.org/research/reports/2006/12/us-strategy-in-the-black-sea-region?mobile=false.

8. Bahar, R., Impactul Uniunii Europene asupra Conflictului dintre Grecia și Turcia, în Universitatea din Birmingham, Uniunea Europeană și Conflictele Teritoriale, n. 4, Universitatea din Birmingham, 2004.

9. Ball, D., Building Blocks for Regional Security: An Australian Perspective on Confidence and Security Building Measures (CSBMs) in the Asia/Pacific Region, Canberra Papers on Strategy and Defence No. 83, Strategic and Defence Studies Centre, The Australian National University, Canberra, 1991

10. Ball, D., Strategic Culture in the Asia-Pacific Region (With Some Implications for Regional Security Cooperation), SDSC Working Paper No. 270, Strategic and Defence Studies Centre, The Australian National University, Canberra, April 1993.

11. Ball, S. W., The Old Grey Mare, National Enclosure of the Oceans, în Ocean Development and International Law, Vol. 27, Nos. 1-2, January-June 1996, disponibil pe Internet la adresa: http://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/00908329609546077?needAccess=true.

12. Baran, Z., Turkey and the Wider Black Sea Region în Hamilton, D., Mangott, G. (eds.), The Wider Black Sea Region in the 21st Century: Strategic, Economic and Energy Perspectives, Washington DC: Centre for Transatlantic Relations, 2008.

13. Ben-Ari, Nicholas Lombardo, India's Military Modernization, 01.04.2011, disponibil pe Internet la adresa: https://www.csis.org/analysis/indias-military-modernization.

14. Bershidsky, L., How Ukraine Weaned Itself Off Russian Gas,Blumberg BussinessWeek, 12.01.2016, disponibil pe Internet la adresa: https://www.bloomberg.com/view/articles/2016-01-12/how-ukraine-weaned-itself-off-russian-gas.

15. Bodner, M., Black Sea Rising: Rebirth of a Russian Fleet, The Moscow Times, 17.03.2016, disponibil pe Internet la adresa: https://themoscowtimes.com/articles/black-sea-rising-rebirth-of-a-russian-fleet-52191.

16. Buzan, B., Oamenii, statele și teama: o agendă pentru studiile de securitate internaționale în era post-Război Rece, ed. 2, Boulder, CO: Lynne Reinner, 1991.

17. Buzan, B., Common Security, Non-Provocative Defence, and the Future of Western Europe, Review of International Studies, vol. 13, no.4, 1987.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 27 din 40

18. Bueger, C., What is maritime security,Workshop on maritime security, Universitatea din Copenhaga, 23-24 September 2014, disponibl pe Internet la adresa: http://bueger.info/wp-content/uploads/2014/12/Bueger-2014-What-is-Maritime-Security-final.pdf.

19. Campanelli, O., The global governance of maritime piracy, Journal of Global Policy and Governance, Volume 1, Issue 1, 2012, pp. 73–84, disponibil pe Internet la adresa: http://link.springer.com/article/10.1007/s40320-012-0006-z.

20. Cariou, P., Haralambides, H., Talley, K. W., Wang, T., Structure, ownership and registration of the world fleet, în Review of Maritime Transport 2010, revistă editată de Trade Logistics Branch of the Division on Technology and Logistics, UNCTAD, 2010, disponibil pe Internet la adresa: http://unctad.org/en/docs/rmt2010_en.pdf.

21. Cavas, P. C., Allies a Key Factor in New US Sea Strategy, 13.03.2015, disponibil pe Internet la adresa: http://www.defensenews.com/story/defense/policy-budget/warfare/2015/03/13/navy-marine-corps-coast-guard-maritime-strategy-coalition-china-pacific-pivot-innovation-weapons/70287308/.

22. Chomsky, N., Pirați și Impărați: Terorismul internațional în lumea reală, Claremont Research & Publications Co, 1986.

23. Chossudovsky, M., Crisis in Ukraine: Russia Extends its Control over the Black Sea and Strategic Waterways, Global Research, March 18, 2014, disponibil pe Internet la adresa: http://www.globalresearch.ca/russia-extends-its-control-over-the-black-sea-and-strategic-waterways/5374021.

24. Curzon, R., Armenia: Un an în Erzeroom și la frontierele dintre Rusia și Turcia și Persia, Clasicii Sterndale, London, 2003.

25. Daly, C. K. J., Hot Issue: After Crimea: The Future of the Black Sea Fleet, disponibil pe Internet la adresa: https://jamestown.org/program/hot-issue-after-crimea-the-future-of-the-black-sea-fleet/#sthash.uQGBzOxj.dpuf.

26. Dewitt, D., Common, Comprehensive, and Cooperative Security, The Pacific Review, Vol. 7, No. 1, 1994.

27. Dieter, W. M., The Navy and Russia’s Southern Flank“, în: The Russian Navy Facing the 21st Century, editor Ingmar Oldberg, Proceedings of Swedish Defence Research Establishment Conference, Stockholm, 1996.

28. Dwan, R., Construcția securității în noile granițe europene, cooperarea sub-regională în Europa lărgită, Institutul Est-Vest, New York, 2010.

29. Erhan, C., Securitatea umanității în Orientul Mijlociu: Inițiativa Orientului Mijlociu Lărgit, Nordul Africii și dincolo de atât, Percepții, Jurnalul relațiilor internaționale 10, nr. 3/2005.

30. Gazizullin, I., A Ukrainian perspective of the 2009 gas dispute, EU Institute for Security Studies, 13.02.2009, disponibil pe Internet la adresa: http://www.iss.europa.eu/publications/detail/article/a-ukrainian-perspective-of-the-2009-gas-dispute/.

31. Gnedina, E., Popescu, N., The European Neighbourhood Policy’s First Decade in the Eastern Neighborhood, Center for International and European Studies, Neighbourhood Policy Paper, no.2, Istanbul, iulie 2012, disponibil pe Internet la adresa: http://www.khas.edu.tr/cms/cies/dosyalar/files/black_sea_03A.pdf.

