ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Exemplar nr.

Colonel Marius Iulian IORGA

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Tema: SECURITATEA INFORMAŢIILOR ŞI SISTEMELOR

INFORMAŢIONALE ÎN ACŢIUNILE MILITARE MODERNE

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Colonel (r) prof.univ.dr. Gheorghe BOARU

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de

DOCTOR în Ştiinţe Militare

- Bucureşti, 2017 -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 23

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1: INFORMAȚII ȘI PROCESE INFORMAȚIONALE SPECIFICE

ACȚIUNILOR MILITARE MODERNE

1.1. ACȚIUNILE MILITARE MODERNE

1.1.1. Aspecte conceptuale privind acțiunilor militare

1.1.2. Noua fizionomie a acţiunilor militare

1.1.3.

Operaţiile întrunite multinaţionale - acţiuni militare ale prezentului

şi viitorului

1.1.4. Viziunea românească

1.2. INFORMAŢIA MILITARĂ

1.2.1. Conceptul de informaţie

1.2.2. Informaţia militară

1.2.3. Evaluarea informaţiei

1.3. PROCESE INFORMAŢIONALE SPECIFICE ACŢIUNILOR MILITARE

MODERNE

1.3.1. Procesul de management al informaţiilor

1.3.2. Ciclul informaţional ca proces

1.3.3. Procesul şi ciclul „intelligence”

1.3.4. Sistemul ISTAR în acţiunile militare moderne

CAPITOLUL 2: SECURITATEA INFORMAȚIILOR ÎN ACŢIUNILE MILITARE

MODERNE

2.1. SECURITATEA INFORMAŢIILOR- ASPECTE CONCEPTUALE

2.1.1. Evoluţia conceptelor de securitate de la tradiţie la actualitate

2.1.2. Concepte privind securitatea organizaţiei militare şi securitatea

informaţiei

2.1.3. Securitatea (protecția) informaţiei

2.1.3.1. Importanţa şi actualitatea problemei

2.1.3.2. Vulnerabilităţi ale mediului informaţional militar

2.1.3.3. Securitatea informaţiei

2.2. MANAGEMENTUL RISCULUI DE SECURITATE A INFORMAŢIILOR

2.2.1. Managementul de risc

2.2.2. Mangementul riscului de securitate a informaţiilor

2.3. SECURITATEA (PROTECȚIA) FIZICĂ A INFORMAŢIILOR

2.3.1. Analiza de risc la securitatea (protecţia) fizică a informaţiilor

2.3.2. Aspecte generale privind securitatea (protecţia) fizică a informaţiilor

militare clasificate

2.3.2.1. Pe teritoriul României

2.3.2.2. În cadrul NATO

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 23

2.3.2.3. În cadrul Uniunii Europene

2.3.3. Mecanismul de securitate (protecţie) fizică a informaţiilor

2.3.4. Cerinţele securităţii (protecţiei) fizice a informaţiilor

2.3.5.

Probleme generale referitoare la managementul protecţiei fizice a

informaţiilor clasificate

2.4. SECURITATEA (PROTECŢIA) PERSONALULUI

2.4.1. Educaţia şi cultura de securitate

2.4.2. Riscurile de securitate a informaţiilor generate de personal

2.4.2.1. Ameninţările de personal

2.4.2.2.Vulnerabilităţile personalului

2.4.2.3. Exploatarea informaţionă a personalului

2.4.3. Măsuri care să completeze legile şi normele de securitate a

informaţiilor

2.4.3.1. Codurile deontologice

2.4.3.2. Angajamentele de Securitate

2.4.3.3. Verificarea de securitate a personalului

2.4.4. Studiu de caz: Vulnerabilități în sistemul de protecție a informațiilor

clasificate

2.4.4.1. Prezentarea cazului

2.4.4.2. Scurt istoric al cazului

2.4.4.3. Identificarea problemelor de securitate la cazul analizat

2.4.4.4. Analiză la Studiul de caz folosind metoda maticei de analiză

CAPITOLUL 3: SECURITATEA SISTEMELOR INFORMAȚIONALE

MILITARE

3.1. SISTEME INFORMAŢIONALE MILITARE

3.1.1. Concepte privind sistemele informaţionale militare

3.1.2.

Funcţiile, parametrii funcţionali şi structura sistemului

informational

3.1.3. Procese, fluxuri și proceduri informaţionale

3.1.4. Managementul sistemului informational

3.2. VULNERABILITĂŢI AMENINŢĂRI ŞI RISCURI ASUPRA

SISTEMELOR INFORMAŢIONALE

3.2.1. Vulnerabilităţi

3.2.2. Ameninţări

3.2.3. Riscuri

3.2.4. Atacuri asupra reţelelor de comunicaţii şi informatice

3.2.5. Vulnerabilităţi specifice sistemelor informaţionale

3.3. PROTECŢIA FIZICĂ A SISTEMELOR INFORMAŢIONALE PE

TIMPUL DERULĂRII ACŢIUNILOR MILITARE

3.3.1. Măsuri minime de asigurare a protecţiei fizice

3.3.2. Sistemul integrat de securitate a obiectivelor militare (SISOM)

3.3.2.1. Descrierea sistemului integrat de securitate

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 23

3.3.2.2. Organizarea şi dotarea unui obiectiv pe inele de siguranţă/

protecţie – sau principiul ,,apărării în adâncime” (model virtual)

3.3.2.3. Compunerea şi funcţionarea unui sistem integrat de securitate

3.4. ASIGURAREA SECURITĂŢII INFORMAŢIILOR CLASIFICATE ÎN

FORMAT ELECTRONIC -INFOSEC- PE TIMPUL DESFĂŞURĂRII

ACŢIUNILOR MILITARE

3.4.1 Securitatea tehnică şi administrativă a informaţiei şi sistemelor

informaţionale militare

3.4.2. Securitatea calculatoarelor–COMPUSEC

3.4.3. Securitatea comunicaţiilor–COMSEC

CAPITOLUL 4: ANALIZA SWOT PRIVIND SECURITATEA INFORMAȚIILOR

DIN SISTEMELE INFORMAȚIONALE MILITARE

4.1. ANALIZA SWOT - CONCEPTE, UTLIZARE, UTILITATE, AVANTAJE

DEZAVANTAJE ŞI RISCURI

4.1.1. Subiectul analizei SWOT

4.1.2. Idei pentru folosirea tehnicii SWOT

4.1.3. Utilizarea analizei SWOT

4.1.4. Utilitatea analizei SWOT

4.1.5. Diferenţieri între SWOT şi PEST

4.1.6. Avantaje ale analizei SWOT

4.1.7. Dezavantaje şi riscuri ale analizei SWOT

4.2. ANALIZA SWOT A SECURITĂŢII INFORMAŢIILOR MILITARE

CLASIFICATE

4.2.1. Organizarea şi administrarea securităţii

4.2.2. Protecţia personalului

4.2.3. Protecţia fizică

4.2.4. Protecţia documentelor

4.2.5. Securitatea industrială

4.2.6. INFOSEC

4.3. INTERPRETAREA REZULTATELOR ANALIZEI DE RISC A

SECURITĂŢII INFORMAŢIILOR CLASIFICATE

4.4.

