pag. 6

pag. 20

NR. 1320FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

13 - 19 noiembrie 201920 pagini 1,5 lei

Scandal la Primăria Corbeni. Înregistrările cu primarul vorbind despre diverse afaceri au apărut pe YouTube

Eliton Trans este o companie de elită în transportul rutier ce angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internaţional şi intern pag. 19

Nu știu alții cum sunt și cum nu sunt, dar mie unul, când

văd cine a câștigat primul tur al ale-gerilor prezidențiale în Argeș, îmi vine să urlu și să fug. Să fug unde-va unde contează meritocrația și nu ”politrucocrația”. Ce paradox, județul Brătienilor a rămas înapoiat ca gândire politică și mă refer aici în primul rând la mediul rural, unde Viorica Dăncilă a câștigat în 62 de comune.

Cred că Brătienii s-au răsucit de multe ori în mormintele de

la Florica în ultimii ani, văzând în ce hal a ajuns Argeșul și nu numai din punct de vedere politic. Proba-bil că după primul tur al alegerilor prezidențiale Brătienii au și migrene. Cum să nu aibă când pe primul loc s-a situat Viorica Dăncilă, o mare in-amică a limbii române, Viorica Dăn-cilă, cea care spunea despre românii care vorbesc limbi străine că ”țin mai puțin la această țară”. Brătienii vorbeau fl uent multe limbi străine și au făcut România Mare. I-a făcut asta să țină mai puțin la țară? Nu, în niciun caz. Brătienii și-au iubit țara cum nu a mai iubit-o vreun politici-

an român după moartea lor. Brătie-nii aveau studii la mari universități de peste hotare, nu studii făcute la cine știe ce facultăți obscure și doc-torate plagiate, ca mulți dintre liderii de acum.

Brătienii se răsucesc în mormânt și când se uită la urmașii poli-

tici de acum, la liberalii de astăzi, în fapt un partid diluat mult calitativ după ce i-a înglobat pe foștii membri PDL. Da, Klaus Iohannis a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale în țară, dar asta nu îl face un lider autentic, un model. Da, PNL e pe val, dar va avea o mare problemă să își pună oameni capabili în funcții de conducere, inclusiv în instituțiile deconcentrate din Argeș. Pentru că nu prea are cu cine. Mulți membri, puține valori. Lucru valabil și pentru PSD.

Cât despre eșecul lui Dan Bar-na, ce ar fi de spus? Într-un fel,

era un eșec previzibil. Un om venit de nicăieri, cu bâlbe și hibe, fără o experiență politică relevantă precum Dacian Cioloș, colegul său de alianță de la PLUS. Rămân la părerea că dacă Dacian Cioloș ar fi fost candi-

datul USR-PLUS la prezidențiale, ar fi fost cu siguranță în turul doi, ar fi avut altă comunicare, mult mai efi -cientă și mai fl uentă. Ar fi avut altă alură.

Și cred că înfrângerea lui Dan Barna în Argeș e o înfrângere

și pentru deputatul USR de Argeș Ionuț Moșteanu, cel care tot speră să fi e un candidat cu șanse mari la Pri-măria Pitești și care s-a tot afi șat cu Dan Barna, crezând probabil că ast-fel îi vor crește semnifi cativ șansele la alegerile locale de anul viitor. Însă Ionuț Moșteanu mai are mult de tot de lucru. Pentru că experiența în administrație publică locală nu se face postând masiv pe Facebook și criticând steril adversarii politici de la toate partidele. Experiența se face coborând printre muritori, mergând în cartiere, învățând. Lucru valabil pentru toți parlamentarii și politici-enii de Argeș. Politicieni care nici la 30 de ani de la căderea comunismu-lui nu au înțeles cum se face politica adevărată, politica de calitate. Brăti-enii nu au urmași, din păcate. Și asta se vede zi de zi.

Denis Grigorescu

Punctul pe Y Brătienii au migrene în mormânt

pag. 7

INTERVIU CU TÂNĂRUL A CĂRUI MAMĂ SUSŢINE CĂ ”GHERASIM GAY” L-A SEDUS„Gherasim e duhovnicul meu, mă împărtăşesc la el (...) Poate să fi e şi tatăl gay-lor! Şi ăia de la Patriarhie sunt!”

„La Bascovele, Gherasim nu a fost în relații bune cu maica Petronia. Lui îi place să fi e boss, să fi e stareț'' „Ăsta e om fi n, Gherasim. A avut bani cu sacul” „Pe mama o respect, o iubesc, dar îi reproșez faptul că mi-a distrus viața” „Mi-e milă de el. De părintele Gherasim. Țin la el mai mult ca la mama, ca la tata. Țin la el. Îl iubesc!” „Nu am întreţinut relaţii sexuale cu el. Ceea ce scrie în presă e doar o părere a mamei”

pag. 4-5

Incredibil! În Piteşti, un nou imobil se construieşte în zonă protejată istoric

De ce nu ne mai miră? Autorii jafului violent de la Leordeni au fugit peste hotareCinci liberali şi-au depus CV-ul pentru funcţia de prefect de Argeş

Patroana de la Badrom Service n-are voie să se apropie la mai puţin de 100 m de victimăTransfăgărăşanul, închis 8 luni din an. „Ar mai putea fi deschis maximum o lună, dar cu costuri enorme”

Un BMW a întrerupt circulaţia la Vivo Mall, depăşind un tir pe dreapta Surpriză, tot șoferul de tir a fost amendat

pag. 5

pag. 2

pag. 17

pag. 7

pag. 12

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Șeful liberalilor, Adrian Miuțescu, noul David Copperfi eld al politicii argeșene.

Ioana Jenica Dumitru, primărița din Ștefănești sau dacă n-ar (mai) fi , nici n-am mai avea ce povesti...

În fi ecare dimineață îmi enervez electoratul cu o ședință foto! Azi am ales un tânăr care m-a asigurat că n-a fost stripper în tinerețe...

Din Din

Culise...Culise...

Gabriela Zoană, răzbunându-se pe Viorica Dăncilă că n-a nominalizat-o

pentru postul de comisar european.

Am votat pentru Liviu Dragnea! El măcar m-a pus pe listă la europarlamentare și nu

m-a costat nici un cotor de măr...

Ion Luca Caragiale, mare drama-turg și vizionar, își spune părerea despre alegerile din 2019: „Proștii mai mor, dar prostia nu moare niciodată”. Mirela Olteanu, consilier superior

la CJ Argeș, nemulțumită că în atâta școală făcută nu s-a lipit gramatica de ea: „În măsa de matematică și fi zică și chimie, mi-au mâncat adolescența!”. Adrian Bughiu, subprefect, explică

legătura ascunsă dintre toate partidele românești: „Sunt pregătit să-mi continui activitatea de subprefect”. Gabriela Firea, om important, dez-

văluie că PSD și-a îndeplinit pohta ce-a pohtit, nu mai vrea nimic: „Am reușit ce se spunea că este imposibil - Dăncilă în turul 2”. Keno Verseck, ziarist la Der Spie-

gel, îl felicită pe președintele Iohannis

pentru succesuri pe linie: „Eroul care a eșuat, dar care totuși va învinge”. Gabi Zoană, fost secretar de stat la

justiție, supervizează cu exactitate ale-gerile prezidențiale: ”Vom avea de ales între un candidat de stânga și unul de dreapta”. Ludovic Orban, prim-ministru, cri-

tică modul cum au fost numiți prefecții de Argeș până acum: ”Vom face o selecţie riguroasă a candidaţilor”. Theodor Paleologu, candidat

PMP, admiră nivelul ridicat al culturii în România: ”Majoritatea românilor nu au niciun interes pentru dispute intelec-tuale”. Dan Barna, candidat USR Plus,

recunoaște că a greșit și nu dă vina pe alții: ”S-au aliniat foarte multe energii pentru a nu ajunge în turul II”.

După turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie va începe și schimbarea prefecților numiți de PSD. Printre primii care își va face bagajele va fi prefectul Emilian Dragnea. Iar pentru postul ce va fi lăsat liber se bat cinci liberali. Cu toții și-au depus CV-urile la partid și la președintele Adrian Miuțescu și încearcă să îl convingă pe acesta să le pună o vorbă bună la premierul Orban. Iată-i pe cei cinci care vor prima funcție din județ: Sorina Marin, Narcis Sofi anu, Gelu Tofan, Gabriel Vasilescu și Cristian Soare. Acesta din urmă este singurul dintre cei cinci care a mai fost prefect, în perioadele februarie 2016-mar-tie 2017 și mai 2012-martie 2014.

Cinci liberali şi-au depus CV-ul pentru funcţia de prefect de Argeş

Acesta e viitorul prefect! Îl trag de urechi preventiv, ca să nu-mi iasă din cuvânt și s-o vireze spre PSD...

Înger, îngerașul meu, ce mi te-a dat Pesedeu! La alegerile viitoare trimite-l pe Mînzînă pe Colegiul

Mioveni, să nu ne mai bată liberalii...

Deputata Simona Bucura Oprescu, aprinzând o lumânare pentru îmbunarea electoratului.

Femeile de serviciu le cară ghiozdanele copiilor de bani gata de la unele şcoli din Piteşti

De mai multe luni, o ”modă” cât se poate de nepotrivită începe să se extindă. Con-cret, la mai multe școli din Pitești, femeile de serviciu sunt puse să care ghiozdanele copiilor de bani gata până în sala de cla-să. Metoda e simplă. Dimineața, părinții respectivilor copii, afaceriști cu conturi grase, își parchează mașinile de zeci de mii de euro în fața școlilor și dau ghioz-danul odraslei femeii de serviciu, care tre-buie să îl care până la etajul unu sau doi al școlii. Aveți de gând să luați vreo măsură concretă și fermă vizavi de această practi-că nesimțită, domnule inspector general Dumitru Tudosoiu?

Argentina a bătut palma cu Miuţescu pentru Primăria Mioveni

Fostă directoare a Centrului Cultural Mioveni și consilier local PSD în același oraș, Argentina Culcuș a bătut palma cu Adrian Miuțescu pentru a candida, din

partea PNL, la Primăria Mioveni. De al-tfel, Argentina a făcut pe față o campa-nie susținută lui Klaus Iohannis, iar după anunțarea rezultatului din primul tur a și afi șat un banner, pe pagina sa, prin care le-a mulțumit celor 4.757 de locuitori ai Mioveniului că l-au votat pe actualul președinte. Klaus Iohannis a câștigat du-minică la Mioveni cu 30,43% din voturi, în vreme ce Viorica Dăncilă a obținut doar 25,48%. Înțelegerea Culcuș - Miuțescu nu este ofi cializată deocamdată, pentru că Argentina este consilier local PAM și nu dorește să își piardă actualul mandat de consilier local. Curat murdar!

ELECTRO-CUTARE

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

Vicele Sorin Apostoliceanu și Titi ”Tumbe” Tudosoiu - doi pesedei cu super-glu la femei.

Fostul primar Frătică de la Bradu, un adevărat coregraf al dansurilor

de societate cu cătușe și cagule.

Liberalii Adrian Miuțescu și Dan Bica, bucuroși că Iohannis a fost învins de Veorica la doar o juma’

de procent în Argeș, că se putea și mai rău.

Asta e! Dacă tot n-avem noroc în politică, măcar compensăm la dame...

Auzi, Pissy? Primele 5 minute sunt mai grele la ”Balul Ancheta”, până mă

conving că nu sunt mascați la intrare...

Ai închis ușa partidului pe dinăuntru, Dane? Să nu ne trezim dracului cu primarii puciști

să facă declarații de presă peste noi...

Laurențiu CatrinescuLa începutul lunii noiembrie, la Skopje

- Macedonia s-a desfășurat cea de-a XI-a ediție a Campionatului European de Ka-rate Shotokan WSF. Din lotul României au făcut parte și patru sportivi ai CS Dacia Mioveni 2012, pregătiți de sensei Sebasti-an Ene. Iar Laurențiu Catrinescu a reușit să devină dublu campion european și să fi e ales cel mai bun junior din Europa. Pen-tru performanța sa sportivă excepțională, Jurnalul de Argeș îl declară pe Laurențiu Catrinescu Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

„Niciodată nu a mai obţinut PNL un asemenea rezultat!”

Conferință cu parfum de sărbătoare la PNL Pitești, după ce Klaus Iohannis a câștigat pri-mul tur cu 29,04% din voturi, surclasând-o pe candidata PSD, Viorica Dăncilă, care a obținut doar 25,14% din voturile piteștenilor.

„Mulțumesc piteștenilor care au votat cu Klaus Iohannis și PNL, mulțumesc colegilor care s-au implicat în campanie ca să obținem acest rezultat. Am reușit un rezultat istoric, locul I pentru PNL în Pitești. Niciodată nu a mai avut PNL un asemenea rezultat!”, a spus președintele PNL Pitești, Marius Postelnices-cu. Acesta a fost însoțit la întâlnirea cu presa de Ana Stan, președinta femeilor liberale din Pitești, de Mihai Coteț și Mihai Alexandres-cu. Cu toții au analizat factorii care le-au adus victoria, respectiv întâlnirile cu oamenii pe stradă și demontarea dezinformărilor, dar și faptul că au avut un candidat potrivit, re-spectiv pe Klaus Iohannis.

Alina Crângeanu

Liderul PSD Pitești, Cristian Gen-tea, a comentat, pentru Jurnalul de Argeș, rezultatele turului I al alegeri-lor prezidențiale. Acesta a insistat pe creșterea numărului de voturi venite de la Organizația Pitești, comparativ cu re-zultatele înregistrate la europarlamenta-re: „Argeșul este încă un județ roșu și eu cred că un mare merit aici îl are Piteștiul, pentru că, dacă ne uităm pe rezultate, față de alegerile europarlamentare se vede o contribuție foarte importantă a Piteștiului. Adică din cele peste 3.000 de voturi în plus față de europarlamen-tare la nivel de judeţ, aproape 2.100 sunt creșterea de la Pitești. Asta înseamnă două treimi. Fără astea 2.100 de voturi de la Pitești, în Argeș ar fi câștigat Iohan-nis. Așa că strategia pe care am aplicat-o la municipiu a fost foarte bună. Target-ul pe care ni l-am impus la nivel de muni-cipiu a fost de 20.000 de voturi (19.065 de voturi obținute de candidatul PSD în Pitești - 25,14% și ne-am apropiat. O să ne implicăm și mai mult la turul II, unde doamna Dăncilă are șanse să câștige în Pitești. Nu avem nimic altceva de făcut decât să intensifi căm eforturile și să-i convingem pe cetățeni că aceasta este varianta corectă pentru viitor. Domnul

Iohannis, în cinci ani de zile, n-a făcut nimic, așa că n-avem nevoie de încă cinci ani de reconfi rmare”.

„Rezultate surprinzătoare au tras partidul în jos la Câmpulung, Curtea de Argeș, Topoloveni”

Cristian Gentea a atras atenţia asupra scăderilor dezamăgitoare, în opinia sa, pe care unele organizații cotate cu aș-teptări mari le-au avut, comparativ cu situaţia de la europarlamentare. „Sunt rezultate surprinzătoare, care au tras

partidul în jos la Câmpulung, Curtea de Argeș, Topoloveni. Neașteptate, dacă ne uităm la europarlamentare, când Curtea de Argeș, Câmpulung și Topoloveni au câștigat, iar acum au pierdut.

Față de europarlamentare, PSD a cres-cut în Argeș cu doar 0,77 procente, în timp ce Piteștiul a crescut cu 3 pro-cente! Nu este clar că au scăzut alții și contribuția Piteștiului a fost decisivă?!”, a mai spus Cristian Gentea.

„Mulți dintre cei care votau USR vor sta acasă”

Întrebat din partea cărui electorat, din-tre cele ale candidaţilor care nu au in-trat în turul doi, speră că vor veni cele mai multe voturi către Viorica Dăncilă, Gentea a răspuns: „Eu sper că din partea Pro România și ALDE, dar sunt convins că mulți dintre cei care votau USR sunt dezamăgiți de prestația domnului Bar-na și vor sta acasă. Fiindcă n-au niciun motiv să fi e încântați de ceea ce a făcut domnul președinte Iohannis. Nu zic că neapărat o vor vota pe doamna Dăncilă, dar nu vor mai veni la vot, asta e părerea mea”.

Izabela Moiceanu

Cristian Gentea, despre victoria lui Dăncilă în Argeş:

„Contribuţia Piteştiului a fost decisivă”

Hai să vă dăm și cifre, să facă icter Bascovul, Rucărul, Arefu și multe alte localități cu primari PSD și unde PNL a câștigat la scor. În toate cele 14 localități din cele 20 din sud coordonate de Ion Mînzînă și unde social-democrații au primar, PSD a spulberat PNL. Chiar și în cele unde PSD nu are primar oamenii lui Mînzînă le-au sufl at rece în ceafă primarilor PNL, pierzând la doar câteva zeci de voturi. În orașul Costești, PSD a avut cu doar 72 de voturi mai puțin de-cât primarul liberal în funcție, Ion Baicea, iar la Poiana Lacu-lui și Bârla, comune conduse de primari liberali, Dăncilă a fost la doar 25, respectiv 20 de vo-turi distanță de Iohannis. Ca să nu mai vorbim că, față de scorul de la europarlamentare, Mîn-zînă a adăugat pe post de trofee trei localități cu primari liberali, Buzoești, Izvoru și Uda, unde Viorica Dăncilă a câștigat. Cel puțin la Buzoești, Dăncilă l-a surclasat cu 9 procente pe Ioha-nis. Per total, cele 20 localități din sud afl ate în responsabilita-tea trioului Mînzînă - Stocheci -

Dani Stancu au avut un procent de peste 50% din voturi pentru Viorica Dăncilă, cu peste 20% mai mult decât scorul cu care partidul s-a situat la mustață pe primul loc în Argeș, la doar o juma’ de procent în fața PNL. Mai mult, echipa lui Mînzînă a dat o mână de ajutor pentru Dăn-cilă și în alte două localități cu primari liberali ( Ștefan cel Mare și Mozăceni), unde, de asemenea, Dăncilă l-a înfrânt pe Klaus Io-hanis. Și ca un adevărat coman-dant de oști, care stă cu trupa până la fi nal pe câmpul de bătă-lie, nu dă fuga la sediul partidu-lui să dea bine în fața ziariștilor, Mînzînă a rămas în sud până la ora 03.18 din noaptea de dumi-nică spre luni, când a dat oștilor PSD-iste din sud următorul me-saj pe sms, pe care îl și reprodu-cem: ”Iubirea mea e veșnică pen-tru voi! Indiferent unde ne duce viața, rămân același! Am câștigat o mică bătălie, meritul este al vostru! Mândru că am putut să vă fi u alături! Ținem aproape pentru toată viața! Dumnezeu să ne ajute!”.

C.S.

Legiunea din sud a lui Mînzînă a salvat PSD de la înfrângere

Deși administrațiile PSD, de ieri și de azi, au favorizat întotdeauna gro-fi mea primarilor din nord și din zonele de centru, îndeobște bogate și răsfățate, tot sudul sărac și dis-ciplinat e mantaua de vreme rea și salvează onoa-rea partidului ca procente. A făcut-o și în primul tur al prezidențialelor, și asta datorită celor 20 de localități coordonate de vicepreședintele Ion Mînzînă, ajutat îndeaproape de senatoarea Cristina Stocheci și de șeful organizației de la Costești, Daniel Stancu.

În 20 de localități din sud, social democrații au obținut un scor aproape neverosimil, de peste 50% pentru Viorica Dăncilă

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

„La Bascovele, Gherasim nu a fost în relații bune cu maica Petronia. Lui îi place să fi e boss, să fi e stareț'' Prima întrebare. V-a trimis părintele Ghe-

rasim să vorbiţi cu noi, să mai atenuaţi ceva din tușele drastice în care ni l-a zugrăvit mama dumneavoastră?