32. Germond, B., Maritime Security Cooperation in the Mediterranean: Towards a Comprehensive Approach, în Soler şi Lecha, E. & García, I. (eds), al VIII-lea Seminar Internaţional pentru Securitate şi Apărare în Mediterană: Noi Scenarii

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 28 din 40

pentru Cooperare, Barcelona Centre for International Studies (CIDOB), Barcelona, 2010.

33. Germond, B., From frontier to boundary and back again: the European Union’s maritime margins,European Foreign Affairs Rev, Volume 15, Issue, 2010.

34. Germond, B., The European Union at the Horn of Africa: the contribution of critical geopolitics to piracy studies,Journal of Global Policy and Governance, Volume 4, Issue 1, 2013.

35. Goncharenko, A., Caspian-Black Sea Challenges and the Regional Security Structures, The Quarterly Journal, Vol. III, No. 2, Iunie 2004, p. 6, disponibil pe Internet la adresa: https://connections-qj.org/system/files/03.2.01_goncharenko.pdf.

36. Gorenburg, D., Russian Naval Shipbuilding is it possible to fulfill the Kremlin’s grand expectations?, PONARS Eurasia Memo No. 395, Octombrie 2015, disponibil pe Internet la adresa: http://www.ponarseurasia.org/sites/default/files/policy-memos-pdf/Pepm395_Gorenburg_Oct2015.pdf.

37. Hedenskorg, J., Strategia Navală în regiunea Mării Negre, FOI, Stockholm, August 2010.

38. Hedenskorg, J., Vendil Pallin, C., Russian Military Capability in a Ten-Year Perspective–2013, Stockholm: Agenția de Cercetare în domeniul Apărării, Suedia, 2013, disponibil pe Internet la adresa: http://www.foi.se/en/Search/Abstract/?rNo=FOI-R--3734--SE.

39. Hoffman, F., The Maritime Commons in the Neo-Mahanian Era, în Denmark, A.M., et al., Contested Commons: The Future of American Power in a Multipolar World, CNAS, Washington, 2010.

40. Holslag, J., Crowded, Connected, and Contested: Security and Peace in the Eurasian Sea and What it means for Europe, Centrul Asia-Europa, 2012.

41. Kanet, R., Russian Foreign Policy in the 21st Century, Palgrave Macmillan, Hampshire, 2010, disponibil pe Internet la adresa: http://www.palgrave.com/la/book/9780230271678.

42. Katik, M., Geopolitical Competition Heats Up in Black Sea, Eurasia Insight, 09.03.2006, disponibil pe Internet la adresa: http://www.eurasianet.org/departments/insight/articles/eav031006.shtml.

43. Keohane, R., Nye, J. Putere și interdependență, politici mondiale în tranziție, Little, Brown și compania, Boston, Toronto, 1977.

44. Kiniklioglu, S., Antomia relațiilor Ruso-Turce, Studiile Sud-Est Europene și ale Mării Negre, vol. 7, n. 4, 2007.

45. Kınıklıoğlu, S., Turkey’s Black Sea Policy: Strategic Interplay at a Critical Juncture, în Ronald D. Asmus (ed.), Next Steps in Forging a Euro Atlantic Strategy for the Wider Black Sea, Washington: German Marshall Fund of the United States, 2006.

46. Kovalsky, A. N., The Mediterranean Process: Towards a Closer Cooperation, în Russia: The Mediterranean and Black Sea Region, editor Nikolai A. Kovalsky, Moscow: Institute of Europe, Russian Academy of Sciences, 1996.

47. Kraska, J. China Set for Naval Hegemony, disponibil pe Internet la adresa: http://thediplomat.com/2010/05/china-ready-to-dominate-seas/?all=true.

48. King, C., Marea Neagra, O istorie, Centrul de presă al Universității Oxford, 2004.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 29 din 40

49. King, C., Marea Neagră între Uniunea Europeana și Rusia: Securitate, Energie, Democrație, Masa rotunda 134 Bergedorf, 23-25 Iunie 2006, Odessa, 2006.

50. Lagrone, S., CNO Greenert: Russia Very Busy in the Undersea Domain, US Naval Institute, Noiembrie 2014, disponibil pe Internet la adresa: https://news.usni.org/2014/11/04/cno-greenert-russian-navy-busy-undersea-domain.

51. Lincoln A. M., Uncertain Democracy - U.S. Foreign Policy and Georgia's Rose Revolution, University of Pennsylvania Press, 2008, disponibil pe Internet la adresa: http://www.upenn.edu/pennpress/book/14528.html.

52. Lendon, B., Scientists: Arctic ice nearing record low, disponibil pe Internet la adresa: http://news.blogs.cnn.com/2010/09/16/scientists-arctic-ice-nearing-record-low/.

53. Luttwak, E., De la geopolitică la geo-economie: logica conflictului, gramatica comerțului, Interesul național, vol. 20, 1990.

54. McCormac, S., The new Russian Naval Doctrine, Center for International Maritime Security/Global Analisys, 03.09.2015, disponibil pe Internet la adresa: http://cimsec.org/new-russian-naval-doctrine/18444.

55. Mahan, T. A., The influence of sea power upon history, 1660-1783,(Original ed) Prentice-Hall: Englewood Cliffs; 1890, Cosimo Classics, New York, 2007.

56. Martin, L., Keridis, D., Viitorul politicii externe a Turciei, Jurnalul MIT, London, 2004.

57. Martinsen, D. K., The Russian-Belarusian Union and the Near Abroad, Norwegian Institute for Defence Studies, Iunie 2002, disponibil pe Internet la adresa: http://www.nato.int/acad/fellow/99-01/martinsen.pdf.

58. Matlack, C., Losing Crimea Could Sink Ukraine's Offshore Oil and Gas Hopes, Blumberg BussinessWeek, 11.03.2014, disponibil pe Internet la adresa: http://www.bloomberg.com/news/articles/2014-03-11/losing-crimea-could-sink-ukraines-offshore-oil-and-gas-hopes.