ANALIZA DE RISC PRIN METODA SWOT, A UNEI STRUCTURI

MILITARE, DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECȚIEI

INFORMAȚIILOR CLASIFICATE

4.4.1. Utilizarea metodei matricei probabilitate-impact

4.4.2. Procese ale managementului riscului analizate cu tehnica SWOT

4.4.2.1.Clasificarea riscurilor în funcție de urgențe (importanță)

4.4.2.2.Managementul riscului

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

GLOSAR CU ACRONIME

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 23

CUVINTE CHEIE: informații, informații clasificate, securitatea informațiilor,

procese informaționale, sisteme informaționale militare, protecția sistemelor

informaționale, acțiunea militară modernă, organizarea și administrarea securității,

vulnerabilități, amenințări, riscuri, managementul riscurilor de securitate, intelligence.

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Acţiunile militare moderne se prezintă ca un proces dinamic cu două

componente care se condiţionează reciproc: componenta energetică şi componenta

informaţională. Acţiunea componentei energetice are ca obiectiv distrugerea ori

neutralizarea unui sistem fizic advers. Componenta informaţională îşi propune

procurarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor, în scopul asigurării eficacităţii

acţiunii energetice.

Comparativ cu cea distructivă, componenta informaţională se caracterizează

printr-un consum mult mai mic de energie. De aceea, se apreciază că informaţia

reprezintă o adevărată armă de luptă, a patra armă.

Armatele moderne acordă acestei problematici o atenţie deosebită, considerând

ca pe un obiectiv primordial câştigarea bătăliei informaţionale, al cărei fundament este

reprezentat de introducerea, pe scară extinsă, a tehnologiei informaţiei şi a mijloacelor

moderne de comunicaţii și informatică, pe întregul spaţiu de luptă.

Securitatea informaţiei este un domeniu de activitate a cărui importanţă este în

continuă creştere şi care trebuie abordat din toate unghiurile posibile, începând de la

concepte, vulnerabilităţi, riscuri, management, şi terminând cu securitatea fizică şi de

personal a informaţiei.

Securitatea informațională a devenit, în aceste circumstanțe, o preocupare

importantă în activitatea de stat-major a comandamentelor. Contradicția aparentă

dintre nevoia de informații, implicit de comunicații și de conectivitate, și cerințele de

asigurare a confidențialității, a integrității și a autenticității informațiilor solicită

căutarea de soluții tehnice și administrative eficiente care s-o rezolve.

Sistemele informaționale militare, specifice fiecărui nivel (eșalon), pot fi

amenințate atât din interior, cât și din exterior. Cauzele sunt diverse, plecând de la

erorile umane de operare, de la acțiuni intenționate de penetrare și de exploatare a

vulnerabilității sistemului, până la cauze de natură tehnică (erori ale software-ului de

prelucrare sau comunicații, defecte ale echipamentelor de comunicații sau informatice etc.).

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 23

Dintre factorii de risc major privind securitatea sistemelor informaționale, putem

aminti pe cei privind pregătirea necorespunzătoare a administratorilor, a operatorilor

sau a utilizatorilor acestor sisteme, precum și abuzarea acestora (pirateria informatică)

de către persoane din exterior.

Vulnerabilitățile sistemelor informaționale militare pot genera pierderi imense,

legate de scurgerea de informații, care ar putea compromite acțiunea militară

respectivă. De aceea, am acordat o atenție deosebită analizei vulnerabilităților,

amenințărilor și riscurilor asupra sistemelor informaționale precum și a măsurilor

necesare de asigurare a securității (protecției) acestora, îndeosebi a celor care operează

cu informații clasificate.

Obiectivele cercetării au vizat:

- studierea conceptelor şi a relaţiilor funcţionale dintre elementele componente

ale proceselor şi ale sistemelor informaţionale utilizate în acţiunile militare moderne;

- analiza comparativă a abordărilor moderne (NATO, SUA, România) ale

conceptelor şi ale teoriilor, ale proceselor și ale sistemelor privind informaţiile militare;

- abordarea progresivă şi logică a acţiunilor militare de la cele clasice la cele

mai complexe şi asocierea informaţiei acestor forme şi tipuri de acţiuni militare;

- analiza conceptului de „intelligence”;

- studierea şi prezentarea elementelor esenţiale ale sistemului ISTAR, ca

integrator al procesului şi al ciclului de intelligence;

- studiul conceptelor utilizate în domeniul securităţii organizaţiei (inclusiv a

celei militare) şi al securităţii informaţiei;

- analiza comparativă a abordărilor moderne ale conceptelor şi ale teoriilor, ale

proceselor, ale sistemelor privind vulnerabilitatea mediului informaţional militar;

- abordarea conceptelor privind managementul de risc, în general, şi

managementul riscului de securitate a informaţiei, în special;

- studierea şi prezentarea elementelor esenţiale ale securităţii fizice şi a

personalului;

- studiul conceptelor utilizate în domeniul sistemelor informaţionale ale

organizaţiei (îndeosebi a celei militare);

- analiza vulnerabilităţilor, ameninţărilor şi riscurilor asupra sistemelor

informaţionale militare;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 23

- studierea şi prezentarea elementelor esenţiale ale protecției fizice a sistemelor

informaţionale militare;

- efectuarea unei analize de tip SWOT privind securitatea informaţiilor

clasificate din sistemele informaţionale militare;

- desprinderea unor concluzii, exprimarea unor opinii şi formularea unor

propuneri proprii, în domeniul temei de cercetare.

Ipoteze şi premise ale cercetării

Am avut în vedere şi am considerat că informaţia reprezintă unul dintre cei mai

importanţi factori în ecuaţia puterii, fie ea naţională, fie a unei alianţe de state grupate

în jurul unor interese comune.

Am considerat că, în analiza unei activităţi atât de complexe şi de importante,

este neapărat nevoie să se studieze, să se analizeze şi să se concretizeze un studiu bazat

pe lucrări de specialitate consacrate, precum și pe cerinţele naţionale, ale NATO şi ale

UE.

În iniţierea cercetării, am plecat de la ideea că informaţia a fost, este şi va fi

elementul cheie al tuturor proceselor informaţionale şi că securitatea acesteia trebuie să

fie corect înţeleasă şi tratată pe baza studierii celor mai semnificative documente

oficiale şi lucrări ştiinţifice, precum şi a analizei proprii.

Am considerat că, în analiza unei activităţi informaţionale militare, informaţia

poate fi considerată „materie primă”, „scop”, „ţintă”, „arm㔺i că protejarea

acesteia este cu atât mai importantă şi mai complexă.

Am avut în vedere adevărul că, din punct de vedere informaţional (operaţii

informaţionale), în acţiunile militare se duce o luptă pentru informaţie, prin

intermediul informaţiei şi împotriva informaţiei şi de aceea securitatea acesteia este o

activitate specială, îndeosebi a informaţiei clasificate.

Am avut în vedere şi am considerat că protecția fizică şi a personalului, precum

și a sistemelor informaţionale comportă analize de risc, mecanisme şi măsuri concrete.

