Rezolvari bilete MNC1

8/12/2019 Rezolvari bilete MNC1

1/38

Biletul 1

1.Enumerati si definite cele mai importante 3 calitati nautice ale navei.

Flotabilitatea-Reprezint proprietatea navei de a pluti la un pescaj mediu determinat,avnd la bord ncrctura necesar ndeplinirii misiunii sale.

Stabilitatea-Reprezint capacitatea pe care o are nava, scoas din echilibru sub influenaunor fore exterioare, de a reveni n poziia iniial n momentul ncetrii aciunii forelor. Forelecare acioneaz asupra navei sunt vntul, valurile, fora centrifu! ce apare pe timpul !iraieinavei.

Nescufundabilitatea-"ste capacitatea navei de a pluti #i de a-#i menine stabilitatea nsituaia cnd unul sau mai multe compartimente au fost inundate cu ap n urma producerii unoravarii la corpul navei.

Soliditatea-"ste capacitatea navei de a nu se deforma atunci cnd asupra sa acioneazfore exterioare din toate direciile $vnturi, valuri, diverse !reuti, etc%. &oliditatea este ocalitate tehnic ce ine de construcia navei. &tructura de rezisten a osaturii navei este elementul

principal n ecuaia soliditii.2.Explicati ancorarea navei cu viteza inainte pe calm si fara curenti.

poz. ' - in aceasta pozitie se volteaza lantul ancoreipoz. ( - lantul cade in banda

poz. ) - nava i*i cauta pozitia de echilibru3. Domeniul de aplicare al Colrega% +rezentele re!uli se aplic tuturor navelor aflate n mare lar! #i pe toate apele nvecinatenavi!abile pentru navele maritime.b% ici o prevedere a prezentelor re!uli nu trebuie s mpiedice aplicarea prevederilor speciale,stabilite de ctre autoritatea competent, cu privire la navi!aia n rade, porturi, fluvii, lacuri saucile navi!abile interioare cu acces la marea lar! #i navi!abile pentru navele maritime. cesteprevederi speciale trebuie s fie ct mai conforme posibil cu prezentele re!uli.


2/38

c% ici o dispoziie din prezentele re!uli nu trebuie s mpiedice aplicarea prevederilor specialestabilite de !uvernul unui stat cu privire la suplimentarea numrului luminilor de poziie, asemnalelor luminoase, a semnalelor cu sirena utilizate de ctre navele de rzboi #i navele nconvoi sau n vederea suplimentrii numrului luminilor de poziie, a semnelor ori a semnalelorluminoase expuse de ctre navele de pescuit ce acioneaz n cadrul unei flotile. ceste mijloace

suplimentare lumini de poziie, semnale suplimentare luminoase, semne vizuale sau semnalesonore trebuie, att de mult ct este posibil s fie utilizate astfel nct s nu poat fi confundatecu orice alt lumin sau semnal $semn% autorizat prin oricare din aceste re!uli.d% r!anizaia poate adopta dispozitive de separare a traficului n scopul prezentelor re!uli/e% ri de cte ori un !uvern a determinat c o nav de construcie special sau destinat unoroperaiuni speciale nu se poate conforma tuturor prevederilor cuprinse n oricare din prezentelere!uli, n ceea ce prive#te numrul, amplasarea, btaia sau sectorul de vizibilitate a luminilor sausemnelor, atunci o astfel de nav trebuie s se conformeze altor prevederi similare ce se referatt la numrul, amplasarea, btaia #i sectorul de vizibilitate a luminilor sau semnelor, ct #i ladispunerea #i caracteristicile dispozitivelor de semnalizare sonor, care, dup aprecierea!uvernului n cauz, i permit n aceste cazuri s se conformeze ct mai mult posibil prezentelor

reguli.Biletul 2

1.Ce reprezinta rezerva de flotabilitate pesca!ul si bordul liber.0olumul din corpul navei, situat deasupra liniei de plutire de plin ncrcare se nume#te

rezerv" de flotabilitate, care serve#te plutirii navei #i n condiiile inundrii unui numr limitatde compartimente.

Bordul liber este distanta masurata pe verticala in bordul navei la mijlocul carenei, de lafata superioara a puntii de bord liber pana la linia de plina incarcare

#esca!ul este distanta masurata pe verticala la mijlocul navei de la planul de baza pana lalinia de plutire. &e exprim n decimetri sau npicioare. Reprezint adncimea operei vii la

diferite stri de ncrcare.2.Explicati ancorarea navei pe viteza inapoi pe calm si fara curenti.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Decimetruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piciorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oper%C4%83_viehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Decimetruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piciorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oper%C4%83_vie


3/38

3. Ce se intele$e prin termenul nava conform Colre$%

Termenul Nav include orice mijloace plutitoare inclusiv mijloace fr pescaj i hidroavioanele, folositesau capabile de a fi folosite ca mijloc de transport pe ap.

Biletul 3

1.Ce reprezinta nava canarisitaapupataaprovata si bandata.

1nclinarea constant a navei n jurul axului lon!itudinal pe mare lini#tit, fr vnt, senume#te canarisire.

Bandare-1nclinare transversal a unei nave sub ac iunea valurilor, a vntului sau a incarcaturii asezate !resit etc.

Nava apupata-cand pescajul pupa este mai mare decat pescajul prova, navaesteapupata.Nava aprovata-cand pescajul prova este mai mare decat pescajul pupa,

navaesteaprovata.2.Explicati ancorarea navei prin afurcare

ceast manevr este astfel executat ca ntre lanurile celor dou ancore s se formeze un un!hide 234 5 2(4. &e folose#te atunci cnd n zon exist contracureni care ar putea roti nava ndiferite direcii #i mic#oreaz spaiul pe care !ireaz nava la o mrime a razei de !iraie e!al culun!imea navei. Realizarea acestei manevre va face ca nava s !ireze sub aciunea curentului,valurilor #i a vntului, pe o curb de !iraie elipsoidal.terizarea la locul de ancorare, se face cu vnt din travers #i turaia corespunztoare pentru6ncet nainte . &e fundarise#te ancora din vnt, filnd lan ct pentru dou ancore la un loc$dublu ct este necesar%. &e stopeaz ma#ina, astfel ca nava s ajun! pe punctul de ancorare cu


4/38

ce-a dea doua ancor din inerie #i se manevreaz din crm pentru venirea cu prova n vnt. &efundarise#te #i a doua ancor creia i se fileaz lanul n acela#i timp cu virarea celui de la primaancor, pn la e!alizare.

Ancorarea prin afurcare, mod de execuie:Faza 7. &e manevreaz perpendicular pe direcia curentului #i a vntului, iar pe punctulde ancorare se fundarise#te ancora din vnt #i se fileaz lanul/Faza 77. 8in inerie se parcur!e o distan de cca. 294 5 2:4m, dup care se fundarise#te#i ancora de sub vnt/Faza 777. ava se va orienta dup direcia curentului #i a vntului. &e fileaz lanul celeide-a doua ancore #i n acela#i timp se vireaz lanul primei, pn cnd navaajun!e la jumtatea distanei dintre cele dou ancore, iar ntre cele dou lanurise formeaz ununghi de aproximativ 120o-180o.

&arianta 2'

&e execut- n rade mici unde este spaiu insuficient de manevr- n spaii restrnse unde exist cureni de maree


5/38

- n rade cu adncimi mici- pe fluvii, strmtori, estuare cu maree.

Unghiurile dintre lanurile unei nave ancorate afurcat sunt ntre 600 i 100.

Manevra de ancorare a navei prin afurcare se poate face n 2 moduri!. "u vite#a $nainte prin fundarisirea din #bor a primei ancore %fi&. '.'(2. "u vite#a $napoi la fundarisirea primei ancore %fi&. '.)(

Ambele moduri de ancorare prin afurcare sunt prezentate pentru condiii de calm.

Ancorarea prin afurcare f"r" cheie de mpreunare;anevra cu ajutorul creia nava poate fi ancorat cu dou ancore astfel ca lanturile ancorelor sformeze un un!hi ntre 234-2(4< se numeste manevr de afurcare. ceast manevr prezintavantajul de a micsora spatiul pe care !ireaz nava, ajun!ndu-se la un un!hi de 2(4< ntre

lanturile ancorelor la o mrime a razei de !iratie e!al cu lun!imea navei. +ractic realizareaun!hiului de 2(4< ntre lanturilor ancorelor nu este posibil. Realizarea acestei manevre va faceca nava s !ireze sub actiunea valurilor, vntului si a curentilor, pe o curb de !ira=ieelipsoidal.;od de executare- se navi!heaz perpendicular pe directia vntului>curentului sau perezultanta celor doi factori/- pe punctul de ancorare ales se fundariseste ancora din vnt si se


6/38

fileaz lantul $7%/- din inertie se parcur!e o distant de circa 294-2:4 m, dup care sefundariseste si ancora de sub vnt $77%/- nava se va orienta, iar lanturile vor fi virate n asa fel nctlun!imea de lan= filat s fie e!al n ambele borduri,

realizndu-se ntre lanturile ancorelor un un!hi de apropiere2(4< $777%.3.Ce se intele$e prin nava cu capacitate de manevra redusa%

*+presia nav cu capacitate de manevr redus nseamn o nav a crei capacitate de a manevraconform pre#entelor re&uli este limitat prin natura lucrrilor sale i deci nu se poate ndeprta din drumulaltei nave

Biletul (1.Enumerati si definite cele mai importante 3 calitati manevriere ale navei.

&iteza navei reprezint raportul ntre distana parcurs #i timpul necesar parcur!erii distaneirespective. ?a nave aceasta este exprimat n noduri $!d%, care arat milele parcurse de nava intr-o or.

alt calitate a navei este iner)ia care reprezint capacitatea navei de a-#i continua deplasareaprin ap dup schimbarea re!imului de mers al navei prin stopare sau mers napoi.*ira)ia naveieste capacitatea acesteia de a-#i modifica direcia de deplasare sub aciunea crmei,elicei sau sub aciunea combinat a acestora.2.Explicati ancorarea navei in barba.

