ROMÂNIA NECLASIFICAT

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic

Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”

ȘCOALA DOCTORALĂ

Inspector principal de poliție Ioan BĂLĂCEANU

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA:

,,PARTICIPAREA STRUCTURILOR CU RESPONSABILITĂȚI

ÎN DOMENIUL APĂRĂRII, SIGURANȚEI ȘI ORDINII

PUBLICE LA PREGĂTIREA ȘI DESFĂȘURAREA

OPERAȚIILOR DE RĂSPUNS LA CRIZE”

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT Colonel (r) prof.univ.dr. Ion MITULEȚU

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în ştiinţe militare

-București, 2016-

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 12

CUPRINS

Introducere (motivația alegerii temei, cuvinte cheie, scop, obiective, metode și

instrumente de cercetare, importanța cercetării)..................................................... 3

Capitolul 1 Crima organizată transfrontalieră, factor de instabilitate al mediului

internațional de securitate. Studiu statistic privind traficul ilicit de

persoane ............................................................................................ 6

Capitolul 2 Operația de răspuns la crize, vector acțional al sistemului de

combatere a riscurilor și amenințărilor asimetrice..................... 7

Capitolul 3 Sistemul interinstituțional de forțe cu responsabilități în domeniul

pregătirii și desfășurării operațiilor de răspuns la crize. Studiu de

caz privind combaterea traficului ilicit de persoane ........................

8

Concluzii și propuneri............................................................................................. 10

Bibliografie selectiveă............................................................................................. 12

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 12

INTRODUCERE

Motivația alegerii temei. Traficul de persoane (sau sclavia modernă) este o

realitate specifică societăţii contemporane şi un tip de exprimare a criminalităţii

organizate transfrontaliere, faţă de care structurile autorităţii statale nu au încă o

reacție fermă. Insuficienţa răspunsului instituţional sau lipsa de reacţie, în unele

regiuni ale spațiului global, generează şi susţine activități infracţionale care

demontează deziderate şi principii ale societăţii moderne (libertatea individului,

protecţia copilului, drepturi la şanse egale etc.). Faptul că aceste infracţiuni au devenit

un soi de afaceri pentru cei implicaţi în comiterea lor, precum și faptul că victimele

sunt tratate ca niște marfuri, trebuie să motiveze autorităţile responsabile cu luarea de

măsuri eficiente în vederea stopării și diminuării acestui fenomen infracţional. La nivel internațional, acest domeniu a fost intens studiat, însă, la

momentul acesta, se impune crearea unor pârghii care pot susține o concepție

unitară robustă, în măsură să răspundă noilor provocări ridicate de fenomenul

globalizării infracționalității, specifice traficului ilicit de ființe umane și o

uniformizare sau o standardizare în măsură să actualizeze în permanență

posibilitățile combaterii fenomenului de trafic de ființe umane, în raport cu

provocările contemporane. La nivel național, sunt abordări ale siguranței

publice și ale securității naționale, însă aceste abordări sunt de minimă

intensitate, iar unele măsuri aproape ineficiente, în special datorită lipsei

unor strategii coerente, pe termen lung și mediu; lipsește continuitatea în

măsuri și decizii, deoarece politicile de siguranță națională și securitate sunt

legate strâns de factorul politic.

Tema acestei lucrări de cercetare are legături directe cu multiplele

orientări ale dezvoltării societății contemporane, în consens atât cu

activitățile specialiștilor din domeniile siguranței, securității, ordinii publice și

apărării, cât și cu necesitatea pregătirii ofițerilor de comandă și stat ma jor

pentru sistemul interinstituțional de planificare a operațiilor de răspuns la crize.

Mai mult, ca specialist în domeniul poliției de frontieră, motivele pentru care

am trecut la investigarea aceastei teme sunt legate, în special, de interesul

personal privind evoluția fenomenelor transfrontaliere generatoare de acte

ilicite specifice domeniului crimei organizate.

