Emotii distructiveBudistii numesc Cele Trei Otravuri: ura, pofta si iluzia. Richard Davidson a argumentat n favoarea flexibilitatii creierului, a abilitatii acestuia de a se dezvolta pe tot parcursul vietii, si a prezentat informatii interesante, care sugereaza ca practicarea meditati ei poate determina o flexibilitate benefica a centrilor afectivi din creier, inhibnd emotiile distructive si ncurajndu-Ie, n schimb, pe cele pozitive. Daca emotiile toxice se afla la o extrema a tendintelor umane, acest experiment cauta sa descopere antidodul acestora, adica n ce masura creierul poate fi antrenat sa se stabilizeze ntr-o zona mai constructiva: multumire n locul dorintei, calm n locul agitatiei, compasiune n locul urii. n Occident, principala modalitate de a contracara emotiile suparatoare este prescrierea de medicamente si, de bine, de rau, nu este nici o ndoiala ca pastilele care modifica starea emotionala au adus o alinare pentru milioane de oameni. nsa experimentul desfasurat cu Oser a ridicat o ntrebare foarte interesanta, anume daca o persoana, prin propriile sale eforturi, poate produce, n functionarea creierului, schimbari pozitive de durata, care sa aiba asupra emotiilor un impact mult mai mare dect medicamentele. Si aceasta ntrebare a dat apoi nastere la altele: de pilda, daca oamenii chiar pot sa-si antreneze mintea pentru a depasi emotiile distructive, nu s-ar putea oare include n educatia copiilor anumite aspecte practice, nereligioase ale acestui antrenament? Sau oare le-am putea oferi adultilor un astfel de antrenament n administrarea individuala a starilor emotionale, indiferent ca au sau nu nclinatii spirituale? Filozoful danez Kierkegaard spunea: ,,Puritatea inimii nseamna a dori un singur lucru si numai unul." Subiectii cu un nivel ridicat de activitate cerebrala n zona prefrontala dreapta si cu un nivel scazut de activitate n zona stnga snt mai predispusi la sentimente de tristete, anxietate si ngrijorare. Mai mult, daca n raportul dintre activitatile din zonele prefrontale predomina partea dreapta probabilitatea ca acea persoana sa sufere la un moment dat de depresie clinica sau anxietate este foarte mare. Pacientii care sufera de depresie si prezinta semne de anxietate profunda au cele mai ridicate niveluri de activitate n zona prefrontala dreapta. Ekman a devenit interesat de testarea reflexului de tresarire pentru ca intensitatea acestuia prezice magnitudinea emotiilor negative pe care le poate resimti o persoana - n special, teama, mnia, tristetea si dezgustul. Cu ct o persoana tresare mai tare, cu att aceasta va tinde mai mult sa resimta emotii negative - desi ntre tresarire si sentimentele pozitive, cum ar fi bucuria, nu exista nici o relatie3. Dalai Lama spunea de pilda, a auzit cu multa vreme n urma ca daca nou-nascutii snt tinuti n brate si mngiati mai mult timp, au o dezvoltare neurala mai buna. Emotiile distructive snt emotiile ce dauneaza att individulu care le resimte, ct si celor din jur."Emotii distructiveCare este sursa emotiilor distructive; de unde iau nastere acestea de fapt? n budism, aceste ntrebari snt considerate foarte interesante. Care snt efectele emotiilor distructive asupra individului, asupra mediului nconjurator, asupra altor oameni? Odata ce am identificat emotiile distructive si am descoperit cauzele si efectele lor negative, ne putem ntreba ce antidot exista pentru aceste suferinte. Care este leacul? Cum le putem combate? Ar trebui sa ne ndreptam catre medicamente, catre chirurgie, catre terapia genetica, catre terapia psihologica sau catre meditatie? n sfirsit, o tema centrala n budism nca de la nceputurile sale a fost ntrebarea daca ne putem elibera complet si ireversibil de toate emotiile distructive. Aceasta este o chestiune complexa, la care trebuie sa reflectam cu totii. Owen a proiectat apoi o plansa pe care se putea citi: 1.Individualisti rationali 