Ancorarea n barb;anevra este asemntoare celei de la ancorarea navei cu o sin!ur ancor, diferenta constnd npre!tirea ambelor ancore pentru fundarisit. 1n efectuarea acestei manevre se distin! dou cazuriparticulare si anume- ancorarea n barb cu prova n vnt, curent, etc/

- ancorarea n barb cu vntul, curentul dintr-un bord.Ancorarea n barb cu prova n vnt, curent, etc:- se fundariseste prima ancor $7%/- se asteapt orientarea navei dup ancorare $77%/- se ac=ioneaz masina foarte ncet nainte si se abate nava de pe pozi=ia anterioar cu un un!hide @4curentului sau pe rezultanta celor doi factori/- pe punctul de ancorare se fundariseste ancora din vnt si se fileaz lant $7%/- din inertie se mai parcur!e o distant de @4-:4 m dup care se fundariseste ancora de sub vnt$77%/- dup ce nava se ntoarce se actioneaz masina foarte ncet napoi, permitnd lantului s sefileze ct este necesar sta=ionrii n si!urant la ancor.3.Ce nave sunt considerate a fi cu capacitate de manevra redusa%


7/38

*+presia Nav cu capacitate de manevr redus trebuie s includ urmtoarele nave, fr a se limitans la acestea!( navele ocupate cu lansarea sau ntre-inerea mijloacelor de ntre-inere a navi&a-iei, a unui cablu sau aunei conducte submarine2( navele an&ajate n cercetri sau lucrri sub ap/( navele care, n timp ce se afl n mar fac alimentare cu combustibil sau transbord de persoane,

provi#ii sau marf0( nave ocupate n lansarea sau recuperarea aeronavelor'( navele an&ajate n opera-iuni de dra&are a minelor)( navele an&ajate n opera-iuni de remorcare care n&reunea# mult capacitatea remorcherului iremorcii sale de a modifica drumul.

Biletul +

1.Care sunt fazele curbei de $iratie%

Fazele !iratiei navei sunt $fi!.2A.2%- faza initialB/- faza de evolutie/- faza de !iratie.

Faza initial, a $iratiei Faza initiala a !iratiei navei ncepe n punctul initial al !iratiei"ig.,cnd se modificB un!hiul de crmB functie de valoarea noului drum/ nava se deplaseazB lateral nbordul opus punerii crmei, totul durnd maximum cteva zeci de secunde.

Faza de evolutie'Faza de evolutie incepe din!1punctul din care nava se deplaseazB pe curbade !iraie $centrul de !reutate al navei descrie aceastB curbB ce are o formB de spiralB%. xalon!itudinalB a navei formeazB cu tan!enta la curba de !iratie un!hiul de derivatie#care creste,odatB cu deplasarea pe curba de !iraie, pnB la o valoare maximB dupB care scade spre zero,odatB cu venirea la noul drum, $acesta poate lua valori cuprinse ntre 9-:4pentru navele mari si(-244pentru navele mici%.

Faza de $iratie'Faza de !iratie, de !iratie uniforma, sau de !iratie propriu - zisa ncepe n!$punctul de terminare al fazei de evolutie, iar traiectoria pe care se deplaseazB nava ia formaaproximativB a unui cerc, un!hiul de derivatie se mentine constant, viteza se mentine constantB lao valoare de @4-94 C din viteza initialB de !iratie.


8/38

2.Explicati ambosarea navei prin ancorarea cu sprin$

Manevra de ambosare a navei prin ancorare cu pring?a lanul de ancor se prinde cu ajutorul unei chei de mpreunare o parm metalic $#prin!%, care estecondus pe ln! bordaj #i voltat la babalele de la pupa. +rin filarea lanului de ancor odat cu #prin!ulnava se va amplasa n poziia dorit.Pregtiri la bordul navei pentru ambosare:

- se d prin urechea de la pupa navei, spre prova, o parm metalic $#prin!%, care este susinut de-alun!ul exteriorul bordajului, de atrntori n dublin/- la prova pe teu! #prin!ul se strn!e colac #i va fi aruncat n ap nainte de fundarisirea ancorei/- !a#a de la captul liber al #prin!ului se prinde printr-o cheie de mpreunare de inelul ancorei.

?un!imea #prin!ului trebuie s fie o dat #i jumtate ct adncimea apei din locul de ambosare, deoarecen caz contrar prin fundarisirea ancorei, le!turile n dublin din exteriorul bordajului care-l susin se vorrupe, fiind pericol de prindere a parmei la elice.Manevra navei pentru executarea ambosrii- se manevreaz nava spre punctul de ambosare sub un un!hi de 3445 @44 fa dedirecia din care acioneaz curentul #i vntul/- n punctul de ambosare se imprim navei inerie spre napoi pentru ca ancora smu#te, iar #prin!ul s se ntind nainte, evitnd astfel prinderea lui la elice/- se arunc la ap #prin!ul fcut colac, meninnd le!turile n lun!ul bordajului/- se fundarise#te ancora/

- la terminarea ineriei spre napoi se vor desface le!turile care susin #prin!ulmai puin cea de la pupa, care se va menine pe tot timpul ambosrii/- la pupa navei cu ajutorul cabestanului sau a vinciului, #prin!ul va fi virat pn

&arianta 2'Meninerea unei nave la ancor n aliura dorit fa de vnt sau curent se numeteambosare. 1copurile ambosrii sunt ventila-ia natural la toate ma&a#iile %n #one calde( operarea navei n rade deschise prin facilitarea acostrii navelor mici n vederea ncrcriisau descrcrii navei e+ecutarea de lucrri la opera vie cu scafandrii sau a unor lucrri cu echipajul n afarabordului


9/38

lansarea la ap sau ridicarea la bord a ambarca-iunilor.3rocedee de ambosare prin ancorare cu prin& prin darea unui prin& la lan-ul ancorei fundarisite prin fundarisirea unui ancorot

prin folosirea &eamandurilor ca puncte de sprijin.

3.Ce se intele$e prin nava nestapana pe manevra sa%

*+presia nav care nu este stp4n pe manevra sa nseamn o nav care, n anumite circumstan-e, nueste n stare s manevre#e aa cum cer pre#entele re&uli i deci nu se poate ndeprta din drumul alteinave.

Biletul -1.Care sunt elementele curbei de $iratie%

a% diametrul giraiei %g care este distana msurat ntre drumul iniial #i axul lon!itudinal alnavei dup ntoarcerea cu 2(44/b% diametrul cercului de giraie %&c% unghiul navei de deriv care este un!hiul format de direcia axului lon!itudinal al navei cutan!enta la curba de !iraie n centrul de !reutate al navei/d% durata giraiei este timpul necesar navei pentru o ntoarcere cu 2(44.2.Explicati ambosarea navei prin fundarisirea unui ancorot.

;anevra este relativ simpl n special la navele care dispun de instalaie de ancorare la pupa, putnd fiexecutat att cu nava la ancor ct #i cu o nav care se deplaseaz, fundarisind din mar# ancora #iancorotul.!xecutarea manevrei cu nava aflat la ancor:

- se pune ma#ina pe mar# napoi #i crma n bordul opus abaterii pupei, pentru ca pana crmei s nu seopun curentului de ap/- cnd pupa navei a ajuns pe punctul dorit se stopeaz ma#ina #i se fundarise#te ancorotul/- se vireaz apoi lanul ancorei prova #i se fileaz lanul sau parma ancorotului, pn cnd nava va fiadus n poziia dorit.


10/38

3.Ce se intele$e prin nava stan!enita de pesca!ul sau%

*+presia Nav st4njenit de pescajul su desemnea# orice nav cu propulsie mecanic, care, dincau#a pescajului su, sau a l-imii cii navi&abile este mult n&reunat n capacitatea sa de ai modificadrumul

Biletul

1.Ce reprezinta stabilitatea de drum%Explicati termenii nava ardenta nava moale

ambardee.&tabilitatea de drum reprezinta calitatea navei de a se mentine pe o directie.8ac nava cu crma n axul lon!itudinal al navei tinde s vin cu prova n vnt, se spune c esteardent"ava care tinde s vin cu pupa n vnt, se nume#te nav" moale8ac apare o abatere a navei de la drum prin salturi bru#te, poziia crmei ne avnd importan,avem de a face cu o nav ambardee.2.Care sunt masurile care se iau la o nava ancorata daca starea vremii se inrautateste%

*ste permis sta-ionarea la ancor pe vreme rea cu o sin&ur ancor atunci c4nd spa-iul deevitare este 1567"7*NT. Normele de sta-ionare la ancor nu sunt aceleai pentru orice tipde nav, ci ele pre#int o serie de particularit-i. 8a sta-ionarea navei la ancor trebuie s

se -in seama de urmtorii factori ad4ncimea apei din #ona de ancoraj i natura fundului starea de ncrcare a navei, ambardeea i echilibrul ei sub v4nt banda i asieta navei, precum i spa-iul de si&uran- oferit lun&imea, elasticitatea i tensiunea lan-ului filat la ap i altele.Principii de respectat de ctre navele ce staioneaz la ancor n caz de

nrutire a vremii


11/38

ntro rad si&ur n care distan-a de evitare este mare, nava poate sta-iona prinfundarisirea unei ancore cu filarea unei lun&imi de lan- suficient sau poate sta-iona afurcatsau $n barb ntro rad nesi&ur, la nrut-irea vremii, nava trebuie s prseasc punctele desta-ionare i s se ndrepte spre lar&ul mrii, s -in $drum de cap

la nrut-irea brusc a vremii este posibil chiar prsirea %lar&area( ancorei 9 se va le&ade captul lan-ului o $&ripie cu flotor care s marche#e po#i-ia ancorei n vederearecuperrii acesteia n acelai timp se nchid uile etane, hublourile, trombele de aerisire,spiraiurile, se etanea# nava.3.Ce se intele$e prin nava in mars nave in vedere%

*+presia $n mar se aplic oricrei nave care nu este nici la ancor nici le&at la mal %&eamandur(, nicieuat.Navele trebuie s fie considerate ca fiind n vedere una fa- de alta, chiar dac numai una dintre elepoate fi observat vi#ual de cealalt

Biletul /

1.Enumerati factorii interni care influenteaza calitatile manevriere ale navei. Explicati.a% 8imensiunile navei 5 lun!ime, lime, nlime de construcie, rapoarte ntre dimensiuni$coeficieni de finee%, forma carenei $n special n zona pupa%/b% 1nlimea #i forma operei moarte #i a suprastructurilor/c% Dipul instalaiei de !uvernare, numrul #i !radul de auromatizare a crmelor/d% "xistena $inexistena% mijloacelor active de !uvernare #i tipul acestora/e% Dipul instalaiei de propulsie, !radul de automatizare a propulsoarelor/f% &ensul de deplasare a navei #i re!imul ei de mar# $trepte de vitez%/2.Care sunt masuri pentru evitarea $raparii ancorei%

E n funcie de situaia meteorolo!ic #i de durata staionrii, nava poate fi !ata de mar#,adic cu toate ma#inile, mecanismele #i aparatele n funciune/

E se va asi!ura arborarea #i funcionarea semnalelor #i luminilor de ancor/E se vor pre!ti cureni $brae false% suficient de lun!i pentru a fi date ambarcaiunilor ce

acosteaz la nav/E la adncimi mici #i la fora vntului de peste ( trebuie s fie la ap cel puin 344 m de

lan/E se pre!te#te la fundarisire #i a doua ancor/E se ridic toate ambarcaiunile de la ap/

se pune scara la post i se amareaz

3.Ce se intele$e prin expresia vizibilitate redusa%

*+presia $vi#ibilitate redus nseamn orice situa-ie n care vi#ibilitatea este redus din cau#a ce-ei,burni-ei, ninsorii, averselor puternice de ploaie, furtunilor de nisip sau oricrei cause asemntoare.