- Nu, am venit din inițiativa mea. Vineri, când m-aţi căutat, mi-au spus co-

legii că vorbeaţi cu părintele Gherasim la tele-fon. Ţineaţi să-l asiguraţi că aţi fost într-ade-văr la ziar și să-i confirmaţi că aţi venit să-i luaţi apărarea?

- M-a sunat ca fapt divers, nu să mă trimită la redacție. Întâmplător, să mă întrebe de sănăta-te. Nu el m-a trimis, spunându-mi: ”Du-te, mă, și rezolvă cu funcția asta!” (să nu fi e îndepărtat călugărul de la Bascovele, la asta se referă Bog-dan, n.red.). Este adevărat că el nu mai poate să mai slujească nicăieri, nu mai e nicăieri. Nu cred că se mai întoarce nici la Bascovele, pentru că nici acolo nu a fost în relații bune cu maica Petronia (stareța de la Mănăstirea Bascovele). El e un tip leu, ca zodie. Îi place să fi e boss, să fi e stareț, să nu îi spună nimeni nimic. Și aia, fi ind stareță, îl calcă pe cap și ăsta nu vrea să îl îndoa-ie. E un om super de treabă, are și har. Mama zice că e Satana, e o prostie chestia asta. Mama putea să stea în banca ei. Bun, să revenim la scrisoarea pe care i-aţi

trimis-o arhiereului, ca o reacţie la acuzele mamei la adresa călugărului Gherasim Nicuţ. Acuzaţia asta, de dare și luare de mită la adre-sa medicului care v-a stabilit diagnosticul de schizofrenie, o puteţi proba?

- Au trecut nouă ani, ce probe să mai am? Ea, mama, a fost infl uențată de alți oameni să mă bage în ospiciu, ca apoi să mă poată ține din scurt. Nu sunt singurul căruia i s-a întâmplat lucrul ăsta. Sunt multe persoane, și oameni cu posibilități fi nanciare, nu ca mine, om de rând. Adică acest lucru se întâmplă aici, la

Pitești?- Nu doar, și la București, la Spitalul Militar,

și peste tot. Sunt oameni care își bagă copiii în ospiciu și fac o prostie mare, că le distrug vii-torul social doar ca să îi țină din scurt. Mama a vrut să mă țină ca pe o legumă acasă. Asta e umila mea părere, părintele Gherasim mă știe și când mă duceam la bal cu fete frumoase, știe și când umblam cu punga pe stradă, după ce am ajuns la nebuni. Dumneavoastră susţineţi în această scri-

soare că nu aveţi o relaţie de tip sexual cu pă-rintele Gherasim și nu aţi avut niciodată...

- Nu, asta este exclus.

„Ăsta e om fi n, Gherasim. A avut bani cu sacul” Dar știţi că sunt și alte declaraţii care spun

că părintele Gherasim are această problemă...- A, că e gay, el? Din ziar am afl at că sunt niște

articole.... Că agresează copiii... Asta e ceva exa-

gerat! Ăsta e om fi n, Gherasim. A fost boss la Trivale. A avut bani cu sacul. Își plătea la ”Pu-bli24” pe internet sau în ziar să se descarce, nu era cazul să facă el cu toți amărâții... Ce găsea la ”Plubli24”?- Fete, ca să se descarce... Sau băieţi?- Nu băieți. Nu, că e urât, e ceva scârbos.

Gândiți-vă și dumneavoastră, bărbat cu bărbat, e culmea scârboșeniei. Nu e plăcut. Bine, că și el e om, are pofte trupești, astea nu se pot con-trola.

„Pe mama o respect, o iubesc, dar îi reproșez faptul că mi-a distrus viața” Ca preot și călugăr?- Ca preot. Vă zic eu că toți așa sunt, că am ac-

tivitate la biserică și am analizat. Dar, da, mulți călugări sunt gay, în toată țara. Și prin străi-nătate, că am fost și pe acolo și am văzut cum sunt ăia. Și la catolici, nu ați văzut ce scandaluri sunt? Dar lucrul ăsta nu v-a făcut să vă pierdeţi

încrederea în preoţi?- Nu mi-am pierdut, eu am încredere în Dum-

nezeu. Eu îl am pe Gherasim ca duhovnicul meu, mă spovedesc, mă împărtășesc la el, nu am eu treabă cu cine slujește. Poate să fi e și tatăl gay-lor! Și ăia de laPatriarhie sunt! Ei nu au fe-mei, nu? Ei cu cine fac? A apărut ăla de la Huși, ala din Ardeal, câți nu au fost? Eu sunt neutru, nu am ceva cu ăștia. Bine, e ceva împotriva lui Dumnezeu, probabil pe lumea cealaltă ard în iad. Dar ce vă face să fiţi în continuare pro

Gherasim?- Faptul că îl cunosc de o viață și nu am pe

nimeni sprijin sufl etesc. Chestia aia, că mi-a spălat el creierul, ce susține mama... E altceva. O aberație! Părintele poate spune. Eu am ter-minat jurnalismul, ca idee, v-a zis mama. Asta mi-a plăcut mie, mi s-a părut mai frumos, ca meserie. Și de ce nu aţi practicat jurnalismul? - E difi cil, unii oameni să mă înjure, alții să mă

felicite... E complicată meseria, nu vă supărați pe mine că am zis vorba asta. Ce sentimente aveţi pentru mama dum-

neavoastră?- Pe mama o respect, o iubesc, dar îi reproșez

faptul că mi-a distrus viața. O iert, am iertat-o, am fost de patru ori la ea, în Franța. Dar e vorba de tinerețea mea, care nu se mai întoarce. Tre-buia să mă lase în pace, că eu tot la fel gândesc și simt. Doar că sunt mai îmbătrânit și mai retras, mai reținut, cu o labilitate psihică față de femei. Asta îi reproșez. Adică știți ce înseamnă asta? Eu, dacă mă duc să mă bag în seamă cu o fată, mă împotmolesc, mă pierd cu fi rea. Eu nicioda-tă nu o să accept să mă conducă o femeie. De asta sunt singur. Nu am o relație stabilă. Deși am avut mai multe relații înainte.

Interviu cu tânărul a cărui mamă susţine că ”Gherasim Gay” l-a sedus

„Gherasim e duhovnicul meu, mă împărtăşesc la el (...) Poate să fi e şi tatăl gay-lor! Şi ăia de la Patriarhie sunt!”

Vă relatam în edițiile precedente cum o argeșeancă plecată la muncă în Franța s-a plâns ÎPS Calinic și i-a cerut acestuia sprijinul pentru fi ul său. Femeia, care ne-a călcat săptămâna trecută pragul redacției și ne-a înmânat și scrisoarea către arhiepiscop, a povestit că băiatul ei a intrat sub infl uența fostului stareț de la Mănăstirea Trivale, Gherasim Nicuț. Și asta după ce călugărul (fost stareț la Mănăstirea Trivale, apoi transferat simplu călugăr la Bascovele) l-ar fi determinat să întrețină cu el relații sexuale. Vineri, 8 noiembrie, ne-a vizitat la redacție și fi ul acesteia, Bogdan. El ne-a înmânat o scrisoare în care îi ia apărarea duhovnicului său, Gherasim Nicuț, expulzat de la Mănăstirea Bascovele și din județ. De altfel, tânărul a vorbit la telefon cu călugărul Gherasim chiar în timp ce se afl a în sediul nostru. A venit însoțit de o feme-ie. Pentru că eram pe teren, în documentare, ca într-o zi normală de lucru la un ziar, Bogdan a revenit luni dimineață. De această dată singur. Trebuie spus că a fost o reală plăcere să stăm de vorbă cu tânărul, care s-a dovedit un interlocutor civilizat și agreabil, spontan, cu un surâs permanent pe chip. Chiar și atunci când părea că ascunde ceva sau nu spune tot adevărul. Probabil în spiritul sentimentelor pe care ne-a declarat că le are față de duhovnicul său, căruia pare să îi accepte toate păcatele. Mai jos puteți citi interviul cu întrebările puse lui Bogdan pe marginea scrisorii trimise ÎPS Calinic, precum și răspunsurile lui, dar și portretul pe care i l-a făcut tânărul călugărului Gherasim.

Pe mama o respect, o iubesc, dar îi reproșez faptul că mi-a distrus viața. O iert, am iertat-o, am fost de patru ori la ea, în Franța. Dar e vorba de tinerețea mea, care nu se mai în-toarce. Trebuia să mă lase în pace, că eu tot la fel gândesc și simt. Doar că sunt mai îm-bătrânit și mai retras, mai reținut, cu o labili-tate psihică față de femei. Asta îi reproșez.

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

Pe 11 ianuarie 2018, un jaf violent comis la Leordeni făcea

ocolul țării. Omul de afaceri Octavian Simescu și soția sa, amândoi

pensionari, au fost legați și bătuți de mai mulți tâlhari, care i-au

amenințat că le dau foc și în cele din urmă le-au furat suma de

600 lei. Autorii nu au fost prinși nici după aproape doi ani

Cms.-şef Tudorel Pieleanu:„Au fost retrimise niște probe și așteptăm concluziile”

„Mi-e milă de el. De părintele Gherasim. Țin la el mai mult ca la mama, ca la tata. Țin la el. Îl iubesc!” Nu credeţi că la povestea asta a

contribuit mult și călugărul Gherasim Nicuţ? Pe el cum îl vedeţi?

- Ca pe un mare boss, un mahăr, așa îl văd eu. Oamenii au probleme și nu și le pot rezolva decât prin biserică. Nu există duhovnici buni, la ora actuală. Buni, răi, pe ăștia ni i-a dat Dumne-zeu, trebuie să îi respectăm, să ținem de ei. Eu nu vreau să îl ridic în slăvi pe Gherasim, nu vreau să intru în detalii, pentru că nu e cazul. Când spuneţi că are har, la ce vă

referiţi?- Chiar are har. Știți ce înseamnă, adi-

că o energie necreată, din Dumnezeu, care se manifestă într-un om. Ați stat vreodată lângă Onu (preotul Constan-tin Onu, n.red.), are o energie aparte. Ați sesizat lucrul ăsta?

Eu cred că nu toţi intrăm sub influenţa unui preot, oricât de mult har s-ar spune că are. Trebuie discer-nământ.

- Dar nu vă merge bine dacă mergeți la biserică? Da, dar asta este altceva.- Nu trebuie să îi punem la zid dacă

au căderi sexuale, că astea sunt păcatele lor... Dar atunci când se petrec în altar,

în casa Domnului, nu credeţi că e stri-gător la cer?

- Eu sunt un tip care a trecut prin multe chinuri. Dacă ar fi să vă poves-tesc de viața mea, ați scrie în fi ecare număr. Ce sentimente aveţi faţă de călu-

gărul Gherasim?- Mi-e milă de el. De părintele Ghe-

rasim. Țin la el mai mult ca la mama, ca la tata. Țin la el. Îl iubesc! Ca om! Nu vă gândiți că am atracție fi zică. Nu sunt spălat pe creier.

Material realizat de Alina Crângeanu

„Declarație către Arhiepiscopul Calinic al Argeșului,

Subsemnatul Dascălu Bogdan-Mihai, domiciliat în Pitești..., susțin următoa-rele:

Prin declarațiile următoare vă aduc la cunoștință că tot ce s-a publicat în zia-rul Jurnalul de Argeș din data de 28 au-gust-3 septembrie 2019 constituie doar o părere a mamei mele, Marinescu Mari-eana. Sunt un tip care participă la sfi nte-le slujbe ale bisericii și îl am ca duhovnic pe părintele Gherasim Nicuț, care mi-a fost un sprijin sufl etesc în lipsa tatălui meu, care a decedat în anul 2010. M-am atașat de dumnealui, povestindu-i toate problemele mele personale. Părintele m-a ajutat cu sfaturi duhovnicești și mi-a lu-minat viața, atât mie, cât și partenerelor mele de viață.

În articolul din ziar, mama susține că sufăr de depresie și tulburare bipolară. În realitate, în actele medicale diagnosticul meu e de schizofrenie paranoidă. Acest diagnostic a reușit într-o zi să mi-l pună dând mită doctorului Răzvan Băncescu. Am avut un confl ict cu mama în casă din cauza banilor, a chemat prin 112 poliția și ambulanța. Fac o paranteză: asisten-

ta după ambulanță a insistat să nu mă duc la psihiatrie, că acolo se duc numai oameni cu probleme psihice. Eu am in-sistat să mă duc, pentru a le arăta că nu sunt nebun. Am avut o internare de o zi la Psihiatrie Nord, după care mama, a doua zi, m-a externat pe semnătură, cu diagnosticul dorit de ea.

Am discutat cu mama de ce-l denigrea-ză pe părintele Gherasim, că este duhov-nicul meu. Ea susține că i-a dat bani pe pomelnice, i-a făcut cadou niște parfu-muri.

Nu am întreținut relații sexuale cu pă-rintele Gherasim Nicuț, ceea ce scrie în presă e doar o părere a mamei.

Vă rog din sufl et să mă iertați că v-am plictisit cu aceste probleme. Sper că veți lua o decizie înțeleaptă în legătură cu acest caz. Cu lacrimi în ochi vă spun că părintele Gherasim este NEVINOVAT.

Subsemnatul declar, susțin și semnez în consecința prevederilor legale privind fal-sul în declarații.

Data30.08.2019

Dascălu Bogdan-Mihai

Părintelui Calinic, Arhiepiscop al Argeșului”

Bogdan Dascălu, scrisoare către arhiepiscop: „Nu am întreţinut relaţii sexuale cu părintele Gherasim Nicuţ. Ceea ce scrie în presă e doar o părere a mamei”

Ca urmare a jafului și de teama unor noi incidente, soții Simescu s-au mutat de la Leordeni la Pitești și au vândut casa unde a fost comis jaful.

Am stat de vorbă legat de acest caz răsună-tor și nerezolvat de mult timp cu comisarul-șef Tudorel Pieleanu, comandantul Poliției Argeș, care ne-a declarat, printre altele, că unii dintre prezumtivii autori ai jafului au plecat peste hotare, la scurt timp după comi-terea acestuia.

”Au fost retrimise niște probe și așteptăm concluziile. Avem niște date și trebuie să le coroborăm cu ce avem noi. Dosarul este în lucru de aproape doi ani și pentru că cer-cul de suspecți a fost destul de mare. Am așteptat și niște analize ce au venit din alte zone, inclusiv din străinătate. Unii dintre suspecți au plecat peste hotare după comite-rea jafului”, ne-a declarat Tudorel Pieleanu, comandantul IPJ Argeș.

Nici autorii jafului armat de la un cazino din Pitești nu au fost prinși

Un alt caz răsunător în care infractorii nu au fost prinși nici până acum este cel al ja-fului comis la un cazino din Pitești pe 17 martie a.c. Jaful a avut loc la un cazino din cartierul Găvana. Două persoane care pur-tau măști au intrat înarmate, au lovit anga-jaţii și au dispărut cu o sumă mare de bani. Cei doi tâlhari au plecat cu 40.000 de lei, iar victimele lor au avut nevoie de asistenţa

medicilor Ambulanţei. O femeie a suferit un atac de panică, în vreme ce paznicul cazi-noului s-a ales cu mai multe vânătăi. După aproape opt luni, autorii jafului sunt în con-tinuare în libertate.

”Este un cerc de suspecți și, chiar dacă suspiciunile se îndreaptă către anumite per-soane, trebuie să probăm și faptele. Iar acest lucru necesită o activitate mai laborioasă. Până acum nu a fost reținută vreo persoa-nă în acest dosar”, precizează comandan-tul Tudorel Pieleanu legat de acest caz încă nesoluționat.

Șase crime cu autor necunoscut sunt încă nesoluționate

Am dorit să afl ăm câte dosare cu autor ne-cunoscut sunt pe rolul IPJ Argeș în afară de cele două cazuri răsunătoare prezentate mai sus. Și, într-un răspuns ofi cial trimis Jurnalu-lui de Argeș, reprezentanții IPJ Argeș ne-au precizat că la 1 ianuarie a.c. fi gurau 13.692 dosare penale cu autor necunoscut. În 2018 au fost înregistrate 3639 dosare penale cu autor necunoscut, în timp ce în primele luni din acest an au fost înregistrate 2.638 dosare penale cu autor necunoscut. Tot în primele nouă luni din 2019 au fost soluționate 2.849 dosare penale cu autor necunoscut.

În evidențele IPJ Argeș sunt la ora actuală și șase dosare de omor cu autor necunoscut.

Denis Grigorescu

De ce nu ne mai miră?

Autorii jafului violent de la Leordeni au fugit peste hotare

De mai bine de un an și zece luni, autorii jafului violent comis la Leordeni pe 11 ianuarie 2018 sunt în libertate, deși de mai multe luni poliția ne-a tot asigurat că există un cerc de suspecți. Cazul a făcut la vremea respectivă ocolul țării: omul de afaceri Octavian Simescu și soţia acestuia au fost legaţi și ameninţaţi cu incendierea pentru banii pe care hoţii credeau că pensionarii îi au în casă. Până la urmă, hoții au plecat doar cu suma de 600 de lei.

Omul de afaceri Octavian Simescu şi soţia au fost legaţi cu sârmă de tâlhari şi ameninţaţi cu incendierea

După o perioadă de contestaţii ale proce-durii de atribuire a lucrărilor de reabilitare și extindere a compartimentului Oncologie din cadrul Spitalului Municipal Câmpu-lung, a fost desemnat executantul care va face mai ușoară viaţa a peste o mie de bolnavi de cancer înregistraţi ofi cial. Până la fi nele anului 2020, actuala locaţie neîncăpătoare și improprie pentru internarea bolnavilor sau tratarea acestora în sistem ambulatoriu va fi modernizată cu bani de la bugetul local al municipiului Câmpulung și de la Ministerul

Sănătăţii, valoarea lucrărilor fi ind, deocam-dată, aproximată la circa patru milioane de lei.

Compartimentul Oncologie va fi mutat într-o altă clădire pe timpul derulării lucră-rilor. Spaţiul actual, situat în afara corpului principal al spitalului, se transformase în ul-timul timp într-o vale a plângerii, atât din cauza numărului crescut de bolnavi, cât și în privinţa condiţiilor sanitare asigurate.

C.I.B.

Spitalul Câmpulung îşi extinde compartimentul Oncologie

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

Pentru informatii suplimentare va rugam sa ne contactati

la adresa de email

of ce@nidec-motor.com sau la telefon

0248.210.015, 0722.456.026.

SOCIETATEA NIDEC MOTOR CORPORATION

ROMANIA, LIDER MONDIAL IN

PRODUCEREA DE MOTOARE ELECTRICE,

ESTE IN CAUTAREA UNUI VORBITOR DE

LIMBA SLOVACA.

Deși știau că Instituţia Prefectului a atacat în instanţă autorizaţia de con-strucţie emisă în iunie 2018 de Primăria Pitești și în ciuda faptului că, potrivit articolul 125, alin. 5 din Constituția României, actul atacat este suspendat de drept, Dumitriţă Mohor a mers cu lucrarea înainte, folosindu-se, culmea, de acest aspect ca argument în instanţă împotriva Amiral Euro House. E vorba de fi rma afl ată în vecinătatea noii con-strucţii, care se consideră prejudiciată că lucrarea a mers mai departe de etajul 3. Și asta nu doar pe motiv de umbrire a proprietății, ci și pe alte aspecte, inclusiv afectarea structurii de rezistență a imo-bilului propriu.