2.Egoisti si milosi 3.Milosi si egoisti. Una dintre acestea spune ca sntem individualisti rationali: fiecare persoana urmareste doar binele propriu, dar ntelege n mod rational ca numai purtndu-se bine cu ceilalti poate sa-si atinga scopurile.Exista, llJinsi, o traditie occidentala care spune ca oamenii snt att isti, ct si milosi. Daca ne gndim la ct de fragili snt be, ii, e limpede ca ei nu ar putea supravietui daca nu ar beIIIIII:Dcdiea compasiunea sau simpatia celor care le poarta de grija. Cei care sustin a treia pozitie - ca noi sntem milosi si .isti - spun ca oamenii snt n principiu fiinte iubitoare, pme de compasiune, dar cnd ne lipsesc resursele cum ar fi kma, vesmintele si adapostul, compasiunea lasa locul laturi tre egoiste." Owen a spus "este aceea ca exista o diferenta semnificativa, dar am sa ma mai gndesc la acest lucru pe parcursul zilei. Exista cu certitudine n Occident opinia ca i poti iubi pe ceilalti numai daca te iubesti pe tine nsuti - daca nu te pretuiesti pe tine nsuti, daca te urasti sau nu te respecti, atunci nu-i poti iubi pe ceilalti." Aristotel- spune ca iubirea de sine nu este ntotdeauna egoista. Ea nseamna a te respecta pe tine nsuti.". Kant spunea ca este mai bine sa fii bun, dect sa fii fericit. Stari psihice distructive Stima de sine redusa; ncredere n sine exagerata; Tolerarea unor emotii negative; Gelozie si invidie; Lipsa compasiunii; Incapacitatea de a avea relatii personale apropiate Stari psihice constructive Respect de sine; Stima de sine (daca este cazul); Sentimentul de integritate; Compasiune; Bunavointa; Generozitate; Abilitatea de a vedea ce este adevarat, bun si drept; Iubire*; Prietenia. Integlitatea", a dezvoltat Owen, "nseamna sa-ti urmezi principiile, sa traiesti potrivit credintelor tale." Cuvntul emotie provine, n engleza, din latinescul emovere - ceva care pune mintea n miscare, fie catre o actiune daunatoare, fie catre una neutra sau pozitiva. n termeni budisti, pe de alta parte, numim emotie ceva care conditioneaza mintea si o face sa adopte o anumita perspectiva sau viziune asupra lucrurilor. n cazul unei emotii distructive, se va produce ntotdeauna o discrepanta ntre felul n care apar lucrurile si felul n care snt ele. Atasamentul excesiv - dorinta, de pilda - nu ne va lasa sa descoperim un echilibru ntre placere si neplacere, ntre constructiv si distructiv, ntre calitatile unui lucru sau ale unei pasoane, ci ne va face sa consideram pentru un timp acelluau suta la suta atragator si, prin urmare, ne va face sa-I dorim.Emotii distructiveAversiunea ne va face orbi la anumite calitati pozitive ale obiectului, determinndu-ne sa avem o atitudine suta la suta negativa fata de acesta, sa ne dorim sa ne ndepartam, sa l distrugem sau sa fugim de el. Nu exista un lucru bun sau rau n sens absolut. Exista doar binele si raul - un efect exprimat n termeni de fericire sau suferinta - pe care gndurile sau actiunile noastre le provoaca noua nsine sau altora. Emotiile distructive si constructive mai pot fi deosebite si n functie de motivatia care le ispira: egocentrica sau altruista, binevoitoare sau rauvoitoare. Deci trebuie luate n considerare att motivatia, ct si consecintele emotiilor unui individ. Alan spune: "Cnd cineva spune ca se uraste pe sine, nu ura este de fapt miezul acelui sentiment. Poti sa fii suparat pe tine, dar aceasta suparare poate sa fie o forma de mndrie, un sentiment de frustratie care apare din constientizarea faptului ca nu te ridici la inaltimea propriilor asteptari. Dar nu poti sa te urasti propiu-zis pe tine nsuti." Simtim de asemenea ca acest eu este vulnerabil si ca trebuie sa-I protejam si sa-i facem pe plac. De aici vin aversiunea si atractia: aversiune fata de orice ar putea ameninta acest eu si atractie fata de orice i ofera placere sau confort acestui eu si l face sa se simta sigur si fericit. Din aceste doua emotii elementare, atractie