UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE POTENTIALUL TURISTIC AL DEPRESIUNILOR SIBIULUI SI FAGARASULUI - REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Coordonator stiintific: Prof. univ. dr. Mihai IELENICZ Doctorand: Virginia GHERASIM Bucuresti, 2006CUPRINS Argument ....................................................................... ......................................... 3 Capitolul I. Preocupari n domeniul cunoasterii stiintifice a depresiunilor 5 Sibiului si Fagarasului ........................................................ ................................. PARTEA I. CONSIDERENTE CONCEPTUALE. METODE DE 9 CERCETARE A POTENTIALULUI TURISTIC ....................................... Capitolul II. Notiuni introductive ............................................. .......................... 9 II.1. Termeni din sfera geografiei turismului .................................. ...................... 10 II.2. Metodologia cercetarii potentialului turistic n literatura de specialitate ....... 14 Capitolul III. Terminologia utilizata n caracterizarea potentialului turistic 22 al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora ...... .. III.1. Conceptul de habitat turismogen. Fenomenul turistic -din perspectiva 23 sistemica ...................................................................... ............................................ III.2. Conceptul de turismotop ................................................. ............................ 38 III.3. Conceptul de peisaj turismogen .......................................... ......................... 43 III.4. Conceptul de Culoar turismogen Sibiu-Fagaras 49 III.5. Conceptul de potential turistic ......................................... ............................ 51 Capitolul IV. Metode de evaluare a potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe din cadrul Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras 54 IV.1. Metode geografice (generale si proprii geografiei turismului) ............ ....... 55 IV.2. Necesitatea abordarii sistemice a habitatului turismogen pe baza metodelor 72 informatice de analiza (G.I.S.) ................................................ .............................. PARTEA a II-a. PLURIDIMENSIONALITATEA HABITATULUI TURISMOGEN SIBIU FAGARAS. ORIGINALITATE SI DIVERSITATE 83 Capitolul V. Tipuri de coordonate determinative n structura si fizionomia peisajului habitatului turismogen al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora ................................................................................ 84 V.1. Pozitia geografica. Modalitati de reflectare peisagistica a interferentelor geografice munte - depresiune - podis .......................................... ......................... 85 V.2. Determinante administrativ-teritoriale ale habitatului turismogen Sibiu Fagaras ........................................................................ ........................................... 124 V.3. Coordonate cultural-istorice, demografice si social-economice. Repere semnificative pentru evolutia potentialului turistic ........................... ..................... 130 V.3.1. Contextul istoric reflectat de lucrarile de specialitate si n toponimie sipremisele culturale ale aparitiei si dezvoltarii potentialului turistic ........ ................ 130 V.3.2. Impactul caracteristicilor si dinamicii factorilor demografici .......... ........... 148 V.3.3. Particularitati socio-economice si raportul lor cu structura si functionalitatea habitatului turismogen ........................................ ........................... 152 Capitolul VI. Analiza potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora prin prisma capacitatii habigeno-turistice ............................................................. ................................... 155 VI.1. Turismotopul -componenta interna a habitatului turismogen si valorificarea sa prin activitati turistice ..................................... ............................... 156VI.1.1.Potentialul turistic infrastructural .................................... ............................ 160 VI.1.1.1. Vectori turismogeni ecoturistici: .................................... ......................... 161 . Geomorfoturistici ............................................................ ..................................... 161 . Climatoturistici ............................................................. ................................... 169 . Acvaturistici ................................................................ ......................................... 181 . Bioturistici ................................................................. ......................................... 205 VI.1.1.2. Vectori turismogeni operationali: .................................... ....................... 209 A. Primari .................................................................... ...................................... 209 B. Derivati ................................................................... ...................................... 224 VI.1.2. Potentialul turistic suprastructural. Vectori turismogeni axiologici (istorici, cultural-artistici, religiosi) ...................................... ................................... 240 pe componente structurale ale VI.2. Valoarea bonitativa a habitusului turistic turismotopului ................................................................. ...................................... 284 Capitolul VII. Regionarea potentialului turistic. Taxonomia peisajului turismogen Sibiu - Fagaras ..................................................... ............................. 288 VII.1. Categorii de unitati taxonomice ......................................... .......................... 289 VII.2. Module turismogene. Criterii holarhice si de bonitare turistica ......... .......... 290 VII.3. Areale turismogene ...................................................... ................................ 317VII.4. Domeniul turismogen. Valoarea potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora ....................... ................. 337 Capitolul VIII. Modele de practicare a tipurilor si formelor de turism ......... 340 VIII.1. Tipurile de turism ..................................................... ................................... 340 VIII.2. Formele de turism ...................................................... ................................. 345 Capitolul IX. Dezvoltarea durabila -premisa fundamentala a evolutiei potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora ................................................................ .................................... 357 IX.1. Conceptul de turism durabil .............................................. ............................ 358 IX.2. Modalitati de conservare si protectie .................................... ....................... 365 Capitolul X. Strategii de optimizare a valorificarii ofertei turistice a 375 depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora.......... ... CONCLUZII ...................................................................... ................................... 387 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA ......................................................... ............... 391 ANEXE .......................................................................... ....................................... 408 Anexa nr. 1 .................................................................... ......................................... 409 Anexa nr. 2 .................................................................... ....................................... 646 Anexa nr. 3 .................................................................... ....................................... 657Lucrarea cuprinde 10 capitole, desfasurate pe parcusul a 664 de pagini, din care 407 sunt de text si 257 apartin anexelor. n cadrul textului sunt prezentate: 91 de fotografii si imagini satelitare; 106 figuri, dintre care 34 sunt harti, 43 sunt grafice si profile, iar 29 sunt scheme. n cadrul textului am prezentat si 73 de tabele, la care se adauga cele 125 de tabele din anexa, numarul total de tabele din lucrare fiind de 198. Structura lucrarii are doua parti: partea I a considerentelor conceptuale si a metodelor de cercetare a potentialului turistic, care include trei capitole, unul de notiuni introductive, utilizate n domeniul geografiei turismului; un altul de terminologie, folosita n caracterizarea potentialului turistic si cel de-al treilea capitol, cu metodele de evaluare a potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe. Partea a II-a, intitulata Pluridimensionalitatea habitatului turismogen Sibiu-Fagaras. Originalitate si diversitate, cuprinde 6 capitole, care evidentiaza urmatoarele: tipurile de coordonate determinative n structura si fizionomia peisajului habitatului turismogen al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe; potentialul lor turistic, prin prisma capacitatii habigeno-turistice, urmata de regionarea sa si prezentarea potentialului peisajului turismogen Sibiu-Fagaras, pe baza categoriilor de unitati taxonomice; modelele de practicare a tipurilor si formelor de turism; dezvoltarea durabila, ca premisa fundamentala a evolutiei potentialului turistic si strategiile de optimizare a valorificarii ofertei turistice a zonei cercetate. n Anexa 1 sunt prezentate 115 tabele de analiza detaliata a potentialului modulelor turismogene. Anexa 2 cuprinde 10 tabele, n cadrul carora se centralizeaza valoarea capacitatii habigeno-turistice a depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe. Anexa 3 se constituie ntr-un glosar de termeni utilizati de geografia turismului.ARGUMENT Turismul, ca activitate umana n continua evolutie, s-a format si dezvoltat n interactiune cu mediul geografic natural, care a exercitat permanent o influenta directa n dezvoltarea societatii, n ansamblul sau. Cadrul de desfasurare a activitatilor specifice acestui domeniu, respectiv mediu l turismului, pe care l denumim geosistemul habitatului turismogen, trebuie sa beneficieze de valente turistice, a caror valoare potentiala calitativa si canti tativa este n masura sa determine un anumit flux de turisti. Ca rezultat al actiunii modelatoa re a factorilor naturali, pe de-o parte, iar pe de alta parte a celor antropici asupr a mediului ambiant, potentialul turistic al unui teritoriu, indiferent de suprafata pe care acesta se desfasoara, reprezinta o manifestare spatial-functionala a capacitatilor habitat ului respectiv de-a sustine activitati specifice domeniului turismului. n abordarea temei lucrarii Potentialul turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului am ncercat sa identificam complexitatea caracteristicilor mediului geografic destinat practicarii turismului, a ponderii cantitative si calitative a acestora, dintr-o noua perspectiva. Pe de-o parte, am propus extinderea perimetrului cerce tat, respectiv al depresiunilor Sibiului si Fagarasului, prin includerea teritoriilor limitrofe, care se leaga intrinsec de acestea, fie prin apartenenta lor la o anumita zestre turistica (ex.: satele Marginimii Sibiului), fie prin conexiunile