În cadrul acestei lucrări de cercetare ne-am propus, în contextul

investigărilor literaturii specifice, a principiilor promovate de standarde le

internaționale și a normelor existente pe plan național, să prezentăm situația

reală din punct de vedere operațional și conceptual a traficului de ființe

umane și să dezvoltăm noi strategii care privesc sistemul interinstituțional de

combatere a acestui fenomen, capabil să contracareze eficient unele

provocări care pot să destabilizeze liniștea publică și climatul de ordine

publică a statelor democratice.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 12

Cuvinte cheie: mediul internațional de securitate, riscuri și amenințări

asimetrice, globalizare, terorism, corupție, criminalitate organizată transfrontalieră,

mediul operațional întrunit, operații de răspuns la crize, sistem interinstituțional de

forțe, proces de planificare a operaţiei militare, combaterea traficului de ființe

umane, libertatea individului, protecţia copilului, drepturi la şanse egale, fenomen

infracţional, siguranță, securitate, apărare și ordine publică, frontieră, poliția de

frontieră, acte ilicite, politici de siguranță națională și securitate,

Scopul tezei de doctorat. În cadrul acestei lucrări de cercetare ne-am

propus, în contextul investigărilor literaturii specifice, a principiilor

promovate de standardele internaționale și a normelor existente pe plan

național, să prezentăm situația reală din punct de vedere operațional și

conceptual a traficului de ființe umane și să dezvoltăm noi strategii care

privesc sistemul interinstituțional de combatere a acestui fenomen, capabil să

contracareze eficient unele provocări care pot să destabilizeze liniștea

publică și climatul de ordine publică a statelor democratice.

Pentru realizarea scopului principal al lucrării am formulat o serie de

obiective specifice, printre care amintim: îmbinarea unor elemente teoretice

cu acele elemente rezultate din diseminarea rezultatelor obținute în urma

cercetării; identificarea unor noțiuni și concepte asociate domeniului crimei

organizate, traficului de persoane, securității naționale, ordinii și siguranței

publice; integrarea armonioasă a conceptelor specifice traficului de persoane,

securității naționale și siguranței naționale într-o abordare cu caracter unitar;

evidențierea aspectelor negative și pozitive asociate influenței traficului de

persoane asupra mediului de securitate și siguranță națională; cercetarea

fundamentală și aplicativă a domeniului traficului de ființe umane și

furnizarea de analize comparative privind implicațiile generale ale traficului

transfrontalier asupra mediului de securitate; cercetarea unor metodologii

aplicabile domeniului cercetat și concretizarea cercetării într-un studiu

aplicativ realizat pe baza metodologiilor existente; evaluarea generală a unor

principii obligatorii care conduc la realizarea unei politici rentabile în

domeniul securității și siguranței naționale.

Cercetarea noastră respectă principiile metodologice consacrate cercetării

științifice, ține cont de unitatea dintre empiric și teoretic, explicație și înțelegere, de

raportul dintre elementele calitative și cele cantitative, precum și de unitatea dintre

judecățile evaluative și cele constatative. Toate aceste principii sunt respectate cu

strictețe în demersul științific concretizat prin prezenta teză de doctorat

Metodele de cercetare care au fost utilizate au fost selectate ținând

cont de specificul lucrării și de nevoia îndeplinirii tuturor obiectivelor

cercetării. Pentru acest lucru am utilizat atât metode de analiză a standardelor

prezente, cât și metode specifice studiului de caz. De asemenea, ca și demers

investigativ, lucrarea este susținută de metode calitative (cum ar fi studiul de

caz), specifice sistemului de siguranță și ordine publică, precum și de metode

de intersecție ale palierului calitativ cu cel cantitativ (specific analizei

documentelor).

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 12

În procesul investigativ se remarcă eficiența etapei de culegere a datelor

și a informațiilor, precum și etapa de diseminare a rezultatelor cercetării (cu

ocazia publicării unor articole și comunicări științifice în reviste universitare

consacrate), metoda principală fiind observația. Ulterior, pentru etapa de

prelucrare am optat atât pentru unele metode statistico-matematice, cât și pentru

metode comprehensive. Pentru interpretarea unor rezultate ale cercetării am

folosit, într-o manieră combinată, metode inductive, deductive, comparative și,

ori de câte ori a fost nevoie, explicația cauzală.