si repulsie, vor aparea o diversitate de alte emotii. n textele budiste, se vorbeste de cele 84.000 de tipuri de emotii negative. Nu toate acestea snt descrise n detaliu, nsa numarul mare, generic reflecta complexitatea mintii umane si ne arata ca metodele prin care se poate trasforma mintea tre-me sa se adapteze la aceasta mare varietate de dispozitii tale. De aceea se vorbeste de cele 84.000 de usi care duc liIIre calea budista de transformare interioara. n orice caz, -..se emotii multiple se mbina n cinci emotii principale: ., dorinta, confuzie, mndrie si gelozie. lira este dorinta profunda de a-i face rau cuiva, de a-i distruge fericirea. Nu este exprimata neaparat sub forma unei iz.. de mnie. Nu se manifesta ntotdeauna, dar se va masta n circumstante care declanseaza ostilitate a individului. De asemenea, se afla n legatura cu multe alte ,tii nrudi te, cum ar fi resentimentul, dispretul, ostilitatea -1 zsa mai departe. La polul opus se afla atasamentul, care are de asemenea . multe aspecte. Exista dorinta propriu-zisa pentru placeri9mturilor sau pentru un obiect pe care vrem sa-I posedam. Du- mai exista si aspectul subtil al atasamentului fata de notflmea de eu, fata de persoana, si fata de realitatea solida a ~nene1or. n principiu, atasamentul se refera la un gen de klinatie care te face sa vezi lucrurile cum nu snt de fapt. Te face sa te gndesti, de pilda, ca lucrurile snt permanente - ca prietenia, oamenii, iubirea, posesiunile vor dura - desi este limpede ca nu se va ntmpla asa. Deci, atasamentul nJCmllla a te agata de un anumit fel de a percepe lucrurile. Apoi mai exista ignoranta, lipsa capacitatii de a discerne ce trebuie facut sau ce trebuie evitat pentru a ajunge la fericile si a evita suferinta. Desigur, ignoranta nu este, de regula, ,mita ca o emotie n cultura occidentala, dar este, cu siguanta un factor mintal care mpiedica o evaluare corecta si lucida a realitatii. Este o stare mintala care ntuneca ntelepciulIIlf: a sau cunoasterea de fond. Prin urmare, este considerata un aspect daunator al mintii. Pe masura ce emotiile negative se strecoara n minte, ele se transforma n dispozitii si, nEmotii distructivecele din urma, n trasaturide caracter. Unii oamenii ar putea obiecta spunnd ca daca nu-ti exprimi emotiile ti-ai putea periclita sanatatea mintii. nsa emotiile pot fi exprimate n diferite moduri. De exemplu, mnia se poate exprima nu numai prin izbucniri de furie si insulte, ci confruntnd-o cu propria inteligenta. Nu trebuie sa ne reprimam emotiile. Le putem canaliza catre un dialog cu inteligenta, folosindu-le pentru a ntelege natura propriei noastre minti, observnd cum dispar de la sine, fara sa lase n urma -=:nintele unor aparitii ulterioare. Pe moment, individul poate evita astfel consecintele vatamatoare ale urii, iar pe termen lung aceasta nu va mai avea motiv sa reizbucneasca n forme foarte violente. Placerea se epuizeaza pe sine prin trairea ei, asa ca o lumnare arde din propria sa substanta si apoi dispare. Ceea ce cautam de fapt atunci cind ncercam sa ne rupem de influenta emotiilor distructive este acea stabilitate interioara, claritate si mplinire pe care le numim de regula, fericire." Dalai Lama s-a referit la doua conceptii pe care gndirea budista le considera n mod traditional distorsionate: substantialismul si substantialista sustine sau reifica sinihilismul. Pe scurt, acestea snt doua extreme existenta unui lucru care nu exista. filozofice: conceptia nihilista neaga existenta unui lucru care exista realmente, n vreme ce conceptia Compasiunea este factorul motivator, desi se manifesta sub forma unui tip de mnie. 20 DE PERTURBARI DERIVATE Mnia: 1. Furia; 2. Resentimentul; 3. Dusmania; 4. Invidia/gelozia; 5. Cruzimea Atasamentul: 6. Zgrcenia; 7. Vanitatea; 8. Excitatia; 9. Ascunderea propriilor vicii; 10. Obtuzitatea Ignoranta: Credinta oarba; Trndavia