59. Mollat du Jourdin, M., Europa și marea din antichitate și până azi, Laterza, Bari, 1993.

60. Mullen, G. M., A Global Network of Nations for a Free and Secure Maritime Commons, Keynote speach, Seventeenth International Seapower Symposium, Newport, 2005, disponibil pe Internet la adresa: https://www.usnwc.edu/getattachment/a56bf61f-f637-4391-a9d1-7e261146b3ed/ROP-17th.aspx.

61. Mullen, M., Cuvântarea susținută în cadrul Simpozionului Naval pentru Vestul Pacificului - Western Pacific Naval Symposium, Pearl Harbor, HI, 31 Octombrie 2006, disponibil pe Internet la adresa: http://www.navy.mil/navydata/cno/mullen/speeches/WPNS%20CNO%20remarks%20as%20delivered(2).pdf.

62. Mustafa, A., Cooperarea regională la Marea Neagră și rolul instituțiilor, Jurnalul Relațiilor Internaționale 10, nr. 3/2006, p. 57, disponibil pe Internet la adresa: http://sam.gov.tr/tr/wp-content/uploads/2012/01/Mustafa-Ayd%A6-n.pdf.

63. Nygren, B., Reconstrucția Rusiei Mari, politica externă al lui Putin îndreptată către statele CIS, Routledge, New York, 2008.

64. Öniş, Z., Yılmaz S.,Turkey and Russia in a shifting global order: cooperation, conflict and asymmetric interdependence in a turbulent region, Third World Quarterly, 2016 VOL. 37, NO. 1, disponibil pe Internet la adresa:

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 30 din 40

http://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/01436597.2015.1086638?needAccess=true.

65. Özbay, F., The Relations between Turkey and Russia in the 2000s, Center for Strategic Research, Autumn 2011, vol. XVI, n. 3, p. 68, disponibil pe Internet la adresa: http://sam.gov.tr/the-relations-between-turkey-and-russia-in-the-2000s/.

66. Özdamar, Ö., The Black Sea Region in the New Turkish Foreign Policy, Center for Economics and Foreign Policy Studies (EDAM), Black Sea Discussion Paper Series 2011/2, disponibil pe Internet la adresa: http://www.edam.org.tr/document/bspaper_series2.pdf.

67. Pavliuk, O., Tsintsadze, K., Regiunea Marii Negre, construcția securității și cooperării, Institutul Est-Vest, New York, 2004.

68. Pavliuk, O., Cooperarea economica la Marea Neagră:Vor deveni speranțele realitate?, în Subregional Cooperation in the new Europe – Building Security, Prosperity and Solidarity from the Barents to the Black Sea, lucrarea editată de Cottey Andrew, 1999.

69. Pedersen, T., Cooperative hegemony: power, ideas and institutions in regional integration, Review of International Studies, Volume 28, Issue 4, 2002.

70. Pirani, S., Stern, J., Yafimava, K., The April 2010 Russo-Ukrainian gas agreement and its implications for Europe, Oxford Institute for Energy Studies, Iunie, 2010, disponibil pe Internet la adresa: https://www.oxfordenergy.org/wpcms/wp-content/uploads/2011/05/NG_42.pdf.

71. Posen, B.R., Command of the Commons: The Military Foundation of U.S. Hegemony, în International Security, vol. 28, no. 1, 2003.

72. Prins, G. Maritime Security and Common Security, publicat în A Peaceful Ocean? Maritime Security in the Pacific in the Post-Cold War Era, ed. Andrew Mack, Allen & Unwin, St Leonards, NSW, 1993.

73. Rahman, C., Concepts of Maritime Security, Discussion Paper 7, Centrul pentru Studii Strategice: University of Wellington, New Zealand, 2009.

74. Rapoza, K., Ukraine Boasts European Gas Imports, But Most Of It Still Russian, Forbes Contributors, 02.02.2016, disponibil pe Internet la adresa: http://www.forbes.com/sites/kenrapoza/2016/02/02/ukraine-boasts-european-gas-imports-but-most-of-it-still-russian/#6820fc4230f6.

75. Rogers, J., From Suez to Shanghai: the European Union and Eurasian maritime security, EUISS Occasional Paper 77, Martie 2009.

76. Rolfe, J. Regional Comprehensive Security: Some Problems of Definition and Application, în Rolfe, ed., Unresolved Futures: Comprehensive Security in the Asia-Pacific, Centre for Strategic Studies, Victoria University of Wellington, Wellington, 1995.

77. Rowe, W., Torjensen, E., Dimensiunea Multilaterala a Politicii Externe a Rusiei, Routledge, Londra si New York, 2009.

78. Rubicek, P., Comunitatea Statelor Independente, un exemplu al eșuării regionalismului?, Studii de analiză internațională, vol. 3.5, 2009, disponibil pe Internet la adresa: https://www.cambridge.org/core/journals/review-of-international-studies/article/the-commonwealth-of-independent-states-an-example-of-failed-regionalism/B4BE4CB91BA05D4B0F265F6D30073D41.

79. Sauvageot, E. P., The Second Energy Crisis in Ukraine in 2009: Russo-Ukrainian Negotiations up to 2010 and the Role of the European Union, Analysis of a Challenge to the EU Diplomacy, 2011, disponibil pe Internet la adresa: http://www.jhubc.it/ecpr-porto/virtualpaperroom/033.pdf.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 31 din 40

80. Stribis, I., Evoluția preocupării de securitate în cadrul cooperării economice la Marea Neagră, Studiile Mării Negre și Sud-estului Europei, Taylor and Francis, vol. 3. N.3, 2003.

81. Tangredi, S., Globalization and Sea Power: Overview and Context, în Tangredi, S., ed., Globalization and Maritime Power, National Defense University, Washington, 2002.

82. Tanrisever, F. O., Turkey and Russia in the Black Sea Region: Dynamics of Cooperation and Conflict, Centre for Economics and Foreign Policy Studies (EDAM), Black Sea Discussion Paper Series 2012/1, disponibil pe Internet la adresa: http://www.edam.org.tr/document/bsdp3.pdf.

83. Till, G., Developments in Maritime Security, în Peter Cozens, ed., New Zealand’s Maritime Environment and Security, Centre for Strategic Studies: New Zealand, Victoria University of Wellington, 1996.

