AUXILIAR
TIPARE
2015-2016
2
Tem :
Elaborarea unei colecii de modele de produse de îmbrcminte exterioar pentru femei confecionate din tricot cu sistemul GeminiCAD
3
metraj. Prezentarea caracteristicilor materialelor.
îmbrcminte exterioar pentru femei. Analiza modelelor coleciei.
(descrierea constructiv –estetic i tehnologic a modelelor
coleciei)
coleciei. Intocmirea cartelei de asortare.
2.2.Stabilirea gamei de mrimi pentru realizarea modelelor i
a datelor iniiale necesare proiectrii acestora (dimensiuni de corp,
dimensiuni de produs i adaosuri)
Capitolul 3
adecvat modelelor (varianta 1,2 i 3). Comenzi i funcii utilizate.
Msurtori i verificri.
3.2. Gradarea tiparelor de baz în gama de mrimi stabilit.
Comenzi i funcii utilizate. Msurtori i verificri
3.2. Proiectarea tiparelor de model. Comenzi i funcii
utilizate. Msurtori i verificri.
3.3.Construcia abloanelor reperelor modelului.Prelucrarea
liniilor de contur i a colurilor conform tehnologiei de confecionare.
Capitolul 4
4.1. Realizarea încadrrilor pentru modelele coleciei.
Comenzi i funcii utilizate. Se consider o comand de 150 buc.
4.2. Calculul consumului pe comand i a indicelui de
utilizare a suprafeei textile. Editarea fiei de produs.
Bibliografie
4
1.1Principii generale de elaborare i diversificare a unei colecii modele de produse de îmbrcminte confecionate din tricot metraj. Prezentarea caracteristicilor materialelor.
Imbracamintea este un bun vestimentar pe care oamenii il folosesc pentru apararea corpului de intemperii precum si in scop estetic. Ambele functii au determinat o varietate de produse si modele care sa satisfaca cerintele omului in functie de necesitati. Aceasta reprezinta totalitatea obiectelor care imbraca corpul omenesc (exceptand incaltamintea); vesminte, haine, straie. Daca privim in trecut, chiar de la inceputuri, in toate civilizatiile mari (asteci, maya, sumerieni, egipteni, babilonieni, romani, greci,.) sunt amintite importanta imbracamintei, a confectionarii acestora. Conform teoriei creationiste prima imbracaminte a fost creata primei perechi de pe pamant Adam si Eva, dupa caderea in pacat, de insusi Dumnezeu, din piei de animale. Moda si industria de confectii textile sunt dintre cele mai dinamice domenii in industria moderna ce trebuie sa tina pasul cu "lumea schimbatoare" a cerintelor consumatorului. Evolutia imbracamintei s-a desfasurat ca urmare a obtinerii unor materiale noi, cu aspect placut, frumoase la vedere dar rezistente la diferite solicitari mecanice si eficiente la prelucrare si purtare. Varietatea i diversitatea confeciilor este determinat de cerinele consumatorilor, de destinaia acestora, de condiiile de utilizare, de nivelul de educaie i dezvoltare a unei naiuni. În cadrul acestor confecii, îmbrcmintea oglindete prompt evoluia civilizaiei, a concepiilor i idealurilor estetice i reflect originalitatea culturii naionale a diferitelor popoare. Îmbrcmintea în sens larg reprezint un complex de obiecte care se îmbrac pe corp (lenjerie, bluze, sacouri, mnui, ciorapi), iar în sens restrâns ea reprezint totalitatea produselor realizate în industria de confecii. Proiectarea îmbrcmintei cuprinde un ansamblu de activiti care au drept obiectiv final obinerea unui nou model al produsului de îmbrcminte. În acest complex de activiti sunt incluse activiti de cercetare, de realizare a schielor, de calcul i de construcie a tiparelor, activiti care au ca obiectiv final stabilirea consumului de material, execuia i experimentarea prototipului (model etalon). Partea important din proiectarea constructiv o reprezint construcia îmbrcmintei (a produsului).
5
Construcia îmbrcmintei se ocup cu obinerea formelor plane (desfurate plane), care se vor numi tipare (în faza de proiectare) i abloane (în etapa de realizare a produsului). În tehnologia tradiional de obinere a produselor de îmbrcminte, acestea se confecioneaz din diferite materiale textile care se prezint sub form geometric regulat, structuri plane. Problema fundamental a construciei îmbrcmintei o reprezint adaptarea structurilor plane, ale materialelor textile, la forma neregulat a corpului uman (care este o suprafa nedesfurabil). - produs de îmbrcminte- este obiect care se îmbrac pe corp -structura îmbrcmintei reprezint numrul de straturi de material din care este confecionat produsul - tipar de baz reprezint desfurata plan, cu suprafa minim optim a componentelor unui produs vestimentar - croiala este o particularitate constructiv de baz a unui model al produsului de îmbrcminte, determinat dat de modul de divizare a elementelor principale ale acestuia. - stil vestimentar - este ceea ce propune un creator de mod sau un grup de creatori i ei reuesc s gseasc un grup int din rândul a publicului - silueta este dat de gradul de ajustare a produsului pe corp. - Costum. În dicionarul limbii române, termenul „costum” este definit astfel: -îmbrcminte pentru brbai- hain, pantaloni (uneori i din vest); -îmbrcminte pentru femei- fust i jachet (taior); Costumul include îmbrcmintea dar i accesoriile, înclmintea, obiecte pentru protejarea capului. -ansamblu vestimentar : asocierea dintre mai multe produse vestimentare care se poart în acelai timp pe corp -Pret-a-porter = (adjectiv) în special referitor la haine; produse realizate pe mrimi standard i disponibile în stoc. -Haute couture = se refer la crearea de haine personalizate. În Frana contemporan, haute couture este un nume protejat ce poate fi folosit doar de firme ce îndeplinesc anumite standarde bine definite. Haute couture este fcut la comand pentru un client specific, de cele mai multe ori din materiale scumpe, de foarte bun calitate i croite cu o foarte mare atenie la detalii, de cele mai multe ori folosind tehnici manuale ce necesit timp. - reper - partea indivizibil a unui produs, croit dintr-un anumit tip de material
- modelul este ceea definete un produs dintr-o familie de modele, difereniat prin particularitile sale constructive -familie de modele- un grup de modele aparinând unui anumit tip de produs care au drept caracteristic comun croiala i silueta. -element de produs acea parte a produsului caracterizat prin urmtoarele proprieti: interschimbabilitatea (se regsete sub aceeai form constructiv-estetic i tehnologic la mai multe modele aparinând aceleiai familii de modele);
6