Instrumentele de cercetare se regăsesc pe tot parcursul lucrării noastre

de cercetare, acestea fiind următoarele: studiul documentar (raportat la

standardele internaționale de bază și la reglementările existente la nivel

național, precum și la literatura de specialitate internă și internațională); analiza

secundară (utilizarea unor studii deja existente destinate unor categorii de

specialiști din diverse structuri de securitate, prin evaluarea informațiilor utile și

reinterpretarea acestora în scopul desfășurării cercetării noastre aplicative);

studiul de caz, parte componentă a capitolului III (radiografierea unui sistem

eficient de combatere a traficului ilicit de persoane).

Importanța cercetării noastre, derulate în cuprinsul lucrării de cercetare,

rezultă din valoarea acesteia, ca sursă de informații pentru personalul cu

atribuții în managementul sistemului interinstituțional de combatere a

traficului de persoane, dar și a altor categorii de personal interesate de traficul

ilicit transfrontalier, în zona de sud-vest a țării noastre. Mai mult, în opinia

noastră, valoarea și utilitatea acestei cercetări rezultă și din investigarea unor

importante surse interne și internaționale de specialitate, din interesul acordat

studiului fenomenului de trafic ilicit de ființe umane la nivel mondial, precum

și din posibilitatea ca acest studiu să devină o bază de plecare pentru o

cercetare științifică mai amplă care să ducă la eficientizarea sistemului de

ordine și siguranță publică și la creșterea gradului de competență a

managerilor militari și civili. O parte din propunerile şi recomandările noastre au

fost prezentate cu ocazia conferinţelor naţionale şi internaţionale la care am

participat, sau prin publicarea rezultatelor cercetării în articole și comunicări

ştiinţifice, în scopul preluării şi aplicării lor în domeniul militar, al prevenirii și

combaterii traficului ilicit de ființe umane.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 12

Capitolul 1

CRIMA ORGANIZATĂ TRANSFRONTALIERĂ, FACTOR DE

INSTABILITATE AL MEDIULUI INTERNAȚIONAL DE SECURITATE.

STUDIU STATISTIC PRIVIND TRAFICUL ILICIT DE PERSOANE

Prima direcţie de cercetare ştiinţifică vizează, în principal, investigarea

unor fenomene civile și militare specifice mediului internațional de securitate, în

contextul globalizării provocărilor, precum și al intensificării procesului de

management al crizelor generate de riscurile și amenințările asimetrice. Am

studiat şi am prezentat complexitatea efectelor produse de dinamica fenomenului

criminalităţii organizate de tip tranfrontalier asupra României, ca importantă

ameninţare asimetrică de tip strategic. Efortul cercetării noastre se realizează pe

studiul statistic privind traficul ilicit de persoane la frontiera română, unde

prezentăm dimensiunea fenomenului migraționist contemporan în România,

analizăm traficul ilicit de persoane prin prisma criteriilor analitice ale cercetării

statistice și concluzionăm privind tendinţele evoluţiei fenomenului ilicit

transfrontalier al traficului de persoane în ultimii 3 ani (2013-2015).

Am insistat pe faptul că, la nivel global, toate infracţiunile specifice

criminalităţii organizate transfrontaliere cunosc o evoluţie rapidă, având ca fond

fenomenul globalizării, manifestat prin creșterea interdependenţelor dintre state,

precum şi liberalizarea fluxurilor internaționale de mărfuri, persoane, servicii,

capital şi informaţii. România, prin poziţia sa geopolitică, se înscrie pe lista ţărilor

vizate. Din problematica analizată deducem că tendinţa de manifestare în viitor a

fenomenului criminalităţii organizate transfrontaliere o constituie suprapunerea

mai multor tipuri de infracţiuni grave care induc o serie de vulnerabilităţi interne

sau internaţionale la adresa securităţii statelor, greu de anticipat, prevenit şi

combătut, datorită utilizării de către reţelele crimei organizate a tehnologiilor de

vârf în obţinerea unor profituri ilicite.