84. Till, G., Seapower: A Guide for the Twenty-first Century, Frank Cass, London, 2004.

85. Tasntoulis, Y., Geopolitica, (Sub)Regionalismul, dialogul și problematicul ”triunghi al puterii” la Marea Neagră, Studiile Mării Negre și Sud-Est-ului Europei, vol.9, n.3, Routledge, 2009.

86. Triantaphyllou, D., Contextul de securitate in regiunea Marii Negre, Routledge, New York, 2010.

87. Trenin, D., Sfera de interes și nu de influență a Rusiei, Trimestrialul Washington, Centrul de studii strategice și internațional, octombrie 2009.

88. Tummers, E., The Future Maritime Security Environment, Maritime Affairs, Summer 1999.

89. Vartic, G., Interferenţe. Geopolitică-Istorie, Ed.Militară, Bucuresti, 1999. 90. Veens, E.H., The Sea: Playground of the Superpowers: On the maritime strategy

of superpowers, Centrul pentru Studii Strategice, Haga, no. 13, 2012, disponibil pe Internet la adresa: www.hcss.nl/reports/download/98/1245/.

91. Waever, O., Nostalgia Nordica: Europa de Nord după Războiul Rece, Afaceri Internaționale, numărul 68, n.1, 1992.

92. Wallace, T., Mesko, F., The Odessa Network Mapping Facilitators of Russian and Ukrainian Arms Transfers, disponibil pe Internet la adresa: http://media.wix.com/ugd/e16b55_ab72c94c85c6e6c8e88865e93a1a0150.pdf.

93. Wong, E. Chinese Military Seeks to Extend Its Naval Power, disponibil pe Internet la adresa: http://www.nytimes.com/2010/04/24/world/asia/24navy.html?pagewanted=all&_r=1.

94. Yinchun, M., Protection and expansion of Chinese overseas economic interests, Red Flag Manuscript, No. 8, 2011.

V. SURSE WEB 1. *** Allied Command Operations, NATO’s Operations 1949 - Present, NATO,

2010, disponibil pe Internet la adresa: http://www.shape.nato.int/resources/21/nato%20operations,%201949-present.pdf.

2. *** Atlasul european al mărilor,diponibil pe Internet la adresa: http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/atlas/index_ro.htm.

3. Autoritatea Internațională Seabed - International Seabed Authority -ISA, site-ul oficial:https://www.isa.org.jm/.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 32 din 40

4. *** Baza de date: HIS Jane’s 360/Aerospace, Defense&Security/Military and Security Assessement, 2016, disponibil pe Internet la adresa: https://janes-ihs-com.ezproxy.members.marshallcenter.org/CustomPages/Janes/JMSAHome.aspx?Category=JMSA&Tab=JMSA.

5. BBC News, China's first aircraft carrier 'starts sea trials, 10.08.2011, disponibil pe Internet la adresa: http://www.bbc.com/news/world-asia-pacific-14470882.

6. BBC News, Russia plants flag under N Pole, 02.08.2007, disponibil pe Internet la adresa:http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/6927395.stm.

7. Biroul Maritim Internațional - International Maritime Bureau, site-ul oficial:https://www.icc-ccs.org/icc/imb.

8. BLACKSEAFOR – site-ul oficial: http://www.mfa.gov.tr/blackseafor.en.mfa. 9. Comisia pentru Conservarea Resurselor Marine Vii din Antarctica - Commission

for the Conservation of Antarctic Marine Living Resources,site-ul oficial: https://www.ccamlr.org/.

10. Comitetul pentru Protecția Mediului Marin - Marine Environmental Protection Committee, site-ul oficial: http://www.imo.org/en/KnowledgeCentre/IndexofIMOResolutions/Marine-Environment-Protection-Committee-(MEPC)/Pages/default.aspx.

11. Comunicat de presă, Comisia Europeană, Spre o abordare integrală a UE asupra securității maritime globale, 06.03.2014, disponibil pe Internet la adresa: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-224_en.htm.

12. COM (2007) 160 Black Sea Synergy - A mew regional cooperation initiative, Brussels, 11.4.2007, disponibil pe Internet la adresa: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0160:FIN:EN:PDF.

13. Comunitatea Alegerii Democratice – Community for Democratic Choice, site-ul oficial: http://www.rferl.org/a/1063461.html

14. *** EU Sea basin strategy: Arctic Ocean, disponibil pe Internet la adresa: http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/sea_basins/arctic_ocean/index_en.htm.

15. Consiliul NATO-Rusia - NATO-Russia Council – NRC, disponibil pe Internet la adresa: http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_50091.htm.

16. Consiliul Arctic – Arctic Council , site-ul oficial: http://www.arctic-council.org/index.php/en/.

17. Discursul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susţinut la festivitatea prilejuită de Ziua Marinei Române, Constanța, 15.08.2016, disponibil pe Internet la adresa: http://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/discursul-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-sustinut-la-festivitatea-prilejuita-de-ziua-marinei-romane.

18. *** 2013 Energy Statistics Yearbook, International trade of conventional crude oil (principal importers and exporters), 2012/2013, disponibil pe Internet la adresa: http://unstats.un.org/UNSD/energy/yearbook/2013/t15.pdf.

19. Energy Information Administration - PETROLEUM & OTHER LIQUIDS, Current Issues & Trends, disponibil pe Internet la adresa: http://www.eia.gov/petroleum/.

20. Eurostat Statistics Explained, Maritime economy statistics - coastal regions and sectoral perspective, disponibil pe Internet la adresa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Maritime_economy_statistics_-_coastal_regions_and_sectoral_perspective.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 33 din 40

21. Frontex – agenție a UE care are ca obiect de activitate managementul frontierelor, site-ul oficial: http://frontex.europa.eu/about-frontex/origin/

22. Google Scholars Search: http://scholar.google.co.uk/scholar?q=%22maritime+security%22&hl=en&as_sdt=0%2C5&as_ylo=1989&as_yhi=2014〉; 2014.