îndeplinete o funcie bine determinat în produs. Modelul unui produs de îmbrcminte reprezint individualizarea caracteristicilor constructiv- estetice ale acestuia. Mai multe modele ale aceluiai tip de produs ce au anumite caracteristici constructiv- estetice comune alctuiesc o familie de modele. Modelarea(din lat.“modus” – chip,mod) înseamn construirea (reproducerea) ideal sau real a unui obiect sau sistem i a funciilor sale sub forma unui obiect sau sistem similar, analog. Modelul– este un obiect sau sistem teoretic (logico-matematic) sau material, cu ajutorul cruia este reprodus prin imitaie un alt obiect sau sistem. El are capacitatea de a înlocui obiectul sau sistemul original, evocându-i caliti noi. Examinarea,cercetarea modelului acord o nou informaie despre obiect sau sistem i despre funciile sale. Prin intermediul modelului pot fi studiate indirect proprietile i funciile unui obiect sau sistem similar sau mai complex decât cel iniial. Modelele pot fi: 1.modele analitice (logico-abstracte) – modele ideale, “închipuite”,“construite” cu ajutorul gândirii logico-abstracte; 2.modeluri semnificative (matematice) – modele alctuite din simboluri matematice, scheme, desene, grafice 3. modele materiale - reprezentarea sau reproducerea (plastic) la scar real sau redus a unui obiect, unei construcii (o machet; un etalon). Modelele de îmbrcminte pot fi confecionate din diferite materiale,iar unul din materialele utilizate este tricotul. Tricot" este denumirea atribuit produsului constituit din fire textile sub form de ochiuri înlnuite între ele. Tricoturile se realizeaz prin buclarea firelor textile – cu o flexibilitate deosebit – care sunt uor transformate în ochiuri de ctre ace i platine, piese extrem de fine i sensibile ale mainilor de tricotat. Pentru asigurarea consumatorului de îmbrcarea i purtarea în condiii bune a tricotajelor, la cumprare, produsele trebuie s fie însoite de etichete, ce conin informaii cu privire la ,: − talia i mrimea produsului; − clasa de calitate a produsului; − natura fibrelor din care se fabric i modul de întreinere. Tricoturile sunt utilizate pentru confecionarea unor produse de categorii extrem de diferite În proiectarea produselor de îmbrcminte din tricot, principala caracteristic de care trebuie inut cont în construcia produselor o reprezint comportarea materialului la solicitri de întindere. Tricoturile au alungiri mult mai mari decât esturile, iar în funcie de particularitile de structur i de tipul firelor tricoturile au i o elasticitate mai mare. Din acest motiv, produsele de îmbrcminte din tricot se pot proiecta într-un numr mai mic de variante dimensionale decât produsele similare din esturi, dar pot acoperi cererea de produse de îmbrcminte pentru un numr mai
7
mare de purttori. Pentru unele tipuri de produse este necesar elaborarea unor standarde antropometrice specifice. Produsele confecionate din tricot pot fi clasificate în patru categorii, în dependen cu metodele generale de fabricaie:
produse obinute complet din repere croite;
produse confecionate din repere semiconturate sau croite din tricot realizat sub form de panouri;
produse confecionate din repere conturate;
produse obinute integral prin tricotare. Dei produsele aparinând ultimelor dou categorii dein o pondere însemnat, totui se apreciaz c peste 60% din produsele confecionate din tricot se obin prin asamblarea reperelor croite din tricot metraj sau panouri. Croirea materialelor tricotate se distinge prin relativ simplitate, nu limiteaz posibilitile de lrgire a sortimentului, permite proiectarea produselor de diferite forme i modele. Proprietile tricoturilor au o importan deosebit pentru stabilirea adaosurilor constructive. Valorile acestora vor trebui astfel stabilite încât s asigure forma dorit a produsului finit, confortul la purtare, s menin aspectul exterior corespunztor pe toat durata de via a produsului. Rezolvarea formei spaiale a produsului se realizeaz, în special, prin valorificarea capacitii de mulare a materialului i mult mai puin prin linii constructiv-decorative de divizare, numrul i modul de dispunere a acestora fiind limitat de deirabilitatea mai mare a tricoturilor, în comparaie cu cea a esturilor . Cea mai important proprietate a tricoturilor, care le deosebete de alte materiale textile, este capacitatea de alungire sub aciunea unor fore de întindere relativ mici (extensibilitatea). La încetarea aciunii acestor fore, tricoturile au tendina de a reveni la forma i dimensiunile iniiale. Revenirea la starea iniial este determinat de elasticitatea tricotului, care, la rândul su, este dependent de tipul firului utilizat, de parametrii de structur, parametrii procesului tehnologic de finisare i de mrimea forei de întindere aplicat materialului . Cunoscând direcia de alungire, aceasta poate fi utilizat în creaia diferitelor modele de produse confecionate din tricot. În general, materialele tricotate se alungesc mai mult pe o anumit direcie (transversal). În aceste condiii, designerii folosesc aceast proprietate a materialului textil în dimensionarea în lime a tiparelor produselor de îmbrcminte (rochii, jachete, pantaloni, fuste, top-uri, etc.). De obicei, capacitatea de alungire mare pe o anumit direcie a materialelor tricotate trebuie folosit pe direcia longitudinal a produselor de tip body, costume de baie pentru femei (1 singura pies), tricouri, costume tip "pisic", etc., deoarece în acest fel, se asigur confortul la purtare i maxim mobilitate (produse care îmbrac total partea inferioar a bazinului). Materialele tricotate care au alungire numai pe o singura direcie sunt foarte rar utilizate în confecionarea unor produse de tip body, deoarece în timpul
8
purtrii, apare un disconfort al purttorului în zona inferioar a bazinului, atunci când purttorul ridic membrele superioare. Extensibilitatea tricoturilor este determinat de: -structura i parametrii de structur ai tricotului; -extensibilitatea i rigiditatea la încovoiere a firului; -starea suprafeei firului (coeficientul de frecare fir/ fir). Capacitatea de alungire a unui tricot reprezint proprietatea acestuia de a-i mri dimensiunea sub aciunea unei fore de întindere. Aceast proprietate a tricotului se poate exprima prin valori absolute, specifice i relative (pe baza unor teste asupra unei epruvet ): -alungire absolut: Δ= 1- 0, unde: 1- lungimea epruvetei sub aciunea forei de solicitare (mm) 0- lungimea iniial a epruvetei (mm). -alungire specific: = Δ/ 0; -alungire relativ: r= (Δ/ 0) *100 (%) Elasticitatea tricotului este proprietatea acestuia de a înmagazina în mod reversibil energie de deformaie, astfel încât dup deformarea acestuia sub aciunea unei solicitri, revine la forma iniial, dup încetarea aciunii acestei solicitri. Elasticitatea materialului din care se confecioneaz produsul este important mai ales pentru produsele care sunt foarte ajustate, deoarece acestea se modeleaz spaial la îmbrcarea produsului pe corp. In aceste condiii, este important de cunoscut modul cum corpul acioneaz asupra materialului (tricotului) care sunt forele care se dezvolt în cadrul acestei interaciuni i mai ales care este intervalul optim al acestor fore pentru care produsul îi menine proprietile de exploatare. Aceast proprietate a tricotului determin scderea consumului de materie prim necesar pentru confecionrii unui produs. Elasticitatea materialului se determin pe baza unor teste ciclice, prin care se simuleaz solicitrile la care este supus materialul în timpul procesului de purtare. Stabilitatea dimensional a tricoturilor este capacitatea acestuia de a-i pstra forma i dimensiunile. Aceast proprietate este important în: → Procesul tehnologic de fabricaie al produsului (croire, confecionare,finisare), respectiv în perioada de relaxare;
→ Procesul de utilizare al produsului, atunci când produsul este supus la solicitri repetate, complexe determinate de tipul activitii (solicitri mecanice combinate cu solicitri din timpul procesului de curare). Stabilitatea dimensional este determinat de: -tendina spre starea de echilibru a tricotului→ în timpul procesului de tricotare, se acumuleaz anumite tensiuni interne care se manifest sub forma unor energii care tind s se elibereze. Cea mai mare cantitate de energie se acumuleaz în zona de buclare a firului. -structura tricotului poate face ca suprafaa acestuia s fie mai puin extensibil i elastic.