spirituala; Neglijenta; Lipsa introspectiei; Ignoranta + atasamentul; Laudarosenia. nselaciunea; Nerusinarea; Lipsa de respect fata de altii; Lipsa de constiinciozitate; Zapaceala. Exista cinci factori mintali omniprezenti, care snt sentimentul, discernamntul, intentia, contactul si atentia; cinci factori mintali stabilizatori, aspiratia, aprecierea, reamintirea, concentrarea si inteligenta; patru factori mintali variabili - variabili n sensul ca pot fi virtuosi sau nu - anume letargia, regretul, cercetarea generala si examenul amanuntit; si Il factori mintali buni, printre care si credinta." Sa luam doar exemplele mniei si fricii. n cazul ambelor emotii, se produce o accelerare a ritmului cardiac si apare transpiratia. nsa n cazul mniei, minile devin fierbinti, n vreme ce n cazul fricii minile devin reci. Cea mai mare parte a activitatii cerebrale asociate unei bucurii autentice se produce numai atunci cnd snt solicitati muschii din jurul ochilor. Am demonstrat de asemenea ca, n ansamblu, aceste diferente dintre indivizi nu se limiteaza la o singura emotie. Daca aveti o reactie de mnie puternica, veti avea si o reactie de frica puternica." Atunci cnd se declanseaza o emotie, ea genereaza schimbari. Genereaza schimbari n expresia noastra, pe chip, n voce, schimbari ale modului de a gndi, ale impulsurilor de a actiona. Toate acestea se petrec involuntar, si daca nu le dam curs, simtim ca n noi se duce o lupta. Ne luptam sa pastram controlul, sa nu aratam ce simtim.Emotii distructiveDe cumparat: Exprimarea emotiilor la oameni si animale. Darwin Sapte tipuri de fericire: Fiecare familie de emotii, a explicat Paul, include un complex de sentimente asociate, la fel ca n cazul celor sapte variatiuni din familia fericirii: Amuzament; Fiero (placerea de a ntmpina o provocare); Usurare; Entuziasmul n fata noului; Uluire, ncntare; Placeri ale simturilor (asociate fiecarui simt n parte); Calm si pace ura, ca si resentimentul, dureaza mai mult. Ea implica cel putin trei emotii: dezgustul, mnia si dispretul." "ncerc sa deosebesc trei tipuri de iubire, si as dori sa avem cte un cuvnt pentru fiecare n engleza. Exista iubirea parinteasca. Exista prietenia iubitoare. Si exista iubirea romantica - adesea, cea mai scurta dintre cele trei", a adaugat Paul, rznd. Unul dintre cele mai periculoase aspecte ale mniei este acela ca mnia trezeste, la rndul ei, mnie. E nevoie de eforturi uriase pentru a nu raspunde cu mnie la mnie. " Emotiile devin distructive n momentul n care perturba echilibrul mintal. Serenitatea invulnerabila fata de circumstantele exterioare nu este nicidecum sinonima cu pasivitatea; este o alta calitate specifica, ce nsoteste calmul interior." Vorbim despre patru lucruri care trebuie cultivate:iubirea, serenitatea, compasiunea si bucuria. Budistul nu spune ca nu ar trebui sa ai nici o emotie, ci ca ar trebui sa iei n considerare alte optiuni care ar rezolva situatia n mod adecvat si eficient, fara mnie. Atunci cnd oamenii comit acte de violenta sau alte acte antisociale n mod impulsiv, fara sa se gndeasca - activitatea din lobii frontali este sub limita. Tocmai a aparut un studiu care arata ca este vorba chiar de o atrofiere, adica de o micsorare a lobului frontal, la indivizii care au o nclinatie catre aceste gen de comportament antisoeial spontan Una dintre cele patru legi ale karmei spune ca daca nu dai nastere cauzei, nu vei trai efectul. Al doilea aspect este acela ca unul dintre cei mai importanti factori, din multimea factorilor de risc care i afecteaza pe copii, este depresia materna. Mamele care sufera de depresie snt letargice si triste, avnd copii care mai trziu prezinta comportamente agresive, anxietate si depresie. Daca un copil mic a suferit o leziune a lobi lor temporali, functiile limbajului vor fi preluate de alte arii ale creierului si copilul si poate dezvolta normal abilitatile de vorbire. nsa daca