De asemenea, am considerat că, deoarece informaţia reprezintă unul dintre cei

mai importanţi factori în ecuaţia puterii, fiind materia primă a sistemelor

informaţionale, trebuie studiate şi analizate cu atenţie vulnerabilităţile, ameninţările,

atacurile şi riscurile asupra acestor sisteme.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 23

Am considerat că, asupra securităţii informaţiei, trebuie realizată o analiză

ştiinţifică, utilizând metoda analizei SWOT.

Metode, tehnici şi instrumente de cercetare ştiinţifică

Modalitatea de lucru adoptată pentru realizarea lucrării a fost cercetarea

fundamentală. Metodele de cercetare ştiinţifică utilizate, pentru atingerea obiectivelor

cercetării prezentate mai înainte, au fost următoarele:

- metoda descriptivă, prin prezentarea şi detalierea unor concepte privind

acțiunile militare, procesele informaționale, securitatea organizației militare și

securitatea informației, managementul de risc pentru securitatea informației,

securitatea fizică a informațiilor militare clasificate, securitatea (protecția)

personalului, sistemele informaționale militare, protecția fizică a sistemelor

informaționale, securitatea tehnică și administrativă a informației în sistemele

informaționale militare, analiza SWOT a informațiilor;

- metoda analizei, pentru realizarea conexiunilor dintre concepte, prevederi

din documente oficiale, sistemele informaționale existente, precum și opiniile proprii;

- metoda deductivă, pentru emiterea unor opinii proprii, în special în domeniul

măsurilor de asigurare a securității informației și a sistemelor informaționale militare,

adaptate tehnologiilor şi cerinţelor operaţionale naţionale și ale NATO;

- metoda inductivă, utilizată pentru conceperea unor concluzii şi propuneri

proprii, plecând de la particular la general;

- metoda analizei comparative, folosită în compararea unor stări, etape,

urgențe, niveluri ale analizei riscurilor;

- studiul de caz, pentru un incident de securitate în domeniul securității

informației;

- metoda de analiză SWOT a securității informațiilor clasificate.

În primul capitol al tezei de doctorat am abordat:

- problematica acţiunii militare moderne, dezvoltând conceptele, tipurile şi

noua fizionomie posibilă a acestora;

- conceptul de informaţie şi, în special, cel privind informaţia militară,

inclusiv faza de evaluare a acesteia;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 23

- procesele informaționale specifice acțiunilor militare, cu evidențierea unor

elemente esențiale, cum sunt procesul și ciclul informațional, procesul și ciclul

intelligence și sistemul ISTAR.

Al doilea capitolul al tezei de doctorat este dedicat securității (protecției)

informațiilor, cu evidențierea principalelor aspecte privind:

- abordarea conceptuală a domeniului securității, în general, și al securității

(protecției) informației, în special;

- managementul de risc al securității (protecției) informațiilor;

- securitatea (protecția) fizică a informațiilor și, în special, a celor clasificate;

- securitatea (protecția) personalului cu evidențierea unor măsuri de

completare a legilor și a normelor existente;

- prezentarea unui studiu de caz în domeniul incidentelor de securitate.

Riscurile şi ameninţările la adresa securităţii informaţiilor sunt percepute din

perspectiva statutului de ţară membră a NATO şi a UE. În această situaţie, deşi

pericolul unui război sau al unei operaţii militare convenţionale este puţin probabil,

ignorarea acestor riscuri poate genera vulnerabilităţi majore la adresa securităţii

naţionale, dar şi a capacităţii de reacţie pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate în

cadrul NATO.

Pe lângă cele cunoscute, ca fiind clasice, a apărut o paletă de ameninţări

asimetrice, de natură militară şi non militară, inclusiv cele care se manifestă sub forma

agresiunilor psihologice, informaţionale sau informatice, care pot afecta grav starea de

securitate a cetăţenilor sau a organizaţiilor din care România face parte. Toate aceste

forme de ameninţări au la bază informaţia.

Sunt prezentate două probleme mari: managementul riscului, ca abordare

teoretică şi particularizat pentru managementul riscului de securitate a informaţiilor.

Am considerat că este utilă o astfel de abordare, având în vedere faptul că

implementarea unui sistem de management de risc poate ajuta la identificarea,

suficient de devreme, a potenţialelor probleme şi la reducerea efectelor negative asupra

intereselor şi obiectivelor proprii.

Am analizat și prezentat protecţia fizică a informaţiilor clasificate, ca fiind o

componentă importantă a domeniului securităţii. Am avut în vedere că securitatea are

două dimensiuni: siguranţa şi stabilitatea, şi șase componente: procesuală (funcţională,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 23

procedurală şi juridică), fizică, de personal, a documentelor, industrială şi a

informaţiilor în format electronic.

Sunt prezentate analiza de risc la securitatea fizică, precum şi aspectele generale

privind securitatea fizică a informaţiilor militare clasificate, abordând sintetic aspectele

privind reglementările româneşti şi cele ale NATO dar şi cele din Uniunea Europeană.

Considerăm că acest aspect este unul dintre elementele esenţiale care face diferenţa

dintre obiectivele militare şi cele ,,civile”.

Am prezentat, de asemenea, securitatea personalului care are o multitudine de

aspecte şi devine tot mai complexă în raport cu diversitatea structurilor militare, care

pot fi în stări de operativitate diferite, la pace, la criză, la conflict şi la postconflict

şi/sau pot fi în curs de executare a unor misiuni la nivel naţional şi/sau multinaţional,

în cadrul Alianţei Nord-Atlantice sau la nivelul Uniunii Europene.

În capitolul trei al tezei de doctorat, am abordat securitatea sistemelor

informaționale militare, în care sunt detaliate:

- analiza conceptelor privind sistemele informaţionale, continuând cu

prezentarea structurii, a elementelor organizatorice şi tehnice ale acestora, a

proceselor, a fluxurilor şi a procedurilor specifice, finalizând cu managementul acestor

sisteme;

- cele mai importante probleme privind vulnerabilităţile, ameninţările şi

riscurile asupra sistemelor informaţionale. Sunt dezvoltate cele trei concepte, dar şi

elementele specifice ale atacurilor asupra reţelelor de comunicaţii şi informatice,

măsurile de control ale securităţii critice, precum şi vulnerabilităţile specifice

sistemelor informaţionale;

- protecţia fizică a sistemelor informaţionale, măsurile de asigurare a acesteia.

Este prezentat, de asemenea, un model de sistem integrat de securitate al unui obiectiv

militar – SISOM;

- asigurarea securităţii informaţiilor clasificate, în format electronic, pe timpul

desfăşurării acţiunilor militare. Sunt analizate şi dezvoltate securitatea tehnică şi

administrativă a informaţiei şi a sistemelor informaţionale militare cu componentele de

bază COMSEC şi COMPUSEC.