Biletul 0

1.Enumerati factorii externi care influenteaza calitatile manevriere ale navei. Explicati."urgerea apei pe lng bordul navei

+e timpul deplasrii navei prin ap filoanele de ap se scur! de la prova spre pupa n doumoduri- laminar de-a lun!ul bordajului- turbulent la pupa


12/38

&alurile create de nav"

0alurile create de nav sunt de dou feluri- valuri diver!ente- valuri transversaleRezistena apei la naintarea navei depinde de urmtorii factori- dac suprafaa operei vii $% este mare, rezult rezisten $R% mare- ru!ozitatea mare a suprafeei carenei duce la rezisten $R% mare- dac viteza navei este mare, rezult rezisten mare

Prile componente ale re#istenei apei la naintarea navei+rile componente ale rezistenei apei la naintarea navei sunt R - rezistena de frecare $Rf%- rezistena turbionar $de form% datorat vscozitii apei $Rt%- rezistena de val datorat mi#crilor ondulatorii ale apei $valuri de vnt% $R0%


13/38

- rezistena proeminenelor navei $apendicilor% dat de chilele de ruliu, spada lochului, vibratoriisondelor ultrason, crma navei, axele portelice cu mijloacele de susinere $Rap%$e#istena aerului la naintarea navei"ste direct proporional cu viteza de deplasare a navei #i se compune din- rezistena opus de opera moart $emers% a navei

- rezistena opus de suprastructurile navei- rezistena opus de arborada #i !reementul naveia #i n cazul apei, rezistena aerului se compune din- rezistena de frecare- rezistena turbionar2.Explicati manevra de plecare de la ancora.

Pregtirea navei de plecare:n activitatea de pre&tire a navei pentru plecarea de la ancor se e+ecut verificarea i balansarea motorului principal, a instala-iei de ancorare i a celei de&uvernare verificarea aparaturii de navi&a-ie

verificarea mijloacelor de salvare, de vitalitate, de incendiu verificarea luminilor de navi&a-ie, a mijloacelor de comunicare i de semnali#are acustici optic nchiderea por-ilor etane i amararea obiectelor pe punte i n compartimente.Pregtirea instalaiei de ancorare3re&tirea instala-iei de ancorare const n urmtoarele opera-iuni controlul uleiului din vinciul de ancor conectarea tabloului vinciului la tabloul principal de distribu-ie conectarea controlerului la tabloul vinciului decuplarea barbotinelor desfacerea fr4nelor i balansarea vinciului

cuplarea barbotinului lan-ului ce urmea# a fi virat desfacerea stopei lan-ului care se virea# se deschide valvula instala-iei de splare a lan-ului i se pornete pompa de covert se verific mijloacele de comunica-ie cu comanda.;eful de manevr la prova verific nainte de nceperea manevrei, dac personalul de la manevr este echipat corect din punct de vedere al protec-iei muncii au fost aduse lanterne, fanionul de semnali#are a direc-iei n care se ntinde lan-ul deancor.Manevra de virare a ancorei"omunicarea POST DE MANEV! " #OMANDA DE NAV$%A&$E se face prin sta-ii


14/38

se face ordine pe teu&.*tapele manevrei de ridicare a ancorei ! 9 apropierea navei de verticala ancorei 2 9smul&erea ancorei / 9 ridicarea la suprafa-a apei i punerea la post a ancoreiBiletul 1

1.Explicati efectul carmei asupra navei.

"xploatarea unei nave presupune de la inceput posibilitatea ei de a se misca pentru a serealiza -plecarea din dana de operare-manevrele de schimbare a danelor-manevrele din port-manevrele pentru iesirea din port-numeroase manevre de schimbare a drumului, impuse de realizarea voiajului in si!uranta sirespectarea rutelor de navi!atie-manevrele pe vreme rea-manevrele de evitare a coliziunilor, de remorcare, de luare a pilotului la bord, de intrare pefluvii, canaluri, stramtori, sosiri in rade si porturi, intrari in ecluze

Doate miscarile, deplasarile si manevrele de mai sus sepot executa datorita faptului canava are din constructie si din dotari-capacitatea de a se mentine pe o anumita directie sau de a schimba directiile ide mars, capacitatecare se numeste !uvernare-calitatea de a se mentine pe o directie, numita stabilitate de drum-calitatea de a schimba de drum, numita manevrabilitate;anevrabilitatea si stabilitatea de drum sunt doua calitati anta!oniste, dar indispensabile navei.;entinerea drumului navei cu ajutorul carmei se mai numeste si stabilitate de exploatare.

?a bordul navei, prin intermediul instalatiei de !urvernare, stabilitatea de exploatare estementinuta de timonier sau de pilotul automat, sub controlul ofiterului de cart. 7n timpulmiscarilor curbilinii ale navei, stabilitatea dinamica este mentinuta prin manevrareacorespunzatoare carmei.;anevrabilitatea si stabilitatea de drum fiind realizate cu ajutorul carmei, se poate concluzionaca-!uvernarea navei este dependenta de posibilitatea de manevrare a carmei-!uvernarea pe timpul exploatarii navei este asi!urata si realizata de carma.8e aici se destin! urmatoarele situatii nava mer!e inainte>inapoi>sta pe loc si carma este in 4,babord>tribord.

2.Ce se executa la pre$atirea navei pentru acostare%"regtirea navei pentru manevra de acostare'

- se pre!te#te #i se balanseaz $se verific prin punerea n funciune fr sarcin, a dispozitivelor#i instalaiilor de la bord% instalaia de for $vinci, cabestan% cuajutorul creia se vor manevra le!turile navei/- se pre!te#te instalaia de ancorare #i ambele ancore pentru fundarisit/- se pre!tesc parmele pentru le!area navei n bordul $pupa, prova% ordonat/ !a#eleparmelor se trec prin ureche, #omar, etc. avnd, cnd este cazul, le!at braul fals


15/38

$intermediarul% la un capt, iar captul cellalt !ata pentru a le!a bandula cnd acestaa ajuns pe cheu/- se pre!tesc cel puin dou bandule pentru fiecare post de manevr/- se verific amnunit instalaia de !uvernare, funcionarea tele!rafului #i a celorlaltemijloace de comunicare cu compartimentul ma#inilor #i cu posturile de manevr/

- se informeaz cartul de la ma#ini asupra manevrei care urmeaz a se efectua pentrusi!uran n promptitudinea execuiei comenzilor/- se verific dac dana la care trebuie acostat nava, este liber sau dac n apropierenu circul brci $#alupe%, ce pot stnjeni manevra de acostare.3.Cum se executa ve$ea pe nava%+ Colre$

rice nav trebuie s asi!ure n permanen o ve!he vizual #i auditiv corespunztoare,folosindu-se n acela#i timp mijloacele disponibile, potrivit cu circumstanele #icondiiileexistente, astfel nct s se realizeze aprecierea complet a situaieiBiletul 111.Explicati de ce un$iul de banda al carmei este 343+ $rade.

1(. RG sin@,43,4

3

+

(sv

v- vit. peis- suprafata safranului carmeiH- coeficientI- un!hiul carmeidin formula de mai sus rezulta ca R este maxim cand un!hiul I este intre @4-@A de!rade

2.Explicati manevra de acostare cu bordul Bb la ceu pentru o nava cu o sin$ura elice pas

dreapta.

2- pre!tirea navei pentru acostare, activitate care se termin naintea intrrii navei n port/ -

intrarea n port cu vitez redus/3- orientarea navei spre locul de acostare cu ajutorul crmei si al masinilor, sub un un!hi ascutitde 34o-@4o

@- stoparea masinii din timp si !uvernarea navei din crm si inertie la locul de acostare/9- apropierea provei de locul de acostare, transmiterea la cheu a le!turilor din sectorul prova,actionarea masinilor si a crmei pentru aducerea navei paralel cu cheul, transmiterea le!turilordin sectorul pupa lacheu/A- asi!urarea navei la cheu prin dublarea si e!alarea parmelor, terminarea manevrei.


16/38

3.De ce factori se tine cont pentru determinarea vitezei de si$uranta% -a Colre$

rice nav trebuie s navi!heze tot timpul cu o vitez de si!uran, astfel nct s poat acionacorect #i eficient pentru evitarea unei coliziuni #i pentru a fi oprit pe o distan corespunztoare

circumstanelor #i condiiilor existente.+entru determinarea vitezei de si!uran cel puin urmtorii factori trebuie luai n considerarea% 8e ctre toate naveleJ2% vizibilitatea/J3% densitatea traficului, inclusiv concentrrile de nave de pescuit sau de oricare alte nave/J@% manevrabilitatea navei, cu referire special la distana de oprire #i capacitatea de !iraie ncondiiile existente/J9% noaptea, existena unui fundal luminos ca acela produs de luminile de pe coast sau delumina difuz a propriilor sale lumini/JA% starea vntului, a mrii #i a curenilor, precum #i apropierea de pericolele pentru navi!aie/J:% pescajul navei n raport cu adncimea accesibil a apei

Biletul 121.Explicati efectul elicei asupra navei.

ava st pe loc, crma 4, ma#ina nainte8atorit efectului de !uvernare al elicei, prova navei va veni n bordul opus pasului elicei.ava st pe loc, crma dreapt, ma#ina nainte

1n momentul iniial se resimte efectul de !uvernare al elicei, care va tinde s abat prova

navei ctre stn!a datorit cuplului de fore ++.

* * &

3 ? 3 ? ?

3

@

6

3 !

3 2

= !

= 2


17/38

2.Explicati manevra navei de acostare cu bordul 5b la ceu pentru o nava cu o sin$ura

elice pas dreapta.