leziunea este la nivelullobilor prefrontali, astfel de substituiri nu au loc si copilul ramne cu un handicap social si emotional. Dintre toate organele corpului, creierul se maturizeaza ultimul din punct de vedere anatomic; etapele progresive ale dezvoltarii mintale si sociale a copilului reflecta aceasta crestere prelungita. Ariile prefrontale se maturizeaza ultimele, continund sa se dezvolte din punct de vedere anatomic pna dupa 20 de ani - ceea ce face ca primii ani de viata sa reprezinte o oportunitate esentiala pentru a-i deprinde pe copii cu cele mai utile lectii de viata. Copiii agresivi sau anxiosi snt foarte vigilenti - se uita tot timpul n jur pentru a vedea cine e pe cale sa le faca rau, pentru ca acest lucru li s-a mai ntmplat si pna atunci. Snt foarte rapizi;Emotii distructivereactioneaza foarte repede. O perspectiva practica: nu poti gndi daca nu esti calm. "Atunci cnd oamenii snt bine dispusi, snt mai altruisti. Tocmai ati dovedit acest lucru" - am spus eu, tacndu-l sa rda pe Dalai Lama. "Odata ce buna dispozitie devine temperament, tot timpul esti bine dispus", a adaugat Richie. "Emotiile perturbatoare interfereaza cu abilitatea de a recepta si a ntelege informatia. S-a dovedit ca nucleul amigdalian este foarte important n anumite tipuri de emotii negative si stim astazi ca anumite regiuni ale lobilor frontali. reduc activitatea nucleului. Este mult mai probabil ca emotiile pozitive sa apara ca o consecinta a gndirii constiente, pe cta vreme emotiile negative apar adesea n mod spontan. "Amigdala este mai activa la cei care sufera de depresie. Este mai activa la cei care sufera de tulburare de stres posttraumatic. Este mai activa la cei anxiosi. Aria mediana a lobului frontal joaca un rol inhibitor: cnd aceasta arie devine mai activa, nucleul amigdalian prezinta o scadere a gradului de activare. Diferentele de terr.perament dintre oameni snt determinate de gradul n care aceste arii ale cortexului prefrontal snt active si, corespunzator,de gradul scazut de activitate n nucleul amigdalian." Nu exista un singur centru al emotiei, asa cum nu exista un singur centru pentru a putea juca tenis si nici pentru vreun alt comportament mai sofisticat. Toate acestea implica interactiuni ntre mai multe arii ale creierului." Emotiile implica o orchestrare a activitatii circuitelor din ntregul creier, n special n lobul frontal, care adaposteste functiile de comanda ale creierului (cum ar fi planificarea); nucleul amigdalian, activ n special n trairca emotiilor negative, cum ar fi.teama; si hipocampul, care regleaza actiunile n functie de context. Toate zonele prezentate n imagine snt active pe parcursul trairii emotiilor. Lobul parietal, o arie a creierului unde se aduna toate reprezentarile fumizate de simturi cum ar fi vederea, auzul sau pipaitul. Lobul parietal joaca de asemenea un rol si n reprezentarile mintale, ca atunci cnd vedem ceva "cu ochiul mintii. "Nucleul amigdalian", a spus Richie, "este foarte important pentru anumite tipuri de emotii negative, n special teama." Hipocampul, o structura lunga, aflata chiar n spatele nucleului amigdalian, despre care se considera ca este legat de functia memoriei. Asa cum a observat el, hip ocampul joaca un rol important pentru emotii, pentru ca de el depinde felul n care apreciem contextul evenimentelor. "Mas putea afla ntr-un context n care mi se ntmpla lucruri bune - de pilda acasa, unde ma simt n siguranta si snt nconjurat de iubirea celor dragi -, astfel ca doar actiunea de a intra n acest mediu fizic mi produce senzatia de confort. Evaluarea acestui mediu fizic ca situatie implica hipocampul. Unele tulburari emotionale implica disfunctii ale hipocampului, n special depresia si stresulEmotii distructiveposttraumatic. ". "Ca sa fiu sigur ca am nteles", a spus Dalai Lama, "atunci cnd nu esti deprimat, functiile principale ale hipocampului snt memoria si