Concret, când a admis recursul Ami-ral Euro House împotriva deciziei Tri-bunalului Argeș (care respinsese cererea de suspendare a lucrărilor pentru blocul lui Mohor), Curtea de Apel Pitești a casat sentința Tribunalului și, în reju-decare, a respins cererea de suspenda-re ca lipsită de interes, consfi nțind că autorizația este, de fapt, suspendată de drept, Dumitriță Mohor a recurs la un argument care i-a și fost de folos. A in-vocat faptul că blocul a fost deja fi na-lizat, având proces-verbal de recepție și că, datorită acestui aspect, cererea de suspendare rămâne fără obiect. A reomologat astfel o rețetă după care se construiește haotic în Pitești, pe motiv că, odată ridicată construcția, e difi cil, aproape imposibil să se mai obțină de-molarea. Pe aceleași argumente au mers și ceilalți doi intimați din dosar, prima-rul și municipalitatea.

„Reprezentantul intimaților pârâți, primarul Municipiului Pitești și Muni-cipiul Pitești, pune aceleași concluzii,

având în vedere că s-a făcut deja recepția lucrărilor și ele sunt fi nalizate, nemaie-xistând obiectul prezentei cauze, motiv pentru care consideră că cererea a rămas fără obiect”, se arată în considerentele deciziei Curții de Apel Pitești din 24 septembrie 2019.

Cert este că recepţia lucrării s-a făcut în absenţa reprezentanţilor ISC, iar acest aspect pare să ridice unele semne de întrebare, pe care am încercat să le lămurim cu cei în cauză.

Contactat de Jurnalul de Argeș, direc-torul Inspectoratului Județean (de Stat) în Construcții, Ion Buță, a confi rmat că ofi cialii instituției au refuzat prezența la recepția blocului tocmai pentru că lucrarea face obiectul unei acțiuni în instanță.

Directorul ISC: „Noi nu am participat la încheierea procesului-verbal de recepție, Primăria a decis”

Am încercat să afl ăm de la domnia sa cât de validă/legală poate fi o recepție în absența unui reprezentant al ISC.

„Treaba lor! Nu e treaba mea. Noi nu am participat la încheierea procesului-verbal. Nu știu, Primăria a decis, noi n-am participat, le-am și spus în adresă că nu participăm. Instanța hotărăște” (n.red. - dacă recepția a fost sau nu legal făcută), a declarat, pentru Jurnalul de Argeș, Ioan Buță.

Am încercat să obținem puncte de vedere și de la ofi cialii Primăriei Pitești, precum și de la omul de afaceri Dumitriță Mohor, care însă nu au răs-puns solicitării noastre.

Recepția lucrării în absența ISC e contestabilă

Cât despre poziția celeilalte părți din proces, Amiral Euro House, avoca-tul Sorin Fusea consideră contestabilă recepția lucrării în absența ISC.

„Se prevalează de faptul că ar fi putut să facă deja recepția lucrărilor. Este o etapă strict prevăzută de un regulament prevăzut de HG 273/1994. Această recepție la terminarea lucrărilor practic nu este făcută, dar, în mod nereal, cum spuneam în instanță acest benefi ciar privat a invocat că s-ar fi terminat lucra-rea și că a făcut recepția. Este un mod injust de a prezenta problema, pentru că ISC-ul nici măcar n-a fost prezent la recepție (...). Benefi ciarul se prevalează de un act care, de fapt, este o înștiințare de neprezentare și înscrie această adresă în procesul-verbal de recepție, conside-rând că avut și un reprezentant al ISC”, a declarat, pentru Jurnalul de Argeș, avocatul Sorin Fusea.

Curtea de Apel Pitești a apreciat că Tribunalul Argeș a interpretat greșit prevederile legale în materie

„Curtea constată că suspendarea exe-cutării autorizației de construire a ope-rat de drept, în virturea art.3, alin 3 din Legea 544/2004 (până la soluționarea cauzei, actul atacat este suspendat de drept) actualizată, ca urmare a formu-lării acțiunii în anularea autorizației de construcție de către Instituția Prefec-tului Argeș (...). În consecință, pentru acțiunea formulată de prefect, legiuito-rul a prevăzut suspendarea de drept a ac-tului administrativ, fără posibilitate de derogare. Față de intervenirea suspendă-rii de drept a autorizației de construire, Curtea constată că cererea reclamantu-lui (n. red. - Amiral Euro House) de sus-pendare a cauzei în temeiul art . 14 din Legea 544/2004 este lipsită de interes. Curtea apreciază criticabilă interpre-tarea prevederilor art. 12 dinLegea nr. 50/1991 dată de judecătorul fondului în încheierea din 8.03.2019 prin care a considerat că autorizația de construire, ca și act administrativ, se bucură de o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun în materie (...)”.

Izabela Moiceanu

Fostul comandant al Spitalului Militar, numit preşedintele Comisiei de Sănătate din PNL Argeş

În urmă cu aproape o lună, dr. Alexandru Gigel Guiță, fostul comandant al Spitalului Militar de Ur-genţă „Dr. Ion Jianu” Pitești, s-a înscris în PNL. Săptă-mâna trecută, doctorul Guiță a fost numit președintele Comisiei de Sănătate din PNL Argeș. Este primul medic cu această funcție în noua echipă a liberalilor argeșeni, condusă de Adrian Miuțescu.

Numirea doctorului Guiță are la bază cariera sa pro-fesională de necontestat, dovadă că fostul comandant și manager al Spitalului Militar din Pitești încă pro-fesează, după ieșirea le pensie, la un spital privat din capitală.

Printre sarcinile principale ale doctorului Guiță, în calitate de președinte al Comisiei liberale de Sănătate, se numără identifi carea nevoilor argeșenilor în ceea ce privește serviciile de sănătate, inițierea de proiecte și acțiuni pentru îmbunătățirea serviciilor medicale și susținerea acestor proiecte la nivel național, județean, local, în funcție de amploarea și specifi cul lor. Docto-rul Guiță își propune ca ședințele Comisiei de Sănăta-te să aibă loc cel puțin o dată pe lună, la sediul PNL Argeș, în funcție de posibilitatea celorlalți membri. Fiecare zonă din Argeș va fi reprezentată de câte un membru.

„Banii din sănătate ar trebui cheltuiți cât mai efi cient”

„Am lucrat la stat până anul acesta în martie, am experiența serviciilor medicale oferite de stat către populație, acum lucrez în privat. Am observat, din experiența mea, că serviciile de sănătate pot merge mult mai bine împletind privatul cu statul. Se pot completa unul pe altul, pot merge în aceeași direcție, către ne-voile populației. Banii din sănătate ar trebui cheltuiți cât mai efi cient. Gândesc că împreună cu o echipă de oameni corecți și responsabili putem să facem lucruri foarte frumoase în acest domeniu”, a declarat, pentru Jurnalul de Argeș, dr. Alexandru Gigel Guiță.

Potrivit datelor din CV-ul său, Alexandru Guiță a fost șef Secția A.T.I. la Spitalul Militar din Pitești în perioada 2001-2010. Din 2010, timp de 8 ani, a ocu-pat funcția de comandant/director general la același spital. De asemenea, a fost director medical, locțiitor al comandantului în perioada 1.12.2018 – 31.03.2019 tot la Spitalul Militar. De la 1 aprilie, Alexandru Gigel Guiță este colonel în rezervă. În prezent, lucrează la Spitalul Victoria din București.

Mari Tudor

Incredibil! În Piteşti, un nou imobil se construieşte în zonă protejată istoric „Primăria ar fi trebuit să ne anunțe că se va construi clădirea respectivă”, ne-a spus unul dintre vecini, care s-a trezit că se ridică un bloc de 5 etaje la nici 60 cm de casa sa

Lângă strada Victoriei din Pitești se construiește o clădire cu 5 etaje, care stârnește nelămuriri în rândul vecinilor. Ale-xandra Ciucă locuiește exact lângă șantierul construcției încă neterminate și a depus o cerere la Primăria Pitești pentru a afl a temeiul legal al clădirii. „Sunt un om de bună-credință și cred că fi ecare acționează în litera legii, în norme legale, dar vreau să afl u dacă toate legile au fost respectate aici.”

Familia Ciucă a făcut solicitarea vineri, 8 noiembrie a.c., având în vedere că până la acea dată nu a primit nicio înștiințare ofi cială în legătură cu autorizația de construire a clădirii afl ate la hotarul de nord al proprietății lor.

„În mod normal, din câte știu, Primăria ar fi trebuit să ne anunțe că se va construi clădirea respectivă. Nu am primit ni-cio înștiințare. (...) Noi nu am semnat nimic nimănui, ei (pro-prietarii terenului, n. red.) au venit să ne ceară acordul nu cu privire la înălțime, ci pentru a se lipi de gardul nostru cu clă-direa. Noi nu am fost de acord și am spus să respecte distanța legală, am impresia că este de 60 de cm”, a mai spus Alexandra Ciucă.

Primăria Pitești girează în continuare haosul imobiliar: autorizație pentru clădire de 5 etaje într-o zonă de case!

Familia Ciucă a solicitat să afl e de ce nu a primit informa-re ofi cială odată cu emiterea autorizației de construire pentru clădirea vecină de 5 etaje. O altă nelămurire: dacă există aviz de la Ministerul Culturii prin DJCPN Argeș pentru respectiva construcție și datele de identifi care ale acestuia, având în ve-dere că se construiește în perimetrul delimitat al sitului urban Republicii. „Vreau să știu, pentru că este zonă protejată, este zonă de monumente istorice și chiar dacă acolo nu exista o

clădire monument istoric, zona întreagă este de monument is-toric, arie protejată de Ministerul Culturii. (...) Este o zonă de case, 1, maximum 2 nivele”, a explicat Alexandra Ciucă.

Au mai fost solicitate următoarele informații: dacă există stu-diu de însorire realizat, care este regimul de înălțime al zonei, conform PUG și PUZ, dar și care este procentul de ocupare admis conform POT și CUT pentru clădirea nou construi-tă. Încă nu au primit răspuns până la data închiderii ediției ziarului. Potrivit legii, Primăria are termen de 30 de zile să răspundă.

Lucrarea de 5 etaje de lângă terenul familiei Ciucă a primit autorizație de construire în luna decembrie 2016, eliberată de Primăria Municipiului Pitești. Construcția a fost începută în anul 2017, a fost suspendată o perioadă de timp, iar de curând a fost reluată. Aici ar urma să se construiască un imobil cu funcțiune mixtă de servicii medicale, locuințe și comerț, după cum arată panoul de șantier.

Mari Tudor

Noul imobil este lipit de casă și vecinii nici măcar nu au fost întrebaţi

Recepţie pe repede înainte la blocul a cărui construcţie ar fi trebuit suspendată de drept

În precedentul număr al ziarului nostru arătam că, în septembrie anul acesta, Curtea de Apel Pitești a consfi nțit faptul că autorizația de construire în cazul noului bloc de pe strada Cozia (al investitorului Dumitriță Mohor) era suspendată de drept din momentul în care actul a fost atacat în instanță de prefect (ianuarie 2019). O consfi nțire care însă nu mai schimbă cu nimic situația din teren, pentru că, între timp lucră-rile, la blocul P+4 E, despre care vecinii spun că ar fi trebuit să aibă, de fapt, 3 etaje, s-au fi nalizat cu adăugarea celui de-al patrulea nivel. Și nu doar că lucrările s-au încheiat, dar a fost făcută și recepția, tot pe repe-de înainte, astfel încât solicitările contestatarilor să rămână fără obiect. Căci ce anulare a autorizației de construcție și suspendare a lucrărilor mai poți obține în instanță, dacă blocul e deja gata, recepția făcută, iar apartamentele se pot vinde bine-merci?! Pe principiul ”câinii latră, ursul merge”, Dumitriță Mohor s-a văzut cu sacii în căruță.

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

Pe la jumătatea lunii octombrie, Aurelia Bă-dulescu, patroana de la service-ul Badrom din Pitești, a fost reținută 24 de ore sub acuzația de loviri și alte violențe, plus șantaj. Femeia a fost încătușată pentru că ar fi bătut o piteșteancă în vârstă de 41 de ani, pe fondul unor neînțelegeri privind achiziționarea unei vile în comuna Mușetești. Claudia Păun se numește femeia care a sesizat oamenii legii, aceasta spunân-du-le polițiștilor că patroana de la Badrom a ameninţat-o că îi va da foc casei și că o linșează dacă nu înapoiază dublul avansului, asta după ce nu a mai cumpărat vila la termenul stabi-lit prin contract notarial. Deși, atenție, între timp, patroana de la Badrom Service a locuit acolo și a început să facă modifi cări la imobil.

Incidentul a avut loc în ziua de 16 octom-brie, în jurul orei 18,30, victima relatând că, în timp ce se afl a pe o bancă din fața blocului din Pitești, unde domiciliază, Aurelia Bădulescu a început să o jignească și să o amenințe. Apoi a lovit-o cu pumnii la nivelul feței și a tăiat-o la nivelul antebrațului drept, al mâinii drep-te și frunții, cu o lamelă din sticlă, după care i-a smuls o șuviță de păr. În același timp i-a spus că, dacă nu îi dă 16.000 de euro, îi va da foc. Pe numele Aureliei Bădulescu a fost emisă

ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore, fi ind introdusă în arestul IPJ Argeș. Însă la fi nalul mandatului de 24 de ore a fost eliberată, împo-triva sa fi ind luată măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, în cauză fi ind deschis un do-sar penal pentru șantaj, lovire și alte violențe.

Aurelia Bădulescu, supravegheată sub control judiciar până la data de 23 decembrie

Măsura preventivă de control judiciar, dispu-să în dosar, prevede mai multe obligații. Astfel, patroana de la Badrom Service nu trebuie să părăsească România și să se apropie de partea vătămată la o distanță mai mică de 100 de metri și să nu comunice cu aceasta, direct sau indirect. Măsura controlului judiciar expiră la data de 23.12.2019. Aurelia Bădulescu mai este acuzată într-un dosar de ultraj împotriva polițiștilor care s-au prezentat cu mandatul de aducere, precum și de furt și distrugere a unor bunuri din vila de la Mușetești, pe care a vrut să o cumpere, dar s-a răzgândit, cerând înapoi dublul avansului dat.

Alina Crângeanu

Patroana de la Badrom Service n-are voie să se apropie la mai puţin de 100 m de victimă

Din nou despre un dosar de şantaj având ca miză vila de la Muşeteşti

A făcut vâlvă săptămâna trecută cazul unor înregistrări audio din biroul primarului Virgil Mateescu de la Corbeni, cunoscut și ca Remo de către apropiați. Pe înregistrările postate pe YouTube, primarul era surprins vorbind la o petrecere, inclusiv despre diverse afaceri. Cei care au postat înregistrările susțineau că ar avea date despre presupuse nereguli din Primă-ria Corbeni, în care ar fi implicat edilul.

„Am depus o plângere. Nu pot să dau nicio declarație”

Primarul Virgil Mateescu a depus o plân-gere la IPJ Argeș pentru violarea vieții pri-vate. La două zile după ce acesta a depus plângerea, înregistrarea a fost ștearsă de pe YouTube. Poliția Argeș ne-a confi rmat că pe rol este un dosar penal in rem și că se fac cercetări în acest caz. Pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune con-stă în închisoare de la 3 luni la 2 ani sau

amendă. ”Am depus o plângere. Nu pot să dau nicio declarație, Poliția să își facă treaba. Nu doresc să comentez nimic, nici în ceea ce privește persoanele suspectate”, spune primarul Virgil Mateescu. Primarul de la Corbeni nu a dorit să comenteze zvo-nul potrivit căruia printre cei bănuiți că s-ar afl a în spatele acelor înregistrări audio ar fi viceprimarul Petre Nedelea, tot PSD-ist, și că acesta ar dori să îi ia locul.

Vicele Petre Nedelea: ”Domnul primar o fi supărat și pe viață, nu doar pe mine”

Mult mai deschis în declarații a fost însă viceprimarul Petre Nedelea.

Legat de faptul că ar avea vreo legătură cu acele înregistrări, vicele de la Corbeni ne-a declarat: ”Neg vehement că aș avea vreo legătură cu așa ceva. Știu că domnul pri-mar și-a schimbat în mod radical compor-tamentul față de mine după ce au apărut acele înregistrări, în sensul că are o atitudi-ne mult mai rece. Bănuiește pe mai mulți din preajma dumnealui, nu doar pe mine. Asta e situația... Nu știu, domnul primar o fi supărat și pe viață, nu doar pe mine. Știți

cum se zice, hoțul cu un păcat, păgubitul cu o mie. Am văzut că s-au mișcat și orga-nele de Poliție. Au venit cu niște genți la Primăria Corbeni, bănuiesc că au încercat să detecteze ceva. Sper să se facă lumină. Nu îmi convine nici mie că planează niște suspiciuni asupra mea și că e o atmosferă neplăcută în Primăria Corbeni”.

„Nu am ascuns faptul că intenționez să candidez anul viitor”

Legat de faptul că ar intenționa să candi-deze la Primăria Corbeni în 2020 și că ar vrea să îi ia locul lui Virgil Mateescu, vicele Nedelea spune că ”mă gândeam să candi-dez pentru funcția de primar la viitoarele alegeri din 2020. Eu nu am ascuns faptul că intenționez să candidez anul viitor. Mi-am manifestat intenția de a candida in-clusiv într-o ședință de Consiliu Local, în prezența domnului primar, nu e un secret. Până la urmă, fi ecare poartă în raniță bas-tonul de mareșal, după cum spunea Napo-leon. Însă nu știu dacă voi mai candida sau nu, după ce au apărut acele mizerii”.

Denis Grigorescu

Misterul înregistrărilor ilegale din biroul edilului Remo Mateescu

Scandal la Primăria Corbeni. Înregistrările cu primarul vorbind despre diverse afaceri

au apărut pe YouTube După ce IPJ Argeș a deschis dosar penal pe acest caz, înregistră-

rile au fost șterse de pe YouTube

Ce spune viceprimarul de la Corbeni despre scandalul înregistrărilor

ilegale din biroul primarului Mateescu: ”Domnul primar și-a schimbat

în mod radical comportamentul față de mine după ce au apărut acele

înregistrări”

rile au fos ș p

i d dalul înregistrărilor

Viceprimarul Petre Nedelea se numără printre cei bănuiți că ar

avea legătură cu înregistrările din biroul primarului Virgil Ma-

teescu, existând voci potrivit cărora viceprimarul ar vrea să îi ia

locul actualului primar din 2020

Rivali în politică, deşi colegi în acelaşi partid, PSD, primarul Remo Mateescu (stânga)şi viceprimarul Petre Nedeleaaproape că nu-şi mai vorbesc

Aurelia Bădulescu, patroana de la BadromService, pozată chiar în faţa blocului, unde şi-a ameninţat şi agresatvictima, pe Claudia Păun

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesS-a înfi inţat Regimentul 4 Dorobanţi Argeş

La 1 februarie 1877, la Pitești a fost înfi inţat Regimentul 4 Do-robanţi Argeș. Cazarma se afl a pe strada Trivale, iar primul coman-dant a fost colonelul August Gor-jan. În același an, în aprilie, în apro-pierea Gării-Sud au fost construite 24 de cuptoare pentru copt pâinea necesară armatei participante la Războiul de Independenţă. În fi e-care zi erau coapte 30.000 de bucăţi de pâine.

Inginerul Anghel Saligny inaugurează calea ferată Piteşti-Curtea de Argeş

Construită după planurile ingine-rului Elie Radu, pe 20 noiembrie 1897 s-a inaugurat traseul feroviar Pitești-Curtea de Argeș. La eve-niment au fost prezenţi Ion I.C. Brătianu, ministrul Lucrărilor Pu-blice, și inginerul Anghel Saligny, directorul general al Căilor Ferate Române, cel care proiectase și con-struise podul peste Dunăre de la Cernavodă. La acea vreme, podul metalic era cel mai lung din Euro-pa.

Curent electric pentru iluminatul public

Pe 15 decembrie 1913, la Pitești a început furnizarea curentului elec-tric pentru iluminatul public. Re-cepţia defi nitivă a fost făcută pe 29 septembrie 1914. Stâlpii reţelei stra-dale erau din fi er în zona centrală și din lemn la periferie.