de ordin functional (ex. : prezenta cailor de comunicatie, a unitatilor de cazare, a obiectivelor turistice, a servi ciilor specifice). Acest fapt ne-a permis studierea unitara, ca entitate spatial-functi onala destinata practicarii activitatilor turistice a teritoriului depresionar cuprins ntre Podisul Trnavelor si Carpatii Meridionali. Pe de alta parte, am propus o noua maniera de cercetare a modului de structurare a elementelor care definesc un spatiu destinat activitatilor turistice, prin intro ducerea unor noi concepte, cum este de pilda, cel de habitat turismogen. Am definit habitatul turismogen1 orice secventa spatiala a mediului geografic, mai mult sau mai putin extinsa, ale carei trasaturi peisagistice si structural-functionale i confera cal itatea de arie receptoare de turisti si respectiv de manifestare a fenomenului turistic. S ubliniem acest aspect deoarece turismul este legat intrinsec de un anumit spatiu, care tr ebuie sa ofere turistului conditii att naturale, ct si antropice propice mplinirii scopului motivational ce a declansat deplasarea sa de la locul de emitenta la cel dedestinatie. n functie de obiectivul motivational recreere, deplasare n scop profesional, ngrijirea si refacerea sanatatii, educational etc consumatorul de pr oduse turistice va alege acea zona care, prin resursele sale locale, corespunde profil ului geoturistic urmarit. Dualitatea sa rezida din calitatea de-a avea un dublu carac ter, rezultat din coexistenta componentei sale interne, reprezentate de turismotop, c are corespunde structurii sale functionale, cu cea externa, pe care o denumim peisaj turismogen. n urma cuantificarii vectorilor turismogeni, prin care am denumit factorii ce determina existenta unui anumit potential turistic, am delimitat o serie de cate gorii deunitati taxonomice geoturistice, specifice spatiului sud-transilvanean. n acest scop, am utilizat metoda propusa de prof. univ. dr. Mihai Ielenicz si lector univ. dr. La ura Comanescu n lucrarea Romnia. Potential turistic (2006). 1 Propunem notiunea de turismogen din perspectiva etimologica. Aceasta provine d in fr. tourisme turism + lat. genus fel, tip, varietate , termen care desemneaza nsusirea unui teritoriu, perceput ca entita te spatiala functionala sau a unui factor geografic (natural sau antropic) de a determina si sustine manifestarea, sub diferite tipu ri si forme, a fenomenului turistic, prin potentialul sau de atractivitate, prin serviciile turistice potentiale (agrement, cunoastere, ca zare, masa, transport) etc.Apreciem ca gradul cel mai mare de obiectivitate n identificarea unui anumit potential turistic, care surprinde n cea mai mare masura valoarea sa cantitativa si calitativa - dintre toate metodele propuse n acest sens pna n prezent de specialist ii din domeniul geografiei turismului - este oferita de autorii2 mentionati anterior. n studierea potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor turistice conexe acestora am adaptat nsa metoda propusa de autorii mentionati anterior manierei noastre de abordare a mediului n care se desfasoara fenomenul turistic, respectiv a categoriilor de factori interni si externi defin itorii pentru un habitat turismogen. Acest demers de cercetare a literaturii geografice, istorice, sociologice etc. romnesti si straine a fost completat cu identificarea la teren a elementelor noi care au intervenit n structura spatial-functionala a Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras, completate cu o serie de date obtinute de la numeroase institutii de specialitat e: Directii de Statistica, Primarii, Consilii Judetene, Directii si Ocoale Silvice, Directii ale Apelor, Statii meteorlogice, Ministerul Culturii, Agentii de Turism etc. Extrem de utile mi-au fost consultarile acordate de coordonatorul stiintific, pr of. univ. dr. Mihai IELENICZ, precum si cele oferite de prof. univ. dr. Valeria VELC EA Acestea m-au ajutat sa ntelg mai bine complexitatea aspectelor care definesc potentialul turistic si modalitatea sa de apreciere cantitativa si calitativa, m otiv pentru care le adresez calde multumiri si alatur gndul meu de recunostinta pentru faptul ca, pe drumul uneori abrupt al geografiei, mi-au fost mereu mentori calauzitori. CAPITOLUL I. PREOCUPARI N DOMENIUL CUNOASTERII STIINTIFICE A DEPRESIUNILOR SIBIULUI SI FAGARASULUI Depresiunile Sibiului si Fagarasului au fost cercetate de-a lungul timpului de specialisti din diverse domenii, n special n contextul problematicii geomorfologic e, pedologice, biologice si climatice. Madeleine Alexandru a elaborat o serie de consideratii cu privire la relieful Depresiunii Sibiului; Grigore Posea evidentiaza n Ghidul excursiilor , publicatie realizata n urma Simpozionului de Geomorfologie aplicata (Bucuresti, 1967), caracteristicile geomorfologice ale Depresiunii Sibiu-Saliste. n anul 1970, L. Ba dea publica n Ghidul excursiilor Simpozionului de geografie fizica a Carpatilor Romnesti (Bucuresti, 1970), un studiu referitor la morfologia Depresiunii Sibiulu i. Maria Sandu aduce noi precizari n privinta reliefului, n lucrarea Culoarul depresio nar Sibiu-Apold. Studiu geomorfologic , aparuta n anul 1998 la Editura Academiei Romne. Nicolae Popescu publica n anul 1990 un amplu studiu al geomorfologiei Tarii Fagarasului.Morfologia bazinului Cibin si cele doua depresiuni, n ansamblul lor au fost studiate si de academicianul V. Tufescu, n anul 1956. Alte aspecte ale reliefului acestor teritorii au fost consemnate n studiile si lucrarile de specialitate semnate de: T. Morariu n 1961; V. Mihailescu si V. Tufescu, n 1966; Gr. Posea, n 1967 si 1969. Cercetarile din domeniul geografiei turismului, n general, au nceput abia n prima parte a secolului XX, printre oamenii de stiinta care si-au adus valoroase contributii n aceasta directie nscriindu-se: E. Guyer-Freuler (1905), E. Picard (1 910), 2Este vorba de Ielenicz M., Comanescu Laura (2006), cu lucrarea Romnia. Potential turistic, Edit. Universitara, BucurestiLeszczycki (1935), Hunziker si Krapf (1959), G. Chabot (1964), Julg (1965), M.A. Ananiev (1968). n domeniul turismului nsa, depresiunile Sibiului si Fagarasului au fost mai putin cercetate. La sfrsitul secolului XX, existau doar cteva studii n aceasta directie, ca de pilda cele efectuate de Caloianu N., Panaite Ludmila si Dragu Gh., n 1968, asupra regiunii turistice Brasov Fagaras -Sibiu; de Ciupea I., n 1983, referitor la Faga ras cel semnat de Baltes S. si Nistor N. n 1986, referitor la Ocna Sibiului. Abia n ultima perioada au fost publicate o serie de ghiduri turistice, ca de pild a, cele semnate de: Kertesz A., despre oferta turistica, de agrement si culturala a orasului Sibiu si a mprejurimilor, n 2000; Buta A. n anul 2003, despre orasul Sibiu si mprejurimi etc. S-a ncercat si efectuarea unor studii monografice, care au vizat aspectele definitorii, cu caracter general, pentru o serie de localitati. Un rol important n definirea aspectelor cultural-istorice ale acestor doua depresiuni revine toponimiei locale, care creioneaza contextul evoluticv al popu latiei teritoriilor mentionate, modul n care viata acestora se reflecta n diversele denum iri utilizate. Contributii n acest sens si-au adus: Conea I. (1965); Buza M. (2002), despre toponimia majora specifica judetului Sibiu. Descrierea trasaturilor definitorii pentru arhitectura monumentelor istorice, ca re reprezinta importante obiective n cadrul potentialului turistic al celor doua dep resiuni, a fost realizata de o serie de specialisti n domeniu, ca de pilda: Avram Al. si Buc ur I., care au prezentat, n anul 1999, centrul istoric al orasului Sibiu; arhitectura go tica a acestui oras si modul cum Sibiul vechi se reflecta n reprezentari grafice sunt pr ezentate anterior si de Fabini H., n 1983. Caracteristicile edificiilor religioase, n prezent importante puncte de atractie pentru turisti, au constituit tematica prezentata n diverse articole, carti, plia nte sau ghiduri turistice. Dintre autori mentionam: n anul 1936, Bratulescu V., despre bi sericile din Transilvania; n 1970, Cristache-Panait Ioana si Greceanu Eugenia, cu studii a supra bisericilor romnesti, declarate monumente istorice, din Tara Fagarasului. Ca parte componenta importanta a patrimoniului cultural al sudului Transilvaniei , etnografia, folclorul, arta populara reflectata n arhitectura traditionala; activ itati, mestesuguri si instalatiile tehnice folosite n mediul rural, procesul tehnologic utilizatpentru prelucrarea anumitor materii prime etc. au constituit obiectul de studiu a numerosi cercetatori din acest domeniu. PARTEA I. CONSIDERENTE CONCEPTUALE. METODE DE CERCETARE A POTENTIALULUI TURISTIC CAPITOLUL II. NOTIUNI INTRODUCTIVE II.1. Termeni din sfera geografiei turismului Terminologia utilizata n literatura de specialitate include o serie de concepte proprii geografiei turismului. Dintre notiunile ntrebuintate n cadrul acestei lucr ari mentionam: obiectivul turistic, oferta turistica, potentialul turistic, patrimon iul turistic, axa turistica.Potentialul turistic3 constituie conditia de baza a dezvoltarii fenomenului turi stic, n care sunt incluse, pe de-o parte, premisele de localizare, reprezentate de fond ul turistic4 cu functie de atractie, respectiv de polarizare a cererii, iar pe de a lta parte, premisele de realizare, care conditioneaza exploatarea fondului turistic, respec tiv modul de transformare a acestuia dintr-un factor pasiv ntr-unul activ5. M. Ielenicz si Laura Comanescu (2006) considera potentialul turistic6 drept ansamblul elementelor naturale si antropice existente ntr-un anumit teritoriu, ca re declanseaza interesul turistilor si, n consecinta, realizarea activitatilor turis tice7. Autorii citati realizeaza nsa o distinctie clara ntre notiunea de patrimoniu turistic8 si cea de potentialul turistic, pe care l abordeaza doar ca o parte componenta a patrimoniu lui turistic (fig.1). n opinia noastra, potentialul turistic reprezinta modul de organizare interna a patrimoniului turistic, respectiv capacitatea structurala si functionala a unui teritoriu de a sustine desfasurarea activitatilor cu profil turistic, de a determina exist enta unor destinatii turistice prin prezenta n cadrul sau a unor elemente de atractie cu va lente fizico-geografice, culturale si socio-economice (inclusiv infrastructura turisti ca etc.) deosebite. Aceasta capacitate am denumit-o capacitatea habigeno-turistica. Ea deriva din valoarea habitusului turistic, rezultat din conlucrarea interna si ex terna a vectorilor turismogeni. Un alt termen care circula, n general, n paralel cu cel de potential turistic este patrimoniul turistic. Patrimoniul turistic reprezinta pentru M. Ielenicz si Laur a Comanescu (2006), pe de-o parte, ansamblul -definit de potentialul turistic -al elementelor naturale, sociale, economice, culturale, iar pe de alta parte, total itatea amenajarilor destinate activitatilor turistice existente ntr-un teritoriu (oras, judet, regiune, tara etc) -reflectata de baza tehnico-materiala -n care sunt incluse: ca i de comunicatie, baza de cazare, odihna, tratament, masa, amenajari pentru distracti i si instructie9. Consideram ca patrimoniul turistic reprezinta totalitatea resurselor turistice naturale si antropice, baza tehnico-materiala, infrastructura generala, infrastr uctura turistica, bunurile si serviciile destinate consumului turistic. Propunem nsa o a bordare tehnica, din perspectiva faptului ca patrimoniul turistic al unui anumit teritor iu se diferentiaza valoric, respectiv calitativ si cantitativ, fata de un alt teritori u prin capacitatea sa de suport -denumita potential -a activitatilor turistice. Asadar,modul sau de structurare interna este reflectat, n opinia noastra, de potentialul turistic. 