În ultimii ani, a sporit continuu conţinutul ştiinţific al sistemelor informaţionale,

bazate mai ales pe conceptul de „reţea”, ceea ce determină o implicare importantă în

activităţile economice, sociale şi militare ale tuturor nivelurilor ierarhice ale

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 23

organizaţiilor, indiferent de natura acestora. De aceea, cultura şi civilizaţia umană

datorează foarte mult sistemelor informaţionale moderne, ale căror fundamente

ştiinţifice şi dezvoltare tehnologică au schimbat radical esenţa noilor sisteme.

Începutul de mileniu este dominat de preocuparea omenirii de a folosi eficient şi

de a dezvolta tehnologiile informaţionale, concomitent cu adoptarea celor mai eficiente

măsuri de contracare a accesării ilegale a bazelor de date, activitate percepută ca o

nouă ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale, în faţă căreia sunt

vulnerabile chiar şi sistemele electronice ale celor mai avansate ţări din punct de

vedere tehnologic.

Politicile şi produsele de securitate pot reduce vulnerabilităţile, respectiv

posibilităţile şi probabilităţile ca un atac să penetreze sistemul informatic şi de

comunicaţii sau, prin arhitectura de securitate adoptată, pot impune agresorului să

investească atât de mult timp şi resurse, încât atacul să nu mai fie profitabil. Accesarea

şi exploatarea neautorizată a informaţiilor clasificate pot avea efecte serioase asupra

sistemelor informaţionale naţionale, impactul fiind suportat de la indivizi şi până la

organizaţii şi agenţii de siguranţă naţională.

Apreciem că este deosebit de important să conştientizăm că dezvoltarea fără

precedent a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor presupune atât facilităţi

deosebite, cât şi ameninţări la adresa sistemelor informaţionale.

Cele mai periculoase ameninţări sunt cele ce se manifestă împotriva

informaţiilor clasificate, în special împotriva informaţiilor militare clasificate,

deoarece conţinutul acestor documente poate face referire la domenii vulnerabile ale

unui stat sau armate.

Utilizarea acestor informaţii de către persoane insuficient pregătite sau cu

intenţii ostile se poate dovedi foarte periculoasă și de aceea măsurile de securitate

fizică, tehnică și administrativă a sistemelor informaționale trebuie să fie extrem de

eficiente.

În capitolul patru al tezei de doctorat, este prezentată o analiză științifică, de

tip SWOT, privind securitatea informaţiilor din sistemele informaţionale militare, în

care se detaliază:

- elementele de studiu și de analiză a metodei SWOT;

- prezentarea analizei SWOT a informațiilor militare clasificate;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 23

- interpretarea rezultatelor analizei de risc a securităţii informaţiilor

clasificate;

- analiza de risc a unei structuri militare, prin metoda SWOT.

Analiza SWOT (Strenghts, Weaknesses, Opportunities and Threats – Puncte

tari, Puncte slabe, Oportunităţi, Ameninţări) este cea mai folositoare metodă de

scanare a mediului desfăşurată în scopuri ale activităţii de informaţii. Ea este folosită

pentru examinarea de ansamblu (tactic, operativ și strategic) a unei organizaţii sau a

unui subiect incluzând şi conexiunile cu mediul înconjurător.

Considerăm că, prin analiza științifică a studiului de caz prezentat, precum și

prin varianta de analiză proprie, prin metoda SWOT, deschidem un nou drum de

cercetare care poate duce la rezultate interesante, utile și cu aplicabilitate practică.

În finalul lucrării sunt exprimate câteva concluzii și propuneri dintre care

prezentăm câteva pe care le considerăm mai sugestive.

Studierea, analiza și abordarea științifică a domeniului securității informațiilor și

a sistemelor informaționale militare, specifice acțiunilor militare moderne, au fost o

preocupare utilă, necesară și deosebit de complexă.

Complexitatea deosebită a acţiunilor militare moderne determină o creştere

considerabilă a categoriilor şi volumului de informaţii necesare procesului de comandă

şi control, ceea ce impune o largă diversificare a structurii şi funcţiilor sistemelor

informaţionale ale marilor unităţi şi unităţilor, precum şi modernizarea acestora prin

utilizarea celor mai avansate tehnologii informaţionale.

Apariţia şi dezvoltarea societăţii informaţionale şi a cunoaşterii, a fost generată

şi accelerată şi de realizările ştiinţifice importante în domeniul tehnologiei informaţiei

şi comunicaţiilor. În plan militar această evoluţie a dus la crearea sistemelor

informaţionale pentru comandă şi control bazate pe calculatoare, comunicaţii şi

informaţii, precum şi a sistemelor ISTAR.

Din analiza comparativă a doctrinelor NATO şi ale altor armate moderne

precum şi din studiile de caz asupra operaţiilor curente desfăşurate de NATO, în

mediul multinaţional, am ajuns la concluzia că există o mare nevoie de standardizare

în NATO, mai ales privind modul de întocmire a produselor de intelligence din toate

sursele de informaţii (HUMINT, IMINT, SIGINT, OSINT, MASINT etc).

În opinia noastră, un alt aspect important îl constituie faptul că, pentru obţinerea

şi păstrarea superiorităţii informaţionale, vor fi realizate „produse de intelligence din

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 23

toate sursele (all - source intelligence products)“. Unul dintre cele mai importante

roluri ale acestor produse de intelligence din toate sursele este acela de a realiza

predicţii care să sprijine comandantul în procesul de luare a deciziei militare şi pe

timpul executării operaţiei.

Asfel, structurile de intelligence ale Grupărilor de forţe întrunite multinaţionale,

pe baza informaţiilor relevante la dispoziţie, vor elabora cursul de acţiune cel mai

probabil şi cel mai periculos ale inamicului şi vor sprijini procesul de achiziţie a

ţintelor.

Considerăm, de asemenea, că pentru realizarea cerinţelor de intelligence sunt

necesare structuri de intelligence, adaptate noilor realităţi ale mediului operaţional,

bazate pe o pregătire care să le permită abordarea cu succes a provocărilor legate de

aplicarea noilor concepte Aliate: „hybrid operations“, „comprehensive approach“,

„information sharing“, „need to know vs. need to share“.

Ca o consecinţă firească, acestă evoluţie a permis apariţia conceptului de „spaţiu

cibernetic” şi crearea premiselor pentru obţinerea avantajului informaţional în spaţiul

de luptă, precum şi accelerarea proceselor de comandă şi control şi a celor decizionale,

ceea ce asigură condiţiile necesare pentru desfăşurarea în timp aproape real a acţiunilor

militare şi surprinderea inamicului prin ritmul înalt de desfăşurare a acestora.

Sistemul ISTAR, este analizat în această lucrare ca „sistem (federaţie) de

sisteme”, datorită necesităţii sporite de cantităţi din ce în ce mai mari de date şi

informaţii în operaţiile moderne, impusă atât de nevoile pregătirii informative a

spaţiului de luptă (IPB), cât şi de cerinţele sprijinului cu informaţii în operaţiile

întrunite.

Considerăm că această evoluţie a determină nevoia de a constitui structuri

specializate destinate analizei informaţiilor din toate categoriile de surse, capabile să

elaboreze produse informaţionale în concordanţă cu cerinţele de informaţii ale

comandamentelor marilor unităţi şi unităţilor.