Problemele induse de fenomenul globalizării și suprapunerea acestuia cu

procesul de fragmentare şi regionalizare zonală, generează noi factori de risc şi noi

amenințări la adresa națiunilor democratice. Multiplicarea continuă a numărului de

actori ce acţionează și se afirmă pe scena globală, în special a actorilor nonstatali,

va conduce la complicarea procesului de luare a hotărârilor în domeniul securității și

politicii externe a statelor. La aceste noi sfidări trebuie să se răspundă cu noi forme

democratice, de solidaritate, în măsură să ducă la gestionarea unui spectru larg de

riscuri şi tensiuni, într-o gamă largă de afirmare a acestora.

În concluzie, considerăm că Poliția de Frontieră Română trebuie să aplice în

continuare prevederile comunitare în materie de supraveghere și control la frontieră,

în consens cu practica europeană și cu angajamentele asumate de țara noastră.

Supravegherea și controlul frontierelor române trebuie să se sprijine pe un sistem de

analiză de risc, ce respectă standardele europene, realizat atât la nivel strategic și

operațional, cât și la nivel tactic.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 12

Capitolul 2

OPERAȚIA DE RĂSPUNS LA CRIZE, VECTOR ACȚIONAL AL

SISTEMULUI DE COMBATERE A RISCURILOR ȘI

AMENINȚĂRILOR ASIMETRICE

În conținutul celei de-a doua direcții de cercetare efortul cercetării noastre

s-a concentrat pe detalierea conceptelor legate de operația de răspuns la crize, pe

etapizarea procesului de planificare a acestui tip de operații și pe modalitățile de

aplicare a unor teorii decizionale şi a unor instrumente specifice procesului de

planificare militară la specificul planificării acțiunilor de prevenire și combatere a

pericolelor și amenințărilor asimetrice.

Crima organizată transfrontalieră ameninţă din ce în ce mai mult

securitatea, siguranţa populaţiei şi economia mondială, devenind un fenomen

global fără frontiere sau limite de acţiune, un fenomen transnaţional care nu mai

poate fi soluţionat numai prin intervenţia unui stat, ci prin acțiuni coordonate la

nivel global, în sistem colaborativ, de consultare internaţională. Am subliniat

faptul că acţiunile reţelelor și structurilor de crimă organizată transfrontalieră sunt

tot mai surprinzătoare şi atipice, au structuri diversificate, proveniență

multinațională, folosesc mijloace militare cu posibilități de luptă reduse, dar pot

să crească dacă, pentru îndeplinirea unor scopuri, se impune acest lucru. În

funcție de obiectivele vizate, acest fenomen poate avea evoluţie imprevizibilă,

care, prin dinamică, amploare şi consecinţe, depăşeşte cotele unei infracţiuni

grave, devenind o ameninţare asimetrică cu potenţial generator de tensiuni sau

crize sociale, care amplificate şi diversificate pot induce vulnerabilităţi în mediul

de securitate și siguranță naţională.

Cooperarea pentru combaterea crimei organizate transfrontaliere trebuie să

ocupe, în momentul de faţă, un loc important în agenda legislativă a structurilor

democratice internaționale, concomitent cu operaţionalizarea, la nivel național, a

unui sistem integrat de siguranţă, interinstituţional, flexibil, robust şi sustenabil,

capabil să controleze riscurile şi ameninţările de tip asimetric şi să gestioneze cu

eficiență situaţiile create, prin intervenţii oportune, în sistem colaborativ, ale

tuturor structurilor specializate. Eforturile şi erorile în retransmiterea

informaţiilor pe verticală, în cadrul lanţului de comandă, pot fi reduse prin

crearea unei imagini comune a câmpului de luptă, care se actualizează automat.

În concluzie, se impune operaţionalizarea şi perfecționarea unui sistem

interinstituţional colaborativ de siguranţă și securitate naţională flexibil, robust, și

sustenabil, capabil să realizeze un management performant al resurselor

specializate din mediul operațional contemporan și să planifice operații decisive

de nimicire a rețelelor implicate în traficul ilicit de persoane.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 12

Capitolul 3

SISTEMUL INTERINSTITUȚIONAL DE FORȚE CU

RESPONSABILITĂȚI ÎN DOMENIUL PREGĂTIRII ȘI DESFĂȘURĂRII

OPERAȚIILOR DE RĂSPUNS LA CRIZE. STUDIU DE CAZ PRIVIND

COMBATEREA TRAFICULUI ILICIT DE PERSOANE

În această direcție de cercetare, activitatea noastră capătă un caracter

aplicativ deoarece, pe lângă investigarea surselor la dispoziție (intensificarea

activității Uniunii Europene pentru perfecţionarea modalităţilor de cooperare între state,