3 Potentialul turistic a fost definit de O. Snak n anul 1976 (citat de M. Dinu, 2 002, p. 38) ca oferta turistica primara, din perspectiva faptului ca acesta reprezinta o premisa esentiala n amenajarea turist ica a unei arii. Potentialul turistic este considerat sinonim cu oferta turistica si de P. Cocean (2004, p. 16), precum si de Gabriela Stanciulescu si colab., care l denumesc oferta turistica potentiala . 4 n 1978, C. Zwizewski si colab. (citati de Cndea, Erdeli, Simon, 2000, p. 18) con siderau fondul turistic totalitatea resurselor naturale, social-culturale si istorice valorificabile prin turism, care constitu ie baza ofertei turistice potentiale a unui teritoriu. 5 Aurelia Susan, 1980 - citata de Melinda Cndea, G. Erdeli, T. Simon, 2000, p. 20 ; de P. Cocean, 2004, p. 16 6 Termen sinonim, n opinia Domniilor Lor, care fac referiri la literatura straina , cu cel de destinatie turistica 7 Ielenicz M., Comanescu Laura (2006), Romnia. Potential turistic, Edit. Universi tara, Bucuresti, p. 9 8 Ielenicz M. si Laura Comanescu includ n notiunea de patrimoniu turistic ansambl ul elementelor naturale, sociale, economice, culturale, totalitatea amenajarilor, reprezentate de caile de comunicatie, baza de cazare, odihna, tratament, masa, amenajari pentru distractii si instructie, care sunt destinate activitatilor turistice de pe un a numit teritoriu (2006, p. 10) 9 Ielenicz M., Comanescu Laura (2006), Romnia. Potential turistic, Edit. Universi tara, Bucuresti, p. 8A C T I V I T A T I T U R I S T I C E TURISM propriu-zis T U R I S M TURISM asociat (derivat din alte activitati) P O T E N T I A L T U R I S T I C P A T R I M O N I U TU R I S T I C B A Z A M A T E R I A L A si pentru servicii n turism ACTIVITATI ECONOMICE SI CONTABILE SISTEM DE RELATII Obiective naturale date de: Obiective antropice de natura: relief vegetatie, animale oferte programe pliante brosuri harti, carti, albume C.D., casete video, T.V., Radio, Presa SISTEM DE CUNOASTERE pentru servicii n turism de: n stare cunoscut ape roci, fosile etc peisaj conditii climatice altele istorica cultural artistica arhitectonica economica altele informatie cazare masa distractie tratament sportive infrastructuracladiri pentru diverse obiective baze sportive altele recreere drumetie instructie balneare individual, grup, masa munte, mare, n localitate itinerant, stationar Climatoturistic i altele altele de tranzit fotosafari sportive Fig. nr. 1. Turismul si componentele sale (dupa M. Ielenicz, Laura Comanescu, 20 06, p. 9) A C T I V I T A T I T U R I S T I C E TURISM propriu-zis T U R I S M TURISM asociat (derivat din alte activitati) P O T E N TI A L T U R I S T I C P A T R I M O N I U T U R I S T I C B A Z A M A T E R I A L A si pentru servicii n turism ACTIVITATI ECONOMICE SI CONTABILE SISTEM DE RELATII Obiective naturale date de: Obiective antropice de natura: relief vegetatie, animale oferte programe pliante brosuri harti, carti, albume C.D., casete video, T.V., Radio, Presa SISTEM DECUNOASTERE pentru servicii n turism de: n stare cunoscut ape roci, fosile etc peisaj conditii climatice altele istorica cultural artistica arhitectonica economica altele informatie cazare masa distractie tratament sportive infrastructura cladiri pentru diverse obiective baze sportive altele recreere drumetie instructie balneare individual, grup, masa munte, mare, n localitate itinerant, stationar Climatoturistic i altele altele de tranzit fotosafari sportive Fig. nr. 1. Turismul si componentele sale (dupa M. Ielenicz, Laura Comanescu, 20 06, p. 9)II.2. Metodologia cercetarii potentialului turistic n literatura de specialitate Metodele de cercetare a potentialului turistic propuse de literatura de specialitate sunt extrem de diverse. Taxonomia existenta n literatura fiecarui domeniu de activitate, ce implica repartitia teritoriala a anumitor fenomene, de fineste ntr-un mod specific diviziunile rezultate, n functie de propriile interese. Exista diverse opinii n ceea ce priveste criteriile utilizate n acest scop, nsa regionarea potentialului turistic este abordata, n general, din perspectiva terminologiei geografice, care corespunde unui anumit mod de organizare spatiala. Remarcam, n acest context, importanta acordata de autorii, citati mai sus, studierii corelat iilor care se stabilesc ntre calitatea componentelor unui mediu geografic si tipurile de tur ism pe care acesta le poate determina, a rolului lor de purtatori de caracteristici geoturistice. Se contureaza, n acest fel, germenii ideii de factori geografici ca re determina un anumit tip de turism, respectiv de vectori ai ecoturismului, ai turismului sportiv, ai turismului cultural etc. Analiza structurii potentialului turistic al unui teritoriu este abordata, n gene ral, doar din perspectiva criteriului genetic. Modelul de cercetare propus de M. Grig ore (1974 -citat si de M. Cndea, G. Erdeli, T. Simon, 2000, p. 21; de Mac I., 1992, p . 54; de Melinda Cndea si colab., 2003, p. 12 etc.) pentru potentialul turistic nat ural vizeaza o arie mai extinsa a modului cum sunt structurate elementele care define sc un anumit teritoriu. Formula propusa de autorii M. Ielenicz si a Laurei Comanescu (2006, p. 415) pentru evaluarea potentialului turistic al unei anumite destinatii, urbane sau r urale, este urmatoarea: P = dt + n + m + d + s , unde: P -potential turistic; dt -suma valorilor obiectivelor turistice; n -indicele numarului de obiective de interes international si national10; m -indicele gradu lui de modernizare al retelei de comunicatie11; d -indicele distantei fata de ariile de concentrare mare a populatiei (peste 100 000 locuitori)12; s -indice al calitati i serviciilor ce pot fi asigurate13 . Dintre numeroasele metode propuse de diversi specialisti si cercetatori din domeniul Geografiei turismului, consideram ca maniera de studiu abordata de M. Ielenicz si Laura Comanescu (2006) este cea mai obiectiva n aprecierea potentialu lui turistic al unei localitati, urbane sau rurale, dar si a unui spatiu geografic e xtins pe o suprafata mai mare, cum sunt, de pilda, depresiunile Sibiului si Fagarasului, ca re fac parte din Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras.10 n este marcat valoric prin: 5 puncte -peste 15 obiective; 3 puncte -10-15 obi ective; 2 puncte -5-10 obiective; 1 punct -sub 5 obiective; 11 m este marcat valoric prin: 5 puncte -rang international; 3 puncte -rang nati onal; 2 puncte -rang judetean; 1 punct -rang local; 0 puncte - drumuri nemodernizate; 12 d este marcat valoric prin: 5 puncte - pentru distanta sub 10 km; 3 puncte - n tre 10-50 km; 2 puncte - 50-100 km; 1 punct - pentru distante mai mari de 100 km; 13 s este marcat valoric prin: 5 puncte -excelent; 3 puncte -foarte bine; 2 punc te -bine; 1 punct -satisfacator; 0 puncte -lipsa acestora.CAPITOLUL III. TERMINOLOGIA UTILIZATA N CARACTERIZAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL DEPRESIUNILOR SIBIULUI SI FAGARASULUI SI A SECTOARELOR CONEXE ACESTORA III.1. Conceptul de habitat turismogen. Fenomenul turistic din perspectiva sistemica Abordarea studiilor de geografie regionala din perspectiva sistemica permite cercetarea raspndirii teritoriale a potentialului turistic sub raportul aspectelo r functionale care se manifesta n cadrul unui sistem turistic operational. Prin conexiunile de ordin natural, economic, tehnologic, social etc, acestea fac part e dintrun sistem turistic integrat, n care tocmai diversitatea peisagistica genereaza motivatii atractive si ofera exploatarii economice premise favorabile 14 (Pompei Cocean, 2002). Sistemul geografic reprezinta o entitate, un ntreg alcatuit din cel putin 2 si a cel mult n elemente, ntre care se manifesta relatii de interdependenta, de influenta reciproca. Dupa cum afirma M. Ielenicz si colab.15, sistemul trebuie privit ca u n mod de organizare a materiei care presupune existenta: 1 -substantei; 2 -a structuri i; 3 -a functiei; 4 -a unui proces de evolutie si dezvoltare, concretizat ntr-un schimb d e materie, energie si informatie cu exteriorul acestuia; 5 - o serie de nsusiri def initorii. Consideram ca sistemul turistic este alcatuit din doua componente fundamentale, care interactioneaza ntre ele (fig. 4): . Pe de-o parte, sistemul habitatului turismogen, care cuprinde la rndul sau doua categorii de baza, turismotopul si peisajul turismogen ; . Pe de alta parte, sistemul turist, ntre elementele caruia se manifesta relatii de interdependenta reciproca. Din aceasta perspectiva, consideram utila abordarea ariilor geografice favorabil e dezvoltarii fenomenului turistic din punct de vedere habitual. Ca urmare, propun em utilizarea notiunii de habitat turismogen. Mentionam nca de la nceput faptul ca acesta difera, din punct de vedere al sensului pe care l exprima, de notiunea de habitat turistic utilizata n literatura de specialitate. n ideea de a crea si defini un cadru terminologic specific mediului n care apare si se dezvolta fenomenul turistic, am utilizat o serie de notiuni, a caror sorgi nte este filiera etimologica si nu adaptarea lor din alte domenii alte stiintei, ca de pi lda din ecologie, geografie umana, hidrologie etc. Subliniem acest fapt deoarece am ntlnit o parte din acesti termeni n literatura de specialitate, nsa abordati din alt e puncte de vedere si, de cele mai multe ori, cu un alt continut. Caracterul turistic habitual al unui teritoriu este reflectat, n opinia geografil or germani Ruppert K. si Maier J. (1970, citati de I. Mac16, 1992, p.168) de circul atiaturistica nregistrata ntr-o anumita perioada. Autorii mentionati subliniaza faptul ca o asezare umana poate dobndi calitatea de centru turistic daca nregistreaza un minim de 3 000 de nnoptari pe an, valoare care indica existenta unei functii turistice complementare. 