recunoasterea contextului? Aceasta nseamna ca atunci cnd esti deprimat, este afectata si functia obisnuita a hipocampului?" "Corect. " "Si dupa ce depasesti depresia, functiile acestuia revin la normal." "Corect. " De pilda, este firesc ca un om sa simta tristete atunci cnd moare o persoana iubita. nsa o persoana deprimata resimte tristetea n contexte neadecvate. Una dintre ipoteze este aceea ca hipocampul unei astfel de persoane nu functioneaza corect. Hipocampul ne ofera informatii despre context si ne ajuta sa ne reglam reactiile emotionale, astfel nct acestea sa fie adecvate contextului. Prin urmare, una dintre problemele tulburarilor emotionale este exprimarea unor emotii n contexte neadecvate. In vreme ce unii neuroni nceteaza sa mai existe si snt eliminati ca reziduuri, apar altii complet noi, si nu n continuarea celor care au disparut?" Davidson a raspuns: "Apar altii noi din ceea ce noi numim celule stern - care pot deveni orice tip de celule din organism. O celula stern poate deveni o celula de rinichi; poate deveni o celula de inima; sau poate deveni un neuron." "Si alti neuroni mor pur si simplu, nceteaza sa mai fie neuroni - si ce se ntmpla cu ei?" "Dispar, snt reabsorbiti n alte celule", a spus Richie. Dalai Lama a ntrebat: "Daca unii dintre neuronii din creier mor, altii continua sa traiasca, iar altii snt produsi n timpul vietii, ce face ca unii dintre ei sa continue sa traiasca? Exista neuroni care continua sa traiasca pe tot parcursul vietii?" "nca nu stim cu siguranta", i-a raspuns Richie, "nsa se crede ca noii neuroni care apar snt asociati cu nvatarea continua si cu memoria. Acestia continua sa se dezvolte chiar si la oameni de peste 60 de ani." "As vrea sa zabovesc putin mai mult asupra lobului frontaI, pentru ca este foarte important pentru activitatea de controlare a emotiilor si, n special, pentru emotiile distructive. Ariile din creier implicate n declansarea initiala a unei emotii snt diferite de ariile creierului implicate n controlul unei emotii." Nucleul amigdalian joaca un rol central n circuitele care declanseaza o emotie, n vreme ce cortexul prefrontal raspunde n buna parte de procesul de reglare. Exista doua aspecte generale. Primul este acela ca lobii frontali, nucleul amigdalian si hipocampul au legaturi strnse cu corpul, mai ales cu sistemul imunitar; cu sistemul endocrin, care regleaza activitatea hormonala; si cu sistemul nervos autonom, care regleaza ritmul inimii, tensiunea si asa mai departe. Toate acestea ncep sa ne ofere o explicatie a felului n care mintea poate sa influenteze corpul; astfel, vom ntelege impactul emotiilor nu doar asupra sanatatii noastre mintale, ci si asupra sanatatii noastre fizice. Cortizolul este un hormon produs de glandele suprarenale, situate, adica, deasupra rinichilor, dar snt controlate de creier. Cnd are loc un eveniment stresant, majoritatea oamenilor vor elibera cortizol, nsa cei care si revin mai repede prezinta, n general, un nivel scazut al cortozolului nEmotii distructivestarea de calm. Stim ca atunci cnd nivelul cortizolului este ridicat pentru o perioada mai lunga de timp, acest lucru poate ucide celulele din hipocamp" Exista n creier un compus chimic numit dopamina; aproape toate manifestarile de dependenta studiate implica disfunctii la nivelul acestui sistem chimic. Majoritatea cercetarilor efectuate au avut drept subiecti persoane dependente de droguri, dar aceleasi disfunctiiau fost observate si la cei dependenti de jocurile de noroc, care snt mnati de o dorinta puternica de a juca jocuri de noroc, deeori facnd datorii foarte mari. Disfunctia dopaminei pare sa fie o trasatura generica n toate cazurile de dorinta compulsiva. Iluzia este acea perturbare a perceptiei si cognitiei cauzata de emotii. "Este distorsionarea perceptiei. Stroop, un test psihologic clasic, care evalueaza felul n care emotiile influenteaza