în domeniul combaterii traficului de ființe umane, studiul reglementărilor juridice și al

strategiilor de luptă împotriva traficului de persoane, în condițiile amplificării

fenomenului transfrontalier, analiza, evaluarea și îmbunătățirea sistemului

interinstituțional al operațiilor de răspuns la crize, cu responsabilități în domeniul

combaterii traficului de ființe umane), un accent important este pus pe detalierea

unor aspecte practice ale desfăşurării acţiunilor pentru prevenirea şi combaterea

traficului ilicit de persoane, finalizat cu un studiu de caz, în zona transfrontalieră

din partea de sud-vest a țării.

Ofensiva împotriva crimei organizate este o prioritate care derivă din

necesitatea constituţională a sistemului democratic contemporan de a apăra

independenţa şi suveranitatea ţărilor, unitatea statală, integritatea teritorială,

securitatea și liniştea acestora. Combaterea şi prevenirea traficului de persoane a fost

şi va rămâne o prioritate permanentă a tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

În acest sens, au fost amplificate demersurile în direcţiile stopării acestui fenomen,

cunoaşterii complexităţii şi naturii sale, monitorizării evoluţiei şi tendinţelor specifice.

Chiar dacă unele ameninţări transfrontaliere au o intensitate mai mică pe

teritoriul României, această situaţie nu trebuie să ducă la inacţiune sau nepăsare.

România, membră a UE şi a NATO, participă activ la sistemul de luptă împotriva

fenomenului crimei organizate transfrontaliere, plătind, pe diverse fronturi de luptă,

un greu tribut în vieţi omenești. Astfel, țara noastră continuă, în baza unor norme

internaţionale, să aducă o importantă contribuţie la combaterea vectorilor crimei

organizate, inclusiv a traficului ilicit de persoane.

În concluzie, traficul ilicit de persoane se află din ce în ce mai mult în grija

opiniei publice, a organizaţiilor internaţionale și a guvernelor naţionale, fiind, fără

îndoială, o invitație fără precedent, în debutul acestui mileniu, la consolidarea

securizării frontierelor naționale, având în vedere, în special, era globalizării

riscurilor, avansul tehnologic, tendinţa de creştere și de diversificare a

ameninţărilor la adresa ordinii şi securităţii naţionale şi internaţionale. Prin luarea

acestor măsuri, apreciem că România a făcut progrese importante, are un potențial

valoros și este capabilă să desfășoare operații complexe în domeniul combaterii

fenomenului criminalităţii organizate transfrontaliere, implicit a traficului ilicit de

persoane.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 12

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Traficul de persoane a devenit o realitate a mediului social în care trăim,

precum și o manifestare activă a criminalităţii organizate, fenomen faţă de care

autorităţile globale nu trebuie să rămână indiferente. Totuși, lipsa de reacţie

specifică anumitor regiuni ale globului, precum și insuficienţa răspunsului

instituţional, au generat şi au susţinut o activitate infracţională ridicată care a

subapreciat principiile şi dezideratele societăţii moderne: accesul la justiţie,

libertatea individului, protecţia copilului și drepturile la şanse egale.

Statul român a implementat dispoziţiile internaţionale şi recomandările UE în

legislaţia internă, a creat un sistem instituţional şi legislativ modern, eficient în

activitatea de prevenire şi reprimare a traficului ilicit de ființe umane, în

conformitate cu tendinţele și exigențele de la nivel european. Mai mult, sunt create

departamente şi instituţii specializate, cu personal pregătit și calificat superior.