9
1.2. Elaborarea coleciei de modele de produse de îmbrcminte exterioar pentru femei. Analiza modelelor coleciei. (descrierea constructiv –estetic i tehnologic a modelelor coleciei)
Prezentarea constructiv estetic a produselor
Modelul 1 este o bluz care se caracterizeaz prin siluet
dreapt si croiala clasica. Modelul este simeric i este alctuit din
urmtoarele elemente de produs principale (fa, spate i mânec) i
elemente secundare ( garniture gat din tricot in structura glat tubular de 1
cm ).
Mâneca este lunga (cu lungimea de 60 cm), cu terminaia finalizat prin
manet realizata din diferenta de desime din întreg cu produsul
(tricotat).
Produsul proiectat poate fi purtat ca produs exterior pentru sezonul cald,
dar i ca produs intermediar pentru sezonul rece. Terminatia produsului
este la 20 cm de linia soldului iar forma rascroielii gatului este rotunda si
adancita cu 4cm comparative cu modelul clasic. Formele definitive ale
elementelor produsului se obin prin construcia unor tipare de baz i
preleucrarea acestora, în concordan cu particularitile de model.
10
Modelul 2-este o bluza din tricot destinata adolescentelor in anotimpul
cald. Este tricotata pe masini rectilinii de finite 10 E , tricotata in panou , in
structura patent .
Modelul este simeric i este alctuit din urmtoarele elemente de produs
principale -fa, spate i mânec i elemente secundare -garnitura in
structura glat tubular aplicata in rascroiala gatului avand o latime de 1cm .
Tiparul detaliilor fata si spate sunt modificate prin adancirea rascroielii cu
10cm modificand linia croielii produsului , si scurtarea produsului cu 15
cm. La fel si tiparul manecii este modificat in rascroiala pentru a complete
linia croielii cu fata –spatele produsului .
Mâneca este lunga (cu lungimea de 45 cm), cu terminaia finalizat prin
manet in structura patent 2:1 tricotata cu a desime mai mare , finisare
facuta de catre utilaj.
11
Modelul 3 - este o fusta , se caracterizeaz prin siluet dreapt si
croiala clasica. Modelul este simeric i este alctuit din urmtoarele
elemente de produs principale (fa, spate ) i elemente secundare
( betelie ). Produsul este din tricot in structura jacard tricotata pe masini
rectilinii de finite 18 E , structura care da tricotului o buna stabilitate
dimensionala. Fusta prezinta pense pe linia taliei atat la reperul fata cat si
la reperul spate care ajuta la ajustarea produsului pe linia taliei . In talie
are betelie de tricot . Produsul proiectat poate fi purtat ca produs exterior
pentru sezonul intermediar. Terminatia produsului este la 40 cm de linia
soldului si finisarea se face din masina de tricotat.
12
Formele definitive ale elementelor produsului se obin prin
construcia unor tipare de baz i prelucrarea acestora, în concordan cu
particularitile de model.
Modelul 4- este o fusta clos din tricot metraj tricotat subtire , destinata
femeilor si adolescentelor in anotimpul cald si intermediar .Lungimea
fustei este de 60cm . In talie fusta are o betelie cu o latime de 5cm.Este
cofectionata din doua repere fata si spate , cu fermoar lateral in partea
stanga.
13
Modelul 5- este o fusta , se caracterizeaz prin siluet dreapt si croiala
clasica. Modelul este simeric i este alctuit din urmtoarele elemente de
produs principale (fa, spate ) i elemente secundare ( betelie ).
Produsul este din tricot in structura jacard tricotata pe masini rectilinii de
finite 18 E , structura care da tricotului o buna stabilitate dimensionala.
Fusta prezinta pense pe linia taliei atat la reperul fata cat si la reperul
spate care ajuta la ajustarea produsului pe linia taliei . In talie are betelie
de tricot . Produsul proiectat poate fi purtat ca produs exterior pentru
sezonul intermediar. Terminatia produsului este la 20 cm de linia soldului
si finisarea se face din masina de tricotat.
MODELUL 6 –este un maieu destinat adolescentelor in anotimpul cald
.Materialul ales este un tricot din bumbac , elastic , tricotat pe masini
circulare de mare finite . Produsul are o croiala clasica , simetrica .
Reperele de baza sunt fata si spatele .In rascroiala gatului si a mansurii
produsul are aplicat o gurnitura metraj in culoarea materialului de baza al
produsului .Modificarea tiparului de baza consta in modificarea tiparelor de
fata si spate prin adancirea rascroielilor gat si mansura cu 4cm . O alta
14
modificare este eliminarea reperului maneca.Finisarea produsului la
terminatie se face prin realizarea unui tiv.
Modelul 7- este un o bluza destinata adolescentelor in anotimpul cald
.Materialul de baza ales este un tricot metraj , tricotat de tricotat de mare
finite . Produsul are o croiala clasica , simetrica . Reperele de baza sunt
fata si spatele si maneca .In rascroiala gatului produsul are aplicat o
gurnitura metraj in culoarea materialului de baza al produsului .Modificarea
tiparului de baza consta in modificarea tiparului reperului fata prin
inchiderea pensei de umar si deschiderea unei pense in talie care are rol
de a ajusta produsul pe linia taliei , produsul fiind cofectionat dintr-un tricot
cu elasticitate redusa . O alta modificare este realizata la reperul maneca
prin scurtarea cu 40 cm .Finisarea produsului la terminatie se face prin
realizarea unui tiv.