23. *** History of Turkish Naval Forces, the Period of Anatolian Seljuks and the Principalities (11th-14th Century), disponibil pe Internet la adresa: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P7-TA-2011-0025+0+DOC+XML+V0//EN.

24. Hunt, K., Philippines vs. China: Court to rule on South China Sea fight, CNN News 12.07.2016, disponibil pe Internet la adresa: http://edition.cnn.com/2016/07/11/asia/philippines-china-south-china-sea-hague-ruling/.

25. Implementation of the Montreux Convention, Ministry of Foreign Affairs of Turkey (MFA of Turkey), disponibil pe Internet la adresa: http://www.mfa.gov.tr/implementation-of-the-montreux-convention.en.mfa.

26. Marina Republicii Africa de Sud, site-ul oficial: http://www.navy.mil.za/aboutus/role/index.htm#01.

27. Ministerul Afacerilor Externe al Turciei, site-ul oficial: http://www.mfa.gov.tr/blackseafor.en.mf.

28. NATO and Libya Operation Unified Protector,disponibil pe Internet la adresa: http://www.nato.int/cps/en/natolive/71679.htm.

29. Organizația Maritimă Internațională - International Maritime Organization – IMO, site-ul oficial:http://www.imo.org/en/Pages/Default.aspx.

30. Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est - South East Atlantic Fisheries Organization, site-ul oficial: http://www.fao.org/fishery/rfb/seafo/en.

31. Organizația pentru Democrație și Dezvoltare Economică - Organization for democracy and economic development – GUAM, site-ul oficial:http://guam-organization.org/en/node/352.

32. Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră - Black Sea Economic Cooperation – BSEC, site-ul oficial: http://www.bsec-organization.org/Pages/homepage.aspx.

33. Operaţia Navală Europeană - European Union Naval Force ATALANTA, site-ul official: http://eunavfor.eu/.

34. Operația TRITON - Frontex Joint Operation TRITON, site-ul oficial: http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-566_en.htm.

35. Portul Constanța, Raport Anual 2015, diponibil pe Internet la adresa: http://www.portofconstantza.com/apmc/portal/static.do?package_id=infgen_port_maritim&x=load.

36. Procesul de Cooperare Sud-Est Europeană – South Eastern Cooperation Process, vezi: https://www.mae.ro/en/node/22264.

37. Regions, Ministry of Foreign Affairs of Turkey (MFA of Turkey), disponibil pe Internet la adresa: http://www.mfa.gov.tr/sub.en.mfa?e55ad6a5-1b09-4788-a51c-2c1cae96fd0d.

38. Relations between Turkey and Romania, Ministry of Foreign Affairs of Turkey (MFA of Turkey), disponibil pe Internet la adresa: http://www.mfa.gov.tr/relations-between-turkey-and-romania.en.mfa.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 34 din 40

39. Relations between Turkey and Bulgaria, Ministry of Foreign Affairs of Turkey (MFA of Turkey), disponibil pe Internet la adresa: http://www.mfa.gov.tr/relations-between-turkey-and-bulgaria.en.mfa.

40. Relations between Turkey and Georgia, Ministry of Foreign Affairs of Turkey (MFA of Turkey), disponibil pe Internet la adresa: http://www.mfa.gov.tr/relations-between-turkey-and-georgia.en.mfa.

41. Relations between Turkey and Ukraine, Ministry of Foreign Affairs of Turkey (MFA of Turkey), disponibil pe Internet la adresa: http://www.mfa.gov.tr/relations-between-turkey-and-ukraine.en.mfa.

42. Sistemul de Observare Ocean Global - Global Ocean Observing System, site-ul oficial:http://www.ioc-goos.org/.

43. Societatea Geografică a SUA - Geographic Society SUA, Circum-Arctic Resource Appraisal, site-ul official: http://energy.usgs.gov/RegionalStudies/Arctic.aspx.

44. Synopsis of the Turkish Foreign Policy, Ministry of Foreign Affairs of Turkey (MFA of Turkey), disponibil pe Internet la adresa: http://www.mfa.gov.tr/synopsis-of-the-turkish-foreign-policy.en.mfa.

45. Tribunalul Internațional privind Dreptul Mării - International Tribunal on the Law of the Sea - ITLOS, site-ul oficial:https://www.itlos.org/.

46. Turkey´s Political Relations With Russian Federation, dosponibil pe Internet la adresa: http://www.mfa.gov.tr/turkey_s-political-relations-with-russian-federation.en.mfa.

47. Organismele Regionale de Pescuit - Regional fishery bodies – RFBs, site-ul oficial: http://www.fao.org/fishery/rfb/en.

VI. REVISTE 1. Andersson, J. J., The Race to the Bottom, Naval War College Review, winter 2015,

vol. 68, no. 1. 2. Defense Express, Militarization of Occupied Crimea – A Threat to Global

Security, disponibil pe Internet la adresa: http://defence-ua.com/index.php/en/publications/defense-express-publications/914-militarization-of-occupied-crimea-a-threat-to-global-security.

3. Foreign Affairs, India Military Builup, 19.04.2014, disponibil pe Internet la adresa: http://foreignpolicy.com/2014/04/09/india_military_builup?page=full.

4. Gady, F-S., Russia’s Military Spending to Increase Modestly in 2016, The Diplomat, 10,11,2015, disponibil pe Internet la adresa: http://thediplomat.com/2015/11/russias-military-spending-to-increase-modestly-in-2016/.

5. Ivanov, V., Replacement Sought for Sivastopol ... Russian Naval Forces to Start the Construction of New Naval Base near Novorossiysk, Nezavisimaya Gazeta, 18 Feb. 2005.

6. Review of Maritime Transport revistă editată de United Nations Conference on Trade and Development, editor Deniz Barki și John Rogers, RMT/2015.

7. The Economist, Armed guards on ships deter pirates. But who says they are legal?, 14.04.2012: http://www.economist.com/node/21552553.