Ca urmare, securitatea informaţiilor şi a sistemelor informaţionale devine

obiectiv prioritar al comenzii în toate fazele acţiunilor militare (pace, criză, conflict şi

postconflict), aceasta necesitând o abordare multilaterală, care să aibă în vedere mediul

informaţional ce manifestă tendinţa de globalizare, precum şi evidenţierea conţinutului

şi caracteristicilor principale ale măsurilor de protecţie adoptate.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 23

Analizând multitudinea de vulnerabilităţi posibile, în mediul informaţional

militar, putem concluziona că utilizarea extinsă a tehnologiilor moderne a creat noi

oportunităţi care pot fi exploatate de beneficiari, dar şi noi vulnerabilităţi

informaţionale faţă de care informaţiile trebuie protejate.

Complexitatea domeniului lucrării științifice elaborate ne-a permis să elaborăm

trei seturi de propuneri, referitoare la cele trei segmente de bază ale lucrării, prezentate

în continuare.

Privind securitatea informațiilor specifice acțiunilor militare moderne:

- adoptarea formelor specifice de instruire pentru a obține deprinderile de

luptă, tacticile, tehnicile, procedurile şi regulile de angajare în operaţie, interoperabilie

cu celelalte structuri din cadrul forţei multinaţionale;

- definirea conceptului de ciclu informațional compus din cinci etape

(Planificarea şi Orientarea; Culegerea; Procesarea şi Exploatarea; Analiza şi Producţia;

Diseminarea şi Feedback-ul);

- constituirea de structuri specializate destinate analizei informaţiilor din

toate categoriile de surse, care să răspundă nevoilor pregătirii informative a spaţiului

de luptă (IPB), cât şi de cerinţelor sprijinului cu informaţii în operaţiile întrunite;

- abordarea complexă a termenului intelligence, în toată tipologia sa

(respectiv ca funcţiune de luptă, capabilitate de luptă, sistem, ciclu şi proces de

intelligence), care să poată crea o imagine completă asupra a ceea ce înseamnă

intelligence într-o operaţie întrunită multinaţională;

- standardizarea (în NATO) procedurilor de întocmire a produselor de

intelligence din toate sursele de informaţii (HUMINT, IMINT, SIGINT, OSINT,

MASINT etc);

- crearea unor structuri de intelligence, adaptate noilor realităţi ale

mediului operaţional, bazate pe o pregătire care să le permită abordarea cu succes a

provocărilor legate de aplicarea noilor concepte Aliate;

- stabilirea unui cadru doctrinar comun cu celelalte structuri din NATO și

asigurarea unei pregăti comune pentru misiunile de intelligence;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 23

- achiziţia unor echipamente de tip ISR adecvate şi înzestrarea

subunităţilor de cercetare cu mijloacele tehnice corespunzătoare misiunilor;

În urma studiului și analizelor făcute în acest domeniu al securității

informațiilor, deosebit de vast şi complex, prezentăm unele propuneri, astfel:

- revederea legislaţiei care să răspundă tuturor cerinţele de securitate

impuse de NATO şi UE;

- identificarea riscurilor, vulnerabilităţilor şi ameninţărilor prezente în

relaţiile contractuale clasificate ale Ministerului Apărări Naţionale cu operatorii

economici;

- optimizarea activităţilor desfăşurate de structurile de securitate ale

unităţilor militare aflate în rol de autoritate contractantă şi/sau beneficiar, precum şi ale

ADS şi ORNISS, în contextul actual;

- îmbunătăţirea cadrului legislativ clar care să reglementeze modalitatea de

atribuire a contractelor clasificate, pentru a evita neaccesarea în totalitate a surselor de

finanţare externe prevăzute de legislaţia în vigoare, cum ar fi cele destinate finanţării

proiectelor Programului NSIP (NATO Security Investment Program), program special

destinat finanţării facilităţilor militare minime necesare pentru sprijinirea misiunilor

comandamentelor strategice NATO, recunoscute ca depăşind cererile în domeniul

apărării ale fiecărei ţări membre;

- adaptarea evoluţiei concepţiilor, procedeelor, tehnicilor şi mijloacelor

specifice acţiunilor de penetrare a sistemelor de transmitere, prelucrare şi stocare a

informaţiilor în raport de dinamica domeniul managementului asigurării securităţii

informaţiilor;

- elaborarea unei strategii pragmatice menite a optimiza raportul dintre

obiectivele ce revin domeniului asigurării protecției informaţiilor, pe de o parte, şi

resursele necesare, pe de altă parte, în ansamblul măsurilor destinate consolidării

protecției informaţiilor structurilor militare angajate în operaţii întrunite

multinaţionale;

- perfecţionarea sistemul informaţional al forţelor dislocate în teatrele de

operaţii pentru a benefica de un management performant şi actualizat, al asigurării

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 23

securităţii sistemelor informaţionale, astfel ca decidentul să beneficieze de informaţiile

necesare, la momentul optim şi în condiţii de securitate;

- formarea unui personal cu înaltă specializare, capabil să opereze cu un

sistem de cunoştinţe aparţinând unui spectru larg de ramuri ştiinţifice, este

indispensabilă în efortul de eficientizare a managementului asigurării securităţii

informaţiilor structurilor militare;

- perfecţionarea sistemelor implicate în securitatea informaţiilor astfel încât

ca forţa militară să fie un sistem performant şi competitive;

- susţinerea şi asigurarea formării şi perfecţionării competenţelor

profesionale transversale, praxiologice şi metodologice persoanelor de conducere a

domeniului protecției informaţiilor, dezvoltarea încrederii şi responsabilităţii tuturor

militarilor din structurile participante la operaţii militare moderne.

Privind domeniul securităţii sistemelor informaţionale militare propunem:

- organizarea optimă a sistemelor informaţionale astfel încât să se asigure

condiţia fundamentală pentru funcţionarea eficientă a acestora – reconfigurarea,

mobilitatea şi adaptabilitatea lor la mediul de informaţii în continuă dezvoltare;

- să se aibă permanent în vedere condiţiile, restricţiile şi standardele ce

sunt stabilite ca ţară membră a UE şi NATO. Acestea se impune a fi respectate în

totalitate şi aplicate cu fermitate, pentru a se îndeplini criteriile de compatibilitate şi

interoperabilitate cu alte organizaţii din ţară şi din exterior;

- informaţiile clasificate vor fi diseminate numai persoanelor care deţin un

certificat de securitate corespunzător;

- respectarea reglementărilor NATO1, prin care aplicarea standardelor

minime de asigurare a securităţii informaţiilor este obligatorie pentru tot personalul

care accesează sistemului informaţional;

- creşterea responsabilităţii şi a controlului pentru protecţia informaţiilor

clasificate de către fiecare persoană care deţine, procesează sau are cunoştinţă de

asemenea informaţii;

1 AD 70-1, ACO Security Directive, NATO HQ, Brussels, 2006, p. I-2-4.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 23

- executarea periodică a unor analize de risc asupra sistemelor

informaţionale şi prelucrarea acestora în faţa personalului militar sub forma de lecţii

învăţate;

- achiziţiile de noi tehnologii informaţionale să ţină cont de scopul

micşorării vulnerabilităţilor specifice;

- pregărirea profesională a personalului să cuprindă şi teme pe domeniul

securităţii informaţiei şi sistemelor informaţionale;

- folosirea modelului metodei de analiză SWOT pentru analiza de risc a

informațiilor clasificate adaptată situațiilor concrete apărute.