15
Capitolul 2 2.1. Alegerea materialelor necesare realizrii modelelor coleciei. Intocmirea cartelei de asortare. Materia prima utilizata la cofectionarea colectiei de modele alese este tricotul Tricoturile se realizeaz prin buclarea firelor textile – cu o flexibilitate deosebit – care sunt uor transformate în ochiuri de ctre ace i platine, piese extrem de fine i sensibile ale mainilor de tricotat. Produsele confecionate din tricot pot fi clasificate în patru categorii, în dependen cu metodele generale de fabricaie:
produse obinute complet din repere croite; produse confecionate din repere semiconturate sau croite din
tricot realizat sub form de panouri;
produse confecionate din repere conturate; produse obinute integral prin tricotare.
Categoriile de produse confecionate din tricot sunt: → produse care îmbrac trunchiul (produse tip body);
16
→ produse care îmbrac anumite segmente de corp: pentru protejarea capului i gâtului, produse pentru îmbrcarea membrelor superioare i inferioare, produse auxiliare (accesorii). Produsele de îmbrcminte confecionate din tricot se împart în urmtoarele clase: 1. îmbrcminte uzual (produse de lenjerie, produse de corsetrie, îmbrcminte exterioar, îmbrcminte pentru sportul de agrement i petrecerea timpului liber);
2. îmbrcminte pentru sportul de performan (care se împarte în funcie de categoria de sport practicat: atletism, sporturi acvatice, schi, patinaj, ciclism, gimnastic, sporturi de echipa);
3. îmbrcmintea cu destinaie special (îmbrcmintea pentru domeniul medical, componente ale unor echipamente cu protecie special). Toat colecia este creata pe tricot metraj si tricoturi in panou de diferite fire si structuri. 2.2.Stabilirea gamei de mrimi pentru realizarea modelelor i a datelor iniiale necesare proiectrii acestora (dimensiuni de corp, dimensiuni de produs i adaosuri) Produsele de îmbrcminte care se confecioneaz industrial au valori standardizate, stabilite în funcie de tipul de produs, grupa de purttori, structura de straturi, caracteristicile acestora, etc. Aceste produse se confecioneaz pe mrimi i talii. Prin talie se înelege înlimea medie, exprimat în centimetri, a corpului uman pe care urmeaz s-l îmbrace i pentru care sunt prevzute anumite limite :
Tab. 7
Mrimea (grosimea) este egal cu jumtate din valoarea perimetrului bustului (Romania). La nivel European i mondial, în funcie de tipul de produs i zona geografic, exist anumite diferene în modul de desemnare ale mrimilor [ tab. 8].
17
18
Adaosuri folosite la confectionarea produselor din tricot
Adaosul decorativ-constructiv - se stabilete în procesul de creaie i construcie al noului model. Acest adaos se apreciaz numai pe baza schiei modelului. Determinarea valorii corecte depinde de miestria i experiena creatorului. Adaosul decorativ-constructiv dicteaz silueta produsului: siluet ajustat, semiajustat, dreapt, larg, evazat, liber. Cu cât produsul este mai aproape de corp (va cuprinde într-o msur mai mare corpul) cu atât forma lui va fi mai apropiat de forma corpului. Aceste forme spaiale depind de destinaia produsului, de particularitile de conformaie ale purttorului, caracteristicile materiei prime i de mod. Dac un model trebuie confecionat dintr-un tricot cu grosime mare (> 0,3cm), atunci este important ca în stabilirea valorii adaosului constructiv s se in cont i de valoarea adaosului de grosime. Dac grosimea tricotului este ≤0,3 cm, valoarea adaosului de grosime este compensat de
19
valoarea adaosului pentru libertatea micrii, respectiv de elasticitatea tricotului. Adaosurile tehnologice sunt adaosurile necesare aplicrii unor procese de prelucrare ale reperelor/ produsului proiectat. Categoriile de adaosuri utilizate pentru proiectarea produselor din tricot sunt: -adaos pentru comportarea tricotului la pnuire, croire, coasere; -adaos pentru compensarea modificrilor dimensionale înregistrate în urma aplicrii unor tratamente umido- termice; -adaosuri pentru scurtarea produsului pe direcie invers direciei de alungire prin îmbrcare; -adaosuri pentru compensarea deformaiilor convenional- remanente datorate procesului de purtare. Adaosurile utilizate în construcia tiparelor prin metoda geometric se numesc adaosuri constructive sau compoziionale. Valorile acestor adaosuri in cont de categoriile Dac produsul este confecionat dintr-un tricot cu extensibilitate foarte mare (p> 100%), se impune diminuarea considerabil a dimensiunilor produsului fa de corp, deci în construcia tiparelor se utilizeaz valori negative ale adaosuri
Capitolul 3 Proiectarea constructiv a modelelor 3.1. Proiectarea tiparelor de baz, în gama de mrimi adecvat modelelor (varianta 1 ,2i 3). Comenzi i funcii utilizate. Msurtori i verificri.
Construcia tiparelor de baz pentru produsul bluz pentru femei
(Var I)
Construcia tiparelor se realizeaza grafic, in plan, conturul tiparelor
fiind o retea de linii de baza, cu o anumita semnificatie pentru un produs.
Prin construcie de baz se înelege constructia desfasuratelor plane ale
elementelor principale ce compun un produs de imbracaminte( fata ,spate
si maneca) pentru produse cu sprijin pe umeri.
In toate variantele metodei geometrice se parcurg urmatoarele etape:
-dimensionarea retelei de linii baza;
-trasarea liniilor de contur superior
-dimensionarea i trasarea liniilor de contur longitudinale
-definitvarea formei i dimensiunii tiparelor pe linia de terminaie.
20
informatii initiale:
-dimensiuni proprii produsului, dependente de tipul produsului, model,
moda (lungimea produsului, lungimea manecii, latimea manecii pe linia de
terminatie);
-adaosuri, in general adaosuri compozitionale pe linia de baza pe care se realizeaza dimensionarea in latime a produsului. Formele elementelor principale ale produsului se obin pe baza urmtorului algoritm de construcie al produselor confecionate din tricot, pulover pentru femei. Construcia se particularizeaz pentru urmtorul corp tip: 174-92-100 Date iniiale necesare construciei elementelor fa i spate → Dimensiunile corpului tip: 174-92-100 Ic = 174 cm Pb = 92 cm P = 100 cm → Dimensiunile produsului Lpr = 65 cm Lm = 60cm mt = 8.5 cm → Adaosuri
Adaosul de baz (Ab) se stabilete în funcie de extensibilitatea tricotului i
silueta produsului. Pentru tricoturi cu extensibilitate redus i siluet
dreapt Ab = 0 cm ;As=-2cm; At= 2cm.
Algoritmul de construcie al tiparului de baz este prezentat în tabelul nr.1
21
22
Tiparele elementelor principale fa, spate i mânec se obin utilizând
comenzi i funcii ale sistemului Gemini Pattern Editor (Gemini CAD).