8. The Guardian, Ukraine extends lease for Russia's Black Sea Fleet, 21.04.2010, disponibil pe Internet la adresa: https://www.theguardian.com/world/2010/apr/21/ukraine-black-sea-fleet-russia.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 35 din 40

9. McQuilkin, W., The New U.S. Maritime Strategy: A Navy Perspective, apărut în The National Interest, 21.04.2015, disponibil pe Internet la adresa: http://nationalinterest.org/feature/the-new-maritime-strategy%E2%80%94-navy-perspective-12680.

10. The Indian Express, 1 July 2012. http://epaper.indianexpress.com/26288/IE-100-2012/July-2012#page/1/1.

11. Torbakov, I., Turkey sides with Moscow against Washington on the Black Sea Force, Eurasia Daily Monitor, 3/43, 03.03.2006, disponibil pe Internet la adresa: https://jamestown.org/program/turkey-sides-with-moscow-against-washington-on-black-sea-force/.

12. Sputnik Inyternational, Russia is determined to work with Ukraine to resolve a maritime border dispute, a deputy foreign minister said Thursday, 25.01.2007, disponibil pe Internet la adresa: https://sputniknews.com/russia/20070125/59672622.html.

13. Starr, B., U.S. Navy ship to arrive in Black Sea by Thursday, CNN Politics, 09.04.2014, disponibil pe Internet la adresa: http://edition.cnn.com/2014/04/08/politics/us-navy-ship-ukraine/index.html.

14. Zentürk, A., Amerika ile Krizin Asıl Nedeni/The Principle Reason of the Turkish-American Crisis, Star daily newspaper, 28.02.2005.

VII. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ 1. Acordul ONU privind Stocurile de Pește - UNFish Stocks Agreement - FSA,

disponibil pe Internet la adresa: http://www.un.org/depts/los/convention_agreements/convention_overview_fish_stocks.htm.

2. BSEC, Declarația Summit-ului BSEC, Istanbul, 1992, disponibil pe Internet la adresa: http://www.bsec-organization.org/documents/declaration/summit/Reports/Bosphorus%201992.pdf.

3. BSEC, Declarația Summit-ului de la Moscova, Moscova, 1996, disponibil pe Internet la adresa: http://www.bsec-organization.org/documents/declaration/summit/Reports/Moscow%201996.pdf.

4. BSEC, Declarația Summit-ului de la Istanbul, Istanbul, 1999, disponibil pe Internet la adresa: http://www.bsec-organization.org/documents/declaration/summit/Reports/Istanbul1999.pdf.

5. BSEC, Declarația Summit-ului de la Istanbul cu ocazia aniversării a XXII-a a BSEC, Istanbul, 2012, disponibil pe Internet la adresa: http://www.bsec-organization.org/documents/declaration/summit/reports/istanbul%20summit%20declaration%2026june.pdf.

6. Carta Organizației BSEC - Charter of the Organization of the Black Sea Economic Cooperation, disponibil pe Internet la adresa: http://www.bsec-organization.org/documents/LegalDocuments/statutory/charter/Download/CHARTER%20web%20080630.pdf.

7. Conceptul Strategic NATO, Angajarea activă, Apărarea modernă: Concept strategic pentru apărarea și securitatea membrilor NATO (Brussels, 2010), disponibil pe Internet la adresa: http://www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/pdf_publications/20120214_strategic-concept-2010-eng.pdf.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 36 din 40

8. Conferința ONU pentru mediu și dezvoltare - United Nations Conference on Environment and Development, Agenda 21: Programul de Acțiune pentru Dezvoltare Sustenabilă, adoptată la Rio de Janeiro, Iunie 1992.

9. Convenţia Strâmtorilor Turceştidin 1923 - Convention Relating to the Régime of the Straits, disponibil pe Internet la adresa: http://www.mfa.gov.tr/ii_-convention-relating-to-the-regime-of-the-straits.en.mfa.

10. Comisia Comunității Europene, Comunicarea Comisiei către Consiliul si Parlamentul European, BSS – O noua inițiativă de cooperare regională, COM (2007) 160 final, 11 aprilie 2007, Bruxelles, disponibil pe Internet la adresa: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2007:0160:FIN:EN:PDF.

11. Comitetul Șefilor de Sat Major al Statelor Unite ale Americii, National Military Strategy/The United States Military’s Contribution to National Security, June 2015.

12. Codul Internațional de Securitate a Navelor și Instalațiilor Portuare - International Ship and Port Facility Security Code – ISPSC, disponibil pe Internet la adresa: http://www.imo.org/en/OurWork/Security/Guide_to_Maritime_Security/Pages/SOLAS-XI-2%20ISPS%20Code.aspx.

13. Convenția de la Montreaux - Convention Regarding The Regime Of The Straits Signed At Montreux, 20 Iulie, 1936, disponibil pe Internet la adresa: http://sam.baskent.edu.tr/belge/Montreux_ENG.pdf.

14. Convenția Națiunilor Unite privind Dreptul Mării -United Nations Convention on the Law of the Sea – UNCLOS, disponibil pe Internet la adresa: http://www.un.org/Depts/los/convention_agreements/texts/uncl.

15. Convenția ONU privind Criminalitatea Transnațională Organizată - UN Convention on Transnational Organized Crime – CTOC, disponibil pe Internet la adresa: http://www.unodc.org/documents/treaties/UNTOC/Publications/TOC%20Convention/TOCebook-e.pdf.

16. Convenției privind Siguranța Vieții Omenești pe Mare - Convention on the Safety of Life at Sea – SOLAS, disponibil pe Internet la adresa: http://www.imo.org/Pages/PageNotFoundError.aspx?requestUrl=http://www.imo.org/en/About/Conventions/StatusOfConventions/Documents/Status%20-%202012.pdf.

17. Convenția Internațională privind Securitatea Containerelor - International Convention on Safe Containers, disponibil pe Internet la adresa:http://www.admiraltylawguide.com/conven/containers1972.html.

18. Convenția Internațională privind Liniile de Încărcare - International Convention on Load Lines, disponibil pe Internet la adresa:http://www.austlii.edu.au/au/other/dfat/treaties/1968/23.html.

