Subiecte OTR.

Varianta 1.

1.Grosimea smaltului-Smaltul acopera toata coroana anatomica ã dintelui si se sprijina pe dentina subiacenta.Grosimea sa este variabila , atat in raport cu grupul de dinti cat si cu diferite zone de pe suprafata coronara ã aceluiasi dinte.-2,5-3 mm la nivelul uspizilor molarilor;-2,3-2,5 mm la nivelul cuspizilor pm;-2 mm la nivelul marginii incizale ã dintilor frontali;-0,2 mm la coletul incisivilor laterali.Grosimea cea mai mare este regasita la nivelul suprafetelor ce intervin activ in procesele de masticatie:suprafete ocluzale, marg incizale, zone in care se exercita cea mai mare presiune in timpul actului masticator.-grosimea smaltului descreste pe masura ce se coboara spre coletul dentar, unde se termina sub forma unei muchii inguste, care vine in relatie cu cementul radicular.-in 60-65% din cazuri smaltul este acoperit de cement; 30% smaltul se intalneste frontal cu cementul; in 5-10% cazuri smaltul si cementul nu au contact direct, lasand o portiune de dentina descoperita in zona coletului dentar.In zona coletului smaltul este ft subtire, cu prisme putine, aspect atipic, ft fragile, iar in dentina canaliculele dentinare sunt mai putine cu diametru redus.

2.PredentinaEste o structura situata la granita dintre dentina pr-zisa si pulpa dentara si are o structura particulara datorita situarii sale intre cele 2 structuri diferite.-banda ingusta eozinofila, formata din fibre de colagen cu origine in tesutul pulpar, structurate intr-o matrice extracelulara nemineralizata, reprez de o mare cantitate de subst fundamentala amorfa.-capacitatea matricei predentinei de ã lega saruri minerale este mare, declansand procesul de mineralizare ã acesteia.-aici fibra Tomes prezinta caracteristici ce reflecta o zona de tranzitie de la corpul celuar la prelungirea pr-zisa, nr de organite celulare variind in fct de activitatea din zona.

3.Inlocuitorii de zahar.-pt reducerea factorului cariogen reprezentat de cantitatea de zahar din alimentatie.Indulcitori naturali-zaharide :glucoza, fructoza, galactoza ;

-polioli(alcooli dulci): sorbitol, manitol, xilitol, maltiol, lactiol; - polipeptide:thaumatin, monelin.

Indulcitori artificiali:zaharina, ciclamat, aspartam.Dupa potentialul cariogen:-hidrati de carbon cu actiune cariogena mai mica decat ã zaharozei—siropul de porumbce are 50% glucoza si 50% fructoza

--zaharul de cuplare, un amestec de polimeri de glucoza si fructoza obtinut prin inginerie geneticaIn raport cu cantitatea de calorii: -indulcitorii mai putini calorici:zaharina-folosita in alimentatia persoanelor cu diabet, grad de indulcite de 300 ori mai mare decat ã sucrozei;

-in concentratii mari (0,5%) are efect cariopreventiv, nu este metabolizata de placa bacteriana avand efect redus de inhibare ã acesteia, inhiba cresterea Streptococului Mutans.

-sub forma de tablete, in conc >0,1% are gust amarui –metalic( de bitter).

Aspartamul- are grad de indulcire de 200 de ori mai mare decat ã sucrozei;-in mod natural in ceai, cafea instant, gelatine, budinci, se poate adauga in gume de

mestecat, bauturi, etc.-se presupune ca inhiba streptococul.

Ciclamatul de sodiu- indulcitor cu grad de indulcire de 30, cu gust mai putin amar decat al zaharinei. -indulcitorii calorici :-sunt polioli, nu influenteaza ph-ul placii bacteriene, sunt trenaf in zahar la nivelul ficatului si se rezorb lent in intestin. In cantitati mari pot provoca diaree.Sorbitol, Manitol-polioli cu actiune mai putin cariogena decat zaharoza, cu un grad de indulcire de numai 0,5 respectiv 0,6 .