1n cazul manevrei de acostare cu bordul, nava se apropie de cheu sub un un!hi ascuit deoarece n cazullovirii provei, fora de lovire s fie mult atenuat.

avele acosteaz mai u#or cu bordul opus pasului elicei $la navele cu elice pas dreapta cu

babordul, la cele cu elice pas stn!a, cu tribordul%. 8ac se poate respecta aceast condiie, venirea laacostare se poate face sub un un!hi mai mare #i cu vitez mai mare, dect n cazul acostrii cu bordulpasului elicei, deoarece prin punerea ma#inii pe mar# napoi pentru oprirea navei se determin ca pupa sse apropie de cheu datorit efectului elicei, iar atta timp ct nava se deplaseaz nainte, crma se poatepune n afar.

+entru a acosta cu bordul pasului elicei, nava trebuie s vin ntr-un un!hi ct mai ascuit saudac se poate chiar paralel cu cheul #i cu vitez ct mai mic. 1nainte de a pune ma#ina napoi, crma sepune n afar, pentru a imprima pupei navei o mi#care de apropiere spre cheu. &e va folosi pe ct posibil,ma#ina, la un numr mic de rotaii, pentru ca elicea s aib un efect de !uvernare ct mai redus #i s seevite ndeprtarea pupei de cheu.

8ac pupa navei este prea departe de cheu, se va da un #prin! la prova, crma se va orienta nafar, ma#ina pe mar# foarte ncet nainte #i pupa navei se va apropia foarte ncet de cheu, datorit

efectului combinat al crmei #i elicei.8ac timpul este nefavorabil $vnt, valuri, cureni% #i staionarea la cheu este mai ndelun!at serecomand ca acostarea s se execute prin fundarisirea ancorei din bordul opus acostrii. astfel

de manevr utilizeaz navele de mare tonaj ntru-ct pe ln! si!urana staionrii, plecarea de lacheu se poate executa fr ajutorul remorcherelor.

1n cazul n care adncimea apei la locul de acostare nu permite apropierea navei de cheu sau nmrile cu maree, ntre nav #i cheu se va amplasa un mijloc plutitor $#lep, ponton%, la care se executmanevra de acostare.

+e timpul manevrei de acostare cu bordul la cheu, se distin! fazele urmtoare2- pre!tirea navei pentru acostare, activitate care se termin naintea intrrii navei n port/ - intrarea n

port cu vitez redus/3- orientarea navei spre locul de acostare cu ajutorul crmei #i al ma#inilor, sub un un!hi ascuit de

344-@44, cnd se acosteaz cu bordul opus pasului elicei sau sub un un!hi de 244- 2A4cnd se acosteaz cubordul pasului elicei/

@- stoparea ma#inii din timp #i !uvernarea navei din crm #i inerie la locul de acostare/9- apropierea provei de locul de acostare, transmiterea la cheu a le!turilor din ectorul prova,

acionarea ma#inilor #i a crmei pentru aducerea navei paralel cu cheul, transmiterea le!turilor dinsectorul pupa la cheu/

A- asi!urarea navei la cheu prin dublarea #i e!alarea parmelor, terminarea manevrei.

3.De ce se tine cont la stabilirea viteze de si$uranta in plus cand radarul este in functiune%

-b Colre$

+entru navele care au un radar n funciuneJ2% caracteristicile, eficacitatea #i limitele de folosire eficient a echipamentului radar/


18/38

J3% limitrile rezultate din scara distanelor folosit la radar/J@% efectul strii mrii, condiiilor meteorolo!ice #i altor surse de interferen/J9% faptul c ambarcaiunile mici, !heurile #i alte obiecte plutitoare nu pot fi detectate curadarul la o distan adecvat/JA% numrul, poziia #i mi#care navelor detectate cu radarul/

J:% faptul c este posibil s se aprecieze mai exact vizibilitatea atunci cnd radarul estefolosit pentru determinarea distanei fa de nave #i alte obiecte aflate n vecintate.Biletul 13

1.Explicati efectul combinat al carmei si elicei6nava cu o sin$ura elice7.

ava st pe loc, crma 4, ma#ina nainte8atorit efectului de !uvernare al elicei, prova navei va veni n bordul opus pasului elicei,

efectul scade, se anuleaz sau devine invers n funcie de viteza contra curentului, care poate da

na#tere urmtoarelor trei situaii +2+3, +2G+3, +2


19/38

- se va folosi crma #i se vor aciona ma#inile n sensuri contrare, apropiind astfelprova navei de cheu,iar lanul ancorei se va fila/

- cnd prova navei a ajuns la o distan fa de locul de acostare care s permit aterea bandulei se vortransmite la cheu le!turile din sectorul prova/

- se vor manevra crma #i ma#inile precum #i le!turile transmise pentru apropierea pupei de cheu/- cnd pupa navei s-a apropiat la distana accesibil baterii bandulei se transmit la cheule!turile din

sectorul pupa/- nava va fi apropiat de cheu, virnd alternativ, le!turile din prova #i din pupa, care poi se vor dubla

#i e!ala ncheind manevra/- lanul ancorei se va fila ct este necesar, pentru a nu deranja manevra de apropiere a navei de cheu/- dup dublarea, ntinderea #i e!alarea le!turilor pentru definitivarea manevrei, lanul ancorei se va

vira ncet, astfel ca un!hiul ntre axul lon!itudinal al navei #i lanul ancorei s fie de 9A4.

3.Ce mi!loace trebuie sa foloseasca o nava pentru a stabili daca exista pericolul de

coliziune% Colre$

a% rice nav trebuie s foloseasc toate mijloacele disponibile corespunztoare circumstanelor#i condiiilor existente pentru a determina dac exist riscul unei coliziuni. 8ac exist vreondoial n ceea ce prive#te riscul de coliziune, trebuie s se considere c acest risc

exist/b% 8ac la bord exist un echipament radar n funciune, acesta trebuie folosit n modcorespunztor, incluznd explorarea la distan mare, cu scopul de a descoperi din timp risculunei coliziuni #i inerea la zi a situaiei pe plan#eta radar sau orice alt suprave!here sistematic,echivalent a obiectelor detectate/c% u se va tra!e concluzii din informaii insuficiente, mai ales din informaii radar insuficiente/Biletul 1(.

1.Explicati efectul combinat al carmei si elicei6nava cu 2 elice carme in axe7.

avele cu 3 elice cu o sin!ur crm, rspund mai !reu la comenzile crmei datoritfaptului c aceast crm este amplasat n axul lon!itudinal al navei.

8ac efectul crmei nu este suficient pentru efectuarea manevrei, nava poate !uverna dincrm #i ma#ini, acionnd ma#inile cu un numr diferit de rotaii sau n sensuri contrare, dupcum cere situaia, drumul navei poate fi meninut orientnd crma n bordul ma#inii care este nmar#.

8ac se avariaz instalaia de !uvernare, drumul navei poate fi meninut numai dinma#ini.


20/38

;anevrabilitatea navelor cu 3 elice depinde foarte mult de distana dintre axele elicelor #iorientarea lor.

avele care au axele crmelor paralele n plan orizontal #i cu distana mare ntre ele suntcele mai manevrabile.

Rezultatele efectelor combinate ale crmei #i elicei sunt !rupate pe cazuri, astfel

ava #i elicele mer! nainte/ava #i elicele mer! napoi/ava #i elicele mer! n sensuri diferite/ava ntoarce din crm #i ma#ini.

2.Explicati manevra de acostare cu pupa la ceu fundarisind ancora.

;anevra se realizeaz respectndu-se etapele- dac ie#irea din port se afl spre prova, este suficient s se ndeprteze pupa de chei att ct este

necesar pentru a nu lovi alte nave acostate/- imediat ce pupa este suficient deschis se acioneaz ma#ina napoi #i se moleaz le!turile din

sectorul prova/- se orienteaz crma dreapta pentru a se anula efectul de !uvernare al elicei care are tendina de a

abate pupa navei spre cheu/- cu ma#ina acionat napoi, nava se deplaseaz rectiliniu ctre napoi.3.Cand se considera ca exista riscul de coliziune% d Colre$

d% +entru a determina dac exist un risc de coliziune trebuie s se in seama, printre altele,de urmtoarele considerenteJ2% exist risc de coliziune dac relevmentul compas la o nav care se apropie, nu variazntr-un mod apreciabil/J3% n unele cazuri, riscul de coliziune exist, chiar dac se observ c relevmentul variazapreciabil, mai ales la apropierea de o nav foarte mare, de un convoi remorcat sau de o navcare se afl la distan micBiletul 1+

1.Ce reprezinta #8&95 #98N5%

+70D +7D 7& "DR? +7D 0"&&"? KL7L R";7& F7M"8 &DL" NK 8 &D"R &K7O RP8 7D2.Explicati manevra de plecare a navei de la ceu acostata cu bordul Bb o elice pas

dreapta pe calm.

)anevra de plecare a unei nave, acostat la cheu cu bordul babord

+re!tirea navei pentru ie#irea n mare este faza pre!tirilor prealabile ce se termin nainteaefecturii manevrei propriu-zise #i se desf#oar la cheu.

8eschiderea pupei navei n vederea plecrii se realizeaz cu ajutorul efectelor combinate alele!turilor din sectorul prova. ;anevra clasic de plecare a unei nave acostat cu bordul la cheu este pe#prin!ul prova, adic se moleaz le!turile din sectorul pupa #i se vireaz cele din sectorul prova din alcror efect combinat pupa navei se deprteaz de cheu.

8ac deschiderea pupei nu este suficient se orienteaz crma cu 2AQ-34 n bordul acostrii iarma#ina se acioneaz ncet nainte pn cnd pupa s-a ndeprtat suficient de cheu.

8esprinderea navei de cheu se execut prin orientarea crmei de un un!hi anumit la dreapta, iarma#ina se acioneaz napoi #i se moleaz le!turile din sectorul prova. Pn!hiul de crm trebuie astfelales nct s anuleze efectul de !uvernare al elicei la deplasarea napoi, deoarece n caz contrar nava valovi $#ter!e cu prova cheul #i trancheii fixai pe el.


21/38

;ar#ul napoi pentru ndeprtarea de cheu a navei se realizeaz cu ajutorul crmei #i al ma#iniipn cnd se apreciaz posibilitatea trecerii la faza urmtoare.