perceptia; ,,Cei care nu reusesc sa-si administreze mnia si tipa la angajati i fac pe acestia sa devinaanxiosi; nu vor avea rezultate bune n privinta performantelor departamentului." "Este o poveste despre o mica broasca testoasa pentru copiii ntre 3 si 7 ani. Acesteia i placea sa se joace, fie singura, fie cu prietenii. i placea sa se uite la televizor sau sa se joace pe-afara, nsa nu prea i placea sa mearga la scoala." Dalai Lama a cerut lamuriri, parnd sa fie putin surprins atunci cnd a nteles ca nu era o povestire adevarata, ci o poveste pentru copii. Dupa ce s-a lamurit, si-a atins capul si, fiind evident fermecat de poveste, a ascultat zmbind si aprobnd din cap la fiecare episod. "Nu-i placea sa stea n banca si sa asculte ce spune profesorul timp de o ora ntreaga", a povestit Mark. "i era foarte greu. Adesea, micuta testoasa se nfuria pe prietenii sai. Acestia i furau creionul, o mpingeau sau o necajeau ntr-un fel sau altul si, cnd se ntmpla asta, micuta testoasa se nfuria foarte, foarte tare. Adesea reactiona lovindu-si prietenii sau spunndu-le rautati. Dupa o vreme, ceilalti copii n-au mai vrut sa se joace cu ea." Cnd povestea ajunge n acest punct, a spus Mark, copiilor li se arata imagini cu micuta testoasa care sta singura pe terenul de joaca. "Si micuta testoasa se simtea trista", continua povestea. "Se simtea furioasa si nedumerita si n acelasi timp era trista, pentru ca nu se putea controla si nu stia cum sa rezolve problema. Apoi, ntr-o buna zi, a ntlnit o broasca testoasa foarte batrna si nteleapta, care avea 300 de ani si traia la marginea orasului. Si micuta i-a spus: Ce pot sa fac? Scoala este o adevarata problema pentru mine. Nu pot sa ma port frumos. ncerc, dar nu reusesc niciodata. La care testoasa batrna si nteleapta i-a spus: Solutia problemei se afla n tine nsati. Este carapacea ta. Atunci cnd esti suparata sau foarte furioasa si nu poti sa te controlezi, te poti retrage n carapacea ta." Mark, care lucreaza regulat cu copii surzi, a aratat cum trebuia sa procedeze mica testoasa, nfasurnd o palma n jurul pumnului de la cealalta mna si retragndu-si degetul mare, care simboliza capul testoasei. ,,Cnd esti n carapace, te poti calma. Cnd ma retrag n carapacea mea, i-a spus batrna testoasa, fac trei lucruri. mi spun sa ma opresc; respir adnc o data sau de mai multe ori, daca simt nevoia; si apoi mi spun care este problema. Apoi cele doua testoase au nceput sa exerseze aceasta strategie. Si micuta testoasa a spus ca ar vrea sa ncerce acest exercitiula scoala. A doua zi, n timp ce ea si vedea deEmotii distructivetreaba, un alt copil a nceput sa o necajeasca. A simtit cum ncepe sa se nfurie; minile i s-au nfierbntat si inima a nceput sa-i bata mai tare. Si-a amintit ce i-a spus batrna testoasa si si-a retras minile si picioarele n carapace, unde este liniste si nimeni nu o poate deranja si s-a gndit ce ar trebui sa faca n continuare. A respirat adnc si, cnd a iesit din nou din carapace, a vazut chipul zmbitor al profesorului sau. A ncercat apoi din nou si din nou acelasi exercitiu. Uneori reusea sa se calmeze, alteori nu, dar ncet, ncet a nvatat cum sa se controleze folosindu-si carapacea. A nceput sa-si faca prieteni si acum i place mai mult la scoala, pentru ca este o testoasa care stie cum sa se poarte .. Cnd un profesor ntlneste un copil care arata foarte suparat si furios, de multe ori se ntmpla ca acesta sa nu se poata calma de unul singur. Noi i recomandam profesorului sa ia copilul de mna si sa-i spuna: Vad ca esti foarte suparat. Hai sa ne calmam mpreuna. Am sa ncerc si eu odata cu tine. Hai sa respiram adnc si apoi sa-I ntrebe: Acum te simti mai bine? Este asemeni relatiei dintre mama si prunc, n care mama construieste sau structureaza interactiunea. Profesorii trebuie sa practice acest exercitiu de multe ori, astfel nct copiii sa-si interiorizeze aceasta abilitate.Emotii distructive