-sunt fermentate lent de microorganismele placii bacteriene, de Streptococus Mutans.

-rata productiei de acizi e mica fata de cea ã sucrozei, glucozei si fructozei, si produc o mica scadere ã ph-ului.

-sorbitolul se gaseste natural in mere, alge, alimente pt diabetici, siropuri medicinale.; iar manitolul in compozitia unor ape de gura, paste de dinti si gume de mestecat.

Xilitolul-capacitate egala de indulcire ca zaharoza, dar nu este fermentat de Streptococus Mutans si la dizolvarea sa se produce o absorbtie de caldura care produce un gust dulce –racoros.

- este cel mai eficient substituent nutritiv al zaharozei.- Reduce formarea de acid in placa dentara, are dezavantajul ca este de 10 ori mai

scump ca zaharul- Nu pozte fi metabolizat de microflora bacteriana si in paralel cu F poduce secretie

salivara abundenta , prelungita si inhiba acumularea placii bacteriene.- Reduce prevalenta cariei cu 46%, remineralizeaza leziunile carioase necavitare.- Fol in paste de dinti si gume de mestecat.

Lycasin-amestec de sorbitol , mnitol, alti alcooli, efect cariogen redus, nu se metabolizeazaAlimente care reduc in mod activ efectele zaharului din alimentatie si inhiba demineralizarea.Efect benefic il au: painea neagra, gume de mestecat fara zahar, branza prin aportul de Ca, fofati prin stimularea secretiei salivare.; laptele prin cazeina, Ca, fosfati; cacao, lemn dulce cu efect carioprotector.

4.Linerii de manusa

=ãplicare lor in strat uniform pe tegument dupa asepsia uzuala sau chirurgicala ã mainilor, creeaza o micropelicula invizibila denumita generic ‘liner’ manusa care are caracteristici:

- protejeaza pielea pe o perioada de 3-4 ore contra microorg, subst chimice, agenti alergeni;

- permite perspiratia naturala ã pielii- conserva pielea mainilor in stare hidratata si elastica;- previna apartita dermatozelor;- ajuta la evitarea macerarii pielii dupa o transpiratie excesiva in timpul unor

interventii de durata;- faciliteaza aplicarea manusilor din latex.-

5.Clorhexidina- are activitte bactericida impotriva bact G+ si G- si fungicide.-efectul sau asupra Streptococului Mutans este mai mare decat asupra

Streptococului Sanguis si ã lactobaciluluiMod de actiune:- se leaga de suprafate precum pelicula smaltului, hidroxiapatita, membranele mucoaselor orale;

- stabileste legaturi cu supraftele bacteriene incarcate negativ det. Distrugerea componentelor citoplasmatice, si pe cele cu molecula mica;

- inhiba enzmele metabolice principale bacteriene:glucoziltransferaza, fosfoenolpiruvat, fosfotransferaza.

Tratamentul cu clorhexidina trebuie repetaat la 6 luni, reaparitia Streptocului Mutans dupa aceasta perioada fiind datorata slabei penetrabilitati ã clorhexidinei in placa din fosete, fisuri si de pe supraf aproximale.-fluorizarile locale cresc potentialul antiseptic al clorhexidinei.( activitate anticariogena crescuta)-prin utilizarea ã 10 ml solutie de clorhexidina 0,2% pt caltitul bucal, pe o perioada de 2 saptamani, timp de 1 min/ 2 ori pe zi, o recolonizare cu bacterii cariogene are loc abia dupa 4-6 luni.-Clorhexidina este comercializata si sub forma de gel, cu conc de 1% si se aplica profesional cu o seringa de plastic sau cu ajutorul periutei dentare de catre pacient.Clatitul bucal cu clorhexidina este indicat: pers cu risc crescut de carie, indif de categoria de varsta si in asociere obligatorie cu fluorizari locale

-pt prevenirea transmiterii Streptococului Mutans de la mama la sugar ( ult trimestru de sarcina si primele 6 luni ale sugarului) si la copil , de la dd temporari al cei permanentiFol clorhexidinei fara recomndare medicala determina:-gust amar-scaderea acuitatii gustative;- colorarea dintilor si ã limbii in maroniu;-iritatii si descuamari ale mucoasei orale;-edem al glandelor salivare parotide;TRICLOSANUL- spectru larg de actiune antimicrobiana, are rol imp in reducrea placii bacteriene, ã gingivitelor, ã formarii tartrului sia aparitiei cariilor dentare.