1ntoarcerea #i orientarea navei pentru ie#irea din port se desf#oar n mijlocul bazinului portuarsau ntr-un loc care permite acest lucru #i se realizeaz prin ntrebuinarea judicioas a efectelor crmei #ielicei.

7e#irea navei din port se execut cu vitez redus, cu precauie, nava fiind orientat pe axa ie#irii

din port.8up ie#irea navei din port se face ordine pe punte, se asi!ur ancora, materialele #i parmele, se

a#eaz la post etc.3.Cand se considera ca exista riscul de coliziune ciar daca relevmentul evolueaza

apreciabil% d Colre$

d% +entru a determina dac exist un risc de coliziune trebuie s se in seama, printre altele,de urmtoarele considerenteJ2% exist risc de coliziune dac relevmentul compas la o nav care se apropie, nu variazntr-un mod apreciabil/J3% n unele cazuri, riscul de coliziune exist, chiar dac se observ c relevmentul variazapreciabil, mai ales la apropierea de o nav foarte mare, de un convoi remorcat sau de o nav

care se afl la distan micBiletul 1-

1.Enumerati toate paramele folosite la le$area navei.

umrul de le!turi ce se dau la babalele $bintele% situate la locul de staionare $cheu, ponton,alt nav%, se stabilesc n funcie de elemente cum ar fi- lun!imea navei- deplasamentul #i tonajul navei- situaia hidrometeorolo!ic pe timpul staionrii- suprafaa velic a navei- specificul locului de staionare $cheu, ponton, !eamanduri, dan dubl%

- poziia de staionare $cu bordul, cu pupa%

2 5 parma de etrav3 5 parma prova

@ 5 traversa prova9 5 #prin!ul provaA 5 parma de etambou: 5 parma pupa' 5 traversa pupa


22/38

( 5 #prin!ul pupa) 5 #prin!ul centru prova24 5 #prin!ul centru pupa22 5 #prin! prova nainte23 5 #prin! prova napoi

2@ 5 #prin! pupa nainte29 5 #prin! pupa napoi2.Explicati manevra de plecare a navei de la ceu acostata cu bordul 5b elice pas dreapta

pe calm.

;anevra se realizeaz respectndu-se etapele- dac ie#irea din port se afl spre prova, este suficient s se ndeprteze pupa de chei att ct este

necesar pentru a nu lovi alte nave acostate/- imediat ce pupa este suficient deschis se acioneaz ma#ina napoi #i se moleaz le!turile din

sectorul prova/- se orienteaz crma dreapta pentru a se anula efectul de !uvernare al elicei care are tendina de a

abate pupa navei spre cheu/- cu ma#ina acionat napoi, nava se deplaseaz rectiliniu ctre napoi.

3.Cum trebuie sa se execute o manevra pentru evitarea coliziunii%/ Colre$

a% rice manevr ce se face pentru evitarea unei coliziuni trebuie, dac circumstanele permit,s conduc la rezultate pozitive, s fie efectuat din timp #i conform cu o bun practicmarinreasc.b% rice schimbare de drum sau de vitez sau amndou deodat trebuie, dac circumstanelepermit, s fie destul de mare pentru a putea fi perceput imediat de orice nav care executobservarea vizual sau cu radarul/ pot fi evitate schimbrile succesive de mic important dedrum, vitez sau ale ambele deodat.c% 8ac nava are suficient spaiu de manevr, simpla schimbare a drumului poate fi manevra ceamai eficient pentru a se evita o situaie de foarte mare apropiere, cu condiia ca aceast manevrs fie fcut cu mult timp nainte, s fie substanial #i s nu conduc la o alt situaie de foartemare apropiere.d% rice manevr pentru evitarea coliziunii cu o alt nav trebuie fcut astfel nct s permittrecerea la o distan de si!uran. "ficacitatea manevrei trebuie controlat cu atenie pn cndcealalt nav a fost complet #i definitiv evitat.e% 8ac este nevoie s se evite o coliziune sau s se c#ti!e mai mult timp pentru apreciereasituaiei, nava trebuie s reduc viteza sau s opreasc complet, stopnd ma#inile ori punndu-lenapoi.f% J2% nav creia, prin oricare din aceste re!uli, i se impune s nu mpiedice trecerea nsi!uran a unei alte nave, trebuie 5 atunci cnd circumstanele situaiei o impun 5 s ntreprinddin timp aciuni care s conduc la crearea unui spaiu de manevr sufficient pentru trecerea nsi!uran a celeilalte nave/J3% nav creia i se cere s nu mpiedice trecerea n si!uran a unei alte nave nu este eliberatde rspundere dac apropierea fa de acea nav conduce la un risc de coliziune #i trebuie, atuncicnd ntreprinde o aciune, s aplice pe deplin cerine re!ulilor acestei seciuni/J@% nav a crei trecere nu este stnjenit trebuie s se conformeze re!ulilor acestei seciunicnd cele dou nave se apropie una de alta #i astfel apare riscul unei coliziuni.Biletul 1

1.Explicati efectul virarii paramei prova:parama de etrava.


23/38

#arama de etravaeste le!atura cea mai apropiata de planul diametral lon!itudinal alnavei. 8e marimea un!hiului care face le!atura cu acest plan depinde marimea fortei deapropiere la virare$Fav% si usurinta manevrei de deplasare inainte a navei. ?a virarea paramei deetrava, forta de virare Fv actioneaza in lun!ul paramei, avand punctul de aplicatie la nara deetrava si sensul catre punctul fix$baba% unde este pusa !asa.

Dranslata in centrul de !reutate al navei si descompusa in componente, forta de virare Fvare in planul diametral lon!itudinal forta de inaintare a navei la virare Fiv si in planul transversal

forta de apropierea provei navei la cheu Fav. Forta de virare a paramei etrava se poatedescompune in componentele sale din aceleasi planuri, in puctul sau de aplicatie, la nara deetrava.

0irare paramei de etrava, in aceste conditii, va duce nava cu prova in vant, si se vastabiliza, cu planul diametral lon!itudinal, perpendicular pe cheu, in dreptul babalei la care seafla !asa le!aturii. 7n aceasta pozitie, forta de virare Fv, care apropie nava cu prova de cheu, vaavea sensul contrat cu forta FS, fapt care va duce la cresterea tensiunii in parama de etrava.

0antul va avea un nou centru velic momentan, iar efectul sau asupra navei va fi mai micdin cauza micsorarii suprafetei suprastructurilor proiectate pe noul plan perpendicular. avafiind acum in aliura cu vantul din prova, centrul velic momentan se va afla aproximativ in planuldiametral lon!itudinal al navei. Nratul dS devenind e!al cu 4, momentul vantului se anuleaza.


24/38

#arama prova este o le!atura data spre inainte, a carei !asa se pune la o baba maiapropiata de prova navei decat babaua la care se pune !asa paramei de etrava. cest fapt duce lamarirea un!hiului pe care il face parama prova cu planul diametral lon!itudinal al navei si

implicit al fortei de virare Fv.

7n functie de marimea acestui un!hi, prin descompunerea fortei de virare Fv, incomponentele sale din planele lon!itudinal si transveral ale navei, se obtin fortene de inaintare lavirare Fiv si forta de apropiere la virare Fav, prima fiind mai mica iar a doua mai mare, incomparatie cu fortele similare ale paramei de etrava.

"fectele de apropiere a provei si departare a pupei de cheu, produse de cuplurile de forteFv si Fv, Fav si Frps, Fiv si Ff, precum si de momentul fortei de virare Fv.d, sunt mai puternice,fapt care impune executarea manevrei de virare cu viteza mica. Reactiile punctului de sprijin,precum si fortele Frps si Ff, impun variatia vitezei de virare a paramei prova, in sensul micsorariisau chiar al stoparii pentru scurt timp a virarii, permitandu-se, astfel, fortei Frps sa indepartezenava de tranchet si sa anuleze forta de frecare ce se opune inaintarii navei.


25/38

7n conditiile existentei vantului de travers de la cheu spre lar!, fortele determinate devirarea paramei prova si de actiunea fortei vantului produc deplasarea navei in mod asemanatorcu deplasarea produsa la virarea paramei de etrava. ;omentul creat de vant FS.dS este mare sicontribuie la indepartarea rapida a pupei de cheu si aducerea ei sub vant.

8eoarece punctul de palicatie a fortei de virare se afla situat in plan paralel cu planul

diametral lon!itudinal al navei, la finalulmanevrei nava va veni in aliura cu vant strans, iar fortade virare va avea o directie paralela cu directia vantului, dar de sens contrar.

&i in acest caz, la finalul manevrei, forta vantului FS se va aplica intr-un nou centru velicmomentan, determinat de noua aliura a navei, iar omentul creat de vant se va micsora mult, panala valoarea 4.

2.Explicati manevra de plecare a navei de la ceu cu bordul pe vant.

Acostarea cu bordul la cheu a unei nave cu o singur elice pe vnt dinspre larg c4nd v4ntul este de for- mic manevra este uoar, apropierea navei de cheu esteinfluen-at de v4nt c4nd for-a v4ntului este mare se recomand s fie fundarisit ancora din v4nt.

Acostarea cu bordul la cheu a unei nave cu o singur elice n condiii de vnt paralelcu cheul apropierea de locul acostrii se e+ecut cu prova n v4nt, manevra fiind asemntoare cucea efectuat n condi-ii de calm, diferen-a const n faptul c se transmite la cheu par4maprova pentru a opri tendin-a navei de a se deplasa napoi, apoi se trimite prin&ul prova


26/38

c4nd situa-ia nu permite orientarea navei cu prova n v4nt atunci aceasta se va orienta cupupa n v4nt i se va deplasa cu vite# mic c4nd prova navei este aproape de locul deacostare se transmite la cheu par4ma pupa, iar ulterior celelalte le&turi.

Acostarea cu bordul la cheu a unei nave cu o singur elice pe vnt dinspre cheu manevra este asemntoare celei pe timp calm, dar aceasta se e+ecut cu vite# mare,nava fiind orientat cu prova spre cheu este considerat reuit manevra, c4nd sau datle&turile prova i pupa la cheu, ordinea fiind, mai nt4i prova i apoi pupa c4nd sa reuit darea numai a prin&ului prova, iar pupa nu sa apropiat, atunci seac-ionea# nava din main i c4rm prin filarea prin&ului prova dac v4ntul este foarte intens i pupa navei nu poate fi apropiat din main i c4rm,atunci se cere asisten-a unui remorcher3.Cum trebuie sa navi$e o nava aflata in interiorul inei sceme de separare a traficului%

1b Colre$

b% nav care navi! n interiorul unui dispozitiv de separare a traficului trebuieJ2% s navi!e pe pasa de navi!aie corespunztoare direciei !enerale a traficului pentruaceast pas/

J3% n msura posibilului, s se ndeprteze de linia sau de zona de separare dintre pase/J@% ca re!ul !eneral s se an!ajeze sau s ias dintr-o pas de navi!aie pe la una dinextremiti, dar atunci cnd intr sau iese prin lateral, s fac aceast manevr sub un un!hi ctmai mic posibil fa de direcia !eneral a traficuluiBiletul 1/

1.Explicati efectul virarii paramei pupa:parama de etambou.