14 P. Cocean (2002), Geografie regionala. Evolutie, concepte, metodologie, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, p. 84 15 M. Ielenicz si colab. (1 999), Dictionar de geografie fizica, Ed. Corint, Buc uresti, p. 385 16 I. Mac (1992), Geografie turistica generala, Facultatea de Geografia Turismul ui Sibiu, p. 168SISTEMUL TURISTIC SISTEMUL TURISMOTOPULUI SISTEMUL PEISAJULUI TURISMOGEN SISTEMUL HABITATULUI TURISMOGEN SISTEMUL TURIST TURIST DEPLASAREA TIMP LIBER RESURSE FINANCIARE SEJUR FACTORI MOTIVATIONALI SISTEMUL DE RELATII ECONOMICE SI CONTABILE SISTEMUL PROSPECTIV SI GEOINFORMATIONAL PROSPECTARE (analiza si prognoza) GEOINFORMARE (elaborare si promovare-distribuire) Resurselor turistice Sistemului de relatii din sfera turismului Cu caracter stiintific Cu caracter informativ de masa STUDIEREA PRODUSE GEOINFORMATIONALE F L U X U L T U R I S T I C P I A T A T U R IS T I C A SISTEMUL TURISTIC SISTEMUL TURISMOTOPULUI SISTEMUL PEISAJULUI TURISMOGEN SISTEMUL HABITATULUI TURISMOGEN SISTEMUL TURIST TURIST DEPLASAREA TIMP LIBER RESURSE FINANCIARE SEJUR FACTORI MOTIVATIONALI SISTEMUL DE RELATII ECONOMICE SI CONTABILE SISTEMUL PROSPECTIV SI GEOINFORMATIONAL PROSPECTARE (analiza si prognoza) GEOINFORMARE (elaborare si promovare-distribuire) Resurselor turistice Sistemului de relatii din sfera turismului Cu caracter stiintific Cu caracter informativ de masa STUDIEREA PRODUSE GEOINFORMATIONALE F L U X U L T U R I S T I C P I A T AT U R I S T I C A Fig. nr. 4. STRUCTURA SISTEMULUI TURISTIC (adaptata si completata : dupa Revue de l Academie Internationale du Tourisme , IV, 1961 citata de Mac I., 1992, p. 5; dupa Cocean P., Dezsi St., 2001, p. 9 -10)Habitatul turistic este prezentat n literatura de specialitate drept consecinta impactului turismului asupra antroposistemului, manifestata prin: aparitia unei noi si eficiente ramuri economice, a unui nou tip de habitat uman; prin consemnarea uno r mutatii n structura profesionala a populatiei si aparitia unui comportament socia l si a unui mod de viata aparte (P. Cocean, 2004, p. 217). Numeroasele opinii referitoare la modalitatea de definire si clasificare, n funct ie de diverse criterii, a unui teritoriu cu reale posibilitati de dezvoltare a turismului, ca activitate economico-sociala ne-au oferit un spectru larg de dire ctii de cercetare stiintifica. Am selectat dintre acestea termenul de habitat turistic, n sa prin extinderea si adaptarea continutului sau conceptual. Principala motivatie deriva din considerentul ca habitatul turismogen reprezinta , n opinia noastra, orice secventa spatiala a mediului geografic, mai mult sau mai putin extinsa, ale carei trasaturi peisagistice si structural-functionale i confera cal itatea de arie receptoare de turisti, respectiv de manifestare a fenomenului turistic. Subliniem acest aspect deoarece turismul este legat intrinsec de un anumit spati u, care trebuie sa ofere turistului conditii att naturale, ct si antropice propice mplinirii scopului motivational ce a declansat deplasarea sa de la locul de emite nta la cel de destinatie. n identificarea habitatelor turismogene dintr-o anumita zona geografica nu vom utiliza nsa si criteriul economic, conform caruia beneficiile obtinute din practi carea turismului trebuie sa depaseasca eficienta altor ramuri ale economiei. Aceasta d eoarece prin maniera abordata vom ncerca sa surprindem modul cum interactioneaza n teritor iu factorii determinanti ai potentialului turistic. Habitatul uman este considerat expresia fidela a conexiunii omului cu locul, cu teritoriul (P. Cocean, 2002)17, n timp ce habitatul turismogen reprezinta, n opinia noastra, reflectarea manifestarii teritoriale a fenomenului turistic, a corelati ilor care se stabilesc ntre turisti, pe de-o parte, si potentialul turistic al unui spatiu geo grafic, pe de alta parte. Propunem utilizarea notiunii de habitat18 din perspectiva etimologica a latinescului habitaculum , cu sensul de salas , de spatiu unde cineva poate fi gazduit , respectiv de ansamblu al conditiilor necesare desfasurarii activitatilor umane dintr-un anumit domeniu, n speta a turismului. Notiunea de turismogen provine din fr. tourisme turism + lat. genus fel, tip, varietate , termen care desemneaza nsusirea unui teritoriu, perceput ca entitate spatiala functionala sau a unui factor geografic (natural sau antropic) de a determina si sustine manifestarea, sub diferite tipuri si forme, a fenomenului turistic, prin potenti alul sau de atractivitate, prin serviciile turistice potentiale (agrement, cunoastere, cazar e, masa, transport) etc. Definim habitatul turismogen acel spatiu geografic care ofera conditii (de acces , cazare, masa, agrement, potential cultural-istoric, etnografic etc) propice decl ansarii, sustinerii si dezvoltarii fenomenului turistic. Acesta are doua componente fundamentale: componenta interna, ce corespunde structurii sale functionale, reprezentata de turismotop si componenta externa, ca reflectare spatiala a celei interne, pe care o denumim peisaj turismogen (fig. 9). Habitatul turismogen poate fi privit ca un organism geografic complex, ca o entitate functionala si spatiala sistemica. Metoda abordarii sistemice este esen tiala pentru determinarea rolului si dinamicii elementelor structurale ce intra n componenta sa (fig. 10). 17 P. Cocean (2002), Geografie regionala. Evolutie, concepte, metodologie, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca, p.125 18 * * * (1986), Mic dictionar enciclopedic, Editia a III-a, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 776Consideram habitusul turistic efectul conexiunilor sistemice care se desfasoara ntre elementele geografice structurale si functionale ale unui anumit teritoriu. Conlucrarea sinergica a sistemelor care alcatuiesc mediul geografic are drept co nsecinta crearea turismotopului. Pe baza habitusului turistic se poate stabili capacitate a habigeno-turistica a unui teritoriu, care reflecta valoarea potentialului sistem ului peisagistic turismogen. Turismotopul reprezinta n opinia noastra componenta interna, numita si structurala, a habitatului turismogen, care reflecta modul de organizare a ansamblului de vectori declansatori sau sustinatori ai fenomenului turistic, ce apartin unui teritoriu, de un anumit tip functional, ntre care se manifesta strnse relatii de interdependenta. Notiunea de turismotop a derivat, din punct de vedere etimologic, din termenul turism + topos , din limba greaca, tradus prin loc 19 , cu sensul de loc de desfasurare a activitatilor din domeniul turismului. HABITAT TURISMOGEN COMPONENTA INTERNA TURISMOTOP PEISAJ TURISMOGEN COMPONENTA EXTERNA STRUCTURA FUNCTIONALA STRUCTURA SPATIALA Fig. nr. 9. Structura sistemului habitatului turismogen Propunem urmatoarea holarhie structurala a componentelor turismotopului (fig. 14): Nivelul taxonomic I reprezentat de infrastructura turismogena si suprastructura turismogena; Nivelul taxonomic II care cuprinde, pe de-o parte, elementele infrastructurale definitorii ale cadrului natural, implicate n sustinerea fizica a fenomenului tur istic, respectiv infrastructura turismogena ambientala si pe cele ale cadrului antropic , destinate sustinerii desfasurarii serviciilor turistice, reprezentate de infrast ructura 19 * * * (1986), Mic dictionar enciclopedic, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 199turismogena operationala, iar pe de alta parte, elementele axiologice20 ale supr astructurii turismogene, al caror grad de atractivitate, reflectat de valoarea lor cantitativa si/sau calitativa, determina un flux turistic ntr-o anum ita destinatie; Nivelul taxonomic III -reprezentat, pe de-o parte de vectorii turismogeni ecotur istici (definiti de parametrii geomorfoturistici, climatoturistici, acvaturistici, bioturistici), din cadrul infrastructurii ambie ntale; de vectorii operationali (primari -caracterizati de parametrii tehnico-edilitari, de comunicatie, servicii complementare si derivati -definiti de parametrii turistici de cazare, alimentatie publica si agrement), iar pe de alta parte, de vectorii turismogeni axiologici (istorici, cultural-art istici, religiosi) materiali -respectiv edificii istorice, culturale si religioase si imateriali, n categoria carora sunt incluse manifestarile umane cu functie turistica, cum sunt festivalurile, pelerinajele, nedeile, sarbatorile traditionale etc. Unitatea unui sistem, n speta a sistemului geografic al habitatului turismogen (f ig. 15), se distinge, n comparatie cu altele - cum sunt, de pilda, ecosistemele naturale - prin anumite particularitati de organizare si fun ctionare. III.2. Conceptul de turismotop Turismotopul reprezinta componenta interna a habitatului turismogen, care vizeaz a modul de organizare structurala, respectiv interna, a unui sistem teritorial. Prin semnificatia lor turistica, anumite particularitati fizico-geografice, cultural-istorice, religioase, socio-economice etc, care definesc turismosistemele, se constituie n factori geografici purtatori de atr ibute geoturistice, respectiv de vectori turismogeni, sustinatori ai fenomenului turistic. Prin extrapolarea denumirii de factor climatogen21 (M. Ielenicz. si colab., 1999 , p. 87), care defineste aspectele ce au importanta n realizarea unui climat22, propunem utilizarea notiunii de factori turismogeni pe ntru a desemna elementele mediului geografic purtatoare de atribute turistice, care concura la aparitia si dezvoltarea fenomenului turistic . Acest termen l consideram sinonim cu cel de vector turismogen, pe care l propunem pe baza urmatoarelor argumente: Etimologic, termenul vector deriva din limba latina, cu sensul de purtator ; 20 Termenul axiologic, care provine -conform Micului Dictionar Enciclopedic , Ed. a -III-a, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1986, p. 138 -din gr. axi os valoros + logos studiu , reprezinta n acest context valori spirituale (imateriale) si materiale ale potentialului turistic, care se constituie n obiective turistice si genereaza un anumit tip de valorifica re turistica, n special prin: turismul cultural urban, turismul etnocultural, turismul religios, turism geoistoric etc. 21 M. Ielenicz si colab. (1999), Dictionar de geografie fizica, Ed. Corint, Bucu resti, p. 87 22 n categoria factorilor climatogeni geografici sunt inclusi, de pilda, de autor ii mentionati anterior urmatorii parametrii: repartitia diferita pe suprafata te restra a oceanelor si uscatului, altitudinea reliefului, caracteristicile suprafetei active, activitatile societatii omenesti care le div ersifica regional sau local etc. 1 6 Consideram ca introducerea notiunii de vectori turismogeni era necesara, deoarec e ea realizeaza o reprezentare geografica a anumitor aspecte ale mediului studiat. Prin acest procedeu s-a urmarit nsa identificarea altor nua nte de interpretare a modului de organizare a fenomenului turistic, fie din cadrul geosferelor naturale, fie antropice. Ne referim la un alt gen de abordare a modului de reprezentare, respectiv structurala,a elementelor care compun un spatiu cu valente turistice. Pe baza vectorilor turis mogeni coordonatori se va determina tendinta posibilitatilor de valorificare a acestora prin tipurile si formele de turism specifice, directia d e evolutie a fenomenului turistic. 