Partidele politice argeşene după ocupaţia germană

După ocupaţia militară germană sunt reactivate la Pitești, la 30 no-iembrie 1918, clubul local al Parti-dului Conservator, organizaţia Par-tidului Naţional Liberal, secţiunea Partidului Social Democrat, deve-nit, pe baza Declaraţiei de Princi-pii, Partidul Socialist. În același an, pe 14 decembrie, Clubul din Pitești al Partidului Conservator, îndru-mat de Alexandru Marghiloman, a preluat denumirea de Partidul Conservator Progresist. După 1924 unii membri vor trece la Partidul Poporului.

S-a născut matematicianul Gheorghe Marinescu

În ziua de 21 septembrie 1921, s-a născut la Pitești Gheorghe I. Mari-nescu. Peste ani el avea să devină un cunoscut matematician și profesor universitar. Pe 1 martie 1974, el a devenit membru al Academiei Ro-mâne. Academicianul a decedat la București, pe 10 martie 1987.

Patinoar şi bazin de înot în Parcul Ştrand

Graţie contribuţiei voluntare a militarilor Garnizoanei Pitești, pe 15 mai 1935, primăria a amenajat în parcul Ștrand: pepiniera dendro-logică, stadionul, poligonul de tra-gere, un mic patinoar și un bazin de înot.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Casa de Cultură a Sindicate-lor din Pitești este o instituție de primă importanță în cultura județului Argeș și implicit în cultura ro-mânească. Proiectată de arhitectul Cezar Lăzărescu, fost președinte al Uniunii Arhitecților din România, a fost dată în folosință în luna aprilie a anului 1971. Pentru piteșteni Casa de Cultură a Sindicatelor înseamnă posibilitatea de a vedea spectacole bune realizate de teatre de prestigiu din țară, concerte ale artiștilor cei mai îndrăgiți, posibilitatea de a face cursuri de califi -care în diverse meserii, de a se iniția în balet, dansuri moderne și de societate, de a descoperi tainele muzicii po-pulare și ușoare, de a accesa o bibliotecă dotată cu titluri pentru orice gust.

M.I.

A funcționat aici unul dintre cele mai productive cenacluri literare din Argeș: „Sind’ 89”

Casa de Cultură a Sindicatelor Pitești reprezintă căminul Ce-naclului de creație literară ”Sind junior”, al Coralei ”D.G. Kiriac” și nu în ultimul rând al Ansam-blului de dansuri populare ”Pla-iuri argeșene”, care, împreună, au purtat cu mândrie numele orașului Pitești și al instituției la diverse festivaluri interne și internaționale. Semnifi cația ce-lor peste 45 de ani de activitate culturală este relevantă din per-spectiva celor peste o jumătate de milion de oameni de vârste și profesii diferite care, anual, au fost spectatori, artiști, invitați și prieteni ai instituției.

Ansamblurile corale de mu-zică și dansuri tradiționale, de folclor, de balet, dansurile de societate participante la festiva-lurile naționale și internaționale i-au propulsat pe argeșeni în atenția opiniei publice, aceștia câștigând mai mult de 1.000 de diplome, medalii și cupe. În Bolivia, Israel, Iordania, Ru-sia, Turcia, Bulgaria, Iugosla-via, Belgia, Luxemburg, Italia, Germania, Franța, Portugalia, Macedonia, Grecia, tricolorul și imnul românesc au ridicat în pi-cioare sute de mii de spectatori. Pictură, sculptură, grafi că, me-taloplastie, artă populară au ofe-rit pe rând motive de încântare publicului cunoscător, grație expozițiilor grupate în saloane tematice.

Pe simezele galeriilor, alături de nume mari din pictura româ-nească, au fi gurat semnăturile

membrilor Cenaclului de arte plastice „Plaiuri argeșene”. Car-tea și biblioteca sunt, incontes-tabil, valori puse cu generozitate la dispoziție tuturor iubitorilor de literatură. În sala de lectură a bibliotecii Casei de Cultură a Sindicatelor din Pitești au fost prezenți la întâlnirea cu publi-cul lor numeroși scriitori care și-au prezentat opera sau au recitat din propriile poezii, au lansat noi volume sau au orga-nizat întâlniri cu cititorii. Tot aici a funcționat o lungă peri-oadă unul dintre cele mai pro-ductive cenacluri literare din Argeș: ”Sind’ 89”. Volumele lor individuale sau colective sunt cunoscute în țară, s-au bucurat de lansări anuale la târgurile și saloanele naționale de carte din București, Constanța, Cluj, Iași, Reșița. De câțiva ani, ștafeta a fost preluată de Cenaclul lite-rar ”Sind junior”. A șaptea artă a delectat publicul avizat prin intermediul memorabilelor în-tâlniri cu nume de prim rang ale fi lmului românesc. Majori-tatea numelor mari ale ecranu-lui românesc au fost prezente în mijlocul cinefi lilor piteșteni de-a lungul timpului, prezentând propriile creații, discutând cu ei într-un cadru amical.

Zeci de ani, în sala de spectacole s-au jucat piese de teatru cu casa închisă

Zeci de ani, în sala de specta-cole s-au jucat piese de teatru cu casa închisă. Casei de Cultură a Sindicatelor din Pitești i-au tre-cut pragul mari personalități, cu prilejul colocviilor și al sim-pozioanelor de literatură și artă, știință, cercetare și inventică, medicină, istorie. În atenția instituției s-au afl at deopotrivă educația și instruirea celor care au dorit să participe la cercurile tehnico-aplicative, pentru a-și desăvârși pregătirea profesio-nală. De la an la an, a crescut popularitatea cursurilor de ope-rator calculatoare, contabilitate, ajutor programator, electricieni, cosmetică, coafură, croitorie, surori medicale, limbi străine, balet, pian, chitară și șah. Prin-

tre directorii care au condus cu dăruire Casa de Cultură a Sin-dicatelor Pitești îi menționăm pe profesorul Ion Vlădescu în perioada 1971-1973, pe scriito-rul Ion Puiu Stoicescu în peri-oada 1973-1976, pe profesorul și ziaristul Dorel Ștefănescu în perioada 1976-1980, pe profeso-rul George Apostol în perioada 1980-2005 sau pe juristul Dan Chivu în perioada 2006-2014.

Corala bărbătească „D.G. Kiriac”

Corala ”D.G. Kiriac” a fost fon-dată în anul 1955, cu intenția de a recupera prin cântece valoarea prieteniei și bucuria de celebrare a vieții, naturii, spiritualității, dragostei și umanității. A fost condusă, din momentul înfi ințării, timp de 44 de ani de Emanoil Popescu, renumit profesor și dirijor. În anul 1999, prin retragerea maestrului Ema-noil Popescu, conducerea coralei a fost preluată de dirijorul Geor-ge Paraschivescu, care a conti-nuat cu succes tradiția începută de înaintașul său.

În decursul anilor, Corală ”D.G. Kiriac” a concertat în cele mai importante orașe din țară și a participat la mai multe festivaluri corale internaționale în Franța, Italia, Rusia, Unga-ria, Germania, Cehia, Bulgaria, Spania, Portugalia, Iugoslavia și Grecia, unde a obținut im-portante premii și s-a bucurat de o bună apreciere din partea membrilor juriilor și a marilor muzicieni prezenți la aceste fes-tivaluri.

Membrii coralei au profesii di-ferite: medici, preoți, ingineri, profesori, juriști, muncitori, la care s-a adăugat un număr mare de elevi și studenți. Din anul 1990 Corală ”D.G. Kiriac” își desfășoară activitatea la Casa de Cultură a Sindicatelor Pitești.

Ansamblul de dansuri populare ”Plaiuri argeșene”

Ansamblul folcloric ”Plaiuri argeșene” a luat fi ință în anul 1971, fi ind una din formațiile de debut ale Casei de Cultură a Sin-

dicatelor din Pitești. Reunește tineri de diferite vârste, aceștia fi ind purtătorii minunatului folclor românesc, pe care l-au preluat de la părinții și străbuni-cii lor. Repertoriul lor cuprinde cântece și dansuri populare din multe dintre zonele folclorice ale țării: Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat, Oaș și Năsăud, marcând astfel diferențele dintre dansurile specifi ce acestor zone. Ansamblul și-a creat un nume și o popularitate binemeritate prin participarea la festivaluri unde s-a bucurat de mare succes, prin care tinerii artiști amatori au dus peste tot în țară și peste granițe mesajul dansului popular, trans-formându-se într-un veritabil emisar al tradițiilor românești peste hotare.

Cenaclul literar și de jurnalism ”Sind junior”

Cenaclul și-a desfășurat ac-tivitatea mulți ani sub directa îndrumare a profesorului Marin Ioniță, membru al Uniunii Scri-itorilor din România și al Uniu-nii Ziariștilor din România. Este alcătuit din 40 de tineri care au ca pasiune comună poezia. Acti-vitatea cenaclului cuprinde curs de ziaristică, lecturi din lucrări-le originale ale participanților, comentarea și promovarea lor în presa locală și publicarea în antologia anuală ”Ucenicii vră-jitori”, lecturi cu public, întâl-niri cu scriitori, actori și artiști plastici consacrați, participarea la spectacole de treatru urmate de discuții cu actori și regizori, schimburi de experiență cu ce-nacluri literare.

Clubul de Drumeție Montană ”România Pitorească”

”România Pitorească” a fost înfi ințat în anul 1974 în Pitești, fi ind primul club de turism montan înfi ințat în România după cel de-Al Doilea Război Mondial, și a avut că principal scop atragerea tinerilor către munte în spiritul respectului și al ocrotirii frumuseților sale. După doi ani de existență, clu-bul a devenit cunoscut și ca ur-mare a reclădirii din temelie și introducerii în circuitul turistic montan a două cabane ajunse în paragină: Cuca și Garofi ța Pie-trei Craiului. „România Pito-rească” este, dincolo de O.N.G. și format electronic, un club al pasionaților de natură, al celor care cred că valorile nu au timp, nu au istorie și nici granițe, al celor care încearcă să înapoieze muntelui măcar o fi rimitură din cât au primit, al oamenilor pen-tru care muntele nu reprezin-tă ușa prin care uită manierele acasă ori prilejul de a se bucura fără limite de frumusețea lui, fă-cându-l să arate ca un munte de gunoaie.

Casa de Cultură a Sindicatelor Piteşti, o instituţie de primă importanţă în cultura Argeşului

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

În fi ecare săptămână, Bibliote-ca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să vă aducă la cunoștință noutăţile editoriale care există în fondul său de carte. Fie că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau despre lucrări știinţifi ce, toate se adresea-ză iubitorilor de carte, indiferent de vârstă.

În domeniul fi losofi ei vă recomandăm: Dumitru Constantin-Dulcan, „Creierul și mintea Universului” (Cluj Napoca, Editu-ra Școala Ardeleană, 2019); Vasile Lucaciu, „Instituțiuni fi losofi ce” (București, Editu-ra Eikon, 2018); Ovidiu-Dragoș Argeșanu, „Arta războiului PSI: Protecția” (București, Editura Pro Dao, 2011). Din domeniul dreptului vă recoman-

dăm: „Constituția României: Convenția

europeană a drepturilor omului. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Eu-ropene” (București, Editura Hamangiu, 2018); „Contracte: legislație, jurisprudență, modele adnotate” (București, Editura Universul juridic, 2018); Paul Vasilescu, „Drept civil. Obligații” (București, Editu-ra Hamangiu, 2017). Secţia pentru Tineret vă oferă o gamă

variată de noutăţi editoriale, dintre care menţionăm: Lynda Mullaly Hunt, „Ca peștele în copac” (București, Editura Art-hur, 2018); Florin Bican, „Tropice Tâmpe”

(București, Editura Arthur, 2017); Erich Kästner, „Clasa zburătoare” (București, Editura Arthur, 2019). Pentru iubitorii de literatură de

fi cțiune sugerăm următoarele titluri: Pa-tricia McCormick, „Vândută la 13 ani” (București, Editura Youngart, 2018); E.G. Scott, „Femeia ascunsă” (București, Edi-tura Trei, 2019); Joél Dicker, „Dispariția lui Stephanie Mailer” (București, Editura Trei, 2018).

Daniela Tudose - bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Medalion despre cultura armeană la Centrul Cultural Piteşti

Miercuri, 13 noiembrie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova a Centrului Cultural Pitești de la Casa Cărții are loc medalionul cultural sub genericul „Cultura armeană și reprezentanții ei”, care va cuprinde o lectură publică din poezia armeană contemporană și un recital liric, susținut de sopra-na Armine Khachatryan, eveni-ment coordonat de poeta Denisa Popescu. D.G.

Medicul Teodor Craifăleanu lansează un nou volum de poezie

Joi, 14 noiembrie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții, lansarea volumului de poezie cu titlul „Grăbite clipe-le...”, de Constantin Teodor Crai-făleanu.

Constantin Teodor Craifaleanu (foto) a publicat primul volum de poezii la 64 de ani, iar în viaţa de zi cu zi este un apreciat medic sto-matolog.

S-a născut în 1951 la Câmpu-lung Moldovenesc, și-a petrecut copilăria la Brașov, anii de stu-denţie i-a trăit la București, unde a absolvit Facultatea de Stoma-tologie, și a devenit piteștean cu acte în regulă în 1978, după ce s-a căsătorit cu o piteșteancă.

Ideea de a își publica poeziile într-un volum i-a venit în 2015. Și-a anunţat prietenii de lansare cu doar o săptămână înainte. Iar lansarea primului volum, intitu-lat ”Versuri amestecate”, a fost un succes, sute de oameni fi ind pre-zenţi în iunie 2015 la eveniment. D.G.

Concurs de şah rapid

Sâmbătă, 16 noiembrie și du-minică, 17 noiembrie, în Sala Multifuncțională a Centrului Cultural Pitești de la Casa Cărții, între orele 9.00-17.00, Concursul de șah rapid - „Memorialul Da-ragiu”, Open, omologat FIDE, acțiune coordonată de instructo-rii Ovidiu Stancu și Andrei Ră-dulescu și organizată în colabo-rare cu Asociația de Șah ALFIL Pitești. M.S.

În cadrul acestei întâlniri, invitat special, domnul George Badea, profesor de fi losofi e la Liceul Teoretic “Ion Mihalache“ din To-poloveni, a venit însoțit de două eleve talen-tate, poeta Ioana Daniela Chițescu și cantau-toarea Andra Elena Cîșlariu, care a bucurat publicul cu chitara și vocea ei caldă. Ioana, olimpică la fi losofi e, i-a impresionat pe copiii Școlii Gimnaziale „Petre Țuțea” din Boteni prin discursul ei, transmițându-le acestora curajul de a împărtăși povestea proprie, pen-tru că fi ecare dintre noi suntem o poveste, iar poveștile ne formează, ne învață altruismul, bunătatea, credința și frumosul. Acesta este mesajul Ioanei, plin de sensibilitate și pro-funzime: „Voi sunteți persoane cu lumină în sufl et, m-ați făcut să vă cunosc prin poveștile spuse de voi. Din viață, eu am înțeles că tre-buie să crezi mult în tine și atunci va veni cineva să te înțeleagă și să creadă în tine... Chiar dacă ești singur, poezia ne salvează, poezia este iubire, ea ne eliberează (de orgo-liu, de egoism), dar ne și apropie de tot ce este frumos... Poezia este cântecul care vine din sufl et...“

În eseurile proprii, elevii clasei a VI-a (Școala Gimnazială „Petre Țuțea” Boteni) și-au exprimat atât de frumos gândurile,

emoțiile și creativitatea, fi ecare transmițând propriul mesaj și nevoia nemărginită a omu-lui de cultură, ea oferindu-ne o perspectivă diferită asupra vieții, ajutându-ne să ne dez-voltăm propriile capacități și să stabilim noi orizonturi de meditație și de refl ecție.

Dialog cu elevii despre Petre ȚuțeaSatul natal, copilăria, preotul și biserica sa-

tului, costumul popular, pe care l-au îmbră-cat și l-au descris cu atâta mândrie, sunt câ-teva dintre temele abordate de către aceștia: „Satul copilăriei mele este un colț de rai. Există în lume un loc al primelor amintiri, acolo unde sufl etul fi ecăruia dintre noi a îm-brăcat pentru prima dată haina luminii... Bo-teni este un colț de rai ca orice alt loc creat de Dumnezeu! Petre Țuțea a fost cel mai mare fi losof al României. Înainte de a muri, Petre Țuțea a spus: «Mă mișc între Dumnezeu și neamul din care fac parte. În afară de acești termeni, nu văd nimic semnifi cativ între cer și pământ». Oriunde mă vor duce pașii, tot mă gândesc la satul meu natal” (Teodora Pravăț, clasa a VI-a).

Despre preotul Sisoe Stanca (06.07.1915-17.10.1990), am afl at că „îți venea să îl așezi

undeva și să stai să îl asculți”, pentru că, prin profesionalismul său, făcuse să păstreze vie și nealterată credința în Dumnezeu. Dom-nul profesor George Badea a propus o lecție despre ceea ce înseamnă această preocupare aleasă a culturii și a creației, în strânsă legă-tură cu fi losofi a, realizând un dialog fi resc cu elevii – urmași ai marelui fi losof Petre Țuțea, fără să neglijeze patriotismul lui de netăgă-duit. Cum spunea Petre Țuțea (patronul spiritual al Școlii Gimnaziale din Boteni): „Fără nemurire și mântuire, libertatea e de neconceput. Omul, dacă nu are în substanța lui ideea nemuririi și mântuirii, nu e liber. Libertatea omului e partea divină din el”.

Ce frumos ne-a prezentat Ionuț Ivanov (clasa a VI-a) răspunsul la întrebarea „De ce ne-am oprit la această activitate?”: „Pentru că Botenii păstrează și astăzi din taina vremuri-lor de demult, pentru că am dorit să conser-văm în sufl ete viața satului românesc. Arta satului e durabilă, fi indcă «veșnicia s-a născut la sat». Mergeți din casă în casă, opriți-vă și veți fi primiți cu ospitalitatea omului de la țară, stați de vorbă cu bătrânii satului, păs-trători ai tradiției, priviți cerul nopții stând pe iarba proaspăt cosită, cântați seara lângă un foc, fi indcă numai așa veți înțelege spiri-tualitatea satului muscelean!”.

La fi nal, îndemnul către elevi a fost acela de a fi mereu mândri că sunt urmașii mare-lui fi losof Petre Țuțea, că nevoia de cultură, de tradiție, de poezie și de creație este nevoia spirituală prin care îți poți justifi ca existența, astfel căpătând densitate și eternitate.

Cristina Baciu

Paşi în lumea culturii şi a creaţiei, la Biblioteca Judeţeană Argeş

Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș a găzduit vineri, 1 noiembrie, în cadrul calendarului Proiectului „Pași în lumea culturii și a creației”, activitatea „Satul natal - tradiții și obiceiuri”, oră de lectură și moment poetic din creațiile proprii ale elevilor. Proiectul este derulat de Biblioteca Județeană Argeș împreună cu Școala Gimnazială „Petre Țutea” din Boteni. În cadrul acestui proiect, elevii participă la manifestări cultu-ral-educative, dezbateri, expoziții de mărțișoare, felicitări, obiecte lucrate cu îndemâna-re și talent de ei înșiși, îmbogățindu-și astfel universul cunoașterii, pătrunzând în tainele lecturii și ale bibliotecii.