#arama de etamboueste, dupa parama de etrava, le!atura cea mai apropiata de planuldiametral lon!itudinal al navei. 8e marimea un!hiului care face le!atura cu acest plan depindemarimea fortei de apropiere la virare$Fav% si usurinta manevrei de deplasare inainte a navei. ?avirarea paramei de etambou, forta de virare Fv actioneaza in lun!ul paramei, avand punctul de

aplicatie la nara de etambou si sensul catre punctul fix$baba% unde este pusa !asa.


27/38

Dranslata in centrul de !reutate al navei si descompusa in componente, forta de virare Fv are inplanul diametral lon!itudinal forta de inaintare a navei la virare Fiv si in planul transversal fortade apropierea pupei navei la cheu Fav. Forta de virare a paramei etambou se poate descompunein componentele sale din aceleasi planuri, in puctul sau de aplicatie, la nara de etambou.

0irare paramei de etambou, in aceste conditii, va duce nava cu pupa in vant, si se va

stabiliza, cu planul diametral lon!itudinal, perpendicular pe cheu, in dreptul babalei la care seafla !asa le!aturii. 7n aceasta pozitie, forta de virare Fv, care apropie nava cu pupa de cheu, vaavea sensul contrat cu forta FS, fapt care va duce la cresterea tensiunii in parama de etambou.

0antul va avea un nou centru velic momentan, iar efectul sau asupra navei va fi mai micdin cauza micsorarii suprafetei suprastructurilor proiectate pe noul plan perpendicular. avafiind acum in aliura cu vantul din pupa, centrul velic momentan se va afla aproximativ in planuldiametral lon!itudinal al navei. Nratul dS devenind e!al cu 4, momentul vantului se anuleaza.

#arama pupa este o le!atura data spre inapoi, a carei !asa se pune la o baba maiapropiata de pupa navei decat babaua la care se pune !asa paramei de etambou. cest fapt ducela marirea un!hiului pe care il face parama prupa cu planul diametral lon!itudinal al navei siimplicit al fortei de virare Fv.


28/38

7n functie de marimea acestui un!hi, prin descompunerea fortei de virare Fv, in componentelesale din planele lon!itudinal si transveral ale navei, se obtin fortene de inaintare la virare Fiv siforta de apropiere la virare Fav, prima fiind mai mica iar a doua mai mare, in comparatie cufortele similare ale paramei de etambou.

"fectele de apropiere a pupei si departare a provei de cheu, produse de cuplurile de forte

Fv si Fv, Fav si Frps, Fiv si Ff, precum si de momentul fortei de virare Fv.d, sunt mai puternice,fapt care impune executarea manevrei de virare cu viteza mica. Reactiile punctului de sprijin,precum si fortele Frps si Ff, impun variatia vitezei de virare a paramei pupa, in sensul micsorariisau chiar al stoparii pentru scurt timp a virarii, permitandu-se, astfel, fortei Frps sa indepartezenava de tranchet si sa anuleze forta de frecare ce se opune inaintarii navei.

7n conditiile existentei vantului de travers de la cheu spre lar!, fortele determinate devirarea paramei pupa si de actiunea fortei vantului produc deplasarea navei in mod asemanatorcu deplasarea produsa la virarea paramei de etambou. ;omentul creat de vant FS.dS este maresi contribuie la indepartarea rapida a provei de cheu si aducerea ei sub vant.

8eoarece punctul de palicatie a fortei de virare se afla situat in plan paralel cu planuldiametral lon!itudinal al navei, la finalul manevrei nava va veni in aliura cu vant strans, iar fortade virare va avea o directie paralela cu directia vantului, dar de sens contrar.

&i in acest caz, la finalul manevrei, forta vantului FS se va aplica intr-un nou centru velicmomentan, determinat de noua aliura a navei, iar momentul creat de vant se va micsora mult,pana la valoarea 4.

2.Explicati manevra de le$are la o $eamandura

?e!area navei se execut de marinari aflai n barca ce se lanseaz la ap n bordul n careurmeaz s se dea le!tura, lansarea la ap fcndu-se atunci cnd curentul de ap format de elice nu maipoate s o jeneze.

nd nava a ajuns aproape de !eamandur, barca se ndreapt spre baliz #i acosteaz la aceastan bordul opus navei $se va evita a se intra cu barca ntre !eamandur #i nav%. &e transmite la barc oparm metalic pentru le!area provizorie a navei de !eamandur.

;anevra navei de acostare la !eamandur se consider bun atunci cnd nava se apropie cu provala travers de aceasta #i la o distan de A-24m, astfel nct s-i permit celui care o execut s observepermanent aciunile pe care le execut cei din barc.

8up le!area parmei de inelul !eamandurii ncepe virarea acesteia pentru apropierea etravei de!eamandur, iar dac puterea de traciune a ma#inii de for nu este suficient, pentru apropierea navei de!eamandur se va ajuta manevra #i din ma#in.


29/38

8eoarece pe timpul virrii parmei pentru apropierea navei de !eamandur, parma va fi supusla eforturi mari, se vor lua msuri mai nti de ndeprtarea brcii cu oamenii care au executat le!area #iapoi s nceap virarea, pentru a se evita eventualele accidente.

8up apropierea navei de !eamandur se va transmite captul lanului de le!are, cu ajutorulcheilor cluz alunecnd pe parma provizorie, direct de la nav la !eamandur, unde se fixeaz cu ocheie de mpreunare cu vrtej. 8up stabilirea lun!imii de lan corespunztoare evitrii oricrui pericol,

se va slbi prin filare u#oar, parma provizorie.

;anevra de le!are a navei se poate executa la una sau dou !eamanduri, n funcie de condiiileoferite sau de necesitatea activiti, le!area navei la dou !eamanduri executndu-se astfel, nurmtoarele situaii

a. !eamandurile sunt ancorate cu orientarea pe direcia vntului sau>#i a curentului, distana dintre elefiind cu puin mai mare dect lun!imea navei- se lea! nava mai nti cu prova la !eamanduradin vnt>curent #i apoi cu pupa care va fi abtut$orientat%, spre !eamandura de sub vnt, la care 0K

de asemeni se va da le!tura cu o barc/ 3

2T

- dac condiiile impun ca pupa s se afle n curent sau vnt, se va le!a mai nti pupa la !eamandura

din vnt sau curent, iar prova va fi abtut de 0K curent sau vnt spre cealalt !eamandur, de 3 2 sub vnt.

b. vntul are o alt direcie dect linia !eamandurilor- se manevreaz astfel ca pupa navei s se poat le!a nainte ca nava s cad sub vntul !eamandurilor.

+entru navele mici #i u#oare manevra este asemntoare cu celelalte dou situaii dinainte cudeosebirea c ntoarcerea navei spre direcia opus se face pe !eamandur.

0K 0K3 2 2 3


30/38

Rolul cel mai important pentru ca manevra de le!are s fie executat bine, l are viteza cu careacioneaz marinarii de la posturile de manevr, modul cum sau fcut pre!tirile pentru le!are precum #iprecizia cu care comandantul navei menine nava ct mai aproape de !eamandur manevrnd din crm #ima#in.

3.Cum trebuie sa navi$e o nava sub operatiuni de pescuit in scemele de separare a

traficului% 1i Colre$

nav an!ajat n pescuit nu trebuie s stnjeneasc trecerea unei nave care navi! pe o pas denavi!aie.Biletul 10

1.Explicati efectul virarii unui sprin$.

&prin!ul prova este prima le!atura data spre inapoi din extremitatea prova a navei.+ozitia sprin!ului trebuie sa faca un un!hi mic cu planul diametral lon!itudinal al navei, pentruca la virare sa produca o forta de apropiere mica.

;anevra de deplasare a navei inapoi pe parame se executa, in special, prin virarea

sprin!ului prova.

+rindescompunerea

fortei de virare a sprin!ului Fv, in central de !reutate al navei O se obtine forta de inaintare la

virare in planul lon!itudinal Fiv si forta de apropiere la virare in planul transversal.

u cat forta de apropiere este mai mica, cu atat nava se va deplasa mai usor inapoi,deoarece, atat forta de reactive Frps, cat si forta de frecare a punctului de sprijin de pe tranchet la

actiunea fortei de apropiere Ff vor afecta mai putin forta de inaintare la virare Fiv, iar apropiereaprovei si indepartarea pupei de cheu vor fi mai mici, sau foarte mici.


31/38

uplurile care produc miscarea de apropiere a provei si departarea pupei de cheu suntFav si Frps, Fv si FvTT, precum si momentul fortei de virare Fv.d al carui brat d depinde delatimea navei si in special de un!hiul sprin!ului cu planul diametral lon!itudinal al navei.

7n conditiile unui vant de travers dinspre cheu spre lar!, manevra de deplasare a naveiinapoi prin virarea sprin!ului devine dificila.

Fortele, cuplurile si momentele care determina o miscare vi!uroasa de departare a pupeinavei de cheu, la inceput, si cu o usoara deplasare inapoi a navei si apropierea provei de cheusunt forta de apropiere la virare Fav, forta cu care actioneaza vantul FS, forta rezultanta RFvFS,cuplurile Fav si FS, Fv si FvTT, precum si momentele determinate de forta de virare Fv.d si deforta vantului FS.8S.

Nratul dS, la inceputul manevrei, se va mari, apoi va scadea, pana cand, prin deplasareanavei inapoi si la indepartarea ei de cheu, sprin!ul prova ajun!e parama prova, si se va anula,cand, nara de bordaj unde se afla punctual de aplicatie al fortei de virare va ajun!e in dreptul!asei.

resterea bratului mareste efectul de departare al pupei si de apropiere a provei de cheu.7n acest caz, daca sprin!ul a fost virat prea mult si lun!imea ramasa este mai mica decatdistanta de la nara de bordaj a sprin!ului la etrava, in miscarea sa de rotatie, nava va atin!e cheulcu etrava sau bulbul. 7n momentul lovirii de cheu, tensiunea in le!atura va creste proportional cudistanta de la babaua sprin!ului la punctual de contact cu cheul si cu viteza de rotire pe care navao va avea in timpul lovirii de cheu.

and lun!imea ramasa este mai mare, nava ajun!e in aliura cu vant strans, iar sprin!uldevine parama prova.

entrul velic momentan se va schimba, apropiindu-se de planul diametral lon!itudinal alnavei si determinand reducerea bratului dS si a momentului fortei FS.