Din păcate, nu există un sistem de securitate sigur 100%, dar prin

definirea unei politici de securitate se încearcă găsirea celei mai bune căi de evitare a

riscurilor la care este supusă reţeaua informaţională militară.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. LEGI, STRATEGII, HOTĂRÂRI DE GUVERN, ORDONANŢE

ŞI ALTE DOCUMENTE OFICIALE

1. * * * Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.767,

2003.

2. * * * Legea privind Apărarea Naţională a României nr 45/1994, Monitorul

Oficial nr. 172, 1994.

3. * * * Legea privind organizarea şi funcţionarea M.Ap.N., nr. 346, 2006,

publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 654 din 28/07/2006.

4. * * * Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, publicată în

M. O. nr. 163 din 7 august 1991.

5. * * *

Legea nr. 423/2004 privind Aderarea României la Acordul dintre părţile

la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informaţiilor, adoptat

la Bruxelles la 06.03.1997.

6. * * * Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate

7. * * * Lege nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi

protecţia persoanelor, republicată , actualizată până la 20 ianuarie 2007.

8. * * *

Lege nr. 267 din 5 octombrie 2005, pentru ratificarea Acordului dintre

Romania si UniuneaEuropeană privind procedurile de securitate pentru

schimbul de informaţii clasificate, semnat la Bruxelles la 22 aprilie 2005,

[http://www.orniss.ro/ro/585.html].

9. * * *

Strategia de securitate naţională a României: „România Europeană,

România Euroatlantică: pentru o viaţă mai bună într-o ţară democratică,

mai sigură şi prosperă“, Bucureşti, 2007.

10. * * *

Strategia naţională de apărare a României: „Pentru o Românie care

garantează securitatea şi prosperitatesa generaţiilor viitoare“, București,

2010.

11. * * * HG nr. 781/ 2002, privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu.

12. * * * Hotărârea de Guvern nr. 585/2002, pentru aprobarea Standardelor

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 23

naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu

modificările şi completările ulterioare.

13.

* * *

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153 din 7 noiembrie 2002,

privind înfiinţarea ORNISS - Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor

Secrete de Stat publicată, în Monitorul Oficial al României nr. 826 din 15

noiembrie 2002, aprobată prin Legea nr. 101/24.03.2003, publicată în

M. O. al României, Partea I, nr. 207 din 31.03.2003.

14.

* * *

HG nr. 353/2002, pentru aprobarea Normelor privind protecţia

informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord

în România – modificată prin HG nr.590/2004 (modelul certificatelor de

securitate tip A şi tip B).

15. * * *

HG nr. 271/2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a

României și Planul de acțiune la nivel național privind implementarea

sistemului național de securitate cibernetică.

16. * * * OMFP-946/2005-Standard 11-Managementul riscului, republicat cu nr.

649/2011 în MO nr. 140/24 Febr. 2011.

17. * * * Ordin nr. 160 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor-cadru

privind securitatea informatiilor UE clasificate, act emis de O.R.N.I.S.S.

18. * * * Codul muncii şi Legi uzuale, Ed.Universul Juridic, 2012.

19. * * * Metodologia de implementare a standardului de control intern-

managementul riscului, elaborată de Ministerul Finanţelor Publice / 2007.

20. * * *

Instrucţiuni privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a

unităţilor care fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,

bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor cu modificările şi

completările ulterioare.

II. DOCTRINE, REGULAMENTE, MANUALE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE

ROMÂNEŞTI

1. * * * Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012.

2. * * * Doctrina pentru sprijinul cu informaţii al operaţiilor întrunite, 2003.

3. * * * Doctrina pentru Informaţii, Contrainformaţii şi Securitate a Armatei,

Bucureşti, 2005.

4. * * * Doctrina pentru sprijinul cu sisteme de comandă, control, comunicaţii,

computere şi informaţii (C4I) în operaţiile întrunite, Bucureşti, 2004.

5. * * * Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate, Editura SRI,

Bucureşti, 2004.

6. * * *

Normele privind protecţia informaţiilor clasificate în Ministerul Apărării

Naţionale aprobate de Ordinul Ministrului Apărării Naţionale nr.

M.9/2013 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din

28 februarie 2013.

7. * * *

INSTRUCŢIUNI nr. 9 /2013 privind efectuarea analizelor de risc la

securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind

paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

III. DOCTRINE, REGULAMENTE, MANUALE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE

STRĂINE

1. * * * Joint Vision 2020, Americas Military - Preparing for Tomorrov, USA,

GPO, Washington D.C., June 2000.

2. * * * AAP-6, NATO Glossary of Terms and Definitions, 2008.

3. * * * AAP-6, NATO Glossary of Terms and Definitions, 2010.

4. * * * AAP-15, NATO Glossary of Abbreviations used in NATO, Documents

and Publications, 2010.

5. * * * AJP-01 (D), (Allied Joint Doctrine) Doctrina Aliată întrunită, 2010.

6. * * * AJP-2, Doctrina Aliată pentru informaţii, contrainformaţii şi securitate,

2003.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 23

7. * * * AJP-3, Doctrina Aliată întrunită pentru conducerea operaţiilor, 2011.

8. * * *

AJP-3.10 Allied Joint Doctrine for information operations, (Doctrina

Aliată întrunită pentru operaţii de informaţii), 2009.

https://info.publicintelligence.net/NATO-IO, pdf, Nov. 23, 2009

9. * * * JP 2.0, Joint Intelligence, Defence Department, 22 Oct. 2013.

10. * * *

Joint Information Operations Planning Handbook, Joint Forces Staff

College, National Defense University, Norfolk, 2002.

11. * * * Risk Management Guide for Information Technology Systems, National

Institute of Standards and Technology.

12. * * * AC/35-D/2002, Directiva NATO pentru Securitatea Informaţiilor.

IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1.

Alexandrescu C.,

Boaru Gheorghe,

Alexandrescu Gelu

Bazele teoretice ale sistemelor informaţionale, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I“, Bucureşti, 2014.

2.

Alexandrescu C,

Alexandrescu Gelu,

Boaru Gheorghe

Sisteme informaţionale – fundamente teoretice, Editura Universităţii

Naţionale pentru apărare „Carol I”, Bucureşti, 2009.

3.

Alexandrescu C,

Alexandrescu Gelu,

Boaru Gheorghe

Sisteme informaţionale militare – servicii şi tehnologie, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2010.

4.

Alexandrescu Gelu,

Boaru Gheorghe,

Alexandrescu

Constantin

Sisteme informaţionale pentru management, Bucureşti, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2012.

5.

Alexandrescu C.,

Ilina Decebal,

Mincu Constantin

Bazele matematice ale organizării sistemelor de transmisiuni, Editura

Militară, Bucureşti, 1994.

7.