-prin utilizarea triclosanului 3% si 2% copolimer in pasta de dinti, s-ã observat o scadere ã formarii placii bacteriene si ã aparitiei gingivitelor

6.Functiile salivei

1.regleaza ph-ul prin sist sale tampon;2.mentine echilibrul ecologic al cavit bucale; indepparteaza resturile alimentare si alte particule straine ce pot constituii medii de cultura pt dezvoltarea microorg.;3 .are rol de diluare(clerance);4.rol de lubrifiere ã mucoasei bucale prin umectarea sa continua si tapetarea ei in strat fin cu mucina, are consecinte trofice, digestive, fonetice.5. rol in digestie, cu formarea bolului alimentar cu ajutorul amilazei salivare;6. rol in excretia unor cataboliti, subst org si anorganice, medicamente;7. favorizeaza perceptia gustativa ;8. prin prezenta apei are efect de spalare si datorita apei si mucine are rol in masticatie si fonatie.

7.Factorii..teoria moderna in aparitia cariei.

Carenta in vitamine-vit. Au rol important in etapa de formare ã matricei organice si de mineralizare ã dintilor. Cele mai importante vitajmine sunt cele liposolubile à si C si vit B hidrosolubila.Carenta in vit Ã- vit ã are rol imp in formarea epiteliului adamantin, care secreta matricea organica ã smaltului.-deficitul de vit à in perioada formarii matricei organice ã smaltului poate determina metaplazii severe ale smaltului.- in carenta ft grava ã vit à pot sa apara leziuni hipoplazice la dintii temporari. -atrofia org smaltului cu sistarea formarii lui

-larirea zonei de predentina care se formeaza in momentul prezentei avitaminozei Ã

-mineralizare deficitara ã dentinei primului molar superior;- intarzieri in eruuptia dintilor.

Carenta in vit C(acid ascorbic);

-vit C are rol ft imp in odontogeneza, in dezv si diferentierea odontoblastilor si in sinteza colagenului dentinar.-are rol in formarea parodontiului marginal si al pulpei dentare-se observa urm defecte:- lipsuri dentinare, microchisturi in smalt, microhemoragii( are repercursiuni mai mult asupra sugarilor, copiilor);Vitamina B1-in procesele metabolice, fiind indispensabila metab intermediar al hidratilr de carbon. In lipsa vit B1 subt organica ã smaltului va avea un procent de proteine diminuat fata de normal.OligoelementelePrincipiile nutritive(glucide, proteine, lipide)1.Glucidele-det perturbari in form smaltului, creste frecventa scariei, smaltul format erste mai putin mineralizat si scade rezistenta la carie2.Proteine-rol important in structurarea tes dure dentare, in principal al smaltului, dinti mai mici si fisuri de smalt mai profunde.3.Lipidele-daca lipsesc in perioada de formare ã matricei organice ã smaltului, det o carenta in AA esentiali si leziuni ale ameloblastilor.Smaltul format in aceasta perioada are aspect de ‘fagure de miere’ prin formarea meomogena ã matricei organice ã smaltului-in perioada posteruptiva , lipidele favorizeaza cariopreventia, impiedicand depunerea de PD pe supraf dentare prin schimbarea proprietatilor de suprafata ale smaltului. Bolile infecto-contagioaseAfect infecto-contagioase precum rujeola, scarlatina, varicela, facute de femeia insarcinata sau de copil in perioada de formare ã matricei organice ã smaltului, pot antrena hipoplazzii ale smaltului.-sifilisul congenital det defecte importante la nivelul coroanelor denatre, hipoplazii ale smaltului dd incisivi si ai primului molar ai ambelor arcade, dintii sunt mai mici , cu aspect dde forma tronconicaPerturbarea mineralizarii matricei organice ã smaltuluiCarenta in calciu si fosfor

-fosfati;-magneziu;-fluor;-confera dintilor o rezistenta crescuta la carie, confera reducerea solubilitatii

smaltului in mediu acid, cre creste rezistenta la carie.Carenta in vit D.