O caracteristică a timpurilor moderne, instruirea și formarea continuă are ca aliat o bibliotecă în continuă schimbare, ca mentalitate, ca dotări tehnice și mo-duri de manifestare în arealul cultural. Să nu uităm că biblioteca stă la baza progresului în orice dome-niu. Suntem obișnuiți să constatăm că informația are un rol de antrenare asupra ramurilor economice spre performanțe superioare, însă noi avem în sinele nos-tru posibilitatea de a surclasa preocuparea pentru pro-gresul tehnic și cel material, prin atenție la dezvolta-rea propriului coefi cient de spiritualitate. Despre SQ, concept apărut în ultima sută de ani, specialiștii în psihologie spun că dezvoltarea lui este însăși garanția sănătății psihice a individului. Orice fi ință umană, din orice comunitate, dispune de o inteligență spiri-tuală, indiferent de religia pe care o practică.

Păstrătoare și organizatoare a unui fond enciclope-dic, Biblioteca Județeană Argeș „Dinicu Golescu” deține o secție de Religie-Audiții muzicale. Studiul Sfi ntei Scripturi, bestseller-ul mondial din toate tim-purile, prin opera celor pregătiți să ofere răspunsuri, rămâne stâlpul cunoașterii creștine, oferind răspun-suri la întrebări răscolitoare. Lucrări de referință, isto-ria religiilor, fi losofi a și psihologia religioasă, cărți de cult, artă ecleziastică așteaptă cuminți să aducă lumi-nă în sufl etul comunității de cititori argeșeni.

Educația muzicală a făcut parte, de asemenea, mult timp din viața elitelor, existând o conexiune certă în-tre dezvoltarea intelectuală și stimularea prin muzică. Steve Jobs a afi rmat că primii 10 informaticieni pe care îi cunoștea erau toți muzicieni.

Nagîţ Simona

Cu ce surprize vă aşteaptă Secţia Religie a Bibliotecii Judeţene ArgeşComponenta care deosebește omenirea de toate celelalte specii este, fără îndoială, cultura. În perioada pe care o trăim, biblioteca face parte din sistemul informațional al țărilor civilizate, valorifi când informația înmaga-zinată în mii de ani, spre a fi transformată în cunoaștere. Prin acțiunile ei specifi ce, biblioteca este parte componentă atât a educației formale, cât și a educației nonformale.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

Au fost puţine voturi nule, do-vadă că, într-un fel, s-a votat cu cap! Asta dacă poate cineva să creadă că are cap o mamă care vine să voteze împreună cu fi ica pe care o asistă în cabina de vot și o ajută să semneze. „Are coefi ci-ent de inteligenţă scăzut”, moti-vează mama gesturile de susţine-re a fetei, asistând câteva secunde la fotografi a de grup a președin-telui biroului secţiei de votare, a locţiitorului și operatorului de tabletă rămași cu gurile căscate. Și totuși, nu mama e în derapaj, ci cei care permit ca o persoană redusă mintal să își exercite drep-tul la vot într-un mod aproape inconștient. Fiindcă, da, verifi -carea persoanei în cauză a relevat faptul că poate vota, deși însuși părintele i-a dezvăluit capacitatea de exerciţiu redusă. Și nu a fost un singur caz... La fel și cu cei cu defi cienţe fi zice grave și fără mijloc special de deplasare, tâ-râţi de aparţinători în cabine să voteze, chinuiţi pe trepte înal-te și peste praguri. Dar la fel de surprinzătoare este și apariţia în secţie a unei bătrâne care întin-de președintelui o copie ruptă, mototolită și murdară a actului de identitate, scuzându-se că i-a luat fi ica „boletinul” și nu vrea să i-l înapoieze. „Nu pot vota cu asta?! Și ce să fac acum?”, vine in-evitabila întrebare care, în loc de

răspuns, primește o apreciere din partea unui alt votant: „A naibii și băutura asta!”.

Ei, dar am uitat de ziua ante-rioară, preziua votării, cum i se spune, ca un fel de ajun de săr-bătoare! Nu de alta, dar cum să uiţi de o întâmplare cum ar fi cea în care membrii biroului secţiei intră în locaţia votării forţând ușa cu levierul, fi indcă cei de-ai casei, cum se spune, responsabili cu permiterea accesului, caută prin iarbă cheile pierdute?! Unul cu telefonul, altul cu lanterna.

Useristul muzicant neştiutor de candidat

Șapte membri în birou, plus președintele, locţiitorul și ope-ratorul de calculator. Pare că-s cam mulţi, dar nici alegătorii nu se lasă! Prezenţa la urnă se rea-lizează așa cum se produce un tsunami. Mai întâi e liniște, apoi vine apa, adică cetăţenii cu drept de vot, și ocupă totul. Și holul, și cabinele de vot dinspre care se aud câteodată schimburi de pă-reri despre intenţiile de ștampila-re a buletinului. „Liniște în cabi-ne”, cere președintele. Și se face liniște, dar deodată altceva se aude. Reprezentantul USR devi-ne melancolic și începe să-i cânte celui de la PSD la... muzicuţă. La ureche, bineînţeles! „Cine v-a dat

voie să faceţi așa ceva?”, îl întrea-bă președintele doar pentru a-și primi răspunsul: „Domnul de la PSD!”. „Mie mi-aţi cerut voie?”. „Păi, mi-aţi fi dat voie?”, cade în-trebare pe revers din partea use-ristului, care mai apoi începe să recite versuri. „Eu le-am făcut”, se laudă el desfăcând o banană care i se părea mai bună tăiată pe jumătate. Iar aventura omului în secţie a continuat până la apo-geul de a sta cu procesul-verbal în mână completat, dar neștiind să spună celor de la partid câte voturi a primit cel pe care l-a re-prezentat.

Nu e blocul, dar e omulChin mare a fost pe operatorii

de calculator, căci unde-i unul singur nu e ca la restul biroului, locţiitorul să ţină locul președin-telui sau un membru altuia. Așa că se râde de „tabletist” că vrea și el la masă sau în altă parte cu ur-genţă și nici nu face doi pași, că apare alegătorul dornic să indice viitorul României prin vot. Și de-ar fi doar asta! STS-ul veghează, controlează și este sigur că doar operatorul e de vină dacă se în-chide brusc tableta care nu a fost atinsă nici măcar de un păianjen. Așa că, la mijloc picând, un ope-rator clachează. Coadă se face imediat, se cere înlocuirea lui, vine rezerva și lucrurile par să fi e

Votare la „Grupa Ursuleţilor”, cu userist muzicant şi prefect jonglând cu sacii

Hei-rup! Au trecut deja șase luni de la ultimele alegeri, așa că, după cum îi stă bine românului, e nevoie de alţi bani, altă distracţie electorală și de un nou mandat de președinte al ţării. Zis și făcut în data stelară 10.11.2019, în locaţia denumită „Grupa Ursuleţilor”. O denumire corespunzătoare spaţiului amenajat ca secţie de vot într-o grădiniţă din Câmpulung Muscel. Și, în ciuda invocării ploii de către cei din biroul secţiei, un senin de noiembrie favorizează afl uenţa la vot. Ulterior va ploua, dar fără rost, așa cam cum au fost și alegerile, fără consumare, în condiţiile în care se organizează un al doilea tur de scrutin! Îi știţi pe fi naliști, așa că nu îi mai amintesc...

Reportaj. Observator la prezidenţiale din secţia de vot

După aproape 24 de ore de nesomn, unii dintre

preşedinţii secţiilor de votare au aţipit

pe scaunele de la Casa Sindicatelor din Piteşti

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

OK. Asta dacă nu pică netul, așa, măcar o secundă, că ce s-ar face „tabletistul” fără puţină emoţie? Mai ales că cei care veghează apar să stopeze practica tastării CNP-urilor, preferată scanării actelor de identitate, de parcă rezultatul nu ar fi același. Ba chiar mai în timp, așa cum constată și STS-iștii care dau și ei rateu la scanare, dar cau-tă imediat altă hibă născătoare de reproș. Noroc cu un supliment de lumină de la o veioză... Tempera-tura de fi erbere se atinge când mai vine și alegătorul brunet cu gura mare și spune că el trebuie să vo-teze acolo, deși blocul lui nu e la o adresă arondată secţiei, iar tu constaţi că, într-adevăr, blocul nu e acolo, pe listă, dar alegătorul e! De trei ori Vivat! pentru cei de la registrul electoral și de la AEP-ul care, pe de altă parte, inventează câte ceva la fi ecare rundă de ale-geri. Cum ar fi butonul roșu pen-tru „validare” și cel albastru pen-tru „invalidare”!

Coada „tabletiștilor” ajunși noaptea la Pitești s-a întins la un moment dat de la intrarea în Con-siliul Judeţean până în străduţa din faţă. Dar s-a înaintat mai bine decât au funcţionat unele table-te...

Prefectul şi saciiLa miezul nopţii de după ziua de

alegeri, în Piaţa Vasile Milea nu gângureau porumbeii, ci vocife-

rau cărătorii de saci: președinţii de secţii și locţiitorii, ici-colo și câte un „tabletist” de-abia scăpat de coada din faţa intrării la Consi-liul Judeţean. Sala de „Bingo” este prima ţintă pe drumul către elibe-rare, dar până la intrarea în Casa Sindicatelor din Pitești se stă, ca de obicei, între gratii, sub suprave-gherea și îndrumarea jandarmilor. Două bariere blochează iureșul și, când sunt depărtate, oamenii trec ca oile la tuns, în pâlc mic și cu dorinţă de a scăpa cât mai repede. Câte unul mai ţâfnos îi critică și înjură pe toţi ce-i vin în minte, de la prefect la jandarmi, iar colegii lui Louis de Funes scapă de acuze dând vina pe cealaltă parte: „Noi facem ce ni se spune, nu noi or-ganizăm treaba asta!”. Și gata, iar în sala Casei Sindicatelor, cea mai urâtă incintă în opinia celor care se ocupă de votare. „Pe scaunele ăstea nu poţi nici să stai, nici să dormi”, se vaită oamenii și exer-sează poziţii în care nu s-au mai afl at din copilărie: un picior pe spătarul din faţă, altul între scau-ne, capul atârnat pe rândul de sus. Iar la pupitrul de comandă se afl ă un jandarm de teapa celui de la europarlamentare. Anunţă ordi-nea scăpării către sala de ședinţe a Consiliului Judeţean: „Numărul 354, 356... (se aud râsete!)... 355”, respiră jandarmul și i se piţigăiește vocea. Lotul de 20-30 de oameni trece acum în forţă, ca cireada de

vite la marcat, ajunge la intrarea în Prefectură și primește încura-jări: „Să vedeţi că aici nu staţi mai mult de cinci minute!”. Și cam așa e! Dar în cinci minute au ocazia și să vadă cine stă la Casa Albă din Pitești, fi indcă e aproape trei di-mineaţa când apare șeful și trece chiar pe lângă placa pe care sunt trecuţi prefecţii de Argeș de după 1990. Se începe cu Constantin Olteanu, dar se sfârșește cu Cipri-an Berevoianu și Cristian Soare, în 2012. Nu mai e loc de alţii, așa că lipsește chiar el însuși, Emili-an Dragnea, trecător cu mâinile în buzunare printre președinţii de secţii scăpaţi din Casa Sindi-catelor. „Să puneţi ștampilele și ecusoanele separat, în punguţe, că să nu întârziaţi verifi cările”, re-comandă primul om al Argeșului, reprezentantul în teritoriu al fos-tului și actualului Guvern. Apoi, Dragnea își scoate o mână din buzunare și o folosește să cheme liftul.

Ulterior descoperi că e ca „Won-der Woman”... A chemat liftul, a urcat, dar el e la demisol, acolo unde se strâng sacii cu buletine-le de vot utilizate și neutilizate. Dragnea le ia, le pipăie, le cântă-rește, mai întreabă câte ceva și te întrebi și tu de ce nu e în partea cealaltă, în dreapta, acolo unde se depun ștampilele și ecusoanele, că doar asupra lor atrăgea atenţia?!

( b )

În sala de ședinţe a Judeţeanului tot Lavinia Do-doc e maestru de ceremonii. Jurista-șefă de la Pre-fectură și-a păstrat atitudinea de acum o jumătate de an, astfel că oamenii se mai relaxează, deși unii au prins în sala Sindicatelor o femeie președinte de secţie care a râs isteric vreo zece minute. De obosea-lă, de haz, cine știe! Măcar i-a distrat sau i-a iritat pe cei dinăuntru. Verifi carea se face repede, sunt destui experţi în sală, dar ieșirea de acolo duce iar la chin. Pontajul se face cu greu, se lasă ordinele de deplasare, iar cei care-și vor banii pe timp de noapte stau la o coadă transpirată și nervoasă. Apoi se duc să predea buletinele de vot și instrumentele princi-pale ale votării, precum ștampilele de care vorbea prefectul prezent pe-acolo. Și ies în ceaţa de pa-

tru dimineaţa și moţăie în microbuzul „Transport elevi”, în așteptarea celor care au vrut neapărat să ia bani de luni, să le meargă bine toată săptămâna. Și din moţăială îi ridică doar un președinte de secţie care merge pe mijlocul străzii nu pentru a-și lua o pizza de la Maestro, ci fi indcă e foarte nervos: „Ai pierdut ștampilele, vacă proastă!”, urlă el cu repeti-ţie, urmat de o femeie care chicotește de parcă nu ar avea nicio vină.

Acasă nu mai e ceaţă, ca la Pitești. E doar o dimi-neaţă rece, în care ai tupeul să baţi la ușa Primăriei ca să iei o cafea de la automat! Poate că peste două săptămâni, la turul al doilea, nu va ninge în paha-rul cu cafea...

Material realizat de Cătălin Ion Butoiu

„Ai pierdut ştampilele, vacă proastă!”„Ai pierdut ştampilele, vacă proastă!”

După coada de la vot, au urmat cozile

pentru depunerea sacilor cu buletinele de votDupă coada de la vot, au urmat cozilermat cozi l d vot

O noapte albă pentru sute de oameni

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

Festivalul rock Stonebird de la Corbi, promovat la Târgul de Turism al României

Camera de Comerț, Industrie și Agri-cultură Argeș, în parteneriat cu Consiliul Județean Argeș, va participa în perioa-da 14-17 noiembrie, la Târgul de Turism Internațional organizat la București, în ca-drul Complexului Romexpo.

Vor fi alături de cele două instituții societăți cu activități de turism desfășurate în județul Argeș, instituții publice și bran-duri ale județului - Posada Vidraru, Pensi-unea Un Băiat și O Fată din Câmpulung, Complex Dracula (Transfăgărășan), Casa Lăzăroiu, Primăria Corbi (Festivalul Sto-nebird - cel mai mare festival rock din me-diul rural din România), Argcoms (Fabrica lui Moș Crăciun) și primăriile Topoloveni și Mioveni. Vor fi promovate pe durata târ-gului obiective faimoase din Argeș precum Cetatea Poenari și Muzeul Golești. D.G.

Târg de joburi la UPITStudenții UPIT au parte de o nouă opor-

tunitate de a interacționa cu angajatorii, în cadrul evenimentului CAREER HUB - 2019, organizat miercuri, 20.11.2019, în-tre orele 10.00-14.00, în Corpul Central al universității, lângă Rectorat.

Cel mai mare eveniment dedicat carierei, Career Hub-UPIT, 2019: Târg de Joburi și Internship-uri, este organizat de Universi-tatea din Pitești în parteneriat cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș și asociația studențească AIESEC. La ediția de toamnă a târgului vor participa peste 30 de companii din județul Argeș. Studenții sunt așteptați să viziteze standurile angaja-torilor, să afl e direct de la ei ce-și doresc de la angajați, să aplice pentru stagii de practică sau de internship și, nu în ultimul rând, să viseze la viitorul lor. Adelina Făncuţă

Proiect de peste 2,5 milioane lei pentru alimentarea cu gaze a unui cartier din Mioveni

Proiectul privind alimentarea cu gaze a cartierului Clucereasa din Mioveni se apro-pie cu pași repezi de începerea lucrărilor. Firma desemnată să execute lucrările este în plin proces de obținere a setului de avize necesare din partea Companiei de Drumuri Naționale. În funcție de condițiile meteo, dacă vremea nu va fi favorabilă, lucrările de introducere a rețelei de distribuție gaze na-turale vor începe cel mai târziu în luna mar-tie a anului viitor, urmând ca branșamentele să poată fi realizate din vară.

Valoarea totală a lucrărilor privind proiec-tarea și execuția rețelei de distribuție gaze naturale în cartierul Clucereasa – străzile Calea Câmpulung, Gării, Aleea Cluceru-lui, Barajului, Depozitelor și Filipeștilor, pe o lungime totală de 6,285 km, este de 2.592.766,02 lei, din care Primăria Mioveni va achita suma 2.499.167,20 lei plus TVA, iar operatorul, ENGIE România, 93.598,85 lei, plus TVA. D.G.

Drumul DN 7C Transfăgărășan este în-chis din 4 noiembrie a.c., pe o porţiune de 27 kilometri, timp de 8 luni din an, iarna și primăvara, din cauza avalanșelor sau a căderilor de stânci. Va fi redeschis circulației abia în vara anului 2020. În fi ecare an, Dumitru Grecu, proprieta-rul hotelului Valea cu Pești - situat pe Transfăgărășan - este nemulțumit de de-cizia autorităților.

Anul trecut, în luna mai, Dumitru Gre-cu a dat în judecată Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, pentru a o obliga să ridice interdicția de circulație la data încetării monitorizării nivometeorologice, cerând modifi carea regulamentului de funcţionare a DN 7C - Transfăgărășan. În această acțiune i s-au alăturat alți operatori de turism din zonă. Acţiunea de la Tribunalul Argeș și recursul de la Curtea de Apel Pitești au fost pierdute. L-am contactat pe omul de afaceri pentru a afl a în ce stadiu se afl ă acest litigiu. „Suntem în recurs la Înalta Curte de Casație și urmează să vedem mai departe”.

L-am întrebat pe Dumitru Grecu și dacă are informații despre studiul de fezabilita-

te promis de CNAIR pentru reabilitarea Transfăgărășanului. „S-au înscris atunci, la vremea aia, niște fi rme care nu au în-deplinit condițiile după criteriile celor de la CNAIR și a rămas așa, undeva într-un sertar”, este de părere patronul.

Dumitru Grecu atacă decizia Companiei Naționale de Drumuri

Dumitru Grecu este de părere că nu se justifi că închiderea Transfăgărășanului în această perioadă. „Vremea e superbă, ca în

toată țara. Sigur, mai apar și nori, și un pic de ploaie, dar nu e vorba de zăpadă. Se poate circula liniștit și fără probleme și probabil că se poate circula până după 15 noiembrie, după cum arată prognoza meteo, fără pic de zăpadă”, a declarat pa-tronul vineri, 8 noiembrie, pentru Jurna-lul de Argeș.

Fostul purtător de cuvânt al CNAIR: „Ar mai putea fi deschis maximum o lună, dar cu costuri enorme”

Având în vedere experiența profesională și cunoștințele în domeniu, l-am contac-tat pe fostul purtător de cuvânt al CNA-IR, Alin Șerbănescu, care ne-a vorbit, în calitate de persoană fi zică, despre speci-fi cul Transfăgărășanului și intervențiile care s-ar putea face.

„Un drum național la înălțime n-a fost construit niciodată pentru trafi c uzual, a fost construit din rațiuni strategice și cu exploatare în anumite condiții și pe-rioade. Transfăgărășanul nu prea poate fi îmbunătățit astfel încât să circuli tot timpul anului. Și vara, când sunt, de exemplu, 40 de grade la câmpie, acolo sunt 10-12 grade. Curge apă permanent pe versanți, care angrenează grohotiș și pietre, iarna îngheață mult mai devreme decât la câmpie. Primăvara, cantitățile de zăpadă sunt atât de mari, încât îți trebuie luni bune ca să poți degaja drumul. În ză-pada aceea adunată de-a lungul iernii

se sapă ca într-un zid de beton. Specifi -cul lui e de așa natură încăt nu poți să îl faci să fi e frecventabil mai mult decât e acum. Dacă s-ar interveni, ar mai putea fi deschis maximum o lună, dar cu costuri enorme, care nu cred că s-ar justifi ca.