1 6ENERGIE ENERGIE INFORMATII MASA INFORMATII MASA HABITAT TURISMOGEN . RESURSE TURISTICE ANTROPICE URBANE . RESURSE TURISTICE ANTROPICE RURALE . SERVICII TURISTICE . CLIMA . VEGETATIE SI FAUNA . INFRASTURCTURA TURISTICA STARE INTRARI IESIRI UMANA SOLARA ELECTRICA E N E R G I E I N F O R M A T I I M A S A PRODUSE ALIMENTARE PRODUSE NEALIMENTARE APA TURISTI E NE R G I E RADIATIE REFLECTATA ELECTRICA UMANA I N F O R M A T I I M A S A PACHETE TURISTICE APA TURISTI ca sistem geografic deschis Fig. nr. 10. Dinamica habitatului turismogen (adaptare dupa I. Ianos, 1987, Orasele si organizarea spatiului geografic, Ed. A cademiei Romne, Bucuresti, p. 29) ENERGIE ENERGIE INFORMATII MASA INFORMATII MASA HABITAT TURISMOGEN . RESURSE TURISTICE ANTROPICE URBANE . RESURSE TURISTICE ANTROPICE RURALE . SERVICII TURISTICE . CLIMA . VEGETATIE SI FAUNA . INFRASTURCTURA TURISTICA STARE INTRARI IESIRI UMANA SOLARA ELECTRICA E N E R G I E I N F O R M A T I I M A S APRODUSE ALIMENTARE PRODUSE NEALIMENTARE APA TURISTI E NE R G I E RADIATIE REFLECTATA ELECTRICA UMANA I N F O R M A T I I M A S A PACHETE TURISTICE APA TURISTI Fig. nr. 10. Dinamica habitatului turismogen ca sistem geografic deschis (adaptare dupa I. Ianos, 1987, Orasele si organizarea spatiului geografic, Ed. A cademiei Romne, Bucuresti, p. 29) 1 6 n literatura de specialitate exista premise n utilizarea termenului de vector. Ace sta a fost ntrebuintat n domeniul geografiei turismului si de prof. univ. dr. Myriam Jan senVerbeke23, ntr-un articol publicat n anul 199824. Domnia Sa sublinia importanta identificarii, pe baza unei analize sistemice, din perspectiva integrarii resurs elor culturale n spectrul urban sau regional al pietei turistice, a vectorilor turismul ui cultural , care se constituie ca factori de atractie pentru vizitatori25. O etapa esentiala n ntelegerea procesului de dezvoltare a turismului cultural n orasele istorice o rep rezinta identificarea elementelor purtatoare de valente turistice culturale (R. Prentice, 1994, citat de Myriam Jansen-Verbeke, 1998, p. 83). INFRASTRUCTURA TURISMOGENA SUPRASTRUCTURA TURISMOGENA INFRASTRUCTURA AMBIENTALA INFRASTRUCTURA OPERATIONALA SUPRASTRUCTURA AXIOLOGICA Vectori turismogeni ecoturistici Vectori turismogeni primari Vectori turismogeni derivati Vectori turismogeni materiali S T R U C T U R A T U R I S M O T O P U L U I Vectori turismogeni imateriali N i v e l u l t a x o n o m i c I N i v e l u l t a x o n o m i c II N i v e l u l t a x o n o m i c III Fig. nr. 14. Holarhia structurala a turismotopului Fata de modalitatea de abordare n literatura geografica existenta a notiunii de vector , consideram necesara extinderea semnificatiei sale n domeniul geografiei turismului. Spre deosebire de prof. dr. Myriam Jansen-Verbeke, care utiliza aces t termen n contextul definirii factorilor de atractie a resurselor culturale, sub f orma vectorului turismului cultural, propunem conceptul de vector turismogen, din considerente geografice pe care le vom argumenta n continuare. 23 Profesor la L Universit Catholique de Louvain, Franta 24 Myriam Jansen-Verbeke (1998), Le tourisme culturel dans les villes historique s. Revitalisation urbaine et capacit de charge: le cas de Bruges, n vol. Le tourisme et la ville: expriences europennes, coordonata deG. Cazes si Franoise Potier, L Harmatta., Paris, pag. 81 (articol: pag. 81 - 97) 25 Une premire tape, dans l apport de rponses locales appropries pour bnficier de la t ance globale du march touristique, est d identifier les vecteurs du tourisme culturel qui ont fonction d e facteurs d attraction sur les visiteurs potentiels et d valuer leur rle dans l exprience touristique (motivation, comportement et satisfactio n). Ceci exige une analyse systmatique de la faon dont les ressources culturelles sont intgres dans le spectre urbain ou rgion al des opportunits touristiques (l offre) et des tendances et exigences globales du march du tourisme culturel (la demande). (M iriam Jansen-Verbeke, 1998, p. 81)Fig. nr. 15. Structura sistemului geografic al habitatului turismogen DOMENIU TURISMOGEN MODUL TURISMOGEN AREAL TURISMOGEN P A R A M E T R I I C A L I T A T I SUPRASTRUCTURA TURISMOGENA INFRASTRUCTURA TURISMOGENA OPERATIONALA AXIOLOGICA AMBIENTAL (naturala) Vectori turismogeni derivati Vectori turismogeni primari HABITUS TURISTIC P O T E N T I A L U L B O N I T A T E N H A B I T A T T U R I S M O G E N OBIECTIV TURISTIC P E I S A J T U R I S M O G E N SISTEMUL PEISAGISTIC TURISMOGEN S T R U C T U R A C A L I T A T I V U R I S M O T O P U L U I S T R U C T U R A C A N T I T A T I T U R I S M O T O P U L U I T U R I S M O T O P COMPONENTA EXTERNAV II V AL H A B I T A T U L U I T U R I S M O GA A T V A ACOMPONENTA INTERNA PONDEREA VECTORILOR TURISMOGENI EXPLOATARE TURISTICA Vectori turismogeni axiologici Vectori turismogeni operationali Vectori turismogeni ecoturistici P A RA M E T R I I C A N T I T A T I V I Climatoturistici POTENTIALUL SINERGIC INTERN AL HABITATULUI TURISMOGENPOTENTIALUL SINERGIC EXTERN AL HABITATULUI TURISMOGEN CAPACITATEA HABIGENO - TURISTICA 1Aceste consideratii au stat la baza conceptului nostru de vectori turismogeni, care reprezinta acele aspecte ale mediului geografic ce pot ndeplini rolul de pur tatori de informatii geoturistice, al caror continut releva directia de dezvoltare a ti purilor si formelor de turism favorabile spatiului turistic cercetat, respectiv un anumit p rofil al activitatilor turistice. Spre deosebire de autorii citati, apreciem utila efectuarea diferentierii ntre notiunea de factor (numit n continuare vector) turismogen si cea de element geografic: element geografic -fiecare dintre constituentele mediului natural si antropic dintr-un anumit teritoriu, care se implica n crearea conditiilor propice pentru desfasurarea activitatilor din sfera turismului; vectori (factori) turismogeni -caracteristici ale elementelor geografice ale habitatului turismogen rezultate din interferenta actiunii corelate a acestora n teritoriul respectiv, care determina tipuri si forme specifice de manifestare a fenomenului turistic. III.3. Conceptul de peisaj turismogen Spatiul poate fi considerat ca materie prima n turism, conditiile fizicogeografic e avnd adesea un rol esential n crearea nivelului sau de atractie. Factorii naturali, patrimoniul cultural si istoric, potentialul tehnic, mediul economic s i politic sunt criteriile fundamentale care intervin, fie n mod individual, fie n corelatie, n crearea specificitatii unui anumit loc turistic26 (J.-P. Lozato-Giotart, 1987, p . 40)27. n anul 1968, G. Bertrand -citat de L. Dragut, 2000 -propunea pentru peisajul geografic urmatoarea forma de organizare structurala: potentialul ecologic, exploatarea biologica si actiunea antropica (fig. 17), ntre care se manifesta schimburi de masa, energie si informatie28. Fiecare dintre elementele structurale ale peisajului geografic are un rol bine definit n cadrul unitatii sale sistemice. Acestea dobndesc un caracter functional doar printr-o continua interactiune, a carei dinamica este concretizata n diferentieri le peisagistice existente. Cele trei subansambluri interdependente ale peisaului ge ografic prezinta urmatoarele caracteristici: Potentialul ecologic, a carui stabilitate este relativa n timp, reprezinta rezultatul interactiunii factorilor geomorfologici (altitudinea, declivitatea, n atura rocilor, procesele geomorfologice etc), climatici (temperatura si precipitatiile ) si hidrologici (apele freatice, chimismul, debitele lichide si solide etc). Acesta influenteaza toate componentele structurale ale peisajului, dar n special exploat area biologica. Fiecare dintre elementele structurale ale peisajului geografic are un rol bine definit n cadrul unitatii sale sistemice. Acestea dobndesc un caracter functi onal doar printr-o continua interactiune, a carei dinamica este concretizata n diferen tierilepeisagistice existente. 26 J.-P. Lozato-Giotart (1987), Gographie du tourisme. De l espace regard l espace con somm, Collection Gographie, Paris, p. 40 27 Autorul citat abordeaza peisajul din perspectiva modului cum se implica n acti vitatile de valorificare a sa prin turism. Acesta distinge doua categorii: peisajul decor , care face parte n mod pasiv din ambianta tu ristica , prin faptul ca are un rol secundar n potentialul de atractivitate turistica a unui teritoriu si peisajul ac tiv, n conditiile n care reprezinta unul (sau mai multi) din factorii activitatii turistice (rurile pentru turismul sportiv; fauna pentru vnatoare etc) (J.-P. Lozato-Giotart, 1987, p. 42). 28 L. Dragut (2000), Geografia peisajului, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Nap oca, p. 23 Exploatarea biologica este o forma a exploatarii spatiului geografic, o caracteristica a potentialului ecologic, aflat ntr-o permanenta modificare n timp si spatiu. Ea reprezinta un indicator al dinamicii si functionalitatii peisajului g eografic29 . Relieful Apa Clima EXPLOATARE ECOLOGICA PEISAJ GEOGRAFIC Suprastructura sociala Suprastructura politica Infrastructura naturala Infrastructura economica Fauna Solul Flora Fig. nr. 17. Structura peisajului geografic (dupa G. Bertrand, 1968) Actiunea antropica se remarca tot mai pregnant n configuratia peisajelor geografice, prin consecintele sale n teritoriu, respectiv: infrastructura economi ca, suprastructura sociala, suprastructura politica si suprastructura cultural-relig ioasa. Peisajul geografic a fost definit si ca o portiune a suprafetei terestre, cu o de la cteva zeci sau sute de metri patrati pna la extindere mai mare sau mai mica nivel planetar -, cu o fizionomie si alcatuire care reflecta calitativ si cantit ativ o anumita etapa a evolutiei raportului dintre elementele componente naturale si antropice dintr-un sistem (M. Ielenicz, 1996, p. 32)30 . 29 L. Dgragut (2000), Geografia peisajului, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Na poca, p. 23 30 M. Ielenicz (1996), Contributii la teoria peisajului, n Revista Terra, Anul XX VI XXVII (XLVI-XLVII), Ed. Glasul Bucovinei, Iasi, pag. 32 - 34 2P. Cocean (2004, p. 85) utilizeaza conceptul de peisaj turistic, din perspectiva unui teritoriu n care coabiteaza strns atractii turistice de origine diferita, cu o structura estetica si functionala care l diferentiaza de alte spatii geografice, elementele componentelor interconectndu-se n mod armonios.31 Datorita faptului ca analiza potentialului turistic presupune evaluarea function ala si spatiala a elementelor sale componente si impactul valorificarii lor, metoda pentru care am optat n abordarea studiului peisajului geografic, ca reflectare exterioar a a habitatului turismogen, este cea propusa de C.S.Christian si C.A.Stewart (1953)3 2. Autorii mentionati fac din peisajul geografic o notiune operationala, care integreaza doua nivele taxonomice: . Unitatea elementara de peisaj care prezinta o omogenitate fizionomica rezultata din relatiile care se dezvolta n subsistemul producator al peisajului g eografic respectiv. . Sistemul peisagistic n care se remarca repetarea acelorasi unitati elementare de peisaj. Specificitatea sa rezida din asocierea unui set finit de a stfel de unitati elementare. n opinia noastra, peisajul turismogen reprezinta componenta externa a habitatului turismogen, care reflecta modul de structurare spatiala a potentialu lui turistic al unui teritoriu. Taxonomia sa cuprinde (fig. 18) urmatoarele subansambluri: unitatea elementara de peisaj (obiectivul turistic) si sistemul peisagistic turismogen. . Unitatea elementara de peisaj reprezentata de obiectivul turistic, care constituie celula primara a potentialului turistic al unui teritoriu. . Sistemul peisagistic turismogen are ca subdiviziuni: modulul turismogen, arealul turismogen si domeniul turismogen: .. Modulul turismogen este unitatea holarhica cea mai mica a sistemului peisagistic turismogen (fig. 18), care cuprinde pe teritoriul sau cel putin un o biectiv turistic, precum si infrastructura si serviciile turistice necesare punerii sale n valoare si facilitarii consumului turistic. .. Arealul turismogen reprezinta un spatiu turistic functional, care cuprinde doua sau mai multe module turismogene. .. Domeniul turismogen este un teritoriu mai vast, alcatuit din maimulte areale turismogene. n aceasta categorie includem Culoarul turismogen SibiuFagaras, n ansamblul sau. III.4. Conceptul de Culoar turismogen Sibiu Fagaras Notiunea de culoar a fost deseori utilizata n literatura de specialitate, fie sub forma de culoar depresionar, fie de culoar de vale. n Mic Dictionar Enciclopedic 2, culoarul depresionar este definit ca o depresiune alungita si ngusta, semideschis a, de 31 n lucrarea Geografia turismului , Editia a-II-a, aparuta n anul 2004 la Editura Focul Viu, sub semnatura lui P. Cocean, se mentioneaza faptul ca n categoria celor mai cunoscute peisaje turistice sunt incl use umatoarele tipuri: peisajul carstic, peisajul regiunilor vulcanice, peisajul muntilor nalti, peisajul regiunilor deluroase si p eisajul de litoral, fiecare dintre acestea remarcnduse prin caracteristici specidice, care motiveaza aparitia unui flux turistic. 