Alexandrescu Gelu,

Boaru Gheorghe,

Topor Sorin ş.a.

Tendinţe ale dezvoltării sistemelor informaţionale în condiţiile

mediului actual de securitate: studiu, Bucureşti, Editura Universităţii

Naţionale de Aparare „Carol I“, 2010.

8. Apostu Nicu

Managementul informaţiei în conducerea acţiunilor militare întrunite,

în Reducerea duratei ciclului conducerii acţiunilor militare întrunite,

Editura Militară, Bucureşti, 2002.

9.

Bădălan Eugen,

Arsenie Valentin,

Văduva Gheorghe

Eseu despre arta strategică, Editura Militară, Bucureşti, 2005.

10.

Boaru Gheorghe,

Păun Vasile,

Răducu Marcel

Managementul riscurilor în acţiunile militare, Ed. AÎSM, Bucureşti,

2003.

11.

Boaru Gheorghe

(coordonator)

şi colectiv

Studiu privind dezvoltarea capacităţilor de culegere, prelucrare şi

diseminare a informaţiilor militare pentru asigurarea sprijinului

decizional în domeniul politico-militar, Bucureşti, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I“, 2011.

12.

Boaru Gheorghe

(coordonator) şi

colectiv

Aspecte ale conducerii sistemelor militare, Editura Militară, Bucureşti,

1999.

13. Călin Ion Managementul informaţiilor grupării de forţe cu rol operativ în

operaţia întrunită, Editura U.N.Ap. „Carol I“, Bucureşti, 2010.

14. Duţu Petre,

Văduva Gheorghe

Dinamica scopurilor în acţiunile militare, Centrul de Studii Strategice

Apărare şi Securitate , Editura Universităţii Naţionale de Apărare,

Bucureşti, 2004.

15. Frunzeti Teodor,

Mureşan Mircea,

Război şi haos, Ed. Centrului Tehnic Editorial al Armatei, București,

2009.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 23

Vaduva Gheorghe

16 Conf.univ.dr.

Gheorghe ILIE

Riscul-măsura incertitudinii. Elemente conceptuale, corelaţii şi

determinări. Ed. UTI Press, Bucureşti, 2011.

17. Dobrin V.,

Alexandrescu C.

Sistemul informaţional militar, în volumul „Ştiinţa conducerii în

domeniul militar”, Editura Militară, Bucureşti, 1984.

18 Dumitru Vasile și

colectiv Sisteme informaţionale militare, Editura CERES, Bucureşti, 2000.

19. Ilie Gheorghe Risc şi securitate, Vol.1, Ed. UTI Press, Bucureşti, 2015.

20. IlieGheorghe,

colectiv Risc şi securitate, Vol.2, Ed. UTI Press, Bucureşti, 2015.

21. Ilie Gheorghe Risc şi securitate, Vol. 5, Ed. UTI Press, Bucureşti, 2015.

22.

Ilie Gheorghe,

Nour Aurel, Ciobanu

Ion

Confruntarea informaţională şi protecţia informaţiilor, Ed.Detectiv,

Bucureşti, 2006.

23. Ilie Gheorghe Securitatea sistemelor militare, Editura Militară, 1995.

24. Ilie Gh., Stoian I.,

Ciobanu V. Securitatea informaţiilor, Editura Militară, Bucureşti, 1996.

25. Mureşan Mircea,

Văduva Gheorghe

Războiul viitorului, viitorul războiului, Editura Universităţii Naţionale

de Apărare, Bucureşti, 2004.

26. Nicolescu Ovidiu,

Verboncu Ion Management, Editura Economică, Bucureşti, 1995.

27. Nicolescu Ovidiu

(coordonator),

Sistemul informaţional managerial al organizaţiei, Editura Economică,

Bucureşti, 2001.

28. Nicolescu Ovidiu,

Verboncu Ion

Fundamentele managementului organizaţiei, Editura Universitară,

Bucureşti, 2008.

29. Năbârjoiu, N. Securitatea Informaţiilor, Bucureşti, Editura AGIR, 2008.

30. Oprea Dumitru Protecţia şi securitatea informaţiilor, Editura Polirom, Iaşi, 2003.

31 Onişor Constantin

şi colectiv Securitate şi Intelligence, Revista de Ştiinţe Militare nr.3/2012.

32. Petrescu Stan Informaţiile a patra armă, Editura Militară, Bucureşti, 1999.

33. Roceanu Ion Fundamente ale sistemelor C4I, Bucureşti, 2004.

34. Roceanu Ion Informaţia în sistemele C4I, Editura A.I.S.M., Bucureşti, 2004.

35. Roceanu Ion,

Buga Iulian

Informaţia - repere conceptuale şi coordonate de securitate, Editura

AISM, Bucureşti, 2003.

36. Roceanu I. Amici şi inamici software, Despre viruşi şi antiviruşi, Editura AISM,

Bucureşti, 2000.

37. Savu Gheorghe

Metode moderne de prelucrare şi distribuire a informaţiilor militare

obţinute prin cercetare, destinate conducerii strategice la pace şi pe

timp de război, Teză de doctorat, Editura Universităţii Naţionale de

Apărare, Bucureşti, 2000.

38. Savu Gheorghe,

Pârlog Adriean Producţia de intelligence, Editura MEDRO, Bucureşti, 2008.

39. Staş Marian,

Păun Vasile

Spaţiul de conflict informaţional, Editura Pro Humanitate, Bucureşti,

1998.

40. Teodorescu C.,

Alexandrescu C Războiul electronic contemporan, Editura Sylvi, Bucureşti, 1999.

41.

Topor Sorin,

Călin Ion, Niţu

Costinel, Crăciun

Draga-Nicola

Despre informaţii şi sisteme informaţionale militare, Editura BREN,

Bucureşti, 2008.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

21 din 23

42. Troncotă Cristian Studii de securitate, Sibiu, 2008.

43. Bogdan-Dumitru

Ţigănoaia

Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii, Ed. Institul

European, Iaşi, 2013.

44. Văduva Gheorghe Războiul bazat pe reţea în fizionomia noilor conflicte militare, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2005.

45. Gheorghe Văduva Bate războiul la uşă?, [www.iss.ucdc.ro/studii-pdf/Bate%20oare%20

războiul %20la% 20usa.pdf].

46. Vădana I.

Managementul informaţional [http://www. academiclink.ro/

Management/managementul-informaţional-informaţia-sistemul-

informaţional-i-fluxurile-informaţionale.html].

47. Vlădoiu Nasty

Marian Protecţia informaţiilor, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005.

48 Vlăduţescu Ştefan Informaţia de la teorie către ştiinţă, Editura didactică şi pedagogică,

Bucureşti, 2002.

V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

1.

Alberts S. David,

Garstka J.John,

Hayes E.Richard,

Signori A. David

Understanding Information Age Warfare, Washington DC, CCRP-

Data Publication, August 2001 (ediţie pe Internet).

2. John Arquilla, David

Ronfeldt

In Athena's Camp. Preparing for Conflict in the Information Age

[http://www.rand. org./publications/MR/MR880/contents. Html].

