1.numărul părţilor

A.juridice unilaterale Bilaterale Plurilaterale

-vointa unei singure parti(art 1324 C civ)-testamentul, acceptareamoştenirii, renunţarea la moştenire, denunţarea unui contract de către una dintrepărţi (în măsura în care legea permite aceasta ori părţile au stipulat în contractposibilitatea denunţării unilaterale), oferta de a contracta, promisiunea publică derecompensă, oferta de purgă,[1]

ratificarea unui act juridic încheiat în lipsa ori cudepăşirea împuternicirii de a reprezenta, confirmarea unui act juridic anulabil,[2]

mărturisirea etc-După cum formarea sau producerea efectelor impune sau nu comunicareamanifestării de voinţă către destinatarul direct al actului, actele juridice unilateralese subclasifică în acte supuse comunicării (oferta, promisiunea publică de recompensă,denunţarea unilaterală a contractului de mandat etc.) şi acte nesupusecomunicării (de exemplu, testamentul).

-Actul juridic bilateral reprezintă voinţa concordantă (acordul de voinţe) a douăpărţi. Sunt acte juridice bilaterale: contractul de vânzare, contractul de schimb,contractul de donaţie, contractul de locaţiune, contractul de mandat etc.

-Actul juridic plurilateral este rezultatul voinţei concordante (acordului de voinţe)a trei sau mai multor părţi. Un asemenea act este contractul de societate civilă,dacă a fost încheiat de cel puţin trei asociaţi.-în această categorie mai putem include: convenţia de partaj atunci când sunt trei saumai mulţi copărtaşi, contractul de tranzacţie încheiat de cel puţin trei părţi,contractul de joc sau prinsoare dintre trei sau mai multe persoane.

Observatii- spre exemplu, dacă doi coproprietari fac o ofertă de vânzare, suntem în prezenţa unuiact juridic unilateral, deoarece, deşi este vorba de două persoane, ele formează o singură parte (ofertantul).

-nu trebuie confundată clasificarea actelor juridice civile în unilaterale şi bilaterale cu clasificarea contractelor civile în contracte unilaterale şi contracte bilaterale [art. 1171 C.civ.].Contractul unilateral este acel contract care dă naştere la obligaţii numai pentru una dintre părţi, cealaltă parte având numai calitatea de creditor, cum este cazul: contractului de donaţie, al contractului de împrumut de folosinţă (comodat), al contractului de împrumut de consumaţie (mutuum), chiar şi atunci când ar fi cu dobândă (întrucât atât obligaţia de restituire,cât şi obligaţia de plată a dobânzilor revin împrumutatului), al depozitului cu titlugratuit (neremunerat), al promisiunii unilaterale de vânzare sau de cumpărare(afară de situaţia când beneficiarul promisiunii, în schimbul dreptului de opţiune ce I se conferă, se obligă la plata unei sume de bani) etc

-Contractul bilateral, numit şicontract sinalagmatic, se caracterizează prin reciprocitatea

obligaţiilor ce revin părţilor şi prin interdependenţa obligaţiilor reciproce (art. 1171 C.civ.), deci fiecare parte are atât calitatea de creditor, cât şi calitatea de debitor, cum este cazul în:

contractul de vânzare, contractul de antrepriză, contractul de schimb, contractul delocaţiune, contractul de închiriere a suprafeţelor locative, contractul de arendare,contractul de depozit cu titlu oneros, contractul de întreţinere, contractul de tranzacţie,promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, contractul de concesiune etc.Clasificarea actelor juridice în unilaterale şi bilaterale se face după criteriulnumărului părţilor, pe când clasificarea contractelor în unilaterale şi bilaterale seface după criteriul conţinutului lor. Toate contractele, deci şi contractele unilaterale,fac parte din categoria actelor juridice bilaterale sau plurilaterale, în schimb, actelejuridice unilaterale nu sunt contracte, deoarece nu sunt consecinţa unui acord devoinţă, ci sunt rezultatul manifestării unilaterale de voinţă-Această primă clasificare a actelor juridice civile prezintă importanţă practicăsub următoarele aspecte:– cât priveşte formarea valabilă a lor, în cazul actelor juridice unilaterale, cercetareavalabilităţii voinţei unice este nu numai necesară, dar şi suficientă, pecând, în cazul actelor juridice bilaterale sau plurilaterale, trebuie să se cercetezefiecare dintre cele două sau mai multe manifestări de voinţă;– regimul juridic al viciilor de consimţământ este diferenţiat;– actele juridice bilaterale sau plurilaterale pot fi revocate de comun acord decătre părţi, deci printr-un act simetric celui de constituire (mutuus consensus –mutuus dissensus), în vreme ce asupra actelor juridice unilaterale nu se poatereveni prin manifestarea de voinţă în sens contrar a autorului actului, cu excepţiacazurilor expres prevăzute de lege.