23
În meniul superior sunt afiate urmtoarele funcii:
Model – deschidere a unui model creat anterior sau existent în baza de
date;
Piese – modificare proprieti ale unui “piese” – reper al produsului de
îmbrcminte (dimensiuni, simetrizare, unire cu un alt reper, etc.)
Modificare – prelucrarea formei unui piese/ reper al produsului de
îmbrcminte;
Construcie – desenarea unui reper/ piese printr-o succesiune de linii, în
funcie de o serie de calcule anterior executate;
Gradare – realizarea unui set de mrimi, gradarea punctelor de contur
ale tiparului i modificarea cotelor de gradare;
Industrializare – construcie abloane, prelucrare coluri, poziionarea
unor puncte tehnice interioare
linii constructive pentru reper, verificarea corectitudinii construciei unei
piese/ reper;
Setri – informaii generale pentru proiectare, digitizare, plotter, etc.
Imediat sub meniul superior programul are o serie de iconuri prin a cror
activare permite deschiderea unor ferestre diferite de dialog:
Formele definitive ale reperelor produselor de îmbrcminte se introduc în
baza de date prin dou variante:
Digitizare: se pot digitiza abloane sau tipare de model ale reperelor;
24
Construcia tipar bluz I
Pasul 1 : Se selecteaz modulul Gradare / Editeaz set mrimi. În fereastra afiat se apas
Genereaz set mrimi. Se tasteaz numele mrimilor dup care se apas butonul Generare
Construcie direct.
Programul Pattern Editor permite construcia tiparului de baz pentru un
produs de îmbrcminte, pe baza unor calcule în prealabil executate în
dou variante:
Construcia prin coordonate relative în raport cu un anumit punct de
contur al tiparului;
Desenarea liber a unei forme de tipar asemntoare celui ce urmeaz
a fi obinut i apoi modificarea dimensiunilor acestuia la valorile
determinate pentru respectivul produs de îmbrcminte, grup de materii
prime, grup de purttori.
Construcia tipar bluz I Pasul 1 : Se selecteaz modulul Gradare / Editeaz set mrimi. În fereastra afiat se apas Genereaz set mrimi. Se tasteaz numele mrimilor dup care se apas butonul Generare
25
Pasul 2 : Se activeaz modulul Made to Measure. În colul din dreapta jos este afiat lista i abrevierile datelor iniiale.
Se declar un punct, P1(punct liber), care
are coordonatele (0,0). P1 corespunde
punctului 11 din construcia tiparului de
baz.
construcie a tiparului de baz, utilizând
funcia: Punct X,Y fa de alt punct. -linia
bustului P1 P1P2= Ic/10 +Pb/8+1,5 cm
26
“Desenare”, se activeaz iconul “Desenare liber”. În tabelul 3 este
prezentat succesiunea de construcie a tiparelor fa, spate i mâneca
27
Desenare liber- Se
deseneaz o form
elementului fa
Aceast pies va fi re- dimensionat pe baza valorilor calculate in tabelul
3.1
Modificare form- succesiv se selecteaz punctele de contur ale tiparului i
se modific poziia acestora în raport cu originea sistemului de axe
stabilit, în funcie de valorile calculate în tabelul 3.1
28
cu forma elementului spate
Aceast pies va fi re- dimensionat pe baza valorilor calculate în tabelul 3.1
Modificare form- succesiv se selecteaz punctele de contur ale tiparului i se
modific poziia acestora în raport cu originea sistemului de axe stabilit, în funcie
de valorile calculate în tabelul 3.1
29
Desenare liber- Se deseneaz o form aproximativ care seamn cu forma elementului mânec Aceast pies va fi re- dimensionat pe baza valorilor calculate în tabelul 3.1
Modificare form- succesiv se selecteaz punctele de contur ale tiparului i se modific poziia acestora în raport cu originea sistemului de axe stabilit, în funcie de valorile calculate în tabelul 3.1
Msurtori si verificari- se calculeaz diferena dintre perimetrul capului de mânec i cel al rscroielii mânecii
30
Fiierul astfel obinut se salveaz în baza de date "bluza.1 bun"
Bluza pentru femei (varianta III)
Aceast variant constructiv este indicat pentru obinerea
modelelor din trioct cu grad mediu sau redus de extensibilitate i
care prezint un grad mare de complexitate constructiv. În acest
caz, modelele nu prezint pense, acestea sunt transpuse în elemente
constructive- falde, crei, falduri.
Date iniiale necesare construciei
Adaosuri
Adaosul de baz este stabilit la nivelul liniei bustului: Ab= 0cm.
Adaos pe linia taliei, At= 2 cm
Adaos pe linia oldurilor, A= -2 cm.
Construcia este particularizat pentru corpul tip: 174-92-100 (Ic- Pb-
P), Pt=74 cm, Pam=18 cm.
Dimensiuni de produs: Lpr= 65 cm, Lm=60 cm.
Prezentarea etapelor de construcie ale tiparelor elementelor
principale, spate i fa . Tab .2
Tab. 2
32
33
Dup definitivarea formei liniilor de contur, se trece la msurarea perimetrului rscroielii mânecii (Prm), respectiv înlimea rscroielii mânecii (Irm). Prm= 42,5cm. Irm=18 cm. Etapele de construcie ale tiparului de mânec sunt prezentate în tabelul 3
34
35
În meniul superior sunt afiate urmtoarele funcii:
Model – deschidere a unui model creat anterior sau existent în
36
de îmbrcminte (dimensiuni, simetrizare, unire cu un alt reper, etc.)
Modificare – prelucrarea formei unui piese/ reper al produsului de
îmbrcminte;
linii, în funcie de o serie de calcule anterior executate;
Gradare – realizarea unui set de mrimi, gradarea punctelor de
contur ale tiparului i modificarea cotelor de gradare;
Industrializare – construcie abloane, prelucrare coluri,
poziionarea unor puncte tehnice interioare
Msurtori i verificri – determinarea lungimii unor linii de
asamblare, linii constructive pentru reper, verificarea corectitudinii
construciei unei piese/ reper;
Setri – informaii generale pentru proiectare, digitizare, plotter, etc.
Imediat sub meniul superior programul are o serie de iconuri prin a
cror activare permite deschiderea unor ferestre diferite de dialog:
Formele definitive ale reperelor produselor de îmbrcminte se
introduc în baza de date prin dou variante:
Digitizare: se pot digitiza abloane sau tipare de model ale
reperelor;
un produs de îmbrcminte, pe baza unor calcule în prealabil
executate în dou variante:
Construcia prin coordonate relative în raport cu un anumit punct
de contur al tiparului;
Desenarea liber a unei forme de tipar asemntoare celui ce
urmeaz a fi obinut i apoi modificarea dimensiunilor acestuia la
valorile determinate pentru respectivul produs de îmbrcminte,
grup de materii prime, grup de purttori.