3. Buzan Barry

Popoarele, statele şi teama. O agendă pentru studii de ecuritate

internaţională în epoca de după Războiul Rece, Ed. Cartier, Chişinău,

2000.

4. Clausewitz Carl Von Despre război, Bucureşti, Editura Militară,1982.

5. Kaplan, S.,

Garrick , B.J. On the quantitative definition of risk, Risk Analysis , 1,11, 1981.

6. Desmaretz Gerard Totul despre spionaj, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

7. Dunningan James O nouă ameninţare mondială Cyber - Terorismul, Editura Curtea

Veche, 2010.

8. Mark M. Lowenthal, Intelligence-from secrets to policy, CQ Press, 2009

9. Carl A. Roper Risk Management for Security Professionals, Butterworth Heinemann,

Boston, SUA, 1999.

10. Shannon Claude

Elwood

A Mathematical Theory of Communication, 1948, [http://cm.belllabs.

com/cm/ms/what/shannonday/paper.html].

11. Sparling B.

Information Theory as a Foundation for Military Operations in the 21st

Century Century (monografie), May 2002, [http://www.dtic.mil/ cgi-

bin/GetTRDocAD].

12. Sun Tzu, Arta Războiului, Barnes & Noble Inc. New-York, 2003

13. Toffler Alvin Puterea în mişcare, Editura Antet, Bucureşti, 1995.

14. Toffler Alvin,

Toffler Heidi

Revolutionary Wealth (Avuţia în mişcare), Editura Antet, Bucureşti,

2006.

15. Norbert Wiener Cibernetica, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966.

16. Wolfers Arnold Political Science Quarterly, Vol. 67, No. 4. (Dec., 1952).

VI. SURSE WEB

1. * * * Dexonline, [http://dexonline.ro/definitie/management].

2. * * * Joint Pub 3-13, Joint Doctrine for Information Operations,

[www.dtic.mil/doctrine/new_pubs/jp3_13.pdf].

3. * * * Carta pentru Securitate Europeană, [http://www.osce.org/docs/

english/1990-19997summits/istachart99e.htm].

4. * * * ISTAR [http://en. wikipedia.org/wiki/ISTAR].

5. * * * Date, informaţii, cunoştinţe [http://www.scrigroup.com/

calculatoare/baze-de-date/Date-informaţii -cunoştinţe44451.php].

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

22 din 23

6. * * * Data, Information, Knowledge and Wisdom [http://www.trainmor-

knowmore. eu/FBC5DDB3 .ro.aspx].

7. * * * Information [http://ro.wikipedia.org/ wiki/ Informa%C5%A3ie].

8. * * * ENISA-Country Reports, 2008, http://www.enisa.europa.eu.

9. * * * IDS-Intrusion Detection System-sistem de detecţie a intruziunilor

[http://www.datasecurity.ro/?p=32] ,accesat la 07 03. 2016.

10. * * *

IPS-Iintrusion Prevention System -sistem de prevenire a intruziunilor, [

http://www.cisco.com/web/RO/pdfs/comunicat_Cisco_

TrendMicro_OUTBREAK_PREV.pdf ], accesat la 07 03. 2016.

11. * * * Military intelligence [http.//www. en.wikipedia.org/wiki

/Military_intelligence].

12. * * * Information Security [http:/en. Wikipedia. org/wiki/information

security], 2009.

13. * * * An Introduction to ISO 27001, ISO 27002 … ISO 27008

[http://www.27000.org/].

14. * * * ORNISS, Doctrine, norme şi ghiduri privind securitatea informaţiilor.

15. * * * Sisteme informaţionale de gestiune, [http://www.grupa219.files.

wordpress.com/.../sisteme-informationale-de-gestiune-lice].

16. * * * Analiza PEST, [https://ro.scribd.com/doc/73209298/Analiza-PEST-1 ].

17. * * *

Codul de bune practici pentru Securitatea Sistemelor Informatice şi de

Comunicaţii, [https://www.cert-ro.eu/files/doc/

729_20130401030415043075400_X.pdf].

18. * * * http://www.siguranta.ro/pagini/index/php.2012.

19. * * * http://www.descopera.ro/.../10056537-criptografia-si-codurile-secrete-

care au marcat istoria-.., accesat la 23.11.2012.

20. * * * www.dodccrp.org.

21. * * * http://www.siguranta.ro/pagini/index/php.2012.

22. * * * http://www.descopera.ro/.../10056537-criptografia-si-codurile-secrete-

care au marcat istoria-.., accesat la 23.11.2012.

VII. PUBLICAŢII PERIODICE

1. * * * Buletinul ştiinţific al U.N. Ap., anii: 2010-2017.

2. * * * Gândirea militară românească, anii 2012-2017.

3. * * * Military Review, anii: 2009-2017.

4. * * * Revista Forţelor Terestre, anii :2010-2017.

5. * * * Observatorul militar, colecţia: 2008-2017.

VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

1. * * * Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul

de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998.

2. * * * Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Editura „Univers

Enciclopedic”, Bucureşti, 1999.

3. * * *

Dicţionarul limbii române moderne, Institutul de Lingvistică din

București, Editura Academiei Republicii Populare Române,

Bucureşti,1958.

4. * * * Lexicon militar, Editura Saka, Ed. a 2-a revăzută, Buc., 1994.

5. * * * Lexicon militar, Editura. Militară, București, 2000.

6. * * * Glosar de termeni şi expresii privind angajarea operaţională a

forţelor, Editura AISM, Bucureşti, 2002.

IX. LUCRĂRI (CONTRIBUȚII) PERSONALE

1. Boaru Gheorghe,

Iorga Iulian Marius Informația militară, Revista de științe militare / AOSR, vol. 8, nr. 2, p. 66,

București, 2016.

2. Iorga Iulian Marius Informațiile în cadrul acțiunilor militare moderne, Buletinul Universității

Naționale de Apărare „Carol I”, pag. 92, București, 2016.

3. Boaru Gheorghe, Ciclul informațional ca proces, procesul și ciclul de „intelligence” – în

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

23 din 23

Iorga Iulian Marius cadrul acțiunilor militare moderne, Revista de științe militare / AOSR, nr. 1

(46), pag. 83, București, 2017.

4. Iorga Iulian Marius Consideraţii privind evoluţia securităţii informaţiilor militare, Sesiunea de

comunicări ştiinţifice „HUMINT la începutul secolului XXI-lea”, DGIA,

București, noiembrie 2012.

5. Iorga Iulian Marius Elemente tradiţionale şi moderne ale operaţiilor informaţionale, Sesiunea de

comunicări ştiinţifice „Tehnologiile mileniului al III-lea şi viitorul activităţii

de informaţii, DGIA, Bucureşti, noiembrie 2013.

6. Iorga Iulian Marius Aspecte informaţionale ale managementului riscurilor în acţiunile militare

moderne, Sesiunea de comunicări ştiinţifice FCSM/UNAp, Bucureşti, 13-14

noiembrie 2014.

7. Iorga Iulian Marius Opinii privind securitatea sistemelor informaționale militare, Sesiunea de

comunicări științifice „Atacul cibernetic, formă de manifestare a criminalității informatice”, DGIA, București, 2014.