32 Citati de: L. Mndrut (2000), Geografia peisajului, Presa Universitara Clujeana , p. 22 2 * * * (1986), Mic dictionar enciclopedic, Editia a III-a, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 474;origine tectonica sau tectono-eroziva, care separa masive sau culmi de dealuri s i munti. Caracterul de depresiuni marginale de contact pentru aceste doua unitati de relief a fost subliniat de numerosi geografi. Grigore Posea4 remarca faptul ca, depresiunile formeaza culoare foarte lungi, uneori ntrerupte de maguri (...). Cea mai tipica este Depresiunea Fagaras, n lungul Oltului, continuata cu Depresiunea Sibiului, din lungul Cibinului . Maria Sandu5 precizeaza ca legatura dintre Depresiunea Sibiului si cea a Fagarasului se realizeaza prin cheile epigenetice ale Cibinului, adncite n conglomerate badeniene. V. Mihailescu si colab.6 subliniaza legaturile de ordin antropic dintre cele dou a depresiuni, respectiv cele realizate pe autostrada si cale ferata, prin poarta nal ta de la Brad si prin cea joasa de la Porcesti, unde apa Hrtibaciului se varsa n Olt . n anul 1969, autorul citat7 afirma faptul ca depresiunile subcarpatice interne peritransilvane, de la contactul Carpatilor Meridionali cu zona de podis din nor d, reprezinta, de fapt, o singura depresiune subcarpatica, compartimentata n Tara Oltului, Tara Sibiului, Tara Salistei, Tara Apoldului. V. Tufescu8 consemneaza alinierea, la poalele Muntilor Cindrelului si Fagarasului a unei serii de depresiuni legate una de alta prin defileuri nguste, strabatute de Olt si de afluentii acestuia, care le dreneaza pe toate, strngndu-se mpreuna ntr-o nsemnata zona de convergenta aproape de Turnu Rosu. Fig. nr. 19. Sectoarele depresiunilor Sibiului si Fagarasului din cadrul Culoarului turismogen Sibiu Fagaras (prelucrata dupa Atlas Geografic. Romnia, 1985) 4 Posea Gr. (2002), Geomorfologia Romniei. Relief tipuri, geneza, evolutie, regio nare, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, p. 155; 5 Maria Sandu (1998), Culoarul depresionar Sibiu Apold. Studiu geomorfologic, Ed itura Academiei Romne, Bucuresti, p. 21; 6 Mihailescu V. si colab. (1950), Tara Oltului. Caracterizare geografica, Lucrar ile I.C.G., p. 13; 7 Mihailescu V. (1969), Geografia fizica a Romniei, Editura Stiintifica, Bucurest i, p. 87 8 Tufescu V. (1966), Subcarpatii si depresiunile marginale ale Transilvaniei, Ed itura Stiintifica, Bucuresti, p. 206Denumirea de Culoar turismogen Sibiu Fagaras vizeaza cele doua compartimente depresionare sud-transilvanene, a Sibiului si a Fagarasului (fig. 19), la care am adaugat sectoarele turistice conexe, respectiv limitrofe, a caror desfas urare spatiala si organizare functionala, la interferenta dintre Carpatii Meridionali si Depresiunea Colinara a Transilvaniei, permit abordarea unitara a acestui teritor iu. III.5. Conceptul de potential turistic n opinia noastra, potentialul turistic reprezinta capacitatea functionala a unui teritoriu de a sustine desfasurarea activitatilor cu profil turistic, de a deter mina existenta unor destinatii turistice prin prezenta n cadrul sau a unor elemente de atractie cu valente fizico-geografice, culturale si socio-economice (inclusiv infrastructura si servicii turistice etc.) deosebite. Indicatorul care defineste potentialul turistic al unui teritoriu este, din punc tul nostru de vedere, capacitatea habigeno-turistica a spatiului geografic respectiv . Aceasta reprezinta, la rndul sau, rezultatul corelatiilor dintre valoarea potenti alului vectorilor turismogeni, reflectata de habitusul turistic -care constituie efectu l potentialului sinergic intern (functional), respectiv a turismotopului, cu conse cinte definitorii n conturarea potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Faga rasului si a sectoarelor conexe acestora (fig. 20). Pe baza capacitatii habigeno-turistice se stabileste rangul de potential turistic, la nivelul fiecarui modul turismogen. Capitolul IV. METODE DE EVALUARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL DEPRESIUNILOR SIBIULUI SI FAGARASULUI SI A SECTOARELOR CONEXE DIN CADRUL CULOARULUI TURISMOGEN SIBIU-FAGARAS IV.1. Metode geografice (generale si proprii geografiei turismului) Metoda este definita ca un mod de cercetare, de cunoastere si de transformare a realitatii33. Dintre metodele utilizate n cercetarea potentialului turistic al de presiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora din Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras mentionez: metoda analizei; a sintezei; a observatiei; metodele cartografice; bonitarea turistica; corelatia; metodele geoinformatice etc. Formula pe care o propunem pentru analiza potentialului turistic al unui modul turismogen este urmatoarea: Pt = Hen + D , unde: Pt -potentialul modulului turismogen; Hen -habitusul turistic; D -indicele distantei fata de ariile de concentrare mare a populatiei (peste 100 000 locuito ri)34 .Habitusul turistic (Hen) reprezinta suma habitusului turistic infrastructural (H i) si a celui suprastructural (Hs): Hen = Hi + Hs 33 * * * (1986), Mic dictionar enciclopedic, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, p. 1085 34 D este marcat valoric prin: 4 puncte -pentru distanta sub 10 km; 3 puncte -ntr e 10-50 km; 2 puncte -50-100 km; 1 punct - pentru distante mai mari de 100 km;Habitusul turistic infrastructural (Hi) se calculeaza prin nsumarea habitusului ecoturistic (Hec) si a habitusului turistic operational (Ho). Habitusul ecoturistic (Hec) rezulta din suma urmatoarelor elemente: habitusul geomorfoturistic (Hg), habitusul climatoturistic (Hc), habitusul acvaturistic (H a) si habitusul bioturistic (Hb): Hec = Hg + Hc + Ha + Hb POTENTIALUL TURISTICC A P A C I T A T E A H A B I G E N O - T U R I S T I C A HABITAT TURISMOGEN COMPONENTA INTERNA TURISMOTOP PEISAJ TURISMOGEN COMPONENTA EXTERNA P O T E N T I A L S I N E R G I C E N D O G E N P O T E N T I A LS I N E R G I C E X O G E N H A B I T U S T U R I S T I C H A B I T U S T U R I S T I C Fig. nr. 20. Conceptul de potential turistic 2Habitusul turistic operational (Ho) este format din habitusul turistic operation al primar (Hop) alcatuit, pe de-o parte, din habitusul turistic tehnico-edilitar (H te), habitusul turistic de comunicatie (Hcm), habitusul turistic complementar (Hcp), habitusul turistic economic (He) si, pe de alta parte, din cel derivat (Hod), re prezentat de habitusul turistic de cazare (Hcz), habitusul turistic de alimentatie publica (Hap) si habitusul turistic de agrement, recreere si cura (Harc): Ho = Hop + Hod Hop = Hte + Hcm + Hcp + He Hod = Hcz + Hap + Harc Habitusul turistic suprastructural (Hs) corespunde valorii vectorilor turismogen i axiologici, reprezentati de habitusul turistic geoistoric (His), cultural (Hcl) si religios (Hr): Hs = His + Hcl + Hr Prin nsumarea tuturor acestora rezulta valoarea habitusului turistic, care reflec ta rangul de bonitate al capacitatii habigeno-turistice, respectiv valoarea potenti alului turistic. IV.2. Necesitatea abordarii sistemice a habitatului turismogen pe baza metodelor informatice de analiza (G.I.S.) Conform celor mai recente estimari ale specialistilor, evolutia turismului este influentata de un complex de factori, care vizeaza doua mari categorii (O. Snak, P. Baron, N. Neacsu, 2001, p. 522): factorii exogeni, respectiv aspectele de ordin general care pot favoriza sau mpiedica dezvoltarea turismului si factorii endogen i, reprezentati de fortele pietei turistice. Att analiza calitativa a potentialului tu ristic al depresinilor Sibiului si Fagarasului, dar si a Culoarului turismogen Sibiu -F agaras, ct si evaluarea sa cantitativa, presupun luarea n considerare a doua premise fundamentale: definirea criteriilor de evaluare si stabilirea sistemului de indi catori n functie de care se va aborda problematica studiata. n conditiile actuale, de evolutie a stiintelor geografice si a dinamicii accentua te a fenomenelor care influenteaza dezvoltarea turismului, modelarea geoinformatica a sistemului turistic s-a impus ca o prioritate a cercetarii stiintifice a potenti alului turistic al teritoriilor studiate. Prin procedeele de abstractizare, generalizare si clasificare cu care opereaza Sistemele Informatice Geografice (G.I.S.) s-a ncercat realizarea unei baze de dat e cuinformatii spatializate referitoare la Depresiunile Sibiului si Fagarasului. S-a pornit de la prelucrarea datelor de tip harta harti topografice, geologice, de vegetatie, climatice, turistice etc , de tip tabelar si text. S-au stabilit elementele de in terespentru fiecare dintre acestea. n ceea ce priveste datele de tip harta, acest ea au fost structurate ntr-un numar de 22 de teme mari, care cuprind un spectru larg de indicatori, n numar de peste 130. PARTEA a II-a. PLURIDIMENSIONALITATEA HABITATULUI TURISMOGEN SIBIU FAGARAS. ORIGINALITATE SI DIVERSITATE CAPITOLUL V. TIPURI DE COORDONATE DETERMINATIVE N STRUCTURA SI FIZIONOMIA PEISAJULUI HABITATULUI TURISMOGEN AL DEPRESIUNILOR SIBIULUI SI FAGARASULUI SI A SECTOARELOR CONEXE ACESTORAV.1. Pozitia geografica. Modalitati de reflectare peisagistica a interferentelor geografice munte depresiune podis ncadrat geomorfologic si functional zonei de depresiuni marginale din sudul Podisului Transilvaniei, Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras se contureaza ca o unitate geografica cu valente turistice distincte n peisajul de interferenta tran silvano carpatica. Desfasurat pe directia generala vest - est - nord-est, acest culoar separa Podisul Trnavelor, la nord, de Carpatii Meridionali, la sud. Coordonatele matemat ice care delimiteaza teritoriul studiat sunt: 4537 49 (extremitatea sudica -localitatea Boita) -4559 32 (extremitatea nordica -localitatea Ungra) latitudine nordica si 2340 08 (extremitatea vestica -localitatea Jina) -2523 48 (extremitatea estica localitat ea Dopca). n vederea studierii complexitatii capitalului natural si antropic al habitatului turismogen peritransilvan sudic, care genereaza si sustine manifestarea fenomenu lui turistic, am luat n considerare arealele morfologice abordate, n general, n literat ura de specialitate, respectiv depresiunile Sibiului si Fagarasului. Pentru a avea ns a o imagine de ansamblu a potentialului turistic sud-transilvanean, am inclus n supra fata Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras, alaturi de cele doua arii depresionare, si acele sectoare din unitatile de relief limitrofe, n care caracteristicile activitatilor turistice impun acest lucru. Am construit, n acest mod, o zona mai extinsa, prin nglobarea teritoriilor adiacente, a caror specificitate reprezinta parte integranta din entitatea geotu ristica spatiala si structural-functionala sud-transilvaneana (fig. 26). Este vorba despre: . Arealul turistic al zonei etnofolclorice Marginimea Sibiului inclusiv Jina, Poiana Sibiului, Rod si Tilisca - situata, din punct de vedere morfologic, n sudul depresiunilor Sibiului si Salistei, nsa din perspectiva functionalitatii geoturis tice a spatiului cercetat, va fi inclusa n partea vestica a Culoarului turismogen SibiuF agaras; . Arealul turistic al statiunii balneoclimaterice Ocna Sibiului, situat n Culoarul Visei, la nord de Depresiunea Sibiului, la o distanta de 7 km de orasul Sibiu; . Sectorul inferior al Vaii Sibielului, datorita prezentei unor elemente de peis aj extrem de atractive n lungul sau si a Cabanei Fntnele; . Sectorul inferior al Vaii Cibinului, prin existenta Cheilor Cibinului; . Sectorul Sibiu Ratinari Paltinis, datorita prezentei acestei statiuni montane; . Sectorul inferior al vaii Sadului, unde se afla localitatea Ru Sadului, componenta a Marginimii Sibiului ; . Depresiunea Salistei, datorita faptului ca pe teritoriul sau se afla localitatile Gales, Sibiel, Vale, Saliste etc; . Depresiunea Hoghiz -Venetia35 , care apartine zonei morfologice peritransilvane estice36. Aceasta va constitui extremitatea nord-estica a Culoar ului turismogen Sibiu-Fagaras, datorita elementelor de potential turistic antropic, c are se leaga organic de civilizatia si spiritualitatea ariei de cultura etnofolclorica si istorica a Tarii Fagarasului. 