19. Convenția pentru Reprimarea Actelor Ilicite Împotriva Siguranței Navigației Maritime - Convention for the Suppression of Unlawful Acts against the Safety of Maritime Navigation, disponibil pe Internet la adresa:http://www.un.org/en/sc/ctc/docs/conventions/Conv8.pdf.

20. Convenția Internațională pentru Prevenirea Poluării de Către Nave - International Convention for the Prevention of Pollution from Ships – MARPOL, disponibil pe Internet la adresa: http://www.imo.org/en/KnowledgeCentre/ReferencesAndArchives/HistoryofMA

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 37 din 40

RPOL/Documents/MARPOL%2073-78%20Brief%20History%20-%20List%20of%20amendments%20and%20how%20to%20find%20them.htm#1973_Conference.

21. Convenţia pentru Reprimarea Actelor Ilicite Împotriva Siguranţei Navigaţiei Maritime -Suppression of Unlawful Acts Against the Safety of Maritime Navigation, disponibil pe Internet la adresa: http://www.imo.org/en/About/Conventions/ListOfConventions/Pages/SUA-Treaties.aspx.

22. Departmentul pentru Apărare al Statelor Unite ale Americii, Sustaining U.S. Global Leadership: Priorities for 21st Century Defense, 2012, disponibil pe Internet la adresa: http://www.defense.gov/Portals/1/features/defenseReviews/QDR/Defense_Strategic_Guidance.pdf.

23. Departmentul pentru Apărare al Statelor Unite ale Americii, Quadrennial Defence Review (QDR) 2014.

24. Frontex, General Report 2012, Warsaw, p. 32, disponibil pe Internet la adresa: http://frontex.europa.eu/assets/About_Frontex/Governance_documents/Annual_report/2012/EN_General_Report_2012.pdf〉; 2013.

25. Frontex, General Report 2013, Warsaw, p.59, disponibil pe Internet la adresa: http://frontex.europa.eu/assets/About_Frontex/Governance_documents/Annual_report/2013/General_Report_EN.pdf〉; 2014.

26. *** Ghidul de Bune Practici privind Securitatea Maritimă–CHENS Maritime Security Best Practice Guidelines, 24.11.2008,disponibil pe Internet la adresa: http://dev.chens.eu/Products/MSO%20BEST%20PRACTICE%20GUIDELINES.pdf.

27. Inițiativa SUA de Proliferare a Securității - Proliferation Security Initiative – PSI, disponibil pe Internet la adresa: http://www.state.gov/t/isn/c27726.htm.

28. Inițiativa privind Securitatea Containerelor - Container Security Initiative – CSI, disponibil pe Internet la adresa: https://www.cbp.gov/border-security/ports-entry/cargo-security/csi/csi-brief.

29. Inițiativa de Creștere Albastră – EUBlue Growth, disponibil pe Internet la adresa: http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/blue_growth/index_en.htm.

30. Inițiativa Central Europeana – Central European Initiative – CEI, site-ul oficila: http://www.cei.int/.

31. Inițiativa Adritico-Ionica – Adriatic – Ionic Initiative – AII, site-ul oficial: http://www.aii-ps.org/.

32. Inițiativa Americană privind Orientul Mijlociu Lărgit și Africa de Nord - Broader Middle East – North Africa Initiative of the US – BMENA, disponibil pe Internet la adresa: https://2005-2009-bmena.state.gov/.

33. International Maritime Organization, Jakarta Statement on Enhancement of Safety, Security and Environmental Protection in the Straits of Malacca and Singapore, IMO/JKT 1/2, 8 September 2005.

34. Kyiv Declaration, Annex A: Maritime Risk Assessment in the Black Sea, March 31, 2005, disponibil pe Internet la adresa:http://www.harvard-bssp.org/files/news-20050705/threat_and_risk.pdf.

35. Memorandumul de la Paris privind Controlul de Stat în Porturi - Paris Memorandum of Understanding on Port State Control, disponibil pe Internet la adresa: http://www.cfr.org/world/paris-memorandum-understanding-port-state-control/p20615.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 38 din 40

36. MSC/Circ.443 - Măsuri de Prevenire a Actelor Ilegale Împotriva Pasagerilor şi Echipajului de la Bordul Navelor - Measures to Prevent Unlawful Acts Against Passengers and Crew on Board Ships,disponibil pe Internet la adresa: http://www.imo.org/en/OurWork/Security/SecDocs/Documents/Maritime%20Security/MSC.Circ.443.pdf.

37. NATO Standing Naval Forces and capabilities, document disponibil pe Internet la adresa: http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_70759.htm.

38. Parteneriatului pentru Pace – Partnership for Peace – PfP, disponibil pe Internet la adresa: http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_50349.htm.

39. Parteneriatului Estic - Eastern Partnership – Epa, site-ul oficial: https://eeas.europa.eu/topics/eastern-partnership_en.

40. Parteneriatul pentru Modernizare cu UE - Partnership for Modernization – PM, disponibil pe Internet la adresa: http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/er/114747.pdf.

41. Politica Maritimă Integrată – EU Integrated Maritime Policy, disponibil pe Internet la adresa: http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/index_en.htm.

42. Politica de Vecinătate a Uniunii Europene – European Neighbouhood Policy – ENP, disponibil pe Internet la adresa: https://eeas.europa.eu/topics/european-neighbourhood-policy-enp_en.

43. Programului Națiunilor Unite pentru Mediu - United Nations Environment Programme, disponibil pe Internet la adresa:http://unep.org/.

44. Programul Global de Acțiune pentru Protecția Mediului Marin din Activitățile Terestre - Global Program of Action for the Protection of the Marine Environment from Land-Based Activities, site-ul oficial:http://www.unep.org/gpa/.

45. Protocolul de la Nagoya - Nagoya Protocol, disponibil pe Internet la adresa: https://www.cbd.int/abs/doc/protocol/nagoya-protocol-en.pdf.