Perturbarea etapei de maturare preeruptiva ã smaltuluiFactori loco-regionali

8.DMF-S,DMF-T

Indicii de apreciere ã cariei.Se realizeaza prin stabilirea :-nr de dinti (supraf) cu leziuni carioase netratate(D);-nr de dinti (supraf) lipsa (M);-nr de dinti (supraf) obturate(F)DMF-S care se refera la numaratoarea suprafetelor si DMF-T care se refera la numaratoarea dintilor.-in entitia temporara este def-t sau def-s unde ‘e’ reprez nr dintilor temporari extrasi.Criteriile fol in definirea prezentei cariei reprezinta o valoare prag; suprafetele indemne de carie includ o proportie necunoscuta de diagnostice fals –negative.In consecinta, orice estimare ã prevalentei cariei va fi subestimata in raport cu prealenta reala(necunoscuta).

Atunci cand inregistram un dinte ca fiind lipsa, trebuie sa avem siguranta ca ã fost pierdut in urma evolutiei cariei dentare.(ex: extractia molarilor de minte)

Chiar daca aceasta certitudine exista, includerea lui ‘M’ in indicele DMF-S poateconduce la o supraestimare considerabila ã experientei carioase ã individului( rezultate fals-pozitive) Ex: un molar are doar suprafata ocluzala afectata de carie, dar datorita unei evolutii rapide se poate ajunge in final la extractia lui; in acest caz in scorul DMF-S vor aparea inca 5 suprafete extrase.De aceea componenta ‘M’ este frecvent exclusa din scorul DMF-S , dar este intotdeauna inclusa in scorul DMF-T

In cazul componentei ‘F’ atunci cand o singura suprafata este afectata de carie, este posibil ca restaurarea cavitatii sa fi fost extinsa pe suprafete dentare necariate, pt realizarea retentiei. Si in acest caz va fi inregistrat un rezultat supraestimat e experientei la carie.:(

9.Factorii de care depinde formarea placii si etapele

Factorii de care depinde formarea PD:dieta alimentara, cantitatea si calitatea salivei, varsta pacientului, igiena orala aranjamentul dintilor pe arcada, prezenta unor afectiuni generale.Are loc in 3 etape:

1. formarea unei pelicule care acopera dinteel;2. colonizare bacteriana initiala ã peliculei;3. colonizare secundara sau maturare ã peliculei.1. pelicula primara reprez faza initiala de dezv ã PD.

-toate supraf dentare, mucoasele bucale vor fi acoperite cu aceasta pelicula cu structura organica , form din glicoproteine salivare ,lichid crevicular, resturi celulare etc.-in primele ore este lipsita d microorganisme, dare colonizata rapid de bacterii( bactrii pioniere), nu sunt dependente de prezenta zaharozei. Grosime 0.5-3μm2. trecerea de la pelicula la PD e ft rapida, facandu-se prin depunerea primului strat de coci si bacili G+ in special lactobacilil si Actinomyces Vascosus, celule epit si PMN.-form initiala ã placii dureaza 2 ore apoi apare colonizarea initiala pe supraf ocluzalaa ã dintilor - la 2 zile de la formare, PD isi dubleaza masa si in decursul ã 21 zile, coloniile microbiene devin stabile.

3. PD continua sa se populeze cu bacterii secundare , sa se maturizeze astfel in final sa contina o cantitate ft mare de germeni la care se adauga Ca, fosfor, K, Na, Mg, hidrati d ecarbon, enzime , acizi, germeni etc- in 30 zile de la colonizarea peliculei primare, apare PD matura.