35 N. Popescu mentioneaza n anul 1990 faptul ca Depresiunea Hoghiz Venetia se dif erentiaza structural, tectonic si morfoclimatic de Depresiunea Fagarasului, ntre care se realizeaza o larga comunic are prin prezenta Vaii Venetia (N. Popescu, 1990, Tara Fagarasului. Studiu geomorfologic, Edit Academiei Romne, Bucuresti, p. 15) 36 Autori ca I. Mac si I. Tovissi, 1968; I. Mac, 1972, citati de N. Popescu, 199 0, p. 9, ncadreaza Depresiunea Hoghiz-Venetia ca subunitate a Subcarpatilor Homoroadelor2Includerea anumitor sectoare, limitrofe depresiunilor Sibiului si Fagarasului, c a de pilda a Depresiunii Salistei, a Vaii Sibielului, a Vaii Cibinului, a sectorul ui Sibiu Rasinari Paltinis, a Vaii Sadului a rezultat n urma discutiilor purtate cu prof. univ. dr. Mihai Ielenicz, coordonatorul tezei mele de doctorat. Pentru analiza fenomen ului turistic din aceasta perspectiva, am luat drept model de studiu cercetarea efectuata n arealul Carpatilor Orientali de prof univ. dr. N. Cianga37, care a pr ocedat la marirea suprafetei morfologice propriu-zise a Carpatilor Orientali cu unele a reale strns legate de acestia, prin specificul activitatilor turistice. Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras se desfasoara pe o suprafata totala de 1 675 km, din care 367 km revin Depresiunii Sibiului si1039 km Depresiunii Fagarasului. La acestea se adauga: . Cei 25 km aferenti sectorului 1 din Muntii Cindrelului, respectiv localitatilor Jina Poiana Sibiului Rod Tilisca, din cadrul zonei etnofolclorice Marginimea Sibiului ; . Cei 4 km ai sectorului 2 din Muntii Cindrelului, respectiv sectorul inferior din Valea Sibielului; . Cei 28 km ai sectorului 3 din Muntii Cindrelului, semiaxa turistica polarizanta Sibiu Rasinari Paltinis; . Cei 12 km ai sectorului inferior al vaii Sadului (sectorul 4 din Muntii Cindrelului), unde se afla localitatea Ru Sadului, componenta a Marginimii Sibiului ; . Cei 16 km ai sectorului 5 din Muntii Cindrelului, reprezentat de sectorul inferior al Vaii Cibinului; . Cei 60 km ai Depresiunii Salistei; . Cei 88 km ocupati de Depresiunea Hoghiz-Venetia, n extremitatea nordestica a culoarului turismogen; . Cei 36 km aferenti sectorului din Culoarul Visei (Ocna Sibiului). Teritoriul, n ansamblul sau, cu o lungime totala de 197,22 km (rezultata prin nsumarea lungimilor fiecarui sector al Culoarului, conform tabelului 13) reprezin ta 3,03 % din suprafata Transilvaniei, 4,90 % din Regiunea de Dezvoltare Centru, ca reia i apartine si 0,70 % din suprafata Romniei (tabelul 12). Acesta se extinde pe o latime maxima n domeniul turismogen estic, respectiv Depresiunea Fagarasului, de 16,41 km si o lungime, pe directia vest est, de aproximativ 76,25 km, n timp ce domeniul turismogen vestic se desfasoara pe o lungime de 51 km, pe directia vest est, latimea sa maxima, de 22 km, nregistrnduse n Depresiunea Sibiului Tabelul nr. 12. Raportul dintre subdiviziunile Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras si alte unitati teritoriale de rang superior UNITATEA TERITORIALA SUPRAFATA OCUPATA DE UNITATEA TERITORIALA Din total culoar turismogen % Din teritoriulRomniei (238 391 km) % Din teritoriul Transilvaniei (55 146 km) % Din teritoriul Regiunii de Dezvoltare Centru ( 34 100 km) (km) % Sectorul 1 din Muntii Cindrelului (Jina Poiana Sibiului Rod Tilisca) 25 1,49 0,010 0,045 0,07 Sectorul 2 din Muntii Cindrelului (Valea Sibielului) 4 0,26 0,001 0,007 0,011 Sectorul 3 din Muntii Cindrelului 37 N. Cianga (1998), Turismul din Carpatii Orientali. Studiu de geografie umana, Ed. a-II-a, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, p. 15 4(Rasinari Paltinis) 28 1,70 0,011 0,050 0,082 Sectorul 4 din Muntii Cindrelului (Valea Sadului) 12 0,70 0,005 0,021 0,035 Sectorul 5 din Muntii Cindrelului (Valea Cibinului) 16 0,95 0,007 0,029 0,046 Depresiunea Saliste 60 3,58 0,025 0,108 0,175 Depresiunea Sibiului 367 21,93 0,155 0,665 1,076 Sectorul din Culoarul Visei (Ocna Sibiului) 36 2,14 0,015 0,065 0,105 Depresiunea Fagarasului 1039 62 0,434 1,88 3,046 Depresiunea Hoghiz-Venetia 88 5,25 0,037 0,159 0,258 TOTAL CULOAR 1 675 100 0,70 3,03 4,9 Un rol important n desfasurarea activitatilor de turism revine cailor de comunicatie si n special drumurilor, care n Culoarul turismogen Sibiu-Fagaras au o lungime de 912,87 km, din care 132,56 km sunt drumuri europene, 469,67 -km drumuri judetene, 135,98 sunt alte drumuri (drumuri naturale mbunatatite, drumuri de exploatare). La acestea se adauga drumurile naturale -174,66 km si drumurile de exploatare -757,43 km. Caile ferate se desfasoara pe o lungime totala de 185,53 km. Lungimea arterelor hidrografice permanente este de 1701,91 km, n timp ce reteaua hidrografica intermitenta are o lungime de 351,38 km. Din totalul de 1675 km, padurile ocupa 190,97 km; livezile 16,15 km; lacurile 18,93 km; suprafata intravilanului localitatilor se extinde pe 109,07 km. Identificarea limitelor unei depresiuni se realizeaza, din punct de vedere fizic ogeografic, prin stabilirea elementelor de diferentiere fata de zonele cu care vine n care va surprinde o serie de detalii ale contact, pe baza analizei cartografice terenului si a documentarii bibliografice38 . Indicii de interferenta reprezinta rezultatul studierii elementelor de corelatie care intervin n caracterizarea unor limite teritoriale. Elementele de corelatie a u fost definite de Valeria Velcea (1992) ca acele aspecte care permit analiza unui feno men si stabilirea legaturilor de diferite ordine, manifestate fata de complexul teritor ial n care evolueaza sau fata de alte fenomene39 . Pozitia geografica a Culoarului turismog en Sibiu-Fagaras este reliefata de o serie de indici corelativi, care evidentieaza modul de raportare a perimetrului studiat la unitatile de relief limitrofe (tabelul 14). Indicii turistici utilizati n definirea corelativa a pozitiei geografice a Culoar ului turismogen Sibiu Fagaras sunt: Indicele functiei turistice (Ift) Ift = Lc / P x 100, care reprezinta rezultatul relatiei:unde: Lcnumarul de locuri de cazare; Pnumarul populatiei calculat pe baza formulei: Indicele ponderii cailor de acces (Icd) Icd = N / L ,unde: N numarul cailor de acces (drumuri, trasee turistice, linii ferate) , care permit patrunderea n arealul cercetat; L lungimea sectorului de limita a subdiviziunii teritoriale luata n considerare. 38 Valeria Velcea (1992), Cartografia turismului, Facultatea de Geografia Turism ului, Bucuresti, p. 34 39 idem, p. 37Tabelul nr. 14. Centralizator al indicilor de interferenta selectivi definitorii pentru pozitia geografica a depresiunilor Sibiului si Fagarasului n cadrul Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras (2002) UNITATEA TERITORIALA Alt. minima (m) Alt. maxima (m) Sectoarele de limita relevante pentru pozitia geoturistica a culoarului turismogen Limita Lungimea limitei S I ft Icd Sectorul 1 din Muntii Cindrelului Rod (Jina Poiana Sibiului Tilisca) 700 1000 S 62 km 0,50 0,080 Sectorul 2 din Muntii Cindrelului (Valea Sibielului) 530 900 S 18 km 87,06 0,055 Sectorul 3 din Muntii Cindrelului (Rasinari Paltinis) 550 1445 S 42 km 1499,82 0,047 Sectorul 4 din Muntii Cindrelului (Valea Sadului - ntre Sadu si Ru Sadului) 520 800 S 38 km 60,7 0,026 Sectorul 5 din Muntii Cindrelului (Valea Cibinului) 600 1000 S 34 km 1,62 0,029 Depresiunea Saliste 400 720 S 14 km 33,26 0,142 Depresiunea Sibiului 420 600 E 35 -0,057 S 47,5 km 60,61 0,084 Sectorul din Culoarul Visei (Ocna Sibiului) 400 460 N 22,8 km 5,66 0,175 Depresiunea Fagarasului 380 800 N 116 km 12,60 0,017 S 82 km 36,05 0,50 Depresiunea Hoghiz-Venetia 440 600 E 62 km -0,048 unde: Alt. Altitudinea limitei (m); S I ft - Suma indicilor functiei turistice a localitatilor n sectoarele de limita; Icd Indicele ponderii cailor de acces (drumuri, trasee turistice, linii ferate) V.2. DETERMINANTE ADMINISTRATIV-TERITORIALE ALE HABITATULUI TURISMOGEN SIBIU - FAGARAS Conditiile fizico-geografice, reprezentate de relieful domol, de adapost, de bioclimatul favorabil, de prezenta numeroaselor resurse acvatice si biotice, au oferitcadrul natural necesar dezvoltarii habitatului turismogen sud-transilvanean. n cuprinsul sau, extins pe o suprafata de 1675 km, au aparut si s-au dezvoltat 119 asezari omenesti, care n prezent sunt grupate n 42 unitati administrative, reprezentate de 9 unitati urbane si 33 de comune. Acestea se extind pe teritoriu l judetelor Sibiu, n numar de 52 si Brasov, n numar de 68. Fiecare dintre cele 119 localitati si aduc un aport mai mare sau mai mic la realizarea potentialului turi stic, prin intermediul capacitatii lor habigeno-turistice. Dintre cele 119 localitati, 20 se afla n Depresiunea Sibiului. Acestea sunt repartizate, din punct de vedere administrativ, n 3 orase (Sibiu, Cisnadie si Tal maciu) si 9 comune (Cristian, Gura Rului, Orlat, Poplaca, Rasinari, Sadu, Selimbar, Sura Mare si Sura Mica). Depresiunea Salistei cuprinde un singur oras, care nsa include din punct de vedere administrativ, o localitate urbana (Saliste) si sase rurale (Fntnele, Gales , Mag, Sacel, Sibiel si Vale). n Sectoarele 1 (Jina Poiana Sibiului Rod -Tilisca), 3 (Paltinis) si 4 (Ru Sadului) din Muntii Cindrelului sunt localizate 5 unitati administrative, reprez entate de 1 statiune (Paltinis) care apartine din acest punct de vedere municipilui Sib iu si 4 comune (Jina, Poiana Sibiului, Tilisca, Paltinis, Ru Sadului), care cuprind 6 localitati. Sectoarele 2 (Valea Sibielului) si 5(Valea Cibinului) din Muntii 4Cindrelului nu includ pe teritoriul lor localitati. Culoarul Visei cuprinde un o ras, reprezentat de o localitate (Ocna Sibiului). Depresiunea Fagarasului beneficiaza de un teritoriu mult mai extins n suprafata dect celelalte sectoare, aspect care, corelat cu premisele fizico-geogr afice favorabile, a permis dezvoltarea unui numar mai mare de localitati, respectiv 74 , a caror administrare teritoriala este asigurata de 3 orase (Fagaras, Avrig si Vict oria) si 17 comune (Arpasul de Jos, Beclean, Crta, Crtisoara, Hrseni, Lisa, Mndra, Parau, Porumbacu de Jos, Racovita, Recea, Sercaia, Sinca, Turnu Rosu, Ucea, Vistea, Voi la). n Depresiunea Hoghiz-Venetia exista un numar de 3 comune (Comana, Hoghiz si Umbra), care grupeaza 11 localitati. Din totalul suprafetei Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras, de 1675 km, mediul urban constituit din cele 9 localitati, respectiv Sibiu cu statiunea Palt inis, Ocna Sibiului, Cisnadie, Talmaciu, Saliste, Avrig, Victoria, Fagaras, ocupa 416,22 km, ceea ce reprezinta 24,85% (fig. 33). Mediul rural, alcatuit dintr-un numar de 33 de comune, are o suprafata de 1258,78 km, respectiv 75,15 % din total . se constata faptul ca suprafata ocupata de mediul rural este de 75,15%, n timp ce suprafata mediului urban se extinde pe doar 24,85% (fig. 34). 