Pe de altă parte, înțeleg că este proble-ma cabanierilor. Sfatul pe care l-am dat și când eram purtător de cuvânt este să-și calibreze afacerile în așa fel încât să se înscrie în perioada în care poate fi prac-ticabil Transfăgărășanul”, a spus Alin Șerbănescu.

Transfăgărăşanul, închis 8 luni din an. „Ar mai putea fi deschis maximum o lună, dar cu costuri enorme” Ce soluții ar putea face Transfăgărășanul practicabil mai mult timp Patronul de la Valea cu Pești, recurs în procesul cu CNAIR

Omul de afaceri Du-mitru Grecu acuză din nou CNAIR pentru în-chiderea prea devreme a Transfăgărășanului. Patronul de la Valea cu Pești a făcut recurs în procesul prin care s-a cerut ca Drumul Naţio-nal 7C Transfăgărășan să rămână deschis o perioadă mai mare din an. „Se poate circula liniștit și fără probleme pe Transfăgărășan”, consideră Dumitru Grecu, contactat de Jurnalul de Argeș săptămâna trecută. Pe de altă parte, fostul purtător de cuvânt al CNAIR, demis din oc-tombrie a.c., spune că, deși pare simplu din vorbe, soluțiile tehnice pentru modernizarea Transfăgărășanului sunt destul de compli-cate și costă enorm.

„Cheltuiala pe Transfăgărăşan, un moft”

Alin Șerbănescu mai spune că o altă soluție pentru reabilitarea Transfăgărășanului ar pu-tea fi un parteneriat public-privat, între stat și oamenii de afaceri din zonă, dar sumele nece-sare sunt exorbitante și nu pot fi strânse de azi pe mâine.

„Șoseaua este dedicată strict turismului în zonă. Nefi ind o rută obișnuită de tran-zit, nu este destinată economiei mari, trans-portatorilor mari. Privind modernizarea Transfăgărășanului ca să mai fi e o lună deschis în plus, în raport cu toată rețeaua națională de 16.000 de km, practic cheltuiala asta pe Transfăgărășan ar fi un moft. Avem de ales în-tre a cheltui zeci de milioane de euro pe niște plase și copertine pe Transfăgărășan, întrebân-du-ne în economie ce impact ar avea investiția asta. Cu banii aceștia pot să lărgesc, de exem-plu, DN 2”, a adaugat Alin Șerbănescu.

Material realizat de Mari Tudor

2019)

„Soluţiile tehnice costă enorm”

„Am discutat cu diverși specialiști despre plase dinamice, plase de oțel care se montează și pot prelua pietrele de pe versanți. Problema e că acolo cantitatea de pietre e atât de mare, încât nici o plasă n-ar putea să reziste. În mo-mentul în care vine iarna, acele plase încărcate de zăpadă și de pietre se rup, cedează. Gândiți-vă ce înseamnă în primăvară să de-gajezi drumul nu doar de zăpadă și de pietre, ci și de zăpadă și pie-tre învelite în plasă de oțel. Am intra la un alt nivel de întreținere. Practic, ar trebui să folosim super utilaje performante ca să tăiem plasa. Deși pare simplu din vor-be, soluțiile tehnice sunt destul de complicate și costă enorm, repet”, ne-a explicat Alin Șerbănescu.

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

După 4 zile de întreceri cu opt reuniuni, de ca-lifi care, respectiv fi nale, Campionatul Național de înot în bazin de 25 de metri pentru seniori, tineret și juniori s-a în-cheiat la fi nele săptămâ-nii trecute la Miercurea Ciuc.

Argeșul a fost repre-zentat prin sportivii Robert Glință (foto cen-tru) și Bogdan Scarlat, care, ca de fi ecare dată, au obținut rezultate de excepție. Așadar, medalii de aur la ediția din acest an a Naționalelor de înot în bazin scurt sub egida FRNPM au fost adjude-cate de Cătălin Ungur în proba de 50 de metri liber a băieților, cu tim-pul de 21 de secunde și 95 de sutimi, Gabriela Gâdea la 50 de metri spate feminin, în 28.78, dar și la 200 m fl uture, în 2:14.76, Maysa Rațiu, cu timpul de 55.85 pe 100 de metri liber fe-minin, Maria Gâdea, în 4:45.57, nou record național la 18 ani în pro-

ba de 400 de metri mixt feminin, piteșteanul Ro-bert Glință pe 100 metri spate, cu 51.17 și o suti-me înaintea lui Daniel Martin, Mihai Iacob, cu un nou record al țării de 2:13.54 la 15-18 ani pe 200 metri bras, respectiv argeșeanul Bogdan Scar-lat la 400 de metri liber, în 3:52.66. M.I.

Piteştenii Robert Glinţă şi Bogdan Scarlat, medalii de aur la Naţionalele de înot în bazin scurt

Evoluțiile alb-violeților din ultimele meciuri l-au scos din sărite pe Cristi Gentea.

Băi băieți, ia dați voi cardurile de salariu la mine. Vi le mai dau când o să jucați și voi ca FC Argeș de pe vremea lui Dobrin, nu ca o echipă de lumea a treia!

Rezultatele mai puțin satisfăcătoare ale FC Argeș din ultima perioadă și mai ales prestația de pe terenul de fotbal dezamăgitoare din ultimele etape, deși cu Reșița alb-violeții și-au adjudecat cele trei puncte, au dus la apariția în rândul ofi cialilor grupării din Trivale a zvonului conform căruia, dacă se continuă în acest fel, urmează să se aplice o primă măsură drastică. Din câte se pare, aceasta constă în sistarea salariilor pe o perioadă nedeterminată.

Zvonul săptămânii!

UNGHIURI DE VEDERE

APRECIERE! Deși FC Argeș se afl ă în căutarea unor rezultate și evoluții mai bune, reamintim că alb-violeții se afl ă pe locul 7 în campionat, este cât se poate de apreciat faptul că suporterii nu au în-cetat să vină la stadion, chiar și într-un număr nu foarte mare. Fotografi a este făcută la meciul FC Argeș-UTA Arad, scor 0-0.

Recent, în semn de recunoștință pentru sa-crifi ciul, dăruirea și spiritul de devotament față de camarazi și Armata României, dar și pentru rezultatele sportive de excepție, caporalul muscelean Irinel Bădulescu a pri-mit titlul de Membru de Onoare al Ligii Militarilor Profesioniști. Militar destoinic, caporalul Irinel Bădulescu este, înainte de toate, un om inimos și altruist, care a ajutat ani de zile un om al străzii, iar, în această vară, pe litoral, a salvat un copil din apele învolburate ale mării. În același timp, Irinel este unul dintre cei mai buni sportivi și an-trenori de kickboxing din România, dovadă fi ind rezultatele recente obținute la Campi-onatul European de Kickboxing, desfășurat în perioada 21-27 octombrie 2019, în Sala Sporturilor ”Lascăr Pană” din Baia Mare, acolo unde a obținut o medalie de aur, una

de argint și trei de bronz. Pentru toate aceste calități și rezultate, dar și pentru faptul că este unul dintre cei mai cunoscuți militari ai Armatei României, caporalul Irinel Bădu-lescu, reprezentantul zonal al LMP Câmpu-lung Muscel, a primit diploma de Membru de Onoare al Ligii Militarilor Profesioniști prin delegația LMP Baia Mare, alcătuită din caporal Mihai Segheti și agent de poliție Anca Șomcutean.

”Liga Militarilor Profesioniști a știut me-reu să prezinte adevărul, fi ind condusă de un militar corect, un lider care se zbate pentru militarii, profesioniști. Forță LMP! Te salut cu respect camarade! Îți mulțumesc pentru apreciere și pentru acest frumos trofeu. Sunt onorat să reprezint LMP în zona Câmpu-lung Muscel”, a spus Irinel Bădulescu.

M.I.

Campionul muscelean Irinel Bădulescu - Membru de Onoare al Ligii Militarilor Profesionişti

Circul dintre antrenorul Daniel Opriţa şi CS Mioveni s-a mutat la FRF

„Mi s-a îngrădit dreptul la muncă, pentru că nu am avut voie să lucrez în altă parte în această perioadă”

Antrenorul Daniel Oprița: ”Nu vreau să mai discut asta, pentru că suntem într-un proces la comisiile de la Federația Română de Fotbal. Da, în acte am fost antre-nor la CS Mioveni până în luna octombrie 2019, deși din iunie am încetat colaborarea. La Camera Națională de Soluționare a Litigiilor a FRF s-a hotărât să mi se plăteas-că salariul pe lunile mai și iunie. Dar eu vă spun: dacă am fost antrenor până în luna a zecea la CS Mioveni, cum să mi se plătească până în luna a șasea? Spuneți-mi și mie cum e treaba asta? Până în octombrie eu am fost antre-nor în acte la Mioveni... Aștept să se judece în continuare acest caz! Nu știu care ar fi următorul termen, pentru că nu am fost anunțat. Lucrurile au mers ceva mai greu la Federație... Eu nu vreau să spun ce am de primit de la CS Mioveni ca drepturi salariale, eu mă judec pentru că am avut un obiectiv și anume ca din vară să reușesc promova-rea. Nu am fost lăsat până în vară să fac jocul și echipa așa cum am vrut eu... Am avut un contract, m-au dat afară și acum comisiile să judece cazul. Să vedem ce decizie o să dea! Eu vreau să fi e respectat contractul așa cum a fost el, pentru că nu e normal să te joci cu un contract așa... Adică stabilești ceva și după aceea, dacă nu îți convine ție, faci cum crezi... Și eu pot să fac cum vreau... Adică ne înțelegem la o treabă și facem alta! Să se facă dreptate! Normal că în condițiile în care, pe acte, eram antrenor la Mioveni, nu am putut să merg în altă parte să antrenez. Consider că mi s-a îngrădit dreptul la muncă, pentru că nu am avut voie să lucrez în altă parte în această perioadă. Trebuie să se gândească și dânșii că nici pentru mine nu este ușor... Să mă dea afară după câteva etape... Eram în obiectiv, aveam nevoie de timp să analizez și eu lotul etc”.

„Dacă tu nu te prezinți la serviciu... Cine te plătește dacă stai acasă?”

Dumitru Olteanu, președintele Consiliului Director de la CS Mioveni: ”Noi l-am chemat atunci, în iunie, să reziliem contractul amiabil, ne-am înțeles cu el și după o săptămână ne-a zis că nu mai vine și să vorbim cu avocatul lui. I-am făcut notifi care în iunie prin care l-am chemat la club, să se prezinte. Nu s-a prezentat și automat l-am reclamat și noi la comisiile FRF pentru că nu s-a prezentat la club în iunie, atunci. Vom vedea ce spun cei de la comisii! E normal pen-tru lunile acelea două să îi plătim salariul și mă refer la luni-le mai și iunie. Era antrenorul nostru, a venit la echipă... În rest... Pot să cer și eu multe. Și noi am cerut ca să plătească 50% din sumele încasate de Daniel Oprița de la început, de când a venit, de anul trecut, până în prezent. Fiecare poate să ceară... El nu poate să ceară salariu din iunie și până în octombrie, pentru că nu s-a prezentat la echipă. Are notifi -care pe 26 iunie în care trebuia să se prezinte la club. Nu s-a prezentat, deci absent nemotivat. În acte, da... Nu ai cum să reziliezi contractul unilateral, comisiile vor rezilia contrac-tul... Normal că în acte nu s-a încheiat, dar dacă tu nu te prezinți la serviciu... Cine te plătește dacă stai acasă? Dacă el venea atunci în iunie, trebuia ori să rămână antrenor, ori să ajungem la o înțelegere. Dacă nu a venit... Urmează să vedem când avem termen de judecată în continuare... Nu s-a pus niciodată problema să nu ajungem la înțelegere, dar dacă nu a venit... El s-a supărat că nu știu ce a declarat dl. primar Georgescu despre el, niște lucruri aiurea... A venit la noi după acel ultim meci și ne-a spus că vine să rezilieze contractul, după aceea s-a sucit... Noi am avut toată deschi-derea... Apoi nu a mai răspuns la telefon... Au fost foarte mulți antrenori la CS Mioveni, dar cu niciunul nu am pățit ce am pățit cu Daniel Oprița! Trebuie să vii să discuți, să ajungi la o înțelegere. În rest, niște răutăți!”.

Marius Ionel

Oprița: ”Nu am fost lăsat până în vară să fac jocul și echipa așa cum am vrut eu...” „El s-a supărat că nu știu ce a declarat dl primar Georgescu despre el, niște lucruri aiurea...”, spune președintele CS Mioveni, Dumitru Olteanu

În luna iunie a.c., CS Mioveni s-a despărțit de antrenorul Daniel Oprița, despărțire care nu a fost una tocmai cordială. La un moment dat, Oprița a spus că vine să rezilieze contractul pe cale amiabilă, însă apoi s-a răzgândit și a spus că nu mai vine la echipă și totul să se discute cu avocatul său. În acest fel s-a ajuns la Comisiile de specialitate ale FRF, unde încă se mai judecă dosarul, deși o decizie a fost luată aici și anume plata salariului antrenorului pe lunile mai și iunie. Mai trebuie spus că Oprița a fost antrenorul CS Mioveni în acte până în luna octombrie, deși din iunie acesta nu a mai trecut pe la echipă. Iată ce au declarat în acest sens pentru Jurnalul Daniel Oprița și Dumitru Olteanu, președintele CD al CS Mioveni.

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); (joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

ÎNCHIRIERI LIVRĂRILECŢIA DE DREPT

Perimarea executării silite este o sancțiune aplicabilă creditorului, care a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, iar mijloacele procedurale prin intermediul că-rora se poate constata sunt urmă-toarele:

Executorul judecătoresc are obligația să verifi ce din ofi ciu dacă termenul de perimare a exe-cutării silite s-a împlinit, apoi să solicite instanței să o constate, pe calea unei cereri, care se va soluționa în contradictoriu cu toate părțile raportului juridic execuțional.

Orice parte interesată va pu-tea, de asemenea, să solicite în instanță constatarea perimării executării silite, iar termenul li-mită până la care se poate formu-la este marcat de data efectuării unui nou act de executare de care

partea ia cunoștință, de natură a conduce la continuarea urmăririi silite, moment de la care trebuie să acționeze în sensul exercitării contestației la executare.

Neuzând de calea contestației la executare, partea interesată va pierde posibilitatea de a mai in-voca perimarea executării silite pe calea unei cereri separate, ca efect al decăderii din acest drept.

Dacă executorul judecătoresc continuă urmărirea silită, după împlinirea termenului de peri-mare, oricine are interes va pu-tea solicita, pe calea contestației la executare, constatarea inter-venirii perimării, cu consecința desfi ințării actelor de executare.

În situația în care creditorul solicită continuarea executării silite, iar executorul judecătoresc refuză pe motiv că s-a împlinit termenul de perimare, acesta va întocmi un proces-verbal, ulte-rior având posibilitatea de a se adresa instanței de executare în vederea constatării intervenirii incidentului procedural sau par-tea interesată va avea posibilitatea să formuleze contestație la execu-tare față de refuzul executorului judecătoresc.

Într-o asemenea ipoteză, dacă executorul nu acționează, iar instanța admite contestația la

executare promovată de credi-tor împotriva refuzului acestuia, procedura de urmărire silită va continua.

În ipoteza respingerii contestației la executare și în lipsa invocării de către debitor a excepției de perimare în cadrul contestației, procedura de urmă-rire va rămâne în nelucrare până în momentul în care executorul judecătoresc, în exercițiul rolului activ, va solicita instanței consta-tarea intervenirii perimării, debi-torul nemaiavând această posibi-litate, ca urmare a decăderii din dreptul de a o mai invoca.

Soluția rămâne valabilă și pen-tru ipoteza în care refuzul execu-torului de a continua executarea nu s-a datorat constatării impe-dimentului perimării, ci altui motiv.

Dacă partea interesată nu a solicitat constatarea perimării în condițiile și termenele proce-durale arătate și nici executorul judecătoresc, executarea silită va continua, iar cea fi nalizată va fi considerată legal îndeplinită, ca efect al decăderii părții interesate din dreptul de a mai invoca acest incident procedural.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Perimarea executării silite

Piteşteanca Larisa Vlăsceanu a devenit şi consultant fi scal, cu unul dintre cele mai bune punctaje din ţară

Pe 2 noiembrie, la București a avut loc examenul anual de atribuire a calității de consultant fi scal. La examen s-au înscris 234 de persoane din toată țara, dintre care trei au fost din Argeș. Examenul a fost unul foarte dur, dovadă stând faptul că promovabilitatea a fost doar de 37%. Prac-tic, au promovat doar 86 persoane, dintre care două din Argeș. Este vorba de Tintar Rareș Ionuț, cu 92,5 puncte, și de Larisa Vlăsceanu, cu 95 de puncte. Prim-vicepreședinte al UGIR Argeș, membru în Consiliul Director al AOA Argeș și președinte al ADAF Argeș, Larisa Vlăsceanu a avut unul dintre cele mai bune punctaje din țară. Expo-nent al tinerei generații de antreprenori, Larisa Vlăscea-nu conduce activitatea fi rmei Laris Expert Consult SRL, specializată în activități de contabilitate și audit fi nanciar, precum și consultanță în domeniul fi scal. În ultimii ani, Larisa Vlăsceanu s-a implicat în numeroase proiecte din sfera economică, precum și din domeniul social. D.G.

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Cei trei crai de la Răsărit (XII)

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Deși episodul ”Zizi Lambrino” trecuse cu chiu cu vai, în perioada următoare s-a încercat din răspu-teri ca ”fi ul rătăcitor” să fi e adus pe drumul cel bun. Primul pas a fost să i se ofere o nouă ”păsărică”, cu misiunea de a-l face să uite darurile cu care fusese înzestrată Zizi Lambrino, cea care îl făcuse să comi-tă tâmpeniile care au erodat atât de mult prestigiul monarhiei, dar și sănătatea tatălui său. ”Păsărica”, o anumită Mia Martini(?), era de altfel o mai veche iubire a sa, o ardeleancă. Ea făcuse față exigențelor șturlubaticului prinț, dar, spre dezamăgirea celor care își puseseră mari speranțe în ea, de această dată nu a reușit să îl facă să o uite pe Baby.

Atunci s-a trecut la planul B.: trimiterea într-o că-lătorie în jurul lumii: Turcia, Grecia, India, China, America, Marea Britanie și Franța, chipurile cu sco-pul de a promova interesele noii Românii Mari. Mai potrivit nici că se putea, cel ce dezertase în 1918, iar în 1919, pe timpul războiului împotriva Ungariei, refuza să participe era acum solul României Mari. Totuși, planul B a dat roade: la sfârșitul călătoriei o întâlnește pe prințesa Elena a Greciei, născându-se astfel o nesperată, dar posibilă căsătorie în spi-ritul obiectivelor Casei Regale și ale țării, de altfel. Imparțial ca întotdeauna, Scorpionul (Constantin Argetoianu) înțeapă din nou mortal:

”Înapoiat în țară, vindecat, l`Enfant prodigue a fost primit cu brațele deschise de poporul său și de gu-vern. La fi nal de octombrie 1920 și-a făcut intrarea triumfală în București. Prigonitul de până atunci, prizonierul de la Pângărați, de la Mănăstirea Bistrița, sinucigașul din amor, expediat cu un an înainte să facă ocolul lumii, a fost primit cu un alai deosebit, ca și cum s-ar fi înapoiat de la o mare bătălie pe care o câștigase.”

Principesa Elena de Grecia și Danemarca nu era o necunoscută: era fi ica cea mare a regelui Constantin I al Greciei și a reginei Sofi a de Prusia. Pe linie pater-nă, descindea din țarina Ecaterina cea Mare, iar pe linie maternă, din regina Victoria a Marii Britanii. Se înrudea cu împăratul Germaniei, cu regii Danemar-cei, Norvegiei și Suediei.