Varianta 2

1.Rolurile smaltului

1.prin grosimea sa, smaltu lalaturi de dispozitivul de sustinere al dintelui in alveola, care preia mare parte din presiunile masticatorii exercitate asupra dintelui si le repartizeaza intregii arcade dentaresi de aici mai departe osului maxilar, are ROL in neutralizarea partiala ã presiunilor masticatorii;

2.Protejeaza prin grosimea si structura sa, tesutul pulpar de excitatiile fizice , chimice si electrice din cavitatea bucala;

3. prin forma sa neregulata are un rol activ in procesele functionale, favorizand triturarea, apucarea , taierea alimentelor si formarea bolului alimentar.Forma neregulata ã supraf dentare creeaza, in egala masura zone de susceptibilitate la acrie.

2.Caractere fizice dentina(enumerare)

-culoarea la dintii temporari este alb-galbuie si galben deschis la dintii permanenti.Dentina devine mai inchisa la culoare odata cu inainteraa in varsta.-semitransparenta:dentina este mai putin transparenta decat smaltul;-duritatea:5 pe scara Mohs , mai mare decat ã osului, dar mai mica decat ã smaltului.-conductibilitatea termica si electrica:este mai mare decat ã smaltului in scopul evitarii inflamarii pulpei -depresibilitatea:prezinta grad mic de elasticitate-radioopacitate:maimica decat ã smaltului si ã osului dar mai mare decat ã cementului.datorita gradului de mineralizare.-permeabilitatea:datorita tubilor dentinari care o strabat de la jonctiunea amelo-dentinara si pana la tesutul pulpar este un tesut permeabil.

3.Cementul acelular si afibrilar

-este cementul lipsit ed ceule si de fibre, format la sf perioadei de maturare ã smaltului, inaintea eruptiei dintelui pe arcada.-se gaseste situat in zonele de degenerescenta ale epit adamantin redus, de la nivelul coletului dentar.-este un strat subtire cu aspect de plaje izolate, si cu o prezenta doar in 60% din cazuri, acoperins smaltul cervical pe o anumita intindere.-absenta sa in 40% din cazuri sugereaza faptul ca prezenta sa nu e indispensabila-nu are functii de legare prin adeziune la dinte.

4. Biohazardul

Clasificarea diverselor boliinfectioase pe plan international se face pe baza nivelului de risc biologic(biohazard) :Nivelul1 : Bacillus subtilis, E Coli ; varicela ;Nivelul 2: Hepatita B,C, gripa, virusul West Nile, salmonela;Nivelul 3: Anthrax, HIV,SARS,pojar, TBC, febra tifoida, febra ga;bena;Nivelul 4: Febre hemoragipare, Ebola etc.

5.Rolul echipamentului de protectie

-rolul de ã proteja pielea si membranele , mucoase(ochi, nas gura) ale cadrelor medicale in caz de expunere la materiale infectate(potential infectate) provenite de la pacient;

-ã limita efectele adverse ce pot fi induse de contactul cu diverse substante chimice utilizate in cadrul etapelor de tratament medical sau de intretinere efectuate in cab de medicina dentara.

-reduce riscul de transmitere de agenti patogeni pe cale sanguina sau aeriana(secundar) si face parte integranta din precautiunile universale sau aditionale.

-sunt de unica folosinta , folosite de unsingur cadru medical si secundar l apacient, pt ca unele dintre ele pot fi folosite la maimulti pacienti dupa o decontaminare corespunzatoare, in timp ce altele sunt schimbate de mai multe ori, in fct de necesitati.

6.Rolul cariopreventiv al lichidului bucal;

1. scurteaza timpul de clerance(diluare) al alimentelor fermentabile;2. scurteaza timpul de clarence salivar al microorganismelor cariogene prin aglutinare si

spalare mecanica;3. tamponeaza aciditatea bucala prin sistemele tampon si datorita unor subst,

alcaline(sialina, uree erc);4. inhiba metab bacteriilor si are efect bactericid;

5 . previne colonixarea smaltului cu microorg cariogene;6. inhiba adeziunea microbiana;7. satureaza PB cu subst minerale ce protej smaltul importiva demineralizarii;8. ajuta la remineralizarea proceselor carioase incipiente necavitare prin formare de fosfati de CA , activitate potentata ce F.