37
Pasul 1 : Se selecteaz modulul Gradare / Editeaz set mrimi. În fereastra afiat se apas Genereaz set mrimi. Se tasteaz numele mrimilor dup care se apas butonul Generare
Pasul 2 : Se activeaz modulul Made to Measure. În colul din dreapta jos este afiat lista i abrevierile datelor iniiale.
Pasii urmatori
38
39
Fiierul astfel obinut se salveaz în baza de date "bluza.3 bun"
40
Construcia tiparelor de baz pentru produsul fusta pentru femei
Construcia tiparelor se realizeaza grafic, in plan, conturul tiparelor
fiind o retea de linii de baza, cu o anumita semnificatie pentru un produs.
Prin construcie de baz se înelege constructia desfasuratelor plane ale
elementelor principale ce compun un produs de imbracaminte( fata ,spate
si maneca) pentru produse cu sprijin pe umeri.
In toate variantele metodei geometrice se parcurg urmatoarele etape:
-dimensionarea retelei de linii baza;
-trasarea liniilor de contur superior
-dimensionarea i trasarea liniilor de contur longitudinale
-definitvarea formei i dimensiunii tiparelor pe linia de terminaie.
In constructia tiparelor prin metoda geometrica se utilizeaza urmatoarele
informatii initiale:
-dimensiuni proprii produsului, dependente de tipul produsului, model,
moda (lungimea produsului, lungimea manecii, latimea manecii pe linia de
terminatie);
-adaosuri, in general adaosuri compozitionale pe linia de baza pe care se realizeaza dimensionarea in latime a produsului. Formele elementelor principale ale produsului se obin pe baza urmtorului algoritm de construcie al produselor confecionate din tricot, pulover pentru femei.
41
Construcia se particularizeaz pentru urmtorul corp tip: 174-92-100 Date iniiale necesare construciei elementelor fa i spate → Dimensiunile corpului tip: 168-96-104 Ic = 168 cm Pb = 48 cm P = 52 cm → Dimensiunile produsului Lpr = 70 cm → Adaosuri
Adaosul de baz (Ab) se stabilete în funcie de extensibilitatea tricotului i
silueta produsului. Pentru tricoturi cu extensibilitate redus i siluet
dreapt Ab = 0 cm ;As=-2cm; At= 2cm.
Algoritmul de construcie al tiparului de baz este prezentat in tab. 4 :
Tab. 4
Pt=Pb-10 38cm
2. Trasarea liniilor de baza
Segmentul p7p4 p7p4=Ls+0.2 20cm
Lungimea produsului Lpr Date initiale 70cm
Segmentul p2p4 p2p4=Ps 52cm
Segmentul p2p5 p2p5=p2p4/2 26cm
Din punctele p2, p5, p4 se
traseaza paralele si se obtine
reteaua de baza.
3. Detaliul spate
Se inalta din punctual p10 pana in
p12
cm din punctul p8 obtinandu-se
punctul p11.
42
lungimii pensei in 1.5cm
Se inalta din punctual p17 pana in
p19
cm din punctul p8 obtinandu-se
punctul p11.
Lungimea pensei constanta 8cm
Adancimea pensei 2cm impartiti
lungimii pensei in 1cm
Tiparele elementelor principale fa, spate se obin utilizând comenzi i
funcii ale sistemului Gemini Pattern Editor (Gemini CAD).
Modulul Pattern Editor Lansarea în execuie acestui program determin deschiderea urmtorului meniu superior, respectiv meniu lateral:
În meniul superior sunt afiate urmtoarele funcii:
Model – deschidere a unui model creat anterior sau existent în baza de
date;
44
Piese – modificare proprieti ale unui “piese” – reper al produsului de
îmbrcminte (dimensiuni, simetrizare, unire cu un alt reper, etc.)
Modificare – prelucrarea formei unui piese/ reper al produsului de
îmbrcminte;
Construcie – desenarea unui reper/ piese printr-o succesiune de linii, în
funcie de o serie de calcule anterior executate;
Gradare – realizarea unui set de mrimi, gradarea punctelor de contur
ale tiparului i modificarea cotelor de gradare;
Industrializare – construcie abloane, prelucrare coluri, poziionarea
unor puncte tehnice interioare
linii constructive pentru reper, verificarea corectitudinii construciei unei
piese/ reper;
Setri – informaii generale pentru proiectare, digitizare, plotter, etc.
Imediat sub meniul superior programul are o serie de iconuri prin a cror
activare permite deschiderea unor ferestre diferite de dialog:
Formele definitive ale reperelor produselor de îmbrcminte se introduc în
baza de date prin dou variante:
Digitizare: se pot digitiza abloane sau tipare de model ale reperelor;
Pasul 1 : Se selecteaz modulul Gradare / Editeaz set mrimi. În fereastra
afiat se apas Genereaz set mrimi. Se tasteaz numele mrimilor
dup care se apas butonul Generare
45
Pasul 2 : Se activeaz modulul Made to Measure. În colul din dreapta jos este afiat lista i abrevierile datelor iniiale. Se construieste fiecare punct obtinandu-se
Se construieste fiecare punct obtinandu-se :
Construcie direct.
Programul Pattern Editor permite construcia tiparului de baz pentru un
produs de îmbrcminte, pe baza unor calcule în prealabil executate în
dou variante:
Construcia prin coordonate relative în raport cu un anumit punct de
contur al tiparului;
Desenarea liber a unei forme de tipar asemntoare celui ce urmeaz
a fi obinut i apoi modificarea dimensiunilor acestuia la valorile
determinate pentru respectivul produs de îmbrcminte, grup de materii
prime, grup de purttori.
“Desenare”, se activeaz iconul “Desenare liber”. În tabelul 5 este
prezentat succesiunea de construcie a tiparelor fa, si spate .
Tabel 5
form aproximativ care seamn
cu forma elementului fa
calculate in tabelul 4
Modificare form- succesiv se selecteaz punctele de contur ale tiparului i
se modific poziia acestora în raport cu originea sistemului de axe
stabilit, în funcie de valorile calculate în tabelul 4
47
cu forma elementului spate
Aceast pies va fi re- dimensionat pe baza valorilor calculate în tabelul 4
Modificare form- succesiv se selecteaz punctele de contur ale tiparului i se
modific poziia acestora în raport cu originea sistemului de axe stabilit, în funcie
de valorile calculate în tabelul 4
48
Modificare form- succesiv se selecteaz punctele de contur ale tiparului i se modific poziia acestora în raport cu originea sistemului de axe stabilit, în funcie de valorile calculate în tabelul4
3.2. Gradarea tiparelor de baz în gama de mrimi stabilit. Comenzi i funcii utilizate. Msurtori i verificri
Gradarea tiparelor de baz Gradarea tiparelor Gradarea reprezint procesul de obinere a completului de tipare/abloane pentru întreaga gam dimensional în care se confecioneaz un model cu ajutorul tiparelor definitivate executate pentru o tipodimensiune medie simplificând astfel obinerea acestor elemente ale documentaiei tehnice. Gradarea se poate executa numai pe mrimi (cu pstrarea taliei constante ), numai pe talii (cu pstrarea mrimii constante), sau atât pe mrimi cât i pe talii, dar i pe conformaii. Mrimea modificrii de la o mrime la alta a tiparelor depinde nu numai de caracterul variaiei indicatorilor dimensionali ai corpului, ci i de metoda de gradare utilizat i de poziia axelor iniiale în raport cu care se stabilesc valorile cotelor de gradare. Prin gradare, trebuie obinute tipare cu un contur asemenea cu cel al tiparelor originare. Punctele care au servit la trasarea conturului tiparului originar (de referin) se numesc puncte caracteristice sau puncte de gradare.