În prezent, țara noastră este în măsură să ofere expertiză de bune practici şi

altor parteneri europeni, dovadă fiind mulțimea misiunilor internaționale de acest tip

în care specialiștii români desfășoară activități eficiente. România trebuie să se

implice mai mult în proiecte şi programe desfăşurate la nivel internaţional care au ca

obiective generale şi specifice reducerea numărului victimelor traficului de persoane,

combaterea şi prevenirea acestui fenomen, precum și îmbunătăţirea activităţilor de

analiză şi cercetare. De asemenea, România trebuie să fie un partener activ al

organizaţiilor şi instituţiilor europene şi internaţionale angajate în lupta împotriva

traficului de persoane, derulând proiecte şi operaţiuni comune. Totodată, o prioritate

pentru țara noastră va fi și îmbunătăţirea permanentă a cadrului legislativ şi instituţional

în domeniu, monitorizarea asistenţei oferită victimelor traficului de persoane, analizarea

fenomenului, stabilirea şi aplicarea unor strategii eficiente în domeniul prevenirii și

combaterii traficului de persoane.

Apreciem faptul că teza de doctorat reuşeşte, prin conţinut şi ingeniozitatea

abordării, să asigure îndeplinirea obiectivelor formulate în cadrul direcţiilor de

cercetare şi să inspire cercetătorii în domeniul militar pentru realizarea unui proces

eficient de analiză, descoperire, stabilire şi angajare a structurilor criminale. Acest

lucru va fi posibil prin integrarea şi sincronizarea acţiunilor de pregătire, execuţie

şi evaluare a operaţiilor de răspuns la crize, desfăşurate de către forţe şi mijloace

interinstituționale de luptă, informaţii, război electronic şi de sprijin logistic, în

cadrul unei concepţii unice care să permită îndeplinirea cu succes a misiunii.

În final, pentru valorificarea rezultatelor cercetării noastre ştiinţifice,

propunem identificarea unei modalităţi de regândire a procesului clasic de

management operațional, precum şi a unui nou set de reguli de angajare în luptă,

specific exigențelor tehnologice ale secolului XXI.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 12

BIBLIOGRAFIE

1. Legi, ordonanțe, strategii, manuale

* * * OG 104/2001 şi O.G. 105/2001 privind frontiera de stat a României, 2001

* * * Legea nr.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane

* * * Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române

* * * Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate

* * * Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României nr.767/2003

* * * Doctrina pentru operaţiile întrunite ale forţelor armate, 2007

* * * F.T.-1, Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, 2007

* * * Strategia națională de aderare la spațiul Schengen 2008-2011

* * * Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012–2016

* * * Manualul de planificare a operaţiilor, 2012

* * * FT-2, Manualul activităţii de stat major a comandamentelor din forţele terestre în

operaţii, 2012

* * * SMG-38, Doctrina planificării operaţiior în armata României, 2013

* * * FT-3, Manualul de tactică generală din forţele terestre, 2014

* * * Strategia naţională de siguranţă şi ordine publică pentru perioada 2014-2020

* * * Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019

* * * Regulamentul Consiliului European nr. 539/2001

* * * Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi

a Tratatului de instituire a Comunității Europene

* * * A 2020 Vision for the Black Sea Region – A Report by the Commission on the

Black Sea

* * * Manualul Schengen de Cooperare Polițienească Transfrontalieră

* * * Bi-SC Guideline for Operational Planning (GOP)

* * * AJP – 3.2.2 Command and Control of Allied Land Forces

* * * AJP – 0.1 Allied Joint Doctrine

* * * AJP – 2.0 Allied Joint Intelligence and Security Doctrine

* * * AJP – 3.0 Allied Doctrine for Joint Operation

* * * AJP – 3.2. Allied Joint Doctrine for Land Operations

2. Lucrări de autori

Bălăceanu Ion, Dragomirescu Valentin, Martin Iulian, Interacţiunea strategiilor

în conflictele armate moderne, Volumul I, Editura Universităţii Naţionale de

Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2010

Ene Cristian, Dimensiunea socio-culturală a fenomenului migraționist actual în

România, Simpozion, Aderarea României la spațiul Schengen - de la deziderat la

realitate, Editura Academiei de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza”, 2011

Fulga Vasile, Crima organizată şi corupţia – elemente de suport vital pentru

organizaţiile teroriste, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 12

Leatherman A., Conflict prevention on intrastates crisis, Kumarian Press, 2005

Marczuk Karina, Towards the EU”s Internal Security Strategy: a new

paradigm of internal security?, lucrare prezentată la Conferinţa internaţională în

cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, Bucureşti, 2010

Martin Iulian, Raționament și argumentare în planificarea operațiilor, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I”, Bucureşti, 2015