2.Explicati manevra de plecare de la $eamandura.3.Cand se considera ca o nava a!un$e din urma o alta nava% 13 Colre$

0a fi considerat nav care ajun!e o alt nav, acea nav care se apropie de alt nav veninddintr-un un!hi mai mare de 33Q,A dinapoia traversului acelei nave, adic aceea care se !se#tentr-o astfel de poziie fa de nava ajuns nct noaptea ar putea vedea numai lumina din pupanavei ajunse, fr s vad vreuna din luminile din bordure.Biletul 2

1.Cum actionati pentru manevra navei cu parame inainte%

+entru deplasarea navei spre 6inainteU, se executa urmatoarele operafiuni

vira parama de etrava si sprin!ul pupa

vira parama prova si sprin!ul pupa

2.;anevra de le$are la terminal a navei. ;odalitati activitati pre$atitoare.

propierea de terminal, ocuparea poziiei, le!area de !eamanduri #i stabilirea navei pe locul pentruoperare se poate face prin urmtoarele tipuri de manevra. prin diferite forme de ancorare cu prova #i fixarea pupei navei la una sau mai multe!eamanduri $la monobuoV sau multibuoV%/b. prin le!area navei cu prova direct la !eamandura terminalului petrolier/


32/38

c. n WtandemX, prin le!area navei direct de pupa unei nave depozit, dinaintefixatla !eamanduraterminalului petrolier.&tabilirea acestor variante de manevr pentru le!area navelor la !eamanduriledispuse la terminalele petroliere, n vederea operrii, sunt specifice fiecrui terminal #i se face n funciede condiiile oferite #i particularitile locului n care acestea sunt dispuse astfel - direcia predominant avntului #i curentului/ - mrimea navelor care opereaz/ - adncimea apei, confi!uraia fundului #i acoastei/ - sezonul n care se opereaz/ - numrul de !eamanduri oferite pentru le!are. ceste manevre sepot executa avnd la bord un pilot specializat, inndu-se cont de starea vremii #i mrimea navei $dacvremea nu permite se va a#tepta cu executarea manevrei%, dar indiferent de situaie, comandantul naveide#i este obli!at s in cont de instruciunile pilotului, poart ntrea!a rspundere asupra manevrei. +etimpul manevrei marinarii cei mai experimentai #i #efii de manevr se vor afla la posturile de manevr,corectitudinea executrii manevrei depinznd foarte mult de modul #i viteza cu care ace#tia acioneaz.tta timp ct nava se afl n activiti de operare, se va instala cart la posturile de dare #i fixare ale!turilor, pentru observarea acestora, a monobuoVului, precum #i asupra modului de comportare anavei. supra unei nave cu suprastructuri nalte, vntul va fi cel care va avea influen predominant, pecnd asupra unei nave cu pescaj mare, curentul va fi cel care va avea influen predominant. 1nainte denceperea manevrei de le!are la sistemul de !eamanduri al unui terminal #i innd cont de faptul c decele mai multe ori aceste locuri se afl poziionate n mare liber mai puin adpostite comparativ culocurile din acvatoriile portuare se vor lua n considerare urmtoarele indicaii pe timpul pre!tirilor n

vederea executrii manevrei- instalaiile de manevrare a parmelor $vinciuri, cabestane% #i de le!are s fie n stare de funcionare #i sse verifice acest lucru nainte de manevr/- parmele ce se vor folosi ca le!turi s fie bune, calitative, s fie la ndemn pentru ca sse poat manevra repede #i u#orse vor folosi la manevre membrii din echipaj cei mai bine pre!tii #i condu#i de ofieri #efi de manevre,cu experien/- pe timpul executrii manevrei cartul de la ma#ini va fi avertizat asupra acestui lucru pentru a puteainterveni imediat n orice situaii de avarie/- le!turile #i sistemul de comunicaii dintre puntea de comand #i posturile de manevr trebuie s fiepermanent n funciune #i s fie dublat n caz de avarie.

- se vor pre!ti ambele ancore pentru a fi fundarisite n caz de pericol, chiar daca le!area se facefr ancorare.3.Cum se comporta o nava care a!un$e din urma o alta nava6depaseste7%13 Colre$

ricare ar fi prevederile re!ulilor din partea N seciunile 7 #i 77, orice nav care ajun!edin urm o alt nav trebuie s se abat din drumul navei ajunse.Biletul 21

1.Cum actionati pentru manevra navei cu parame inapoi%

.+entru deplasarea navei spre 6inapoiU, se executa urmatoarele operafiuni

vira parama de etambou si sprin!ul prova

vira parama pupa si sprin!ul prova

2.Explicati manevra navei de le$are la un terminal monobuo


33/38

cinci ori adncimea apei, distana dintre ancore e!al cu de patru 5 cinci ori adncimea apei, iarun!hiul dintre lanuri de aproximativ 9A4 5 )44. 8up ce s-a executat manevra de ancorare, prinfilarea lanurilor #i cu ajutorul crmei #i al ma#inii pe mar# foarte ncet napoi, nava fiindpermanent pe direcia axei din sistemul de !eamanduri, va fi adus n poziia final de le!are. 1ntimp ce nava se deplaseaz napoi pe axa planului de !eamanduri, #alupa de manevr a

terminalului va transmite spre #i dinspre !eamandurile din pupa #i din vnt primele legturi #idup aceea la celelalte !eamanduri. 1nainte de definitivarea le!turilor respective, se va manevranava din acestea pentru a fi fixat n poziia optim de le!are la monobuoV sau multibuoV pentruoperare. 8e reinut faptul c pe timpul acestei poziionri a navei nu se va mai folosi ma#ina, cimanevra se va executa numai din parmele de le!are. 8up stabilizarea navei ntre ancore #i!eamanduri, se va transmite cu ajutorul #alupei de manevr a terminalului, furtunul flexibil dencrcare, cu flotabilitate pozitiv, ce va permite pomparea petrolului ntre monobuoV #imanifoldul navei .3.Cum se comporta 2 nave ale caror drumuri se incruciseaza% 1+ Colre$

nd dou nave cu propulsie mecanic au drumuri care se ncruci#az astfel nct exist un riscde coliziune, nava care vede cealalt nav prin tribordul su trebuie s se abat din drumulceleilalte nave #i, dac circumstanele permit acest lucru, s evite s-i treac prin prova.Biletul 22

1.Cum actionati pentru manevra navei pe parame pentru apropierea paralela cu ceul%

vira $simultan% traversele prova si pupa

vira $simultan% paramele prova si pupa

2.Explicati manevra navei de le$are la un terminal multibuo


34/38

3.Cu ce viteza trebuie sa navi$e o nava in conditii de vizibilitate redusa% 10 Colre$

a% +rezenta re!ul se aplic navelor care nu se vd una pe alta #i care navi! nuntrul sau napropierea zonelor cu vizibilitate redus.b% rice nav trebuie s navi!e cu o vitez de si!uran adaptat circumstanelor existente #icondiiilor de vizibilitate redus. avele cu propulsie mecanic trebuie s aib ma#inile !ata

pentru o manevr imediat.c% tunci cnd se conformeaz re!ulilor din seciunea 7-a din prezenta parte, orice nav trebuies in neaprat seama de circumstanele existente #i de vizibilitate redus.d% nav care detecteaz numai cu radarul prezena unei alte nave trebuie s determine dac sedezvolt o situaie de foarte mare apropiere #i>sau dac exist riscul unei coliziuni. 1n acest caz,nava trebuie s ia msuri pentru evitarea acestei situaii cu mult timp nainte/ dac aceste msuriconstau dintr-o schimbare de drum, este necesar s se evite, n msura posibilului, urmtoarelemanevreJ2% o schimbare de drum ctre babord n cazul unei nave aflate naintea traversului, alta dect onav n curs de dep#ire/J3% o schimbare de drum n direcia unei nave care se afl la traversul sau napoia traversului.

e% u excepia cazului n care s-a determinat c nu exist un risc de coliziune, orice nav careaude - aparent naintea traversului - semnalul de cea al altei nave sau care nu poate evita osituaie de foarte mare apropiere cu o alt nav aflat naintea traversului su trebuie s reducviteza sa la treapta minim necesar meninerii drumului. 8ac este necesar, va trebui s seopreasc #i 5 n orice caz 5 s se navi!e cu o atenie extrem pn cnd pericolul de coliziunea trecut.

Biletul 23

1.Cum se executa manevra navei pe parame pentru scoaterea provei%

vira parama pupa, tinandu-se sprin!ul pupa

vira sprin!ul pupa, tinandu-se parama pupa

vira sprin!ul pupa, tinandu-se traversa pupa

2.Ce activitati se executa la bordul unei nave remorcate pentru remorca!ul maritim%

8a nava care urmea# a fi remorcat se efectuea# urmtoarele pre&tiri se va bo-a una din ancore n vederea utili#rii lan-ului %la nevoie( drept remorc se pre&tete o remorc ce va fi fi+at cu un capt la prova navei, iar cellalt capt va fidus spre pupa prin bordul din v4nt de acest capt se va le&a o saul lun& se pre&tesc mai multe bandule i se verific lansatorul de bandul sub aspect func-ional se pre&tesc vinciurile i cabestanele n vederea utili#rii lor la recuperarea remorcii se pre&tete o barc pentru a fi lansat la ap n scopul transmiterii remorcii prinintermediul ei la nevoie

Remorcherul va fi informat despre poziia navei avariate n raport cu direcia deaciune a vntului, astfel: nava cu castel la pupa va fi cu prova n v4nt nava cu suprastructur nalt la centru va avea v4ntul la apro+imativ un cart napoiatraversului navele cu suprastructuri nalte de la prova la pupa se vor orienta cu traversul n v4nt navele cu castel prova va fi cu pupa n v4ntBiletul 2(


35/38

1.Cum se executa manevra navei pe parame pentru scoaterea pupei%

vira parama prova, tinandu-se sprin!ul prova

vira sprin!ul prova, tnandu-se parama prova

vira sprin!ul prova, tinandu-se traversa prova

2.Explicati procedeul de remorcare in sia! pe mare calma.