2.scopul urmărit la încheierea lor

Acte juridice cu titlu oneros Acte juridice cu titlu gratuit

-Actul juridic cu titlu oneros este acela prin care fiecare parte urmăreşte să îşiprocure un avantaj în schimbul obligaţiilor asumate [art. 1172 alin. (1) C.civ.]. Spreexemplu, în contractul de vânzare, vânzătorul urmăreşte să obţină preţul înschimbul bunului, iar cumpărătorul urmăreşte să obţină bunul în schimbul preţului.

-Actele comutative sunt acele acte juridice cu titlu oneros în care, la momentulîncheierii lor, existenţa drepturilor şi obligaţiilor părţilor este certă, iar întindereaacestora este determinată sau determinabilă [art. 1173 alin. (1) C.civ.]. Sunt comutative,spre exemplu, contractul de vânzare, contractul de locaţiune, contractul deantrepriză etc.Actele aleatorii sunt acele acte juridice cu titlu oneros care, prin natura lor sauprin voinţa părţilor, oferă cel puţin uneia dintre părţi şansa unui câştig şi o expunetotodată la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor şi incert [art. 1173

-Actul juridic cu titlu gratuit este acela prin care una dintre părţi urmăreşte să procureceleilalte părţi un beneficiu, fără a obţine în schimb vreun avantaj [art. 1172alin. (2) C.civ.]. Ca exemple de acte juridice civile cu titlu gratuit, cităm: donaţia,comodatul (împrumutul de folosinţă), împrumutul de consumaţie fără dobândă,mandatul gratuit, depozitul neremunerat, contractul de voluntariat,[1] legatul.

Actele juridice cu titlu gratuit se subdivid, la rândul lor, în acte dezinteresate şiliberalităţi.Actele dezinteresate sunt acele acte juridice cu titlu gratuit prin care dispunătorulprocură un beneficiu cuiva fără să îşi micşoreze patrimoniul. Sunt actedezinteresate: mandatul gratuit, comodatul, depozitul neremunerat etc.Liberalităţile sunt acele acte juridice cu titlu gratuit prin care dispunătorul îşimicşorează patrimoniul cu folosul patrimonial procurat gratificatului. Sunt liberalităţi:legatul, contractul de donaţie, mecenatul.

alin. (2) C.civ.]. În fapt, în actele juridice aleatorii există şanse de câştig şi de pierderepentru toate părţile actului juridic respectiv, fiecare dintre acestea urmărind sărealizeze un câştig şi să evite suportarea unei pierderi, iar aceste şanse nu pot fievaluate în momentul încheierii actului juridic, ci numai în momentul îndeplinirii saual neîndeplinirii evenimentului; în schimb, incertitudinea, adică întinderea sau chiarşi existenţa obligaţiei, poate să fie unilaterală, bilaterală sau plurilaterală.Dintre actele juridice cu titlu oneros aleatorii, menţionăm: contractul de rentăviageră, contractul de întreţinere, contractul de joc sau prinsoare, contractul deasigurare, convenţia de constituire a unui uzufruct viager, vânzarea unui lucru viitoratunci când cumpărătorul îşi asumă riscul nerealizării, vânzarea unui drept litigios-Distincţia dintre actele juridice comutative şi actele juridice aleatorii prezintăconsecinţe practice, precum: problema resciziunii pentru leziune se poate punenumai în cazul actelor comutative, nu însă şi în cazul celor aleatorii; actele juridicealeatorii care se referă la jocuri de noroc interzise de lege sunt lovite de nulitateabsolută, pentru cauză ilicită.

-Importanţa distincţiei între liberalităţi şi acte dezinteresate constă în următoarele:condiţiile de formă sunt mai restrictive în cazul liberalităţilor (în general,liberalităţile sunt acte juridice solemne, ceea ce nu este cazul actelor dezinteresate);regulile prevăzute în materie succesorală în legătură cu reducţiunea seaplică numai în cazul liberalităţilor, iar cele privind raportul vizează numai donaţiile.

Importanţa practică a acestei clasificări a actelor juridice vizează următoareleaspecte:– există un regim juridic diferit din punctul de vedere al capacităţii, legea fiind îngeneral mai exigentă atunci când este vorba de acte juridice cu titlu gratuit (suntinstituite anumite incapacităţi speciale; actele cu titlu gratuit nu pot fi încheiate decătre persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiurestrânsă nici prin reprezentantul legal sau, după caz, nici cu autorizarea prealabilăa ocrotitorului legal);– în principiu, regimul juridic al viciilor de consimţământ diferă după cum estevorba de un act cu titlu oneros sau de un act cu titlu gratuit (de exemplu, problemaleziunii nu se pune în actele juridice cu titlu gratuit; spre a fi vorba de o eroare-viciude consimţământ, în cazul actelor cu titlu oneros este necesară o cerinţă suplimentarăfaţă de actele cu titlu gratuit);– în cazul actelor cu titlu oneros, obligaţiile părţilor sunt reglementate cu maimultă severitate (de exemplu, garanţia împotriva evicţiunii apare, de regulă, înactele cu titlu oneros şi numai în mod excepţional în actele cu titlu gratuit), iar răspunderease apreciază cu mai multă severitate [spre exemplu, în materia mandatului,art. 2018 alin. (1) C.civ. prevede că „dacă mandatul este cu titlu oneros, mandataruleste ţinut să execute mandatul cu diligenţa unui bun proprietar”, iar „dacămandatul este cu titlu gratuit, mandatarul este obligat să-l îndeplinească cu diligenţape care o manifestă în propriile afaceri”;– acţiunea revocatorie (pauliană)[2] va reuşi în condiţii mai lesnicioase dacă sepune problema înlăturării opozabilităţii unor acte cu titlu gratuit, fiind suficient să se dovedească frauda săvârşită de către debitor, iar nu şi participarea la fraudă aterţului dobânditor al bunului;