49
Principiul operaiei de gradare prin calcul proporional const în determinarea valorilor creterilor inter-dimensionale ale punctelor caracteristice de pe conturul ablonului la trecerea de la o mrime la alta pe baza variaiei parametrilor dimensionali. Valorile acestor creteri inter-dimensionale se determin în raport cu un sistem de axe ataat reperului de produs, a crei poziie nu se modific la trecerea de la o mrime la alta, respectiv a datelor înscrise în tabelul dimensional din fia de produs. Valorile creterilor inter-dimensionale au semn algebric în funcie de
mrimea selectat pentru efectuarea determinrilor i a poziiei relative a
punctului pe conturul tiparului în raport cu sistemul de axe. Punctele aflate
pe axele de gradare vor avea creteri numai pe acele direcii.
Etapele procesului de gradare prin calcul proporional sunt urmtoarele (metoda manual): -alegerea sistemului de axe în raport cu care se efectueaz gradarea; -determinarea valorilor creterilor inter-dimensionale în raport cu sistemul ales pe baza tabelului de dimensiuni i a structurii relaiilor de calcul a segmentelor constructive din tiparul de baz; -ataarea în punctele de contur a unor sisteme de axe de aceeai orientare cu sistemul iniial; -plasarea valorilor creterilor calculate pe axele de coordonate (X i Y) pentru a obine toate mrimile din gam; -determinarea direciei de gradare pe care se vor plasa punctele de acelai nume; -trasarea liniilor de contur pentru toate mrimile din gam în mod similar cu conturul iniial. În proiectarea constructiv a unui model pentru fabricaia industrial, tiparele se construiesc de obicei pentru o tipodimensiune medie din cadrul grupei de conformaie pentru care se recomanda modelul. Aceste tipare de model executate pentru tipodimensiunea medie poarta denumirea de tipare originare. Punctele situate pe liniile considerate ca axe iniiale se deplaseaz doar într-o singura direcie, cele situate pe orizontala numai în direcie orizontal, cele situate pe direcie vertical numai în aceasta direcie, restul punctelor situate pe liniile de contur deplasându-se atât pe vertical cât i pe orizontal. În continuare se prezint cotele de gradare pentru anumite puncte de contur ale tiparelor elementelor principale (pulover pentru femei, varianta I) Tiparele de baz se gradeaz. Gama de mrimi pentru care se realizeaz modelul este: XS, S, M, L i XL, cu mrimea medie M. Pentru crearea gamei de mrimi se activeaz modulul Gradare. Se completeaz informaiile necesare, respectiv gama de mrimi pentru care se realizeaz modelul. Figura 3
50
Se selecteaz ca mrime medie, MM- mrimea pentru care s-a proiectat tiparul de baz. În punctele de contur ale tiparului se aloc valori pentru creterile dimensionale, calculate în funcie de variaia parametrilor iniiali i realiile matematice de calcul ale tiparului(gradarea prin calcul proporional) Valorile creterilor interdimensionale au semn algebric, în funcie de mrimea selectat pentru efectuarea determinrilor. Punctele aflate pe axele de gradare vor avea creteri numai pe acele direcii. În continuare se prezint cotele de gradare pentru anumite puncte de
conturale tiparelor elementelor principale.
52
Gradarea tiparului fusta Tiparele de baz se gradeaz. Gama de mrimi pentru care se realizeaz modelul este: , S, M, L i XL, cu mrimea medie M. Pentru crearea gamei de mrimi se activeaz modulul Gradare. Se completeaz informaiile necesare, respectiv gama de mrimi pentru care se realizeaz modelul. Figura 6
Se selecteaz ca mrime medie, M- mrimea pentru care s-a proiectat tiparul de baz. În punctele de contur ale tiparului se aloc valori pentru creterile dimensionale, calculate în funcie de variaia parametrilor iniiali i realiile matematice de calcul ale tiparului(gradarea prin calcul proporional) Valorile creterilor interdimensionale au semn algebric, în funcie de mrimea selectat pentru efectuarea determinrilor. Punctele aflate pe axele de gradare vor avea creteri numai pe acele direcii. În continuare se prezint cotele de gradare pentru anumite puncte de
conturale tiparelor elementelor principale.
GRADARE TIPAR FUSTA
Masuratori si verificari
Dup gradare se verific lungimea rscroielii mânecii fa i spate comparativ cu perimetrul capului de mânec. Verificare se realizeaz in modulul Msurtori i verificri, cu msurarea lungimii liniilor de contur precizate. Msurtori si verificari- se calculeaz diferena dintre perimetrul capului de mânec i cel al rscroielii mânecii Bluza var. I
54
Fiierul astfel obinut se salveaz în baza de date "bluza.1 bun"
Msurtori si verificari Bluza var . III
Fiierul astfel obinut se salveaz în baza de date "bluza.3bun"
55
Fiierul astfel obinut se salveaz în baza de date "model fusta "
3.2. Proiectarea tiparelor de model. Comenzi i funcii utilizate. Msurtori i verificri. Tiparele modelelor au fost adaptate din tiparele de baz utilizând mult functia industrializeaz. Obinerea tiparelor de model MODEL 1 Se deschide fiierul obinut anterior i se salveaz cu alt nume ("model 1.bun"), pentru prelucrarea formei elementelor principale fa, spate i mânec. Prelucrarea se realizeaz în urmtoarele etape (tabel 3.2.1):
56
Modificarea rascroielii gatului cu 4cm adancime , micsorandu-se si linia umarului .Industrializare /Paralela la contur /Taie dupa paralela Se selecteaza comanda precizata si se aplica la linia de terminatie. Se selecteaza butonul -Taie dupa paralela –si se separa piesele astfel obtinute.
Creste lungimea produsului cu 20 cm ,care se adauga la fata si spatele produsului
57
Reperele produsului sunt gradate
58
Ia tabelul de baza se realizeaza masuratori pentru editare tabelului dimensional al modelului proiectat.
Nr. Crt.