- apropierea remorcherului la o distan lateral de @4 5 @A metri pe un drum paralel cu axullon!itudinal al navei de remorcat- momentul $2% este cel corespunztor transmiterii remorcii cu lansatorul de bandul- fixarea remorcii cu si!uran la nava de remorcat $distan de :4 metri ntre nave%

- plecarea cu viteza 6FRD" 1"DX $ntinderea pro!resiv a remorcii%, mrirea vitezeise face dup ce remorca s-a ntins

%%%$emorca&ul n sia& pe mare calm, pe distane mari, al unei nave n deriv datorit unoravarii la ma#ini, dar cu instalaia de !uvernare n funcionare se execut astfel- remorcherul se apropie de nava avariat pe un drum paralel prin bordul din vnt al acesteia.

8istana dintre nave trebuie s fie de cel puin @4-:4 m.- cnd remorcherul ajun!e cu prova n dreptul pupei navei avariate, transmite remorca cuajutorul bandulei/- nava avariat primind remorca o va fixa n condiii ct mai bune/- pe timpul transmiterii #i le!rii remorcii ntre pupa remorcherului #i prova navei remorcatetrebuie s fie o distan de cel puin :4 m/- plecarea convoiului se execut cu vitez foarte mic ntru-ct remorca trebuie ntins pro!resiv,dintr-un relevment prova de @44 - @A4 #i pe un drum paralel cu alnavei remorcate/

- mrirea vitezei nu se realizeaz nainte de ntinderea complet a remorcii.3.Ce se intele$e prin expresia lumina de catar$%21 Colre$

"xpresia 6lumin de catar!X nseamn o lumin alb amplasat n planul lon!itudinal alnavei,artnd o lumin nentrerupt pe un arc de orizont de 33AY #iastfel fixat nct s arate luminancepnd din prova pn la 33,Ao napoia traversului, n fiecare bord.Biletul 2+

1.Ce conditii trebuie sa indeplineasca un loc de ancorare%

Pn loc bun de ancorare trebuie sa indeplineasca urmatoarele condijii

sa aiba adancimi suficient de mari in raport cu pescajul maxim al navei/

fundul apei sa fie favorabil fixarii $smul!erii% ancorei/

panta fundului apei sa fie corespunzatoare pentru a nu se produce !raparea ancorei

$ancorelor%/

sa permita o u*oara aterizare la coasta *i o plecare si!ura in condijiile existenjei

vantului dominant *i a a!itajiei marii/

sa constituie un bun adapost in condijiile de vreme rea/

sa existe spatiu suficient de deriva in condijiile !raparii ancorei/


36/38

sa dispuna de amenajari de navi!ajie

=dancimea apei

7n practica marinareasca s-au stabilit o serie de formule empirice pentru stabilirea

adancimii optime a apei.

a. adancimea minima

>min ? 5max @ @ 3m

unde

h - inaljimea maxima a valului Dmaxpescajul maxim @m 5 rezerva sub chila

b. adancimea foarte buna

>fb ? 5max @ 2m

c. adancimea buna

>b ? 5max @ +m

d. adancimea ma*ima

>max ? 6+ 4 7l Amunde l - lun!imea totala a lanfului Zm[

&e va ancora la Lmaxnumai in cazuri deosebite, de forta majora.

Natura fundului apei

a. funduri optime pentru ancorare

ar!ila vascoasa, namol vascos, nisip dur, nisip cu al!e, etc.

b.funduri acceptabile ancorarii

nisip fin, prundi*, scoici sfaramate, namol moale.

c. funduri nefavorabile

pietri* marunt *i mare, stanci, bolovani, corali.

2.Explicati procedeul de remorcarea in sia! pe mare rea.

ava de remorcat se afl cu prova n vnt fiind pre!tit pentru a da sau a primi remorca.Remorcherul nu poate s transmit remorca n mod obi#nuit.&7DP\7 2- apropierea remorcherului se face cu viteza 6FRD" 1"D 17D"X $poziiile $3%, $@%%- la (4 5 244 metri de prova navei de remorcat se comand 6&D+ ;]7X #i se lanseazbandula de la remorcher- lun!imea remorcii 944 5 :44 metri&7DP\7 3- nava avariat va lansa la ap o !eamandur le!at cu o saul de 344 metri lun!ime, pe care sevor le!a din @4 n @4 metri colaci de salvare, de captul rmas la bord al saulei se lea! remorca


37/38

-remorcherul manevrnd n pupa navei avariate la o distan de cel puin 244 metri va 6pescuiX!eamandura, implicit remorca #i se va deplasa n prova navei avariate.%%%$emorca&ul n sia& pe vreme rea,pe distane mari, al unei nave cu avarii la ma#ini #i lainstalaiile de !uvernare, este mai dificil. ava este dispus cu prova n vnt fiind pre!titpentru a primi sau a transmite remorca. ;anevra se execut astfel

- remorcherul se apropie cu prova de prova navei n deriv, pe un drum paralel primind vntuldin prova/- apropierea se execut cu ma#inile acionate foarte ncet nainte, iar n apropiere de nav se vorstopa ma#inile sau se vor aciona pentru scurt timp napoi meninnd o distan nepericuloas/-transmiterea remorcii se va realiza cnd remorcherul ajun!e la o distan de (4 - 244 ;"DR7prova fata de prova navei in deriva .- remorca se va transmite prin intermediul pistolului de bandul/ transmiterea remorcii se poateface #i prin intermediul bandulelor sau prin lsarea la ap a unei brci n bordul de sub vnt dectre nava avariat, remorcherul urmnd un drum paralel cu nava, pentru a proteja barca #i aprimi remorca/- n cazul nereu#itei acestei manevre, nava avariat va lansa la ap o !eamandur le!at cu o

saul de circa 344 m/ din @4 n @4 m de saul se vor le!a colaci de salvare, iar la captul rmas labord se va le!a remorca/ remorcherul manevrnd n pupa navei avariate la o distan de cel puin244 m, va pescui !eamandura #i va vira la bord remorca manevrnd apoi ctre prova navei/- lun!imea remorcii trebuie s fie de cel puin 944-:44 m/- pe timpul mar#ului remorca se va recupera sau se va fila pn cnd navele vor urca #i coborsimultan pe val/3.Ce se intele$e prin expresia lumini din bord% 21b Colre$

"xpresia 6lumini din bordX nseamn o lumin verde amplasat n tribord #i o lumin ro#ie nbabord, artnd fiecare o lumin nentrerupt pe un arc de orizont de 223,Ao #i fixat nct sarate lumina ncepnd din prova pn la 33,Ao !rade napoia traversului n bordul espectiv. ?abordul navelor cu o lun!ime mai mic de 34 metri $? Z 34 m% luminile din borduri pot fi

combinate ntr-un sin!ur felinar amplasat n planul lon!itudinal al navei.Biletul 2-

1.Stabiliti lun$imea lantului ce trebuie filat in timpul manevrei de ancorare in conditiile in

care fundul apei este optim iar vantul forta (4+ pe scara Beaufort.

2.Explicati procedeul de remorca! la urece.

&e utilizeaz pentru nave mici #i pe distane scurte, pe mare calm #i ndeosebi n interiorulporturilor.?e!area remorcherului de nava avariat se realizeaz n funcie de avariile suferite de nava cetrebuie remorcat, poziia navei care trebuie remorcat, direcia #i fora vntului.+entru efectuarea acestui procedeu de remorcaj este necesar ca remorcherul s aib o putere

suficient de mare pentru a-#i pstra manevrabilitatea pe toat durata manevrei. Remorcherul estele!at n cartierul pupa al navei remorcate, astfel nct prelun!irea axului su lon!itudinal sintersecteze planul diametral al navei n punctul iniial de deriv prova $8ipv%.+egturi'

- parma de etrav $2%, amareaz remorcherul spre 6nainteX #i transmite fora de traciune la6mar# napoiX a remorcherului la nava remorcat cnd aceasta trebuie s mic#oreze viteza sau sopreasc


38/38

- #prin!ul prova $3%, prin care se transmite fora de traciune de la remorcher la nava remorcat la6mar# nainteX- traversa pupa $@%, care ntinde la travers sau puin naintea traversului n funcie de forma pupeinavei remorcate #i serve#te poziionrii ri!ide a remorcherului la nava remorcat. +rin aceasttravers se transmite fora de deriv #i nclinarea la extremitatea pupa a navei remorcate la

schimbrile de drum.cest tip de remorcaj se efectueaz cu precdere n bazinele portuare sau n acele locuri unde nusunt valuri sau sunt foarte mici, fapt ce determin oscilaii foarte mici $tan!aj, ruliu% ale naveloransamblului remorcher-nav remorcat. avele mari pot s fie antrenate de trei remorcherecuplate bord la bord.Mod de execuie- remorcherul se apropie paralel cu nava avariat pn n dreptul pupei acesteia, unde va orientacrma la dreapta>stn!a $la interior%, pentru a-#i apropia prova de nav/- cnd prova remorcherul a ajuns la A-24 m de nava avariat, #i stopeaz ma#inile manevrnddin inerie/- se transmit bandule #i remorci de la ambele nave, le!area lor fcndu-se n cruce/- apropierea celor dou nave bord n bord va fi protejat cu ajutorul baloanelor de acostare/- plecarea celor dou nave se execut prin acionarea crmei #i ma#inii remorcherul $mrireavitezei realizndu-se treptat%/- pentru o nav care se afl la acostare, naintea plecrii, nava remorcat moleaz le!turile #ianun remorcherul de acest lucru.+e timpul mar#ului, n cadrul remorcajului la ureche, pentru efectuarea ntoarcerilor seprocedeaz astfel- cnd se execut ntoarcerea n bordul navei remorcate, se va stopa ma#ina pentru ca navaremorcat sa-#i piard din inerie, apoi se va orienta crma n bordul navei avariate #i se vaaciona ma#ina treptat

3.Ce se intele$e prin expresia lumini de pupa% 21c Colre$"xpresia 6lumin de pupaX nseamn o lumin alb amplasat ct mai aproape posibil n pupa,artnd o lumin nentrerupt pe un arc de orizont de 2@AQ !rade #i fixat astfel nct s aratelumina pe un sector de :',Ao n fiecare bord, ncepnd de la pupa.

Rezolvari bilete MNC1

Documents

Transcript of Rezolvari bilete MNC1