7.Blocare prin imunizare.

Obiectivu ll teoretic al vaccinarii consta in amplificarea potentialului protector al sistemului imun.-imunizarea sistemica nu confera siguranta in tratamentul preventiv al cariei dentare si s-ã demonstrat utilitatea metodelor si mec care induc raspunsuri salivare imune impotriva streptococului mutans.- pt controlul placii bacteriene, cea mai utila si specifica metoda este folosirea unor anticorpi omologi ai componentelor de suprafata sau extracelulare microbiene, prin metoda imunizarii mucozale.Ig à secretorie este principala clasa de AC elaborata de sist imun local si principala Ig din saliva, apara impotriva colonizarii suprafetelor dentare de catre streptocoii mutans.-

Estte produsul sistemului imun mucozal comun, format din limfocitele B si T sidescendentii lor.-metoda traditionala de imunizare mucozala este cea orala dar se stie ca mai eficienta este imunizarea nazalapt ca produce raspuns imun local atat in secretiile nazale cat si in saliva.-categoria de varsta careia i se adreseaza acest tip de vaccin : copiii-varsta optima de vaccinare este cuprinsa intre 6-18 luni. O revaccinare se recomanda incepand cu varsta de 6 ani, cand incepe perioada dentitiei mixte.

8.Modalitatea prin care intervin hidratii de carbon in cariogeneza

-contactul hidrocarbon cu dintele este factor esential in cariogenitate, ca si timpul de stationare(de clerance) in cavitatea bucala ã hidratilor de carbon are legatura directa cu efectul lor cariogen.- participarea anumitor forme fermentabile de hidrocarbonate in formarea placii bacteriene care depinde de proportia de : momozaharide, dizaharide, polizaharide;-posibilitatea ca majoritatea formelor sa fie metabolizate pana la acid lactic;-dintre hidratii de carbon, cei mai cariogeni sunt:♠ ZAHAROZA

♠♠♠hidratul de carbon cu cel mai mare potential cariogen pt ca: ♠ este folosit de microorganisme pt inmultire si dezvoltare;

♠ substratul esential al polizaharidelor extracelulare insolubile din constitutia placii bacteriene;

♠ usor fermentabil d catre microorganisme; ducand rapid la aparitia unei cantitati mari de acizi organici;

♠ are capacitatea de ã intensifica producerea de glicani care prin acumulare , cresc grosimea placii bacteriene si aderenta sa la smalt si asigura astfel o bariera de protectie fata de sistemele tampon din lichidul bucal; pH♠ul ramanand in aceste conditii scazut o perioada de timp mai lunga;♠♠♠ Monozaharidele (lactoza, galactoza) sunt mai putin cariogene, efectul lor patogen este dependent de timpul de stationare in cabvitatea bucala, deci de factorii care conditionaeaza cleranceul♠♠♠din desfacerea dizaharidelor si polizaharidelor, vor rezulta acizi organici , dar ritmul de formare precum si cantitatea lor este mica.

!!!!!!!( de aici)♠ zaharoza este substratul esential pt sinteza polizaharidelor extracelulare insolubile( glucan, fructan) cu rol important in adezivitatea placii bacteriene pe suprafata smaltului.♠aceasta sinteza este atribuita in mod special streptococului mutans;♠majoritatea tulpinilor de streptococ au un cuplu de enzime care permit sinteza de polizaharizi intracelulari, fol substraturi ft variate de hidrati de carbon: amidon, glucoza, zaharoza;♠prin actiunea florei microbiene, hidratii de carbon sunt metabolizati pana la treapta de acizi.