Cei doi tineri s-au cunoscut la Lausanne, în Elveția, unde se logodesc la 12 ianuarie 1921. Două luni mai târziu, la 10 martie se căsătoresc în Catedrala Or-todoxă din Atena, în prezența celor două familii re-gale și a peste 80 de capete încoronate ale Europei. La scurt timp, principesa Elena face o mare bucurie familiei regale, născându-l, la 25 octombrie același an, pe Mihai, asigurând astfel și pe un viitor înde-părtat succesiunea la tron. Problemele cu care se con-frunta familia sa la Atena o fac însă să stea mai mult despărțită de tânărul și neastâmpăratul ei soț. Gurile rele spun că încă de la început se instaurase între ei o răceală determinată în special de o anumită nepo-trivire sexuală, prințesa ateniană neputând face față asalturilor ofi țerului de vânători de munte care era Carol al II-lea.

Nașterea copilului, după cum vom vedea, nu a dus la întărirea cuplului, după cum sperau cei din preaj-mă. Aceasta pentru că, în 1923, în viața lui Carol al II-lea se va petrece evenimentul cu cele mai impor-tante urmări pentru tot restul vieții sale: o cunoaște pe Elena Lupescu.

Conform amintirilor acesteia, prima întâlnire ar fi avut loc pe când ea avea doar nouă ani, în timp ce Carol era cu zece ani mai în vârstă. Prințul, fascinat de părul său cu refl exe roșiatice și de ochii săi verzi, i-ar fi oferit bomboane. Timpul a trecut și uitarea s-a așternut peste acest episod inocent. La 16 ani, în tim-pul războiului, Elena s-a căsătorit cu un locotenent de vânători de munte, Ion Tâmpeanu, piteștean de origine. Frumusețea ei, cât și o anumită lejeritate în a și-o oferi a trezit repede atenția colegilor săi, care îl porecliseră, mai în glumă, mai în serios, Tâmpes-cu. Acesta nu a suportat însă prea mult porecla și a divorțat. Destinul roșcatei cu ochii verzi era însă im-placabil: pas cu pas se va apropia de omul vieții sale, pe care la început nici nu-l visa, principele Carol.

Prof. dr. Cornel Carp

FIRMĂ AUTORIZATĂ MONTEAZĂ ȘI EXECUTĂ

ORICE INSTALAŢIE DE GAZ METAN. REVIZII INSTALAŢII GAZE,

VERIFICĂRI CENTRALE TERMICE. Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Vînd casă Mușătești-Argeș, complet

mobilată și utilată. Tel. 0749645322

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI

ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR SPAȚII ÎN COMPLEXUL

EXPOZIȚIONAL CASA CĂRȚII.

Relaţii, la tel. 0248/219976 sau la sediul Centrului Cultural Pitești, din Municipiul Pitești,

Strada Craiovei nr. 2, Bl. G1, Jud. Argeș.

De vânzare apartament 2 camere, Negru Vodă/Sp.Militar, parter

(pretabil birou/cabinet medical), centrală termică proprie,

proprietar. Preţ 52.000 euro. Tel. 0721776511

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp. Tel. 0722651895

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987. Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329

Vând 1 ha pădure, Valea Ursului, în spatele Stadionului

„Nicolae Dobrin”. 0744383634 Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329 Vând apartament 3 camere - confort I, zona Sfânta Vineri, preţul zonei-telefon 0754/046740 Vând apartament 3 camere, decomandat, super înbunătăţit în Mioveni. Preţ 53.000 Euro, negociabil. Relaţii al telefon 0799/980.110. Vând teren extravilan 4.400 m în zona baraj Argeşelul. Telefon: 0745.423.623.Vând maşină de cusut marca NAUMANN-stare impecabila. Relaţii la telefon 0720/421.107

Cumpăr apartament cu 2 camere decomandat

sau apartament 3 camere semidecomandat în Piteşti,

cartier Exerciţiu-Banat. Telefon: 0753438813

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Vând casă deosebită, ultracentral, strada Crinului,

teren 1300 mp.Telefon: 0723/322007

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Vând 5.037 mp teren inta-vilan, utilități incluse, preț 2 euro/mp, situat în comuna Suseni, sat Stâmbeni. Rela-ții la telefon 0720/421107,

0749/853857, 0729/415192.

Proprietar, vând Volskwagen Jeta, 1,9 diesel, 2007, Euro4, full option, consumabile schimbate recent, stare impecabila.

relatii la telefon 0770/338.340.

Vand combină muzicală AIWA, in stare foarte buna, relatii la telefon 0771/456.900.

Purcăreni-Miceşti, VÂND casă 251 mp cu teren 3100 mp, 2 bucătării, 4 camere, salon sufragerie, bibliotecă, 2 băi, 2 terase, anexe 150 mp birou, camere, garaj. Relaţii la

telefon: 0770 630 824, 0723 410 612

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

Intermediere consultanţă şi traduceri emigrare temporară şi permanentă

Canada. Tel: 0721.949.376

R O M Â N I AMINISTERUL AFACERILOR INTERNEAGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROGCENTRUL REGIONAL ANTIDROG PITEŞTICENTRUL DE PREVENIRE EVALUARE ŞI CONSILIERE ANTIDROG ARGEŞ

Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Argeș oferă servicii specializate de asistență medi-cală, psihologică și socială, consumatorilor de droguri, în mod gratuit, cu respectarea confi dențialității datelor, potrivit Legii nr. 46 din 2003 privind drepturile pacientului, cu modifi cările și completările ulterioare.Adresa: b-dul Republicii, bl. E3c, Intrarea B, et. 2, cam. 1-5, mun. Pitești, jud. Argeș. Tel: 0248.222.453.

MICA PUBLICITATE

Caut fi rmă sau specialişti din oraşul Câmpulung

Muscel pentru executare lucrare închidere verandă (metal+sticlă) la o casă

din comuna Malu cu Flori-Dâmboviţa. Telefon:

0745089682, 0245670223

Farmacie independentă membră a grupului AlphegaANGAJEAZĂ ASISTENT DE FARMACIE

CU EXPERIENȚĂRelaţii, la nr. de tel. 0722 844 309

Salubritate 2000 S.A. operator al serviciului de sa-lubrizare, în zona de sud a municipiului Pitești, aduce in atenția abonaților casnici grafi cul de colectare al deșeurilor reciclabile pentru luna noiembrie, după cum urmează:

• LUNI 25 noiembrie, străzile: 9 Mai, Abatorului, Abatorului (intrarea), Alexandru Odobescu, Alexandru Sahia, Armand Călinescu, Banu Mărăcine, Caporal Do-garu, C-tin Mile, C-tin Hamangiu, C-tin Stere, Dâr-zul, Dealurilor, Dimitrie Boteanu, Emanoil Bârzotescu, Emil Racoviţă, Exerciţiu, Intrarea Valea Geamana, Lo-trului, Mică, Morile de Apă, Primăverii, Prundu Mic, Rahovei, Războieni, Războieni (aleea), Romeo Tuţă (slt.), Sever Niculescu (maior), Ștefan Ciobanu, Târgul din Vale, Urmuz (intrarea), Vasile Militaru, Victor Bil-ciurescu.

• MARTI 26 noiembrie, străzile: Amurgului, Basco-vului (calea), Bănănăi - Andrei Marinescu, Marin Pre-da, Mihnea Vodă, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Dimitrie Bolintineanu, Emil Simionescu (slt.), Fraţii Turnaviţiu, Grigore Alexandrescu, I.C. Brătianu (bulevard), I.C. Brătianu (intrarea), I.G. Valentineanu, Ioan Norocea, Ion Bălăceanu (intrarea), Ion Câmpineanu, Ion Luca Caragiale, Livezilor, Maria Demetrescu, Marta Rădules-cu, Maternităţii, Nicolae Grigorescu (pictor), Octavian Goga, Parcului (aleea), Radu Ionescu, Râurilor, Sfânta Vineri, Spiru Haret, Zenitului.

• MIERCURI 13 si 27 noiembrie, străzile: Aurel Vla-icu, Brâncoveanu (aleea), Costache Negri, Crinului, Di-mitrie Butculescu, Dragoș Vodă, Fântânii, Ghe. Lazăr, Ghe. Șincai, Lacului, Lânăriei, Matei Basarab, Mihai Viteazul, Mihail Kogălniceanu, Mircea Vodă, Nicolae Peligrad, Stadionului (aleea), Ștrandului, Turcești, Ţepeș Vodă, Valea cu Tei.

• JOI 14 si 28 noiembrie, străzile: Aldea Teodorovici (pasaj), Alexandru Vericeanu, Alexandru Vlahuţă, Ca-poral Pătru, C-tin Dudescu, Craiovei (calea), Cuza Vodă, Egalităţii, Eroilor, Ghe. Doja, Nicolae Dobrin, Pop Augustin Z.N., Smârdan, Smeurei, Stadionului (N.Dobrin), Școlii Normale (alee), Unirii.

• VINERI 15 si 29 noiembrie, străzile: Alexandru Chiriţescu, Basarab Vodă, Cozia, Doaga, Doaga (intra-rea), Drăgășani (calea) Zona Pitești, Dumitru Brătianu , Florăriei, Fraţii Golești, Gladiolelor, Ion Angelescu, Jan Constantinescu, Magnoliilor, Nicolae Brânzeu, Nicolae Iorga, Nicolae Simonide, Republicii (bulevard), Rovine, Ștefan cel Mare, Ștefan Chicoș, Teilor, Transilvaniei, Tudor Arghezi, Tudor Teodorescu Braniște, Turda, Vasi-le Lupu, Victor Slăvescu, Violetelor, Zorilor.

• SAMBATA, 16 si 30 noiembrie, străzile: Anton Pann, Basarabiei, Bucovina, Codrii Cosminului, Eremia Gri-gorescu, Marin Ionescu (General), Take Ionescu, Ţinu-tul Herţa (alee), Victoriei. M.S.

GRAFICUL DE COLECTARE AL DEŞEURILOR RECICLABILE - LUNA NOIEMBRIE

Scopul postului:- coordonarea activităţilor de citire a contoarelor apă,

de analiză a consumurilor, de emitere și distribuţie a fac-turilor de prestaţii apă și canal;

- planifi carea grafi celor de efectuare a citirilor, a rute-lor și a deplasărilor cititorilor-încasatori și ale cititorilor radio în teren;

- urmărirea și raportarea către șeful ierarhic a datelor privind efi cacitatea și efi cienţa proceselor de citire și fac-turare;

- analizarea alarmelor apometrelor cu citire la distanţă, blocarea la facturare a anumitor cantităţi care nu se în-cadrează în istoricul de consum al clientului și nu sunt în concordanţă cu realitatea din teren, ţinând cont de caracteristicile punctului de consum și deblocarea alar-melor după elucidarea situaţiei;

- urmărirea depistării consumatorilor clandestini prin propuneri de verifi cări în teren;

- implementarea Strategiei de reducere a cantităţilor de apă nefacturată la nivelul sistemelor de alimentare cu apă afl ate în administrarea S.C. Apă Canal 2000 S.A. Pitești, pe domeniul specifi c de activitate.

Cerinţele și condiţiile de participare la concursul pen-tru ocuparea postului sunt: studii superioare economi-ce/ juridice; cunoștinţe avansate de utilizare PC (Word, Excel, PowerPoint); permis de conducere categoria B, valabil; experienţă de minim 5 ani în domeniul de acti-vitate al studiilor absolvite. Constituie avantaj experien-ţa managerială, demonstrată prin funcţii de conducere ocupate, în domeniul studiilor absolvite.

Concursul va consta într-o probă scrisă și interviu, care va include și aspecte practice.

Bibliografi a de concurs poate fi consultată pe site-ul so-cietăţii www.apacanal2000.ro la secţiunea „Anunţuri“.

Candidaţii vor depune un curriculum vitae (CV) și copii după: actul de identitate, actele de studii (diplomă de bacalaureat și diplomă de licenţă), carnetul de mun-că și/sau adeverinţele de vechime în muncă (după caz), permis conducere, la Ghișeul Unic al societăţii situat în municipiul Pitești, bulevardul I.C. Brătianu nr. 24 A, judeţul Argeș, până la data de 15.11.2019, inclusiv, orele 16.00.

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să ne con-tactaţi la telefonul 0248.217.399, în zilele lucrătoare, între orele 08.00-16.00.

S.C. APĂ CANAL 2000 S.A. Piteşti cu sediul în municipiul Piteşti, bulevardul I.C. Brătianu nr. 24A, judeţul Argeş, organizează concurs pentru ocuparea postului de Şef Serviciu Citire Facturare.

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

Cititorii noștri s-au certat între ei pe Facebook, cei mai mulți fi ind de partea șoferului de tir

Au fost foarte multe comentarii favora-bile șoferului de pe TIR. „Heeeiii... șoferaș ambulant cu suv, ce dracu ai căutat??? Și pe unde te-ai băgat??? Depășire pe dreapta, te crezi șmecher... na, că ți-a facut-o de ce ți-a foarte plăcut înghesuiala... când te întâlnești cu un tir nu te pui cu el, îl lași să se ducă, pt că îi trebuie spațiu de manevră, și jur că șoferul este super profesionist, nu se încurcă și nu așteaptă aiurea... nu ca tine, șoferaș de suv”, a scris pe Facebook unul dintre citi-torii Jurnalului.

A existat și părerea potrivit căreia „tirul schimba banda de pe 2 pe 1, SUV-ul fi ind pe banda lui repet, conform imaginii...”. Însă cel care a făcut respectivul comentariu a fost, imediat, contrazis de ceilalți: „dacă așa vezi tu, ai strabism în formă agravantă, nene... sper că n-ai permis de conducere!!!”, i s-a răspuns. Sau: „și dacă schimba banda de pe 2 pe 1, cum zici tu, de ce nu a avut puțină răbdare să se încadreze și ala cu tirul pe banda 1? dar de... avem mașini puterni-ce... lasă, bine i-a făcut...”.

Un altul a spus: “Ăștia care vă tot dați experți într-ale șofatului, este facebook-ul plin de ei, aveți permise de profesioniști cumva toți, stăpâniți la perfecție legislația

Un BMW a întrerupt circulaţia la Vivo Mall, depăşind un tir pe dreapta Surpriză, tot șoferul de tir a fost amendat

•

•

•

••

rutieră, a, și cel mai important, ați condus vreodată un tir plin cu marfă? Faceți treaba asta”.

Iar altul: „Ai idee măcar că cel cu tirul tre-buie să intre mai în larg pe curba aia? cum poţi spune că el schimba banda???”.

În schimb, o altă opinie a venit timid: „eu am fost în aceeași situație ca cel cu ti-rul, am acroșat cu remorca un vw, a venit poliția și, surpriză mare, eu vinovat că nu m-am asigurat la schimbarea direcției de mers, deci trebuie feriți”. Însă cel care și-a exprimat opinia a fost apostrofat: „ai luat permisu cu pile.”.

Ce a văzut agentul de la Rutieră...Acestea sunt doar câteva din părerile

celor care au încercat să interpreteze ceea ce s-a întâmplat în realitate, conform fo-tografi ei postate. Ați vrea însă să vedeți și cum a interpretat agentul de la Poliția Rutieră totul în procesul-verbal în pose-sia căruia am reușit să intrăm? Și unde se arată că ”dl... domiciliat în.... În ziua de 06.11.2019 a condus autoutilitara cu nr... care tracta semiremorca cu nr... din direcția

Autostrada A1 către Calea Câmpulung, circulând pe banda nr. 1, iar la efectuarea virajului spre dreapta, către strada Câmpu-lung, nu s-a asigurat corespunzător, intrând în coliziune cu auto BMW cu nr. ... care cir-cula în aceeași direcție de mers, tot pe banda nr. 1 în partea dreaptă”. Ca atare, șoferul de pe tir a fost sancționat cu patru puncte amendă, trei de penalizare și suma de 580 de lei.

Șoferul de tir: „Nu sunt de acord cu constatarea din procesul-verbal”

Bărbatul, șofer profesionist din Vâlcea, a semnat procesul-verbal cu mențiunea: „Nu sunt de acord cu constatarea din pro-cesul-verbal, pentru că eu nu am încălcat nicio regulă de circulație, ci celălalt șofer a venit pe partea dreaptă, iar când am plecat de pe loc virând la dreapta l-am prins între mașină și glisierele metalice”.

Pe surse, însă, circulă informația că șoferul de BMW ar fi băiatul unui... polițist.

Alina Crângeanu

Miercuri, 6 noiembrie, muni-cipiul Pitești, zona Vivo Mall-Podul Viilor, aproximativ ora 15,00, oră devenită “de vârf“. În intersecția de sub centura autostrăzii, un tir a acroșat ușor un 4X4, după ce acesta a încercat să depășească pe dreapta, deși nu avea ce să caute pe acolo. Circulația a fost oprită mai bine de o jumătate de oră înainte să vină Poliția Rutieră. Toată intersecția s-a blocat. Nervi întinși la maximum, cla-xoane, circulația dată peste cap. Întâmplarea surprinsă în trafi c de un participant, care ne-a trimis fotografi a și povestea, a provocat reacții și certuri între cititori, artico-lul publicat pe site-ul online jurnaluldearges.ro devenind viral și pe Facebook.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

JURNALUL DE ARGEŞ UNIVERSITARJURNALUL DE ARGEŞ UNIVERSITAR

Pagină realizată în parteneriat cu Universitatea din Piteşti, coordonată de conf. univ. dr. Delia DUMINICĂ

Balul bobocilor UPITStudenții UPIT organizează, pe 29 noiembrie, de la ora 19.00,

la restaurantul Magic Events, Balul Bobocilor UPIT.Evenimentul se adresează tuturor studenților din universitate,

inclusiv celor de la programele de master. Prețul biletului este 75 de lei și poate fi achiziționat de la șefi i de an ai fi ecărei speci-alizări. Preselecțiile pentru miss si mister s-au desfășurat pe data de 1 noiembrie la Casa de Cultură a Studentului. Organizatorii promit distracție multă, atmosferă incendiară întreținută de DJ locali, trupe de dansatori, un meniu delicios, o tombolă cu pre-mii, iar din cele cinci perechi de candidați vor fi aleși Miss & Mister UPIT 2019.

BIANCA CONSTANTINESU, JURNALISM, ANUL I

Studenţii UPIT pot călători gratuit cu trenul prin Europa

Studenții UPIT se pot înscrie în perioada 07-28 noiembrie 2019 în competiția pentru permisele de călătorie DiscoverEU lansată de Comisia Europeană.

Candidații trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să aibă peste 18 ani; să dețină cetățenia uneia dintre țările mem-bre UE; să completeze corect formularul de înscriere online, care va fi disponibil pe portalul european pentru tineret https://europa.eu/youth/discovereu_ro, începând cu data de 07 noiem-brie 2019, ora 12.00. Candidații selectați vor putea călători cu trenul, pe o durată cuprinsă între 1 zi și cel mult 30 de zile, în intervalul 1 aprilie-31 octombrie 2020.

DiscoverEU este o inițiativă a Uniunii Europene care dă ti-nerilor posibilitatea de a descoperi Europa prin intermediul unor experiențe inedite. Călătorind în special cu trenul (există și excepții pentru a permite participarea tinerilor care locuiesc pe insule sau în zone îndepărtate), studenții vor putea admi-ra varietatea nesfârșită a peisajelor și orașelor europene. Tinerii interesați au la dispoziție două runde de înscrieri în fi ecare an. Solicitanții selectați vor primi un permis de călătorie. În plus, DiscoverEU le va permite dezvoltarea unor competențe utile pentru viitor, cum ar fi independența, încrederea și deschiderea către alte culturi.  