– în materie succesorală, există o serie de reguli deosebite pentru anumite actecu titlu gratuit. 3.criteriul efectului lor.[

Acte j constitutive Acte j translative Acte juridice declarative

-Actul juridic constitutiv este acela care dă naştere unui drept subiectiv civil cenu a existat anterior. Ca exemple de acte juridice constitutive, menţionăm: instituireaunui uzufruct, contractul prin care se instituie un drept de gaj, contractul deipotecă, convenţia de partaj (de împărţeală – art. 680 C.civ.) etc.

-Actul juridic translativ este acela care are ca efect strămutarea unui dreptsubiectiv din patrimoniul unei persoane în patrimoniul altei persoane. Sunt translative,de exemplu: contractul de vânzare, donaţia, cesiunea de creanţă etc.

-Actul juridic declarativ este acela care are ca efect consolidarea sau definitivareaunui drept subiectiv civil preexistent. Fac parte din această categorie actulconfirmativ, tranzacţia.[2]

-Interesul acestei clasificări se manifestă sub următoarele aspecte:– actele juridice constitutive şi cele translative îşi produc efectele numai pentruviitor (ex nunc), însă actele juridice declarative îşi produc efectele şi pentru trecut(ex tunc);– calitatea de având-cauză (habentes causam) o are numai dobânditorul unuidrept printr-un act translativ sau constitutiv, iar nu şi partea dintr-un act declarativ;– în principiu, numai actele constitutive şi cele translative sunt supuse publicităţiiimobiliare;– numai actele juridice translative şi constitutive, dacă sunt contracte sinalagmatice,sunt supuse rezoluţiunii sau, după caz, rezilierii, iar nu şi actele juridicedeclarative.

4.pag112-Dupa consecintelepatrimoniale ale actului juridic-clasificare compatibila doar cu actele juridice patrimoniale

-poate fi privita si prin prisma dreptului de proprietate care poarta asupra acestora

-mai poate fi privita din prisma bunurilor-b frugifere neconsumptibile –orice tip de actedar cele nefrugifere consumabile si perisabile doar acte de dispozitie in concret

Acte de conservare Acte de administrare Acte de dispozitieUsus+fructusCea mai putin energica in efecte-mentinerea,pastrarea unei valori economice apartinand unuia dintre autorii actului-b corporale/incorporaleActele de conservare se refera EXCLUSIV la operatiunile juridice cele materiale fiind excluse(ex.fermier contract ingrijire livada daca ingrijeste singur act material)Profita bunului –corpusuluiii mentine o anumita valoare economicaEx.depozitul

Usus+fructusSpre deosebire de cele de conservare acestea pot fi intelese ca TRANZATIVE Trebuie sa aiba ca SCOP si EFECT punerea in valoare a unor bunuri sau drepturi patrimonialeNu este suficient ca prin actul de administrare sa se evite o poierdere patrimoniale acesta fiind atributul actelor de conservareObtinerea de profit prin utilizarea lui de catre altulEx.locatia,arendarea

Dispozitia juridica nu materiala-distrugere,transformare etcAlienarea drepturilor care poarta asupra unui bunEx.donatie,schimb,c v-c,legat,contr intretinere,cesiune de creanta +op juridice prin care se constituie dr realeȘuz,uzufrcuct servitute-dr reale+acte prin care se greveaza dr reale imob sau mob –gaj,ipoteca+plata,renuntari la drepturi,remitere de

gratuit,imprumutul gratuit de consumatie

-in principiu actele actele facute cu referire la intregul patrimoniu cand se urmareste valorificarea acestuia ar trebuii sa aiba caracterul generic de act de administrare

datorie,abandonare bunuri,

Importanta:1.cap de exercitiu:minori cu cap restransa-doar actele de adm si conservare cu privire la patrimoniu,sau bunuri relative-actele de dispozitie cu incuvintare-actele incehiate de ocrotitor legale :admnistrare si conservare si fara acordul autoritatii tutelare2.legate3.testament nepatrimonial4.mandat-pt actele de dispozitie se cere un mandat special iar pt celelelate este bun un mandat general5.gestiune de afaceri-doar actele de adm/conservare pot face obiectul unei gestiuni de afaceri

4.nu denumierea este esentiala – ci EFECTUL pe care il produce actul raportat la o situatie juridica deja existenta

Acte constitutive Acte translative Acte declarative