♠datorita acizilor, pH♠ul de la interfata placa♠smalt coboara pana al valori intre 4,8♠5,2 ;cu cat consumul de h de c este mai mare, si contactul cu dd mai lung, apare ph critic si demineralizarea smaltului 9.Sigilarea santurilor si fosetelor

Fosetele si santurile sunt zone cu susceptibilitate mare la carie din cauza retentiei placii bacteriene si ã eficientei scazute ã fluorizarilor locale.♠sigilarea santurilor si fosetelor are cel putin 3 efecte:●sigilarea pp umplerea fosetelor si santurilor cu o rasina rezistenta la atacul acid;- sigilarile impiedica dezv streptococilor mutans in habitatul lor preferat;- fosetele si santurile pot fi curatate mai usor si mai eficient;@ dezavantaje:-riscul ca sub sigilant sa se afle carie;-retentia precara ã materialului de sigilare mai ales atunci cand nu se poate face izolare efectuata corect;-pret ridicat/ Studiile arata ca leziunile active sigilate NU mai progreseaza , iar retentia sigilarilor este mai buna decat cea ã obturatiilor ocluzale cu amalgam.

Sigilarea se face cu mat compozite, cimenturi ionomere de sticla si dupa sigilare se aplica un tratament de fluorizare locala.-se indica izolarea fosetelor si santurilor imediat dupa eruptia dintelui-;- M1 si M2 de obicei cei mai indicati-izolarea perfecta, contaminarea cu saliva fiind cauza principala ã esecurilor;-indicatia de sigilare ã dd temporari se rezuma la pacientii cu risc crescut de carie;-sigilarea trebuie controlata la intervale de 6 luni, deoarece pierderea adezivitatii la smalt este frecventa.

10.Placa bacteriana, localizare, structura,metode de evidentiere.

Placa bacteriana este un depozit moale care formeaza un biofilm care adera de suprafetele dentare dure dar si de diiferite structuri din cavitatea bucala(mucoasa bucala, restaurari coronare, proteze fixe, mobilizabile etc). Acest depozit moale este format din microorganisme unite intre ele cu ajutorul unei matrici organnice, iar colonizarea suprafetelor dentare de catre acestea este dependenta sau independenta de zaharoza.PB poate fi supragingivala si subgingivala.-placa supragingivala este localizata pe suprafata bucala si linguala ã dintilor , sau pe cea palatinala; pe suprafetele proximale, in santuri si fisuri.-poate fi vizualizata pe suprafata coroanelor clinice ale dintelui si pe marginea gingivala, atunci cand are grosime mai mare si devine o masa de culoare alba sau galbena.

Placa subgingivala se depune in santul gingival si pungile parodontale, nu se observa direct cu ochiul liber ci doar cu revelatorii de placa(subst colorante speciale) sau la palparea cu sonda dentara.

Revelatorii de placa trebuie sa nu fie toxici; sa aiba capacitate crescuta de colorare ã PB fara ã colora tes dure dentare; sa persiste culoare si dupa clatire,; sa se indeparteze usor dupa periajul dentar.Cele mai cunoscute substante revelatoare de placa sunt:-tinctura de iod 2%; albastru de toluidina 1%; eozina 1%; hematoxilina 0,1%;

Are loc in 3 etape:5. formarea unei pelicule care acopera dinteel;

6. colonizare bacteriana initiala ã peliculei;7. colonizare secundara sau maturare ã peliculei.2. pelicula primara reprez faza initiala de dezv ã PD.

-toate supraf dentare, mucoasele bucale vor fi acoperite cu aceasta pelicula cu structura organica , form din glicoproteine salivare ,lichid crevicular, resturi celulare etc.-in primele ore este lipsita d microorganisme, dare colonizata rapid de bacterii( bactrii pioniere), nu sunt dependente de prezenta zaharozei. Grosime 0.5-3μm2. trecerea de la pelicula la PD e ft rapida, facandu-se prin depunerea primului strat de coci si bacili G+ in special lactobacilil si Actinomyces Vascosus, celule epit si PMN.-form initiala ã placii dureaza 2 ore apoi apare colonizarea initiala pe supraf ocluzalaa ã dintilor - la 2 zile de la formare, PD isi dubleaza masa si in decursul ã 21 zile, coloniile microbiene devin stabile.3. PD continua sa se populeze cu bacterii secundare , sa se maturizeze astfel in final sa contina o cantitate ft mare de germeni la care se adauga Ca, fosfor, K, Na, Mg, hidrati d ecarbon, enzime , acizi, germeni etc- in 30 zile de la colonizarea peliculei primare, apare PD matura.