0 20 40 60 80 Fig. nr. 34. Ponderea suprafetei n culoarul turismogen 24,85 75,15 MEDIUL URBAN MEDIUL RURAL Remarcam nsa faptul ca desi numarul localitatilor urbane este mai mic dect al celor rurale, valoarea capacitatii habigeno-turistice pe care o genereaza pot entialul turistic natural si antropic al acestora este foarte aproape de valoarea habitus ului turistic rural V.3. COORDONATE CULTURAL-ISTORICE, DEMOGRAFICE SI SOCIALECONOMICE. REPERE SEMNIFICATIVE PENTRU EVOLUTIA POTENTIALULUI TURISTIC Potentialul turistic al unui teritoriu reprezinta, n opinia noastra, consecinta functionalitatii sistemice a habitatului turismogen, a conlucrarii sinergice a elementelor structurale ale acestuia. Componenta sa interna, turismotopul, rezul ta din corelatia aspectelor definitorii cu caracter cultural-istoric att din perspectiva evolutiei nregistrate de acesta de-a lungul timpului, ct si din punctul de vedere al caracteristicilor calitative si cantitative pe care le-a dobndit, sub influenta diverselorcurente culturale, a aspectelor cu caracter religios, demografic, social-economi c si politic. V.3.1. Contextul istoric reflectat de lucrarile de specialitate si n toponimie si premisele culturale ale aparitiei si dezvoltarii potentialului turistic V.3.1.1. Consemnarea evolutiei istorice a unui spatiu geografic prezinta importanta pentru studierea potentialului sau turistic din perspectiva cunoaster ii etapelor care au determinat aparitia si dezvoltarea sa. Din punct de vedere isto ric si antropogeografic, habitatul turismogen Sibiu-Fagaras a constituit o arie de uman izare nca de la nceputurile civilizatiei omenesti, fapt consemnat de prezenta vestigiilo r istorice pe ntregul sau teritoriu. Etapele istorice parcurse pna n prezent au determinat o anumita configuratie a habitatului turismogen sud-transilvanean, reflectata de evolutia potentialului turistic al mediului urban si rural. V.3.1.2. Dimensiunea culturala a habitatului depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora are importante valente etnografice si folclorice, care deriva din bogatul patrimoniu material si spiritual sud-transil vanean. Se remarca arta populara, obiceiurile, creatiile literare, muzicale si coregrafi ce traditionale, manifestarile culturale contemporane. Creatorii populari si-au adu s o importanta contributie la realizarea zestrei culturale, prin ocupatii ca olaritu l, pictura pe sticla, prelucrarea lemnului si a lnii. Dezvoltarea economica a constituit o premisa importanta n evolutia culturala a orasului Sibiu, centru polarizator din acest punct de vedere n partea de sud a Transilvaniei. Ideile si curentele umaniste, n special cu caracter iluminist au p atruns n aceasta zona pe filiera germana, fie prin intermediul membrilor societatii burg heze din Apus, veniti aici n interes de afaceri, fie prin tinerii romni care si desavrsea u pregatirea n universitatile germane. Orasul Sibiu a constituit primul centru transilvanean al Reformei lui Luther, decretata aici n 1543, care avea ca scop lu pta mpotriva clerului catolic. Dintre umanistii care au activat n orasul Sibiu mention am: G. Reicherstofer, Ioan Lebel, Schasus; Nicolae Olahus (doar n tinerete) etc. Un rol important n evolutia culturala a localitatilor din sudul Transilvaniei lau avut urmatoarele tipuri de actiuni: aparitia scolilor; aparitia editorialelor si publicarea de reviste, cotidiane si ziare saptamnale locale; organizarea de manif estari teatrale si festivaluri; extinderea activitatii mestesugarilor, datorita faptulu i ca dezvoltarea atelierelor urbane si aparitia manufacturilor a condus la cresterea productiei si a beneficiilor materiale. Pentru a-si apara interesele si a promov a progresul tehnic, mestesugarii au nceput sa se organizeze n asociatii, care sa urmareasca si culturalizarea acestora. O importanta majora pentru dezvoltarea turismului cultural sud-transilvanean si punerea n valoare a bogatului patrimoniucultural-istoric existent, o are includerea orasului Sibiu n categoria capitalelo r culturale europene. Acest fapt, care va avea loc n anul 2007, are puternice reverberatii pentru ntregul fenomen turistic transilvanean si national, deoarece el depaseste perimetrul sibian prin renumele si nsemnatatea programului cultural european mentionat. Programul Sibiu -Capitala culturala Europeana 2007 va contribui la evidentierea patrimoniului turistic al acestui oras, dar si a ariei sale limitro fe, n care se ncadreaza si centrele turistice Cisnadioara si Cisnadie.V.3.2. Impactul caracteristicilor si dinamicii factorilor demografici Dinamica populatiei Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras a fost influentata de diversi factori, care au marcat evolutia acestuia n diferite etape istorice. n anul 2002, comparativ cu anul 1992 numarul populatiei stabile nregistrate n localitatil e depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe din cadrul Cul oarului turismogen Sibiu-Fagaras a scazut cu 32 220 locuitori. Aceasta nsemnata modificare, n sens negativ a numarului populatiei s-a datorat, pe de-o parte, emigrarii masive a fortei de munca n strainatate, dupa an ul 1989, cnd granitele au devenit mai accesibile. Pe de alta parte, ea reprezinta o consecinta a reducerii natalitatii, att ca urmare a situatiei precare, n general, a tinerilor casatoriti, ct si a motivatiilor de ordin personal ale acestora (mplinir e profesionala, stres accentuat etc.). Se remarca si faptul ca numarul populatiei a scazut n anul 2002 (72,57%) fata de 1992 (74,09) n mediul urban (fig. 39), conform recensamintelor, nsa n mediul rural se constata o crestere de la 25,91 % (fig. 40) n 1992 la 27,43 % n 2002. Ace st lucru se explica, n special, prin fenomenul de migrare a populatiei urbane somere catre mediile rurale, care ofera conditii de viata mai facile. V.3.3. Particularitati socio-economice si raportul lor cu structura si functionalitatea habitatului turismogen Cadrul natural a oferit posibilitatea dezvoltarii economice a depresiunilor sudt ransilvanene si prin conditiile fizico-geografice, care au favorizat practicarea agriculturii nca din timpuri stravechi. Initial s-au dezvoltat si specializat o s erie de mestesuguri, n diverse domenii de activitate. Spatiul geografic ocupat de Culoaru l turismogen Sibiu-Fagaras a nregistrat ulterior o dezvoltare accentuata datorata functiei industriale, care a nceput sa fie tot mai prezenta si mai diversificata. n urma analizei efectuate s-a constata faptul ca dezvoltarea economica a teritoriului studiat a presupus participarea unei game variate de activitati, ca re augenerat locuri de forta de munca si rezultate financiare apreciabile. n aces t context, evolutia culturala a nregistrat o dinamica pozitiva, fapt care a contribuit la ex tinderea si diversificarea potentialului turistic antropic a teritoriului studiat. CAPITOLUL VI. ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC AL DEPRESIUNILOR SIBIULUI SI FAGARASULUI SI A SECTOARELOR CONEXE ACESTORA PRIN PRISMA CAPACITATII HABIGENO TURISTICE VI.1. Turismotopul -componenta interna a habitatului turismogen si valorificarea sa prin activitati turisticeProspectarea potentialului turistic al unui habitat turismogen, n speta a depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor conexe acestora din cadru l Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras, trebuie sa porneasca de la o serie de considerente de ordin teoretic, care sa permita ntelegerea importantei cunoasteri i aportului fiecarui element al mediului geografic la valoarea acestuia.Definit de M. Ielenicz si Laura Comanescu (2006) ca ansamblul elementelor naturale si antropice de pe un teritoriu, a caror existenta conduc la aparitia s i dezvoltarea fenomenului turistic, potentialul turistic reprezinta o parte compon enta a patrimoniului turistic. Propunem nsa un alt gen de abordare dect cel mentionat anterior, orientata spre o perspectiva sistemica structural-functionala a spatiului destinat desfasu rarii activitatilor turistice, pe care l-am denumit habitat turismogen. Consideram potentialul turistic drept capacitatea habigeno-turistica a unui teritoriu, rezu ltata din valoarea habitusului sau turistic. Habitusul turistic reflecta valoarea componentei interne a habitatului turismogen, denumita de noi turismotop, prin potentialul sinergic intern. Acesta se apreciaza pe baza capacitatii habigeno-turistice, n cadrul etapelor de cercetare a potentialului turistic al depresiunilor Sibiului si Fagarasului si a sectoarelor lor conexe, care apartin Culoarului turismogen Sibiu-Fagaras (fig. 42). VI.1.1. POTENTIALUL TURISTIC INFRASTRUCTURAL Infrastructura turismogena defineste sistemele de factori determinanti ai potentialului turistic al unui teritoriu, din perspectiva modului cum se asociaz a si i imprima o anumita trasatura, distincta n peisaj. n acest sens, am diferentiat elementele care compun spatiul geografic, prin aportul lor material, att din dome niul mediului natural, ct si al celui antropic. Ambianta necesara desfasurarii activit atilor turistice, fie ca sunt practicate de turisti, ca beneficiari, fie de prestatorii de servicii turistice, este asigurata, pe de-o parte de componentele naturale, iar pe de alt a parte de cele antropice operationale, respectiv primare si derivate, utile si necesare de sfasurarii unor actiuni umane n bune conditii. n cadrul infrastructurii turismogene distingem doua mari grupe: A) Infrastructura turismogena ambientala -care creeaza habitusul ecoturistic, determinat de gradul de sustinere si de atractivitate al reliefului, climei, resurselor de apa si biocenozelor; B) Infrastructura operationala generatoare de habitus turistic operational. Larndul sau, acesta se diferentiaza, n functie de maniera n care au aparut si s au dezvoltat, n cadrul unui anumit habitat turismogen, aspectele sale definitorii n urmatoarele doua tipuri: habitus turistic operational primar reprezentat de infrastructura tehnico-edilitara cu care este echipat un teritoriu si habitusul turistic operational derivat, care constituie valoarea calitativa s i cantitativa a bazei turistice tehnico-materiale. n categoria acesteia includem: unitatile de cazare, de alimentatie publica si de agrement. VI.1.1.1. Vectori turismogeni ecoturistici n aceasta categorie sunt incluse acele elemente ale cadrului natural care au un anumit grad de atractivitate, fie prin prop