Capitolul I

Caracterizarea generala a disciplinei DREPT

1.1 Originea cuvantului drept si corespondentul sau in alte limbi.

Drept in italiana - diritto

Drept in germana - recht

Drept in franceza - droit

Drept in engleza - law

Drept in spaniola - derecho

Drept in latina - ius

1.2 Scoli de drept.

Hugo Grotius [scoala dreptului natural] - dreptul se intemeiaza pe principii imuabile* si universal valabile pentru orice

societate umana, indiferent de tip si loc. Legea este o expresie a rationalismului. Dreptul o creatie a ratiunii.

*drept imuabil - vesnic acelasi, constant. fr. immuable

Sophocle – “poruncile nu pot incalca legile nescrise si nepietoare, care nu sunt de azi nici de ieri in viata omenirii ci din totdeauna, cu o origine prea veche pentru a fi cunoscuta.”

Charles von Savigny [scoala istorica a dreptului] - nu ratiuea reprezinta fndamentul dreptului ci vointa poporului

sintetizata in cutume.

August Comte [scoala pozitivista] - realitatile sociale sunt determinante conceptului de drept, nu rationalismul si/sau

conceptiile teoretice. In societate omul nu are drepturi ci numai obligatiuni.

Opus - Istrate Mincescu - niciun drept nu ia nastere dintr-o obligatie, obligatia insoseste dreptul.

1.3 Dreptul afacerilor1.3.1 Definitie: este o disciplina interdisciplinara, ce cuprinde ansamblul nejuridic ce reglementeaza relatiile sociale ale

intreprinderii, relatiile dintre stat si comerciant, relatiile de drept privat.

Dreptul:

Disciplina/Sistem/Concept social – omul, face sistemul/disciplina descoperind si elaborand datele pe care le ofera

realitatile sociale.

Tehnica – omul, face o arta in sens de tehnica, elaborand si aplicand ca legiutor normele necesare guvernarii societatii.

Ideologie – omul da ascultare ideologiei care anima viata societatii umane.

*NU este o disciplina exacta, legile nu sunt observate in natura ci create de om avand la baza observatiile sociale.

Relatia: Drept – Morala

Celsus – “ Dreptul este arta echitatii si a binelui.”

Ulpian – “Dreptatea este vointa statornica si perpetua de a da fiecaruia ceea ce este al sau!”

*Prin urmare, dreptul nu este produsul dreptatii, ci dreptatea este produsul dreptului. Dreptul poate fi privit ca o morala

a celor ce nu stiu sa si-o impuna singuri si e nevoie de forta de coercitie a statului.

Maxime Latinesti in Dreptul Civil:

“Non omne quod licit honestum est!” – Nu tot ce este permis este si cinstit.

“Summum jus summa injuria.” – Multa justitie, multa nedreptate.

“Malitiis a nobis non est indulgendum” – Fata de raul facut oamenilor, nu putem fi iertatori

“Nemo auditur propriam turpitudinem allegans” – Auzit fie nimeni, ce invoca propria indecenta*1.

*1Explicatie: nimeni nu poate sa obtina foloase invocand propria vina. Maxima completa este “Nemo auditur propriam

turpitudinem allegans in pari causa turpitudinis cessat repetitio” si este folosita cu scopul de a opri interventia legii intr-o disputa

unde ambele parti sunt vinovate prin uzul de contracte ilegale.

1.3.1 Delimitari

a) fata de dreptul comercial: dr. comercial reglementeaza doar componente de drept privat, ex: operatiuni legate de

marfuri, pe cand dr. afacerilor reglementeaza un domeniu mai larg, se suporta influentele dreptului public.

Dreptul comercial este o parte esentiala a intregului reprezentat de dreptul afacerilor. Astfel se poate observa relatia

de parte si intreg dintre cele doua.

Nota: Diferentele fata de dreptul civil nu au fost niciodata de substanta, ci numai de nuanta.