VARIANTA 3

1.Permeabilitatea dentinei.

-datorita prezentei numerosilor tubi dentinari care o strabat de la jonctiunea amelo-dentinara spre pulpa , este un tesut permeabil.-permeabilitatea sa este mai mare la dintii permanenti tineri si de ea depinde aparitia durerii dentinare si depinde de o serie de factori:

-varsta pacientului, modificarile histologice care se petrec odata cu varsta, remineralizarea prin saliva; apozitia de dentina tertiara;7oate interfereaza cu transmisia hidrodinamica prin canaliculele dentinare.

-profunzimea cavitatii, si deci raportul plagii dentinare cu pulpa dentara. Cu cat deentina denudata este mai aproape de camera pulpara, cu atata diametrul canaliculelor dentinare este mai mare, fibrele mnervoase terminale sunt mai aprope de mediul exterior, deci transmiterea durerii este mai promptadecat in situatia in care stratul de dentina ce separa camera pulpara de mediul bucal este mai bine reprezentata;

-proteinele salivare sau plasmatice care pot produce o inchidere temporara ã canaliculelor dentinare limitand transmiterea stimulilor nociceptivi, deci aparitia durerii pe timp limitat;

- datorita unor diferente regionale : neregularitati canaliculare asociate cu depunere minerale;depozite de colagen intracanalare.

2.Functiile cementului.

- reprezinta stratul tisular necesar pt atasarea ligamentelor alveolo-dentare care unesc radacina si osul alveolar intr-o legatura flexibila. Lipsa cementului de pe suprafata radiculara ar face ca rad dintelui sa nu poata fi fixata in alveola deoarece ligamentele alveolo-dentare nu se pot fixa de dentina.

- Protejeaza radacina dentara;

- Mentine relatiile ocluzale si permite adaptarea functionala ocluzala, prin compensarea pierderilor de substanta dura dentara ca urmare ã proceselor de uzura;

- Permite repararea pierderilor de substanta radiculara aparuta dup traumatisme;, rezorbtie radiculara externa;

- Se depune permanent pe suprafata radiculara peste cementul ibatranit, asigurand astfel pastrarea intacta ã ligamentului allveolo-dentar si functia sa normala.

- Dintii mandibulari prezinta hipercementoza de 4,5 ori mai mult decat cei maxilari.- Hipercementoza functionala-ca urmare ã suprasolicitarii masticatorii ã

parodontiului de sustinere si se manifesta prin cresterea unor aripioare laterale in spatiul periodontal.

- Hipercementoza fiziologica-apare paralel cu atrofia oasoasa ã parodontiului marginal det de varsta;

- Hipercementoza cu localizare la nivelul furcatiei radiculare, poate determina sudarea rad intr-una daca se depune excesiv;

- H. Periapicala in cazul unor procese apicale cronice;- h aparuta in urma unor traumatisme; etc.

3.Clasificarea mastilor.

1 Masti de consultatie- realizate din celuloza dispuza intr-un strat, asigura o protectie variabila la particule cu diametru peste 5 mili m de la o dist de pana al 1 m.-majoritatea microorg parogene au dimensiuni inferuoare si capacitatea mastilor de protectie antimicrobiana este ft redusa..se numesc masti nefiltrante2.Masti chirurgicale(filtrante)-realizate din TNT –tesut netesut, creste capacitatea de filtrare.-mastile din TNT au urm caracteristici:-rreptunghiulare cu 2-3 pliuri pe axul lung al mastii, ce le asigura flexibilitate marita, au ca sistem de fixare supranazala o banda metalica modelabila- hemicupe( scoica, botnita)-cu dimensiuni standard; rigide fara posibilitate de adaptare l contururile faciale ale purtatorului.

4.

Propunerea mea este urmatoarea:

29 ian - Radiologie

5 feb - Pedagogie

8 feb - Ergonomie + diagnostic

11 feb - Preventie

15 feb - OTR

18, 19 feb - Imuno

21 feb - Gineco