Mitulețu Ion, Şerbănoiu Viorel, Crearea şi operaţionalizarea sistemului

integrat de siguranţă naţională pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii

transfrontaliere pe timp de pace, în situaţii de criză şi conflict armat, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2011

Ristei M., Senic N., Corruption And European Integration: Comparative Study

Of Romania And Slovenia, Department of Political Science Western Michigan

University, 2007

Stan Ioan Constantin, Comanda şi controlul structurilor de informaţii la nivel

operativ, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007

Zburătură Viorel, Criminalitatea transfrontalieră ca sursă de insecuritate

naţională în condiţiile globalizării şi integrării României în Uniunea Europeană,

Editura Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2007

3. Publicaţii periodice

Gândirea Militară Românească, colecţia 2007-2016

Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia 2006-2016

Revista Forţelor Terestre, colecţia 2007-2016

Revista Impact Strategic, colecţia 2007-2016

Revista NATO Review 2007-2016

4. Documente de referință

Dicţionarul limbii române contemporane, Ediţia Ştiinţifică, Bucureşti, 1980

Dicționar de Psihologie Socială, Editura Ştiințifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981

Dicţionarul Enciclopedic, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1987

Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, Bucureşti, 1996

Dicţionar enciclopedic ilustrat, Editura Codex 2000 SRL, Bucureşti, 1999,

Biblioteca Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, cota 69195

5. Mediu de internet

* * * www.mai.gov.ro; * * * www.mae.ro;

* * * www.mapn.gov.ro ; * * * www.guv.ro;

* * * http://www.mapn.ro/strategiasecuritate/strategseritmediul, html

*** http://usinfo.state.gov/journals/itgic/0801/ijgf/frgj-7.htm, Phil Williams, Crime

organisé et cybercriminalité: synergies, tendances et ripostes.

* * * www.sri.ro, Cristian Troncotă, Terorismul internaţional, forme de

manifestare şi modalităţile de combatere.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 12

LISTA ANEXELOR

Anexa nr. 1 Termeni și concepte specifici mediului transfrontalier

Anexa nr. 2 Interese de securitate ale României

Anexa nr. 3 Factori de risc la adresa securităţii României

Anexa nr. 4 Vulnerabilităţi ale conexiunii dintre crima organizată şi corupţie

Anexa nr. 5 Angajamentul României în plan global

Anexa nr. 6 Parteneriate ale României cu unele state europene

Anexa nr. 7 Rutele imigrației ilegale în Europa

Anexa nr. 8 România raportată la migraţia ilegală

Anexa nr. 9 Harta cu principalele rute ale traficului de carne vie, cu plecare din România

Anexa nr. 10 Rutele traficului de carne vie în Europa

Anexa nr. 11 Reprezentarea grafică a orizonturilor de planificare

Anexa nr. 12 Procesul de planificare operaţională

Anexa nr. 13 Metodologia procesului de design

Anexa nr. 14 Matricea de analiză a centrului de greutate

Anexa nr. 15 Procesul de luare a deciziei militare

Anexa nr. 16 Ciclul lui “Boyd” de luare a deciziilor şi de execuţie a acţiunilor militare

Anexa nr. 17 Logica procesului de planificare

Anexa nr. 18 Compunerea sistemului integrat de siguranţă naţională

Anexa nr. 19 Compunerea Centrului Operaţional Judeţean Timiș de Prevenire şi

Combatere a Criminalităţii Organizate

Anexa nr. 20 Structura mediului operaţional de desfăşurare a acţiunilor de prevenire

şi combatere a criminalităţii organizate transfrontaliere

Anexa nr. 21 Activităţi desfăşurate în cadrul şedinţei de analiză a misiunii

Anexa nr. 22 Activităţi desfăşurate în cadrul şedinţei de luare a deciziei

Anexa nr. 23 Conţinutul planului de acţiune pentru intervenţia structurilor specializate

Anexa nr. 24 Măsuri privind intervenţia structurilor acţionale pentru prevenirea şi

combaterea criminalităţii organizate transfrontaliere