46. Raportul Secretarului General al ONU/2008 - UN Secretary General’s Report - Cooperation between the United Nations and regional and other organizations A/63/228–S/2008/531, disponibil pe Internet la adresa: http://www.un.org/en/ga/search/view_doc.asp?symbol=S/2008/531

47. *** Raportul Comisiei Palme - Independent Commission on Disarmament and Security Issues, Common security : a programme for disarmament, A/RES/37/99, aprobat de Adunarea Generală a ONU la data de 13.12.1982, disponibil pe Internet la adresa:http://www.un.org/documents/ga/res/37/a37r099.htm.

48. *** Raportul Comisiei Mondiale Independente cu privire la Oceane, The Ocean: Our Future - Independent World Commission on the Oceans – IWCO, prezidată de Mário Soares, Cambridge University Press, Cambridge, 1998.

49. Raportul National Oceanic and Atmospheric Administration/US Department of Commerce, Warmest Global Sea-Surface Temperatures for August and Summer, 16.09.2009, disponibil pe Internet la adresa: http://www.noaanews.noaa.gov/stories2009/20090916_globalstats.html.

50. Raportul Comisiei Europene de Mediu, No 6/2006, The changing faces of Europe's coastal areas, diponibil pe Internet la adresa: http://www.eea.europa.eu/publications/eea_report_2006_6.

51. Rezoluţia A.545- Măsuri de Prevenire a Actelor de Piraterie şi de Jaf Armat Împotriva Navelor - Measures To Prevent Acts Of Piracy And Armed Robbery

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 39 din 40

Against Ships, disponibil pe Internet la adresa: http://www.imo.org/en/OurWork/Security/PiracyArmedRobbery/Guidance/Documents/A.545.pdf.

52. Rezoluţia IMO A.584 - Măsuri de Prevenire a Actelor Ilegale care Ameninţă Siguranţa Navelor şi Securitatea Pasagerilor – Measures to Prevent Unlawful Acts which Threaten Safety of Ships and Security of Passengers, disponibil pe Internet la adresa http://www.imo.org/en/About/Conventions/ListOfConventions/Pages/SUA-Treaties.aspx.

53. Rezoluția Parlamentului European din 20.01.2011 privind Strategia UE pentru Marea Neagră, (2010/2087(INI), disponibil pe Internet la adresa: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P7-TA-2011-0025+0+DOC+XML+V0//EN.

54. *** Review of Measures and Procedures to Prevent Acts of Terrorism which Threaten the Security of Passengers and Crews and the Safety of Ships, disponibil pe Internet la adresa: http://www.imo.org/en/OurWork/Security/Guide_to_Maritime_Security/Guidance/Documents/A.924(22).pdf.

55. Risk Analysis 2016, document publicat de Frontex - European Agency for the Management of Operational Cooperation at the External Borders of the Member States of the European Union - în anul 2016, disponibil pe Internet la adresa: http://frontex.europa.eu/assets/Publications/Risk_Analysis/Annula_Risk_Analysis_2016.pdf.

56. SCSP, Documentul de Constituire al SCSP, Köln, 1999, disponibil pe Internet la adresa: http://www.stabilitypact.org/contituent/990610-cologne.asp, accesta la data de 14.06.2015.

57. Sinergia Mării Negre – Black Sea Synergy – BSS, disponibil pe Internet la adresa: https://eeas.europa.eu/diplomatic-network/black-sea-synergy_en.

58. Strategia UE privind Bazinul Mării Negre – Sea Basin Strategy: Black Sea, disponibil pe Internet la adresa: http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/sea_basins/black_sea/index_en.htm.

59. Strategia Maritimă Integrată pentru 2050 a Africii - 2050 Africa’s Integrated Maritime Strategy - 2050 AIM Strategy, disponibil pe Internet la adresa:http://pages.au.int/sites/default/files/2050%20AIM%20Strategy%20%28Eng%29_0.pdf.

60. Strategia Maritimă Integrată pentru 2050 a Africii, Plan of Action for Operationalization - Anexa C, disponibil pe Internet la adresa:http://pages.au.int/sites/default/files/Annex%20C,%20PoA%20(Eng).pdf.

61. Strategia de Management Integrat Costier - Integrated Coastal Zone Management, 12.03.2013, disponibil pe Internet la adresa: http://ec.europa.eu/environment/iczm/index_en.htm.

62. Summit-ul G8, Marine Environment and Tanker Safety: a G8 Action Plan, Evian-les-Bains, Franța, 1-3 Iunie, 2003, disponibil pe Internet la adrea:http://www.cfr.org/border-and-port-security/marine-environment-tanker-safety-g8-action-plan/p20538.

63. Tratatul Securității Colective – Collective Security Treaty Organization – CSTO, disponibil pe Internet la adresa: http://www.odkb-csto.org/documents/detail.php?ELEMENT_ID=1897.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT Pagină 40 din 40

64. Tratatul de Prietenie, Cooperare și Parteneriat - The Russian-Ukrainian Friendship Treaty and the search for regional stability in Eastern Europe, disponibil pe Internet la adresa: https://archive.org/stream/russianukrainian00stew/russianukrainian00stew_djvu.txt.

65. Tratatul de la Lausanne - Lausanne Peace Treaty, disponibil pe Internet la adresa: http://www.mfa.gov.tr/lausanne-peace-treaty-part-i_-political-clauses.en.mfa.

66. Tratatul Antarctic – The Antarctic Treaty,disponibil pe Internet la adresa: http://www.ats.aq/documents/ats/treaty_original.pdf.

67. Trust Fund to Support the Initiatives of States to Counter Piracy of the Coast of Somalia, disponibil pe Internet la adresa:http://mptf.undp.org/factsheet/fund/APF00.

68. Ukraine, Russia, and the Black Sea Fleet Accords, WWS Case Study 2/99, disponibil pe Internet la adresa: http://dtic.mil/dtic/tr/fulltext/u2/a360381.pdf.

69. UNODC-WCO Container Control Programme – CCP, site-ul oficial:https://www.unodc.org/unodc/en/drug-trafficking/horizontal-initiatives.html.

70. World Bank Raport, The Pirates of Somalia, Ending the Threat, Rebuilding a Nation,disponibil pe Internet la adresa:http://documents.worldbank.org/curated/en/182671468307148284/The-pirates-of-Somalia-ending-the-threat-rebuilding-a-nation.