1 Lungimea produsului Lpr 83 85 87 89 78
2 Lungimea manecii Lm 58 60 62 64 59
3 Latimea manecii la terminatie lmt 7.5 8.5 9.5 10.5 8.0
MODEL 2
Se deschide fiierul obinut anterior i se salveaz cu alt nume ("model 2.bun"), pentru prelucrarea formei elementelor principale fa, spate i mânec. Prelucrarea se realizeaz în urmtoarele etape (tabel 3.2.2.):
Modificarea rascroielii gatului ( din
10cm adancime modificandu-se linia
de croiala clasica .Industrializare
/Linii dependante /Taie dupa
cu 10cm adancime modificandu-se
linia de croiala clasica
spate cu 7cm adancime
modificandu-se linia de croiala
dependante /Taie dupa paralela
Reperele produsului sunt gradate
Ia tabelul de baza se realizeaza masuratori pentru editare tabelului dimensional al modelului proiectat.
Nr. Crt.
1 Lungimea produsului Lpr 53 55 57 59 55
2 Lungimea manecii Lm 51 53 55 57 53
3 Latimea manecii la terminatie lmt 7.5 8.5 9.5 10.5 8.0
MODEL 3
Se deschide fiierul obinut anterior i se salveaz cu alt nume ("model 3.bun"), pentru prelucrarea formei elementelor principale fa, spate i mânec. Prelucrarea se realizeaz în urmtoarele etape (tabel 3.2.3.):
60
pense la fata si spate
Realizarea reperului betelie
Reperele produsului sunt gradate
Ia tabelul de baza se realizeaza masuratori pentru editare tabelului dimensional al modelului proiectat.
Nr. Crt.
MODEL 4
Se deschide fiierul obinut anterior i se salveaz cu alt nume ("model 4.bun"), pentru prelucrarea formei elementelor principale fa, spate i mânec. Prelucrarea se realizeaz în urmtoarele etape (tabel 3.2.4)
61
Se realizeaza tiparul pentru fusta clos dupa dimensiunile Ic=168cm Pb=96cm Ad =1cm Lpr=60cm Pt = 72cm. Constructia tiparului se face prin formarea unui unghi drept al carui varf se noteaza cu P1 . Din varful P1 se se masoara o raza corespunzatoare cercului interior care formeaza perimetrul taliei rezultand punctual P2. Segmentele P2P3 SI P4P5 reprezinta lungimea produsului.Se construieste al doilea cerc cu varful in P1 si raza egala cu P1P3 reprezentand terminatia produsului.
Desenare liber- Se deseneaz o form aproximativ care seamn cu forma elementului fa Aceast pies va fi re-dimensionat pe baza valorilor calculate in tabelul 3..2.4.
62
Modificare form- succesiv se selecteaz punctele de contur ale tiparului i se modific poziia acestora în raport cu originea sistemului de axe stabilit, în funcie de valorile calculate în tab. 3.2.4..
Reperele produsului sunt gradate
Ia tabelul de baza se realizeaza masuratori pentru editare tabelului dimensional al modelului proiectat.
Nr. Crt.
2 Latime in talie lt 34 36 38 40
MODELUL 5
Se deschide fiierul obinut anterior i se salveaz cu alt nume ("model 5.bun"), pentru prelucrarea formei elementelor principale fa, spate i mânec. Prelucrarea se realizeaz în urmtoarele etape (tabel 3.2.5)
63
Se modifica lungimea fustei cu 20cm Industrializare /Paralela la contur /Taie dupa paralela Se selecteaza comanda precizata si se aplica la linia de terminatie. Se selecteaza butonul -Taie dupa paralela –si se separa piesele astfel obtinute.
Detaliul secundar betelie nu este modificat.
Reperele produsului sunt gradate
Ia tabelul de baza se realizeaza masuratori pentru editare tabelului dimensional al modelului proiectat.
Nr. Crt.
MODEL 6
Se deschide fiierul obinut anterior i se salveaz cu alt nume ("model 6.bun"), pentru prelucrarea formei elementelor principale fa, spate i mânec. Prelucrarea se realizeaz în urmtoarele etape (tabel 3.2.6)
64
La reperul spate se modifica rascroielii gatului si a mansurii cu 4cm adancime , micsorandu-se si linia umarului .Industrializare /Paralela la contur /Taie dupa paralela Se selecteaza comanda precizata si se aplica la rascroiala gatului si a manecii. La reperul spate se modifica rascroielii gatului si a mansurii cu 4cm adancime , micsorandu-se si linia umarului .Industrializare /Paralela la contur /Taie dupa paralela Se selecteaza comanda precizata si se aplica la rascroiala gatului si a mansurii Se selecteaza butonul -Taie dupa paralela –si se separa piesele astfel obtinute.
65
Reperele produsului sunt gradate
Ia tabelul de baza se realizeaza masuratori pentru editare tabelului dimensional al modelului proiectat.
Nr. Crt.
2 Adancime rascroiala fata Adf 9.5 10.5 11.5 12.5
MODELUL 7
Se deschide fiierul obinut anterior i se salveaz cu alt nume ("model 7.bun"), pentru prelucrarea formei elementelor principale fa, spate i mânec. Prelucrarea se realizeaz în urmtoarele etape (tabel 3.2.7)
La reperul fata se face modificarea
-Industrializare /Declara
pensa/Inchide pensa
66
Industrializare / Deschide pensa
Se modifica lungimea manecii cu 40cm Industrializare /Paralela la contur /Taie dupa paralela Se selecteaza comanda precizata si se aplica la linia de terminatie. Se selecteaza butonul -Taie dupa
paralela –si se separa piesele astfel
obtinute.
Reperele produsului sunt gradate
Ia tabelul de baza se realizeaza masuratori pentru editare tabelului dimensional al modelului proiectat.
Nr. Crt.
67
confecionare.
selectarea piesei, din meniul superior se activeaz Arat /Ascunde rezerva
de coasere i în câmpurile aferente se tasteaz valoarea acestei rezerve în
funcie de model i tehnologia de execuie. Pe liniile de contur ale
abloanelor se fixeaz poziia unor picluri necesare poziionrii corecte a
reperelor ce se asambleaz.
urzelii.
-direcia nominal
-numele piesei
În modulul piese, se declar informaiile necesare fiecrei piese pentru
realizarea încadrrilor:
-materialul din care se confecioneaz
-dac piesa admite sau nu flip pe axa de fir drept
-dac piesa are nevoie de spaiu (blocking) în cazul în care se croiete din
material cu desene i trebuie asigurat o anumit continuitate pentru
desen.
Capitolul 4
4.1. Realizarea încadrrilor pentru modelele coleciei.
Comenzi i funcii utilizate. Se consider o comand de 150 buc.
4.2. Calculul consumului pe comand i a indicelui de
utilizare a suprafeei textile. Editarea fiei de produs.
68
Bibliografie
din tricot, pag.1,4,5.
pag.1-5,pag.34-37;
produselor confectionate din tricot ;
system individualizat , particularizat ;
6.https://www.google.ro/bluze+tricot+femei