Adelina FĂNCUŢĂ, Jurnalism, anul III

Protocol de colaborare între Depozitul Central de Arhivă din Piteşti şi Facultatea de Teologie, Litere, Istorie şi Arte a Universităţii din Piteşti

Facultatea de Teologie, Litere, Istorie și Arte a Universității din Pitești, reprezentată de conf. univ. dr. Constantin Augus-tus Bărbulescu, în calitate de decan, a încheiat un protocol de cooperare cu Ministerul Apărării Naționale, reprezentat de co-lonel dr. Petrișor Florea, comandantul Depozitului Central de Arhivă, în baza împuternicirii Ministrului Apărării Naționale acordate comandantului Depozitului Central de Arhivă.

Protocolul a fost încheiat în scopul stabilirii cadrului general de colaborare interinstituțională pentru îndeplinirea activităților/proiectelor/programelor și obiectivelor cultural-educative, de cercetare științifi că, de informare publică și reciprocă, de elabo-rare și tipărire de publicații de specialitate, având în vedere că ambele instituții promovează valorizarea patrimoniului arhivis-tic național prin componentele științifi ce și culturale ale docu-mentelor istorice, în spiritul recunoașterii importanței arhivelor în cunoașterea istoriei și culturii naționale.

Adelina Făncuţă, Jurnalism, anul III

La 20 de ani, Călin Iuliana Elena este studentă la două facultăți, studiază Asistența Socială la Universitatea din Pitești, Facultatea de Științe ale Educației, Științe Soci-ale și Psihologie, și Muzică, la Universitatea Valahia din Târgoviște. Ce nu știu mulți însă despre ea este faptul că aceasta are foarte multe premii în domeniul muzicii popu-lare.

Studenta urmează cursurile ambelor facultăți, în ciuda situației în care se afl ă familia acesteia. Are două surori, cea mică, Miha-ela, la câteva luni după naștere a fost diagnosticată cu meningită, iar cea mare s-a sacrifi cat plecând la muncă în afara țării pentru a-și ajuta sora bolnavă. Acum, sora mai mică a Iulianei merge la școală ca un copil normal, dar are nevoie în permanență de un însoțitor, întrucât aceasta nu poate vedea foarte bine. Mama Iuli-anei a renunțat la locul de muncă pentru a merge cu Mihaela în fi ecare zi la școală. Tatăl, stâlpul lor de sprijin, încă se reface după un accident care i-a provocat mai multe leziuni și pareză pe partea stângă.

Iuliana este foarte conștientă că „părinților le este greu fără mine, dat fi ind faptul că sunt mâna lor dreaptă. Însă, au înțeles că eu am drumul meu și nimic nu mă mai poate întoarce!”.

Cu toate că situația lor nu este dintre cele mai fericite, Iuliana performează în muzica populară și reprezintă atât Universitatea din Pitești, cât și județul Argeș la numeroase competiții muzicale.

Pasiunea ei pentru muzică a început încă din clasa a V-a. „Mi-am dorit să studiez muzica pentru sufl etul meu. Este pasiunea și refu-giul meu. Am început studiile la Asistență Socială pentru a o ajuta mai mult pe sora mea, dar și pentru că facultatea îmi oferă prilejul de a fi alături de copii și de bătrâni,” ne-a dezvăluit tânăra artistă.

„Am o viață frumoasă”Cât despre timpul liber, Iuliana cântă în corul Bisericii Mavro-

dolu și este secretară la o asociație pentru sprijinirea cadrelor di-dactice, elevilor, dar și persoanelor cu dizabilități. Nu are timp de vacanțe, deoarece chiar luna aceasta urmează să participe la două festivaluri, la Târgu Mureș, iar după terminarea acestora va merge la Târgu Jiu pentru o competiție.

Ca proiecte de viitor, aceasta își propune să compună mai multe cântece pentru a le înregistra la Radiodifuziunea Română și să participe în continuare la diferite festivaluri în toată țara. „Mi-aș dori să ajung o persoană de renume! Să fi u jurat la festivaluri, pre-cum cele la care particip constant”, spune Iuliana.

„Cu bune, cu rele, am o viață frumoasă. Fiindcă am alături per-soane care mă iubesc și care mă apreciază. Astfel, am puterea să merg mai departe, să trec peste toate obstacolele, iar părțile rele să le șterg cu buretele”. Iuliana este o studentă cu care universitatea noastră de mândrește. Succes, Iuliana!

Simona Ratea, Jurnalism, anul I

Studentă la Asistenţă Socială, face carieră în muzica populară

Prof. univ. dr. ing. Mariana JU-RIAN, președintele Filialei Argeș a CRIFST, a prezentat activitățile care au avut loc în cadrul CRIFST Argeș în anul 2019, evenimentele științifi ce organizate, precum și situația mem-brilor comitetului. 

În cadrul Sesiunii de Comunicări Științifi ce au fost prezentate nouă lu-crări, susținute de: prof. univ. dr. ing. Mariana JURIAN („Dinicu Goles-cu – patriot și cărturar român care a contribuit la formarea României mo-derne”), prof. univ. dr. Gheorghe SĂ-

VOIU („Principalele publicații statis-tice românești în ultima sută de ani și competitivitatea lor internațională” și „Personalități științifi ce ale școlii sociologice românești interbelice și impactul lor secular”), prof. univ. dr. ing. Adriana-Gabriela PLĂIAȘU („Istoria nanotehnologiei”), Adri-an MESTECĂNEANU (Muze-ul Județean Argeș) și prof. univ. dr. Radu GAVA (UPIT) – cu lucrarea „Observații ornitologice privind or-nitofauna de pe lacurile de acumula-re din bazinul râului Argeș în iarna anului 2019”, conf. univ. dr. Delia DUMINICĂ („Cenzura presei”), conf. univ. dr. ing. Ovidiu-Constan-tin NOVAC („Istoria calculatoarelor și ADA”), conf. univ. dr. ing. Geor-ge-Henri COANDĂ („Tehnologii pentru comunicații de date în auto-mobile – trecut, prezent și viitor”) și conf. univ. dr. Ionuț BULGARU („Concepția sociopedagogică a lui Emile Durkheim”). 

CRIFST Argeș este o fi lială a Co-mitetul Român pentru Istoria și Fi-losofi a Științei și Tehnicii afl at sub tutela Academiei Române. Filiala este formată din 73 de membri (15 titu-lari, 56 asociați și doi colaboratori) și activează în Universitatea din Pitești.

Adelina Făncuţă, Jurnalism, anul III

Adunarea Generală CRIFST/Academia Română - Filiala Argeş, la Biblioteca UPIT

Direcția Generală Anticorupție desfășoară, în perioada aceas-ta, o campanie anticorupție de informare și conștientizare, cu titlul „Tu poți face lumină”. Pe 5 noiembrie, comisar Denisa Za-haria, de la Serviciul Județean Anticorupție Argeș, a venit la Universitatea din Pitești pentru a le vorbi studenților despre „Etică și integritate în mediul academic”, una din seriile de activități desfășurate de Direcția Generală Anticorupție (DGA).

Rectorul Universității, conf. univ. dr. ing. Dumitru Chirleșan, a vorbit în deschiderea evenimentului și este de părere că astfel de programe sunt foarte utile pentru studenți deoarece „tinerii sunt puțin debusolați de ceea ce se petrece în societatea noastră”. În completare, acesta i-a încurajat pe tineri să rămână și să lupte pentru o țară normală: „e bine să visați la o țară ca afară chiar aici, în România”.

Mesajul DGA pentru toți participanții și nu numai este urmă-torul: „În momentul în care luăm la cunoștință o faptă de corupție sau suntem părtași ai acesteia putem apela la numărul de telefon 0800 806 806, unde putem sesiza faptele respective. La momentul recepționării apelului,

acesta va fi trimis, către competentă soluționare, județului din care a fost efectuat”, a precizat comisarul Denisa Zaharia celor prezenți. Acesta a răs-puns fi ecărei întrebări primite de la studenți, dar și de la profesori, iar la fi nal a primit numeroase aplauze.

Simona Ratea, Jurnalism, anul I

Direcţia Generală Anticorupţie „face lumină” la UPIT

Biblioteca Universității din Pitești a găzduit miercuri, 6 noiembrie 2019, Adunarea Generală și Sesiunea de Comunicări Științifi ce a Comi-tetului Român pentru Istoria și fi losofi a Știinţei și Tehnicii de pe lângă Academia Română (CRIFST) - fi liala Argeș. 

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Redactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia SimaDirector vânzări: Cristian Lincan

Tel.: 0248/22.23.22

OFERIM- Pachet salarial până la 2300 euro- Contract de muncă pe perioadă nedeterminată- Sporuri de vechime și performanță- Plata garantată și fără întârzieri a tuturor drep-

turilor salariale- Dispecerat și asistență tehnică 24/7- Flotă modernă 100% Euro 6, 2018-2019- Transport asigurat la/de la locul de muncă

SOLICITĂM- Permis de conducere categoriile C+E- Atestat transport marfă- Card tahograf- Seriozitate maximă

Reprezintă un avantaj:- Certifi cat ADR- Experiență în transportul internațional

Pentru întrebări și informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați direct la numărul de telefon: 0725583313 sau la adresa de mail: offi ce@eliton.ro

ELITON TRANS ESTE O COMPANIE DE ELITĂ ÎN TRANSPORTUL RUTIER CE

angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internațional și intern:

Curse în Comunitatea Europeană Curse rute naționale Curse pe ruta România-Turcia

Dacă vrei să îți construiești o carieră într-un domeniu dinamic și stabil, atunci vino să faci parte dintr-o echipă de profesioniști cu o activitate de 25 de ani în domeniul transporturilor.

Dănuț Bica, deputatul PNL de Argeș s-a adresat președintelui ANSVSA în legătură cu evoluția epidemiei de Pestă Porcină Africa-nă în contextul în care în județul nostru aceasta a făcut ravagii. Iată ce a scris Dănuț Bica: ”Creșterea porcilor reprezintă în România, după cum știm cu toții, o activitate tradițională. Carnea de porc este un aliment de bază pentru consu-mul întregii populații. Pentru une-le regiuni ale țării, crescătoriile de porci constituie o componentă de-osebit de importantă a economiei locale, cu implicații semnifi cative atât în ceea ce privește activitatea fermelor producătoare de cereale, cât și a industriei de prelucrare a cărnii. Pe lângă acest aspect, în me-diul rural în general și în mod par-ticular în zona Argeșului, creșterea porcilor în gospodăriile țărănești și sacrifi carea acestora în ajunul sărbătorilor de Crăciun reprezintă o tradiție bine păstrată, care nu a fost afectată nici măcar de con-strângerile impuse de regimul co-munist. Din păcate, epidemia de pestă porcină africană (PPA), care s-a extins cu o viteză amețitoare în ultimii ani la nivelul teritoriului național, în condițiile unei ges-tionări incompetente a crizei de către autoritățile abilitate, a adus într-o situație dezastruoasă această activitate, cu consecințe deosebit de grave atât pe plan economic, cât și asupra nivelului de trai al populației. Astfel, conform reeva-luării pe care Comisia Europea-nă a realizat-o recent cu privire la evoluția epidemiei de pestă porcină africană în țările europene, situația din România a fost apreciată ca îngrijorătoare și în continuă deteri-orare, fi ind constatate extinderi în zonele de interdicție. De asemenea, conform ultimilor informații pe

care Autoritatea Națională Sanita-ră Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) le-a făcut publice, la data de 30 octombrie 2019 această epidemie evolua în 291 de localități din 25 de județe, cu un număr de 956 de focare, dintre care 16 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A. Virusul a provocat daune uriașe în acest an și crescătorilor de porci din județul Argeș. Pe lângă ravagiile făcute în multe gospodă-rii din zonele rurale, acesta a fost confi rmat recent și în două explo-ataţii comerciale din comuna Slo-bozia, care, în consecință, au fost obligate să sacrifi ce și să îngroape peste 29.000 de porci. În acest con-text, vă solicit să-mi comunicați în ce măsură zonele de interdicție a comerțului cu porci vii și carne de porc s-au extins la nivelul României în ultimul an, dacă sunt zone care au ieșit de sub această interdicție, precum și din ce motive măsurile luate de către autoritățile române în vederea combaterii epidemiei de pestă porcină africană nu au avut efi ciență.

De asemenea, având în vedere evoluția alarmantă din ultima pe-rioadă a pestei porcine africane pe teritoriul județului Argeș, vă cer să-mi comunicați ce măsuri concrete au fost și vor urma să fi e implemen-tate de către autoritățile care au competențe în domeniu pentru a se elimina riscul extinderii în zonă a acestui periculos fl agel”. M.I.

Evoluţia epidemiei de pestă porcină africană, în atenţia deputatului Dănuţ Bica

Asfaltări pe drumurile din Bascov

Sâmbătă, 9 noiembrie, au fost efectuate lucrări de modernizare prin as-faltare a drumului co-munal care face legătura între străzile Păișești - Deal, Zorilor și Glâm-boc, din comuna Bascov. În paralel, au fost lucrări de amenajare șanțuri be-tonate și podețe în satul Glâmboc, în vederea modernizării prin asfal-tare a drumului comunal Glâmboc (Glâmboc - Vale, Rogojina, Glâmboc - Deal ).

A.C.

În Rezervaţia Vama Buzăului din jude-ţul Brașov se afl ă în prezent câteva zeci de exemplare de zimbri. Înfi inţată în urmă cu peste un deceniu, rezervaţia de 12 hectare adăpostește și alte specii rare de mamifere, iar de aici au fost relocaţi zimbri în Munţii Ţarcu și Munţii Poiana Ruscă, în viitorul apropiat ierbivorele care dispăruseră din ţară de câteva decenii urmând să ajungă și în munţi din judeţul Argeș. După cum am mai precizat, iniţiativa aparţine Fundaţiei „Conservation Carpathia” ca parte a planu-lui de creare a Parcului Naţional Făgăraș și este sprijinită de alţi trei parteneri.

Intenţia de a aduce zimbri în Făgăraș se apropie de momentul concretizării, în con-diţiile în care șase exemplare sunt deja vizate spre relocare din rezervaţia constituită pe te-ritoriul comunei Vama Buzăului. Primarul localităţii brașovene, Tiberiu Chirilaș, susţi-ne că va oferi zimbri contra cost, preţul unui exemplar fi ind de minimum 2.000 de euro.

La Vama Buzăului, zimbrii au fost aduși din străinătate în 2008, din Italia, Austria și Elveţia.

C.I.B.

Zimbri de 2.000 de euro în munţii Argeşului

Pe 4 noiembrie, atunci când noul Guvern al Româ-niei a primit votul de învestitură, fostul premier Viori-ca Dăncilă a semnat hotărâri prin care s-a dispus alo-carea unor fonduri în judeţul nostru. Astfel, printr-o a patra hotărâre de acordare a unor ajutoare de urgenţă unor familii și persoane singure, nouă argeșeni s-au ales cu sume între patru mii și șase mii de lei. Benefi -ciarii sunt din Curtea de Argeș, doi, și câte unul din Bascov, Mihăești, Merișani, Oarja, Ungheni, Dom-nești și Mălureni. La nivelul întregii ţări s-au acordat 299 de ajutoare, în valoare totală de 1.073.250 lei.

Apoi, în aceeași zi s-a aprobat o hotărâre prin care s-au disponibilizat 2.000.000 de lei din Fondul de re-zervă bugetară pentru plata cheltuielilor curente și de capital ale unor unităţi administrativ-teritoriale arge-șene.

Aninoasa a primit 400.000 de lei, comunei Căldă-raru i-au reveni 100.000 de lei, 200.000 de lei s-au alocat pentru Mărăcineni, Negrași a primit 500.000 lei, Rociu, 100.000 lei, iar Călinești s-a ales cu cei mai mulţi bani, 700.000 de lei.

C.I.B.

Dăncilă a aruncat bani în Argeş chiar în ziua învestirii Guvernului Orban

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1320 (13 - 19 noiembrie 2019)

Jocheul Veorica și jocker-ul Iohannis, la o ședință de călăreală cu multă adrenalină electorală.

Diii, Klause, diii, calul tatii, dii!... /

Ai picat de măgăruș în Argeș, asta știi!...

Simona Brătulescu (ALDE), Bogdan Ivan (Pro România), Ionuț Moșteanu (USR), Radu Vasilică (PSD) și Narcis Sofi anu (PNL),

cinci voluntari pentru un experiment politic cu cardul ”Revolut”.

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Douăsprezece personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 13-19 noiembrie 2019. Primii sărbătoriți, pe 13 noiembrie, sunt Ovidiu Dușleag, consul-tant Caroli Foods și avocatul Florentin Sorescu. Pe 14 noiembrie vor da de băut Filip Georgescu, președinte de onoare la AJVPS Argeș și George Caval, președintele Came-rei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș. Pe 15 noiembrie vor închina o cupă de șampanie dr. Radu Laurenţiu, șeful secției Chirurgie de la Spitalul Militar Pitești și Cornel Constantin Ionică, primarul municipiului Pitești. Pe 16 noiembrie va primi feli-citările cuvenite Nicolae Diaconu, consilier local la Curtea de Argeș, iar pe 17 noiembrie vor petrece medicul Cristian Burea și primarul Marian Ibric de la Leordeni. Pe 18 no-iembrie vor face cinste omul de afaceri Benone Lazăr, directorul Manuel Rotaru de la SC Publitrans SA și dr. Cătălin Cârstoiu, decanul Facultăţii de Medicină a Universităţii de Medicină și Farmacie (UMF) ”Carol Davila” din București. Tuturor sărbătoriților, Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Ovidiu Dușleag George Caval Cornel Ionică

LA MULŢI ANI!

Mihai Mărgineanu şi-a serbat onomastica la Balul ”Ancheta”

Vinerea trecută, pe 8 noiembrie, în selec-tul cadru de la Ramada Events, colegii noștri de la săptămânalul ”Ancheta” au organizat tradiționalul bal anual. Un eveniment speci-al, la care au fost invitate sute de personalități de marcă din mediul politic, administrativ, de afaceri și cultural. Cu acest prilej a fost lansat și catalogul ”Cei mai puternici oameni din Argeș - Presidential edition 2019”. Un catalog în care sunt prezenți și prezentați sute de argeșeni de top din zeci de domenii. Iar în baza nominalizărilor personalităților din ca-talog, au fost desemnați și ”Cei mai puternici oameni din Argeș 2019”. Pe primul loc, cu 32 de nominalizări, s-a situat omul de afa-ceri Gheorghe Badea, urmat de Dan Manu, președintele CJ Argeș (22 nominalizări), și - la egalitate - de Christophe Dridi, director general Dacia, și senatorul Șerban Valeca (fi -ecare cu câte 12 nominalizări).

Un moment special la Balul ”Ancheta” a fost recitalul susținut de către Mihai Măr-

gineanu și bandul său. Îndrăgitul artist și-a serbat onomastica pe scenă, la Balul Anche-ta. Le urăm și noi colegilor noștri de la săptă-mânalul Ancheta ”La mulți ani!” și la cât mai multe numere! D.G.

Ce emisiune insultătoare, cu titlu la fel de insultător! Auziți și dv., dacă vrem să fi m miliardari? Păi, suntem deja! Titlul

corect era ”Vrei să fi i milionar în euro din politică..?”.

Record de audienţă pe site-ul jurnaluldearges.ro

În ultimele șapte zile, site-ul jurna-luldearges.ro a înregistrat un record de audiență. Astfel, în perioada 5-11 noiembrie a.c., site-ul Jurnalului de Argeș a avut aproape 95.000 de vi-zualizări și 67.490 vizitatori unici. Recordul absolut a fost înregistrat vineri, 8 noiembrie, cu 24.364 vi-zualizări și 18.094 vizitatori unici. Pe 7 noiembrie, site-ul Jurnalului de Argeș a avut 17.883 vizualizări și 12.443 vizitatori unici. D.G.